Sunteți pe pagina 1din 231

SERIA CARTilOR SARA

De la autorii carpi bestseller Cere si ti se va da


~ ,
Cartea a doua
,f
Sara si Seth, bunJi prietenilne lnari pa ti
ai lui Solomorl

oaventura savuroasa. palpitanta si amuzanta pe tarmul intelepciunii ... ~


.. ' -
U11 pas urias nainte, de-a lungul calatoriei catre devenire.
EST'HER SI JERRY HICKS
Invataturile lui Abraham
,
Seth, ti-a luat casafoc!
nca de la prima fraza, noul roman din seria Sara, de Esther si
Jerry Hicks, ne conduce de la un capitol la altul prin tot felul de
aventuri si distraCtii.
Seth, noul elev de la scoala Sarei, ncepe sa si puna tot felul de
ntrebari legate de viata, solicitnd o ntelegere mai deplina. De aceea,
Solomon, bufnita "care vorbeste fara sa-si miste ciocul" din prima carte
a seriei, reapare si le ofera Sarei si lui Seth, dar si cititorului acestei
aventuri alerte n lumea ntelepciunii, o noua perspectiva legata de viata
pe aceasta planeta. Este o carte obligatorie pentru copiii de toate vrstele.
Pe scurt, avem de-a face cu doi tineri aventurosi si mari iubitori de
catarat n copaci, care poarta o serie de dialoguri cu mentorul lor
naripat, amuzant si ntelept, pe tema diferitelor (si uneori confuzelor)
lor experiente legate de parinti, p~ofesori, elevi, vecini si proprietari.
Aceste dialoguri continue l conduc pe cititor catre claritateasi simplitatea
experimentarii constiente a unei perspective surprinzator de pragmatice a
regulilor jocului vietii .
~--'\
."",,--.,.~, ... ,:
-~ .
,,--.. ' .... '
. ~ , ;r~.~
.. e,:
~:.i
www.divin.ro .
ISBN 978-606-808028-4
1II111111111111111111111
911786068 080284
(~ ..
./ I
1
.
Estherl,)en'TH.c:ks
Relatiile ~
,..
Legea .
Atractiei
.<:'"-";::::.=~-;-;,
...si au trait fericiti pna la atMnci batrneti.
- ~~/t ....-.,,;
Celebrii autori ai cartilor bestseller Ceresi ti se va da si Banii
si Legea Atractiei, Esther si Jerry Hicks, sunt promotorii.
nvataturilor din seria Abraham-Hicks referitoare la
atragerea bunastarii n viata ta. Seminarele pe tema Legii
Atractiei inspira aparitia unui flux regulat de carti, CD-uri
Si DVD-uri care contin aceasta nvatarura. Website-ullor , ,
este: www.abraham-hicks.com. <'
. '"~ f .... c.-
de Esther si jeny Flicks:
,
Cartea a doua
Sara si Seth, bunii prieteni nenaripati
ai lui Solomon
o aventura amuzanta, dar profunda, n lumea ntelepciunii... .
Un pas Lu'iasnainte n calatoria devenirii tale.
Esther si Jerry Hick~
Ilustratii: Caro line S. Garrett
Traducerea: Cristian Hanu
~.' -
ADEVAR -.- DIVIN
,~
Brasoy, 2018
Editura ADEVAR DIVIN
Brasov, Str. Zizinului, nr. 48, parter, ap. 7,
cod 500414, O.P. 12
Mobil: 0722.148.983 sau 0727.275.877;
Telefon / Fax: 0268.324.970 sau 0368.462.076
E-mail: contact@divin.rosaucontact@secretul.tv
Pe site-ul editurii gasiti si alte carti pentru suflet:
www.divin.ro
Site: www.secretul.tv
Yahoo! Group: adevardivin
Copyright 2009 Editura ADEVAR DIVIN.
Originally published as "Sara, Book 2: Solomon's Fine Featherless
Friends", by Esther and Jerry Hicks.
Copyright 1999 by Esther and jerry Hicks.
Original English language publication ] 999 by Abraham-Hicks
Publications.
Toate drepturile asupra prezentei editii n limba romna apartin n
exclusivitate Editurii ADEVAR DIVIN.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei
HICKS, ESTHER
Sara: cartea a doua: Sara si Seth, bunii prieteni nenaripati
ai lui Solomon / Esther si Jerry Hicks; ed.: Catalin Parfene; trad.:
Cristian Hanu. - Brasov: Adevar Divin, 2010
ISBN 978-606-8080-28-4
1. Hicks, Jerry
II. Parfene, Catalin (ed.)
II. Hanu, Cristian (trad.)
087.5
Editor: Catalin PARFENE
Coperta: Catalin DAVID
Corectura: Elena MALNAI
Tipar: S.C. Gridsolo Print Company S.R.L.
Tel. I Fax: 0268.313.355 I www.gsprint.ro
CUPRINS
Cuvnt nainte " 7
Capitolul 1: In cautarea fericirii 9
Capitolul 2: Din nou la drum 21
Capitolul 3: Cine este Solomon? 25
Capitolul 4: Totul este bine 29
Capitolul 5: DescoperireaAleii Thacker de catre Seth 35
Capitolul 6: ntoarcerea la viata? 39
Capitolul 7: Un prieten nnascut .43
Capitolul 8: Solomon intervine 47
Capitolul 9: Geronimooooooo Pleosc! 51
Capitolul 10: Serpii nu te vor deranja 61
Capitolul 11: Practici n mintea ta? 65
Capitolul 12: Ciudat, n sensul bun al cuvntului 69
Capitolul 13: Prieteni la catararna.. 75
Capitolul 14: n cautarea pesterii 81
Capitolul 15: Salvati de bufnita 89
Capitolul 16: Urmeaza-ti inima 107
Capitolul 17: Sunt acesti copii buni? 113
Capitolul 18: O prietenie vesnica : ~ 119
Capitolul 19: Mort sau viu? ; 125
Capitolul20: Nu mai exista cale de ntoarcere 129
Capitolul21: Bufnita profesor 133
Capitolul22: Haide sa zburam mpreuna.. 139
CapitollJ! 23: Legea Atractiei 1'47
Capitolul 24: Atentie la vibratii .- 157
Capitolul25: O zi minunata 163
5
Cap',olul26, o =o=ta vibMori, 1"' , 167
Capitolul 27: Viap este mih~nata l l77
Capitolul28: Nu exista nicio nedreptatL 183
~ I I
Capitolul 29: Increderea ~n Legea Atractiei 189
Capitolul30: Pisicul care a ncalcat pro!rietatea, 193
Capitolul 31: Putem reusi 1 199
Capitolul-32: A functionat! r 209
Capitolul 33: A cui este casuta din copac? 213
Capitolul 34: Orice s-ar ntmpla 1....,.... 219
Capitolul35: E vremea pentru un pui 1somn? 225
Capitolul 36: Aminteste-ti de viziunea 'a 231
Capitolul37: Bunastarea se revarsa din bundenta 235
Capitolul 38: Am reusit! 237
6
CUvnt nainte
Rareori mi se ntmpla sa citesc ceva care sa ma faca
sa rd n hohote. n timp ce am citit nsa romanul Sara,
Esther m-a strigat adeseori din biroul ei ca sa ma ntrebe
de ce rd. I-am raspuns de fiecare data ca ma captiveaza
umorul vechiului meu prieten Solomon si cel al noului si
genialului prieten al Sarei, Seth.
Sara fi Seth, bunii prieteni nenaripati ai lui Solomon
este o carte care te poate conduce catre profunzimile
ntelegerii si ale bunastarii, ntr-o calatorie emotionanta
si amuzanta care te va ncnta cu siguranta.
Distractia de care te vei bucura alaturi de Sara si de
, ,
Seth, n timp ce vei descoperj for~ula practica a mplinirii
menirii tale n viata, va fi o experienta pe care o vei putea
mpartasi cu toti cei pe care i iubesti. Orict de bine te-ai " ,
simti acum, te asigur ca te vei simti _simai bine dupa ce
vei citi ultima carte din seria Sara.-ti garantam anticipat
ca aceasta carte te va ajuta sa faci un pas urias nainte de-a
lungul calatoriei devenirii tale, amuzndu-te deopotriva.
Din inima,
- Jerry si Esther
7
A CAPlOLUL 1
In cautarea fericirii
Seth, ti-a luat c~sa foc!"
" "Da,' da", raSP~llse Seth blazat, anticipnd o
alta tentativa de a fi luat p ste picior. Calatoria pna acasa
cu autobuzul scolii nu av a mai mult de 8 km, dar i se
,
parea ca are sute de km. r lumele de acest fel ncepeau
ntotdeauna cnd se urcaJn autobuz si nu ncetau dect
cnd se dadea jos din el. .
Povestea a nceput c iar din prima lui zi de scoala.
Seth a venit la aceasta sco a n luna martie, cnd familia
,
lui s-a mutat n fosta casa familiei Jvhnson de pe colina.
nainte de mutarea lor, c sa a stat goala o vreme. Chiar
si dupa mutarea lor, care .-a produs de cteva luni, casa
a continuat sa arate de pa ca nu ar fi locuit nimeni n ea.
Fereastra din bucatarie eri, acoperita- cu aceleasi perdele
zdren~uite, .fiind de altfll singura care a~ea ,perdele.
Parchetul dm lemn al ca1illerelor era uzat SI ri1ancat de
,
vreme, iar peretii casei 9rau patati si aveau crapaturi neacoperite sau gauri lasat~ de cuie; pe scurt, existau toate
9
semnele ca acea casa fusese locuita de mai multe generatii
de chiriasi pe termen scurt.
Oricum, familiei sale nu parea sa i pese de felul n
care arata casa. Nu se ocupasera nici de reparatia fostei lor
case, nici de cea dinainte. Parintii lui erau interesati mai
, ,
degraba de teren dect de casa. si doreau ct mai mult
pamnt pentru gradina si pentru a creste vaci de lapte si
capre. Pamntul trebuia lucrat si ngrijit toata ziua, chiar
daca nu producea mai mult dect cele de stricta necesitate
pentru supravietuirea familiei.
Seth nu s-a ridicat. A continuat sa se sprijine de
spatarul scaunului, cu fata acoperita de un pulover si
pretinznd ca doarme.
Nu mai tresarea demult atunci cnd Patrick l ame-
ninta cu sarpele lui din cauciuc. La urma urmelor, de cte
ori poti sa intri n panica atunci cnd ti se joaca aceeasi
farsa? n primele doua zile, bietul Seth a fost nevoit sa
se aseze pe un obiect ud sau ascutit, dar ulterior nu a
mai cazut nici n aceasta capcana. A capatat experienta
si a nvatat sa se uite unde se aseaza sau pe ce calca. O " ,
singura data i s-a mai ntmplat sa cada atunci cnd s-a
lasat cu toata greutatea pe spatarul scaunului, obisnuit
fiind ca acesta sa l SUStina.A cazut atunci pe genunchii
fetelor din spate, care s-au suparat. Si-a dat astfel seama ca
malitiosii lui colegi au muncit toata dimineata pentru a , , ,
desuruba spatarul scaunului, asteptnd apoi cu nerabdare
sa vada cum reactioneaza dupa ce va cadea, pe drumul de
ntoarcere acasa.
De la paienjeni falsi la unii adevarati, de la pungi cu
apa lasate pe scaun si pna la pete de miere, sarmanul Seth
10
a trecut prin toate, descoperind ntregul arsenal al farselor
Puse la cale de nastrusnicii lui colegi de scoala. Desi nu , "
foarte placute, aceste calatorii cu autobuzul scolar nu i
mai produceau de mult lui Seth emotii prea mari.
- Nu, Seth, pe bune! Ti-a lua casa foc! Privefte!
Seth continua sa stea pe scaun, cu ochii nchisi,
zmbind si fiind convins ca de data aceasta nimeni nu va
,
mai reusi sa l pacaleasca. Si totusi, simtea o emotie noua , ""
n vocea lor. Se parea ca si doreau cu adevarat sa l traga
pe sfoara si de data aceasta, dar el nu mai intentiona sa se
lase amagit. Poate ca asa aveau sa se potoleasca. Poate ca
tatal sau avea dreptate atunci cnd i spunea ca timpul le
va aranja pe toate.
- Seth! s-a auzit vocea soferului de autobuz. Seth,
scoala-te! CHIAR ti-a luat casa foc!
,
Inima lui Seth se opri n loc. De data aceasta nu mai
ezita. Se ridica imediat de pe scaun si se uita pe geam.
Casa lui ardea, cuprinsa de flacari.
Soferul a oprit pe marginea drumului si i-a deschis
usa. Seth continua sa stea nsa ncremenit, privind pe
fereastra fumul care se ridica pna la cer. Era att de gros
nct nu-si putea da seama ce dal!ne produsese focul, nici
daca exista vreo agitatie n jurul casei. Nu se vedea nicio
masina a pompierilor, si nici vecini veniti sa dea o mna , , ,
de ajutor. Totul parea ca de obicei. Vacile continuau sa
pasca linistite, batrna lor capra era legata de un copac,
iar puii scurmau prin curte, n imediata apropiere a casei
care ardea.
Trixie, cea mai batrna - si cea mai prietenoasa
catea din cei trei cini ai familiei, a alergat si i-a iesit n , , ,
11
ntmpinare, Iatrnd vesel. I-a lins degetele, dupa care i-a
mirosit buzunarele, spernd ca i-a adus ceva bun. Dar
seth nici nu a bagat-o n seama. A continuat sa priveasca
uluit casa care ardea.
Soferul autobuzului i-a strigat lui seth ca avea sa
cheme ajutoare la prima oprire, iar seth i-a facut cu mna,
n semn ca l-a auzit, dar fara prea multa vlaga. Ce rost
mai aveau ajutoarele? Cnd vntul si-a schimbat directia,
iar fumul s-a mai degajat, a devenit evident ca focul
distrusese totul. Casa arsese pna la temelie. Singurul lucru
care mai ramasese n picio~re era o coloana de caramizi
care facuse cndva legatura dintre semineu si cosul de
pe acoperis. Serh putea auzi nca pocnetele produse de
lemnul carbonizat, care continua sa arda mocnit, precum
si exploziile ocazionale ale unor cutii de conserve.
Se simtea ciudat n timp ce privea ramasitele fostei , , ,
sale case. Nu era trist si nu traia emotia pierderii pe care o
simt de regula oamenii n astfel de situatii, ci doar un gol
interior. Adevarul era ca nu prea avusese cine stie ce lucruri,
asa ca nu avea ce sa regrete cu adevarat. Nu se temea nici
de faptul ca vreunul din parintii sai ar fi putut fi n casa,
ntruct stia ca n fiecare marti si miercuri acestia se duceau
, , ) )
la piata ca sa si vnda legumele. Ct despre Samuel, fratele
sau mai mic, acesta fusese cu el n autobuz si coborse ceva
,
mai devreme pentru a lucra n gradina doamnei Whitaker.
Familia sa nu avusese niciodata posesiuni valoroase, asa ca
nu prea avea ce sa regrete. Ce-i drept, avea n casa o carte
luata de la biblioteca si pe care nu apucase sa o returneze,
iar Seth a simtit o usoara vinovatie la gndul ca nu o va mai " ,
putea napoia vreodata.
12
De fapt, ,desi nu-si fadea nca seama de acest lucru n
acest moment traumati , singurul lucru care l ntrista cu
adevarat pe Seth era fap ul ca nu avusese nimic de pierdut.
Aceasta experienta de gll1inionextrem nu reprezenta deloc
un incident izolat n iSllOriafamiliei Morris. De cele mai
multe ori, lucrurile se terminau prost n viata lor, mai
devreme sau mai trziu
Seth se aseza pe n ciot de copac, cu spatele la
soarele de dupa-amiaz . Umbra prelunga a siluetei sale
se ntindea pna la loc 1 n care fusese cndva casa lui.
Baiatul se ntreba de e dureaza att de mult pna la
venirea ajutorului pro is de soferul autobuzului. Si-ar fi
dorit ca parintii sai sa s ntoarca acasa.
n timp ce statea colo, simtindu-se trist si singur,
ncepu sa-si aduca ami te de ntregul sir de ghinioane pe
care le-a avut familia 1 i. n scurta lui viata, s-a mutat n
,
cel putin 25 de case, ce~emai multe ferme micute, lipsite
de confortul modern. ajoritatea nu aveau nici macar
instalatii sanitare, iar nele trau lipsite de electricitate.
Familia lui se muta de 1 o ferma la alta, cultivnd legume
si hranindu-se cu aceste sau cu animalele pe care le puteau
taia. Ct despre celelalte lucr.uri necesare, le putea cumpara
numai daca vindea su plusul de' produse agricole prin
pietele din orasele din fropiere. Desi nca tineri, parintii lui pareau batrni, iar J~th nu si putea aduce aminte de
vreun moment n care a1cestiasa fi aratat fericiti.
, ,
El si fratele sau ma~mic' Samuel, intrau ntotdeauna
,
n .necazuri, dintr-un otiv sau altul. Seth se ntreba
adeseori daca nu cumva rincipalul motiv pentru care erau
pedepsiti era acela ca e si fratele lui doreau sa fie fericiti
13
ntr-o lume pe care parintii lor q considerau nefericita.
Era ca si cum parintii lor ar fi Pirst ferm hotarti sa i
pregateasca n vederea viitorului n1fericit care avea .Saviha implacabil peste ei, convinsi ca C~Ict se vor obisnui mai
repede cu insatisfactia morbida pr~dusa de viata, cu att
mai usor le va fi mai trziu. Parintii lor nu ncurajau visele,
nu tolerau distractiile si nu le per iteau nicio frivolitate.
Cnd si cnd, circumstantele erau nsa de asa natura
, ... ~, ,
ca baietii mai faceau cte o poz a, la fel ca toti copiii
de vrsta lor, caz n care parint"i lor i priveau cu o
dezaprobare profunda ntiparita pe chip.
n timp ce cenusa continua sa mocneasca, Seth se
uita n gol la fumul care se ridica, .mintindu-si de ultima
ferma la care locuise. Probabil ca fost cel mai urt loc n
care a locuit vreodata. Casa era d fapt un fel de hambar
lipsit de ferestre si cu o singura us~ foarte mare. Podeaua
era din lemn, era construita dirbct pe pamnt si avea
crapaturi att de mari nct sobolanilor nu le era deloc
greu sa iasa din ele si sa cotrobaJsca prin ntreaga casa,
lucru pe care l faceau frecvent.IDupa cteva tentative firave de a astupa gaurile, fami~ia lui s-a obisnuit cu
sobolanii, care au devenit parte inlegranta din viata lor.
Dat fiind ca ham barul er~ singura constructie
ridicata pe proprietate, toate ludrurile de valoare erau
pastrate n interiorul lui. Chiar si J1aciicu mncare pentru
animale erau ~depozitati de-a lU1ul peretelui de lnga
usa cea mare. Intr-o zi, cnd nime~i nu era acasa, cadrul
f;miliei a dobort literalmente usa la pamnt si a devorat
fericit faina, zaharul si ovazul. A reUSit sa produca niste
, , ,
daune att de mari nct nimeni n a mai reusit sa repare
14
cum trebuie usa de la intrrre, care a continuat sa atrne
ntr-o pozitie periculoasa.fe aceea, familia lui s-a J?utat
ntr-un cort pna la repar rea hambarului.
Seth si mai aminteai acum ct de fericit s-a simtit
atunci cnd a fost nevoit I sa paraseasca vechiul hamb~r
urt mirositor si ct de 1Ult si-a dorit ca acesta sa fie
, ,
distrus cu totul. n timpul noptii, n timp ce ceilalti
membri ai familiei sale dOimeau, el si-a pus o dorinta: ca
hambarul sa ia foc, fara c cineva sa stie de ce, si sa arda
, ,
pna la temelie. '
Doamne, cese ntmp~cu noi? De ce ne ard toate casele?
sentreba Seth, continund a stea pe ciotul lui si sapriveasca
fumul din casa. Vntul si schimba din nou directia, iar
fumul l nvalui pe Seth, faCfdU-i ochii saIacrimeze. Baiatul
se muta, iesind din raza de ctiune a fumului, si se aseza pe , , "
un bustean de lnga partea aterala a casei, continund sa si
aminteasca de nefericitull~ trecut. Cortul n care s-a insduat familia lui nu s-a dovedit a
fi o alegere prea fericita, n ructJui Judy, cadrul familiei,
i era infinit mai usor sa i tre n el n cautare de ovaz. n
,
decurs de doua isaptamn, animalul a dobort cortul la
pamnt de cinci ori, iar pa intii lui Seth au fost nevoiti sa
caute o noua alternativa. J I dy ~ra prea importanta pentru
ferma, ntruct ea era cea are tragea plugul cu care arau
si caruta cu care se depla au. De aceea, mama lui Seth
nu a mpuscat-o, desi a a enintat de ,multe ori ca va face
acest lucru.
Asa se face ca Seth s familia lui s-au mutat ntr-o
, ,
pestera pe care baiatul o ~escoperise n urma cu cteva
luni, mpreuna cu fratel~ sau. Cei doi se ascundeau
15
adeseori n ea ca sa scape de ne frsitele sarcini si atributii
pe care le primeau de la parinti lor, a caror imaginatie era
nelimitata n aceasta directie. u exista niciodata vreun
,
moment n care membrii fami iei lui Seth sa stea linistiti
, ,
si sa se relaxeze, adica safie pu si simplu, ntruct astfel
de momente erau considerate neproductive, o risipa la fel
de mare ca si irosirea banilor, ~inii sau sapunului. Chiar
si apa era rationalizata cu grija, fiind tinuta ntr-un butoi
urias de lnga casa. Pe scurt, isipa nu era permisa sub
nicio forma n familia lui Seth. iar timpul reprezenta un
activAvaloros. De aceea, r::utre luia irosit.
Intr-o dupa-amiaza, pe cnd o cautau pe Judy,
care lipsea ca de obicei, cei dot baieti au descoperit nsa
pestera. Era situata la marginFa proprietatii, nu foarte
departe de cmpul pe care CU1ltivauorz, dar nu putea fi
vazuta direct de pe cmp. Nu o puteai gasi dect daca
:tiai de existe~ta ei, ntruct v ra acoperita cu b~ruieni
malte. Seth SI Samuel au p trat secretul refentor la
pestera, facnd chiar un lega1' nt ca aceasta va ramne
ntotdeauna micul lor paradis s ecial, indiferent ce s-ar fi
ntmplat. Baietii discutau adeJeori, felicitndu-se pentru norocul care daduse peste ei ,tunci cnd au descoperit
un loc att de minunat n aP.jopiere, n care se puteau ascunde. Desi nu aveau dect 1arte rar timp sa mearga n
pestera, si aproape niciodata preuna, eilstiau ca aceasta
exista, iar acest lucru i reconfol ta.
- Baieti, ati vazut cumv vreo pestera pe aceasta , , ,
proprietate? i-a ntrebat tatal lor.
Seth s-a uitat imediat n pVI nt, tinndu-si respiratia , , ,
si spernd ca Samuel nu va deZIvalui pret'iosullor secret.
16
A ridicat de jos un cui ruginit si a nceput sa se joace cu
el, considernd ca i este imposibil sa faca aceasta sarcina
importanta si sa se concentreze n acelasi timp la cuvintele
tatalui sau.
Samuel a ramas tacut. El s-a uitat la Seth, iar acesta
a ncercat sa si pastreze cumpatul.
- Ed Smith spune ca exista o pestera veche la baza
dealului, ascunsa printre buruieni, a continuat tatal. Mai
spune ca este destul de mare si ca ne-ar putea adaposti pe
toti fara probleme. Ei, baieti, ati vazut-o? , , ,
Seth si-a propus sa nege faptul ca stiau despre pestera,
stiind ca ar intra n necaz daca ar fi recunoscut secretul pe
care l-au pastrat atta vreme, ntruct aceasta ar fi fost cea
mai buna dovada ca au pierdut inutil timpul ascunzn-
du-se n ea. (Pe de alta parte, atunci cnd tatal sau avea
sa descopere pestera, lucru asupra caruia nu ncapeau
ndoieli, el ar fi gasit niste paturi si vechea sa a lui Judy,
care disparusera n mod misterios cu cteva saptamni
nainte si care le asigurau baietilor un culcus confortabil,
precum si cele cteva reviste lasate de ei acolo. De aceea,
daca ar fi mintit, tatal sau ar fi descoperit usor acest lucru,
iar necazul n care ar fi intrat ar fi fQst mult mai mare. De
fapt, nici macar nu dorea sa se gndeasca la problemele
pe care le-ar fi avut!)
- Da, am vazut-o, i-a raspuns Seth tatalui sau,
mimnd dezinteresul. ti da fiori.
,
Corpul lui Samuel s-a ncordat vaznd ct de usor
a dezvaluit secretul fratele sau. El s-a uitat uimit la Seth,
dupa care a privit n jos, astfel nCt nimeni sa nu i vada
ochii umplndu-se de lacrimi. Pestera fusese cel mai
17
important secret din viata celor doi baieti. Acum, secretul
nu mai exista, iar micul lor paradis avea sa dispara.
- Ti-o pot arata, daca doresti, dar nu o sa-ti placa, , "
a continuat Seth. Este ntunecata si urt-mirositoare. Si
, ,
cine stie ce animale si-au facut culcus n ea.
, , ,
- Nu-mi pasa cum arata, i-a raspuns mrind tatal
sau. Va dura saptamni pna cnd hambarul va fi reparat,
iar blestematul acela de catr ne tot darma cortul. Pestera
,
este ideala din acest punct de vedere. Ne va fi cald n ea
si nu ne va ploua. n plus, este deja construita. Unde este
situata?
- Vrei sa mergem chiar acum? l-a ntrebat Seth,
tremurnd fara sa vrea de teama.
Avea nevoie de timp pentru a se duce n pestera si
pentru a ascunde dovezile incriminatoare care dovedeau
ca pestera nu le displacea nici pe departe baietilor att de
tare cum ncercase sa l convinga pe tatal sau.
- Nu exista alt timp dect momentul prezent, i-a
raspuns tatal, lund o gura de apa din butoi si stergndu-si
fruntea de transpiratie cu mneca. Sa mergem.
Seth si Samuel s-au privit lung, dupa care si-au urmat
tatal. O sa mor, s-a gndit Seth, n timp ce mergea spasit.
si simtea genunchii tremurnd si avea un nod n stomac.
Gndurile i se succedau cu repeziciune prin minte. Ce
ma fac?
Un camion s-a oprit chiar atunci n fata casei, iar
soferul furios a nceput sa claxoneze. Era vecinul de
alaturi, care a nceput sa strige la ei:
- Blestematul acela de taur al vostru iarasi mi-a
,
distrus gardul! V-am mai spus! Daca o sa se mai repete,
18
am sa-I mpusc. Luati-l Jtiar acum de pe proprietatea
mea! Si vreau ca gardul sa fie reparat ct mai repede!
Ochii lui Seth au Jceput sa i joace n cap, iar
inima a nceput sa i batt nebuneste n piept. Practic,
blestematul de taur", dura cum l numise vecinul lor,
i-a salvat viata.
Tatal lui Seth s-a opr+ a njurat n barba, dupa care s-a ndreptat catre magazi~ n care si tinea uneltele.
- Vrei sa merg cu tine?l' si-a ntrebat Seth tatal, cu un
zmbet larg pe fata.
- De ce naiba esti atf de bucuros? i-a raspuns tatal
sau, furibund.
- A, nu! Nu sunt buc~ros!
~',l~
~9
CAPItOLUL 2
Din nou Ia arum
Seth auzi portiera lrntita a unei camionete, iar
acest zgomot l rtduse n prezent. Se uita din
nou la fosta lor casa, car nu mai era acum dect un
morman de cenusa. Era de necrezut de ct de putin timp
avea nevoie o casa pentru arde pna la temelie.
Seth auzi vocea mam1 sale, dupa care auzi ceva ce
nu mai auzise pna atunci. Mama lui plngea.
Tatal lui Seth se apro ie si se aseza pe un bustean
din apropiere, n timp ce Jama lui a ramas n camioneta,
suspinnd si tremurnd at1de t.arenct punea n miscare
ntreaga masina, ale carei a curi vechi' scrtiau.
, ,
Asupra lui Seth a c0f-0rt o tristete adnca. Nu-i
pasa deloc de casa veche, ~e care nu l lega nimic, dar
era limpede ca pe mama sl0 afectase profund pierderea
suferita. Arata complet ep izata, ca si cum si pierduse
complet dorinta de viata. , ,
Seth nu si mai vaz I se niciodata mama att de
pierduta. Stia i~stinctiv ca Inu este ~el mai bun moment
ca sa ncerce sa o mngie.
FI
- Las-o sa se linisteasca, i-~SOPtit tatal sau.
'h )
Orict de mult ar fi etestat Seth rigiditatea
ncapatnata a mamei sale, n a est moment si-a dat seama
ca o prefera de departe actualer"ipostaze n care o vedea.
La urma urmelor, mama sa era o femeie puternica.
Si-a amintit de un moment din viata lui, cnd s-a
ntor~ de la scoala, acum CtiV~ani: ns~ti~ de un p~ieten:
Roland, care era cu "un an sa dOI mal mare decat el SI ,
care era plin de o ntelepciun pe care Seth abia astepta
sa o asculte.
ntr-o zi, Roland a scos din buzunar o cutie de
chibrituri si i-a aratat cum poat arunca un chibrit, drept,
ca o sulita. Daca l aruncai cu trebuie si daca chibritul
, ,
se lovea de ceva tare, cum ar fi piatra, el se aprindea. Nu
era deloc usor, dar jocul era fo rte amuzant.
Roland si Seth au pjacticat zilnic aruncarea
chibriturilor, pna cnd au d venit foarte buni la acest
joc. ntr-o zi, un chibrit apri~s a cazut pe un petic de
iarba uscata, care a luat foc. Evenimentele s-au derulat
apoi foarte rapid. Seth si Ro]and au ncercat sa stinga
focul, dar vntul batea cu puteje si flacarile s-au raspndit
rapid, astfel nct baietii nu Ilau putut face fata. Focul
s-a raspndit de la o casa la alta, arznd foarte multi acri
de pamnt. Seth nca si mai lamintea de momentul n
care parintii lui s-au ntors acaia dupa ore ntregi de lupta
cu focul, cu hainele arse si cu f.' ielea acoperita cu cenusa. Erau att de obositi nct abialse mai tineau pe picioare.
Trau dupa ei sacii arsi pe careti folosisera pentru a stinge
focul. Seth nu avea sa uite nici data cum aratau fetele lor.
,
Privirile lor erau pline de deZaragire, suparare si dispret, 22
dar mai presus de toate de o oboseala extrema. Seth nu a
nteles niciodata cum de a reusit sa supravietuiasca dupa ce , "
a facut ceva att de rau, cta vreme alte infraqiuni ale sale,
infinit mai minore, fusesera pedepsite cu atta asprime n
trecut. Numai el stia cte batai luase la viata lui pentru
lucruri mult mai putin importante dect ceea ce facuse
n acea zi. Oricum, a avut ntelepciunea de a nu ncerca
sa afle mai multe, provocndu-si astfel parintii. Aceasta
atitudine a parintilor sai a ramas pna astazi pentru Seth
unul din cele mai mari mistere ale Universului.
Amintindu-si de aceea zi neagra din viata lui, Seth , ,
si-a dorit ca mama sa sa fie la fel de suparata sau de
epuizata ca atunci, numai sa nu mai plnga. nvatase de
mult sa i suporte furia, chiar daca aceasta era ndreptata
mpotriva lui, dar nu o vazuse niciodata pna atunci
complet nfrnta.
- Unde este Samuel? a auzit Seth vocea mamei sale.
Seth se simtea att de fericit ca o auzea din nou
vorbind pe mama lui nct a tr-ebuit sa se gndeasca putin
nainte de a-si da seama unde era fratele sau mai mic.
,
- A cobort din autobuz n dreptul casei doamnei
"Whitaker. Aceasta este ziua djn saptamna n care i tunde
gazonul. Doamna "Whitaker mi-a spus ca l va aduce acasa
cnd va termina sau daca ploua. Vrei sa ma duc dupa el?
- Nu, se va descurca el. Mai bine ia matura aceea
mare si vezi ce mai poti recupera din alimentele pastrate
n hambar. Acopera apoi usa cu o patura si vezi daca mai
functioneaza vreo lanterna. Eu o sa iau galeata si o sa
mulg capra. Trebuie sa avem mare grija cu laptele. Nu
mai avem altceva de mncare, a murmurat mama lui.
23
Seth a fost ntotdeauna uimit ct de bine se descurca
mama lui n situatii de criza. Era ca un sergent hrsit , ,
si uns cu toate alifiile, care dadea comenzi pna cnd
restabilea complet disciplina. De altfel, circumstantele
erau de asa natura acum nct Seth simtea nevoia sa faca
ceva, pentru a iesi din starea de letargie n care cazuse.
Stimulat de comenzile mamei sale, Seth a trecut imediat
la treaba, privind-o cum mulge capra. Nimic nu opoate
dobor pe mama, s-a gndit el.
Reconstructia casei era n mod evident imposibila.
Procesul ar fi necesitat mult mai multe resurse dect
dispunea familia Morris, si oricum proprietatea nu le
apartinea. Proprietarul nu avea asigurare pentru vechea
casa si nu avea nici cea mai mica intentie de a o reconstrui,
, ,
asa ca parintii lui Seth s-au decis din nou sa se mute. , ,
24
CAPITOLUL 3
Cine este Solomon?
Era o dupa-amiaza nsorita si calda n orasul
Sarei, situat la poalele muntilor. De fapt, Sara
era de parere ca aceasta era cea mai frumoasa zi a anului
de pna acum. Pentru a sarbatori aceasta zi frumoasa,
ea s-a decis sa mearga n locul ei preferat din oras, pe
care nimeni altcineva nu parea sa-I observe. Era vorba
de podul Main Street Bridge, a-carui margine din metal
fusese ndoita de un fermier local care a pierdut controlul
asupra camionului sau atunci cnd a ncercat sa-I evite
pe Harvey, un cine prietenos care_trecea zilnic strada,
asteptndu-se ca toti soferii sa si opreasca masinile sau , , , , ,
sa ncetineasca pentru a-i face loc sa treaca. Si culmea
era ca pna acum reusise. Sara s-a simtit usurata sa stie , ",
ca nimeni nu a fost ranit n acea zi, nici macar Harvey,
despre care multi soferi credeau ca merita sa fie calcat cu
masina. Am auzit spunndu-se ca pisicile au noua vieti,
si-a spus Sara n sinea ei, amintindu-si de aceea zi, dar nu , ,
credeam ca exista fi cini careau mai multe vieti.
25
Sara ramase o vreme pe pod, privind rul lenes care
curgea la vale. Respira profund si savura mirosul delicios
pe care l degaja rul. Nu-si putea aminti sa se fi simtit
vreodata mai bine. "mi iubesc viata!" a spus ea cu voce
tare, simtind o stare de exuberanta si dorinta de a o
, ",
prelungi ct mai mult.
"Hm, ar trebui sa plec", si spuse ea, lundu-si
geanta cu carti si jacheta pe.care si-o prinsese de unul din
pilonii podului. Se afla nca pe pod cnd a ajuns familia
Morris, a carei camioneta suprancarcata scrtia din
toate ncheieturile. Sara p~ivi cu interes camioneta, nu din
cauza zgomotelor asurzitoare pe care le scotea motorul,
nici a gainilor care cotcodaceau n lada n care erau tinute,
fixata deasupra cabinei, ori a caprei din spatele masinii,
ci din cauza privirii intense pe care i-a aruncat-o baiatul
care statea lnga capra. Ochii lui s-au ncrucisat pentru o
clipa cu cei ai Sarei, si fiecare a simtit ca si rentlneste ) " ,
un vechi prieten. Apoi camioneta si-a vazut de drum, iar
Sara a pierdut-o din vedere. Sara si puse geanta cu carti
pe umar si alerga catre intersectie, dornica sa vada unde
a oprit masina. Separe ca s-a oprit n dreptul vechii casea
familiei Thacker. Hm!
Sara grabi pasul, ndreptndu-se catre casa familiei
Thacker. Era extrem de curioasa.
Sara auzise ca bunica Thacker ar fi murit, dar nu
s-a gndit niciodata ce se va ntmpla n continuare cu
casa ei. Sotul doamnei Thacker murise nainte ca Sara sa
,
se nasca, iar batrna nu facea altceva dect sa croseteze,
,
de cnd o stia. Sara nu i cunoscuse niciodata pe copiii
acesteia, care erau oameni mari si care parasisera orasul , ,
26
cu mult timp nainte ca ea sa fi crescut suficient de mult
pentru a hoinari singura prin urbe. De-a lungul anilor, Sara
nvatase pe de rost programul batrnei doamne, o femeie
independenta si amabila, a carei moarte o regreta sincer.
Saraauzisepe cinevade lafarmacievorbind desprebunica
Thacker (toata lumea din oras i spunea asa). "Nenorocitii
aia de copii nu si-au dat nici macar osteneala sa vina la
nmormntare, l-a auzit ea spunnd pe Pete, farmacistul. n
schimb, sunt convins ca vor aparea n scurt timp ca sa vada
ce bani le-a lasat. Asteptati numai sa vedeti." " ,
n timp ce mergea, Sara se simtea din ce n ce
mai rau. Stia si de ce. "Solomon, a spus ea, pe un ton
plngaret. Solomon, nu vreau sa se mute cineva n casa
bunicii Thacker. Solomon, ma auzi?"
- Cine este Solomon? Cu cine vorbesti? a auzit Sara
o voce n spatele ei.
Se ntoarse pe calcie, uimita ca o auzise cineva. Era
convinsa ca fata i se nrosise complet. De unde Dumnezeu a , ,
mai aparut si asta?s-a ntrebat ea, stnjenita la maxim. Nu-i
venea sa creada ca se ntmplase asa ceva. Fusese prinsa,
pentru prima data n viata ei, vorbind cu Solomon.
Sara nu avea de gndsa raspunda la ntrebare. Nu
spusese nimanui pna atunci despre Solomon si nu
avea de gnd sa i povesteasca unui strain despre cel mai
important secret al ei.
De altfel, povestea era ct se poate de uimitoare.
Oricum, nu credea ca ar fi crezut-o cineva ca anul trecut
a ntlnit o bufnita pe aleea Thacker si ca pasarea stia sa
vorbeasca, spunndu-si Solomon. Chiar si dupa ce fratele
ei mai mic Jason si prietenul acestuia Billy l mpuscasera
27
pe Solomon, ea nca i putea auzi iocea n mintea ei. Sara
era n~a pe deplin constienta ca rimeni nu ar fi crezut
aceasta poveste ..
Erau momente n care Sarei -ar fi placut sa mpar-
taseasca cu cineva experienta ei xtraordinara, dar i se , ,
parea prea riscant. Daca persoan ar fi nteles-o gresit,
ar fi putut strica totul, iar Sara e a foarte multumita de
convorbirile ei cu Solomon si de prietenia lui speciala.
Era un prieten ntelept si minun t, care avea raspunsuri
pentru orice ntrebare pe care i-ar ~ pus-o Sara. Mai mult,
era un profesor care aparea ntotd auna la timp pentru a
o ajuta sa nteleaga orice aspect ca e i se parea nelamurit.
- Nu-ti face probleme, i-a sI1usSeth (necunoscutul
care o abordase). Si eu vorbesc totltimpul de'unul singur.
Se spune. ca nu trebuie sa ti faci g1iji dect daca ajungi sa
ti si raspunzi singur la ntrebari.
- Mda, asa o fi, i-a raspuns Dara, nca stnjenita si
privind n pamnt. I
Apoi a tras aer n piept si si-~ ridicat privirile, care i
s-au ncrucisat din nou cu acei oc~i familiari, pe care i se
parea ca i cunoaste dintotdeauna.
- Ma cheama Seth. Tocmai nle-am mutat aici, vreau
sa spun acolo, a continuat baiat~l, aratnd catre casa
familiei Thacker.
- Eu sunt Sara si loc~uiescdinfolo de ru, i-a raspuns
Sara cu vocea tremurnd. Inca se siF,tea profund tulburata.
- Tata m-a trimis sa vad daca pa este limpede si daca
nivelul rului nu a crescut. Cred ca trebui sa ma ntorc.
Sara se simtea usurata. Nu s~dorea altceva dect sa
plece !ct mai d~part~ de acest b:lfilatnecunoscut care nu
apa.r~se n oras dect de o ora, dar are i cunostea deja cel
mallmportant secret.
28
ctITOLUL4
Totu~ este oine
Sara! o striga Seth din spate.
- Sara si C9ntinUa drumul, dar si ntoarse
capul sa vada cine o striga.
- Salut. Ce mai fac~?i spuse ea. S-a oprit si a astePltat ca Seth sa o ajunga din urma,
trecndu-si geanta cu farti pe celalalt umar. Simtea un amestec ciuda.t de emo ii. O parte din ea se simtea sincer
atrasa de Seth, desi nu si putea imagina de ce. La urma
urmelor, de-abia l curoscuse si nu stia absolut nimic
despre el. O alta parte din ea si dorea ca el sa plece din
casa bunicii Thacker si din orasul lor, astfel nct nimeni
, ,
altcineva sa nu mai stie ca vorbea'cu Solomon.
Sem a alergat ca sa prinda din urma. Cnd a ajuns n
dreptul ei, si-a scoshain si si-apus-o neglijent pe umar. Sara
s-asimtitdinnoustnjen ta, pregatindu-sepentru urmatoarea
ntrebare, care i se parea evitabila: cine era Solomon?
-ti duc eu geanta, daca vrei, i-a spus Seth politicos .
. Sara a ezitat pentr o clipa. Era att de convinsa ca
va fi ntrebata de Solo I on ncat nici nu-si dadea seama
ce o ntrebase de fapt.
29
- Poftim?
- Tocmai m-am oferit sa ti quc geanta. - O, nu, multumesc. Nu estf grea, i-a raspuns Sara,
relax:ndu-se ct de ct.
- Locuiesti de mult timp aid?
- Da, aici m-am nascut.
- Aici te-ai nascut? Chiar? Ct chestie!
Sara nu era prea sigura daca I uimirea lui era sincera
sau daca o lua peste picior.
- De ce esti att de sur~rins? l-a ntrebat ea.
Majoritatea locui~orilor acestui o~as s-au nascut n el.
Seth nu i raspunse. St gnfea la toate locurile n care statuse de-a lungul anilor tpreuna cu familia lui.
Aproape ca nu-si putea imagina Fum era sa locuiesti n acelasi oras ntreaga viata. Tnjea I att de tare dupa acest
gen de stabilitate. El nu locuise vr~odata n acelasi loc nici
macar timp de un an scolar, asa da nu si putea imagina
cum era sa te ntlnesti n fiecarl an cu aceiasi copii la
scoala.
,
- Trebuie sa fie tare bine sa af att de multi prieteni,
i-a spus el.
- Pai, ca sa fiu sincera, nu stt cu adevarat prietenii
mei, ofta Sara. Simplul fapt ca l cunosc numele nu ne
face automat prieteni. Tu de und esti?
Seth ncepu sa rda, pufnind din nas. :
- De unde sunt? Sunt de nicfieri. - Fii serios! Trebuie sa fii de lundeva. Unde ai locuit
nainte de a veni aici?
- n Arkansas, dar nu am stat lacolofoarte mult timp.
Noi ne mutam tot timpul.
- Hm, trebuie sa fie nosjim, i raspunse Sara,
gndindu-se ct de bine si cunortea ea orasul, care nu
30
mai avea demult secrete I entru ea. Mie mi-ar placea sa
locuiesc in locuri diferitt Acest orasel este prea mic, si
sunt att ea alte locuri de iazut.
Seth parea ncntat je interesul pe care l arata Sara
vietii sale instabile. La rt. dul ei, Sara se simtea usurata
, , ,
de faptul ca baiatul nu ntreba nimic n legatura cu
Solomon.
Cei doi s-au oprit I n mijlocul intersectiei. Aici,
drumurile lor se despartiau. Seth trebuia sa o coteasca
ntr-o directie pentru a junge acasa, iar Sara urma sa
mearga n alta directie.
- Mi-ar placea sa i povestesti odata despre toate
locurile prin care ai fost.
- Bine, i raspunse Sfth ezitnd. De fapt, nu prea dorta sa i povesteasca viata sa, care
nu fusese tocmai roza.
- Poate ca o sa-mi ati-ti si tu orasul. Sunt convins ca
, , ,
exista multe locuri intere ante pe aici.
- Bine, i spuse Sara, la feLde ezitanta.
Era convinsa ca mic tul ei orasel nu prea avea ce sa-i
ofere lui Seth, care vazusj attea lucruri n viata lui. Hm,
nu cred ca mi-ar lua mai mult de o ora ca sa-ti arat toate
locurilepe care le cunosc, i sp~se ea'cu sarcasm.
- Ne mai vedem, si ~ua Seth la revedere, ndreptn-
du-se catre strada lui.
- Da. Pa! i raspunse Sara.
Buna, Sara, a auzit ea vocea lui Solomon n mintea ei.
S-a ntors repede cat e Seth. Era att de obisnuita sa
i auda vocea lui Solomo I nct pentru o clipa s-a temut
ca Seth sa nu o fi auzit la Irndullui.
31
Chiar n acel moment, Seth o privea de la spate.
Stnjenita, Sara i-a facut cu mna. Baiatul i-a raspuns.
,,0, nu, nu iarasi", si spuse fata. Cum se facea ca , ,
Seth aparea ntotdeauna n mijlocul unei conversatii cu
Solomon? De fapt, Sara nu credea ca baiatul a auzit cu
adevarat vocea lui Solomon, pe care nu o putea auzi nimeni
altcineva dect ea, dar circumstantele ciudate si aparitiile , "
sincronizate ale lui SQlomon o puneau n ncurcatura.
Sara se uita dupa Seth, ca sa se asigure ca baiatul
disparuse dupa colt nainte de a-i raspunde lui Solomon.
- Buna, Solomon.
Vad ca l-ai cunoscut pe Seth.
- l stii pe Seth? se minuna ea, dar apoi si zmbi
singura. La urma urmelor, Solomon stia totul despre
toata lumea.
Binenteles, Sara. l stiupe Seth de cevavreme. Ma bucur
ca v-ati ntlnit chiar nainte de a va cunoasteformal
- Stiai ca ne vom ntlni?
Experientele de viata ale lui Seth l-au facut sa sipuna
foarte multe ntrebari. Am intuit mai demult ca aceste
experiente l vor conduce catre experienta mea, asa ca mi se
parea normal sa se intersecteze cu tine. Stii, cu totii suntem
pasari din aceeasispecie.
- Nu, pe bune, Solomon, Seth este la fel ca tine si
ca mine?
Da, este, Sara. Este un cautator profund, un prieten
nnascut si un veritabil profesor.
Sara simti un usor disconfort. Se atasase de relatia ei
" "
cu Solomon si nu prea i venea sa o mparta cu acest baiat
necunoscut si ciudat.
,
32
Totul este bine, Sal Totul este asa cum trebuie safie.
Te asigur ca vom petrece 'deminune mpreuna, noi trei.
- Asa sa fie, daca z~citu, Solomon.
Sara l putea vedea deja pe fratele ei mai mic, Jason,
alergnd catre ea, dar s1 saturase sa fie surprinsa n toiul
convorbirilor ei cu Solomon.
- Multumesc, Sololnon. Vorbim mai trziu.
Solom~n zmbi. SJra se maturiza att de rapid.
L.~
CAPITOLUL 5
Desco~erirea Aleii nacker
ae catre Setn
Buna, Sara, ce mai faci? - Sara si ridica ochii din carte si i zmbi lui
, ,
Seth, care se instala confortabil pe scaunul de lnga ea n
biblioteca rareori folosita a scolii. Bibliotecara i arunca
o privire severa, gata oricnd sa intervina n cazul n care
vreun elev ndraznea sa tulbure linistea desavrsita din
, ,
sanctuarul ei.
- Sunt bine, i sopti Sara. _
Nedorind ca Seth sa si bage nasul n jurnalul ei, Sara
nchise grabita cartea. Unul din lucrurile care i placeau
cel mai mult la scoala era sa scrie n jurnalul ei despre
un subiect sau altul pe care l pregatea pentru ore. Desi
nu era o artista foarte talentata, i placea sa si lipeasca n
jurnal"taieturi din articole sau poze care se potriveau cu
subiectul studiat, pe care le aranja stfel nct sa se simta
mai bine pregatita pentru ore. Profesorii ei i apreciau
35
ntotdeauna jurnalele, spre deosebire de colegii ei de
clasa, care o luau adeseori peste picior din cauza lor. Stia
ca uneori exagereaza cu detaliile, dar faptul ca profesorii o
apreciau prevala n fata reactiei colegilor ei de clasa, asa ca
Sara era fericita sa continue cu ntocmirea jurnalelor.
Actualul jurnal era despre frunze. Sara adunase sute
de frunze din copaci, arbusti, tufis uri si gradini, iar acum
se straduia din rasputeri sa le identifice. Avea o sumedenie
de carti cu ilustratii de frunze raspndite pe masa, dar
nu reusise sa identifice dect un numar mic de frunze.
,
Era surprinsa sa constate .ct de putine lucruri stia despre
lucrurile din imediata ei apropiere, care fusesera acolo
dintotdeauna. Erau att de multe lucruri de aflat.
- ti plac frunzele? o ntreba Seth, deschiznd una
din cartile de pe masa.
- Da, ct de ct, i raspunse Sara, ncercnd sa para
plictisita. De fapt, ncerc sa-mi dau seama cefel de frunze
am adunat. Este pentru ora de botanica. Nu prea ma
pncep.
- Eu ma pricep la frunze, se oferi Seth sa o ajute,
sau cel putin la frunzele plantelor care cresteau n locurile
prin care am umblat. Desigur, aici cresc alte plante, dar
o parte din ele sunt aceleasi. Daca doresti, putem merge
mpreuna ca sa-ti arat frunzele pe care le cunosc. Sigur,
numai daca doresti.
,
Sarei nu prea i placea ideea ca altcineva sa interfereze
cu unul din proiectele sale. Mai ncercase si n trecut acest
lucru, dar lucrurile nu se derulasera asa cum si dorise
, ,
ea. Obisnuia sa se implice pna la capat n proiectele ei,
fiind chiar usor exagerata n aceasta privinta. Principiul
36
I
ei era "totul sau nimic". Daca nu proiect nu o interesa,
nimic nu o putea convin~e sa se apuce de treaba. Din
pacate, rareori i se ntmpla sa gaseasca pe cineva care sa
i mpartaseasca interesul ~au dezinteresul absolut pentru
un subiect sau altul. De iceea, ori de cte ori ncercase
sa se asocieze cu altcineva. sfrsise prin a se simti ranita , ,
sufleteste.
,
- Hm, nu stiu ce sa zic, i raspunse ea, ezitnd, lui
, I
Seth. De regula, mi place Isami fac singura temele.
- Nicio problema, q.teleg, i spuse Seth. Daca ti
schimbi parerea, spune-ml Este mult mai usor sa gasesti
ceva ntr-o carte daca stii ,unde sa te uiti, iar eu cunosc
, ,
multe din numele copacilor si arbustilor. Bunicul meu le
cunoaste pe toate. Face c~iar remedii din ele, pe care le
consuma. Obisnuieste sa spuna ca omul are la dispozitie , , t. '
toate alimentele si remediile de care are nevoie. Acestea
cresc chiar sub ~asul luiJ dar putini sunt cei care le
cunosc. 1
Seth avea dreptate. Sara si- pierduse cea mai mare
parte a pauzei de prnz c~utnd prin tot felul de carti
pentru a gasi poza frunzei Fari, de culoare rosie, pe care
o presase n jurnalul ei. Setr i-ar fi putut economisi foarte mult timp, si n plus pare1 destul de amabil, fa.ra sa faca
niciun fel de presiuni asupra ei.
- Bine, atunci. Vrei saImergem astazi, dupa scoala?
- Perfect, i raspunse feth. Ne ntlnim lnga steag.
n weekendul trecut am deicoperit o alee foarte frumoasa,
nu foarte departe de aici, cfre trece printr-un crng. Este o carare pe lnga care cresclfoarte multi copaci batrni si
arbusti. Vom merge acolo.
87
I
Doamna Honon se ridica de pe scaun cu o mina
acra. Seth si Sara au vorbit tot timpul cu voce tare, iar
ultimele cuvinte ale lui Seth fusesera auzite de toata
lumea din sala.
Sara tresari dndu-si seama ca Seth vorbea despre
Aleea Thacker. Seth gasise Aleea Thacker!
CAPITOLUL 6
Intoarcerea la viata?
1
Sara astepta lnga ~teag. Nu-mi vine sa cred ca am
fost de acord sa ma ntlnesc cu el a mormait ea
n barba. La urma urmelor, Aleea Thacker este locul meu
secret... Mai devreme sau mai trziu, era limpede ca avea
sa-I descopere,dar speram safie mai trziu.
Se uita la ceas. "Unde o fl?" n clipa urmatoare,
observa o bucatica de hrtie npaturita la baza steagului,
pe care scria "Pentru Sara". Deschise biletul si l citi. "Sara,
ne ntlnim la coltul intersectiei noastre. Vreau sa-ti arat
" ,
ceva. Am gasit o adevarata- jungla plina cu frunze. Ne
vedem mai trziu."
Sara simti din nou un val de emotii amestecate.
, ,
ncepuse deja sa l simpatizeze pe Seth si i placea faptul
ca un baiat care fusese n att de multe locuri gasise ceva
interesant n micutul orasel de la poalele muntilor n care
Sara traise ntreaga sa viata. Pe de alta parte, faptul ca i
descoperise locul ultrasecret nu o ncnta deloc.
39
n timp ce se apropia de intel1ectia n care drumurile
lor se desparteau de fiecare data, a a vazut de la distanta
o piatra asezata peste un alt petic e hrtie. "Ce naiba!? s-a
amuzat ea. Ce baiat ciudad"
Pe bilet scria: "Ia-o la dreaPt~, treci podul si ia-o la
stnga imediat dupa ce treci de cas~mea. Vei ntlni acolo
o carare. Nu este usor de vazut, dh o vei gasi. Urmeaz-o.
, I
Ne ntlnim acolo." ,
Nu mai exista nicio nd~iala:1Seth descoperise Aleea
Thacker.
"Sigur ca a gasit-o. Cu~ s-ar lfiputut altfel? La urma
urmelor, locuieste chiar pe ea", a mormait ea, usor indispusa
ca inevitabilul s-a produs. j
Sara mpaturi biletul si l pus n buzunar. "De parca
as avea nevoie de indicatii ca sa g~esc aleea mea': si spuse
ea cu voce tare. Trecu podul, apo~ pe lnga casa lui Seth,
dupa care intra pe aleea care i ert att de familiara si pe care o ndragea att de tare. 1.
n timp ce mergea, amintirile ~ncepura sa i se deruleze
prin minte, cu o claritate att de mire de parca ar fi urmarit
un film. si aduse aminte de reticeJlta ei n fata insistentelor
fratelui ei Jason, care parea nsa ai hotart ca de obicei
sa o convinga. Acesta i-a spus ca exista o btlfnita uriasa,
pe nume Solomon, care se ascun1ea undeva prin padure. Cei doi au cautat pasarea, dar ~1zadar, iar ea s-a simtit
extrem de dezamagita, lucru pe c1re nu l-ar fi recunoscut
niciodata, desigur, n fata fratelui di mai mic.
n timp ce mergea pe cararea *tunecoasa, Sara a simtit cum se relaxeaza, ca de obicei. CarJrea avea aceasta calitate
magica, de a-i linisti mintea. APOlia zmbit larg, vaznd
40
gardul pe care statea cndva Solomon. Ochii ei s-au umplut
de lacrimi amintindu-si de aceasta pasare mare, blnda si , ,
att de dulce, ca sa nu mai vorbim de ntelepciunea ei, care
obisnuia sa o astepte acolo. , ,
Ce ciudat! se gndi Sara. Solomon continua safaca parte
integranta din viata mea. Practic, ne auzim n fiecare zi, dar
mi lipseste imaginea corpului lui frumos, si mai ales a ochilor
lui att de profunzi.
Sara se simtea putin rusinata de faptul ca nca i mai
era dor de corpul fizic al lui Solomon. ntelegea perfect
ce i explicase acesta atunci cnd i spusese ca "nu exista
moarte" si ca relatia lor va continua la fel ca pna atunci.
De cele mai multe ori, nici macar nu si mai aducea aminte
,
de vechiul Solomon, bucurndu-se n schimb de fiecare
data de noul ei Solomon. Dar acum, cnd se afla din nou
n locul n care.l cunoscuse pentru prima data, la numai
ctiva metri de locul n care Jason si Billy l mpuscasera,
Sara se simtea usor tulburata, fiind cuprinsa de dor fata de
prietenul ei naripat.
Observa cu coltul ochilor ceva care se misca printre
frunze, iar inima i sari din piept cnd si dadu seama ca
miscarea venea chiar din locul n care murise Solomon.
, . -
Pentru o clipa, Sara se gndi: Poate ca s-a decis sa se ntoarca
la viata.
Ce naiba este acolo!?Sara si ngusta ochii, ncercnd sa
vada ce se misca printre frunze n umbra padurii.
Dupa ce se apropie, ea facu un pas napoi. Chiar n
locul n care murise Solomon se afla Seth. Era acoperit cu
frunze si si tinea ochii nchisi, n timp ce limba i atrna ) , , ,
din gura.
41
Sara era incapabila sa spuna ceva. Nu putea dect sa
stea acolo, paralizata. -
- Ss... sss ... Seth, sopti ea. Te simti bine? , ,
Stia ca nu avea cum sa se simta bine. Arata ngrozitor.
Sara l privea cu gura cascata, muscndu-si buzele pna la
snge, n timp ce lacrimile i curgeau pe obraji.
- Hei, Sara, nu o lua n serios! A fost o simpla farsa!
Seth sari n sus,.scutw;ndu-si frunzele din par.
- Te urasc! i striga Sara, ntorcndu-se pe calcie si
alergnd repede, ca sa se ndeparteze de Seth. Cum mi-ai
putut face asa ceva?i striga ea fara sa se uite n urma.
Seth era uluit. Nu si-ar fi imaginat nicio clipa o astfel
de reactie. Nu-si dadea seama ce anume l determinase
, ,
sa se culce la pamnt si sa si acopere corpul cu frunze,
pretinznd ca este ranit. Ideea i aparuse pur si simplu n
minte, venita de nicaieri. De altfel, fusese o idee foarte
proasta, dupa cum si dadea seama acum.
- Sara, asteapta! Ce s-a ntmplat? i striga el. Hei, nu
mai poate face omul o gluma? Sara, nu mai vrei sa cautam
frunze?
Dar Sara nu i raspunse.
42
CJITOLUL 7
Un ~rieten nnascut
Ziua petrecuta Ia scoala i se paruse nesfrsita. Sara
stia ca Seth alerga sa o prinda din urma, dar era
hotarta sa nu se opre'tsca si sa nu l astepte. Era nca
suparata pe el din cauza farsei pe care i-o jucase ieri, si nu
intentiona sa l ierte cu lfna cu doua. De fapt, era hotarta
sa nu mai vorbeasca niciodata cu el. Seth nu ntelegeal~n ruptul capului de ce o farsa
inocenta si amuzanta (asa i se parea lui) o deranjase att
detare pe Sara. Desigu~, nu avea de unde sa stie ca exact
n acel loc murise bun~ prieten al Sarei, Solomon.
Seth o prinse din rma pe Sara.
- Buna, i-a spus el cu blndete.
Sara nu i-a raspuns.. -
Cei doi au continJat sa mearga unul lnga celalalt,
fara sa-si vorbeasca. Luil Seth i treceau prin minte multe subiecte de discutie, d~r niciunul nu i se parea potrivit
ntr-un asemenea moment.
Jason, fratele mai fi ic al Sarei, si prietenul sau Billy
trecura pe lnga cei doi pe bicicletele lor.
- Sara are un iubi. Sara are un iubit, strigara ei n
gura mea, chicotind.
43
- Taceti din gura! le-a strigat Sara.
Chiar n acel moment, o pisica le iesi n cale, att de
brusc nct Seth se sperie si facu un mic salt n aer. Sara
reusi sa si ascunda rsul, dar nu se PUtil mpiedica sa nu
zmbeasca. Acest lucru a fost suficient pentru a sparge
gheata ntre ei.
- Aceasta pisica mi aminteste de una pe care am
avut-o cndva, spuse S@th.
Sara seuita dupa animal, care a intrat tacticos n tufisuri.
ncercase de multe ori sa prinda pisica aceea, dar nu reusise
niciodata. Era foarte salbati~ si extrem de rapida.
- O, da? i raspunse ea, ncercnd sa para indiferenta,
ca sa nu creada ca i-a trecut supararea.
- O chema Tripod, continua Seth, spernd la o
reactie ceva mai animata din partea Sarei.
Micul lui truc a functionat.
,
- Tripod? se mira Sara, izbucnind pentru prima data
n rs. Ce nume ciudat!
- Pai, i raspunse Seth, privind n jos cu o mina
foarte trista, nu avea dect trei picioare.
Sarei i ngheta rsul pe buze. Nu i se parea deloc
frumos sa rda de o biata pisica handicapata, dar socul
produs de asocierea dintre imaginea pisicii cu trei picioare
si numele ei i se parea prea mult.
Seth era de-a dreptul ncntat ca Sara vorbea din
nou cu el.
- Cum si-a pierdut Tripod piciorul? l ntreba ea.
- Nu am aflat niciodata. Probabil ca si l-a prins ntr-o
capcana pentru iepuri, sau poate a muscat-o un sarpe.
Sara ofta.
44
- Da, continua Seth cu toata seriozitatea. Altadata
am avut o pisica cu doua picioare. i spuneam Roo,
prescurtare de la Kangaroo1
Sara zmbi, imaginndu-si o pisica sarind pe picioarele
din spate, desi nu era tocmai convinsa ca Seth nu inventase
toata povestea. Ce sanse erau sa fi avut n acelasi timp o
pisica cu trei picioare si una cu doua picioare?
- Dumnezeule, dar stiu ca familia ta nu se purta
foarte frumos cu pisicile.
- Asa este, i raspunse Seth, la fel de serios. Odata,
am avut si o pisica cu un singur picior.
- Da, da, sunt convinsa, i rse n nas Sara.
Acum era absolut sigura ca Seth rdea de ea.
- Si cum ati numit-o? Pogo Stick2? , ,
- Nici vorba. I-am spus Ciclop, ntruct nu avea
dect un singur ochi.
Sara nu mai rezista. Rdea cu lacrimi. La urma
urmelor, era mai bine sa se distreze cu Seth dect sa
pastreze supararea pe el.
Cei doi au ajuns la intersectia la care Seth trebuia
sa coteasca pentru a ajunge acasa. Seth i zmbi, fericit
ca a reusit sa o faca sa rda si sa vorbeasca din nou cu el.
, ,
Sara si vazu de drum, ndreptndu-se la rndul ei catre
casa. De-a lungul ntregului" drum a continuat sa rda n
hohote. Nu era prea sigura daca Seth avea doar darul de a
transforma orice tragedie ntr-o comedie sau daca era pur
si simplu cea mai amuzanta persoana pe care o cunoscuse
vreodata. Oricum, nu-si mai amintea sa fi rs vreodata cu
,
o pofta att de mare pna atunci. Probabil ca nici macar
nu a avut vreopisica, si-a spus ea.
1 Cangur n limba engleza.(n. !r.) -
2 Bat Zburator. Dispozitiv pentru practicarea unui sport extrem, alcatuit dintr-o tija cu arc. Dea-
supra are un mner de care este tinut cu minile. Deplasarea se face n salturi. (n. tr.)
45
- Hei, Sara, i-a strigat Se din urma, baiatul cu
bicicleta care a trecut pe lnga noi era fratele tau mai mic?
- Da, i-a strigat ea napoi. Sti ca o sa-I cunosti mai
devreme sau mai trziu, dar sper sa fie ct mai trziu.
- Hei, Seth, i-a strigat ea djpa cteva momente, nu
foarte convinsa ca o va putea auzi, rtruct era prea departe.
Seth a zmbit si s-a oprit di~'1drum.
- Stiam ca pisicile~nu au. dec't noua vieti.
- O, nu le omorm nicioda ,a, doar le mutilam. De
altfel, eu stiam ca au 14 vieti, desilam avut pisici care cred
ca aveau ceva mai multe.
- I I
Sara a izbucnit din nou n r~s.
- Cred ca acelasi lucru estd valabil si pentru unii
... '. d Si h "
oamem, l-a stngat mal eparte cet .
S . dIN . ~ d~ ara sI-a continuat rumu. I u prea stia ce sa crea a
n legatura cu Seth. Parea sa fi ~ut o viata misterioasa,
poate chiar tragica, dar era cu si uranta un baiat foarte
interesant. Si peste toate, era am zant. Oare asa era felul
lui, sau era doar o maniera PrinJcare ncerca sa ascunda
ceva tragic din viata lui? Si ce a tut sa spuna cu cele 14
vieti? Sa fi fost o simpla gluma?
Cu totii suntem pasari din ace afi specie, si-a adus Sara
aminte de cuvintele lui Solomor' Seth este un cautator
foarte profund, un prieten nnascu fi un profesor autentic.
Sara zmbi. "Povestea astJ ia o turnura foarte
" A I
mteresanta , ISIspuse ea cu voce !iare.
46
CAP]TOLUL 8
Solomo intervine
Sara statea pe terasr. casei sale, bucurndu-se ca era
singura acasa. Pafiritii ei erau nca la munca, iar fratele ei nu p!ea statea ni~iodata acasa dupa ce se ntorcea
de la scoala. Isi gasea ntrdeauna ceva de facut. Sara si
aminti imediat de Solom(])ll.
- Buna, Solomon, tda fost dor de mine?
Nu, Sara, deloc, au;i leavocea lui Solomon n minte.
Sara rse. Acest schil[llb de replici nu era deloc nou
pentru ea. Desigur, prim, data cnd Solomon i-a raspuns
n acest fel s-a simtit rani~a si _surprinsa. - De ce spui ca nu ti- fost dor de mine?, l-a ntrebat ea.
Solomon i-a explicat r:vse afla ntotdeauna cu ea, chiar
daca nu se gndea la el si nu i vorbea. De aceea, nu avea
niciun motiv sai fie dor de ea, ntruct nu disparea niciodata
dit:lraza constiintei sale. Sfei i-a placut acest raspuns.
La nceput s-a gndtt ca era ciudat ca cineva sa fie
tot timpul cu ea. Nu pri i placea ideea ca oriunde s-ar
fi dus si orice ar fi facut, olon:on tragea cu ochiul. Dupa
47
ce a ajuns ~sa :a l cunoasca 1ai bine, si-~ da: seam.a ca
nu o deranjeaza deloc -faptul c Solomon 11 spIOna VIata,
ntruct el parea ntotdeauna s tisfacut de ceea ce vedea.
Nu o mustra niciodata pentru comportamentul ei, nici
chiar atunci cnd acesta i se pa ea ei nsesi nepotrivit. Nu
i displacea nimic din ce facea a; dimpotriva, i oferea n
permanenta iubirea sa neconditionata si o calauzea, dar
numai atunci cnd Sara i cere~sfatUl.
- Ce mai faci?, l lntreb'a ea, stiind dinainte raspunsul,
dar dorind totusi sa l auda, truct de fiecare data o
,
facea sa se simta mai bine.
- Ma simt splendid, Sara, ~i ma bucur sa constat ca si
tu te simti lafel.
- Asa este, i raspunse ea fctl ricita. I
De fapt, nu-si mai amint a sa fi fost vreodata att
de fericita.
Am observat ca te simti foarf.e bine n compania noului tau prieten Seth. Acest lucru ma Ibucurafoarte mult.
- Asa este, Solomon. Nu l-am simtit niciodata att
, ,
de bine cu altcineva pna acum Este un baiat ciudat. Nu
seamana cu ceilalti baieti pe c re i cunosc. Este foarte
serios, dar si foarte amuzant. Ete foarte destept, dar stie
sa se prosteasca si sa fie jucauL Are o viata foarte grea
acasa, dar atunci cnd este cu )1ine nu da deloc impresia.
Pe scurt, nu reusesc sa i surpri I d deloc esenta. , ,
Este unul din acei oameni Jfarte greu de gasit, care au
nvatat sa traiasca n momentul ~rezent, Sara. n locsa duca
cu el povara amintirilor, prefer4 sa o lase n spate si sa se
bucure de clipaprezenta. De altfrl, este lafel de ncntat de
prezenta ta cum esti tu de a lui.
- Ti-a spus el asta?
48
Sara izbucni n rs,ldndu-si seama ca Solomon nu
trebuia sa afle ceva din gt.).facuiva pentru a sti ce gndeste.
Stia ntotdeauna ce gndesc si ce simt ceilalti oameni.
, I ' ,
Mai presus de orice, f eth ~idore~tesa sesimta bine. Tu
ai acest efect asupra lui, a'laca i separe normal sa ti cultive
compania. Practic, tu scot!ce este mai bun n el Sara.
- Ei bine, chiar asta si vreau. Dar nu as vrea sa crezi
, ,
ca ncercsa fac ceva, Sol0I~on. Pur si simplu se ntmpla. De
altfel, nclin sa cred ca si e~scoate ce este mai bun n mine.
Sunt ct sepoate de I ncntat ca va ntelegeti att de
bine amndoi. Este ntotdeauna o placere sa cuno~ti pe
cineva care dore~tesa se sirta bine n compania ta. Atunci
cnd doi oameni caredorescsa se simta bine se ntlnesc, n
jurul lor se ntmpla adev'aratemiracole.
Si tie, ~i lui va pla~e sa ridicati starea de spirit a
celorlalti oameni, Sara, ~ilnimic nu va face o placere mai
mare dect sa vedeti ca at1 reufit safaceti pe altcineva sa se
simta mai bine.
asapetreceti de minl~ne mpreuna, Sara. Sunt absolut
convins de acest lucru.
l-l~
49
CAPITOLUL 9
Geronimooooooo ... rleosc!
Ultimul clopotel sunase de 15 minute, iar Sara
nca astepta lnga steagul din curtea scolii.
Privea poarta mare a scolii deschizndu-se si trntindu-se
, ,
pe masura ce elevii continuau sa paraseasca cladirea. i
promisese lui Seth ca l va astepta. Acesta i spusese ca
are ceva sa-i arate si ca era convins ca i va placea. Sara
s-a uitat la ceas, ntrebndu-se -daca nu cumva a nteles
,
gresit la ce ora trebuiau sa se ntlneasca. Chiar atunci, pe
Poarta mare a scolii a iesit Seth. n sfrsit!
" ,
- Scuza-ma, Sara. Am fac_utgr~seala de a o saluta pe
domnisoara Ralph, iar aceasta m-a ntrebat imediat daca
m-ar deranja sa o ajut cu bagajele pna la masina. I-am
raspuns ca nu, dar habar nu aveam ca avea masina parcata
la 1,5 km departare si ca avea 47 de bagaje de transportat.
Era limpede ca am facut o greseala, dar acum era prea
trziu. Nu mi mai puteam lua vorba napoi.
Sara zmbi. O ajutase si ea de multe ori pe domnisoara
Ralph sa si duca bagajele la masina. Domnisoara Ralph
51
era directoarea artistica a scolii si si transporta zilnic
jumatate din posesiuni -ntre casa si scoala.
- Eu nu mai trec niciodata pe lnga ea, i rasphnse
Sara. Am facut si eu cndva aceeasi greseala, dar m-am , , ,
nvatat minte, asa ca daca o vad ca apare de undeva, prefer
sa fac cale ntoarsa.
- Mi s-a parut mie ca holul era cam gol, i raspunse
Seth. Cred ca toti ceilalti elevi, cu exceptia mea, stiau ca
se nvrtea pe acolo n cautarea unui ajutor.
Pe Sara nu o deranja deloc sa o ajute pe domnisoara
Ralph. Nu era nscrisa la orele ei, dar o impresiona faptul
ca aceasta profesoara noua se straduieste att de tare sa
introduca n scoala lor o programa artistica de calitate.
- Sincer sa fiu, nu m-a deranjat deloc sa o ajut, i spuse
Seth. mi place ca este o profesoara care munceste din greu.
Sara zmbi. Parca Seth i-ar fi citit gndurile.
- Nu stiam nsa ca va dura att de mult si nu doream
, ,
sa te las sa astepti. Esti gata?
- Da, i-a raspuns Sara. Unde mergem?
- Este o surpriza.
- Hai, spune-mi! se alinta ea.
Seth ncepu sa rda.
- Nu, va trebui sa astepti, ca sa vezi cu ochii tai. Nu , ,
este foarte departe de Aleea Thacker.
Sara simti din nou o stare de disconfort. Nimeni
,
altcineva nu si mai petrecea att de mult timp pe Alea
Thacker sau n jurul acesteia. Pe de alta parte, i parea
bine, ntruct acesta era locul ei favorit ntre toate.
Cei doi pornira la drum, ndreptndu-se catre Aleea
Thacker.
52
- Stii, i spuse Seth, ar trebui sa gasim si alte carari ca
sa ajungem aici. Nu e bine sa batatorim prea tare aceasta
carare, ca sa nu i atragem si pe altii.
Sara zmbi. Chiar mi citestegndurile.
Sara l urma pe Seth, calcndu-i pe urme, ca sa nu
lateasca prea tare cararea. Seth dadea crengile la o parte,
apoi le tinea ca sa nu o loveasca. Din cnd n cnd, dadea
cu mna la o parte o pnza de paianjen.
- Hei, este grozav!, i spuse Sara.
- Ce anume?
- Faptul ca merg dupa tine. n acest fel, pnzele de
paianjen ajung n parul tau, nu n al meu.
Seth se distra, scuturndu-si parul de pnze de paianjen.
- Vrei sa preiei conducerea? o tachina el.
- Nu, este n regula. Te descurci foarte bine.
Cei doi ajuns era la prima rascruce n care se ncrucis au
mai multe carari, iar Seth coti catre ru. Sara grabi pasul,
ca sa nu ramna n urma.
Practic, nu mai exista nicio carare printre copaci.
Seth si Sara calcau acum prin iarba nalta si uscata. Tocmai , ,
cnd Sara era pe punctul de a se opri pentru a-si smulge
scaietii agatati de ciorapi, cei doi a)unsera la un luminis , , , )
situat chiar pe malul rului. _
- O, chiar ca este un loc grozav! spuse Sara. Am si
uitat ct de frumos arata rul privit de aici. Nu am mai
fost demult n acest loc.
- Bun, priveste! i spuse Seth m.ndru.
- Ce sa privesc? l ntreba Sara, nedumerita, privind
n jur ..
- Aici, i raspunse Sem, condlJ.cnd-o catre un plop
unas.
,
- Uau! exclama Sara. Tu ai_facut asta?
53
- Da. ti place?
- Este uimitor!
Sarei nu-i venea sasi creada rlchilor. Seth confectionase , 1 '
niste trepte din 20 n 20 de cent~metri, pe care le prinsese
n cuie. Scarita urca astfel pna la cele trei crengi uriase ale
copacului, care ti permiteau nu ~oar sa stai confortabil pe
ele, dar si sa te tii cu minile de]crengile de mai sus, astfel
nct sa ti pastrezi echilibrul.
- Este cea mai grozava s ;ra de copac pe care am
vazut-o vreodata.
- Le-am slefuit foarte bi~e, astfel nct sa nu ti
, ,
intre aschii n piele atunci cnd te urci pe ele, i spuse cu
mndrie Seth.
- Super! Haide sa urcam!
- O sa urc eu primul, i sphse Seth.
Sem puse piciorul pe prima ~eapta si seprinse cu minile
de o alta. Cu multa agilitate, se urta iriiediat n copac.
Sara chicoti fericita. i Pl~~beala nebunie sa se urce
n copaci si nu-i venea sa cre da ca Seth confeqionase
aceasta scarita superba, care i permitea sa se urce fara
probleme n acest copac batrnt
C~i doi se urcara pna sus./
- Imi place aici, spuse Sara. Lumea se vede cu totul
I
altfel de sus, nu ti se pare? i
Seth fu imediat de acord, mutndu-se de pe craca
pe care statea si privind rul c re curgea sub el. Sara nu
putu sa nu observe ct de sigJr parea de el, chiar daca
rul se afla la o distanta destul ~e mare sub el. Facea ceva
acolo, dar Sara nu pu~ea vedealce, ntruct era cu spatele
la ea. Apoi Seth se dadu la o p~rte, iar ea vazu ca legase o
frnghie solida, care cobora aptoape pna la ru.
I
- Nu-mi vine sa cred! striga Sara, extaziata.
54 I
- Vrei sa o ncerci?
Seth de-abia si mailputea stapni entuziasmul.
- Fii convins!
I
- Cum stai cu echiltbrul?
- Destul de bine. je ce?
- Pentru ca ar treb i sa ajungem acolo.
Sara privi catre loc indicat de Seth.
- O casuta n copac!ISeth, ai facut o casuta n copac!
- Aceea este ramp noastra de lansare, i spuse el,
trndu-se cu grija n atru labe pe o creanga foarte
solida. Cnd a ajuns, s-a ridicat n picioare.
Sara ngenunche si ncepu sa se trasca si ea catre
casuta din copac. Sper a va fi suficient de mare ca sa
ncapem amndoi n ea, ~trecu prin minte. Cnd a ajuns
nsa, a constatat cu sur~rindere ct de mare era casuta. Seth construise chiar si F balustrada, pentru mai multa
siguranta, precum si doua bancute pe care se putea sta
confortabil. I
Sara se uita cu placrre n timp ce Sem i demonstra
cum functioneaza totul. iA scos un cui n jurul caruia era
nfasurata o sfoara sUbtirefSeth a desfasurat-o si a nceput sa
o nfasoare n jurul unei ~ije~atute !n scoarta copacului.
- Te-ai gndit la t011lte, i spuse Sara, ndntata.
Capatul sforii era l gat de partea de jos a frnghiei
care cobora spre ru, asa ca pe masur~ ce Seth o nfasura,
aceasta tragea catre ei ,apatul frnghiei, care era legat
ntr-un fel de lasou. Sara l-a privit cum si pune piciorul
n las~u. Deas~p~a acestlluiaer.au legate ~r~i noduri. Seth
s-a pnns cu mamIle de Inul dm ele, apOI l-a spus:
- Bun, ureaza-mi nro;~
- Ai grija... , ncepu sa spuna Sara, dar nainte sa si
poata termina fraza, Seth sari n gol, aruncndu-se de pe
micuta platforma. Zbura prin aer, catre apa rului, strigaud
din toti rarunchii:
,
- Geronimooooo.
Spectacolul i taie respiratia Sarei. Seth a continuat sa
se balanseze o vreme.
- Acum vine partea cea mai complicata, i striga el.
Trebuie sa sari nainte ca balansul frnghiei sa se opreasca
de tot. n caz contrar, vei ateriza n apa.
Sara l privi pe Seth, care ncerca sasi elibereze piciorul
din lasou, sprijinindu-si gemnchii de unul din nodurile
mai joase ale frnghiei. Lundu-si avnt, el sari pe malul
celalalt al rului, unde ateriza pe un morman de frunze.
- Au! se auzi vocea lui. Trebuie sa mai lucrez la
partea asta!
Sara rse din toata inima, ncntata de ntregul
spectacol.
- Bun, e rndul meu, spuse ea plina de entuziasm, n
timp ce Seth se cocota rapid napoi n copac.
- Stiu si eu, Sara? Te avertizez ca aterizarea este putin , , ,
cam brusca. Poate ca ar trebui sa mai astepti pna cnd
ma gndesc cum sa...
- Nici nu-mi trece prin minte. Daca tu ai putut sa o
faci, si eu voi putea!
Nimeni si nimic nu ar fi putut-o convinge de contrariu.
Sara l-a asteptat pe Seth sa se urce napoi n copac. Este
att de destept, s-a gndit ea, vaznd ca duce cu el sfoara
care lega capatul de jos al frnghiei grele, astfel nct sa o
poata trage din nou n sus pna la rampa de lansare.
56
Sara se aseza pe bancuta, iar Seth i tinu frnghia, , , ,
astfel nct sa si poata baga piciorul n lasoul de jos.
- Am facut acest nod special pentru tine, Sara, i
spuse el, aratndu-i cel de-al doilea nod, care era situat
exact la naltimea genunchilor ei.
- Bine, o sa sar! i raspunse Sara, aflata nca pe
platforma. Bun, mi dau drumuL .. Sunt gata ... Pornesc. ..
Ma ntorc imediat ... La drum ...
Sara si dorea din toata inima sa sara, dar simtea un
, ,
nod n stomac, si pur si simplu nu-si putea da drumul.
Seth o privea zmbind, fericit de entuziasmul ei. Nu
avea de gnd sa o preseze.
- Nu-i nicio graba, Sara. Frnghia va fi aici si mine,
si poimine, si n fiecare zi ... , ,
Dar Sara nu mai auzea ce i spunea Seth, ntruct n
timp ce el i oferea un pretext ca sa nu sara, ea se aruncase
deja n gol.
- Geroilimooooo, striga ea, zburnd deasupra rului.
- Excelent! i striga Seth din spate, ncntat la culme
ca Sara facuse primul ei salt si ~intindu-si de exaltarea
pe care o simtise el nsusi atunci cnd a sarit prima data
deasupra rului.
Sara rdea si chiuia, balansndu-se deasupra apei.
Apoi si-a scos piciorul din lasau.
Ce fata! se gndi el, tinndu-si respiratia, fericit ca
Sara a nvatat att de rapid cum sa foloseasca frnghia.
Din pacate, bratele Sarei nu erau la fel de puternice
ca cele ale lui Seth. A reusit sa se mai tina un timp de , ,
frnghie, pna cnd s-a apropiat de malul opus al rului,
dar si-a dat drumul nainte de vreme, asa ca a aterizat
, ,
direct n noroiul de pe mal, fara sa-reuseasca sa ajunga pe
gramada de frunze. Pleosc! s-a auzit, n timp ce noroiul
57
era mproscat n toate directiile. Apoi, Sara a izbucnit n
rs. S-a ridicat n picioare, uda din crestet pna la talpi si
acoperita cu noroi, dar a continuat sa rda n hohote, -fara
ca nimic sa o poata opri.
La nceput, inima lui Seth s-a oprit n loc, dar apoi a
nceput sa rda si el, usurat. Ce fata super! si-a spus el. Se
simtea responsabil pentru siguranta ei, asa ca reactia ei i-a ) , , ,
luat o piatra de pe iniJ?a.
- Seth, a fost groza~! De-abia astept sa repet
experienta. Totusi, va trebui sa-mi explici mai bine cum
sa aterizez pe partea opusa a rului.
- Este o chestiune de sincronizare. Si eu am cazut de
,
vreo doua ori n apa cnd am ncercat primele dati.
- Ba nu ai cazut deloc.
Sara stia, privindu-l, ca s-a descurcat perfect nca
de la prima ncercare. i placea nsa ideea ca ncerca sa o
reconforreze parnd ca nici el nu s-a descurcat foarte bine
de prima data.
- Nu este nicio problema. Ma bucur sincer ca esti att
de priceput. n timp, o sa mi perfectionez si eu salturile.
O sa practicam n fiecare zi. mi place la nebunie ce ai
facut, Seth! ti multumesc.
Seth nu mai stia ce sa creada. Sara era perfecta. Se
simtea incredibil de bine cu ea. Era ntotdeauna gata sa
ncerce orice aventura, fara sa se plnga niciodata. Rdea
tot timpul si nu parea sa-i pese ca altcineva era mai bun
dect ea la ceva. Seth nu mai cunoscuse niciodata pe
cineva ca Sara.
- Cred ca ar trebui sa ma duc acasa. Arat ca naiba!,
i-a spus Sara, iesind din apa si ncercnd sa si scuture ct , , ,
de ct noroiul de pe haine. Ne vedem mine.
58
- Mine e smbata, i reaminti Seth, stiind ca parintii , ,
lui nu vor fi niciodata de acord sa i lase un week-end
liber, n conditiile n care aveau att de multe de facut.
,
Chiar si constructia acestei casute din copac i luase
saptamni la rnd, si nu reusise sa lucreze la ea dect n
timpul noptilor, la lumina lunii. Parintii lui nu ar fi fost
niciodata de acord cu astfel de lucruri frivole.
- Ne putem vedea luni.
- Oh, i raspunse Sara, dezamagita.
Nu credea ca va avea rabdare pna luni, amnnd
aceasta distractie.
,
- Bine, i spuse ea. Cred totusi ca am sa vin singura
mine ca sa mai exersez la aterizare. Pna luni cred ca o sa
o stapnesc perfect.
Lui Sem nu i placea deloc ideea. Sara ar fi putut cadea
pe ceva tare, rupndu-si un picior sau spargndu-si capul.
- Nu, Sara, ai putea sa te neci, i spuse el, usor
stnjenit.
Sara l privi cu atentie, simtind seriozitatea cu care i , ,
vorbise. n mod evident, era sincer preocupat de siguranta ei.
- Nu, Seth, i raspunse ea cu blndete. Nu m-as , ,
putea neca niciodata.
Seth simti la rndul lui seriozitatea fetei. Vocea ei
,
avea o intensitate pe care nu i-o mai cunoscuse. De unde
~tie ca nu sepoate neca niciodata?
- Oricum, voi astepta ntlnirea noastra de luni.
Daca tot ti-ai dat atta osteneala ca sa construiesti acest
, ,
loc"minunat pentru noi doi, pot astepta si eu pna ne
vom putea bucura mpreuna de el.
Seth se simti usurat.
, ,
59
- Ne vedem luni, i spuse Sara. O sa te astept la
prima rascruce de drumuri pe cararea noastra.
Seth i zmbi. Sara i citise gndurile. Nu si dorea sa
se ntlneasca tot timp.ul n curtea scolii, pentru ca ceilalti
elevi sa nu si dea seama ce puneau la cale. Amndoi
copiii si doreau sa pastreze numai pentru ei acest loc de
poveste.
CAPITOLUL 10
~er~ii nu te vor aeranja
Sara l astepta pe Seth n locul de ntlnire asupra
caruia cazusera de acord. Se felicita singura n
gnd pentru hainele maronii de camuflaj pe care le purta
si care se potriveau de minune cu mprejurimile, facnd-o
sa se confunde cu ele. Se lasa la pamnt, privind printre
tufis uri masinile care treceau pe soseaua din imediata " ,
apropiere. i placea ideea ca le putea vedea, n timp ce
nimeni nu stia de existenta ei. ,;Sper ca domnisoara Ralph
nu a pus din nou mna pe el", murmura ea.
Seth a aparut brusc dintre copaci, aproape dnd peste
Sara. La nceput, amndoi s-au sper,.iatsi au tipat, dar apoi
s-au distrat la culme.
- Do~ne, Sara, nu credeam ca esti deja aici.
- M-am ascuns bine, nu? i zmbi ea, satisfacuta de
camuflajul ei.
- Da, te confunzi de tot cu padurea. Daca ai fi fost un
sarpe, m-ai fi muscat cu siguranta. , , ,
- Nu, serpii nu te vor deranja, i-a raspuns ea pe un
ton sigur.
61
- Nu ti-e frica de serpi? o ntreba Sem, surprins la
culme.
Era convins ca tuturor le era frica de serpi, mai ales
fetelor.
- Deloc. Pe timpuri mi era, dar acum nu-mi mai este.
Hai sa mergem. De-abia astept sa ne aruncam cu frnghia
din copac.
Lui Sem i era imposibil sa nu observe ca Sara avea
aceeasisiguranta n voce atunci cnd spunea ca nu se teme de
serpi ca atunci cnd i declarase ca nu se va neca niciodata.
- Hei, Sara, i striga el, cum se face ca esti att de sigura
ca nu te vei neca niciodata?
Sara aproape ca se mpiedica pe carare. ntrebarea
lui Seth o luase prin surprindere. Seth era din nou foarte
aproape sa i afle secretul ei cel mai bine pazit.
- O, e o poveste lunga. Am sa ti-o spun altadata.
Seth intuia ca fata avea ceva important de povestit si
de-abia astepta sa o asculte. De altfel, era convins ca ea nsasi
dorea sa i spuna aceasta poveste.
- Bine, daca este o poveste att de lunga, ai putea sa o
mparti pe capitole. Ai putea sa mi spui cte un capitol n
fiecare zi.
Sarei nu prea i placea nsa ideea. Nu era prea sigura
cum va reactiona Seth daca va auzi detaliile experientei sale
, ,
cu Solomon. Pe de alta parte, Sem parea foarte serios, asa ca
nu prea putea sa i se mpotriveasca.
De aceea, ea a nceput astfel:
- Pai, nu m-am gndit niciodata cu seriozitate ca ma
voi neca, dar mama se temea tot timpul sa nu patesc ceva.
De aceea, m-a avertizat practic n fiecare zi din viata mea sa
stau departe de acest ru. Nu stiu de ce se teme att de tare
de apa. Sincera sa fiu, nu am auzit ca cineva sa se fi necat
62
vreodata n el. Din pacate, mama se teme de orice, dar mai
presus de toate de ru.
ntr-o buna zi, cnd eram singura, stateam pe un
bustean, cu picioarele foarte aproape de apa. Pe neasteptate,
din spate a aparut un dulau, care s-a repezit la mine ca sa
ma linga, doborndu-ma astfel de pe bustean.
- Dau, Sara! Si ce ai facut?
- Pai, nu prea puteam sa fac nimic. Apa ma ducea
foarte rapid la vale. Partea frumoasa este ca nu mi era
deloc frica. La nceput m-am gndit: 0, nu, mama avea
dreptate. Doamne, ce o sa se nfUriepe mine daca o sa ma
nec. M-am lasat nsa dusa de apa si am observat ct de
bine ma simt. La un moment dat, am ajuns n dreptul unei
crengi aplecate mult deasupra apei, asa ca m-am prins de
ea si m-am tras la mal. De atunci, am stiut dincolo de orice
, ,
ndoiala ca nu ma voi neca niciodata.
- Asta-i tot? Aceasta experienta te-a convins ca nu te
vei neca niciodata? Sara, mie mi se pare pur si simplu ca ai
avut un noroc chior ca ti-a iesit creanga aceea n cale. Te-ai , ,
fi putut neca, stii?
Sara l privi pe Seth n timp ce acesta si lasa fru
liber imaginatiei negative si i zmbi.
-Stii, vorbesti la fel ca mama. -
, ,
Seth izbucni n rs:
- Banuiesc ca da.
- Tie nu ti se ntmpla niciodata sa stii ceva, fara sa , , ,
stii de unde? Sa stii ceva att de dar nct sa nu-ti pese n
" ,
ruptul capului de parerile celor din jur, chiar daca acestea
sunt diferite? Stii pentru ca stii, iar faptul ca ceilalti nu stiu
ceea ce stii tu nu nseamna ca niCi tu nu stii. ntelegi ce
, , ,
vreau sa spun?
63
ar, nteleg perfect ce'vrei
sa mi mai spui ca nu te
Seth a pastrat tacerea. Stiai foarte bine ce dorea sa
spuna Sara.
- Ai dreptate, Sara. ntr-ade
sa spui. De acum nainte, daca
poti neca, te voi crede.
Sara se simti usurata ca Slh i-a acceptat explicatia
partiala si ca nu mai trebuia sa o ompleteze.
- Perfect, i spuse,ea, trium toare. De-abia astepta sa
I '
schimbe subiectul.
- Si fii sigur ca nici serpii n~ te vor deranja vreodata.
Seth rse.
- Bine. ti propun sa"renu*am la cte o temere pe
rnd, Sara.
: CAPiTOLUL 11
n .. 1. '1 rractIcI ~n mIntea ta{
Sara si Seth au trecut de ultima cotitura a cararii
si au aJ' uns n lu6inisul n care se afla minunata , ,
casuta n copac construifa de Seth si frnghia ce atrna
din copac, asteptndu-i iabdatoare. - Bine. De data acefsta, merg eu prima, spuse Sara,
n timp ce se urca rapid p copac.
Dupa ce s-a trt Pl' crearrga cea groasa si dupa ce a
ajuns pe platforma, Sara -a pregatit de salt. Seth a ajuns-o
din urma.
- Bun. De data aC6:asta.cred_ca o sa-mi iasa cum
trebuie. Am exersat. I
Seth se simti dezamalit ca Sara nu si tinuse cuvntul.
, , ,
- Sara, spuneai ca o a ma astepti.
- Chiar te-am astertat, Seth. Am practicat doar
n mintea mea. M-am vizualizat de mai multe ori
balansndu-ma deasuprf rului, iar apoi sarind la momentul ideal si aterind perfect pe malul opus al
rului. Acum ma simt pr~gatit_a.Fa-mi vnt.
65
- Nu cred ca trebuie sa-ti faca cineva vnt, Sara. Este
,
suficient sa ti dai drumul n gol.
Iar Sara si dadu drumul.
,
- Iahuuuuuu!, striga ea, n timp ce zbura prin
aer, cu parul frumos si saten fluturndu-i n spate.
A continuat sa se balanseze o vreme deasupra apei,
miscarea devenind treptat din ce n ce mai lenta. Fata
si-a scospiciorul din lasou, iar la momentul perfect si-a
dat drumul si a aterizat pe iarba, exact n locul pe care
l vizualizase n timp cepractica n mintea ei. Aterizarea
ei a fost att de perfecta .nct nici macar nu a cazut la
pamnt.
- Da! a strigat ea.
Seth a aplaudat-o de pe platforma sa. Era profund
impresionat.
S-a aruncat la rndullui n gol, dupa care a aterizat pe
frunzele de pe malul opus, rostogolindu-se de cteva ori.
- Nu a fost o aterizare prea lina, a recunoscut el.
Sara i-a zmbit.
- Trebuie sa practici n mintea ta. Acesta este secretul.
Nu dureaza prea mult si procesul este aproape la fel de
amuzant ca si cel real.
,
- Bine, i-a raspuns Seth, usor nencrezator. Pna
atunci nsa, voi practica direct pe teren.
Dupa care si dadu drumul din nou.
De data aceasta, aterizarea lui fu chiar mai proasta dect
cea de dinainte. Seth nu era deloc multumit de el nsusi.
, ,
Sara rse, dar si acoperi fata cu palma, pretinznd
ca tuseste. Nu dorea sa i raneasca sentimentele, si cu att
, , ,
mai putin sa l enerveze.
66
Seth se urca din nou n fopac si si dadu drumul, dar si de aceasta data si-a calculatln mod gresit desprinderea de
frnghie, asa ca s-a rostogolit de cteva ori prin frunze.
- Seth, i-a spus Sara, d timp ce baiatul si prindea din
nou piciorul n lasou, gata sa fe mai arunce o data. Asteapta o
clipa. Opreste-te, nchide oCfii si imagineaza-ti ca te urci din
nou n copac, fericit ca tocmai ti-a reusit o aterizare perfecta.
Imagineaza-ti ca ti zmbesc ~i bat fericita din palme.
" l'
- Sau rzi si te prefaci Ct~tusesti, o tachina Seth.
, , ,
- Nu, doar ti zmbesc s bat fericita din palme, i zmbi , ,
Sara.Nimic nu-i scapa lui Se$h.
- Acum, vizualizeaza-telcum dai drumul la frnghie si
cum sari pe malul opus al r~ului. Gndeste-te ca zbori lin
prin aer, ca si cum ai avea d[ parasuta, si ca aterizezi lin pe
mal.
Seth zmbi rara sa vre,l, n timp ce si imagina toate
acestelucruri.
- Acum da-ti drumul, F spuse Sara, atingndu-l usor
pe spate si dndu-i un ghiont.
Iar Seth si dadu drumJ. S-a balansat o vreme deasupra
rului, iar la ~omentul perfjct, si-a dat drumul si a aterizat
lin pe iarba, dupa care a sarit n sus si a strigat plin de
entuziasm: 1_
-Da!
Strigatul lui s-a suprapuf cu cel al Sarei.
- Dau, Sara, chiar fUlp.ctioneaza!Cine te-a nvatat
acest truc?
- O, mi-a soptit o pas~ica, i-a raspuns Sara pe un ton
usor ~ronic. E o poveste foartf lunga, ~eth.
. Inainte ca baiatul sa po~ta spune ceva, ea izbucni n rs
Si spuse: I
17
- Stiu, stiu! Trebuie sa mpart povestea n capitole mai
scurte si sa ti le spun cte unul pe rnd. Daca doresti cu
adevarat sa o afli, ti-o voi spune pe toata, dar trebuie sa mi
promiti ca nu vei rde de mine. De asemenea, trebuie sa mi
promiti solemn ca nu vei spune la nimeni.
- ti promit", i raspunse Seth.
Parea mai concentrat dect l vazuse Sara vreodata.
- ti promit solemn. Acum, spune-mi.
- Nu acum. Mai trziu. Trebuie sa practic mai nti
n mintea mea.
Seth i zmbi cu to~ta gura.
- Ne mai vedem, i spuse Sara.
- Da. Ne vedem mine.
CAPITOLUL 12
CiuaaL n i~nsul ~un al euvntu!ui
Sara statea. pe o crearga mare a copacului, care se
intersecta cu o alt~, alcatuind mpreuna un mic
sdunel. Se urcase pe scara l~i Seth pna la capatul acesteia,
dupa care mai urcase vreo tri metri de una singura, pna
la acest scaunel natural, ca,e i putea SUStineconfortabil
pe amndoi. Ce copac uimif0r, se' gndi ea, n timp ce l
astepta linistita pe Seth.
Ultima lui ora de clLsa era un atelier de lucru
manual, n care elevii nvatau sa prelucreze' lemnul. Pun
'1
pariu ca este cel mai bun in clasa. Probabil ca acum l
ajuta pe profesor sa curete at lierul de afchii, se gndi Sara,
privindu-si ceasul. Este tot timpul att de amabil. Toata
lumea ncearca saprofite de e urma lui.
Sara nchise ochii si cerca sa si imagineze cum i , ,
explica lui Seth povestea ei everosimila. Era convinsa ca
baiatul este pregatit sa o asculte, dar nca se mai temea
de riscul pe care si-l asuma. ntre timp devenisera foarte
f9
buni prieteni. De fapt, era cel mai bun prieten pe care l
avusese Sara vreodata: asa ca nu si-ar fi dorit sa l sperie,
ndepartndu-l astfel de ea. Nu prea era sigura cum va
reactiona la marele ei secret.
,
O pala de vnt fosni frunzele copacului, declansnd
o veritabila ploaie verde.
Si tu esti o profesoara, si reaminti Sara cuvintele lui
Solomon, care produsesed un impact att de puternic
asupra ei. Cnd va veni timpul vei sti.
Cred ca a venit timpul se gndi Sara. Dar cum as
putea fi absolut sigura? .
Atunci cnd vor aparea ntrebarile, nseamna caa sosit
timpul si aminti fata sfatul lui Solomon. Ei bine, Seth a
nceput sapuna ntrebari, asa caprobabil a sosit timpul.
Sara auzi un fosnet de frunze pe carare. Se ridica n
Picioare, tinndu-se strns de creanga din fata ei, si se , , ,
apleca att ct putu nainte, ca sa vada cine venea. Era
Seth, desigur, care i spuse dintr-o suflare:
- Buna, mi pare rau ca am ntrziat.
Parea complet epuizat. Sara si dadu seama ca alergase
tot timpul.
Seth se urca n copac si se opri la creanga mare care
conducea catre casuta lor.
,
- Vrei sa vin eu sus, sau preferi sa cobori tu?
- Vino sus. E grozav aici. Si e suficient loc pentru
amndoi.
ntr-adevar, privelistea era ncntatoare, si n plus locul
i oferea Sarei un sentiment de intimitate.
Seth se urca cu agilitate si se aseza pe o creanga n
forma de V, situata chiar lnga locul n care statea Sara.
70
- Bun, ncepu direct Seth. Acum, ncepe sa-mi
povestesti.
- Bine, dar ti reamintesc ca ac~staeste secretul nostru.
,
- Sara, nu-ti face probleme. Oricum, nu vorbesc cu
niciun alt elev de la scoala noastra dect cu tine.
Sara trase aer n piept si ncerca sa si imagineze 4e
unde ar putea ncepe. Erau att de multe de povestit ...
"Bine, Seth. Iata ce s-a ntmplat. Dar te avertizez
din start: o sa ti sune ciudat".
,
- Sara!
Seth parea sa si piarda rabdarea.
- Spune-mi odata! ti promit ca nu o sa mi se para
ciudat.
- Bine. ntr-o zi, ma ntorceam acasa de la scoala,
,
cnd fratele meu Jason a venit n goana si mi-a spus, pe
un ton mai agitat dect de obicei, ca a vazut o bufnita
uriasa pe Aleea Thacker si ca trebuia neaparat sa merg sa
o vad si eu. Era att de agitat nct m-am speriat putin.
M-a trt apoi dupa el catre padure.
- Mie mi plac bufnitele, spuse Seth, ca sa i dea
curaj Sarei.
- Bun. Deci, zapada erq. dest~l de mare, iar ziua era
foarte friguroasa. Am cautat multa vreme bufnita, dar
nu am vazut-o. I-am spus lui Jason ca a inventat toata
povestea si ca oricum nu-mi pasa de o pasare oarecare. n
realitate nsa, a doua zi, la scoala, nu-mi puteam scoate
bufnita din minte. Nu prea ntelegeam de ce eram att
de interesata de ea. La urma urmelor, ntreaga poveste
era extrem de ciudata. Oricum, dupa scoala m-am ntors
singura n padure ca sa caut pasarea, dar nici de aceasta
71
data nu am reusit sa o gasesc. Mara ncepuse sa se ntunece
si eu ma simteam destut de prost, asa ca am apucat-o pe
o scurtatura, ncercnd sa trec rul pe gheata. Din pacate,
aceasta a cedat sub greutatea mea. M-am mpiedicat si am
cazut, iar pentru o clipa am crezut ca ma voi scufunda sub
apa si ma voi neca. n acel moment, am auzit o voce care
venea dintr-un copac. Aceasta mi-a spus clar: Ai uitat ca tu
nu te poti neca? Gheataje va tine. Taraste-te pna aici.
La nceput mi s-a parut o prostie. Ar fi trebuit sa am
inteligenta de a nu ncerca sa trec rul nghetat, si oricum, , , ,
ma irita faptul ca persoana care mi vorbea din padure nu
iesea la vedere si nu mi ntindea o mna de ajutor. Apoi am
avut marea revelatie: de unde stia ca nu puteam sa ma nec? , ,
Nu spusesem nimanui despre convingerea mea. Nimeni
nu stia absolut nimic despre ea. Iar atunci, l-am vazut.
- Pe cine ai vazut?
- Pe Solomon, aceasta bufnita mare, frumoasa si
, ,
fermecata. A zburat din copac si s-a rotit de cteva ori
deasupra luminisului, astfel nct l-am putut vedea foarte
bine, dupa care s-a ndepartat. Atunci, am ftiut ca l-am
gasit pe Solomon.
- Abia acum nteleg de ce erai att de sigura ca nu
te vei neca niciodata. Dau, Sara, chiar ca e ciudat. Dar e
ciudat n sensul bun al cuvntului, adauga Seth rapid.
Sara tacu, cu respiratia oprita. nghiti n sec, apoi l
privi pe Seth. Ar fi dorit sa i spuna totul despre Solomon:
cum l-a ntlnit, toate lucrurile pe care i le-a spus acesta,
cum l-au mpuscat Jason si Billy, si cum continua sa i
auda vocea n mintea ei, desi era mort.
,
- L-ai mai vazut de atunci? o ntreba Seth.
- Da. L-am vazut de foarte multe ori. Dar ...
72
- Dar, ce?
Seth era din ce n ce ~ai interesat de aceasta poveste
uimitoare.
Sara pur si simplu ni se putea hotar sa si continue
povestea.
- Am sa ti spun mai trziu.
Seth era dezamagit. si dadea seama ca Sara avea
mult mai multe de povesut, dar si ca subiectul era extrem
de delicat pentru ea, asa cf nu d~rea sa o preseze.
- Pai, ti-am spus ca ar sa ti povestesc cte un capitol pe rnd. Deci, ne vedem. fine?
- Da, ne vedem mine.
- Vrei sa ne arunca~ odata deasupra rului, nainte
de plecare?
- Cred ca am avut warte de destule aventuri pna
acum, o tachina Seth.
- Da, si eu la fel.
,
- Pe mine.
l~
73
ITOLUL 13
rrieteni la catarama
Este aproapel ca ziua, murmura Sara n barba, - n timp ce se sprijinea de veranda, privind
cerul noptii.
Se simtea iritata, ~ar nu si dadea seama de ce.
Cerul ~railuminat de stel~, iar luminile de pe stadionul
liceului faceau sa se va1a ca ziua. Sarei i se parea ca farurile
stadionului iluminau jtregut oras.
- Ce risipa de elecyicitate, si spuse ea, intrnd n casa
si lasnd usa terasei sa se izbeasca cu zgomot.
Era primul meci Je fotbal al~sezonului, iar iritarea pe
care o simtea ntotdeauf:11an astfel de momente o cuprinse
din nou, lund-o prin urprindere. Se duse n camera ei si
nchise usa. Si-ar fi dor t sa nchida ct mai multe usi ntre
, , )
ea si meciul de fotbal.
)
- Doamne, si spuse Sara cu voce tare, care este
)
pr"oblema mea? "
Pe Sara nu o enjuziasma deloc sezonul de fotbal,
desi jocurile din serile de vi?eri atrageau ntregul oras pe
75
stadion, si nu erau deloc putini aceia care nsoteau echipa , , ,
inclusiv n deplasare. Sara -nu fusese niciodata la un meci,
indiferent daca acesta era jucat local sau n deplasare. si
lua o carte si ncepu sa o rasfoiasca, dar constata ca nu era
interesata nici de ea.
Sara si dorea sa mearga la ru si sa se dea cu frnghia.
I-ar fi placut sa scape de aceasta stare de agitatie interioara,
care o scotea din minti. Stia ca nu era deloc o idee buna
, .... , -
sa mearga singura prin padure noaptea, dar gndul ca s-ar
fi putut arunca n gol pe ntuneric o facu sa se simta mai
bine. Cerul este att de luminos, si spuse ea. Poate ca nu va
fi chiar att de bezna.
Sara deschise usa dormitorului si si gasi mama facnd
curatenie n bucatarie, dupa cina.
- Termin eu de curatat, mama.
,
- O, multumesc, scumpo. Janet ne-a ocupat locurile,
asa ca nu trebuie sa ne grabim. De ce nu vrei sa vii cu noi,
Sara? O sa ne distram.
- Nu, am lectii de facut, i raspunse Sara.
(Acesta era unul din lucrurile bune legate de scoala.
Temele erau ntotdeauna alibiul perfect, care putea fi dilatat
astfel nct sa cuprinda ntregul weekend, sau dimpotriva,
redus la zero. Dintr-un motiv sau altul, parintii sai nu
pareau niciodata intrigati de aceasta flexibilitate).
Sara se ntoarse n camera ei, de-abia asteptnd ca
familia sa sa plece la meci. Ideea de a merge n luminis si
de a se arunca n gol pe ntuneric i se parea din ce n ce mai
atragatoare.
Sara deschise sertarul noptierei si si scoase izmene de , ,
iarna. Stia ca arata ciudat n ele, dar trebuia sa admita ca
,
erau foarte folositoare iarna.
76
Sara 3jtepta pna ~d parintii sai ii spuseta: "Ne vedem
mai trziu, Sara. Auzi afoi usa de la garaj deschizndu-se,
si abia atunci si trase itmenele pe ea. Se uita n oglinda,
chicotind. "Cine o face c estiile astea?"Apoi se amuza si mai
tare: "Oare ce ar spune d spre mine oamenii daca ar sti ca sar
din copaci n timpul no tii purtnd chestiileasteape mine?"
Dupace sembraca, silua paltonul, caciula si manusile,
dupa care iesi pe usa din spate. n timp ce mergea, starea de
iritare o parasi, iar pofta de viata i reveni.
O sa o iau pe scurltura, si spuse ea. Daca o iau pe
drumulobifnuit, o sa m4 ntlnesc cujumatate din oraf, care
ma va invita sa vin la mfci! La nceput, vizibiljtatea se dovedi excelenta, dar pe
masura ce se afunda n ~adure, ntunericul devenea din ce
n ce mai apasator.
1 se parea straniu st se afle n padure la ora aceea din noapte. "Ce o fi fost nl capul meu?", si spuse ea, dorin-
du-si sa fi avut o lanter a la ea. Se uita n spate, la cararea
ntunecata pe care venis , iar apoi n fata, la drumul nca si
mai ntunecat pe care l mai avea de parcurs. Niciuna din
directii nu i se parea mai sigura dect cealalta. Sara se simtea
paralizata din cauza indeciziei. Cu ct ncerca mai abitir sa
vada ceva, cu att mai ~Ienepatru~s i se parea ntunericul.
Atunci, Sara auzi un z omot venind din directia casutei
, ,
din copac. Era sunetul familiar al unei persoane care se
dadea cu frnghia lor.
Starea de indeciZitl i disparu instantaneu, iar ea si
relua drumul catre lum nis. Nu era cu nimic mai luminos
acum dect nainte, da f~ta si gasi rapid drumul. Cnd
ajunse, vazu o forma mana care se balansa deasupra
77
rului, dndu-si apoi drumul pe fi alul opus al acestuia.
Auzi apoi vocea familiara a lui eth strignd: "Super!
Exact cum trebuie!" .
- Seth? l striga ea, fericita c~ dadea peste el, dar si
surprinsa la culme. Tu esti?
- Doamne, Sara, m-ai speriat Ide moarte, i raspunse Seth. Ce faci aici? Eram convins c~ vei fila meci, la fel ca
restul orasului.
,
- Nu, i spuse ea, nedoribd sa insiste asupra
sentimentelor sale legate de meci. N-uma duc niciodata.
- Nici eu, i raspunse Seth.
- De ce? .
Sara regreta imediat ntrebarel pusa, stiind ca nici ei
nu-i placea ca altii sai puna la ndoMa deciziile, punndu-i tot felul de ntrebari nelalocullor.IDar lui Seth nu parea
sa-i pese.
- O, nu stiu. Niciodata nu m-t integrat pe deplin n
vreo scoala. Ori de cte ori vad o pasa, o aruncare sau un blocaj
reusit, ovationez ma sa vreau, dar d multe ori am parte de
, , j
necazuri, ntruct cei care le reusesci apartin echipei adverse.
Pur si simplu, povestea a nceput sa I a oboseasca.
Sara sesimtea fascinata. Seth re4sise sa puna degetul pe rana, dezva1uindu-i ce anume nu suporta nici ea la meciuri:
nu i placea faptul ca trebuia sa aprfbe tot ce facea echipa
pe care o sustinea numai pentru Ci aceasta era echipa ei,
si nici ca trebuia sa dezaprobe tot j faceau ceilalti, numai
pentru ca nu tinea cu ei. Sara nu ai cunostea pe nimeni
care sa nteleaga att de perfect c simtea ea n legatura
cu meciurile de fotbal. Pentru o cl~Pa, se simti infinit de
recunoscatoare ca Seth i era prietel.
78
- De cnd esti aici? l ~ntreba ea. - De cnd s~anserat, I i raspunse Seth.
- Si nu ti-e frig? , ,
- Nu. Port niste ...
Seth se opri n mijloful frazei. Nu prea dorea sa i spuna Sarei de izmenele lingi pe care le purta, destul de
uzate de altfel. Si-asa se sijtea ridicol ca stia de existenta lor. Spera ca fata sa nu l fi lauzit.
Dar Sara l auzise, iar rcum rdea n hohote.
Rsul ei era contagios asa ca ncepu si el sa rda.
- Sunt rosii?, sopti Sa a. , ,
Seth rse si mai tare.
,
- Da, de unde stii?
,
- O, nu pot sa spup ca stiu, se distra ea. Pur si
simplu, mi-am dat cu pres?pusul. Sem, suntem prieteni la
catarama ... Ne jucam aceleasi jocuri, sarim din copaci si
purtam aceleasi izmene ro~ii pe dedesubt.
Ochii le lacrimau de atta rs. Se simteau nsa grozav
IA dul ~c I al . :. A 1
a gan ca necare avea pt tcmeva care 11 putea mte ege
att de bine.
-l~
79
CAPItOLUL 14
!n c a u t a:r e a ~e ~te r ii
Sara gasi un bilet dlela Seth n dulapul vestiarului
ei de la scoala, J,Sara, ne vedem la casuta din
, I )
copac. Nu urca nsa pna <cndnu vin si eu. Am o surpriza
pentru tine." I
Sara astepta la baza copacului. Nu se uita sus, n mod
d l'b . 1 ..
e 1 erat, pentru a nU-l stnca surpnza.
Seth aparu dintre tuAsuri ..
- Nu ai urcat, nu? I A
- Mi-as fi dorit, da] te-am asteptat pe tine. In ce
consta surpriza? . ~
- Urca-te. Vin si eu dlpa tine, i spuse Seth.
Tinea sub brat o punga de hrtie, iar n ochi avea un
licar neobisnuit. I
Sara ~rca scara, cu S9th pe urmele ei. n scurt timp,
cei doi se ghemuira n cas~ta din copac. Sara privi n jur.
- Bine, sunt gata. I
Nu sesiza ::imic difertt.
- Perfect. Inchide ocllii.
181
Sara nchise ochii, iar Seth desfacuo sfoaraascunsa initial
,
dupa niste crengi. i puse sfoara n mini, iar apoi i spuse:
- Bine, tine-te strns de sfoara si deschide ochii.
, ,
Sara si deschise ochii si rse:
, ,
- Ce Doamne iarta-ma?
- Nu-i da drumul. Trage usor de ea.
Seth construise un sistem de prghii care permitea sa
traga orice greutate pna sus, la ei. ntr-adevar, n scurt timp
aparu o galeata n care se aflao sticla cu apa, cteva ciocolate,
doua pahare de hrtie, geanta grea a Sarei si alte bagaje.
- Este mult mai usor ~atragi galeata sus dupa ce te-ai
urcat dect sa duci toate lucrurile astea cu tine n timp ce
te urei pe scara, i explica Seth, asteptnd cu entuziasm
complimentul Sarei.
- Super-ingenios! mi place la nebunie! De unde ai
facut rost de sfoara si de scripeti?
- Mi le-a dat profesorul de sport. Mi-a spus ca stateau
degeaba de ani de zile n depozitul scolii si ca, oricum, se
pregatea sa le arunce.
Sara i zmbi. Observase nu odata ct de usor se
,
deschideau oamenii n fata lui Seth. Nu mai cunoscuse pe
nimeni la fel ca el. Parea sa scoata ntotdeauna ce era mai
bun din oameni, pna cnd acestia si schimbau complet
comportamentul. Marea majoritate a elevilor l considerau
pe profesorul de sport drept un om morocanos si sever, cu
care nu se putea vorbi. Si totusi, nu a ezitat nicio clipa sa
i dea lui Seth lucrurile de care acesta avea nevoie pentru
a mbunatati si mai mult mica lor ascunzatoare secreta.
, ,
Nu cred ca exista cineva care sa nu l simpatizeze pe Seth,
se gndi ea.
82
- De unde ti vin toate ideile astea? l ntreba ea.
,
-O, nu stiu. Cred ca am avut foarte multe ascunzatori
,
la viata mea.
,
- Da? Cte? Povesteste-mi despre ele.
- O, nici nu mai stiu.
,
Seth se simtea stnjenit. La urma urmelor, niciuna
dintre ele nu fusese foarte grozava, si oricum, nu se
comparase nici pe departe CU aceasta. De altfel, nu mai
mpartasise vreuna dintre ele cu vreo fata pna atunci.
Fratele lui mai mic gasise una sau doua dintre ele, dar fara
ca Seth sa fi avut aceasta intentie. De fapt, tocmai acesta
era scopul unei ascunzatori, sa fie ct mai privata.
Ochii Sarei straluceau n timp ce ncerca sa si
imagineze toate locurile minunate prin care fusese Seth si
toate ascunzatorile spectaculoase pe care si le construise n
copaci. Seth i putea citi cu usurinta gndurile. i zmbi,
stiind ca de-abia astepta sa afle detalii. Nu dorea sa o , ,
dezamageasca. Oricum, stia la modul absolur ca Sara nu
avea sa i vada vreodata vechile ascunzatori, asa ca se gndi
sa le mai nfrumuseteze putin, pe ici pe colo, oferindu-i
astfel Sarei o imagine mai grandioasa, care sa corespunda
asteptarilor sale. Din pacate, nu_prea }placea sa exagereze.
Pe de alta parte, imaginatia i se parea un proces creator cu
care se putea juca orict de mult. Si mai era ceva. n scurtul
timp de cnd o cunostea pe Sara, de cnd sareau mpreuna
din copac, de cnd rdeau si se jucau diferite jocuri, dar
mai_presus de toate, de cnd vorbeau, mpartasindu-si tot
felul de secrete, ajunsese sa capete mare ncredere n ea, asa
cum nu mai avusese vreodata n altcineva. De aceea, nu
dorea sa strice aceasta prietenie.
83
Sara si strnse genunchii la piept si astepta. Seth
continua sa zmbeasca:i era imposibil sa i refuze placerea.
- Pai, nu au fost chiar att de grozave, Sara. Majoritatea
era niste simple locuri n care puteam sta singur. Trebuiau
sa fie ntotdeauna n apropiere de casa si nu apucam
niciodata sa stau prea mult timp n ele. Oricum, simplul
fapt ca stiam ca exista mi dadea o stare de bine.
- Da, i raspuns~ Sara. nteleg perfect ce vrei sa spui.
- Prima data cnd am gasit un astfel de loc a fost un
accident. Intrasem pe proprietatea vecinului nostru, care
era foarte mare. Avea literalmente sute de acri, si undeva,
,
foarte departe de casa, de hambare si de terenul agricol,
am gasit o casuta ntr-un copac.
- Uau! exclama Sara. Era la fel de frumoasa ca si
,
aceasta?
Seth rse.
- Era mult mai mare dect aceasta. De fapt, era
construita deasupra mai multor copaci, aflati unul lnga
celalalt, astfel nct facea legatura ntre trei dintre ei. Nu
stiu nici astazi cine a construit-o si nu am vazut niciodata
pe cineva care sa stea n ea. La rndul meu, nu am spus
nimanui de existenta ei. Mi-a parut foarte rau cnd am
plecat de acolo. Din pacate, nu am stat n acel loc dect
sase luni. Cred ca sarmana casuta din copac se mai afla si , , ,
astazi acolo, putrezind singura.
- Si ce alte locuri ai mai descoperit?
- n continuare, ne-am mutat n apropierea unei
ferme care avea sute de hambare si de poduri. Fermierii
de acolo cresteau porci si vaci de lapte, iar hambarele erau
conectate prin garduri si punti de legatura. Era un loc
minunat, ntruct puteai trece dintr-un hambar n altul
84
mergnd pe garduri sau pe acoperisuri, fara sa atingi deloc
solul. n doua dintre cele mai mari hambare erau baloturi
din paie. Daca le rearanjai, puteai face din ele un adevarat
labirint. Era un loc de joaca minunat. Nici despre el nu
am povestit vreodata cuiva. Nu stiam de el dect eu si
, ,
cteva pisici care vnau soareci.
- Si mai departe? l-a ntrebat Sara, savurnd n
imaginatie toate aceste locuri minunate.
- Au mai existat si cteva pesteri. Acestea au fost ntr- , ,
adevar grozave. Unele ti cam dadeau fiori, caci nu prea
stiai niciodata cine mai locuia n ele. Una peste alta nsa,
nu am vazut niciodata ceva care sa ma sperie foarte tare.
- Pesteri? Hm. Noi nu avem pesteri n aceasta zona. , ,
- O, sigur ca aveti. Probabil ca exista o sumedenie de
pesteri sus pe dealuri.
- Chiar!?
Sara era surprinsa la culme.
- Probabil ca daca nu am vazut niciuna cu ochii mei,
am pornit de la premisa ca nu ex!sta niciuna. Crezi ca am
putea gasi o pestera?
- Da, probabil, i-a raspuns Seth pe un ton ezitant,
ngrijorat numai la gndul timpului pierdut pentru a
ajunge la baza dealurilor.
- Mi-ar placea sa gasim o pestera, i spuse Sara cu
ochii stralucind de entuziasm. Te rog, Seth, spune da.
- Bine, i zmbi Seth. O sa gasim o pestera, dar nu
cred ca vom putea merge foarte des la ea.
- Oh, stiu, i spuse Sara, entuziasmati Nu trebuie sa
mergem foarte des n ea. Tot ce mi d~resc este sagasim una.
Seth stia ct de tare se enerva tatal sau daca venea
,
trziu acasa. Desi nu avea la fel de multe treburi aici cum
,
85
avusese n alte locuri n care traise, parintii lui continuau
sa se bazeze pe ajutorul lui. De altfel, chiar daca nu era
mare lucru de facut, ei le gaseau ntotdeauna celor doi
frati diverse ndeletniciri.
,
- Nu stiu, Sara, cautarea ar putea dura cteva ore.
Nu sunt sigur ca...
- Am putea chiuli de la scoala, i spuse Sara.
Seth zmbi.
- Da, am putea.
- Nimeni nu ar sti. Eu nu chiulesc niciodata de
,
la scoala, continua Sara. De aceea, nimeni nu ar banui
, -
nimic. Hai, Seth, va fi amuzant. Te roog!
Ideea de a sta o zi ntreaga cu Sara si de a explora
tinutul era coplesitoare. Seth nu si dorea nimic mai mult
pe lume dect sa fie liber si sa poata face ce vrea.
- Sper ca stii ce faci. Bine, deci cnd mergem?
- Saptamna viitoare. Haide sa mergem marti!
Sara era fericita la culme. Ideea de a petrece o zi
ntreaga cautnd pesteri i se parea fermecatoare. Se ridica
n picioare si prinse frnghia cu minile. Fara sa-si mai bage
piciorul n lasou, se arunca deasupra rului, chiuind.
- Doamne, Sara, si spuse Seth n barba, nendraznind
sa priveasca spectacolul dect printre gene si spernd ca
fata nu va pati nimic.
Dar Sara se tinea bine de frnghie, si n timp ce se
balansa deasupra rului, simtea ca plezneste de bucurie.
Nu-si mai amintea sa fi fost vreodata att de fericita. Totul
,
esteperfect n viata mea, si spuse ea. si dadu drumul la
momentul oportun si ateriza fara probleme pe malul
opus al apei.
86
Sara ramase pe mal, privind cum Seth trage frnghia
catre el. Baiatul aduna ambalajele dulciurilor, haina si
geanta Sarei, le puse n galeata si le dadu drumul jos. n
final, se arunca la rndullui deasupra rului. Ateriza la
fel de perfect ca si ea, apoi o privi. si zmbira reciproc,
amintindu-si de primele lor ncercari. Avansasera mult
ntr-un timp foarte scurt. Se ntoarsera la copac, urcara
galeata goala, apoi prinsera sfoara de un cui batut n
scoarta copacului. Se simteau norocosi ca nimeni nu le , "
descoperise nca ascunzatoarea.
- Seth, ai construit o casuta n copac absolut
minunata!
Seth zmbi.
~l~
CAPITOLUL 15
Salvati ne Dufnita
1 1
Sara setrezi ferici. ta. De-abia astepta sasi nceapa ziua.
Era marti, ziua n care ea si Sem si propusesera sa
plece n cautarea unei pesteri. Cei doi urmau sasentlneasca
la casuta din copac, iar apoi sa plece de acolo catre dealuri.
Mama Sarei era ocupata n bucatarie.
- Ce faci, Sara? Ai vreo treaba? o ntreba mama cnd
fata intra n bucatarie.
- La ce te referi?
Ciudata ntrebare din partea mamei ei. Sara se uita
n alta parte, nedorind sa si priveasca mama n ochi.
- Pai, te-ai trezit foarte devreme.
- E drept, i raspunse Sara usurata. A trebuit sa merg
la baie.
Minciuna era justificata de faptul ca ntr-adevar
trebuia sa mearga la baie. Sara nu si imaginase nicio clipa
ca mama ei va fi att de interesata de ea chiar n ziua marii
sale escapade.
- Perfect. Daca ai ceva timp liber, m-ai putea ajuta cu
treburile, scumpo.
89
Sara nu planificase asa ceva.
- Bine, i raspunse -eamamei. Vin imediat.
Ce se ntmpla cu parintii nOftri? se gndi ea. Par
sa fi dea ntotdeauna seama cnd vrei sa faci ceva care te
entuziasmeaza, dupa care inventeaza o sarcina plicticoasa
pentru tine, menita special sa strice totul
Sara facu un dus, dupa care ramase n fata dulapului,
ncercnd sa se decida ce haine sa poarte astazi. Trebuie
sa para ca merg la fcoa1a, si 'spuse ea, dar safie nifte haine
suficient de vechi ca sa nu conteze prea tare daca le rup sau daca
le murdaresc. n plus, nu trebuie sa iasa n evidenta prea tare.
- Verdele este perfect, murmura ea, alegnd o rochie
pe care nu o mai purtase de anul trecut.
Si-ar fi dorit sa i vina mai lejer, dar crescuse destul de
mult n ultimul an. Oricum, nu prea avea alta alternativa.
Sara si prinse parul la spate ntr-o coada, apoi se ntoarse
n bucatarie.
- Arati bine, scumpo, i spuse mama. Nu te-am mai
vazut purtnd de mult aceasta rochie.
Doamne, si spuse Sara. Parca t1f avea o eticheta lipita
de .frunte pe care scrie: nObservati-ma! Ma pregatesc sa fac
ceva iefit din comun astazi. n
Sara spala niste vase, n timp ce mama ei decojea mere.
- Daca le mai tin mult, se vor strica, i spuse mama.
Sara nu-i raspunse. Era scufundata n gnduri,
ntrebndu-se daca vor gasi o pestera astazi.
- Ok, Sara, nu mai trebuie sa continui. ti multumesc,
, ,
scumpo. Cred ca ar trebui sa pleci la scoala.
- O, da. Chiar ar trebui sa plec.
Mama o privi zmbind, parnd ca se amuza de
schimbarea rapida a starilor de spirit ale fiicei sale, care
crestea att de rapid.
90
Sara si Seth planuisera sa mearga la prima ora, iar
apoi sa se scuze sub pretextul ca "nu se simt bine" si sa se
ntlneasca la casuta din copac. Nimeni nu ar fi trebuit
sa banuiasca ceva daca i-ar fi vazut apucnd-o n directia
Aleii Thacker, ntruct acela era drumul pe care o apucau
ntotdeauna cnd se duceau acasa. n continuare, ar fi mers
pe firul apei, asa ca era putin probabil sa i vada cineva.
Dupa ce treceau de scoala, ar fi putut-o apuca pe oricare
din cararile obisnuite care duceau catre dealuri. Urmau sa
,
treaca pe lnga gramada de gunoaie, apoi pe lnga o moara
veche ce nu mai era folosita de dinainte de nasterea Sarei,
,
si astfel ar fi ajuns la dealurile ce margineau oraselul Sarei.
Daca s-ar fi ferit de autostrada, n mod normal nimeni nu
ar fi trebuit sa i observe.
Cnd auzi sunetul dopotelului, Sara se duse n biroul
domnului Marshal, directorul scolii.
- Domnule Marshal, as dori sa plec acasa, i spuse ea.
Nu ma simt bine .
.- mi pare rau sa aud asta, Sara. Vrei sa o sun pe
mama ta?
- Nu, multumesc. Nu am mult de mers pna acasa,
si nu as dori sa o deranjez la_servicju. O sa o sun eu cnd
ajung acasa.
- Foarte bine, scumpo. Du-te si odihneste-te.
Sara parasi scoala simtindu-se n acelasi timp plina de
exaltare, dar si stnjenita. Scapase usor, dar numai pentru
ca era considerata de toata lumea o fata cuminte. 1 se parea
ciudat sa profite de reputatia ei buna pentru a face ceva rau,
dar dorinta ei arzatoare de agasi o pestera si de a trai o aventura
o :tacusa uite rapid de orice mustrare de constiinta. , ,
91
Asa cum si imaginase, nimeni nu i iesi n cale, nimeni , , ,
nu i vorbi si nimeni nu se oferi sa o conduca cu masina
, ,
acasa. Pe scurt, nu paru sa o observe nimeni.
Urca scara care ducea catre casuta din copac, dar nu
apuca sa se aseze cnd aparu Seth. V'azndu-i camasa verde
nchis si blugii ponositi, Sara se distra copios. Stia ca si " "
alesese camuflajulla fel de grijuliu ca si ea.
Seth se urca n copac, .zmbindu-i cu toata fata. Se
parea ca scapasera foarte usor, iar ziua le apartinea n
totalitate. Se simteau mai fericiti dect daca ar fi descoperit
o comoara, ndeosebi Seth.
Baiarul trase galeata in sus. n aceasta se aflau doua
perechi de cizme uzate pentru pescuit.
- Sunt cam mari, dar ne vor tine picioarele uscate ct
timp vom merge pe malul rului.
- De unde Doamne iarta-ma ai facut rost de ele?
- Sunt ale tatalui meu, i raspunse Seth. Le-am subtilizat
azinoapte. M-ar ucide dacaar sti cale-amluat, dar cu siguranta
nu le va cauta astazi, iar noua ne vor fi de mare folos.
Sara zmbi, dar stomacul i se strnse putin. Intriga se
complica. Minciunile deveneau din ce n ce mai grosolane,
iar acum se ajunsese inclusiv la furt, sau cel putin la un
mprumut fara stiinta proprietarului. si putea da seama
din comportamentul lui Seth ca acesta nu glumea atunci
cnd spunea ca ar avea mari necazuri daca tatal sau ar fi
descoperit lipsa cizmelor. Se cutremura numai la gndul
ca acesta ar fi aflat inclusiv de casuta din copac sau de
chiulitul de la scoala.
- Lasa, Sara, o sa ne distram. Nu-ti face probleme. Nu
va afla nimeni de escapada noastra.
92
a a reactionat n acest fel.
,
spune ca a murit cu adevarat,
Chipul Sarei se mal'llumina putin.
- Ai dreptate. Sa mergem.
Cei doi coborra g~eata cu cizmele, apoi se dadura jos
din copac si ascunsera greata. Sara si trase cizmele grele,
icnind. Acestea erau rec si alunecoase. Seth si trase si el
, "
cizmele, iar apoi plecara.
- Haide sa pastram I cursul rului ct de mult putem.
Nu vom iesi pe carare deft atunci cnd nu vom mai putea
avansa pe malul apei.
- n regula.
Continuara sa avanf'eze ncet prin stufaris, ferindu-se
de crengile copacilor. S th mergea nainte, ncercnd sa
croiasca o carare ct ma buna pentru Sara. Odata, dadu
din greseala drumul pref devreme la o creanga pe care o daduse la o parte, iar aCJ~stao plesni pe Sara n fata. Fata
se distra sincer, iar Seth rfAse la rndullui.
O pasare mare zbu ataci prin tufisuri, apoi se ridica
pe cer.
- Hei, exclama Set~, pare sa fie o bufnita, Sara. Crezi
ca e bufnita ta?
,
- Nu, nu e ea.
- De unde stii? o ~treba Seth. Cum poti fi sigura ca
nu este aceeasi bufnita?
- Pentr~ ca bufnit~ mea a murit! izbucni ea pe un
ton enervat.
i paru imediat rau
- De fapt, nu po
ntruct. ..
. Sara se opri. Nu pr~a se simtea pregatita sa i explice
lui Seth tot ce a aflat desp~emoarte, care era cu totul altceva
dect credeau oamenii.
93
- Billy si Jason au mpuscat-o ... n padure ... A murit
n bratele mele, chiar pe Aleea Thacker.
Seth pastra tacerea. i parea rau ca i pusese ntrebarea.
Era evident ca Sara traise o drama si ca moartea pasarii o
traumatizase. Apoi si dadu seama: Trebuie safi murit chiar
n locul n care m-am prefacut eu mort! Nu-i de mirare ca
Sara s-a suparat att de tare n acea zi!
Sara si sterse o lacrima d~ pe fata. Se simtea stnjenita
de faptul ca Seth o vedea plngnd, si o deranja faptul ca
nca se mai simtea emotionata amintindu-si de moartea
" ,
lui Solomon.
Chiar n acel moment, bufnita traversa n zbor rul si
, ,
se ndrepta catre copacul lor. Se aseza chiar pe platforma
lor, dupa care se uita ostentativ catre cei doi copii.
- Hei, s-a asezat chiar n casuta noastra, spuse Sem.
, ,
- Da, asa este, i raspunse Sara n soapta.
Sara si aduse aminte de ultimele cuvinte ale lui
,
Solomon, atunci cnd acesta se stingea n bratele ei: Sunt
foarte fericit sa las n urma mea acest corp fizic) ftiind ca
daca voi dori safac acest lucru) voi putea oricnd sa mi las
energia sapatrunda ntr-un alt corp) mai tnar, mai viguros
fi mai rapid ...
Sara si miji ochii, ncercnd sa vada bufnita, care se
afla la mare distanta. Pasarea si lua zborul, mimnd exact
, ,
traiectoria pe care o urmau Sara si Seth atunci cnd se
balansau cu frnghia, dupa care se ridica foarte sus pe cer si
disparu ... Solomon, se gndi Sara, tu efti?
Sara se simtea att de entuziasmata nct de-abia mai
,
putea respira. Oare Solomon se decisese sa se ntoarca
pe Aleea Thacker? Si daca da, de ce nu i spusese nimic?
94
Solomon, l striga fata n sinea ei. Dar nu primi niciun
raspuns. n ultima vreme Sara devenise att de captivata
de Seth nct nu prea mt' vorbise cu Solomon. De fapt,
nici nu-si mai amintea c d avusese ultima convorbire cu
bunul ei prieten.
- Cred ca aici ar trFbui sa traversam rul, se auzi
vocea lui Seth.
Sunetul glasului lui treaduse pe Sara n prezent. Ea
l urma pe baiat, care n epuse sa traverseze rul. Acesta
era destul de lat, dar nu area sa fie deloc adnc, asa ca,
,
teoretic, nu ar fi trebuit s~ aiba probleme. Sara se uita n
spate si se ntreba, pentrJ prima data n acea zi, daca nu
cumva faceau o gresealaj Ar fi putut oricnd ajunge n
locuri n care vegetatia er prea deasa sau n care rul ar fi
fost prea adnc. Dar Seth f.area ncrezator n sine, asa ca ea
l urma fara sa scoata o VJba.
Drumul nu era delo usor, iar cizmele mari si grele l
ngreunau si mai mult. S ra si dori sa fi ales un alt drum.
ncepea sa' oboseasca si era fericita ca Sem cara ntregul
bagaj, n care luasera apa fotabila, fructe si niste dulciuri. - Uite o poienita, nl fata noastra, i spuse Seth. O sa
ne oprim n ea si o sa ne 1dihl!-im. ,
Sara zmbi. Sem i cifea din nou gndurile.
- Am adus niste batiane de ciocolata, continua Seth. Haide sa ne oprim si sa lelmncam.
Ideea i se paru excelTta Sarei.
. - Ct de departe creli ca am ajuns? l ntreba ea. '- Nu foarte departe. Uite. Dincolo de copaci se vede
acoperisul benzinariei.
- Dumnezeule, mudnura Sara.
95
Se simtea descurajata Vaznlct de puVin avansasera.
Benzinaria era nca departe de m ginea orasului.
- Nu avansam deloc rapid, c ntinua ea. Mi-as fi dorit
sa mergem pe strada, ca doi oame I i normali.: Furisatul asta
nu este deloc un lucru usor.
,
Seth rse.
- Haide sa mai mergem Pi1tin pe cursul rului, iar
apoi o vom taia prin pasune<1- di spatele cimitirului. Nu
cred ca cineva de acolo ne va pd.
- Eu n-as pune pariu, rse S ra.
Respectul ei fata de morti c lescuse dupa ce aflase ca
acestia nu sunt chiar att de mo ti cum crezuse pna nu , ,
demult. Se gndi din nou la Solo ono
Cei doi si terminara ciocolatele, baura niste apa, , ,
si pusera din nou cizmele mari n picioare, iar apoi si
continuara drumul. Nu dupa mul timp, asacum anticipase
Seth, ajunsera n apropierea cimit rului.
- Cti oameni morti crezi ca sunt acolo? o ntreba el.
, ,
- Cred ca toti sunt morti, gl mi Sara.
- Sara, mormai Seth.
Sara chicoti:
- Sunt glume vechi care Inu si pierd niciodata
farmecul, nu crezi?
Seth mormai din nou.
- Unele glume par sa capete ~ viata a lor proprie.
- Sara, opreste-te. Te implor!
Unele glume par sa trair.Isca pentru totdeauna,
rse Sara.
- Sara, ma omori cu zile. Te og, oprefte-te!
Sara rse si mai tare. Seth rS! si el, dar mai strmb.
96
- Sunt niste pietre de mormnt destul de vechi n
cimitir. Vrei sa mergem sa le vedem?
- Nu. Nu astazi. Poate mai trziu. Mai bine ne-am
continua drumul, daca vrei sa mai gasimvreo pestera astazi.
Sara se simti usurata. Realitatea era ca nu-i placuse , ,
niciodata sa intre ntr-un cimitir. Se simtea ntotdeauna
ciudat, nu att din cauza mortilor, ct din cauza adultilor,
, ,
care pareau ntotdeauna extrem de tristi si de deprimati. , , ,
Viziunea Sarei asupra mortii se schimbase fundamental
datorita lui Solomon, dar stia ca marea majoritate a
oamenilor aveau probleme serioase atunci cnd venea
vorba de moarte.
- Hei, Sara, uite. A reaparut bufnita.
Sara se uita catre cimitir si vazu acolo bufnita de
, ,
dinainte, asezata pe cel mai nalt monument funerar. Statea
acolo ca o statuie, de parca ar fi facut parte integranta din
piatra funerara.
- Parca ne-ar urmari, spuse Sem, surprins.
- Da, chiar, spuse si Sara, dar cnd privi napoi,
pasarea nu mai era acolo.
- A zburat? ntreba ea.
- Nu stiu. Nu am fost atent. Esti gata sa mergem mai
departe? o ntreba Seth, nici pe departe la fel de interesat
de pasare precum ea.
- Da-mi cartile tale, Sara. Le duc eu.
,
Le puse n geanta sa, alaturi de propriile sale carti.
Sara se simti usurata.
, ,
- Crezi ca o sa ne ntoarcem tot pe aici? l ntreba ea.
- Poate. De multe ori, atunci cnd te urci pe un deal,
poti vedea o carare mai usoara pe-care te poti ntoarce.
De ce?
97
I
- Ma gndeam ca am putea lasa cizmele aici si le-am
putea recupera la ntoarcere. Sund prea grele si miros urt.
N al'~ ~ .11
U-I spune tat U1 tau ca am ZIS acest ucru.
Seth rse.
- Secretul tau va muri odataI cu mine, Sara. Ideea mi
se pare ~una. Seth privi n jur, ICautnd o ascunzatoare
pentru C1Zme.
- Haide sa verific~ copac~ acela batrn din fata!
Asa cum banuise Seth, copalul avea o scorbura mare.
- Oare de ce mor copacii [acestia batrni si uriasi?
ntreba Sara.
- Nu stiu. Banuiesc ca exista mai multe cauze posibile.
) I
De pilda, acesta pare sa fi fost lovit de trasnet.
- Hm, murmura Sara. I
Nu mai auzise vreodata ca un trasnet sa fi cazut prin
aceste locuri.
- Uneori, suntloviti de boli sitor. Alteori, mbatrnesc
) )
Pur si simplu. Nimeni nu traieste o vesnicie, stii? ) , , )
- Mda, asa se spune, i raspuise Sara.
Seth ndesa cizmele n ga~ra copacului, iar apoi
cei doi plecara mai departe. Cnd si cnd, trebuiau sa
se strecoare pe sub gardurile difJritelor ferme sau sa sara
peste ele. Din fericire, nu au fost ~rinsi si nu au fost vazuti
de nimeni de-a lungul celor doua ore ct a durat drumul.
Cu exceptia bufnitei, desigur. 1.
- De unde stii unde sa dauti? ntreba Sara, care
ncepuse sa se nt:ebe cu toata slleri~zitateadaca ideea cu
cautatul pesterii era ntr-adevar buna. Nu si imaginase
nicio clipa ca drumul va fi att de lung.
- Vezi stncile de colo? o ~treba Seth, aratnd catre
dealuri. Si vezi plcul acela de copaci de dincolo?
- Da, le vad. I
I
98
\
r
s
o
la
- Vezipata aceeaneagra dintre ele?Banuiescca estevorba
de o pestera. Desigur, nu pot fi absolut sigur, dar am vazut
multe stnci la viata mea, si de regula ascund astfel de pesteri.
- Bine, i zmbi Sara. Sper ca ai dreptate. Ct crezi ca
mai avem de mers?
- Nu foarte mult. Cred ca vom ajunge acolo n mai
Putin de o ora. Vrei sa te mai odihnesti? , ,
- Nu, m-am odihnit destul. Doar ma ntrebam.
Cei doi si-au continuat drumul, fara sa mai vorbeasca
,
foarte mult unul cu celalalt. Ciudat, se gndi Sara,
credeam ca va fi mult mai distractiv. Nu se asteptase ca
drumul sa dureze att de mult, si nici sa oboseasca att
de tare. Ascensiunea ncepuse sa devina dificila, iar unul
din degetele de la picioare o durea. Sara si-ar fi dorit sa
se opreasca si sa si scoata pantoful pentru a-si ndrepta
soseta, care se adunase si o deranja. Doamne, nu par sa ma
descurcprea bine. Pun pariu ca Seth nu va mai chiuli curnd
de la scoala ca sa mearga pe coclauri cu ofata.
- Haide sa ne oprim putin, _Sara, i spuse Sem. Daca
vom face popasuri dese, daca ne vom odihni si daca vom
mnca si vom bea ceva, ne vom pastra mai bine puterile.
- Cum zici tu!
Sara si scoase pantoful. O, ce usurare! si scoase soseta
si si-o puse din nou. E mult mai bine acum, si spuse ea. , , ,
Seth i zmbi si i arunca un mar, fara sa o previna.
Sara l prinse din zbor. Rsera amndoi.
Dupa ce si-au terminat merele, si-au vazut de drum, , ,
ceva mai odihniti.
-' Stii, i spuse Sara, este o zi c~ar frumoasa.
i mai trecuse starea de vinovatie, se simtea mai bine,
, ,
iar n fata lor se afla stnca pe c~e o vazusera de jos.
99
- Uh! spuse ea, vaznd tuflsurile dese care nconjurau
stnca de pretutindeni. Si acum ce facem?
- Asteapta aici, i spuse Sem. Ma duc sa vad daCanu
pot gasi o cale mai usoara de a urca pe stnca.
Sarei nu prea i convenea sa ramna singura, dar ideea
de a se zgria pe pietre i displacea chiar mai tare.
- Bine, i spuse ea fara prea multa convingere.
- Daca nu gasesc ceva rapid, ma ntorc imediat, i
striga Seth, n timp ce disparea printre tufisuri.
- Bine, si spuse Sara, asezndu-se pe o piatra si privind
n jos, catre vale.
Tocmai cerceta eventualele semne pe care le-ar fi putut
recunoaste de sus, cnd Seth reaparu dintre mfisuri.
- Vino, Sara. Am gasit pestera. O sa-ti placa la nebunie.
Este una dintre cele mai frumoase pesteri pe care le-am
vazut vreodata.
- Chiar?
- Da, este grozava! La nceput, urcusul este putin
dificil, dar apoi drumul devine usor, i mai spuse Sem,
mpingnd niste crengi, pentru ca Sara sa poata trece de
ele. Au mers astfel cteva zeci de metri, dupa care s-au
trezit n fata intrarii ntr-o pestera foarte mare.
- Uau! exclama Sara. Nu-mi vine sa cred ca pestera nu
este cunoscuta de toti copiii din oras. , ,
- Pai, daca e sa ne luam dupa nscrisurile de pe pereti,
as zice ca nu suntem primii care intram n ea, dar cu
siguranta nu a mai intrat nimeni de multa vreme. Poate de
ani de zile. Priveste ct de sterse sunt literele.
, ,
Se oprira nu foarte departe de intrare.
- Nu-mi vine sa cred, spuse Sara. E foarte mare.
100
Intrarea n pestera ave~un diametru de aproximativ un
metru si jumatate, dar n irherior pestera era mult mai larga.
Tavanul era situat la o n1J time de cel putin 25 de metri.
Peretii erau scrijeliti n ntr gime cu nume si figuri, inclusiv
aceea a unei fete zmbaret ~ altminteri nu tocmai reusite.
" ,
- Cine a :tacut aceste esene are tot atta talent artistic
ct am si eu, rse Sara.
- Da, si nu a avut un respect prea mare pentru
frumusetea naturii, o corn leta Sem.
,
Sara si dadea seama - Sem nu aprecia deloc pngarirea
acestui edificiu natural.
- Vrei sa intram mai dnc? l ntreba Sara, dornica sa
vada mai multe, dar dorin u-si n acelasi timp ca Seth sa i , ,
raspunda: "Mai trziu" sa "Data viitoare", ori chiar "Nu,
as prefera sa nu mergem ai departe."
- Da, spuse Seth, sin ler entuziasmat.
Starea lui de spirit i I plifica si ei curajul, desi nca mai
simtea o anumita reticenta la gndul de a explora acest loc
ntunecat si necunoscut. N si dorea sai strice cheful, dar cu
, ,
fiecarepas nainte, Sara sim~eaca si doreste sa se opreasca. De altfel, nici Seth nUlsegrabea prea tare. Era mndru
ca reusise sa gaseascaatt di rapid o pestera pentru noua lui prietena, dar nu-i venea sa lavansezeprea mult n interiorul
ei. Pe de alta ,par:e,_n~ dote~ sa o de~an:a~e~~a. La urma
urmelor, reusIsera sa ajung Impreuna pana aICI.
Seth si dadu bagajul jos si scoase -din el o lanterna.
Era o lanterna veche, car nu scotea'prea multa lumina,
dar oricum era mai buna ect nimic. i proiecta lumina
n fata. "Doamne! spuse el Pestera nu pare sa aiba sfrsit."
Lumina lanternei nu bate suficient de departe pentru a
vedea fundul pesterii.
101
- Sara, nu am mai fost nicio:data ntr-o pestera att de
adnca. Este super!
Aceste cuvinte nu prea au lavut darul de a o linisti
pe Sara. Ar fi preferat sa auda ~eva de genul: "Da, Sara, am explorat multe pesteri la feJ ca aceasta, si toate sunt
absolut sigure, fara niciun peric0ll si extrem de amuzante".
Oricum, si dadea seama din tolul vocii lui Seth ca nici el
nu era mai linistit dect ea.
, ,
Seth proiecta lumina la~terrei catre tavan, 'apoi catre
peretii laterali ai pesterii, dar nu reusi sa vada ceva. Spatiul n care intrasera era urias. Apoi e opri brusc.
- Sst! i sopti el. Nu fe mista. I
" , ,
Sara ngheta. Oare ce vazu e?
Subit, se auzi un flfit si ViZU ceva agitndu-se.
- Ce naiba!? auzi vocea lui Seth.
Seth se roti pe calcie si repezi catre intrarea n
pestera, trecnd pe lnga Sara, are era nca ncremenita.
- UITE, SARA, ESTE BUENITA! ESTE BUFNITA!!
Sara si Seth se repezira cat;~ in;rare, la timp pem;u a
vedea bufnita zburnd si tinnj n cioc un sarpe ciudat.
- Sara! tipa Seth. Bufnita ne-a salvat viata! Sarpele
acela era ncolacit si gata sa lo~easca. Daca nu ar fi fost
bufnita, m-ar fi muscat cu sigu anta!
, , ,
- Haide sa iesim de aici, i spuse Sara, fugind catre
iesire. Sem o urma imediat. saratobOr n Vi.' teza panta, fara
sa tina cont de tuhsuri, si nu se o ri pna cnd nu ajunse pe
pajistea de la baza stncilor. Nici acar nu-si dadu osteneala
sa se uite n spate pentru a vedea~Iaca Seth o urmeaza. Abia
cnd ajunse lnga primul gard se opri si se uita n spate.
- Parca ziceai ca nu ti-e fri a de serpi, i spuse Seth,
rnjind.
102
- Mi-am schimbat parerea, i raspunse ea, cu
respiratia taiata. Si mi-am schimbat parea si n ceea ce " ,
priveste pesterile.
Seth rse.
- Da, si eu. Cel putin pentru moment. Oricum, este
o pestera uimitoare, Sara. Nu prea am auzit de serpi care
sa atace oameni. De regula, prefera sa se fereasca din calea
lor. Probabil ca l-am luat prin surprindere. Hei, dar ce zici
de bufnita? ti vine sa crezi ce s-a ntmplat?
- Pai, da.
(O, avea att de multe sa i povesteasca lui Seth).
- Cred ca cel mai bun lucru ar fi sa ne ntoarcem,
spuse Seth, privindu-si ceasul. Timpul parca zboara cnd
te distrezi.
- Mda, daca putem numi asta distractie.
Era mult mai usor sa coboare la vale dect fusese
urcusul, iar Sara si Seth simteau o energie noua, care parca
le dadea aripi. Sara aprecia faptul ca Seth si potrivea pasii
astfel nct sa nu i-o ia nainte si sa nu o forteze prea tare. , ,
La rndullui, Seth era ncntat CaSara se tinea att de bine
,
dupa el, fara sa-i faca probleme. Cei doi si urmara astfel
drumul la vale, uneori mergnd, iar alteori alergnd.
- Gardurile astea nu par.sa opreasca pe cineva, spuse
Seth, tragnd n sus de un cablu din srma si n jos de un
altul, astfel nct sa creeze ? gaura prin care Sara sa poata
trece usor.
,
Ajunsa n partea opusa a gardului, Sara facu acelasi
lucru pentru el.
-- Da, din fericire pentru noi, rse ea.
Cei doi ajunsera la copacul hatrn n scorbura caruia
si lasasera cizmele. Cu ct se apropiau mai tare, cu att mai
103
reticenta se simtea Sara. Nu prea i venea sa si puna din
nou n picioare cizmele acelea grele si urt mirositoare. Ct
despre gndul de a o lua din nou prin stufarisul de pe rrialul
rului, aceasta idee i se parea chiar si mai neatractiva. Nici
Seth nu era mai ncntat 'dect ea. Sara nu spuse nimic,
asteptnd ca Seth sa scoata cizmele din scorbura.
- Stii, Sara, elevii vor iesi de la scoala n cteva minute.
, "
Cred ca ne-am putea ameste~a printre ei. Ce zici? Crezi ca
ne putem asuma riscul?
- Da, i raspunse Sara, bucuroasa.
Ideea i se parea mult mai buna dect mersul pe malul
rului. Ct despre jocul de~av-ati ascunselea, sau cel putin
"eu sunt invizibil, si nimeni nu ma observa", acesta i separea
mult mai atragator.
- n cazul acesta, o sa ma ntorc mai trziu si o sa ,
recuperez cizmele.
Sara se simti usurata.
, ,
- Bine, n cazul acesta, sa mergem spuse ea fericita ca
nu mai trebuie sa ncalte cizmele acelea urt mirositoare.
,
n timp ce coborau pajistea catre curtea scolii, aceasta
era complet goala. Apoi se auzi cl0potelul si locul se umplu
ca prin farmec cu elevi si profesori, care ieseau grabiti din
cladire ca niste prizonieri fericiti ca pot parasi nchisoarea
n care au stat. Sara simti o unda de disconfort, sau poate
de vinovatie, daca nu chiar de entuziasm. i era greu sa
defineasca ce simte vazndu-si colegii parasind scoala dupa
o zi grea de munca, n timp ce ea fusese n excursie.
- Bine, i spuse Seth. O iau eu nainte. Nu cred ca ar
trebui sa fim vazuti mpreuna.
- Perfect. Vrei sa ne rentlnim la casuta din copac?
104
catre copacul lor din padure. Se
- ~
ricnd n viata ei. "Cred ca o sa
,
- Sigur. Ne vedem a1olo. Dupa care Seth o porni n directia scolii. ~
Sara l privi pna c' d disparu n spatele cladirii. Isi
lega apoi sireturile, si ara ja rochia, si scoase elasticul cu
care si tinuse parul legat a spate si si-l rasfira cu degetele
pentru a-si aranja astfel uclele crliontate si lungi. Rse
cnd gasi un scaiete prin ntre ele. "Grozav, spuse ea cu
voce tare, constienta de paritia ei brusca printre ceilalti
, l' ,
elevi. Oare de ct timp m~s-o fi prins n par?" si continua
apoi drumul, pe urmele !tii Seth.
Chiar atunci, din clatlire aparu domnul Marchant. Se
uita catre ea si i facu sem cu mna.
,
Inima Sarei se opri loc. Uh, se gndi ea.
Dar domnul March t si vazu de drum catre masina
, ,
si se urca la volanul ei far" a-i spune nimic.
Fie nu m-a vazut, fie uitat ca mi-am cerut voie saplec
acasa sub pretextul ca era bolnava, fie nu si-a dat seama ca
sunt eu, fie am intrat ntr- n necaz foarte mare, iar el sejoaca
cu mine, asa cum sejoaca Pfsica cu un soricel. Sara simti cum
i se usuca gura. "Ma rog, ~sispuse ea. Raul a fost facut. Fie
ce-o fi."
Sara se ndrepta rapi
simtea mai vizibila dect
,
stralucesc n ntuneric",
De-a lungul ntregi~ sale vieti, Sara nu mai traise
niciodata o tensiune att 1e mare. Si cnd se gndea ct de promitator ncepuse ziua:!,De-abia asteptase aceasta zi, n
care saplece ntr-o aventurr:"cu prietenul ei cel mai bun. Din
pacate, ziua se desfasurase cu totul altfel. Drumul pe malul
rului fusese istovitor, iar cizmele grele si urt mirositoare
105
nu l fa.cusera cu nimic mai placut. Descoperirea pesterii
fusese grozava, dar sarpele care se pregatea sa i atace fusese
ntr-adevar ngrozitor. Faptul ca au fost salvati de aceea
bufnita fusese incredibil, dar faptul ca domnul Marchant
o vazuse i stricase complet ziua. Pe scurt, Sara nu si putea
imagina ce altceva ar fi putut sa mearga prost, pentru a-i
strica definitiv ziua.
CAPITOLUL 16
Urmealza -ti inima
1
Sara alerga aproawe tot drumul de la scoala pna la
Aleea Thacker. be aici, o lua pe scurtatura prin
tufisuri si merse rapid Eatre casuta din copac. De-abia
astepta sa vorbeasca cu S~ethsi sa i povesteasca cum a fost
vazuta de directorul sco ii. Dintre toti oamenii din lume
, ,
care ar fi putut-o vedea, de ce a trebuit sa fie vazuta tocmai
de cel pe care l mintise?
- Hei, Seth! striga ea tare.
Niciun raspuns.
,,Ar fi trebuit sa aj I nga. cu Il!ult timp n urm', si
spuse Sara, vorbind sing I ra.
- Seth! striga din n u, spernd ca vocea ei va putea
ajunge acolo unde ochii u reuseau.
Saraseasezape platfo ma din copac, cugenunchii strnsi
la piept, si si sprijini capUl de ei. Era absolut epuizata.
. - Solomon? spuse et ncet. Ma auzi?
Da, te aud, Sara. ri face placere sa te aud din nou.
Despre ceanume dorestiSi disc~tam? I 107
Sara si nchise ochii si se instala mai confortabil.
Practica o nvatase ca daca avea ceva cu adevarat important
de discutat, i putea auzi cuvintele lui Solomon n minte
cu claritatea cu care ar fi ascultat muzica n niste casti.
, ,
Iar acum, Sara dorea sa discute foarte multe lucruri cu
Solomon.
- Solomon, unde este Seth? Ar fi trebuit sa ajunga
pna acum. Crezi ca a.fost prins? Crezi ca are probleme?
Probabil ca da, la fel ca si mine. O, Solomon, de ce am
,
chiulit de la scoala?
Solomon o lasa pe Sara sa si verse oful fara sa o
ntrerupa. Cnd fata se opri, el i raspunse: Sara, sunt
convins ca situatia nu este chiar att de dezastruoasa. Nu are
niciun sens sa exagerezi, construind scenarii.
- Dar, Solomon, domnul Marchant m-a vazut n
curtea scolii. Nu crezi ca si-a adus aminte ca i-am cerut voie
, ,
sa plec ceva mai devreme, spunndu-i ca sunt bolnava?
Ei bine, Sara, aceasta este oposibilitate.
- Crezi ca m-a recunoscut?
Cel mai probabil da, Sara. Tu efti una din elevele lui
preferate. Nu cred ca ar putea uita cine efti.
- Grozav, Solomon! Sunt una din elevele lui preferate,
iar acum ma paste necazul.
Ce teface safii att de sigura ca te pafte necazul Sara?
- O simt. Ma simt ngrozitor. mi doresc sa fi mers
astazi la scoala, asa cum ar fi trebuit. Cred ca sunt o fata
, ,
rea, Solomon. Tu nu esti suparat pe mine?
Sara, nimic din ceai putea face nu m-ar putea determina
safiu suparat pe tine. Iubirea mea pentru tine nu depinde de
comportamentul tau, ci este imuabila.
108
Sara aprecie cuvinte~epline de iubire ale lui Solomon,
desi nu considera ca le merita.
, - Vrei sa spui ca ma-Iveiiubi orict de rea as fi? Solomon zmbi. S1ra, eu nu cred ca tu ai putea fi
vreodata rea.
-Hm!
Sara se simtea confur:a. Pna atunci nu mai cunoscuse
,
niciodata pe cineva la fel ca Solomon.
Sara) eu nu as dori nic (data sa ti modifici comportamentul
numai pentru a-mi face mfe pe plac. As prefera mai degraba sa
ti cauti armonia fi pacea Ifcultnd de sistemul tau interior de
ghidare. mi dorescca tu sa fei toate deciziile nfunctie de ceea ce
simti) nu din cauza grijilor fata de ceeacesimt eu.
Sara ncepea sa se siflta mai bine. Era reconfortant sa
auda ca Solomon ca nu .liipierduse ncrederea n ea.
Din cte am observ+ eu) Sara) intentiile bune stau de
regula la baza tuturor decfPtiilor.
- Ce vrei sa spui?
De ce ti-ai dorit at~ de tare sa pastrezi secretul referitor
unei J
domnului Marchant?
- Pentru ca s-ar fi jfuriat pe mine, daca ar fi stiut.
Si este important pe tru tine ca,ei sa te iubeasca?
- Da, este.
nseamna ca te-ai aJlft ntr-o pozitie stnjenitoare) Sara. Pe de oparte) ti dorefti ,cf ei sa te iubeasca) iar pe de alta ai
vrut sa explorezi singura ieftera. Nefiind de acord sa le spui
de planurile tale) tu ai ncr:rcatpr~ctic sa ti satisfaci simultan
ambele intentii, chiar dal~ sunt diametral opuse.
vezi tu) Sara) daca cerci sa i faci pe plac unei singure
persoane) n timp ai ace a posibilitate) dar nu fara un efort
109
considerabil Daca ncerci nsa sa lefaci pe plac mai multor
persoane, constati inevitdbil ca acest lucru este imposibil
Singura alternativa consta n a-ti descoperi propriul sistem de
ghidare, care exista n interiorul tau. Pe scurt, Sara, trebuie sa
ti urmezi inima.
Sara ncepea sa se simta din ce n ce mai bine.
Te asigur ca nimeni altcineva nu va putea sti vreodata ce
este mai bun pentru tine.. Tu esti singura persoana din lume
care poate sti acest lucru.
- Bine, dar mie mi se pare ca exista foarte multi
oameni care cred ca stiu ce este mai bine pentru mine.
Intentiile lor sunt bune, .Sara. Ei chiar se gndesc sincer
la binele tau atunci cnd ncearca sa te calauzeasca) dar
trebuie sa tii minte ca Legea Atractiei sta la baza tuturor
evenimentelor care sepetrec n viata ta. Astfel daca te pui la
unison numai cu vibratii pozitive) n viata ta nu sepot petrece
dect lucruri frumoase.
La urma urmelor, nu s-a ntmplat nimic rau. Eu unul
sunt fericit ca ati avut o zi att de interesanta. Am convingerea
ca experienta pe care ai trait-o n pestera te-a nvatat mult
mai multe lucruri utile dect ai fi aflat de la scoala.
- Deci crezi ca este n regula ca am chiulit astazi de la
scoala? Si ca l-am mintit pe domnul Marchant? " ,
Pai) sa vedem) Sara. Haide sa verificam ce ti spune
sistemul tau de ghidare. Cum te-ai simtit atunci cnd i-ai
spus domnului Marchant ca doresti sa te duci acasa, ntruct
nu te simti bine?
- Hm. Nu m-am simtit foarte bine atunci. M-am
,
simtit vinovata. Cel mai mult m-a deranjat exact faptul ca
avea ncredere n mine, iar eu l minteam.
,
110
I
Deci, sistemul tau 1e ghidare ti-a spus limpede ca
Irespun~ea dorin1 pastra ncrederea domnul~i Marchant.
Cum te-ai simtit n sfhimb atunci cnd te-ai gndit sa
chiulesti de la scoala pentfu a cauta o pestera?
- M-am simtit grozav>Solomon. M-am simtit fericita
si plina de entuziasm.
Peifect. nseamna ca ~istemul tau de ghidare ti-a spus ca
ideea estefoarte buna.
- Dar, Solomon, nul nteleg. Cum as fi putut obtine ceea ce mi doream din su4et, respectivcautarea unei pesteri,
ara a face ceva ce nu mi doream, respectiv sa mint?
nainte de a-ti raspun~e la aceasta ntrebare, doresc sa ti
pun la rndul meu una, ~ara: cum a fost ziua de astazi, n
care ti-ai ndeplinit dorin1a de a cauta o peftera? A fost I
frumoasa? Te-ai distrat pe finste? Te-ai simtit grozav? A fost o
zi peifecta? I
- Pai, o parte din ea thiar a fost foarte reusita. Uneori
m-am simtit cu adevara bine, dar nu ntotdeauna. Au
fost si momente n care m-am simtit groaznic. De fapt,
lucrurile au fost destul de amestecate.
Ei bine, Sara, ziua ta a c.orespunspeifect sentimentelor
tale legate de ea. Tu ai avut sentiment~ amestecate, deopotriva
bune fi rele, iar evenimeltele din cursul zilei au corespuns
peifect acestor sentimente.
- Vrei sa spui ca da a as fi avut exclusiv sentimente
pozitive legate de aceastari' totul ar fi decurs perfect?
Exact asta vreau sa un, Sara. Legea Atractiei nu da
gref niciodata ..
- Deci, nu trebuia s~mint ca sa plec n excursie?
111
Exact. Odata ce v-ati decis sa mergeti si sa cautati o
pestera, tot ce ar fi trebuit sa faceti, tu si Seth, ar fi fost sa
sustineti mental aceasta idee, iar Universul ar fi avut grija sa
va ofere oposibilitate, fara a viola niciuna din celelalte dorinte
ale voastre. De fapt, Sara, nu este niciodata prea trziu sa ti
schimbi sentimentele legate de o situatie sau alta, si te asigur
ca Universul va avea grija sa schimbe turnura evenimentelor
astfel nct acestea sa cOl'espun.dacu sentimentele tale.
- Vrei sa spui ca daca mi-as schimba sentimentele
de ngrijorare n acest moment, l-as putea mpiedica pe
domnul Marchant sa fie dezamagit de mine?
Da. TOtce trebuie safaci este sa te gndesti ca te ntelege
si ca te iubeste. Retine, Sara: sentimentele tale ti spun
ntotdeauna cum te descurci si ncotro te ndrepti. Daca
te simti bine n interiorul tau, nseamna ca te ndrepti n
directia cea buna si ca n viata ta se vor ntmpla numai
lucruri minunate. De aceea, ncearca sa descoperi gnduri
care tefac sa te simti bine.
- Bine, Solomon. Voi reflecta la ce mi-ai spus. Acum
cred ca ar fi mai bine sa plec. Sper ca totul este n regula
cu Seth.
Imagineaza-ti ca totul este bine n legatura cu el.
- Ok. ti multumesc pentru ajutor.
112
CAPITOLUL 17
Sunt ace~ti co~ii ~uni{
Sara statea n pat, gndindu-se la domnul Marchant. Simtea un nod n stomac si un sentiment foarte
, ,
puternic de teama.
- As da orice sa nu trebuiasca sa merg la scoala astazi, , ,
si spuse ea cu voce tare.
Daca gndurile tale te fac sa te simti bine, nseamna
ca nu ti se vor ntmpla dect lucruri bune, si aminti ea
cuvintele lui Solomon.
i era nsa greu sa descopere vreun gnd care sa o faca
sa se simta bine. Principalele gndmi care predominau n
acea clipa n mintea Sarei erau grijile ei legate de Seth, care
nu ajunsese cu o zi nainte la casuta din copac. Se gndea de
asemenea la dezamagirea pe care i-o provocase domnului
Marchant si la pedeapsa pe care ar primi-o de la parintii ei
daca acestia ar fi aflat ce facuse.
,
Sara si aduse din nou aminte de cuvintele lui Solomon:
,
Sara, nu este niciodata prea trziu sa ti schimbi sentimentele
n legatura cu o situatie data, si te.asigur ca Universul va avea
113
grija sa schimbe turnura evenimentelor, astfel nct acestea sa
se suprapuna cu sentimentele tale.
Sara si lua caietul si pixul de pe noptiera de lnga pat.
ncepu apoi sa scrie o lista cu toate lucrurile care o faceau
de regula sa se simta bine. Primele cuvinte pe care le scrise
pe ea cu majuscule, chiar n capul listei, fura: "CASUTA
DIN COPAC".
Zmbi fara sa vrea. Gndulla casuta din copac o facea
ntotdeauna sa se simta mai bine.
"Scara construita de Seth pentru a putea ajunge la
casuta din copac."
"Frnghia pe care ne balansam."
"Sistemul de prghii creat de Seth pentru a trage n
sus galeata."
Sara si aminti instantaneu de entuziasmul lui Seth
,
atunci cnd dorise sa i arate casuta din copac si de emotia , , ,
ei atunci cnd o descoperise. si aminti apoi de fiorii pe
care i-a simtit atunci cnd s-a aruncat pentru prima data
deasupra rului, tinndu-se de frnghia legata de Seth, si
de aterizarea ei mai putin reusita. Rse. Cnd si aduse
aminte si de entuziasmul lui Seth atunci cnd i-a aratat
,
sistemul de prghii si galeata pentru transportul lucrurilor,
ca sa nu mai vorbim de seara minunata n care s-a ntlnit
cu el n timpul meciului de fotbal, disconfortul ei interior
a disparut cu totul. c
Sara se gndi n continuare la domnul Marchant, la
amabilitatea lui si la faptul ca ntotdeauna avea un cuvnt e
bun cnd trecea pe lnga ea pe coridorul scolii. si aduse
aminte de licarul din ochii lui atunci cnd se prefacea ca c
i cearta pe elevi pentru a pastra disciplina, de momentele
n care culegea de pe jos ambalajele de dulciuri aruncate I TI
114
de elevi sau n care nchidea dulapurile de la vestiar uitate
deschise de cte un elev neglijent. si aminti de orele trzii
pna la care lucra si de faptul ca erau zile de smbata cnd
singura masina din parcarea scolii era a lui. Cred ca i place
sa nefie director, se gndi ea.
Sara se decise sa prelungeasca drumul catre scoala,
lund-o prin padurea ce marginea cladirea administratiei.
Subit, auzi un zgomot n tufisuri. Cineva se apropia,
si nca cu repeziciune! Fata se opri si se uita n jur, dornica
(si n acelasi timp nu prea) sa descopere sursa zgomotului.
Pentru o clipa se simti ca Scufita Rosie care trecea prin , "
Padure si se ntreba daca nu cumva dintre tufisuri va iesi
, , ,
un animal fioros, cum ar fi de pilda un lup, care o va mnca
de vie. nainte de a apuca sa rda de propria ei fantezie
stupida, din tufisuri aparu Seth, n persoana.
- Seth! exclama ea fericita. Doamne, ct ma bucur sa
te vad! Ce s-a ntmplat ieri? De ce nu ai venit la casuta
din copac?
- Deoarece domnul Marchant m-a vazut trecnd prin
curtea scolii. Aveam intentia sa ma amestec printre ceilalti " )
elevi, dar m-am ntlnit nas n nas cu el. Tocmai iesea din
,
cladirea administratiei. Bine cel putin ca nu l-am dobort
la pamnt.
Sara ncepu sa rda. Parea sa nu se mai poata opri
din rs.
Seth rse si el. Nu prea stia de ce rde, dar rsul Sarei
era att de contagios nct nu se putea abtine.
n sfrsit, Sara si trase respiratia si reusi sa spuna
cteva-cuvinte:
- Seth, nu o sa-ti vina sa creii. Domnul Marchant
,
m-a vazut si pe mine!
115
- Aiurea! Inventezi! rse Seth.
- Nu, chiar asa a fost. Tocmai cnd am dat coltul, s-a
, ,
uitat catre mine. Stiu sigur ca m-a vazut.
- Si ce a zis?
,
- Nimic. Doar mi-a facut cu mna, dupa care s-a
urcat n masina lui.
,
- Uau! Sara, ti vine sa crezi? Ce sanse erau sa ne vada
pe amndoi!? Ce crezi ca o sa patim?
- Pai, orice s-ar ntmpla, probabil ca n-or sa ne
omoare! spuse ea, ncercnd sa o dea pe gluma.
- Ei poate ca nu, dar parintii mei o sa ma omoare cu
siguranta, spuse Seth.
Sara si-ar fi dorit sa i spuna lui Seth tot ce aflase de
la Solomon despre sentimentele pozitive si despre Legea
Atractiei. Nu mai avea nsa timp.
n timp ce se apropiau de cladirea administratiei, Sara
si lasa geanta cu carti la pamnt, se aseza si si scoase o , , , "
pietricica din pantof.
Seth se opri si o astepta. Cum statea astfel n umbra
cladirii, putea auzi voci din interior, ntruct fereastra era
deschisa.
- Sst, i sopti el Sarei, ducndu-si degetul la buze.
- Ce e? i sopti Sara napoi.
n timp ce se ridica de jos, auzi vocea domnului
Marchant, care vorbea si rdea cu altcineva.
,
- Cred ca tocmai l-am auzit pe domnul Marchant
rostind numele noastre, i spuse Seth.
- Nu pot sa cred!
- Sst! Asculta.
, ,
Sara si Seth se trra mai aproape de cladire si ascultara
cu urechile plnie. Inima Sarei batea att de tare nct i se
116
parea ca o sa-i iasa din piept. Nu stia ce era mai rau: ca
directorul scolii vorbea despre ei sau ca trageau cu urechea
la cuvintele lui.
- Ei, si ce ai de gnd sa faci? ntreba domnul
Jorgensen.
- M-am gndit mult. De fapt, m-am gndit toata
seara trecuta, si n-o sa-ti vina sa crezi, dar instinctul mi
, ,
spune sa nu fac nimic.
-Aha.
Sara si Seth se uitara unul la celalalt. Nu le venea
,
sa creada ce auzeau (ba nici macar faptul ca se aRau sub
fereastra directorului, ascultnd ce spune).
- Stii, Chuck, continua domnul Marchant, m-am
,
gndit la copiii de astazi. Acestia au o viata complet diferita
de cea pe care am avut-o noi cnd eram la vrsta lor. Abia
daca mai au vreun moment liber. Nu stiu, dar mie mi se
,
pare ca pe vremea cnd eram copii, aveam ntotdeauna mai
mult timp liber pentru noi, chiar daca aveam foarte multe
lucruri de facut. mi amintesc ca stateam ore ntregi sub
un mar, privind norii care treceau pe cer deasupra mea, si
singura mea grija era ca merele sa nu fie strivite de vreun
cal. Nu stiu de unde aveam atta timp, dar stiu ca puteam
visa cu ochii deschisi, ma puteam gndi la orice doream
si mi puteam face planuri. Aveam timp sa explorez si sa
ma bucur de faptul ca eram copil. Din-pacate, nu acelasi
lucru l pot spune despre copiii de azi. Toti au un program
ct se poate de strict. Parca adultii ar fi stabilit ca cei mici
sunt incapabili sa se descurce singuri, asa ca prefera sa ia
ei toate deciziile n locul lor. Ei le programeaza deopotriva
timpul petrecut la scoala fi cel extrascolar. Nu nteleg cum
117
suporta, bietii copii. ti spun, Chuck, daca as fi copil n
vremurile astea, cred d. as nnebuni. Si probabil ca as mai
chiuli si eu din cnd n cnd de la scoala.
) ,
- nteleg perfect ce vrei sa spui.
- Acestia sunt copii buni. O cunosc pe Sara de cnd
era mica. Am vazut-o de nu stiu cte ori ajurnd tot felul
de oameni si ncercnd sa i faca sa se simta mai bine. Iar
baiatul acesta nou, Seth, parca asa l cheama, nu? Am auzit
numai lucruri bune despre el. Sunt copii speciali, Chuck.
De aceea, nu am de gnd sa i trag la raspundere. Oricum,
nu cred ca o sa se repete prea des, facndu-si un obicei din
a chiuli de la scoala. La urma urmelor, ce este att de rau sa
) .
si doreasca niste timp liber pentru a fi copii?
Se auzi dopotelul, iar Sara si Seth sarira att de brusc
n sus nct se ciocnira cap n cap. si dusera minile la gura
ca sa si acopere icnetele si si tin ura respiratia, spernd sa , , , , ,
poata asculta si restul conversatiei.
- As aprecia daca nu ai spune la nimeni ce ti-am
povestit, Chuck. Nu as vrea sa se duca vestea ca m-am
molesit, si nici sa stabilesc un precedent. Cine stie? Poate ) , )
ca mine voi gndi altfel dect acum. Aceasta este reactia
mea doar n cazul defata.
- Sunt de acord cu tine, Keith. ti doresc o zi buna.
)
- Mersi. Si tie la fel.
) )
Sara si Seth se privira uluiti.
- Ne vedem la casUta din copac, i sopti Seth.
- Bine, i raspunse Sara. Pa.
118
CAPITOLUL 18
o ~rietenie Ye~nica
Cei doi tineri s-au nteles sase ntlneasca la casuta
din copac n fiecare zi dupa scoala, dar dintr-un
motiv sau altul, n ziua respectiva Sara simti nevoia sa l
astepte pe Seth lnga steagul din curtea scolii. Nimeni nu
va observa daca mai mergem cnd si cnd mpreuna. La
urma urmelor, foarte multi copii merg mpreuna catre casa,
celputin oparte din drum, si justifica ea gestul.
Usa mare a scolii se deschise si Seth iesi afara. Vaznd
" "
ca Sara l asteapta n curte, pe fata i se iti un zmbet larg.
- Sara, sunt bucuros ca m-ai <!.steptat.Am ...
- Hei, ciudatule, auzi Sara vocea batjocoritoare a lui
Lynn n spatele ei.
Sara se ntoarse si i vazu pe Lynn si pe Tommy, cei
mai nesuferiti baieti din scoala, ba- nu, din lume, stnd
, , ,
n spatele lor. Cei doi nu se legasera niciodata de ea cu
remarcile lor nesarate, dar Sara i auzise de multe ori
batndu-si joc de diferiti colegi efe-ai ei, carora le dadeau
adeseori lacrimile. Cu ajutorul lui Solomon, reusise sa i
119
excluda ~omplet pe cei doi dinl viata ei, dar asistase la
numeroase mici tragedi'i provofte de ei n viata altor
copii de la scoala, din cauza gros' Ianiei lor. Niciunul 'din
cei doi nu era foarte destept, n avea note bune si nu
provenea dintr-o familie de vaza. Sara nu ntelegea cum
ajunsesera ei n actuala lor POZiti~de putere.
- Sara, cine este ciudatul tau prieten? o ntreba ironic
Tommy, _,
- Buna, numele meu este Slth si am fost considerat
ntotdeauna ciudat. Cel putin, d c~d mi aduc aminte.
De altfel, m-am obisnuit cu ace t lucru cu mult timp n
urma. O sa va obisnuiti si voi, BJn, voi cine sunteti?
Seth se repezi' si i' s~rnse mrna lui Tommy. '
- Tom, spuse acesta fara pre.~mUlta vlaga.
Seth i strnse mna din toata inima. De fapt,
continua sa i-o strnga si nu-i ai dadu drumul. Sara
de-abia si putea nabusi rsul. Seth adoptase atitudinea
unui personaj stupid de comedie,1continu~d sa i strnga
mna lui Tommy cu o prietenie 9xagerata. Intr-un trziu,
el i dadu drumul la mna.
- Si numele tau care este? s~ ntoarse el catre Lynn,
ntinzndu-i mna.
Lynn sari napoi ca si cum Siethar fi fost un tigru pe
cale sa l nghita. Cu minile la Ispate, el continua sa se
retraga, blbindu-se:
- Nu, e-n regula.
vL~~nsi Tommy o luara la jfuga, ca si cum ar fi fost
urmantI.
,
Sara rdea cu sughituri.
- Ce e? facu Seth pe nevino ,atul.
120
- Esti un geniu, Set~ Morris. Nu am vazut n viata
mea asa ceva.
,
- Nu stiu despre 4e vorbesti, se prefacu Seth n
continuare.
I
- Da, sunt convinsa! rse Sara.
- Hei, Seth! A fos1 super! i striga cineva dintr-o masina care trecu pe ln1a ei.
Zmbetullui Seth i re sterse de pe fata.
- Ce s-a ntmplat. Sara nu ntelegea de ce nu se
bucura Seth de lauda pe are o atrasese.
- Sara, nu vreau sa mi fac dusmani din cei doi si
, ,
nu sunt de acord ca alti lopii sa se foloseasca de mine ca
de un paravan. Luptele or nu ma intereseaza. La viata
mea, am vazut foarte m Iti tipi ca acestia doi. Se simt , ,
att de rau n pielea lor ct singura lor maniera de a se
mai destinde consta n a si bate J' oc de ceilalti. Realitatea , ,
este ca mecanismul nu nctioneaza. Aceasta atitudine
,
nu numai ca nu i face Iase simta mai bine, dar i face
sa se simta chiar mai rau Tot ce mi-am propus eu a fost
sa le demonstrez ca nu ~unt o tinta potrivita pentru ei.
Doream sa ma lase n pa e. Nu mi-am propus nicio clipa
sa salvez ntreaga scoala 1e tir.ania l<:r.Ceilalti elevi nu au dect sa si poarte singurt de grija.
~ Sara ramase surprinsr de vehementa tonului lui Seth.
In mod evident, experienfa nu era deloc noua pentru el si se parea ca se gndise m~lta vreme ce atitudine sa adopte
n astfel de cazuri. Asculfndu-i discursul, Sara nu putu
sa nu remarce ct de mu~t semana cu anumite lucruri pe care i le spusese Solomo9' Pe de alta parte, era evident ca
Seth se simtea nca tulburat d~ ntreaga poveste.
121
Seth, si spuse Sara n sinea lei, trebuie neaparat sa ti
povestesc despre Solomon!
Sara si aminti apoi ca Se~h tocmai ncepuse sa i spuna ceva nainte de a fi ntrer~pt cu grosolanie de Lynn
si de Tommy.
- Hei, ce doreai sa mi spui
l vazu nsa rumegndu-si gfndurile, ca si cum s-ar fi
ntrebat ce i se paruse ,att d.ein eresant mai devreme.
- 0, nimic. Nu e ceva care sa nu mai poata astepta,
Sara. Mai bine ma duc. Ne vedem mine.
- Bine.
Sara si dadea seama- ca nt era momentul cel mai
, I
potrivit sa faca presiuni asupra lui. Pe de alta parte, era
extrem de intrigata. Seth parea tt de fericit cnd iesise
din cladirea scolii. Parea puteTic si plin de ncredere
n sine atunci cnd s-a deSC1rcat att de superb cu
Lynn si cu Tommy. n schimb, starea lui sufleteasca s-a
schimbat dramatic atunci cnd i-a auzit pe ceilalti copii
exprimndu-si aprobarea din m sinile lor. De ce s-a simtit
Seth att de deranjat? I
Seth nu i povestise nic~odata despre calatoriile
cumplite cu autobuzul scolii si Hespre nesimtirea elevilor
de la ultima scoala la care fusesel.De fapt, uitase complet
de aceste lucruri (n mod deliberf't), cel putin pna astazi.
- La naiba, si spuse Sara n barba, deprimata ca Sem
nu a mai venit cu ea la casuta din copac.
Se duse oricum singura si se urca n tacere pe scara.
Cnd ajunse pe platforma, se nt~nse pe spate, sprijinindu-
si capul de carti. I
- Solomon, spuse ea cu voqe tare. Ma auzi? Vreau sa
discut cu tine despre un anumiti subiect.
122
Dar din parrea lui lOlomon nu veni niciun raspuns.
Sara si aminti cuv+tele pe care i le spusese Solomon
atunci cnd acesta a faiut tranzitia de la forma lui fizica
naripata la aceea de Pfieten nefizic si nenaripat: Sara,
prietenia noastra este vesnica. Ori de cte ori vei dori sa
vorbesti cu Solomon, tot 4e va trebui safaci va fi sa identifici clar subiectul despre care ~oresti sa vorbesti si sa te concentrezi
asupra lui, ntr-o stare J.jebuna dispozitie ct mai deplina.
Daca vei face acest lucru eu voi fi lnga tine.
Zmbi aducndu-si aminte de bunul ei prieten
naripat. si nchise och+ bucurndu-se de caldura razelor
de soare care reuseau sa treaca printre frunze, ncalzindu-i
picioarele, si adormi.
~-l~
123
CAPITOLUL 19
Mor ti sau y iu ?
Cnd si deschfse ochii, Sara se simtea foarte
dezorlentata. j,Ei bine, pot spune ca' am facut
ceva nou, si spuse ea u voce tare. De regula, nu prea
obisnuiesc sa dorm n c I paci."
Dar eu obisnuiesc. ara auzi vocea familiara venind
de undeva de deasupra i.
Inima ncepu sa i ~ata nebuneste.
- Ce Doamne iarta-ma? Solomon, tu esti?Esti chiartu!?
B "S 'il '0 "
una, ara, ce maz act:-
Lacrimile ncepura. a i .curga_din abundenta pe fata,
n timp ce se uita la o burnita mare si frumoasa care statea
pe o creanga a copaculut ei.
Este o casuta n cOiacfoarte .frumoasa, Sara. Acum
nteleg de cepetreci att tte mult timp aici. - Solomon, Solorfon, o, Solomon! Te-ai ntors!
Te-ai ntors!
Sara, sincer, nu ntereg de ceesti att de tulburata. La
urma urmelor, nu am fosr nici~ clipaplecat.
125
- Bine, Solomon, dar acum Itepot vedea. Ai din nou
aripi. Te-ai ntors!
Solomon zmbi, satisfacut dlefericirea Sarei.
Adevarul este ca m-am gndYt ca lui Seth al tau i-ar
fi mai ufor sa ma cunoasca daca fS lua din nou forma sub
care m-ai cunoscut tu nsati. Pe de Itaparte, mi doream sa
petrec fi eu ceva timp n casuta vo stra din copac.
Sara rse. Era ntr-adevar ~olomon al ei, att de
ntelept, de scump si 'de a~uz .fnt. Sara se simtea mai
fericita dect fusese vreodata n vata.
,
- 0, Solomon, sunt att de ericita ca te-ai ntors!
E greu sa trecipeste dihtomi viata / moarte, nu-i afa,
Sara? Retine: nimeni nu este vreo ata mort sau viu. Viata
, l'
nu nceteaza niciodata. De fapt, ~e ce sunteti voi muritorii
att de impresionati de penele mel ?
Sara rse din nou. si ad cea perfect aminte de
nvataturile lui Solomon, cum ca nu exista moarte si ca
, ~ '
toate fiintele continua sa traias a de-a pururi, dar nu
ncapea nici cea mai mica ndOit" ca i placea la nebunie
nu doar sa l auda pe Solomon, i sa l si vada n acelasi , ,
timp. i placea sa se uite n ochii lui mari, minunati si
plini de ntelepciune, si sa i vadf penele zburlindu-se n
bataia vntului. i placea sa l vadf~" cum si ntinde aripile
uimitor de mari pentru a se ridic spre cer.
Sara, osa ne distram de minu I e nAtimp cel vom ajuta
pe Seth sa fi aduca aminte cine efte. Ifi pune foarte multe
ntrebari importante, fi defapt acJfta esteprincipalul motiv
pentru care m-am ntors, ca rasPu+sla solicitarile lui.
Sara zmbi. Simtea o iubire nesfrsita, o mare bucurie
, "
si dorinta de a fi de folos.
, ,
126
Sara, am sa ti las tielplacerea de a ne face cunostinta.
- Bine, Solomon, djr ce i-as putea spune? Foloseste-ti inteligenti' Sunt absolut convins ca vei gasi
cuvintele cele mai potrivir Spune-i chiar mine lui Seth
despreAmine, iar la momenful potrivit, ma voi alatura voua .
. I~i d~resc o seara minlnata' dulcea mea Sara. Ne vedem
mal tarZlu.
- Solomon, sunt att (le fericita ca te pot vedea din nou.
Ei bine, Sara, atunci I a bucur si eu ca ma poti vedea.
Sara rse.
Solomon si lua zb I ruI, facu un cerc mare pe cer,
dupa care disparu din ve ere.
- Iupiii! se auzi vocea Sarei printre copaci.
i raspunse ecoul. ~ final, se dadu jos si porni catre
casa.
l~
127
CAPITOLUL 20
Nu mai exista cale ae
ntoarcere
La naiba! Ploua! Sarei nu-i venea sa creada. n
oraselul ei nu ploua aproape niciodata. n timpul
iernii orasul si muntii din J'ur era acoperiti cu zapada. ,), ,
Cnd venea primavara si vara, aceasta se topea lent,
asigurndu-le locuitorilor toata apa de care aveau nevoie,
inclusiv celor de la vale. Ct despre ploile propriu-zise,
acestea erau foarte rare.
Dintre toate zilele, trebuise sa ploua tocmai astazi,
cnd Sara planuise sa i spuna lui Seth despre Solomon.
Bine, dar nu putem merge la casuta din copac daca ploua,
se lamenta Sara n sinea ei.
Se auzi si ultimul clopotel, iar Sara astepta n , , ,
interiorul cladirii. Rse privindu-i de la fereastra pe elevii
care se grabeau ca niste pui zgribuliti catre masinile lor, cu
capetele plecate. Nimeni nu si lu~se umbrela la el. Unii
si tineau hainele deasupra capetelor, altii cartile, dar toti , , ), ,
pareau la fel de dezorientati si ~e luati prin surprindere.
129
- I
Doamne Dumnezeule, se gndi Sara, nu este dect putina
apa. Se comporta deparCas-ar a.Az n toiul unui uragan.
- Buna, Sara, o striga Seth, eare cobor treptele catre
ea. Ma bucur ca m-ai asteptat. Ma temeam ca te vei duce
acasa din cauza ploii. 1
v ~ Da, la naiba. Banuiesc ca I u ne vom da cu frnghia
astazI.
Ce-i drept, Sara nu pre:a aftsese oricum intentia sa
se dea cu frnghia. De fapt, nu [Si dorea dect sa stea de
vorba cu Seth .
. - Mda, nu cred ca este c~zul sa ne dam astazi cu
frnghia, dar ne putem duce or~cum la casuta din copac.
Am pus deasupra o copertina dpiar astazi dimineata, n drum spre scoala. Cred ca locull este uscat sub ea. Mama
mi-a spus ca pot sta afara ceva mai mult ca de obicei, cu o
jumatate de ora. De vreme ce Pl!OUa, nu prea are ce sa-mi
dea de lucru. Vrei sa mergem?
"Cum sa nu!" Sara zmbea cu toata fata. Ploaia
neobisnuita nu numai ca nu se Idovedea o problema, dar
chiar parea sa le fie de folos.
- Hei, cum de ti-a venit idgea sa pui copertina? Doar
azi dimineata nu ploua.
- Mama mi-a spus ca va1ploua ceva mai ncolo.
Sustine ca simte acest lucru la nivelul coatelor. Este un
dar pe care l are. Nuda gres ni, iodata.
- Hm, ai o mama tare ciudata, rse Sara.
C v v d v IA' S h
- me seamana se-a una, rase SI et .
Sara se distra. Ei bine, ceeaIceo ;a afli n continuare o
sa-ti spuna exact ct de ciudata s~nt.
Dintr-un motiv sau altul, adest lucru nu o ngrijora pe
Sara. De fapt, se parea ca o serid ntreaga de circumstante
130 I
care mai de care mai ciudate pregatisera perfect scena
Pentru mult-asteptata ei conversatie cu Seth. si dadea
, , ,
seama ca momentul era cum nu se poate mai potrivit.
Plutea n aer un sentiment al inevitabil ului, ca si cum
lucrurile s-ar fl pus n miscare si nu mai exista nicio cale , ,
de ntoarcere. De altfel, nici nu-si dorea acest lucru.
,
Acest sentiment i reaminti Sarei de un moment n
care fusese la parcul de distractii si statuse pe marginea
unui tobogan urias si alunecos, care i dadea flori. Nu , ,
ndraznea sa si dea drumul la vale, pna cnd aparuse
fratele ei Jason, care i daduse brnci. n acel moment, ea
stiuse ca nu mai exista cale de ntoarcere, dar nici nu si
, ,
mai dorea sa se ntoarca, savurnd la maxim coborrea.
Si de aceasta data se simtea exact la fel. Sara stia ca
, , ,
era pe punctul de a-si ncepe coborrea la vale si ca aceasta
calatorie o va face fericita.
0...0 l 0...0_
131
CAPITOLUL 21
Bufnita ~rofesor
Sara si Seth se asezarasub copertina casutei din copac.
- Crezi ca parintii tai stiu de acest loc? l ntreba , ,
Sara pe Seth.
- Nu sunt foarte sigur, dar nu prea cred. Daca ar sti
de el, cred ca ar inventa pe loc o suta de sarcini noi ca sa
ma mpiedice sa pierd att de mult timp pe aici. Pe de
alta parte, nu-mi vine sa cred ca Jiu s-au gndit ca ma duc
undeva dupa scoala.
Sara se sprijini de copac, si strnse genunchii la piept
si si-i acoperi cu haina. Era ntotdeauna absolut fascinata de
povestile pe care i le spunea Seth de acasa. Sarei i era greu
sa si imagineze niste parinti att de severi. Nu se punea
problema ca nu avea si ea responsabilitatile ei acasa, dar
parintii ei considerau ca era la fel de important sa aiba viata
ei si sa se distreze. Nu i se paruse niciodata ca parintii ei s-ar
fi mpotrivit fericirii sale. Nu ca s-ar ~ dat de ceasul mortii
sa o faca fericita cu orice pret, dar nici nu se opuneau n
vreun fel fericirii sale.
133
Sarei i se parea ca parintii lui Sem i faceau n mod
deliberat viata amara, ca si cum o astfel de viata grea l-ar fi
facut sa devina mai puternic sau mai bun.
- Trebuie sa ne distram ct de mult putem, att timp
ct putem, Sara, i spuse Seth.
Bun, cred ca momentul acesta este la fel de potrivit ca
oricare altul si spuse Sara. ncepem. nghiti n sec. Nu
parea sa si gaseasca clfvintele.
Solomon era constient de lupta care se dadea n
interiorul ei.
Sara, auzi ea vocea lui Solomon n mintea ei, esti
ngrijorata ca Seth sa nu te' dezapro be?
- Poate, raspunse ea cu voce tare.
- Poate ce?o ntreba Seth.
Sara era att de concentrata sa auda ce i spunea
Solomon nct nici nu-si dadu seama ca Sem vorbise cu ea.
,
Sara, n loc sa-ti faci griji daca Seth te va aproba sau nu,
mai bine te-ai gndi la valoarea nvataturii pe care i-o oferi.
Teama Sarei disparu ca prin farmec. Fu invadata de
amintiri care mai de care mai minunate, care o ajutara sa
realizeze din nou valoarea extraordinara a nvataturilor
,
lui Solomon.
- Ai dreptate, spuse ea, din nou cu voce tare.
- n ce sens? o ntreba Seth. Sara, ncepi sa ma sperii.
Sara reveni cu atentia la casuta din copac si la
prietenul ei.
- Ei bine, Seth, esti pregatit saasculti capitolul urmator
din viata mea pe ct de ciudata, pe att de senzationala?
Seth i zmbi. De-abia astepta sa asculte continuarea
povestii ei cu bufnita, dar se decisese sa astepte pna cnd
va veni ea cu ideea.
134
- Te cred!
- Bine, atunci asculta, ncepu ea.
- ti mai aduci aminte ca ti-am spus ca am cazut odata , ,
pe gheata si ca am auzit o voce care mi spunea: Ai uitat ca
tu nu te poti neca?
- Da, mi amintesc.
- Si cum am vazut acea bufnita uriasa si absolut
, , "
uimitoare?
Seth dadu din cap aprobator ..
- Ei bine, chiar a doua zi m-am ntors n luminis ca sa
vad daca o pot gasi din nou. ntr-adevar, bufnita se afla la
locul ei, stnd pe un gard, chiar n fata mea.
- Am vazut o gramada de bufnite la viata mea, i spuse
Sem, dar niciuna att de aproape. Si nu te-ai speriat?
Sara respira profund.
- Nu. Nu mi-a fost deloc teama, pentru ca lucrurile
s-au derulat extrem de rapid. Bufnita mi-a spus: Buna,
Sara, nu-i asa ca e o zi frumoasa?
Sara a rostit lent cuvintele, studiind fata lui Seth
,
pentru a-i surprinde reactia, dat aceasta era impenetrabila.
Sara si-ar fi dorit sa rda de ea, astfel nct sa poata pretinde
la rndul ei ca a inventat totul, iar apoi sa se dea cu frnghia
si sa uite de ntreaga poveste. -
- Continua, spuse Seth ncet.
- Pai, vreau sa spun ca nu i se misca gura, dar i puteam
auzi gndurile. mi cunostea numele si mi-a spus ca ma
astepta. A adaugat ca era profesor si ca eu eram la rndul meu
profesoara. Stie absolut totul, Sem. Este destept si amuzant
si dornic oricnd sa discute despre tot ce doresc sa vorbesc.
mi spune ca totul este n regula si' ca tot ce se ntmpla n
viata noastra ni se datoreaza n primul rnd noua.
135
Sara si simtea gura att de uscata nct intra n panica.
Era nsa prea trziu ca samai dea napoi. Pe de alta parte, se
simtea paralizata si nu putea continua. Pna atunci, nu mai
povestise nimanui despre Solomon.
"Sara, nu cred aceasta poveste! Este prea ciudata!" Era
convinsa ca asta gndea Seth.
- Nu ar fi trebuit sa ti spun nimic!
- Nu, Sara, te cr~d. Te cred pentru ca si mie mi-a
vorbit odata o pasare, sau cel putin asa mi s-a parut. S-a
ntmplat cu mult timp n urma, dupa care am crezut
ca am visat sau ca am avut halucinatii. Nu am povestit
nimanui despre asta. Eram convins ca m-ar fi nchis la azil,
daca as fi facut-o.
,
Sara se simtea extrem de usurata.
, ,
- Chiar? Si tie ti-a vorbit o pasare? " ,
- Era o pasare mica, de culoare rosie. ntr-o zi, vnam
spernd sa gasesc ceva de mncare ..n acea vreme mncam
tot ce ne cadea n mna ...
"Hm", murmura Sara. Ct de diferita fusese viata lui
,
de a ei.
- n acea zi, stateam la pnda, asteptnd sa apara
vreun animal, cnd pe gardul din fata mea s-a asezat o
pasarica mica, de culoare rosie. Am prins-o n catare si am
mpuscat-o exact cnd se uita la mine.
A cazut n zapada. Era o mica pata de culoare rosie pe .
fundalul alb.
M-am dus sa o vad mai de aproape. M-am ntrebat
fara sa vreau: Doamne, ce mi-o fi venit sa o mpufc? Este prea
mica pentru a oputea mnca. Mi-a parut tare rau pentru ea.
Mi s-a parut o risipa inutila a unei vieti.
136
Pe obrazul lui Seth sf rostogoli o lacrima.
- Atunci, pasarea mila vorbit. mi stia chiar si numele.
- Si ce ti-a spus? , ,
- Mi-a spus: Seth, nf trebuie safii trist, caci nu exista
nicio risipa, ntruct nu ista moarte. TOtuleste bine aici.
TOtuleste bine. De atunc', nu am mai mpuscat niciodata
un animal.
- Uau!
Ochii Sarei se umpl~ra cu lacrimi.
- Parca l aud pe Solrmon!
Sem si sterse fata w mneca. Sara facu la fel. Se
ghemuira ~ai bine ~ c~uta lor din copac, coplesiti de
emotii. Niciunul dintre ei nu vorbea.
, I
Solomon se roti de cteva ori pe deasupra casutei,
asteptnd momentul P]trivit pentru a-si face intrarea
triumfala.
Nu va mai fi niciOdafaun moment mai bun ca acesta,
si spuse el, cobornd n r'caj, ca si cum ar fi intentionat sa
se arunce n apa rului. 1 ultimul moment, coti brusc si
ateriza elegant pe o creanja din-imediata apropiere a celor
doi tineri.
- Doamne Dumne eule! striga Seth, socat si sarind
n picioare. "
Salut, i spuse Solo ono Sara ma strigape numele de
Solomon.
Sem cazu napoi pe latforma, ntruct picioarele nu
l mai SUStineau.O privi imit pe Sara.
Aceasta i zmbi si ri ica din umeri:
,l
- Ce pot sa-ti spun?
n seara zilei respectil~e, Sara se duse la culcare traind o satisfactie cum nu mai ~imtise vreodata. Fericirea de a-l
137
vedea din nou pe Solomon n forma lui fizica, n care l
putea vedea si atinge, i depasea toate asteptarile. Si peste
toate, acum cei mai buni prieteni ai ei se cunosteau n
sfrsit. Nu si putea imagina ceva mai frumos pe lume. De
altfel, Sara si daduse seama ca cei doi se apreciau foarte
mult reciproc.
Sara se ghemui n patul ei si si trase patura deasupra
capului. Se simtea incr~dibil de fericita.
CArlITOLUL 22
Haiae sa zlDuram m~reuna
Sara se trezi n t9iul noptii. n camera era ntuneric si pentru o clipa se ntreba ce anume o facuse
sa se trezeasca. Pe neas leptate, vazu o luminita n coltul , "
ndepartat al camerei, undeva n apropierea tavanului.
"Ce Doamne iarta-ma!?" exclama ea, sarind din pat si
frecndu-se la ochi ca sa vada mai bine.
Luminita deveni ai stralucitoare, iar cnd Sara
,
deschise ochii, vazu Iim ede esenta lui Solomon. Era ca si
, ,
cum ar fi vazut o stafie naripatului ei prieten.
- Solomon? Tu esti]
Buna seara, Sara. 's,re ca nu te superi ca te-am trezit. Ma
ntrebam ckJardaca ai Vr'< a sa vii sa zbori mpreuna cu noi.
- Sigur ca as vrea .. Cu noi? Care noi?
Seth se afla n Casut4din copac. Face sarituri cu ftnghia.
Este att defericit nct nu fputut ckJrmi.De aceea, m-am gndit
ca arfi o noapte idealaP1tru un zbor nocturn. Ce zici?
Inima Sarei era pe flunctul de a exploda de fericire. Nu
uitase niciodata zborurile de noapte n care fusese nsotita
139
de Solomon, dar trecuse ceva vreme de atunci. Nimic din
ntreaga ei experienta de viata de pna atunci nu se putea
compara cu frumusetea de vraja a acestor zboruri. Iar
acum, Solomon o invita din nou sa zboare, si peste toate,
de data aceasta urma sa i nsoteasca si Seth, prietenul ei , ,
cel mai bun.
mbraca-te fi du-te la casuta din copac, Sara. Seth va fi
fericit sa te vada. Ne nt{nim acolo.
- Grozav, Solomon. Ne vedem mai trziu.
Solomon disparu.
Sara se dadu jos din pat si se mbraca n tacere. Mai
zburase cu Solomon si si amintea perfect ct de confortabil
se simtise, desi era iarna, iar ea era mbracata cu halatul ei
, ,
de noapte. Nu era prea sigura de ce se mbraca att de gros
acum, dar asa i se parea potrivit, stiind ca temperatura de
afara era de 4- 5 grade. Iesi pe usa din spate si se ndrepta n
graba catre Aleea Thacker.
Luna nu se vedea pe cer, asa ca era foarte ntuneric,
dar pe masura ce avansa, ochii Sarei se obisnuira cu bezna,
asa ca si croi cu usurinta drum catre locul familiar, mai
" "
mult simtind pe unde merge dect vaznd ceva. Zmbi
gndindu-se ca desi mergea noaptea prin padure, singura,
nu i era deloc teama.
Auzi de departe un vjit. Se opri si asculta cu atentie.
ntr-adevar, vjitul se repeta. Sara zmbi.
Asa cum i spusese Solomon, Seth facea salturi cu
frnghia. Sara ramase linistita, ascunsa de umbra. Cum l-ar
fi putut anunta ca este acolo taxa sa-I sperie?
si facu minile caus si striga: , , ,
- Hu, hu, hu ... , imitnd huhuitul bufnitelor.
,
Seth auzi sunetul si ngheta. , ,
140
- Hu, hu, hu, striga Sara din nou.
- Solomon, tu esti? auzi ea vocea lui Seth.
,
Sara zmbi.
Seth si facu si el minile caus si striga: " , ,
- Hu, hu,hu .
- Hu, hu, hu , i raspunse Sara.
- Hu, hu, hu , spuse din nou Seth.
C . 3? S h" d
- me ... estI. .. tu . spuse ara, c lcotm .
Seth recunoscu vocea Sarei.
- Sara, pentru numele lui Dumnezeu, ce faci tu aici,
la ora asta!?
- Ti-as putea pune aceeasintrebare, rse Sara. mi pare
rau de povestea cu huhuitul, dar nu doream sa te sperii.
- Nu am putut dormi, Sara. Povestea asta cu Solomon
mi se pare prea tare. Aproape ca nu-mi vine sa cred ca se
ntmpla. M-am tot ntrebat daca nu cumva am visat.
- Stiu. Cnd l-am cunoscut pentru prima data pe
Solomon, m-am trezit a doua zi dimineata convinsa ca am
,
visat totul, sau chiar ca eram nebuna. De aceea nici nu am
spus vreodata ceva altcuiva, ca sa nu ma considere ticnita.
Dar nu este o nebunie, Seth. Este o poveste minunata si ct
se poate de reala.
- Stiu. Este grozava, Sara, da]"tot este putin ciudata.
Ma bucur ca putem discuta mpreuna de ea.
- Am o idee care o sa ti se para nca si mai ciudata. , ,
- Ce vrei sa spui, Sara?
- Ei bine, Solomon m-a trezit acum o ora din somn si
,
mi-a spus ca esti la casuta din copac. A adaugat ca daca vin
si eu, am putea zbura toti trei. , ,
Deasupra capetelor lor se auzi:
3 n limba engleza, suna ca niste versuri care ncep tot cu hu: Who are you? (se citeste hu ar
iu).(n. (r.)
141
- Hu, hu, hu ... Sara rse. Stialca era Solomon, dar era
pentru prima data de cnd l cunostclaca l auzea huhuind.
- Buna, Solomon, spuse saral
Stia ca Solomon huhuie nu ai pentru a se distra o
clipa mpreuna cu ei.
Buna seara, micii mei prieteni- ufnite. Sunteti pregatiti
sa zburati cu mine? Solomon zburJ catre o creanga situata
, I
chiar deasupra capetelor)or. _
- Chiar, Solomon!? exclama S th. Chiar puteam zbura
mpreuna cu tine? Dau, nu-mi vin sa cred!
Seth, doar ai zburat si naint nu-i asa?Eu unul mi
amintesc multe zboruri de-ale tale e deasuprafermelor la
care ai stat.
- O, te referi la zborurile mele in vis. Mda, obisnuiam
sa zbor des n vise. De fapt, zburaf n fiecare noapte, dar
apoi visele s-au oprit. Nu prea sti~ de ce, dar banuiesc ca din cauza doamnei Gilliland, care ri-a spus ceva.
- Ce ti-a spus? ntreba imedi1 Sara.
- Mi-a spus ca zborurile noct rne sunt ceva rau.
- Ce Doamne iarta-ma ar utea fi rau la un zbor
nocturn? se minuna Sara. Acestea unt cele mai frumoase
vise pe care le poate avea cineva.
- Mi-a spus ca zborurile noct}ltne sunt legate de sex,
spuse Seth, care rosi.
Nu-i venea sa creada ca spuse~e asa ceva n fata Sarei.
Sara rosi la rndul ei.
,
- n noaptea care a urmat, ai zburat ca de obicei pe
deasupra fermei si a lacului din afropiere, dupa care am
ajuns ntr-o pestera. Am intrat n ta, dar pestera a devenit din ce n ce mai ngusta, pna cn_l s-a transformat ntr-o
simpla crapatura din care nu am lai putut iesi.
142
- Si apoi, ce s-a ntmplat? ntreba Sara.
- M-am trezit. Acela a fost ultimul vis n care am
zburat.
Sara ramase cu ochii iesiti din orbite.
, ,
Solomon zmbea. Ei bine, Seth cred ca a sosit timpul
sa te eliberezi de constrngerea acelei pefteri, dar mai ales
de constrngerile opiniilor celorlalti oameni. Cred ca a sosit
timpul sa zbori din nou.
- Sunt gata. Ce trebuie safac?
Sara, de ce nu-i explici tu lui Seth?
- Pai, ezita Sara, ncercnd sa-si aduca aminte primele
instructiuni pe care le-a primit nainte de a zbura, mai nti
de toate, trebuie sa ti doresti cu adevarat sa zbori.
, ,
- O, chiar mi doresc! spuse Seth.
- n al doilea rnd, continua Sara, trebuie sa simti
ca zbori.
- Cum adica, sa simt ca zbor?
- Ei bine, trebuie sa ti aduci aminte cum era cnd
zburai, sa-ti amintesti ct de amuzant era.
, ,
- O, asta mi se pare usor, spuse Seth.
n acel moment, Seth si Sara simtira un val de aer cald
, ,
n interiorul lor, care le taie respiratia, si se ridicara n aer , ,
pna n vrful copacului.
Tinerii rdeau si chiuiau n timp ce se ridicau din ce
n ce mai sus.
- Si mie care mi se parea grozav sa sarim cu frnghia
din copac! Sara, e colosal!
Sara stralucea de fericire. Orict de mult i-ar fi
placut sa zboare cu Solomon, zborul alaturi de Seth, care
experimenta pentru prima data aceasta placere, o facea sa
se bucure chiar mai tare.
143
Sara, te rog sa l calauze sti pe Seth pe deasupra orasului.
"Vtl urez distractie placuta: Ne vedem mine.
Solomon si lua zborul si se ndeparta de ei.
- Unde mergem? ntreba Seth, cu un entuziasm pe
care Sara nu i-l mai vazuse nca.
- Putem merge oriunde dorim, si reaminti Sara
cuvintele pe care i le spusese Solomon la primul ei zbor.
"Hai sa mergem la pestera noastr', i spuse Seth,
ndreptndu-se n acea directie.
Sara l urma ndeaproape. Rdea.
- Sa nteleg ca vrei sa te urci din nou pe cal dupa ce
ai cazut de pe el? (o distra faptul ca Seth dorea sa zboare
din nou ntr-o pestera dupa ce n ultimul vis de acest fel
ramasese blocat ntr-o crapatura).
- Mda, ceva de genul asta, i raspunse Seth.
Se ridicara sus pe cerul noptii, apoi se ghidara dupa
cursul rului pentru a-si gasi calea catre pestera.
- Parca e mai bine dect sa mergem pe malul apei.
- Da, cu siguranta, i raspunse Sara.
Seth cobor catre intrarea n pestera.
Sara l urma.
Niciunuia nu-i era teama.
- Ura! Ura!
- Ura! Ura! le raspunse ecoul.
Se afundara n pestera, trecnd printr-un tunel din
ce n ce mai ngust. La un moment dat, acesta dadu
ntr-o ncapere foarte spatioasa. Se oprira plutind prin
aer, privind n jurul lor.
Pe peretii pesterii erau pictate figuri de oameni si de
animale.
- Ma ntreb cum s-au ridicat pna aici artistii pentru
a face aceste picturi.
144
- Vrei sa spui pna aici, unde suntem noi? rse Sara.
Poate ca nu suntem primii care au zburat n aceasta pestera.
Sara si Seth continuara sa se afunde n pestera. , ,
- Seth, aceasta pestera este enorma! Cred ca are o
lungime de ctiva kilometri.
Plutira de-a lungul unui alt coridor lung, care dadu
ntr-o alta ncapere foarte spatioasa. Urmara apoi noi si
noi coridoare. Sara l urma ndeaproape pe Seth, uimita la
culme ca n apropierea locului n care se nascuse exista ceva
att de uimitor fara ca ea sa stie nimic.
Continuara sa se afunde din ce n ce mai mult n
interiorul pesterii. Sper ca stii cefaci, Seth! se gndi Sara,
amintindu-si devisul lui Seth sisimtind o usoara claustrofobie
, ",
n timp ce tunelul se ngusta din ce n ce mai tare.
Dupa ce cotira din nou, Sara si tinu respiratia. , , ,
Tunelul prin care mergeau parea sa se termine brusc. Dar
Seth continua sa zboare, avansnd. Sara si deschise gura,
gata sa tipe, ntruct i se parea ca Seth avea sa intre cu capul
direct n zidul de piatra din fata lui. Dar Seth disparu fara
veste. Se dovedi ca tunelul nu se termina acolo, ci o cotea
n sus, unde se vedea si o iesire. ntr-adevar, Seth se afla
, ,
de)'a afara, n lumina Lunii. Sara iesi si ea din pestera. , , ,
Strigatul veselal lui Seth: "Iupiii!" se auzi n ntreaga vale.
Una peste alta, cred ca Seth s-a eliberat de obsesia visului
lui cu pestera, se gndi Sara.
- Hei, Sara, uite, a rasarit luna! i striga Seth, care
ncepu sa coboare deasupra vaii.
- Seth, mi-as dori sa zbor ntruna, pentru totdeauna!
Sara si aduse aminte ca exact acestea au fost cuvintele
pe care le rostise prima data cnd zburase.
- Cred totusi ca ar trebui sa n~ ntoarcem nainte sa-si
, ,
dea cineva seama ca lipsim. Aproape a rasarit soarele.
145
H 'v A A ~l 1 d' A" v
- al sa ne mtrecem pana a c:tsuta m copac, 11stnga
Sara, repezindu-se nainte: I
- Nu-i corect, i striga Seth d~n urma, ncercnd sa o
prinda.
Cnd o ajunse n sfrsit, Sara /plutea deasupra casutei
din copac si a copacului. Sem i seala!turasi chiuira amndoi,
, I '
fericiti la culme. I
- Bun, Seth, hai sa-ti arat-acur o modalitate noua de
a cobor. ntinde-ti unul din picioare n jos, si vei ncepe
sa cobori rapid. I
Sara si Seth se tinura d~ mi9i, ntinzndu-si cte un
picior n jos, si coborra pna cnd ajunsera la casuta lor
din copac. I
- Uau! spuse Seth.
- Da, stiu, i raspunse Sara. I
- Chiar daca nu voi mai trfi o alta experienta de
acest fel ct timp voi mai trai, PJ~ spune ca aceasta mi-a
fost de ajuns.
- Si eu spuneam asacndva, rAe Sara, dar am descoperit , , I
ca cu ct repetam mai des aceasta experienta, cu att mai
grozava devenea ea. Solomon mi-a spus ca este ceva normal
si ca nu are nimic de-a face cu lacomia. mi spune tot timpul
ca menirea noastra este sa traim vie}i spectaculoase.
- Mie unul mi suna grozav,1Sara. Vrei sa te conduc
pna acasa?
- Nu, multumesc. Ne vede1 mine.
- Bine, Sara. La revedere. Si multumesc. , T- ,
146
CAPITOLUL 23
le~ea Atractiei
Sara si Seth stateau ghemuiti n casuta din copac,
privind rul care cobora domol la vale. Razele
soarelui reuseau sa patrunda printre frunzele copacului,
crend tipare luminoase n miscare pe platforma lor. Sara
se ntinse, ca sa capteze mai bine razele soarelui. i placea la
nebunie sa i fie putin racoare, iar apoi sa descopere o raza
de soare n care sa se scalde.
Seth o privi cum se instaleaza confortabil. Nu putea
sa nu observe ct de n largul ei se simtea. El unul nu se
simtea deloc n largul lui. Nu-si dadea seama de ce era att
de agitat.
Solomon statea pe o creanga de deasupra capetelor
lor, asteptndu-i sa se instaleze. Solomon zmbi vaznd ct
de relaxata se simtea Sara, eleva lui de o viata, desi de-abia
, , ,
astepta conversatia cu el, n timp ce Seth, noul lui elev,
parea sa se lupte cu anxietatea.
Si asta va trece, se gndi Sol~mon, dupa care respira
profund si se relaxa la rndullui.
147
Ei bine, bunii mei prieteni neJ~aripati, despre ce doriti
sa discutam astazi? ncepu el.
Seth si Sara izbucnira n rs.
,
Este ntr-adevar o zi frumoasa, dauga Solomon.
- Chiar este, i dadu dreptate . eth.
Sara zmbi. Stia ca Seth de-ab"a astepta sa se regaleze
cu ntelepciunea lui Solomon. Si ea adora discutiile cu , "
acesta, si era convinsa ca Seth ~a aj 'nge sa le savureze la fel
de mult ca ea n cel mai scurt tim~. nca de la nceputul experientei ei cu Solomon, Saral descoperise ca acesta
nu dorea sa discute nicioda~a dec1t pe temCtntrebarilor
sale. Pe de alta parte, descoperise ca nu era deloc dificil
sa se gndeasca la un subiect sa altul. Experientele ei
de viata de la scoala si de acasa ert.u suficiente pentru a-i
asigura subiecte ce necesitau dari icari, iar Solomon era
ntotdeauna pregatit sa i ofere ex licatii limpezi si dare,
care o ajutau de fiecare data.
Sara si aminti ct de multe edu lucrurile pe care nu le
A 1 l'A AA 1 .l v d
mte egea a mceput. tatea ucrun tse pareau ne repte sau
gresite. n timp, cu ajutorul lui Sol, mon, ea ntelesese nsa
esenta filozofiei acestuia, ajungnd sa si raspunda singura
la foart~ ~ulte di~tre ntr~bar~lecar o preo~upau, pornind
de la miCIleevenurtente dm Viata e~curenta.
,
Aspectul cel mai important p care l remarcase Sara
dupa ce si cunoscuse noul prieten, pe Solomon, era faptul
ca avea o stare de bine aproape contfnua. Solomon o ajutase
sa nteleaga ca indiferent cum pareru sa stea lucrurile la un
moment dat din viata ei, adevarul era ca totul era bine .
. ,
Desi mai existau nca momente n care trebuia sa faca
,
un efort pentru a accepta aceasta idee, ba uneori chiar l
148
contrazicea pe Solomoq pe aceasta tema, de cele mai multe ori afirmatia lui Solomdn se dovedise adevarata.
SI' . I v S h .
o omon cOntlllUj sa astepte. et nu prea st1a
la ce trebuia sa se aste~te, asa ca Sara fu prima care lua cuvntul. 1
- Bun, Seth, i poti pune lui Solomon orice ntrebari
doresti. El cunoaste toa+ raspunsurile.
Seth s.is~himba P1zitia,.st~jenit. v
- DeCI, al vreo neltmunre Importanta la care al don
sa primesti un raspuns? fontinua Sara.
Seth si ntinse picioarele n fata si se apleca pna cnd si
) 1 ' , ,
prinse degetele cu minill. Parea adncit n gnduri. - Mda, ca sa fiu sircer, sunt o sumedenie de lucruri
asupra carora as dori sa frimesc un raspuns. Sunt ntrebari
pe care mi le pun de la vrsta de patru ani.
Gndurile se rotea~ cu repeziciune n mintea lui Seth, dar nu reusea sa se concertreze. Nu prea i venea sa creada ca
existacineva, chiar si aceastabufnita uimitoare care l nvatase
sa zboare, care sa-i ~asp~da la to~te ntrebarile sale. '
Ei bine, Seth, ncep* linistit Solomon, partea buna este
ca nu trebuie sa mi pui ~oatentrebarile dintr-odata. O alta
parte buna este ca nu exkta limita la raspunsurilepe care le
vei primi de la mine. NJ avem niciun fel de limite, nici n
ceeacep~veste cantitatea ~ informatii, nici n ceeacepriveste
timpul. Imi poti pune orift de multe ntrebari doresti.
- Si care este parteiproasta? ntreba Seth.
Mai am o veste bIa pentru tine: nu exista o parte
proasta, i zmbi Solom n.
v Sara se,aseza mai bi e pe spate si zmbi. Deja ncepea
sa savureze llltreaga pov ,ste.
149
Seth ncepu sa se concentreze mai bine, iar n minte
i aparura tot felul de ntrebari pe care si le punea de
multa vreme.
- Bine, Solomon, am ntr-adevar cteva ntrebari
pentru tine: cum se face ca viata este att de nedreapta?
Vreau sa spun, cum se face ca unii oameni traiesc vieti att
de usoare, iar altii vieti att de grele? .. De ce li se permite , "
oamenilor sa fie rai unii cu ceilalti? .. Si de ce se ntmpla
- "
attea lucruri rele?... De ce trebuie sa moara sau sa se
mbolnaveasca oamenii, si de cetrebuie sa ucidem animalele
,
ca sa le mncam? .. De ce inunda ploile terenurile anumitor
fermieri, n timp ce alti oameni mor de foame din cauza
secetei? .. De ce trebuie sa munceasca oamenii att de greu
n fiecare zi din viata lor, dupa care mor epuizati, fara sa se
aleaga cu nimic? ... De ce se lupta popoarele ntre ele?De ct
WOA ~D ~
nu pot tral m pace. e ce....
Sarei i iesiseraochii din orbite. Nu mai auzise vreodata
,
pe cineva care sa puna attea ntrebari dintr-odata, ntr-o
perioada att de scurta de timp, ca si cum le-ar fi mitraliat.
Seth a pus mai multe ntrebari n primele cinci minute dect
am pus eu n primele cinci luni, si spuse ea.
Dar Seth nu parea sa aiba de gnd sa se opreasca.
- De ce s-a ntmplat ceea ce s-a ntmplat cu indienii
care traiau pe aceste pamnturi si cine i-a dat omului alb
dreptul sa le ia aceste pamnturi si sa le distruga viata, si. ..
Sara se uita la Solomon, ntrebndu-se daca acesta
mai auzise vreodata att de multe ntrebari ntr-un timp
att de scurt.
Dar Solomon se limita sa l asculte cu rabdare pe Sem.
ntr-un trziu, Sem se opri. Se uita la Solomon si se
lasa pe spate, sprijinindu-se de copac. Respira greu. De
fapt, aproape ca gfia.
150
Solomon ncepu: IEi bine, Seth, exista o vorba care
spune: "Cere si ti se va F' "Nu-mi amintesc safi cunoscut
vreodatape cineva carefa fi avut att de multe ntrebari ca
tine. Iar promisiunea PI/ care ti-o fac este capentru fiecare raspunsprimit vei avea fin ce n ce mai multe ntrebari. La
nceput, nu toate raspusurile mele te vor satisfacecomplet.
Unele dintre ele vor a ea nevoie de timp pentru a ti se
nradacina n constiint.f dar n timp vei ajunge sa ntelegi
pe deplin acestelucruri. Te asigur ca vom petrece de minune
mpreuna. n privinta a easta nu exista nicio ndoiala.
Sara era surprinsr~ de tonul cu care rostise Seth
ntrebarile. Pare att defUrios. Se concentreaza att de tare
asupra nedreptatilor din aceastalume, se gndi ea.
Solomon o privi P1eSara. ntrebarile puse de Seth mi
aduc aminte deprimele fale ntrebari, Sara.
Sara ramase surprinsa. Seth si Solomon vorbeau
mpreuna si ea uitase I ca Solomon stia ntotdeauna ce
, ,
gndea. ncerca sa si adica al11.inteprimele ei ntrebari puse
lui Solomon. Dar trecuse att de multa vreme de atunci.
ti mai amintesti I de Donald? auzi Sara vocea lui
Solomon n mintea ei.
Sara zmbi. 0, da, mi-l amintescperfect pe Donald.
ntr-adevar, Sara si aduse aminte de indignarea pe care
o simtise atunci cnd ele ii obraznici din scoalase legaserade
bietul Donald, un elev ou, de-abia mutat n oras. Emotia
, ,
vie de atunci i se parea acum att de departe. Se sprijini mai
bine de copac, dndU-sil eama ct de departe ajunsese.
Sara i privea pe . eth bombardndu-l pe Solomon
cu'ntrebarile sale si sa I ura ntregul spectacol. Se minuna
la gndul ca n timp ce conversa cu Seth, Solomon putea
sa discute inclusiv cu ea, n mintea ei. n urma acestei
151
descoperiri, simti o stare de fericire I sinea ei. si dadu seama
ca experienta ei personala cu Solo on nu era diminuata cu
nimic; dimpotriva, parea sa atinga oi profunzimi.
Este ntotdeauna o placere pen u un profesor nndscut
sa priveasca un alt profesor la lucru, Sara, auzi ea vocea lui
Solomon n mintea ei. lVe asteapta n spectacol maret.
Sara zmbi. De-abia astepta sa nceapa show-ul.
Sara si concentra atentia II upra discutiei dintre
Solomon si Seth. De data aceasta, Seth tacea, iar cel care
vorbea era Solomon.
Seth, mi-ai pus niste ntrebari fo I rte bune. mi dau seama
ca te-ai gndit mult la ele. Haide sa v~e, de unde sa ncepem?
Pentru o clipa, pastrara toti rei tacerea. Momentul
parea neverosimil dupa nenumarat le ntrebari cu care Seth
l bombardase pe Solomon. Acesta din urma nu ncepu
imediat sa-i raspunda la ele. Sarei i te parea ca evalueaza tot ce l-a ntrebat Seth, pentru a-i put9a da raspunsuri ct mai
ordonate si logice.
Solomon lua cuvntul: Iata delunde trebuie sa ncepem.
Ac.esta esteprimul lucru pe care trebufe sa l ntelegi nainte ca
celelalte raspunsuri sa capete senspentru tine: nu exista niciun
fel de nedreptate n aceasta lume.
Sara l privi rapid pe seth~ Pentru cteva clipe,
Solomon pastra din nou tacerea. S .ra simtea o usoara stare
de disconfort. Stia ca pe Seth nu vea sa l satisfaca deloc
raspunsul primit. La urma urmelor, toate ntrebarile pe
care le pusese erau legate de nedrdptate. Prin doar cteva
cuvinte, Solomon reusise sa anihilfze ntregul fundament
al ntrebarilor sale.
Seth parea ntr-adevar tensionat, dar nainte de a-si putea
aduna gndurile si de a protesta, SOIOron continua:
152
- - -- -.--.-----------------
Seth, nainte de a discuta n amanunt despre ntrebarile
pe care mi le-ai pus, as dori sa ti explic cum functioneaza
acest Univers minunat. Daca vei ntelege aceste legi, si ai
posibilitatea sa observi cum functioneaza ele chiar n viata ta
de zi cu zi, ti vafi mult mai usor sa ntelegi cum se aplica ele
inclusiv n vietile celorlalti oameni.
Seth si ndrepta spinarea si l privi cu atentie pe
Solomon. Sara zmbi. De-abia astepta ca Solomon sa
nceapa sa i explice lui Seth despre Legea Atractiei.
Ce crezi, exista legi n acest oras de care oamenii asculta
si care le influenteaza viata?
- Desigur. Exista foarte multe astfel de legi, raspunse
Seth.
Numeste una dintre ele.
- De pilda, legea care limiteaza viteza masinilor. Nu
poti merge cu mai mult de 50 de kilometri la ora pe Strada
Principala.
Bine. Spune-mi acum, Seth: care crezi ca este mai
importanta, legea care limiteaza viteza masinilor la 50 de
kilometri la ora, sau legeagravitatiei?
Seth rnji.
- Este usor sati raspund la ;lceast~ntrebare, Solomon.
Gravitatia este cu siguranta infinit mai importanta dect
orice lege de limitare a vitezei.
De ce crezi acest lucru?
- Deoarece, continua Seth cu entuziasm, numai unii
oameni sunt afectati de legea care limiteaza viteza masinilor, , ,
n timp ce toata lumea este afectata de legea gravitatiei.
Solomon zmbi. Foarte corect: Legea care limiteaza
viteza masinilor la 50 de kilometri la ora poate fi ignorata
153
cu usurinta, dar nu putem spune acelasi lucru si despre legea
gravitatiei.
- Asa este, rse Seth.
,
Ei bine, mai exista o lege universala, lafel de importanta
ca gravitatia, ba chiar mult mai importanta dect ea. Este
vorba de "Legea Atractiei'~ Asa cum legea gravitatiei i
afecteaza pe toti oamenii care traiesc pe aceasta planeta,
"Legea Atractiei" afecteaza tot ce exista n Univers, n orice
spatiu si n orice timp din acesta, ba chiar si n Universul
nespatial si atemporal De fapt, aceasta "Lege a Atractiei" este
temelia tuturor lucrurilor care exista.
Solomon captase pe-deplin atentia lui Seth. Acesta l
asculta absolut concentrat.
Pe scurt, "Legea Atractiei" spune urmatorul lucru:
" TOateprincipiile similare se atrag. " Ca sa complicam putin
lucrurile, putem spune ca tot ceea ce exista n Univers are la
baza o vibratie, iar vibratiile care au aceeasi.frecventa se atrag
reciproc, lafel ca magnetii.
Sara l privea cu atentie pe Seth. si amintea perfect
ct de dificil i fusese ei sa nteleaga la nceput aceste idei
noi, si se ntreba daca si lui Seth i va fi la fel de greu.
- Vrei sa spui, la fel ca undele radio? ntreba Seth.
Exact ca undele radio, i raspunse Solomon.
Sara zmbi din nou.
vezi tu, Seth, ntregul Univers este construit pe aceste
vibratii. Altfel spus, tot ceea ce exista vibreaza, iar aceste
vibratii fac ca lucrurile sa se apropie sau sa se ndeparteze
unele de celelalte. "Principiile similare se atrag ntotdeauna. "
- Bine, dar de unde putem sti care lucruri au aceeasi , ,
vibratie?
,
154
(l
i
~
Simplu: poti privi n 'urul tau, observnd ce lucruri
au tendinta sa se grupeze. Aceasta reprezinta una dintre
modalitati. Cu practica, .ei ncepe sa sesizezi vibratiile
lucrurilor chiar nainte ca a estea sa segrupeze ntre ele. Altfel
spus, vei putea citi semnale~e subtile chiar nainte ca ele sa devina manifeste n realitat1a fizica.
- Hmmm, mormai Sfth. Super!
Sara zmbi iarasi. Lucfurile avansau admirabil. - Si eu emit o astfel df vibratie?
Absolut.
- TOata lumea emite v[l'bratii?
,
Da, toata lumea.
- n acest caz, cum J' pot da seama ce fel de vibratie
emit eu? -
ti poti da seama n fu ctie de felul n care te simti, dar
si de evenimentele pe care le atragi n viata ta.
- mi pot da seama inclusiv cel fel de vibratii emit
I '
ceilalti?
n general nu ar trebU~a te preocupe acest lucru, dar ti
poti da ntr-adevar seama n nctie de evenimentele din viata
lor fi de emotiile pe care le m .nifesta. Atitudinea fi starile lor de
spirit ti/ot oferifoarte multf inftrmatij n aceasta directie.
- In acest caz, cumi' pot depista pe cei care emit
semnale similare cu cele e ise de mine?
Nici acest lucru nu r trebui sa te preocupe. "Legea
re tine acestJ
- Este posibil sa emit 9 anumita vibratie, cu un anumit
scop?
Cu siguranta, fi tocmai teasta esteesenta nvataturii mele.
- Uau! spuse Sara cu Toce ~are. 1155
Se simtea att de exaltata nct i se parea ca si va lua n , ,
curnd zborul. Era impresiona a la culme de limpezimea
mintii lui Seth, de ntrebarile s e precise si de usurinta. cu
care parea sa priceapa raspunsu ile lui Solomon.
1Iom continua aceasta discu, ie mine, spuse Solomon.
- O, nu, se lamenta Seth care nu dorea ca aceasta
discutie sa se termine att de rapid. Solomon, mai am
un milion de ntrebari. De ce trebuie sa ne oprim chiar
acum?
Seth, te asigur ca vom discuta despre toate ntrebarile pe
care dorefti sa mi lepui. n primelr zile, fiecare raspuns pe care . ti-l voi da va trezi n tine zeci de flte ntrebari, dar nainte sa
ti dai seama, vei avea un fundaryent al cunoasterii care te va
ajuta sa ti raspunzi singur la cel1 mai multe dintre ele.
Mi-a facut oplacere imensa ~a discut cu voi.
- Si noua, Solomon, i rjpunsera la unison Seth si
Sara, pe acelasi glas.
Hm, ala cum banuiam. 'Sunteti doua fiinte ntr-o
armonie energetica peifecta. I Sara si Sem se privira, n tirp ce Solomon si ntinse
aripile si si lua zborul, disparn~ din cmpullor vizual.
- Super, nu? l ntreba Sarai
- Absolut! i raspunse Seth1 J

156
[l
~
1
CAPIT' LUL 24
Atentie a vioratii
, ,
Seth si Sara s-au rHntlnit la casuta din copac,
asteptndu-l pe Solomon.
- Ma ntreb unde o fi. spuse Sara.
O pala de vnt fosni fjunzele copacului. Sara clipi si se freca la ochi din cauza ~rafului strnit. LaArndullui,
Seth scuipa o frunza care fi intrase n gura. In mijlocul
acestei agitatii generalizatei~si faCtl aparitia Solomon, care
se aseza drept pe platforma lor.
Tinerii sarira n sus, 1 ati prin surprindere.
mi pare rau daca v-am speriat, ,spuse Solomon. De
fapt, ncercam o noua mod~litate de a ateriza. Se pare ca
mai trebuie sa lucrez la ea.
Sara nu prea stia cumi sa interpreteze acest raspuns.
De cnd l cunostea pe Solomon, acesta nu facuse
niciodata astfel de lucruri.
- Vrei sa spui ca fi tu tlai ai de ~vatat diverse lucruri?
l ntreba Seth, uimit la cuI e.
Desigur. Procesul de n .atare nu nceteaza niciodata.
t57
- Bine, dar credeam- ca J stii totul! spuseta Seth si
Sara n acelasi timp ..
Solomon le zmbi. Daca as sti totul, unde ar mai fi
stii totul, odata pentru totdeau a, si sa nu mai existe nimic
nou pentru tine. Din fericire, . u exista asa ceva. Singurul
lucru care exista este o miscare continua nainte, care nu
nceteaza niciodata.. _
Solomon se instala mai I bine pe platforma si si
ndrepta penele zburlite cu ciohul. Acum e mult mai bine,
spuse el. Deci, cu ce ncepem?
- Pai, ncepu Seth, 'asear~ m-am gndit la ce mi-ai
spus ieri despre propria mea !'bratie. Nu stiu de ce, dar
acest gnd m-a obsedat literal ente. Culmea este ca nici
macar nu prea nteleg ce dorea~ sa spui cu asta,
Solomon zmbi. Sunt 1arte multumit ca dintre
toate lucrurile pe careti le-am spus ieri, tocmai acestati s-a
ntiparit cel mai puternic n mi~te, ntruct chiar acestaeste
principalul lucru pe caredorescla ti-l predau.
Sara asculta cu cel mai ~are interes. Solomon i spunea lui Seth aceleasi lucrurilpe care i le spusese cndva
ei, dar folosea cuvinte diferif' De aceea, dorea sa se
asigure ca ntelesese perfect ace sta nvatatura, despre care
Solomon afirma ca este cea mai importanta dintre toate,
Mai nti de toate, trebuie la ntelegi prin ce mecanism
~ceasta~ibratie. Aceasta dirn urma est
ceeacepercepz. I
- De ceea ce percep?
Da. Adica, de lucrurile 4supra carora ti focalizezi
atentia, sau asupra carora te COl centrezi. Spre exemplu, ori
158
de cte ori ti aduci amin1e de ceva, tu emiti o anumita
vibratie. Atu~ci cnd observ;'cevasau te uiti la'cineva, emiti
o alta vibratie. Atunci cn studiezi ceva, cnd citesti sau
, ,
cnd reflectezi, emiti de ase1~leneao vibratie. - Dar atunci cnd vOJ~esc despre ceva?
ndeosebi atunci, ntr1ct atunci cnd vorbesti despre
ceva, ntreaga ta atentie estf flcalizata asupra lucrurilor pe
carele spui.
- Dau, Solomon, din~cte se pare, noi emitem astfel
de vibratii cam orice am f ce.
Asa'este, Seth. Ai perfec ii dreptate. Si ntruct Universul
ti transmite ntotdeauna Tenimente care se suprapun cu
vibratia pe care o emiti, c11mai bun lucru ar fi sa devii constient de aceste vibratii I si sa emiti numai ceea ce ti
doresti saprimesti. , ,
- Mi se pare corect ce tPui, Solomon. Ce se ntmpla
nsa daca ma uit la ceva u t sau rau? n ce fel afecteaza
acest lucru semnalul emis ' e mine?
Semnalul emis de tine +te ntotdeauna afectat de lucrul
asupra caruia ti flcalizezi ftentia.
, Sara l privi pe seth'l~i putea simti disconfortul. si
aminti ct de greu i fuse e si_ei sa }nteleaga la nceput
aceste aspecte .
. - Dar, ~ol~mon, "Pfotesta .Seth, "cum .as putea
schimba ceva m bme daca' ncep pnn a ma focahza asupra
aspectelor sale neplacute?
Asa cum spuneai, este ormal sa ncepi prin a-i acorda
lucrului respectiv atentia t. . De fapt, numai n acestfel te
vei putea decide daca doretSIi sa schimbi lucrul respectiv n
bine si ce anume trebuie sc imbat la el. Important estesa te
159
decizi ct mai rapid cu putinta ce anume doresti sa schimbi
la el (sau ce ti doresti n genera!), iar apoi sa ti focalizezi
ntreaga atentie asupra acelui aspect pozitiv. n acest fel
Universul ti va putea raspunde la solicitarea ta.
- O, nteleg, spuse Seth, ezitant.
Cu putina practica, ti vei putea da ntotdeauna seama
ce fel de vibratie emiti. vei ntelege astfel ca ceea ce simti
reprezinta cel mai bun_indicqtor al semnalelor emise de tine.
Cu ct te simti mai bine, cu att mai nalta este vibratia
emisa de tine, si invers. Nu este deloc complicat.
-Hmmm ...
Seth pastra tacerea. -Sara nu era prea sigura daca
tacea pentru ca ntelesese sau pentru ca nu l credea pe
Solomon. Paruse mai interesat cnd Solomon i vorbise
despre undele radio, dar de ndata ce acesta ncepuse sa i
vorbeasca despre emotii si sentimente, Seth paruse sa se
nchida n el.
wzi tu, continua Solomon, oamenii emit si recepteaza
tot timpul astfel de vibratii, dar cei mai multi dintre ei nu stiu
acest lucru. TOt ceea ce exista n lumea voastra fizica are un
fundament energetic. Motivul pentru care ochii tai descifreaza
ceea ce vezi este ca ei nteleg vibratiile pe care le percep. La
fel motivul pentru care urechile tale descifreaza ceea ce aud
este ca nteleg aceste vibratii sonore. Celelalte simturi alte tale,
pipaitul mirosul sau gustul se datoreaza de asemenea faptului
ca organismul tau stie sa descifreze aceste vibratii.
Seth se lumina la fata.
,
- mi amintesc de unul din profesorii mei, care ne-a
adus odata la scoala mai multe diapazoane. Fiecare avea o
marime diferita. Profesorul lovea diapazoanele cu un mic
160
ciocanel, iar acestea scoteau sunete diferite. Profesorul
ne-a explicat ca motivul pentru care diapazoanele sunau
diferit era ca vibrau pe frecvente diferite.
Foarte bine, Seth. n mod similar, tot ceea ce exista
n Univers emite vibratii pe frecvente diferite, pe care tu
le observi cu ajutorul simturilor tale fizice: al nasului, al
urechilor, ochilor, limbii si degetelor. De fapt, tot ceea ce
percepi, ce vezi sau ce ntelegi din jurul tau reprezinta o
interpretare personala a acestor vibratii.
Solomon folosea multe cuvinte sofisticate, pe care Sem
si Sara nu le ntelegeau pe deplin, dar cu ct vorbea mai mult,
cu att mai limpezi pareau sa devina explicatiile sale.
- Vrei sa spui ca o floare emite o anumita vibratie,
pe care nasul meu o percepe si o interpreteaza ca fiind un
anumit miros?
Exact asta vreau sa spun, Seth. Nu ai observat ca nicio
floare nu miroase lafel ca alta?
- Ba da. Iar unele nu miros deloc.
Nu ti s-a ntmnlat niciodata sa simti mirosul unei ,r ,
flori, iar altcineva sa nu l simta?
- Mama poate simti mirosuri de flori pe care eu nu
le simt. ~ntotdeauna am crezut ca exagereaza.
Solomon zmbi. Nu -toata- lumea simte aceleasi
mirosuri, la fel cum nu toata lumea vede aceleasi lucruri.
Nu ai observat niciodata ca animalele, cinii de pilda, pot
mirosi lucruri pe care tu nu lepoti mirosi?
- Cinii miros lucruri pe care eu nu mi-as dori sa le
miros!, spuse Seth, distrndu-se.
Sara rse si ea.
Solomon zmbi. Nu ai observat ca acesteanimale aud
lucruri pe care tu nu lepoti auzi?
161
- Ba da, raspunse Sem.
Deci, putem trage concluzia nu doar ca toate lucrurile
emit o anumita vibratie, dar si ca aceste vibratii sunt
percepute diferit nfunctie de cei care le recepteaza.
Gndeste-te la ceti-am spus astazi. vezi ce lucruri poti
nvata despre vibratiile emise de diferite obiecte saufiinte,
iar apoi vom mai vorbi despre acest subiect. Mi-a facut o
placere enorma convorbir.eanoastra.
nainte ca Seth si Sara sa poata protesta, Solomon si
luase deja zborul.
- Nu ezita deloc atunc~ cnd vrea sa plece, nu-i asa?
rse Seth.
- Asa este, i zmbi Sara.
- Bine, Sara. Ne vedem mine, dupa scoala. Vom
compara atunci notele despre observatiile pe care le-am
facut.
- S-a facut. Pe mine.
Sara era att de placut surprinsa de entuziasmul lui
Seth referitor la nvatatura primita de la Solomon nct
ajunse acasa nainte de a-si da seama ca astazi uitasera
complet de jocul lor cu frnghia.
-Hm.
162
CAPITOLUL 25
o zi minunata
Cnd ajunse n curtea scolii, Sara observa o
luminita foarte puternica n dreptul uneia din
ferestrele de la parter.
- Ce se ntmpla? murmura ea, continund sa
priveasca n directia luminii.
Apropiindu-se de ea, si dadu seama ca venea din clasa
de arta a domnisoarei Ralph. Era o lumina foarte ciudata.
Avea nuante cnd rosii, cnd albastrui, cnd verzi ... Sara
, ,
nu-si putea desprinde privirile de la ea.
Desi o aJ' utase de multe ori sa si duca materialele , ,
la masina, Sara nu intrase niciodata n clasa domnisoarei
, ,
Ralph, dar astazi avea de 'gnd . sa o faca. Trebuia sa
descopere neaparat sursa acelei lumini uimitoare care
licarea la fereastra ei.
Trase cu putere de mnerul usii, care se trnti de
perete. Sara nu-si daduse seama ct de entuziasmata era
sa descopere sursa luminii pna cnd nu auzi zgomotul
infernal facut de usa. Speriata la culme, simpatica profesoara
sari ca muscata de sarpe de la fere'astralnga care statea.
- Te pot ajuta cu ceva?
163
Sara se simtea extrem de stnjenita de circul pe care l
produsese fara voie.
- Am vazut ceva stralucind la fereastra clasei
dumneavoastra. Se vede chiar din parcare. M-am ntrebat
despre ce este vorba.
Domnisoara Ralph zmbi si atinse prisl!la cu degetul,
facnd-o sa se roteasca n jurul sforii de care era atrnata si
mprastiind astfel cele m~ frumoase culori n ntreaga clasa.
- Este noua mea prisma. -
- Priza? se mira Sara.
- Nu, prisma. Un obiect care refracta lumina.
- Refracta?
- Adica redirectioneaza o raza de lumina care trece
,
prin ea, pe lungimi de unda diferite, ceea ce explica si
culorile diferite pe care le reflecta. nca ma mai documentez
eu nsami pe aceasta tema, dar m-am gndit ca ar fi utila
elevilor de la ora mea pentru a-i ajuta sa nteleaga mai bine
culorile si amestecul lor natural.
,
Sara era att de entuziasmata nct era gata-gata sa-si
iasa din piele. "Vibratii", si spuse ea n barba.
- Exact, i raspunse profesoara, studiind discret licarul
din ochii plini de entuziasm ai micutei sale prietene. Esti
cumva artista?
- Eu? O, nu. Nu ma pricep deloc la arta.
- Hm, ai fi surprinsa daca ai afla ct de bine te pricepi
la arta, i spuse domnisoara Ralph. As pune pariu ca ai un
talent artistic de care nu esti constienta. Cine stie? Poate ca
" ,
ne vom vedea n curnd la una din orele mele.
Bang! Sara si domnisoara Ralph sarira n sus, n timp
ce usa era din nou trntita la perete. De data aceasta era
Seth, care navali nauntru.
164
- Scuzati-ma.
,
- Seth! spuse Sara, 1urprinsa.
- Sara! raspunse Sefh, la fel de surprins.
Se ndrepta apoi cftre fereastra si studie cu atentie
obiectul atrnat de SfOajacare stralucea att de minunat.
- Ce este asta?
DomnisoaraRalph amasecuguracascata, ntrebndu-
se ce se ntmpla de faPt~Cine erau acesti doi elevi att de
entuziasmati de noua ei risma?
,
- Este o prisma, i rrYspunse Sara cu mndrie. Refracta
lumina.
- Nu as fi crezut nit'Odata ca aceasta prisma va atrage
att de multa atentie asu ra ei. Ar fi trebuit sa ma gndesc
la asta cu mult timp n urma, spuse domnisoara Ralph,
dupa care i explica lui S th ce tocmai i spusese Sarei.
n final, cei doi ele~i i multumira pentru explicatii si
parasira sala de clasa.
Sara si Seth de-abia lasteptau sa iasa pe hol ca sa poata
discuta n particular.
- ti vine sa crezi ta ne-am trezit amndoi n clasa
domnisoarei Ralph la primele ore ale diminetii? Chestia
asta cu Legea Atractiei ~i da.fiori. , - Crezi ca vor obsefa si altii prisma, sau noi suntem
singurii care vibram la ufison cu ea?
- Am o idee vaga c~ numai noi rezonam cu prisma.
- Cam asa cred si eli, spuse Sara. Hm, nclin sa cred
ca va fi o zi amuzanta. I
Seth i tinu usa desc~isa si cei doi iesira afara. n timp ce cob~rau ~!eptele scolF' auzir.f :a ~are distanta si~ena
orasuluI. Oraselul era atat de miCmcat nu avea o umtate
, ,
165
de pompieri, ci doar o cisterna veche de apa, tinuta ntr-
un garaj de pe Main Street. Ori de cte ori izbucnea un
incendiu, sirena orasului suna cu putere, iar voluntarii care o
auzeau veneau si ajutau la stingerea focului. Sirena se auzea
extrem de rar, dar atunci cnd se ntmpla, interesul trezit de
ea era ntotdeauna foarte mare.
- Ma ntreb ce s-a ntmplat, spuse Sara, ridicndu-se
pe vrfuri si ncercnd sa priveasca n zare.
- Sst, asculta, i raspunse Seth, ducndu-si degetul
la buze.
- Este sirena de incendi.u, spuse Sara.
- Stiu asta, dar ce altceva mai auzi?
Sara asculta cu atentie, ncercnd sa si dea seama
, ,
despre ce vorbea Seth.
Pe fata i se Iati un zmbet. "Latrat. Aud latrat de cini.
, ,
Cred ca toti cinii din oras s-au apucat sa latre. Doamne,
, ,
Seth, mi se pare ciudat. Ziua nici nu a nceput bine si deja
am trait doua experiente vibratorii extrem de interesante.
- Tot ce pot sa sper este ca focul nu a izbucnit la casa
mea. Nu ar fi prima oara, spuse Seth, rznd strmb.
- Nu este amuzant, Seth, i raspunse Sara, zmbind
nsa. De altfel, ncep sa cred ca nu ar trebui sa vorbim prea
mult despre lucruri pe care nu ni le dorim. Se pare ca lucrurile
au nceput sa se deruleze foarte rapid n ultima vreme.
- Bine, ne vedem dupa scoala.
- Da. Pa.
166
CAPITOLUL 26
o rezonanta vibratorie magica
Sara casca cu toata gura, neaducndu-si aminte
dect pe la jumatatea cascatului sa si acopere gura.
Se uita n jur ca sa vada daca fusese observata de vreunul
din colegii ei de scoala, dar acestia nu se uitau la ea. Se , ,
uita apoi la ceas, dorindu-si ca ora sa treaca mai repede,
astfel nct sa se poata ntlni cu Seth pentru a vorbi cu el
despre lucrurile pe care le notase pe lista ei. ntr-o singura
zi, un profesor le vorbise despre Beethoven, compozitorul
ramas surd, si despre Helen Keller, uimitoarea femeie care
era simultan surda si oarba .... Sara.nu-si mai putea aminti
o alta zi n care la scoala sa se fi discutat att de mult despre
cele cinci simturi. De-abia astepta sa se ntlneasca cu Seth
si sa si compare notitele cu ale lui. " ,
Pe neasteptate, un miros foarte neplacut i invada narile.
_ - Uuuu! Ptiu! spuse ea, acoperindu-si nasul si gura.
La fel faceau si alti elevi, care tuseau si se uitau n
, , "
toate directiile, ncercnd sa identifice sursa mirosului
,
att de neplacut.
167
- Hm, spuse domnul Jorgensen, a trecut ceva vreme
de cnd'hu am mai simtir-acest miros.
,
- Ce este acest miros ngrozitor? striga Sara.
'~ Ei bine, daca memoria nu ma nseala, as zice ca niste
" ,
elevi neobrazati au reusit sa prepare din nou niste gaz cu
miros de oua stricate, folosindu-se probabil de substantele
din laboratorul de chimie, pe care l-au introdus n sistemul
de ventilatie al scolii.
" -
Sara se ntreba cum de putea da domnul Jorgensen
att de multe informatii despre acest miros ntr-un timp
att de scurt. Interpretndu-i licarul din ochi, nu putu
dect sa traga concluzia ca domnul Jorgensen se ocupase el
nsusi cu asta pe cnd era elev.
Se auzi apoi sistemul de difuzoare al scolii prind,
semn ca directorul era pe punctul de a face un anunt.
- Atentie! va vorbeste domnul Marchant. Se pare
ca experimentam un incident nefericit la laboratorul de
chimie al clasei a opta. Nu exista niciun pericoL .. dect
pentru cei responsabili pentru acest incident, vreau sa zic.
Orele de astazi se vor ncheia. Recomand profesorilor
sa le dea drumul elevilor ~casa. Autobuzul scolii va veni n
jumatate de ora. Elevii care nu merg cu el pot parasi scoala.
Asta este tot.
Sara sari de pe scaun. Desi toata lumea tusea si se
lamenta, ea se simtea vesela. Ups, cred ca nu ar trebui sapar
prea fericita, se gndi ea. Altminteri cineva ar putea sa creada
ca am avut ceva de aface cu aceasta farsa.
Sincera sa fiu, cred ca chiar am ceva de-a face cu ea.
Povestea asta cu Legea Atractiei estefoarte ciudata.
Sara parasi cladirea scolii mpreuna cu numerosi
alti elevi. Se uita prin multime, spernd sa l vada pe
168
Seth, astfel nct sa nceapa sa si compare observatiile.
ntr-adevar, Seth o astepta n dreptul steagului din curtea
scolii, uitndu-se dupa ea. Sara zmbi.
- Ma bucur ca m-ai asteptat. Tu ce ai observat?
- Doamne, Sara, parca am fi intrat n Zona
crepusculara. Cum este posibil ca attea lucruri ciudate sa
se ntmple ntr-o singura zi, iar aceasta sa fie exact ziua n
care am primit ca tema de la Solomon tocmai observarea
unor astfel de lucruri?
- Stiu ce vrei sa spui. Crezi ca Solomon are ceva de-a
face cu toate aceste ntmplari?
- Eu asa as zice. A fost ziua cea mai uimitoare pe care , ,
am trait-o vreodata.
Seth si deschise caietul si dadu sa citeasca din el.
, ,
- Mai nti de toate, a fost povestea cu prisma, i-o lua
nainte Sara, tara sa mai astepte.
- Pentru mine, acesta a fost al doilea lucru, i raspunse
Seth. n drum spre scoala, am trecut prin curtea doamnei
Thompson si am calcat pe ceva urt mirositor.
Sara izbucni n rs. Doamna Thompson avea cinci
cini mari. De aceea, Sara renuntase cu ani n urma sa o
mai ia prin curtea ei pentru a scurta drumul.
- A urmat apoi povestea cu .prisma domnisoarei
Ralph, si imediat dupa aceea cea cu sirena.
- h.
- La ora care a urmat, au auzit apoi un tiuit ngrozitor,
dar niciunul dintre noi nu ne-am dat seama ce anume l
scotea. Abia mai trziu am aflat ca domnul Jewkes poarta
o proteza auditiva, numai ca de Clata aceasta o avea n
buzunar, n loc sa o poarte la ureche: asa ca nu oputea auzi!
ntre timp, noi aproape ca am surzit.
169
Sara chicoti.
- Ce altceva mai ai"?
Sara si Seth mergeau cu pasi repezi catre casuta din
copac, n timp ce Seth continua sa dea paginile caietului
sau. Amndoi erau dornici sasi mpartaseasca evenimentele , ,
traite n acea zi ~u totul deosebita.
- Cam acestea au fost principalele lucruri pe care
le-am notat eu, cu exceptia mirosului acela infernal de la
sfrsit. De fapt, ce s-a ntmplat?
- Domnul Jorgensen ne-a explicat ca niste elevi
au introdus gaz cu miros. de oua stricate n sistemul de
ventilatie al scolii.
, ,
- Super, zmbi Seth.
Sara nu-si dadea seama daca era ironic sau chiar
,
ncntat de isprava celor care au comis fapta. Nu credea ca
Seth ar fi fost capabil sa faca vreodata ceva att de neplacut
pentru o multime att de mare de oameni.
- Trebuie sa-i dam Cezarului ce-i al Cezarului,
continua Seth. Acesti elevi stiu cum poate fi nchisa o , ,
scoala. Probabil ca vor deveni politicieni cnd vor fi mari.
Sara continua sa nu-si dea seama daca vorbeste serios
, ,
sau lrOmc.
- Sunt tot felul de politicieni pe lume.
Sara tot nu-si dadea seama unde batea Seth.
,
Cnd nu mai suporta, l ntreba direct:
- Seth, tu ai fi n stare sa introduci gaz cu miros de oua
stricate n sistemul de ventilatie al scolii?
, ,
Seth pastra tacerea ... Sara se simtea din ce n ce mai
stnjenita. Spera ca Seth i va raspunde: "Nu. Eu nu as
face niciodata asa ceva." Nici Sarei nu-i placeau multe
170
din regulile scolii, considernd stupide o buna parte din
deciziile pe care le luau adultii pentru ea, dar respecta
ntotdeauna regulile (la fel cum si respecta promisiunile) si
nu accepta sa faca ceva care sa le provoace altora necazuri,
chiar daca acestia o meritau.
,
- Nu, eu nu as putea face asa ceva, i raspunse Seth.
Sara se simti usurata.
, ,
- Dar nici nu-mi pasa de cei care le fac n mod
deliberat necazuri celorlalti, continua Seth.
,
- Nici mie, i zmbi ea.
- Si tu, ce ai notat n caietul tau?
- O parte din ntmplari sunt aceleasi, cum ar fi
povestea cu prisma si cea cu sirena, sau cu latratul cinilor.
n plus, am vazut un film despre Helen Keller, absolut
uimitor. Stiai ca era n acelasi timp oara si surda? , "
- Nu pot sa cred, spuse Seth.
- La ora de stiinta s-a auzit un sunet: bip, bip, bip.
Parea ca iese din pereti. Doamna Thompson aproape ca si-a
iesit din minti, tot ncercnd sa depisteze sursa zgomotului.
S-a cocotat pe scaune si si-a lipit urechea de toti peretii, dar , - , , , ,
degeaba. A fost un spectacol total.
- Si ce s-a ntmplat? ntreba Seth.
- Mai nti, a chemat persoana responsabila cu
curatenia, care trebuie sa fiela fel de surda ca domnul Jewkes,
ntruct nu auzea nimic. L-a chemat apoi pe un tehnicianul
care repara autobuzul scolii, care s-a urcat si el pe scaune, dar
nu si-a putut da seama de unde vine zgomotul. ntre timp,
doamna Thompson mi-a spus sa adun lucrarile elevilor si sa
le depun pe catedra. Atunci mi-am dat seama de unde venea
zgomotul: chiar de lnga catedra ei. Le-am spus imediat:
171
- Hei, stiu de unde vine zgdmotul. De aici.
- Si ce era? . ]
- 'Era cronometrul profe oarei, la fel ca unul de
bucatarie, care te alerteaza dupJ ce a trecut un numar de
minute. Se afla n servieta protesoarei, uitat printre alte
lucruri, si ncerca din rasputeri sa se faca auzit. Doamna
Thompson s-a simtit foarte stn enita.
Seth rdea cu gma pna la frechi.
- Asta-i cea mai buna pna acum!
- Ce zi grozava! Am simtit stazi mai multe mirosuri,
deopotriva placute si ner.lacut1' dect n ntregul an de dinainte. Sper ca mine sa nu nf fie luate amprentele si sa
nu ne fie pusa sticla pisata n ml~ncareade prnz, ce zici?
Seth rse.
- Cel putin, pna acum u a fost dureros. De-abia
astept sa aud ce zice Solomon n egatura cu toate acestea.
Seth si Sara urcara scarita dih copac si asteptara sosirea
lui Solomon. Uneori, acesta era Cfbl care i astepta sasoseasca
de la scoala, dar n ultima vrem obisnuia sa vina dupa ei, , ,
facndu-si de fiecare data o intrte n scena spectaculoasa.
- Cel mai mult mi-as dori ca Solomon sa ne explice
cum a fost posibil ca toate ac ste lucruri ciudate sa se
ntmple ntr-o singura zi? Oare 1a fost cel care le-a pus la
cale, ca sa ntelegem mai bine?
Uuuuss. Solomon cobor n ficaj si ateriza cu dificultate
pe platforma lor.
va salut, dragii mei prieteni fenaripati. Sper ca ati avut
o zi ct sepoate de interesanta.
- A fost o zi de-a drept41 uimitoare, Solomon, i raspunse Sara. Nu o sa-ti vina s~crezi ce s-a ntmplat.
172
0, cred ca o sa-mi vina, i zmbi Solomon.
- Deci, tu ai fost cel care a provocat toate aceste lucruri,
Solomon, l acuza n gluma Sara, pe un ton ct se poate de
vesel. Tu ai aranjat toate aceste lucruri ciudate, pentru ca
noi sa nvatam mai usor despre simturile fizice, nu-i asa? , , , ,
Nu am nici cea mai mica idee despre ce vorbesti, i zmbi
la rndullui Solomon.
- Da, sunt convinsa, i spuse Sara. Stiam eu ca din
cauza ta s-au ntmplat toate.
Sara, ti jur ca nu eu am fost creatorul experientelor
voastre. Eu nu potproiecta nimic n experienta voastra. Numai
voi puteti face acest lucru. Nu exista o "Lege a Proiectiei': ci
doar una a Atractiei.
Sara pufni. i placuse ideea ca Solomon aranjase toate
acele evenimente magice pentru a-si ilustra mai bine ideile.
Se simti chiar usor dezamagita ca Solomon refuza sa si
recunoasca rolul jucat n derularea zilei lor.
Seth pastra tacerea. Privindu-i fata serioasa, Sara si
dadea seama ca era scufundat adnc n gnduri.
Apoi, Seth vorbi:
- Deci, Solomon, tu spui ca nu ai avut nimic de-a face
cu evenimentele din aceasta zi.
Ei bine, zmbi Solomon, poate ci v-am influentat putin
n sensul amplificarii puterii voastre de atractie. Dat fiind ca
toti trei ne-am concentrat asupra simturilor fizice, am format
mpreuna un focar de energie n jurul acestui subiect. Cu
siguranta v-am ajutat sa va concentrati mai bine, si astfel sa
emiteti o vibratie mai puternica legata de subiectul simturilor
fizice. Dar lucrurile pe care le-ati atras astazi n viata voastra
au depins n totalitate de vibratiile pe care le-ati emis voi.
173
- Dar, Solomon, cum este posibil? Vrei sa spui ca doar
ascultndu-te pe tine si discutnd despre cele cinci simturi,
noi am facut ca toate aceste lucruri sa se ntmple?
Nu n ntregime. Profesoara de arta a planuit de multa
vreme sa cumpere prisma respectiva, dar nu apucase pna
acum sa si puna planul n aplicare. Interesul vostru fata de
subiectul simturilor i-a amplificat aceasta dorinta, dar intentia
ei erapusa demult n miscare. Datorita vibratiei emise de voi,
ea a primit doar acel impuls-necesar pentru a trece n sfrsit
la fapte. Acelasi lucru este valabil si n ceea ce i priveste pe
"chimistii" care au introdus gazul cu miros de oua stricate
n sistemul de ventilatie al scolii. Ei planuiau acest lucru de
saptamni ntregi. Vibratiile voastre nu au facut dect sa i
stimuleze sa treaca n sfrsit la treaba.
De fapt, tot ces-a ntmplat astazi trebuia sa se ntmple,
si o buna parte din evenimente s-ar fi petrecut chiar si fara
influenta voastra, dar fara focalizarea voastra asupra lor, nu
ati fi obtinut rezultatul ve care l-ati obtinut, ntruct nu v-ati
J,., J .L J J ,
~fisuprapus energetic cu el
Ochii lui Seth se luminara. n sfrsit ntelesese.
, ,
- Deci, impulsul pe care l-am simtit dimineata de a
scurta drumul catre scoala trecnd prin curtea doamnei
Thompson s-a datorat conversatiei noastre.
Absolut corect. Cti elevi credeti ca au navalit n clasa
profesoarei de arta pentru a privi acea prisma?
- Cti? ntreba Sara, curioasa.
,
Doi, raspunse Solomon. Numai voi doi, pentru ca
erati singurii care aveati vibratia potrivita pentru a fi atrasi
safaceti asa ceva.
- Am nteles, spuse Sara. Deci toate aceste lucruri erau
oricum pe punctul de a se ntmpla, iar atentia noastra nu a
facut altceva dect sa ne faca sa devenim constienti de ele?
, ,
174
Exact, zmbi Solomon.
- Iar daca un eveniment este pe punctul de a se
produce, atentia noastra nu face altceva dect sa l
grabeasca? adauga si Seth.
La fel de exact.
- Doamne, Solomon, ti dai seama cta putere
nseamna ca avem?
ntr-adevar, mi dau, zmbi Solomon.
Seth si Sara tacura, ului ti de noua revelatie de care
, , ,
aveau parte.
- Banuiesc ca putem face orice cu aceasta putere,
deopotriva lucruri bune si rele, spuse Seth.
Este foarte adevarat, i raspunse Solomon. Doresc
sa subliniez nsa un singur lucru; indiferent ce anume
determinati, voi va veti afla chiar n mijlocul evenimentelor.
- O, da, rse Seth. Asta chiar ca ti da de gndit,
nu-i asa?
Sara rse si ea. Niciunul din cei trei nu credea ca era
capabil sa faca ceva n detrimentul celor din jur.
- Legea asta aAtraCtiei este c~t sepoate de interesanta,
spuse Seth.
- Poti sa fii sigur, i raspunse Sara, sprijinindu-se de
copac si oftnd din rarunchi sub povara noii revelatii traite.
Nu va faceti prea multe- griji" le spuse Solomon.
Practicati directionarea gndurilor voastre fi observati ct
de rapid reflecta viata ceeace v-ati imaginat.
Lasati Universul sa va arate prin evenimentele pe care
vi le trimite cefel de gnduri emiteti. Dar vom discuta
mai multe despre acest subiect mine. Pna atunci, bunii
mei prieteni energetici, va voi lasa sa vajucati de-a magia.
Distrati-va ct mai mult. Cu aceste cuvinte, Solomon si
lua zborul si disparu.
175
Sara si Seth ramasera tacuti, cufundati n gndurile lor.
- Nu-i asa ca-i amuzam? spuse ntr-un trziu Sara.
- Mai mult dect amuzant! i raspunse Seth.
Solomon reaparu n vizor rotindu-se ntr-un cerc
perfect pe deasupra casutei din opac.
Seth si Sara izbucnira n rs.
- ~u' te plictisesti niciodat~ aici, spuse Seth.
- Imi place la nebunie aCeSjlucru.
"'-> -l~
CAPItOLUL 27
Viata es~e minunata
1
Sara se afla deja 1 casuta din copac, astcptndu-i
pe Seth si pe Solomon. Simtea o usoara stare
de disconfort. Nu prea sd ntmpla sa nu si ncruciseze
drumurile cu Seth la sC1a1a, asa ca se ntreba daca nu cumva acesta lipsise astaz~de la scoala.
- Unde o fi toata lumea? se ntreba ea cu voce tare.
Propria ei voce o fa.cJ sa se-simta si mai ciudat.
Sara si lasase geantal cu carti la baza copacului, asa
ca se gndi sa coboare si sf si-o urce sus. Nu i ardea nsa
de lectii sau de lectura. Ceva nu era n regula; simtea acest
lucru. I
S..?lomonpluti lin priJaer si ateriza pe platforma, lnga
Sara. Inainte sa apuce sa I salute cu vorba lui obisnuita:
"Nu-i asa ca este o zi min nata?", Sara izbucni:
, I
- Solomon, unde e Seth?
va ajunge imediat. n11clinsa c~ed ca a avut parte de o
zi extrem de interesanta.
- S-a ntmplat ceva rau?
. I
177
De regula, atunci cnd spui ca o zi este interesanta, te
referi la ceva rau?
- De regula nu, dar nu cred ca a ajuns astazi la scoala.
Cel putin, eu una nu l-am vazut ntreaga zi.
Poti spune ca ceva este rau daca iese din tiparele
obisnuite? Nu crezi ca lucrurile ar putea fi diferite, si totusi
n regula?
Ceea ce spunea Solomon era logic, dar Sara nu se
simtea cu nimic mai linistita. Desi nu l cunostea pe Seth
de foarte mult timp, baiatul dovedise un comportament
relativ stabil, iar Sara se obisnuise cu tiparul sau
comportamental.
Seth aparu dintre tufisuri si urca grabit scara.
- Slava cerului! spuse Sara. Solomon, te rog sa nu i
spui ca am fost ngrijorata. De acord?
Se simtea putin vinovata de grijile pe care si le facuse
pentru el.
Secretul tau este n siguranta n ceea ce ma priveste.
Din pacate, Legea Atractiei nu sepricepe lafel de bine sa
pastreze secretele.
Sara l privi pe Solomon, dorindu-si sa l ntrebe ce
a vrut sa spuna, dar chiar atunci capul lui Seth se iti pe
platforma.
- Salut! Ce mai e nou?
- Nimic deosebit, spuse Sara pe un ton neutru,
ncercnd sa para calma si senina. Te asteptam pe tine.
- O, mi pare rau, spuse Seth.
Sara astepta o explicatie referitoare la disparitia sa.
Seth si facu nsa de lucru cu o matura, cura tind
, ,
platforma de frunzele cazute. Parea extrem de preocupat
de ceea ce facea. Nu se uita la niciunul dintre ei.
178
Ceva nu este n regula, si spuse Sara.
Ma ntorc imediat, spuse si Solomon, care si lua , ,
zborul si plana de-a lungul rului. Sara si Seth se ridicara,
privindu-l cum se ndeparteaza. Asta chiar ca e ciudat, se
gndi Sara. Ceva se ntmpla aici.
Solomon cobor si prinse n cioc frnghia grea,
pe care o aduse pe platforma. Ceea ce se ntmpla n
continuare i lasa pe Sara si pe Seth cu gurile cascate si
cu ochii larg deschisi, literalmente: tinndu-se strns de
frnghie cu ghearele, Solomon sari de pe platforma si se
balansa deasupra rului, asa cum facusera Sara si cu Seth
de sute de ori pna atunci.
Geronimoooo! striga Solomon, n timp ce penele sale
i se zburleau datorita vntului. Sara si Seth se tavaleau pe
jos de rs.
n final, Solomon facu saltul pe malul opus al
rului, nu foarte diferit de al lor, si ateriza acolo unde si
, ,
propusese. si lua apoi zborul si aduse din nou frnghia
pe platforma. Seth o lua si o aseza la locul ei.
A fost ntr-adevar o experientafabuloasa! spuse Solomon.
Sara si Seth taceau, nestiind ce sa-i raspunda.
n cele din urma, Sara spuse:
- Solomon, ce ti se pare fabulos..la un salt cu frnghia
cnd tu poti zbura oriunde si oricnd doresti?
Dndu-si seama ce spusese, se ntoarse rapid catre
Seth si i spuse pe un ton rugator:
- mi pare rau, Seth, nu vreau sa spun cu asta ca
frnghia ta nu este cu adevarat minunata. Dimpotriva.
Vreau sa spun doar ca...
- nteleg perfect ce vrei sa spui, Sara. Oricum, eram
pe punctul de a-i pune lui Solomon aceeasi ntrebare.
179
Noi ne dam cu frnghia tocmli pentru ca nu putem
zbura, cel putin, nu n mod ObiS~1 uit. n schimb, cum se
face ca tu ... ?
Dar Solomon l ntrerupse. Nu exista experiente mai
bune sau mai reledect altele. ZbO,rulnu este mai bun dect
datul cufrnghia, lafel cum dat~l cufrnghia nu este mai
bun dect mersul pe jos. Fiecare eperienta oferapropriile
sale beneficii. Viata devine cu a'devarat savuroasa atunci
cnd acesteexperiente sunt extremI de variate.
De pilda, pentru mine, experi1ntade astazi cufrnghia a
fostprima din viata mea. Pnaacum nu mi-amplasat niciodata
ncrederean taria sau n traiectOrifuneifrnghii careatrna
dintr-un copac. Viata nu devine 9adevaratpalpitanta dect
atunci cnd descoperinpermanenta cevanou.
- Doamne, Solomon, nu clledeam ca mai ai ceva de
nvatat, spuse Seth. Credeam ca stii deja totul.
Daca af fti totul viata m-arp~rctisilaculme. Din fericire, procesul devenirii fi al expansiuniiJnu nceteaza niciodata.
- Eu una m-am gndit ca tot ce mi-as dori mai
mult pe lume ar fi sa mi nchid ochii si sa zbor cu tine,
Solomon. mi doresc sa las n sp~te acest orasel plictisitor
si sa explorez toate lucrurile minlnate care exista n lumea
larga, spuse Sara. I
Acest lucru este ct se poate de normal Sara. Este
firesc safii atrasa de noutatea unfi experiente. Sunt absolut
convins caprimele tale experiente de zbor alaturi de mine
au fost la fel de savuroase cum f fost pentru mine prima
mea experienta n care m-am dat ICU frnghia. Dar te asigur
ca nu te-ai ntrupat n acest co;~fizic glorios fi n aceasta
experienta fizica magnifica nu~ai pentru a-ti dori sa le
180
___________________ I ---------------~--
parasefti. De fapt, atunc1 cnd te-ai ntrupat, tu ftiai ca
cele mai mari provocari 4,le vietii le vei trai chiar aici, n
acest corpfizic fi pe aceastf planeta Pamnt, interactionnd
cu ceilalti fi descoperind t t felul de lucruri noi la care sa te
gndefti fi de oameni noi cu care sa interactionezi. Totul se
afla aici, nfattt ta, fi tot 1este lafel de minunat.
Seth si Sara simtira o stare de exaltare neobisnuita.
" ,
Desi nu ntelegeau pe eplin ce le spunea Solomon,
intuiau ca mesajul sau er adevarat.
Faptul ca aceasta pa are magica, ce putea face orice
lucru imaginabil, s-a buerat att de tare de banala lor
frnghie, i-a ajutat sa nwleaga ca aceasta lume fizica nu
era deloc urta sau rea. dimpotriva.
- Deci, Solomon, ceria ce vrei sa spui este ca nu vom
mai zbura cu tine, sau ,a nu ar trebui sa ne dorim sa
zburam?
Puteti face absolut orzceva doriti. Eu nu dorescdect sa
va ajut sa ntelegeti ct ci;l"valoroasa este experienta voastra actuala. Foarte multi oaleni se'simt profund nesatisflicuti
de experienta lor de viaFr' cheltuindu-fi ntreaga energie
pentru a obtine lucruri pe care nu le au nca. Ei nu fi dau
seama ct de importante f de valoroqsesunt mediul n care
se afla deja fi lucrurile pe lare le au.
Eu nu dorescsa va irfluentez n vreun fel experienta de viata. Tot ce dorescestel.santelegeti ca optiunile de care
dispuneti sunt nelimitate fi a marile bucurii ale vietii vorveni
la voi numai subforma e. erientelor noi. voi sunteti fiinte
aflau ntr-un vefnicproces de expansiune. Daca veti ntelege
fi veti ncuraja acestproces,permitizdu-i sa se manifestefara
sa l blocati, bucuria voastr.r~ va ~evenifara margini.
181
Sara zmbi. ncepea sa nte~eaga care era planul lui
Solomon ..
- Deci, ceea ce vrei sa spui fste ca ceea ce stim deja
sau ceea ce putem prevedea nu r,prezinta neaparat lucrul
cel mai bun? Asta vrei sa spui, Solomon?
Afteptati-va ca viata voastra~vfie tot timpul minunata
fi continuati sa explorati experie te noi. voi traiti o viata
minunata, prieteni, iar-eu doresca subliniez acest lucru.
- Sunt absolut de acord c tine, Solomon, spuse
Sara, simtind cum iubirea lui SOllomon o nconjoara din
toate directiile si o mngie.
- Si eu, spuse Seth pe acel,i ton blnd. Si eu.
~lJ
CAPITOLUL 28
Nli e X is t a n ici O nea r e ~tat e
Solomon, continua Sara, ce doreai sa spui
- atunci cnd afirmai ca Legea Atractiei nu stie
sa tina un secret?
,
Atunci cnd simti ceva, chiar dacapretinzi ca nu simti, , ,
rostind cuvinte carecontrazic ceeacesimti, "LegeaAtractiei"
raspunde la sentimentele tale, nu la ceea ce spui. De aceea,
lucrurilepe carele atragi n viata ta corespundsentimentelor
tale reale (pe careti le fi indica).
-Hm.
Sara pastra tacerea. CuvinteleJui Solomon nu erau
primele de acest fel pe care le auzise de la el.
Daca te simti vulnerabila sau speriata, dar pretinzi
ca nu ti-e teama, uneori devenind chiar agresiva, afa cum
se ntmpla cu unii elevi de la fcoala, "Legea Atractiei" va
continua sa ti ofereevenimente carecorespundsentimentului
tau de vulnerabilitate.
Daca ti plngi de mila, dar pretinzi ca te descurci de
minune, ceilalti vor continua sa te trateze cape o victima.
183
Daca te sim,ti sarac, nu po,ti alge prosperitatea.
Daca te simti gras, nu poti at1age supletea.
Daca simti ca esti tratat n md1dnedrept, nu poti atrag~
dreptatea.
Sara nghiti n sec. Mai au ,ise aceste lucruri de la
Solomon, dar o parte din ea co tinua sa creada ca nu
erau corecte. J
- Dar, Solomon, nu mi separ corect. Eu cred ca Legea
Atractiei ar trebui sa ne ofere di cnd n cnd o pauza,
ntinzndu-ne o mna de ajutor atnci cnd avem nevoie.
Solomon zmbi. Acesta este lucrul pe carefoarte putini
oameni l nteleg n legatura. cu Lt'tea Atractiei. Ei cred ca
aceasta lege trebuie sa se comporte l. fel ca o mama sau ca un
prieten, ntinzndu-le n permaneta o mna de ajutor.
- Pai, eu cred ca ar fi mai d, agut din partea ei. Nu
esti de aceeasi parere?
Nu prea. Dimpotriva, Sara, CId ca o astfel de atitudine
nu ar face dect sa nrautateasca si mai tare lucrurile.
- Cum adica?
Simplu: daca Legea Atractiei . rfi inconstanta, nimeni
nu ar mai sti vreodata unde se afla.ITocmai datorita preciziei sale nsa, orice om poate nvata - prin practica - sa atraga
exact ceea ce si doreste de la viata.l lIezi tu, Sara, daca vei obs~rv cu atentie ceea ce simti
si faptul ca evenimentele din viata I ta se po'rrivesc peifect ;u sentimentele tale, vei ntelege mai biie cum functioneaza Legea
Atractiei. lIei ntelege astfel ca daca t~vei schimba sentimentele,
vei putea schimba inclusiv circumstaftele din viata ta. - Dar ce se ntmpla daca nlf reusesc sa schimb ceea
ce simt, Solomon?
Ei bine, Sara, nu ai niciun twtiv sub soare sa nu ti
poti schimba sentimentele.
184
- Bine, dar daca mi s-ar ntmpla ceva cu adevarat
ngrozitor?
Chiar fi ntr-un asemenea caz, ti-ai putea orienta
atentia catre ceva care teface sa te simti bine, uitnd pentru
moment de situatia n care te afli.
- Bine, dar daca situatia n care ma aflu este mai
,
mult dect ngrozitoare?
Ai avea un motiv cu att mai serios de a te gndi la
altceva mai placut.
- Dar ... protesta Sara.
Solomon o ntrerupse nsa. Sara, oamenii cred de
multe ori ca pot mbunatati lucrurile intrnd singuri n
centrul ciclonului fi ncercnd sa le repare. Din pacate, ei
nu reufescniciodata. Singura caleprin carepoti mbunatati
o situatie consta n a-ti focaliza atentia asupra unor lucruri
care te fac sa te simti mai bine, pornind de la premisa ca
tot ceea ce se ntmpla n viata ta se ntmpla din cauza
sentimentelor tale.
- Stiu ca mi tot spui asta, Solomon, dar mie mi se
pare ca...
Cei mai multi oameni nvata acest lucru mergnd pe
calea ceagrea, Sara. nvata sa ti controlezi sentimentele fi
lucrurile vor deveni mult mai ufoarepentru tine. n realitate,
nu exista nicio nedreptate. TOatalumea primefte exact ceea
ce ofera, respectiv ceea ce simte. Din acestpunct de vedere,
echilibrul este ntotdeauna perfect, fi implicit foarte just.
- Bine, Solomon, oEtaSara.
Stia ca Solomon avea dreptate. Stia la fel de bine ca
nu avea niciun sens sa ncerce sa l convinga de contrariul.
Atunci cnd vorbea despre LegeaAtractiei, Solomon nu se
lasa niciodata clintit din parerile lui.
185
De altfel, lectia de astazi avea un aspect care suna
foarte bine n urechile ei: nu exista nicio nedreptate.
Numai aceste cuvinte erau suficiente pentru a o face sa
se simta mai bine.
A doua zi, n timp ce mergea catre scoala, Sara
continua sa se gndeasca la cele spuse de Solomon: daca
te simti sarac, nu poti atrage catre tineprosperitatea. Daca te
simti gras, nu poti atrage sup{etea. Daca simti ca esti tratat
n mod nedrept, nu poti atrage dreptatea.
- Mi se pare att de nedrept, le auzi Sara pe fetele
din spatele ei lamentndu-se.
Zmbi. Ramasese nfotdeauna uimita sa vada ct
de des se reflectau lucrurile la care tocmai se gndea n
experientele ei curente. Sara nu era destul de aproape
pentru a auzi ce anume li se parea fetelor din spate att
de nedrept, dar tonul vocii lor era suficient pentru a-si da
seama de intensitatea sentimentelor lor.
Nu poti sa te bucuri de dreptate daca te focalizezi
asupra nedreptatii, se gndi Sara.
- Nu este drept, nu este drept, auzi Sara vocea unui
baiat protestnd.
Domnul Marchant l tinea strns pe elevul suparat,
urcnd mpreuna cu el treptele cladirii administratiei.
- Viata nu este ntotdeauna dreapta, tinere.
- Cum se face ca i-ati lasat pe ceilalti sa intre? se , ,
plnse baiatul.
Domnul Marchant nu i raspunse tnarului sau
prizonier.
- Numai mie mi se ntmpla chestii din astea.
Sara zmbi. Nu exista nedreptate, si aminti ea.
- Hei, Sara, asteapta..;ma!
186
din urma.
- Sara, vreau sa vorbesc ceva cu tine. S-a ntmplat
ceva groazmc.
Sara nghiti n sec si astepta ca Seth sa si traga
respiratia. 1se paru ca a trecut o ora pna cnd acesta
ncepu sa vorbeasca. I
- Ce el? Ce s-a ntJPlat?
- Tata a aflat de cjsuta din copac si mi-a spus ca nu mai pot merge acolo'l A adaugat ca exista lucruri mai
importante pe care le-as putea face dect sa mi pierd
timpul prin copaci.
- O, Seth, se plnse Sara. Nu-i corect!
Auzindu-si proprde cuvinte, Sara se revolta.
nu sti ca ceea ce simtea 'nfluenta rezultatele de care avea
, "
parte. Aflase deja toate a este lucruri, dar cum era posibil
sa nu i se para nedrept c ea ce i spunea Seth?
- Mi-a mai spus cfl domnul Wilsenholm a intrat
n magazinul de electronice sj s-a plns ca niste copii
se dadeau cu frnghia , pomii lui. A adaugat ca asta
nseamna ncalcarea profrietati si ca daca va fi cazul, va taia copacii ca sa i mpi1dice pe zanatici sa se mai urce n
ei, riscnd sa si rupa gturile si sa moara.
Tata s-a prins imed+t ca era vorba de mine, ntruct
stia ct de mult mi plac fasutele din copaci. Mi-a spus ca
ar fi trebuit sa fiu mai n~elept si m-a biciu ...
- Ce!?
- Nimic. Trebuie sa plec.
. Ochii Sarei se umpl ra de lacrimi. Se duse la dulapul
din vestiar si si ndesa c rtile n el. Se duse apoi la toaleta
, , ,
fetelor si si sterse fata c un servetel de hrtie.
) , , , "
187
- Nu este drept, spuse ea cu voce tare.
Retine, Sara, nu exista nimic nedrept n acest
Univers. TOtceea ce ti se ntmpla se datoreaza vibratiilor
sentimentelor tale.
- Stiu ca mi tot repeti acest lucru, Solomon, dar ce
pot face n acest caz?
Trebuie sa ti schimbi sentimentele.
- Bine, dar este prea trziu pentru asta. Tatal lui
Seth i-a interzis deja sa mai vina la casuta din copac, iar
domnul Wilsenholm stie ca am fost acolo, asa ca probabil
ca nu voi mai putea merge. nici eu.
Nu este niciodata prea trziu, Sara. Indiferent ce se
ntmpla, tu detii ntotdeauna controlul asuprasentimentelor
tale. De aceea, tu poti schimba oricnd doresti o situatie,
indiferent cum pare ea la ora actuala.
Sara si sterse din nou ochii.
, ,
- Bine, Solomon, voi ncerca. Oricum, nu cred ca
mai am ceva de pierdut.
Ne vedem n casuta din copacdupa scoala.
- Dar domnul Wilsenholm spune ca asta nseamna
ncalcarea proprietatii!
Solomon nu i raspunse.
- Bine, ne vedem acolo, spuse Sara. Chiar atunci, usa
toaletei se deschise si o fata din clasa Sarei intra pe ea.
- Cu cine te vezi, si unde? o ntreba ea, privind
curioasa n jur si constatnd ca toaleta era goala.
- Nu stiu, i raspunse evaziv Sara, parasind toaleta.
- Bine, fii ciudata, daca asta vrei, i spuse fata.
- De acord. l70i fi ciudata, se amuza Sara, mergnd
mai departe.
188
CAPITOLUL 29
Increaerea n le~ea Atractiei
Ziua petrecuta la scoala i se paruse foarte lunga,
asa ca Sara se bucura cnd auzi clopotelul care
anunta sfrsitul orelor. l astepta pe Seth timp de cteva
minute lnga steagul din curtea scolii, spernd ca acesta va
aparea, dar fara sa creada cu adevarat n aceasta minune.
De aceea, Sara se ndrepta singura catre casuta din copac.
La nceput se simti trista, stiind ca Seth nu va veni. Apoi
se simti furioasa pe tatal lui pentru ca i interzisese sa vina.
n sfrsit, se simti vinovata pentru ca ncalca proprietatea
cuiva. Ce expresie urta: nca.lcarea,proprietatii.
Sara fu fericita sa l vada pe Solomon asteptnd-o pe
platforma casutei.
Buna, Sara. Ma bucur ca ne vedem.
- Si eu ma bucur, Solomon, dar nu crezi ca voi avea
, .
necazuri pentru ca am ncalcat proprietatea cuiva?
Aceasta expresie suna teribil. Cum te face sa te simti?
- Ct se poate de rau, Solomon. Sincera sa fiu, nici
macar nu prea stiu ce nseamna, dar suna destul de grav.
189
Cel mai probabil, nseamna ca nIl trebuie sa fiu aici. Crezi
ca vom avea necazuri? -
TOtcetipot spune, Sara, esteca mipetrecmai tot tinipul
stnd n copacisi nu mi s-a ntmp~t niciodatasaam necazuri
pentru caam ncakatproprietatea ulneialtepersoane.
Sara rse.
- Da, dar, Solomon, tu estI o bufnita. Oamenii se
asteapta sa te vada stn,d n c~p~+. '
Bine, dar acestcopacnu mi apartine mie, lafel cum nu
ti apartine nici tie. Tehnic vorbinf toatepasarile, pisicile si
veveritele, defapt, sute de cre~turi CErelocuiescchiar acum n
acest copac,ar trebui safie acuzatete ncalcareaproprietatii.
Sara rse si mai tare.
- Da, banuiesc ca ai dreptat ..
Domnului Wilsenholm nu-i ~asa deloc ca arborele lui este!ocuit ~e :oate aces~ec~ea~uri:.I.S~ra, si am ban~ia:a ca
daca ar stz cat de acasa va szmtzt! m acest copac sz cat de
atenti sunteti atunci cnd va urcaji n el, nu si-ar maiface
" "
delocgriji n legatura cu voi.
Sara simti o anumita alinare. Era pentru prima data
n acea zi ngrozitoare cnd se Sitl tea ct de ct usurata.
- Chiar crezi acest lucru, So omon?
Chiar l cred, Sara. Domnul ilsenholm nu este deloc
un om rau si nu doreste sa se bucure cu egoism de copacul
lui, p~str~ndu-l ~nu~ai !entru Si+. De .ft:~t, ~red chiar ca
ar fi mcantat sa stze cat de mul1 fretuztz voz acest copac batrn. nclin mai degraba sa crer, ca se teme sa nu vi se
ntmple ceva rau. Nestiind ct Cleresponsabili sunteti si
ct de familiarizati sunteti cu co~acul lui, si imagineaza
cele mai rele lucruri care vi s-an putea ntmpla. Aceste
190
sentimente se nasc din grijile lui imaginare, neavnd nimic
de-aface cu realitatea.
- n acest caz, ce ar trebui sa fac?
Pai, daca as fi n locul tau, Sara, m-as duce acasa
fl m-as gndi la ct de minunat este acest copac batrn.
Mi-as aduce aminte ct de bine ma simt atunci cnd ma
aflu n el. As face o lista cu ct mai multe lucruri pe care
le iubesc n legatura cu acest copac. Mi-as aduce aminte de
toata distractia de care am avut parte mpreuna cu Seth n
acest copac.As retrai celemai frumoase amintiri, rulndu-le
de nenumarate ori n mintea mea, pna cnd m-as umple
literalmente cu vibratia frumusetii copacului, dupa care as
avea ncredere n Legea Atractiei, asteptnd ca aceasta sa
rezolve actuala situatie.
- Si ce ar mai putea face LegeaAtractiei?
LegeaAtractiei poate face foarte multe lucruri. Nu poti
sti niciodata dinainte cepoate face ea, pna cnd lucrurile
nu ncep sa se deruleze. Un lucru este nsa sigur: daca tu te
simti bine, ceeacese va ntmpla te vaface sa te simti bine
n continuare.
- Bine, Solomon, voi ncerca ce mi-ai spus. La urma
urmelor, nu este deloc greu s~fac o lista cu toate lucrurile
pe care le iubesc n legatura cu acest copac. Adevarul este
ca l iubesc sincer.
Solomon zmbi. Stiu, Sara, stiu.
n seara aceleiasi zile, Sara ramase n dormitorul
,
el, gndindu-se la copacul minunat. si aminti ct de
ncntata a fost atunci cnd Seth i-a aratat prima data
casuta din copac, apoi de momentul n care a sarit pentru
prima data cu frnghialegata de Seth, tinndu-se strns
191
de ea. Rse cnd si aminti de cazaturile lui Seth primele
dati cnd se desprinsese de pe frnghie. si aminti apoi de
orele sublime petrecute mpreuna cu Seth si cu Solomon,
discutnd n copac. Cu aceste gnduri minunate n minte,
Sara adormi.
CAPItOLUL 30
risicul care a ncalcat
rrorpetatea
Sara si deschise 1chii, surprinsa sa constate ca
dormitorul ei erf luminat de razele soarelui.
Ramase nca si mai surprinsa sa constate ca era aproape ora
9:00. Sari din pat, ntreb~ndu-se cum se facea ca mama
ei nu o trezise ca sa se dufla la scoala. Apoi si aminti ca
astazi era smbata.
- Buna dimineata, s4mnorila, se auzi vocea mamei
sale, cnd Sara intra n bUfatarie. Pareai sa te bucuri att
de tare de somnul de di~ineata nct nu am vrut sa te
trezesc. Ai dormit bine?
- Da, i raspunse Sar , nca putin somnoroasa.
- Tata lucreaza astazt- De aceea, m-am gndit sa
merg n centru ca sa fac niste cumparaturi. Jason sta la
Billy astazi. Daca doresti, hti binevenita sa vii cu mine.
Daca nu, poti ...
Sara si tinu resPiratia.IOare chiar i va permite mama
, , ,
ei sa si petreaca singura zimaacasa, sau oriunde dorea?
- ... Poti face ce vrei, Icont~nua mama.
~93
I
- Cred ca voi ramne acasa, i raspunse Sara, sarind
n sus de bucurie (n slnea ei).
- Cum doresti, scumpo. Ma voi ntoarce spre seara.
ti doresc o zi minunata, si nu-ti face griji n legatura cu
treburile pe care le ai de obicei de facut smbata. M-am
ocupat eu de majoritatea, iar n casa este destul de ordine.
Ne vedem mai trziu, iubito.
Zmbetul Sarei.i se ntindea pe ntreaga fata. Desi
mama ei era ntotdeauna o prezenta foarte placuta, iar
Sara ar fi recunoscut oricnd ca are o viata de familie
,
usoara si frumoasa, totusi lucrurile luasera o ntorsatura
" 1
neasteptat de roza. Oare ncepuse deja sa functioneze
magia Legii Atractiei de care vorbea Solomon?
Sara se mbraca, si trase un pulover peste haine si iesi , , ,
afara. Initial se gndi la casuta din copac si simti imboldul
de a se duce acolo, pentru afi pur fi simplu. Simti nsa n
egala masura si o mare reticenta. , ,
Atunci, n minte i aparu o idee. Se vizualiza clar
trecnd pe lnga curtea familiei Wilsenholm, traversnd
rul si iesind n Strada Principala, la locul ei preferat de pe
pod. Impulsul fu att de puternic nct nu mai statu deloc
pe gnduri. Iesi pe usa din spate si o porni la drum.
n timp ce trecea pe lnga un gard, auzi pe cineva
plngnd. Ramase pe loc, ncercnd sa si dea seama de
unde venea plnsul. Vazu o femeie ntr-un halat de baie
stnd sub un copac si privind n sus. Sara si dadu seama
ca se afla n fata curtii familiei Wilsenholm, dar nu prea
era sigura cine era femeia. Doamna Wilsenholm era
bolnava de atti ani nct Sara nu si mai amintea ultima
, ,
data cnd o vazuse.
194
- Va simtiti bine? i striga Sara. , ,
- Nu, draga mea, nu ma simt bine deloc. Pisica mea
s-a urcat din nou n acest copac si nu se mai poate da jos
din el. A stat acolo toata noaptea. Sotul meu este plecat n
oras si pur si simplu nu stiu cum sa o aJ'ut sa coboare. , " ,
Femeia si frnse minile, apoi si strnse halatul pe
lnga corp. Sara si dadea seama ca i era frig si n acelasi
timp ca era foarte suparata.
Sara se uita la copacul urias si vazu n vrful lui un , ,
pui de pisica. Miau! Miau! Parea foarte speriat.
- Pis, pis, pis! striga Sara.
- Degeaba, i spuse doamna Wilsenholm. Am
strigat-o ore ntregi.
- Doamna Wilsenholm, ar trebui sa intrati n casa si
, ,
sa va ncalziti, i spuse Sara calma. Nu va faceti probleme
n legatura cu pisicul. l dau eu jos.
- O, nu, scumpo. Nu as putea fi de acord. Ai putea
cadea si ti-ai putea rupe ceva.
- Nici vorba. Sunt foarte priceputa la cataratul n
copacI.
Doamna Wilsenholm accepta cu reticenta sa intre n
casa si o privi pe Sara de la fer~astra ,mare din sufragerie.
Sara vazu o scara sprijinita de hambar si o aduse la
baza copacului. Se urca apoi pe ea, treapta dupa treapta,
cu atentie, pna cnd se convinse ca aceasta este proptita
foarte bine de copac. Cobor si i fixa mai bine baza, astfel
nct sa aiba o stabilitate maxima. Cnd se convinse ca
totul era n regula, ncepu sa urce pe ea. Scara nu era foarte
nalta, dar ajungea pna la prima- creanga a copacului.
Sara se prinse de ea si se trase n sus. Urca apoi, creanga
195
dupa creanga, pna cnd ajunse la ramura pe care statea
pisicul care mieuna.
Acesta era foarte speriat si nu parea dispus sa dea
drumul la creanga de care se tinea cu ghearele. De aceea,
Sara ramase pe creanga, ntrebndu-se ce sa, faca n
continuare.
- Hei, pisicule, si tu ncalci proprietatea?
Pisicul mieuna.
- Aha, deci o ncalci, nu-i asa? rse Sara.
Se aseza mai confortabil pe creanga, cu picioarele
atrnndu-i n jos. Mngie pisicul pe spate si i explica cu
blndete ca nu credea cu adevarat ca ncalca proprietatea,
ca nu avea de ce sa i fie teama si ca era aproape la fel de
usor sa coboare cum fusese sa urce n copac.
n cele din urma, Sara i desprinse ghearele si continua
sa l mngie pna cnd pisicul se opri din mieunat. l
baga apoi n interiorul pulovarului ei, al carui capat de
jos si-l baga n pantaloni, asigurndu-i astfel micut ului ei
prieten un loc sigur pentru a fi transportat. n final, Sara
cobor cu atentie pna la scara, iar de aici pna jos.
Cnd Sara atinse solul, doamna Wilsenholm nflori
toata.
- A fost cea mai curajoasa misiune de salvare pe care
am vazut-o vreodata! i spuse ea, lund pisicul din bratele
Sarei si lipindu-si-Ila gt. Cum te cheama?
- Sara. Familia mea locuieste la capatul strazii, lnga
fabrica de lactate.
- O, nteleg, Sara. Si banuiesc ca ti petreci foarte
mult timp prin copaci, nu-i asa?
- Mda, asa as zice, i zmbi Sara. Ma catar n copaci
, , ,
nca de cnd am nvatat sa merg. Pe timpuri, mama si
196
facea griji, dar acum i-a rrecut. Obisnuieste sa spuna ca daca mi-ar fi dat sa cad ln cap, probabil ca as fi patit
demult acest lucru.
I
- Pai, din cte mi-an;1 dat seama, nu cred ca mama
ta are motive reale de 1lngrijOrare. Esti o fata foarte
ndemnatica, Sara, si n plus, mi-ai salvat pisicul. Nu
stiu cum ti-as putea multumi. , ,) ) -r
Sotul meu si face grij~n legatura cu niste tineri care
se tot urca n copacii lui ~e pe malul rului, ba chiar a
amenintat ca va taia copacti. I-am tot spus ca nu are de ce
sa si faca griji, dar este un neamt batrn si ncapatnat, si
odata ce i intra ceva n cap, de obicei nu-i mai iese. Dar
daca acei tineri ar fi la fel dF ndemnatici ca tine, nu cred
ca ar mai trebui sa si faca griji. Ce zici, Sara?
- Nu, doamna, cu sigrranta nu ar trebui.
Ezita o clipa, apoi iz[cni:
- Cred ca trebuie sa va marturisesc ca acei tineri
suntem eu si un prieten d -al meu.
Sara nghiti n sec. orbise. fara sa-si dea seama ce
face. La momentul respec1iv i se paruse firesc, dar acum
constata ca doamna Wilseljlholm nu spunea nimic.
- Bine, uite cum faFem, Sara. Eu am sa-i spun
domnului Wilsenholm ae am vazut astazi. Nu ti
pot promite nimic, ntrJct este un batrn nerod ;i
ncapatnat, dar se ntmp~a uneori sa ma mai si asculte. Voi face presiuni asupra luiln favoarea voastra. Daca te-ar
vedea cum te cateri n coRaci, nu cred ca si-ar mai face
griji legate de voi. Da-mi ~utin timp. Treci 'pe la mine n
cteva zile si ti voi spune le am rezolvat. - Va multumesc, va mfltumesc, va multumesc, spuse
dintr-o suflare Sara. Nu 1ra sigura ce anume i trezea
197
I
ntr-o asemenea masura enruzitmul: posibilitatea de a li se permite sa urce nesti-ngheriti I~ncopacul lor sau ac.easta
demonstratie miraculoasa a Leg~iAtractiei. Oricum, Sara
se simtea n al noualea cer.
,
CAPITOLUL 31
rutem reusi
,
Dupa experienta salvarii puiului de pisica din
curtea doamnei Wilsenholm, Sara se ndrepta
catre casa, dupa care si aminti ca intentionase sa ajunga
la locul ei preferat de pe pod. Mi-as dori sa i pot transmite
lui Seth vestea cea buna, se gndi ea.
Sara nu fusese niciodata acasa la Seth, si desi acesta
, ,
nu vorbea niciodata prea mult despre familia sa, fata si
dadea seama (din ceea ce nu spunea) ca viata sa nu era
prea placuta acasa. De aceea, stia ca nu era cazul sa apara
pur si simplu la usa lui.
- Mi-ar placea sa dau nas n nas cu el, si spuse ea cu
voce tare.
Se opri pe marginea rului si privi puntea fragila
formata din busteni. Pasi pe ea si si ntinse bratele lateral, , , " ,
astfel nct sa si pastreze mai bine echilibrul, dupa care
ncepu sa alerge pe punte. Se simtea minunat. Dupa
miracolul care tocmai se ntmplas'e, se simtea de parca ar
fi putut zbura deasupra rului.
199
- Hei, domnisoara, nu stii ca rul este periculos si ca " ,
te-ai putea neca? auzi ea vocea ironica a lui Seth, venind
din tufisuri.
,
Seth statea pe o piatra mare, la numai ctiva metri
de capatul puntii. si descaltase pantofii si ciorapii si si
scalda picioarele n apa rece a rului.
- Seth, sunt att de fericita ca te vad! Nu o sa ghicesti
niciodata ce s-a ntmplat! _
Seth si dadea seama din tonul vocii ei ca sentmplase
ceva important.
- Spune-mi! Despre ce este vorba?
- Treceam pe lnga- curtea familiei Wilsenholm,
cnd ...
- Doamne, Sara, esti curajoasa. Credeam ca...
- Stiu, stiu. Nu prea ma gndeam la ce faceam ...
Dar totul s-a terminat cu bine.
Doamna Wilsenholm se afla n curte si plngea.
Puiul ei de pisica se urcase n copac si nu se mai putea
da jos. De aceea, i-am spus ca am sa ma urc eu dupa el.
Mi-a raspuns ca este prea periculos, dar am convins-o ca
ma voi descurca ... Ca sa nu lungesc vorba, m-am urcat n
copac si i-am dat pisicul jos ... Atunci, mi-a spus ca sotul
ei era furios din cauza unor copii care se urcau n copacii
lui de pe malul rului, dar daca acei copii se pricepeau la
fel de bine la catarat ca si mine, probabil ca nu si-ar mai
face attea griji ... De aceea, i-am spus ca eu eram unul
din copiii care se urcau n copacii lor ...
Sara facu o pauza ca sa respire, ntruct vorbise pe
nerasuflate.
- Sara! Ce-a fost n mintea ta!?
200
- Nu, Seth, e n regula. Doamna Wilsenholm era att
de fericita ca i-am salvat pisicul si att de impresionata de
usurinta cu care ma urcasem n copac nct mi-a promis
ca va vorbi cu sotul ei si ca va ncerca sa l convinga ca nu , ,
i vom face probleme.
- Chiar crezi ca va reufi, Sara? Crezi ca domnul
Wilsenholm o va asculta?
- Nu stiu. Stiu doar ca se petrece ceva magic, Seth.
Solomon mi-a spus sa mi aduc aminte ct de minunate
au fost experientele noastre n copac, iar Legea Atractiei
va face restul. Am facut o lista lunga cu toate lucrurile pe
care le iubesc la acel copac si la casuta noastra. A doua zi
dimineata, totul a concurat pentru a-mi mplini dorinta:
mama a plecat la cumparaturi si mi-a spus ca pot face
orice doresc. Daca as tine cont numai de acest lucru si
, , ,
tot ar fi un miracol. Apoi mi-a spus ca nu mai trebuie
sa fac treburile pe care le am de obiCei de facut smbata,
ntruct le facuse ea n locul meu. Nu-mi mai amintesc sa
se fi ntmplat vreodata asa ceva. n sfrsit, am gasit-o pe
doamna Wilsenholm n curtea ei, plngnd dupa pisic. A
fost mai mult dect ciudat, Seth. Parca ntregul univers
ar fi concurat sa ne ajute. S?lomon mi povesteste astfel
de lucruri de cnd l cunosc, dar pna acum nu am mai
vazut Legea Atractiei actionnd ntr-o maniera att de
perfecta si de rapida. Cred ca totul se datoreaza faptului
ca ne dorim enorm de mult acest lucru.
- Bun, Sara, si acum ce facem?
,
- Pai, p.u cred ca depinde de noi. Solomon spune ca
noi nu trebuie sa facem altceva dect sa simtim ceea ce ne
,
dorim cu adevarat, iar Legea Atractiei va face restul.
201
-Hmmm.
Seth ramase tacut.
Sara astepta ca el sa zica ceva.
Seth parea ca avea ceva de spus, dar nu ndraznea sa
si dea drumul la gura.
- Ce el?izbucni Sara. Zi odata!
si dadea seama ca ceva l deranja pe Seth.
- Cred ca o sa ne ltlutam din nou,
- Sa va mutati!? Unde sa va mutati?
, ,
- Tata si-a pierdut slujba. Fiul domnului Bergheim
a terminat colegiul, iar tatal lui i-a spus ca poate sa preia
slujba tatalui meu. Sara, nu"e drept!
Nu e drept. Aceste cuvinte i reamintira Sarei lectia
lui Solomon despre dreptate. Cuvintele lui Solomon i
reaparura n minte: Cei mai multi oameni prefera sa nvete
aceasta lectie mergnd pe calea cea grea, Sara. nvata sa
ti controlezi sentimentele si vei vedea ct de usoara ti va
} , ,)
deveni viata. vei constata astfel ca n lume nu exista nicio
nedreptate. Tuprimesti exact ceeace oferi, respectivcesimti.
Oferta Universului se suprapune ntotdeauna cu cerereata;
de aceea, nu putem vorbi niciodata de nedreptate.
- Seth, Seth, i spuse Sara nerabdatoare. Putem
rezolva aceasta problema.
- Sara, nu prea vad cum ...
Dar Sara l ntrerupse pe Seth.
- Ba da, Seth, putem. Tot ce trebuie sa facem este o lista
cu toate lucrurile pe care le iubim n legatura cu prezenta
ta n acest oras, sau cu slujba tatalui tau la magazinul de
electronice, iar LegeaAtractiei va avea grija de restul.
- Sara, cum crezi ca l-am putea convinge noi pe
domnul Bergheim sa l tina n continuare pe tata angajat?
202
- Asta nu-i treaba noastra, Sem. Solomon spune ca...
Chiar atunci, din copacul de deasupra lor cazura o
gramada de frunze, iar Solomon executa o aterizareperfecta.
Ma gndeam eu ca va voi gasi aici, le spuse Solomon,
urcndu-se pe o movilita si aranjndu-si penele cu ciocul.
Este o zi minunata, nu-i asa?
- Solomon, nu o sa-ti vina sa crezi cte lucruri
,
s-au ntmplat de cnd am vorbit ieri! izbucni pe
nerasuflate Sara.
Pai, ca safiu sincer, cred ca mi-am facut o idee destul
de precisa, i zmbi Solomon.
Sara se distra, amintindu-si ca Solomon stie ntot-
, ,
deauna totul.
Constat ca lucrurile progreseaza frumos n ceea ce
priveste casuta din copac, le spuse Solomon, pe un ton
profesoral. Cred ca a sosit timpul sa lucram la ultimele
evenimente.
- Solomon, tata si-a pierdut slujba. Mi-a spus ca
va ncerca sa nchirieze din nou o ferma, ca sa nu mai
depinda de capriciile oricarui patron care prefera sa si
angajeze hul lipsit de experienta n detrimentul unui
adult care stie ce face.
nteleg, spuse Solomon. Este normal ca tatal
tau sa simta o stare de amaraciune n astfel de conditii.
Din pacate pentru el acest sentiment nu l poate ajuta sa
schimbe lucrurile n bine. Dimpotriva. Este lafel de normal
ca tu nsuti sa simti o stare de amaraciune, Seth, ntruct
decizia tatalui tau ~ti afecteaza inclusiv tie viata. Dintr-una
ntr-alta, este normal casi..JH sa simti o stare de amaraciune,
Sara, ntruct acestsir de evenimente ti afecteazasi tie viata.
203
- Bun, si ce putem face, Solomon? spuse Sara. Nu
exista nimic ce am putea face n aceasta privinta?
O, ba da, Sara. Puterea voastra de a va schimba n
bine viata este nelimitata.
- Dar, Solomon, noi nu suntem dect niste copii!
Cum am putea noi sa...
Solomon l ntrerupse pe Seth. Omul careseconecteaza
lafluxul cosmic al vietii este mai puternic dect un milion
de oameni care nu sunt conectati la acestflux.
Seth si Sara se privira.
- Vrei sa spui ca noi i-am putea determina sa faca
ceva mpotriva vointei lor?
Nu tocmai. De altfel nu este treaba voastra sa va
imaginati ce se va ntmpla si cum. Sarcina voastra este
doar aceea de a va imagina un rezultat fericit pentru toata
lumea, iar Legea Atractiei va avea grija sa va ndeplineasca
dorinta.
- Ce vrei sa spui atunci cnd afirmi: pentru toata
lumea? Te referi inclusiv la domnul Bergheim si la
neispravitul sau fiu?
Seth, amaraciunea ta este naturala n conditiile date,
dar nu te ajuta cu nimic. Dimpotriva. Retine: ori de cte
ori te simti furios sau nefericit, tu te deconectezi singur de la
fluxul Bunastarii universale, iar atunci cnd esti deconectat
de la acestflux, puterea ta de a schimba realitatea devine
nesemnificativa.
Seth pastra tacerea. Solomon le vorbise adeseori de
acest lucru.
Nu ncerca sa ti imaginezi ce se va ntmpla n
continuare. Limiteaza-te sa pretinzi ca aceasta ntmplare
204
nefericita a trecut si ca totul s-a rezolvat cu bine.
Gndeste-te ca tu si cu Sara veti continua sa va ntlniti la
} " ,
casuta din copac si ca viata ta va deveni din ce n ce mai
buna. Aminteste-ti cevaplacut si sustine n mintea ta aceste
gnduri. Chiar daca celelaltegnduri vor reveni din cnd n
cnd (Sifii convins ca o vorface, celputin pentru o vreme),
reIaxeaza-te, uita de ele si concentreaza-te din nou asupra
gndurilor talefericite. Apoi priveste cese va ntmpla.
- Solomon, o sa ne ajuti? l ntreba si Sara.
Ajutorul va veni la voi din nenumarate planuri si
va lua cele mai neasteptate cursuri. veti fi uimiti de ct
de mult ajutor veti primi pentru ca dorinta voastra sa se
ndeplineasca. Dar mai nti de toate, va trebui sa vapuneti
la unison cu ea, din punct de vedere energetic.
Sara si Seth se privira din nou. nvatasera deja foarte multe
lucruri despre fenomenul rewnantei energetice. si amintira
de povestea cu prisma, de gazul cu miros de oua stricate, de
sirena de incendiu ... si ncepura sa se simta mai bine.
- Putem reusi! spusera ei la unison, dupa care izbuc-
nira n rs.
Chiar puteti, le spuse si Solomon.
- Solomon? spuse Sara. ti mai aduci aminte cnd
ne-ai spus ca Universul raspunde~ la vibratiile noastre si
ca Legea Atractiei face toata munca? Ei bine, vreau sa te
ntreb daca aceasta lege actioneaza mai rapid atunci cnd
ne dorim foarte tare ceva. De pilda, n cazul casutei din
copac, lucrurile s-au derulat ntr-o maniera cu adevarat
magica si extrem de rapida.
Lucrurile se deruleaza ntotdeauna rapid, Sara,
indiferent daca dorinta voastra este mareata sau minora.
Este lafel de usor sa creezi un castel casi un nasture.
205
Distrati-va n timpul acestui plroces. Faceti tot ce va sta
n puteri pentru a va imagina un Irezultat final fericit, dar
nu ncercati sa stabiliti cum se va 'ajunge la el. Sariti peste
cum se va ntmpla, sau peste tine vk va ajuta, ori cnd se va
ntmpla, ori unde. concentrati-vl1 numai asupra dorintei
voastre fi asupra motivelor pentru .are va doriti ceea ce va
doriti. Si mai presus de orice, ncer1ati sa va simtiti ufurati.
TOtul este bine n aceasta lume.
Seth si Sara privira cum 'Sol mon si ia zborul si se
nalta catre cer. Ramasera linistitil ... fiecare gndindu-se
, , ,
la viitorul lor.
- Nu stiu de unde sa n-eep, o a Seth. Ori de cte ori
ncerc sa ma gndesc la ceva, mi v ne n minte ceva rau.
- Stiu, spuse Sara. Si mie m' se ntmpla la fel. Ma
gndesc nsa ca daca ne vine n inte ceva rau, ne-am
putea imagina rezultatul opus.
- Cum adica?
- De pilda, ne-am putea gi cum te-ai simti daca
tatal tau ar veni acasa si ti-ar spu e ca si-a pastrat slujba,
adica exact opusul situatiei n ca e ar veni acasa si ti-ar
, I ' ,
spune ca si-a pierdut-o.
- nteleg ... Bine. mi imaginez ca stau n camera
mea si ca aud usa de la intrare t~ntindu-se. Acum aud
vocea tatei n bucatarie ...
- Ce ton are? Este fericit?
- Super-fericit, rnji Seth cu toata gura. Chiar este.
Este extrem de fericit, iar acum aud acea mamei, care este la
fel de fericita. Ma reped n jos pe s I ari si i vad mbratisn-
du-se. Mama si sterge lacrimile de pe fata cu o batista.
- Ce crezi ca s-a ntmplat? +1ntreba Sara, intrnd
n jocul lui.
206
- Solomon spune Jnu trebuie sa ne imaginam chiar
toate detaliile, ci doar uf final fericit.
- Perfect. Pna acuI' chiar ne simtim bine.
-Asa este.
,
- Sper ca va functi na.
- Si eu. Oricum, ~a simt deja mai bine.
- Si eu.
,
- Cred ca ar trebui Isama duc acasa.
- Da, si eu.
- Seth! l striga S~ra, ntorcndu-si capul. Chiar
daca parimii tau nu vor Iq fericiti deseara, cel putin ti vei , rJ, , ,
putea aminti versiunea loastra, nu a lor. ntelegi ce vreau
sa spun?
- Perfect. Cred ca o sa ma duc la culcare devreme.
mi va fi mai usor sa mi~i imaginez fericiti daca nu le voi privi fetele triste. I
- Super! rse Sara. ~una idee!
- Seth! l striga ea 1in nou. Eu chiar cred ca totul va
fi bine deseara. Am un IDresentiment fericit.
- Da! Pa!
"'-' l~'-
207
CAPITOLUL 32
A functionat!
,
Sara, la telefon! i striga mama din bucatarie.
- Sara si iti capul din dormitor, strignd:
- Cine e?
- Este doamna Wilsenholm, Sara. Apropo, de ce te
suna pe tine doamna Wilsenholm?
- O, nu stiu. Poate din cauza ca am aJ'utat-o sa si , ,
dea jos pisicul dintr-un pom. Sara ridica telefonul si trase
de cablu, ndepartndu-se ct de tare putea de mama ei
ra.raa-i da de banuit ca avea ceva de ascuns.
- Sara, am vesti bune pentru tine. Domnul Wilsenholm
a luat decizia de a nu mai taia copacii. Spune nsa ca doreste
sa va cunoasca personal, pe tine si pe prietenul tau. Crezi ca
puteti trece pe la noi astazi, dupa ce terminati orele?
- Sigur ca da, i raspunse Sara, ncercnd sa si
ascunda entuziasmul si sa para calma.
Sara nchise telefonul si se nap()ie n dormitorul ei.
- Sara, despre ce a fost vorba? i striga mama ei, pe
un ton usor suspicios.
209
- 0, nu afost nimici~poJnt. Doamna Wilsenholm
m-a rugat sa ma opresc pe la eJ astazi, dupa scoala. Sper
ca nu ai nimic mpotriva. I
- Pai, nu vad de ce as avea'l i raspunse mama.
Ajunsa din nou n dorm~'tor, Sara sari pe pat de cteva ori, tinndu-si mna la . ura pentru a-si ascunde
, , ; )
chiotele.
Functioneaza! FunctioneazE! Functioneaza! striga ea , ,'f)
(n sinea ei). --
I ~
Sara de-abia si mai putea stapni bucuria. Isi dorea att
de mult sa l gaseasca pe Seth p:entru a-i spune vestea cea
buna legata de casuta din c-opacSf de domnul Wilsenholm.
Sara se grabi catre scoala.1e opri doar lnga cladirea
administratiei, de unde puteta cuprinde cu privirea
ntreaga curte a scolii, si l as*pta acolo pe Seth. Privi
cum elevii coboara din masinile n care erau adusi de
parinti si cum se grabesc sa 'inlre n scoala, dar nu 'vazu
nici urma de Seth ..
Unde ofi? Sara ncepea sa fe simta ngrijorata. Doamne, daca familia sa I,chiarse muta, iar el este
nevoit sa i ajute chiar acum cu 'bagajele?
Sara se cutremura. Acela c+ar ca era un gnd teribil.
Pe masura ce se simtea djn ce n ce mai tulburata,
si aminti de cuvintele lui Solomon: nu vei putea ajunge
niciodata la o destinatie fericitJI att timp ct calatoria ta
este nefericita.
ngrijorarea fi bunastarea {unt vibratii perfect opuse.
Nu vei putea cunoafte niciodatf bunastarea att timp ct
ti veiface griji.
- Stiu, stiu, spuse Sara cu I~ocetare.
, ,
- Ce stii? o ntreba Seth, apropiindu-se din spatele
Sarei si speriind-o.
- Doamne, Seth, m-ai speriat de moarte! Ce naiba
faci ascunzndu-te dupa aceasta cladire?
- Hm, nu prea stiu. Uneori mi vine sa o apuc pe
drumul cel lung catre scoala. Azi dimineata am simtit
, "
nevoia sa fac acest lucru, ca sa mi adun gndurile.
Sara simti ca Seth era pe punctul de a-i descrie
tensiunea din casa sa, dar zmbi dndu-si seama ca se
,
straduia sa nu transpuna aceasta imagine n cuvinte, sau,
cum ar fi spus Solomon: sa adauge puterea cuvintelor la o
situatie negativa n sine.
- Seth, am vesti minunate. Doamna Wilsenholm
,
m-a sunat azi dimineata si mi-a spus ca sotul ei a decis , , ,
sa nu taie copacii de pe malul rului, dar ca doreste sa ne
cunoasca, pe mine si pe tine. Ne-a rugat sa trecem pe la ei
astazi dupa scoala. Ce crezi? Putem merge?
- Da, cred ca putem, Sara. Este grozav!
Se auzi clopotelul, iar cei doi se simtira dezamagiti ca , "
trebuie sa si ntrerupa fericita conversatie. , ,
Traversara curtea si se ndreptara catre intrarea n
scoala.
, .
- Ma ntreb de ce doreste domnul Wilsenholm sa ne
,
cunoasca.
- Nu stiu.
,
- Bine, ne vedem mai trziu, la puntea de peste ru.
Ce zici?
- De acord. Imagineaza-ti un rezultat fericit! i striga
Sara peste umar.
- Bine. Si tu la fel.
"""l""",
211
CAPITOLUL 33
A cui este casuta ain co~ac{
Sarasestradui ntreaga zi sasi menJina concentrarea
la ore. Ziua i se paru nesfrsita. Incerca sa-si ima- , ,
gineze ce dorea sa vorbeasca cu ei domnul Wilsenholm,
dar ori de cte ori se gndea la acest lucru, inima ncepea
sa i bata nebuneste.
,
Domnul Wilsenholm era un barbat masiv, si desi l
vazuse de mai multe ori prin o~as,Sara nu vorbise niciodata
cu el. Era binecunoscut n comunitate si avea una dintre
,
cele mai mari ferme din regiune. Sara nu era prea sigura
care din numeroasele pasuni din regiune i apartineau, dar
stia ca avea destule.
,
Ca sa revina la sentimente mai bune, Sara si imagina
de multe ori ca se da cu frnghia mpreuna cu Seth. Acest
gnd o :faceantotdeauna sa se simta instantaneu mai bine,
ndeosebi cnd si amintea de primele aterizari reusite pe
care le :facusera.
Este uimitor ct de multa plac~re ti poate face amintirea
repetata a aceluiasi eveniment fericit, si spuse Sara, simtind
cum o trec fiorii prin tot corp_ul.
213
Cnd clopotelul su~a, sari 1. sus de un cot. Se repezi
afara din clasa, si arunca toate car~ilen dulapul din vestiar
si iesi n fuga din scoala, ndreptndu-se catre puntea de
peste ru. t
Seth se afla deja acolo, astep 'nd-o. Amndoi gfiau,
dar zmbeau cu toata fata.
,
- Bun, sa mergem. Sa vedei ce o sa se ntmple.
Pasirape aleealunga din fata aasei familiei Wilsenholm.
, -, I
Sara nu putea sa nu observe ct de ncntator arata curtea
privita din interior. Aleea lunga I era marginita de copaci
nalti si de flori delicate.
, ,
Cei doi batura cu minerul [din bronz n usa mare a
,
casei, apoi asteptara.
Doamna Wilsenholm le de 'chise usa cu un zmbet
mare pe fata. l'
- Sara, ti multumesc ca ai venit. Si cine este acest
" I '
tnar chipes?
- Ma numesc Seth, doamnei Ma bucur sa va cunosc.
Sara zmbi. Seth parea attl de formal. Era convinsa
ca daca ar fi avut o palarie, si-ar fi scos-o si ar fi facut o
, I '
plecaciune n fata doamnei.
- Intrati si faceti-va comozi. Ffacut niste prajiturele
special pentru voi. Nu cred ca mamele voastre ar avea ceva
mpotriva. I
- Nu, cu siguranta nu. VaI a multumim, doamna.
Sunteti foarte amabila ..
,
- Bun. Instalati-va si faceti-va comozi. Eu ma duc sa
, , ,
aduc prajiturile. Domnul Wilsenholm trebuie sa apara si el
dintr-o clipa n alta. I
Sara si Seth se asezara stnjeniti pe canapeaua comoda.
Era cea mai frumoasa casa pe cate o vazuse vreodata Sara,
214 I
si judecnd dupa expresi~ ntiparita pe fata lui Seth, era evident ca nici acesta nul era obisnuit cu o casa att de
luxoasa.
Sara si Seth auzira zg1motul unei masini oprite n fata
casei ~~iar ~ntimp ce doallil.1 na Wilsenholm intra cu platoul
cu pra)ltun.
- Aha, a sosit, punctial ca de obicei. Banuiesc ca o sa
se spele pe mini, dupa car va aparea. Haide, serviti-va cu
prajituri. Ma ntorc imedijt.
Sara musca dintr-o prajitura. Era convinsa ca aceasta
avea sa fie delicioasa, dar nu prea avea chef de prajituri
acum. Inima continua sa ~ibata nebuneste, iar prin minte
i treceau tot felul de gnduri.
- Nu-mi amintesc I sa fi fost vreodata att de
nervoasa.
- Da, nici eu, rse Seth. Domnul Wilsenhol1. intra brusc n camera.
- Mai sa fie!Tu trebuiF sa fii faimoasa Sara, care se urca
n copaci de parca s-ar fi mascudntr-unul, si care salveaza
puii de pisica rataciti! I .
Sara zmbi si i raspurse: - Da, domnule. Eu srnt.
- Iar tu) cin~esti?spu~edo~nul Wilsenholm, lundu-i
mna lui Seth si scuturn4-o cu putere. - Ma numesc Sem.1Seth Morris, domnule, spuse
Seth, nghitind n sec.
Domnul Wilsenholf era probabil barbatul cel mai puternic cu care daduse vTodata mna pna atunci.
- Am ntelescorect caViFi suntetitinerii caremi-au ncalcat
, ,
proprietatea, urcndu-se n rpac~ mei n ultimele luni? I 1215
- Da, domnule, raspunsera ntr-un glas Sara si Seth.
- nteleg.
Domnul Wilsenholm seaseza,privindu-i lung.
- Cine a legat acea frnghie n copacul meu?
- Eu, domnule.
- Si cine a construit acea casuta n copac? , ,
- Tot eu, domnule.
-Hmmm.
Domnul Wilsenholm se apleca n fata si lua o prajitura
de pe platou.
- Am fost ieri la casutavoastradin copac, sau mai bine zis
la casuta mea din copac, si trebuie sa recunosc ca arata destul , ,
de bine. Am fost chiar impresionat de soliditatea cu carea fost
construita. De unde ai luat materialele pentru ea?
- Pai, domnule, nghiti din nou Seth n sec, le-am luat
din mai multe locuri. Profesorul de lucru manual mi-a dat
o parte din ele. Mi-a spus ca oricum intentiona sa le arunce
la gunoi. Profesorul de educatie fizica mi-a dat frnghia,
care i se parea prea aspra pentru orele lui. Le facea elevilor
basici n palme. Tata lucreaza, sau mai bine zis lucra la
magazinul de electronice, si a adus acasa cteva unelte.
- De la el ai nvatat sa construiesti att de bine?
, ,
- Nu tocmai. Am nvatat pe cont propriu. Mi-a placut
ntotdeauna tmplaria.
Sara zmbi. Conversatia devenea din ce n ce mai
,
placuta.
- De fapt, tata este fermier. Cel putin cu asta s-a ocupat
ntreaga viata. Oricum, m-ar fi putut nvata si tmplarie,
daca l-as fi rugat. Se pricepe la toate, chiar la toate.
- Ei bine, fiule, am dorit sa l cunosc personal pe cel
care a facut o treaba att de buna cu casuta din copac.
216
Administratorul fermet mele este pe punctul de a se
pensiona. Copiii i-au c~escut si cred ca a obosit cu munca.
Mi-a spus ca va mai rrne doar pna cnd i voi gasi
un nlocuitor, dar nu ~rea mai face treaba de odinioara.
Ma gndeam ca l-ai pu ea ajuta cnd si cnd, cel putin o
vreme, pna cnd i voi gasi un nlocuitor.
Lui Seth si Sarei le trecu aceeasi idee prin cap. Se
privira lung, stiind eX~5~ce gndea celalalt.
Atunci, doamna Wilsenholm spuse:
- Stuart, poate lca l-ai putea angaja pe tatal
baiatului. S-ar parea c[ se potriveste perfect cu profilul
administratorului ideal.
Domnul Wilsenh lm pastra multa vreme tacerea ...
La fel si Sara si Seth, car aproape ca nu mai respirau. Apoi,
domnul Wilsenholm spuse:
- Spui ca tatal tau 1, creazala magazinul de electronice?
- Da, domnule.
- Este. un barbat j~nalt?Suplu? Cu parul de aceeasi
culoare ca al tau?
- Da, domnule. -
- Cred ca l-am nt41nit zilele trecute. M-a ajutat sa ies
dintr-o ncurcatura seri~asa. A ramas chiar sa lucreze dupa
orele de program. Si nul s-a plns nicio clipa. Sara si Seth se priv~ra uimiti. Nu le venea sa creada ce
se ntmpla. Lucrurile se derulau extrem de rapid.
- Si spuneai ca tat* tau si cauta de lucru?
- Da, domnule, ce}putin afa cred
Domnul Wilsenhol m si lua portofelul din buzunar si
sCClaseceva din el.
- Iata cartea mea d vizita, i spuse el lui Seth. Roaga-l
pe tatal tau sa ma su e daca este interesat sa devina
217
administratorul fermei mele. Spu1e-i ca as dori sa vorbesc
cu el despre asta. S-ar putea gasi uq loc de munca si pentru
tine, Seth, daca doresti.
,
Doamna Wilsenholm se rid~ca n picioare. Fata i
stralucea de bucurie.
- Da, domnule, spuse Seth, liVind cartea de vizita de
parca ar fi fost o bucata de aur. I-o voi da chiar astazi.
Sara lua un servetel ,dehr.tie e pe masa. Nu-si daduse
seama, dar prajitura de ciocolata pe care o tinea n mna i
se topise toata, murdarind-o. si ldesa restul prajiturii n
gura si o nghiti pe nemeste~ate, :UPa care si sterse mna
cu servetelul.
, ,
- Ei bine, copii, spuse domnul Wilsenholm, va
multumesc ca ati trecut pe la mi~e. Sara, ti multumesc
pentru ca ai ajutat-o pe doamna [ilsenholm. Seth, sper
sa aud n scurt timp vesti de la ta~ tau. Iar daca doriti sa
va jucati n continuare n casuta d n copacul meu, nu cred
ca mai trebuie sa va faceti proble e de acum nainte. Dar
vreau sa fiti foarte atenti, auziti?
, "
Sara si Seth iesira afara din jcasa. Pna ajunsera pe
drumul principal, se straduira sa SIpastreze calmul, dar de
ndata ce iesira de pe aleea familidi Wilsenholm ncepura
sa topaie si sa strige "Iupiiii" din ttti rarunchii, de se auzi
n tot cartierul.
- Nimeni nu va crede ce s la ntmplat, Sara. Am
reusit! Am reusit! Am reusit!
, , ,
218
CAPITOLUL 34
Orice s-ar ntam~la
Si de ce crede ca as fi interesat sa lucrez la ferma - lui? izbucni tatal lui Seth cnd acesta i dadu
cartea de' vizita a domnului Wilsenholm.
Seth ramase socat. Era convins ca tatal lui va considera
,
vestea un veritabil miracol.
- De fapt, ce naiba faceai tu la el acasa?
Seth ramase tacut. Stia ca nu i-ar fi putut explica
niciodata tatalui sau lungul sir de miracole pe care le facuse
posibile Legea Atractiei si care culminasera cu ntlnirea
cu domnul Wilsenholm. Numeroasele experiente din
trecut l nvatasera pe Seth ca atum:i cnd tatal sau se afla
ntr-o astfel de stare de spirit, cel mai bine era sa pastreze
tacerea. Cu ct spunea mai putin, cu att mai bine. Tatal
sau avea darul de a interpreta pe dos chiar si cele mai
bune intentii din lume, transformndu-Ie n ceva rau.
Seth simti cum ochii i se umplu cu lacrimi. Cum se
putea ntmpla asa ceva? Cum putea cineva sa transforme
ceva att de frumos n ceva odios? Chiar era posibil ca
tatal sau sa dea cu piciorul acestei oportunitati?
219
- Hai, iesi de aici! tipa tatal lui Seth.
, , I
Seth fu fericit sa iasa, naiite ca tatal sau sa i vada
lacrimile din ochi.
si spala fata, si pieptana ~arul, dupa care iesi si se
ndrepta catre scoala alergnd., Scurta drumul trecnd
peste stadionul de fotbal si intra n sala de sport, care era
~oala la acea ora. Astepta aCOlO~aauda dopotelul scolii.
In acea dimineata nu dorea sa d a nas n nas cu Sara. Pur
,
si simplu, nu i putea spune ori I ila veste.
Nu are niciun senssa i striclfi ei ziua, si spuse el.
Sara se uita dupa Se~h nt}eaga zi. De-abia astepta
sa afle ce se ntmplase. Era absolut convinsa ca tatal lui
Seth avea sa fie ncntat la culmfde sansa unei slujbe att
de bune. Se auzi si ultimul dop I tel. Sara se ntreba de ce
nu se ntlnise nca cu Seth, dar ~ra att de fericita ca avea
din nou voie sa mearga la CaSUttdin copac nct uita de
grijile sale.
Seth era deja cocotat n copac cnd ajunse Sara. Fata
urca fericita treptele scarii, dar n~ avu nevoie de mai mult
de o privire aruncata lui Seth perltru a-si da seama ca ceva
nu era n regula cu el. I
CA Al;> Al A B~ - e s-a llltamp at. 1 llltre la ea.
- Tata nu doreste slujba oferita de domnul Wilsenholm.
- Ce!?' I
Nu-i venea sa creada ce auzra. Era furioasa.
- Cum poate ... ?
Solomon se ivi de undeva d sus. va salut, bunii mei
prieteni nenaripati. I
- Buna, Solomon, murmurt Sara.
Seth nu si ridica privirea din pamnt.
220
Acesta este un momen1 important n procesul evolutiv.
- Ce proces evoluti'l? se rasti Seth. Nu evolueaza
nimic. Totul s-a blocat. A~lavuttata grija de acest lucru.
Hm, nu asfi chiar at t de sigur de asta.
- De ce? Stii ceva c noi nu stim? l ntreba Sara
, ,
plina de speranta.
Ei bine, stiu cum fundtioneaza LegeaAtractiei. Si mai
stiu ca v~i aveti puterea d1 a va ficaliza asupra dorintelor
voastre. In sfrsit, mai st~u ca daca va veti ficaliza n
continuare asupra scenariu/fi imaginat de voi, simtindu-va
n acelasi timp bine, Legea~tractiei va continua sa va ajute.
- Dar, Solomon, tata spune ca nu si doreste slujba.
Stiu cum par lucrurzle la prima vedere, dar Legea
Atractiei este mai puterni+ dect ai crede. Tatal tau este un om orgolios, Seth. De aieea, a avut o reactie emotionala
negativa n fata acestei ofe,te, pornind de la respingereape
care a simtit-o din partea tomnului Bergheim. Nu trebuie
sa lasi nsa realitatea cureni ta sa ti zdruncine ncrederea
n scenariul creat de tine. If?etine.: puterea ta de influenta
depin~e de conectareata la~uxul universal al vietii.
Imi dau seama caeste1ult mai usorsa rami conectat la acestflux atunci cnd circ~rstalytele iti sunt favorabile, dar
marii creatori ai acestei lur:r/stiu sa si pastreze conexiunea
indiferent de conditiile exte1f1 io~re. TOc~ai de aceeasunt att
de mari.
Vedeti voi, copii, eXistI"creatori care se bucura numai
atunci cnd circumstantele exterioare le sunt favorabile, si
creatori carestiu sa se bucu'f n oriceconditii. Este usor sa te
simti fericit atunci cnd totI ti merge bine, dar adevarata
putere creatoaren.u o detin reCt,aceia caresunt capabili sa
221
,
si pastreze vibratia nalta n oric~conditii, inclusiv n cele
mai defavorabile.
De altfeL nu puteti contest4 ca Legea Atractiei' v-a condus deja foarte departe! Daca I as fi n locul vostru, eu
unul nu as renunta att de usor.
Sara' se si~tea deja ~ai b~ne. La urma urmelor,
Solomon o ajutase de multe ori r~iasa din diferite crize.
Si fata lui Seth se mai lumina.
, , .... ~
- Deci, ce ar trebui sa i SPUI tatalui meu?
0, eu unul nu i-as spune nijic. Cel putin, nu pe acest
subiect. M-as multumi doar sa m' mentin viziunea asupra
rezultatului fericit pe caremi-l dor I.csi aslasaLegeaAtracti~i sa gaseascacele mai bune solutii p[ntru a-l materializa. Iti
faci prea multe griji, prietene, dqi nu prea ai motive. Ai
ncredere ca totul se va sfrsi cu bihe.
- Chestia e ca atunci cn~ tata si pune ceva n
minte ... l
Seth se opri n mijlocul fraz i, constient ca nu facea
dect sa amplifice prin cuvintele sale vibratia realitatii pe
care nu si-o dorea.
,
Solomon zmbi.
vezi tu, Seth, asta nseamna +edinta: sa sustii viziunea
lucrului pe care ti-l doresti inclusiv at~nci cnd realitatea
exterioarapare sa o contrazica. C,edinta nseamna convin-
gerea n LegeaAtractiei si cultivar&arabdarii, stiind ca mai
devreme sau mai trziu aceasta si vaface datoria.
- Nu pot dect sa sper ca n cazul de fata se va grabi
putin.
Cultiva-ti rabdareasi ai ncr1derecaLegeaAtractiei si
vaface treaba, repeta Solomon.
222
Seth si Sara rsera.
,
- Bine, Solomon. O sa ma straduiesc.
Daca af fi n locul vostru, copii, af profita de acest
moment pentru a ma umple de aprecierepentru faptul ca
pot sta n acest copac chiar acum. M-af bucura n mod
declarativ de ct de bine sederuleaza lucrurile. Mi-af aduce
aminte ca nu cu mult timp n urma amfost izgonit din acest
cuib minunat, pentru ca a doua zi sa dispun de un permis
nelimitat de acces n el. TOateacestea mi se par absolut
uimitoare. Nu sunteti de acord?
- Ba da, raspunsera cei doi ntr-un glas.
M-af gndi de asemenea ct sunt de puternic fi
ce circumstante perfecte a creat Universul pentru a-mi
mplini dorinta, dupa care af remarcafaptul ca acestflux
de circumstante fi de evenimente nu nceteaza niciodata.
Lucrurile bune va ies n permanenta n cale. TOtce trebuie
sa faceti este sa fiti deschifi n fata lor fi sa cautati n
permanenta dovezile.
Vedeti voi, nainte ca toate aceste lucruri minunate sa
nceapa sasepetreaca, a existat un moment n carele-ati creat
n mintea voastra. La oraactuala aveti n plus avantajul de
a vi le reaminti, n timp ce cr~ati al!e fi alte lucruri bune n
mintea voastra. De aceea, procesul devine din ce n ce mai
usor. Distrati-va, nu va 'ncrncenati prea tare. " ,
Dupa aceste ultime cuvinte att de impresionante,
Solomon si lua zborul.
,
- Mai rar mi-a fost dat sa vad o pasare att de
optimista, rse Seth.
- Mi-as dori sa nu ca el, spuse Sara, rznd la rndul ei.
- Da, si eu.
,
223
CAPITOLUL 35
E vremea ~entru un ~ui oe somn?
Sara nu l-a vazut pe Seth la scoala ntreaga zi. Nu
prea i venea sa creada ca drumurile lor nu s-au
ncrucisat, pur si simplu. Dorea sa l vada ca sa-i ridice
moralul, daca era cazul. Stia ca i era foarte greu sa si
pastreze optimismul n conditiile n care acasa la el se
ntmplau attea evenimente neplacute.
si aminti apoi ce o nvatase Solomon despre igno-
rarea scenariilor neplacute de tip "Ce s-ar ntmpla
daca ... " si focalizarea atentiei "asupra viselor si dorintelor
sale. Practicase adeseori cu Seth ac-eastametoda, dar Sara
stia ca era nca departe de a-si controla perfect gndurile,
ca sa nu mai vorbim de bietul Seth, care traia chiar n
mijlocul evenimentelor.
Sara se gndi ce bun prieten i devenise Seth. Pentru
o clipa, simti un nod cumplit n stomac la gndul ca Seth
ar putea parasi orasul ei. Golul i~terior pe care l simti fu
att de mare nct aproape ca i taie respiratia.
225
- Hm! si spuse ea cu voce tare. E limpede ca acest
gnd nu se potriveste deloc cu dorinta mea din punct de
vedere energetic.
Sara respira profund si ncerca sa gaseasca un gnd
care sa o faca sa se simta mai bine. si aminti imediat de
casuta din copac si de frnghia pe care Sem o legase att
de solid pentru a se putea da cu ea. si aminti apoi de
platforma si de alungarea lor de pe ea, precum si de turnura
uluitoare pe care o luasera apoi evenimentele. Se gndi la
dulcea doamna Wilsenholm si la pisicul ei, apoi la domnul
Wilsenholm, care parea att de puternic, dar care avea un
licar n ochi ori de cte ori se uita la ea si la Sem.
,
Se gndi la dragul ei Solomon si la nvataturile pline
de iubire pe care i le daduse ntotdeauna. si aminti cum,
atunci cnd Solomon a murit, a crezut ca inima i va sari
din piept. .. dupa care s-a ntmplat ceva si mai groaznic:
a supravietuit. ncepnd din acel moment, lucrurile au
luat nsa o turnura continuu favorabila n viata ei. Acel
,
moment de cotitura a nsemnat de fapt punctul de nceput
al unei bucurii din ce n ce mai mari, care de atunci nu a
ncetat sa se amplifice fi mai mult.
Un crd de gste salbatice ggi n timp ce zbura
pe deasupra capului ei, iar Sara zmbi amintindu-si de
nvataturile de odinioara ale lui Solomon referitoare la
pasarile din aceeasi specie care se adunau mpreuna. Acest
gnd i aduse din nou aminte de primul moment n care
auzise de LegeaAtractiei.
- Am parcurs un drum lung de atunci, zmbi ea.
Sara observa cum n cele cteva minute n care si
,
alesese n mod constient numai gnduri pozitive nodul
226
din stomac i disparuse. Zmbi la gndul ca facea exact ce
o nvatase Solomon: sa si ridice frecventa de vibratie.
, ) ),
- Mai astept doua minute si daca nu l vad pe Seth,
ma duc singura la casuta din copac. Poate ca nu a venit
deloc la scoala astazi. Este nsa posibil sa vina acolo.
Cele doua minute trecura, iar Sara porni catre casuta
din copac.
n timp ce mergea, grijile si itira din nou capul
hidos. Speranta ca l va gasi pe Seth acolo si incapacitatea
de a fi sigura i reamintira Sarei ct de important i se
parea ca el SA FIE acolo.
De fapt, chiar daca nu o safie acolo, asta nu nseamna
nimic. Exista milioane de motive pentru care ar fi putut
lipsi de la lcoala sau care l-arfi putut mpiedica sa vina la
casuta din copac. Oricum, nu conteaza, pretinse ea. Dar
teama nu i disparu. Ca sa fim sinceri, chiar se accentua.
Cu ct ncerca mai tare sa scape de gndulla mutarea
lui Seth, cu att mai rau se simtea.
,
- Este ridicol, si spuse ea cu voce tare. Sunt sigura ca
mi pot controla mai bine sentimentele.
Am nevoie de cteva motive de apreciere (si aminti ea
jocul lui Solomon). Sa vedem, ~area~fi cteva din lucrurile
pe care le apreciez cel mai mult.
Apreciez felul n care a lucrat Legea Atractiei n
favoarea mea, dar li felul n care opereaza n favoarea
celorlalti oameni.
O apreciez sincer pe doamna Wilsenholm, care ne-a
ajutat cu casuta din copac.
Apreciez pisicul doamnei Wilsenholm, care m-a ajutat
safac cunoltinta cu stapna lui.
227
Apreciez felul n care doamna Wilsenholm ne-a facut
cunostinta cu sotul ei.
" ,
l apreciez pe Seth pentru ... Din pacate, ori de cte
ori se gndea la Seth, sentimentul acela neplacut care se
manifesta printr-un nod n stomac revenea. Pe obraji i se
rostogoli o lacrima.
- O, Solomon, sopti ea, ce ma fac daca Seth pleaca?
Cum voi mai gasi vreodata un prieten ca el?
Sara si sterse fata cu mneca. Se simtea furioasa pe
sine pentru ca cedase tristetii.
- Asta nu ajuta pe nimeni, si spuse ea cu voce tare.
si aminti din nou cu~intele lui Solomon: Stabiles-
, ,
te-ti propria frecventa de vibratie... Nu te concentra
asupra realitatii curente... Focalizeaza-ti atentia asupra
rezultatului fericit pe care ti-l doresti... Legea Atractiei
va face restul... Nu renunta prea devreme... Manifesta-ti
ncrederea... TOtuleste bine n aceastalume. Aceste cuvinte
o ajutara sa treaca peste acest moment.
Sara se urca n casuta din copac, dar Seth nu era
acolo. Nici Solomon.
- Hei, unde sunteti, baieti? striga ea din rasputeri.
ncerca sa gaseasca din nou gnduri fericite, dar
realitatea prezenta si absenta lui Seth se dovedira mai
puternice dect intentia ei.
Ti-ar prinde bine un pui de somn) i spuse Solomon,
ateriznd pe platforma.
- Solomon! Unde ai fost?
Pretutindeni) zmbi Solomon.
- Solomon ... , ncepu Sara.
Dar Solomon o ntrerupse. Sara) uneori cel mai bun
228
lucru pe care l poti face este sa uiti pur fi simplu de grijile
tale. Legea Atractiei are oricum grija de tine. Du-te acasa,
fata scumpa, fi culca-te devreme.
Solomon zbura pe creanga de care era legata frnghia,
apoi pled mai departe si disparu din vedere.
- Doamne, nici macar Solomon nu ma poate nveseli
astazi, se plnse Sara.
Cobor scara si se duse acasa.
- Am nevoie de un pui de somn.
~l~
CAPITOLUL 36
Aminteste-ti de viziunea ta
1 1
Era prima zi de cnd se mutase n orasul Sarei
n care Seth nu se duse la scoala. Fusese trezit
de zgomotul cutiilor de carton aruncate de mama sa n
sufragerie, pentru a ncepe mpachetarea lucrurilor.
- Pentru ce sunt toate aceste cutii? o ntreba Seth,
stiind dinainte raspunsul.
ncerca sa si croiasca drum printre ele, pentru a
intra n bucatarie.
- Pentru mpachetat. Ne mutam, spuse mama lui.
Seth i putea simti dezamagirea din voce. Desi
mama sa nu vorbea niciodata prea mult, Seth intui ca
ncepuse sa-i placa acest orasel de munte. De fapt, parea
mai multumita dect o vazuse Seth vreodata pna atunci.
Desi lucrase toata viata ei mai mult dect ar fi fost necesar
, ,
(dupa parerea lui Seth), viata n acest orasel n care sotul ei
cstiga bani frumosi la magazin l:permisese sa se relaxeze
ct de ct, prin comparatie cu munca grea de la ferma.
231
Seth simti un val de tristete privindu-si mama. Teama
ei n fata viitorului necunoscut era aproape palpabila. Sau
poate ca stia mai multe despre viitor dect credea Sedi.
- ncepe sa ti iei la revedere, fiule. Nu cred ca vom
mai fi aici saptamna viitoare.
Seth simti un nod puternic n stomac.
- Bine, spuse, dupa care iesi pe veranda.
- Solomon, spuse ~l n soapta.
Aminteste-ti de viziunea ta, auzi limpede vocea lui
Solomon n mintea sa.
Sprijinindu-se de perete, Seth si nchise ochii si se
vizualiza dndu-se cu frnghia de pe platforma din fata
casutei din copac. O auzi (mental) pe Sara rznd si simti
vntul rascolindu-i parul rebel. Nodul din stomac i
disparu. Se simti imediat mai bine.
Mergi mai departe, auzi vocea lui Solomon.
Vizualizeaz-o pe mama ta.
Seth continua sa si tina ochii nchisi. Si-o imaoina , ) <.Y
pe mama sa lucrnd fericita n jurul casei. si imagina
sentimentul ei de usurare. O vazu zmbind. Starea sa de
usurare se amplifica.
Ai facut o treaba buna, Seth, auzi el vocea lui Solomon
n mintea sa.
Seth si deschise ochii. nca o mai auzea pe mama
sa mutnd cutiile de carton, dar se stradui sa si pastreze
atentia focalizata asupra altor lucruri. Nu dorea sa
se scufunde din nou n realitatea trista. Prefera sa si
,
focalizeze atentia asupra viziunii alese de el.
- Nu stiu pe unde ti-ai tot pierdut vremea, fiule, dar
oricare ar fi acel loc, mai bine te-ai duce acolo, ct timp
mai poti.
232
(
Oare mama lui chf,ar l ncuraja sa se duca la casuta
din copac? Se parea ca fa!
Seth o lua la goaia catre Aleea Thacker. Ajunse la
copacul care i era at de drag si se urca n viteza pe
treptele pe care le cons ruise cndva. Cu respiratia taiata,
ramase pe platforma, Sitgur, dar ntr-o stare de exaltare.
Lucrurile bune se ndreapta ntotdeauna catre tine,
si aminti el cuvintele lui Solomon. Cauta ntotdeauna
dovezile capabile sa ti l tareascaaceasta convingere.
Seth zmbi. Mami lui tocmai i daduse o astfel de
dovada. Se parea ca sl reintegrase n fluxul Bunastarii
universale.
Seth si nchise rhii si profita de starea buna
de moment pentru alsi imagina tot felul de lucruri
frumoase: ca tatal sau e~afericit. Nici macar nu ncerca sa
si imagineze de ce era fericit acesta. Era suficient ca era.
o, vII A b' d O v . S
vazu menta pe maia sa zam m. vazu SI pe ara
zmbind. De altfel, acer lucru nici nu era greu.
Seth si prinse picifrul n frnghie si se arunca n gol deasupra rului. Se bal,nsa multa vreme, tinndu-si ochii
nchisi si savurnd vntul care i rasfira parul. 1 se parea
v b ~ CI . IA' ~ 1
ca z oara. e putm peftru_catev~ momente, stIUca totu
este bine n lumea lui.
~-'-~
233
I
CAP OLUL 37
Bunastarea se revarsa ain
A urind clOP:~r~i: ~~ ~a intme, semn ca
.r\.intrase einev~, ~atal lui Seth iesi din camera din
spate a magazinului de etectronice.
- Va pot ajuta cu ceva?
- Am nevoie de niste suruburi mai lungi care sa se
potriveasca cu aceste Pitlit~, Cele pe care le am eu sunt
Prea scurte si nu reusesc a-mi fac treaba. , ,
- Suruburile sunt alei. Sa.vedem. Cred ca acestea ar
, 1
trebui sa se potriveasca. Incercati-l pe acesta.
Batrnul si facu de ~ucru cu surubul, asigurndu-se ca
se potriveste cu piulitele sfle.
- Cred ca aveti drG:ptate.Va multumesc, domnule.
Mi-ati usurat munca. ::frevoie de 24 de suruburi. Ba nu,
, , ,
mai bine iau 30, n caz . v voi scapa vreunul pe jos. Sunt
pentru hambarul cailor, iairpe jos sunt numai paie. Batrnele
~ele de~ete sunt .prea ne~demnatice, asa ca nu m-ar mira sa scap cateva pe JOs. I
Tatal lui Sem rse. Batrnul era vorbaret si placut.
I ' ,
- 0, eu nu mi-as face griji. Mie mi se pare ca va des-
curcati perfect. I_
I 235
- Ei bine, peste putin tim10 sa ma descurc nca si
mai bine. Ma pregatesc 'Sama p nsionez. Am de gnd sa
calatoresc prin tara cu doamna ea. I-am promis de'ani
ntregi ca o s-o duc sa si vada ru ele, care sunt undeva pe
coasta de est. Pna acum nu am r usit sa mi fac niciodata
,
timp, dar acum ma simt pregatit Iar ea cu att mai mult.
Este o femeie rabdatoare. Asta-i I Iar!
- Ce anume v-a tinut att ~'e ocupat nct nu v-ati
putut rupe? '.
- n toti acesti ani am fost a ministratorul fermei lui
Wilsenholm. A fost o slujba buma, nu pot sa ma plng.
M-a platit foarte bine si am avut t sumedenie de angajati.
Acestia trebuiau nsa supravegh1ati, daca ma ntelegeti.
Altminteri, sunt oameni munc~tori si cinstiti, nu pot
sa ma plng. Seful mi repeta !ereu ca nu vrea sa ma
vada plecnd. Spune ca eu am t st cel care i-a pus ferma
pe picioare, dar ca are un prese9timent bun legat de cel care ma va nlocui. Zice ca l-a cfnoscut si ca i-a placut
ce a vazut la el. Mai spune ca ~ primit cele mai bune recomandari de la cineva pe care ll apreciaza foarte mult:
de la fiul acestuia. Bun, ar camirebui sa ma duc. Sotia
mea se supara de fiecare data c d trebuie sa ma astepte
cu cina. Va multumesc pentru a~tor. Tatal lui Seth ramase tacut. 11~rcai se luase o greutate
uriasa de pe piept. Scoase cartea ae vizita mototolita din
buzunar si ridica receptorul. .. 1
Chiar n acel moment, Seth (aflat nca pe frnghie)
simti cum l trec fiori prin tot co pul. si deschise ochii si
realiza ca frnghia se oprise din riscarea de balans si ca
atrna chiar deasupra torentului. "Fratele meu, dar stiu
ca m-am cam lasat dus de val ... " se lasa sa cada n apa si
nota pna la mal.
Bunastarea se revarsa din aburdenta> auzi el vocea lui
Solomon n mintea sa. Bunastarea je revarsa din abundenta.
236
CAPItOLUL 38
Am I reusit!
,
Sara se trezi din s,lmn simtindu-se mult mai bine!
Sentimentul ne lacut i disparuse si se simtea
complet revigorata.
Este o zi minunata, sI spuse ea, pornind catre scoala.
Privind n fata, vazu he cineva stnd chiar n mijlocul
intersectiei. Sara zmbi l*g, dndu-si seama ca era Seth.
Cnd o vazu la rndullui I acesta ncepu sa alerge catre ea.
Sara nu ntelegea ce t pune, ntruct era prea departe,
dar orice i-ar fi spus, erau I u siguranta vefti bune. Seth sarea
ntr-~n picior, alerga, z~bea ~u toa,ta gura si chiuia.
In sfrsit, Sara ncePe sa distinga ce spune. - Sara, nu o sa-ti vi1~ sa crezi! Tata a acceptat slujba!
A acceptat slujba! A acc~Ptat slujba! Ramnem n oras,
Sara. Este un miracol. Sol mon a avut tot timpul dreptate,
Sara! Am reufit! Am reufi ,
Sara si arunca geaLta cu carti, l prinse pe Seth
de brate si cei doi ncepfra sa sara si sa se mbratiseze,
strignd: ,,Am r. eUfit!Am [eUfit!Am reufit!"
237
I
Un vecin iesi cu masina de pe aleea din fata casei si
trecu ncet pe lnga ei, privindu-i cu un interes amuzat.
Sara si Seth rsera.
- Cred ca aratam ca doi ciudati! spuse Seth.
- Daca ar sti ei ce stim noi, i raspunse Sara. , ,
Ga, ga, ggira gstele deasupra capetelor lor.
Sara si Seth privira n sus. Deasupra lor zbura un
crd de gste care alcatuia o formatiune perfecta n forma
de V, si cine credeti ca li conducea? Solomon, desigur! , ,
Seth si Sara aplaudara, ncntati. , ,
Solomon iesi din formatie si cobor n spirala catre , , ,
cei doi tineri.
- Solomon, ce Doamne iarta-ma faci zburnd alaturi
de aceste gste?
Pai, ca safiu sincer, cele mai multe fiinte ar considera
aceasta asocierea mea cu gftele mult mai verosimila dect
cea cu voi, bunii mei prieteni nenaripati.
Sara si Seth rsera cu toata gura.
ntotdeauna m-am ntrebat cum arfi.
- Cum ar fi ce, Solomon?
Sa zbor ntr-o formatie. Bufnitele zboara ntotdeauna
singure, ftiti.
Sara si Seth rsera din nou.
Pai, ne mai vedem, le spuse Solomon, lundu-si
zborul. Am mult de practicat. Sunt foarte stricte, ftiti. Se
pare cagftelor leplace precizia.
- La revedere, Solomon. Ne ntlnim la casuta din
,
copac?
l70i fi acolo, le striga de departe Solomon. l70ifi acolo.
lNCHUTUl
238
Cuvnt ae ncheiere
Este 4:00 dimineata. Esther doarme linistita,
, ,
n timp ce eu stau n sezlong pe balcon,
bucurndu-ma de spiritul hawaiian si de privelistea plajei
Kaanapali. Acum 20 de ani, n timpul primei mele vizite
aici, am simtit dorinta irezistibila de a-i aJ'uta pe toti cei , , ,
care ma cunosc sa descopere la rndullor, fiecare n felul
sau, aceasta experienta spirituala si senzoriala absolut
ncn tatoare.
M-am ntors de multe ori mpreuna cu Esther n
acelasi apartament de hotel,. si de,si aceste vizite anuale
sunt organizate de regula cu scopul de a tine seminare,
ne-am folosit de ultimele zile pentru a pregati prezentarea
acestei carti remarcabile, Sara fi Seth, bunii prieteni
nenaripati ai lui Solomon.
n cultura noastra extrem de rapida, n care
totul depinde de programe, scufundarea n amintirile
copilariei poate fi o experienta extrem de reconfortanta.
n acea perioada viata ni se parea mai putin complexa, iar
241
"1 - --~ . l' . E' v
percept11 e noastre erau mal pun,: SI mai ImpeZl. Xlsta
indiscutabil ceva care ii mnglie sufletul atunci cnd
ti amintesti de perspe~tiva inodenta si curata a acelor
" I '
vremuri fericite. Convingerea mea este ca Sara si Seth
ti pot oferi exact acest sentime1t, al unui nou ~ceput
inocent. Cu siguranta, n ceea celma priveste au reusit sa
ma transporte n aceasta stare. I
.. n ceea vce .prive~te dori~a. me~ de odi~ioar~:
mdlferent daca veI reusI sau nu sa ajUngI pe aceasta plaF
Kaanapali, n care viata pare atJ de senina, sau n locul
special al Sarei si al lui Seth (ca~uta lor din copac, att
de simpla, si totusi att de' magi&a), voi continua sa sper
~a ve~aju~g~ s~ e~~erim~~te~i. t+ b:nel.e pe care ti-l poti
Imagma SIcarUla 11permIti sa mure m vIata ta.
Dupa parerea mea, cu ct rFn mai mult pe acest
pamnt, cu att mai putin reusisc sa se bucure oamenii
de viata si de libertate. Pe masura ce avanseaza n timp,
acum~l~d experiente, posesiunf' relatii, responsabilitati
si convingeri asociate cu vulnerabilitatea, cei mai multi
dintre ei se ndeparteaza de adeva~ata lor stare existentiala,
care este fericirea cea mai naturJa din lume.
I
Ca si noi, Sara si Seth mai ies din cnd n cnd din
, ,
starea lor naturala de bucurie, I alunecnd pe o panta
descendenta si schimbndu-si nerspectiva asupra vietii,
) , 11 '
pe care o considera nedreapta. IDin fericire, ei nu ramn
niciodata prea mult timp n acetsta perspectiva, datorita
mentorului si prietenului lor, nteleptul Solomon, care le
observa de aproape toate experientele, propunndu-si si
reusind sa i calauzeasca (inclusi~ pe cititor) napoi catre
echilibrul lor natural.
242
Asa cum prima noastra carte din seria Sara, Sara
fZ vefnicia prietenilor din aceeafi specie, a fost rasplatita
cu premiul de excelenta "Corp Minte Spirit - Carti de
urmat", aceasta noua carte, Sara fi Seth, bunii prieteni
nenaripati ai lui Solomon, promite sa devina un alt tovaras
de viata extrem de pretuit, deopotriva pentru copiii n
vrsta de patru ani si pentru bunicii lor.
n ceea ce ma priveste, sunt uimit ct de des traiesc
experiente care mi aduc aminte de scenariile din aceasta
carte care mi este extrem de draga, fa.cndu-ma sa mi
reevaluez si sa mi realiniez perspectiva. Prin aplicarea
tehnicilor simple pe care le reveleaza Solomon celor doi
copii, Sara si Seth, orice om poate ajunge sa se bucure
de perspectiva bucuriei oferite de magnifica noastra
experienta pe acest pamnt.
Cnd am citit pentru prima data aceste materiale, am
ramas surprins sa constat ct de des ma trezeam rznd
de unul singur, identificndu-ma cu experientele celor
doi copii. Multe probleme d~ care eram constient ca le
aveam s-au rezolvat de la sine ascultnd mesajul transmis
de Solomon Sarei si lui Seth.
,
Suntem fericiti sa ti oferim aceste secrete extrem de
, , - ....
simple, singurele de care vei avea nevoie vreodata ca sa
traiesti acea viata fericita si satisfa.catoare pentru care te-ai , , ,
nascut pe aceasta planeta. Pe scurt, suntem fericiti sa ti
oferim aceasta carte: Sarafi Seth, bunii prieteni nenaripati
ai lui Solomon.
Din inima,
Jerry S. Ricks
243
o SINTEZA N 12 PUNCTE A
NVATATURILOR ABIWIAM- HICKS
,
1. Tu esti o extensie fizica a tnei realitati nefizice.
Tot-ceea-ce-este, sau ceea cF unii oameni numesc Dumnezeu, nu reprezinta o rtalitate terminata, care
te asteapta sa o prinzi din urm~. Tu esti o fiinta care
gndeste si care cauta mai mult~ mai multe experiente
placute si naltatoare. (Prin trairea acestor experiente, tu
aduci, literalmente, raiul pe pamlnt).
2. Tu te afli n acest corp j~oarece ai optat pentru
acest lucru.
Tu ai ales oportunitatea ~e a experimenta acest contrast delicios n timp si spat'u si ai venit n aceasta
lume cu multa nerabdare, de-abp asteptnd sa cocreezi
mpreuna cu alte fiinte aflate ~ cautarea fericirii, prin
acordarea gndurilor tale cu realifatea dorita. (Ce, unde,
cnd si cu cine cocreezi reprezin~a de asemenea optiuni
ale tale).
244
3. Fundamentul [1 ietii tale este libertatea; scopul
vietii tale este bucuria.
>
Tu esti liber sa op ezi pentru a descoperi noi si noi
manifestari ale bucuriei tale. Prin exprimarea acestei
bucurii, tu vei creste, ,.Iarprin cresterea ta vei contribui
, ,
la cresterea Totalitatii. (Tu esti liber sa optezi inclusiv , "
pentru absenta libertatfi sau pentru durere ... dar tot ce
aleg oamenii porneste re la convingerea lor ca i va face
fericiti).
4. Tu esti un creltor; instrumentul cu care creezi
>
sunt gndurile tale.
Legea Universala a~tractiei ti permite sa atragi catre
tine esenta tuturor luc~urilor carora le acorzi atentia ta,
, ,
indiferent daca acestea sunt dezirabile sau indezirabile.
n acest fel, tu creezi adeseori fara sa-ti dai seama ca faci
acest lucru. Emotiile tile ti permit ~a constientizezi n
ce masura coresp~nde f-au ~u realitatea pe ~are o atragi
(creezi) cu ctea ce ti tii oresti. (Asupra caror lucruri ti
focalizezi atentia?)
,
5. Tu poti deveni' avea sau face tot ce ti poti
imagina.
Atunci cnd te nirebi de ce ti doresti un anumit
lucru, tu activezi practi esenta do.ri~tei tale: iar Universul
ncepe sa o atraga catre ine. Cu ct sentimentele tale sunt
mai intense, cu att mai rapid ajunge la tine manifestarea
fizica a dorintei tale. (E~te la fel de usor sa creezi un castel
precum un nasture).
6. n procesul dj alegere a gndurilor, emotiile
reprezinta cea mai bunr calauza.
Fiinta ta Interioar~ plina de iubire te calauzeste n
permanenta prin emo~iile tale. Atunci cnd cultivi un
245
gnd dorit sau nedorit, tu simti implicit o emotie pozitiva
sau negativa. Daca ti vei 'schimba gndul, ti vei schimba
automat si emotia, si implicit realitatea pe care ti-o creezi. , " ,
(Fa mai multe alegeri n fiecare zi).
7. Universul te adora pur fi simplu, ntruct ti
cunoajte intentia suprema.
Tu ai optat pentru a veni pe pamnt cu cele mai bune
intentii, iar Universul te calauzeste n permanenta de-a , "
lungul caii alese de tine. Ori de cte ori te simti bine, tu
accepti n viata ta ntr-o masura mai mare acea realitate , ,
pe care ai avut intentia sa o experimentezi atunci cnd ai
venit pe acest pamnt, deci 'care corespunde perspectivei
tale superioare. (Tu esti un spirit ntrupat).
8. Relaxeaza-te si bucura-te de bunastarea ta
,
naturala. Totul estebine. (Chiar este!)
Esenta tuturor lucrurilor pe care le apreciezi curge n
permanenta n realitatea ta. Cu ct descoperi mai multe
lucruri de apreciat, cu att mai multe cai ti se deschid
n fata care te vor conduce catre si mai multa apreciere. , ,
(Vibratia pe care o emiti este totuna cu vibratia gndurilor , , ,
tale. Tu atragi aceeasi vibratie pe care o emiti).
9. Tu efti un creatoral cararilor mentale care tepot
conducepe Calea Unica a Bucuriei tale.
Nimeni altcineva nu te poate mpiedica sa ti
direction ezi gndurile asa cum doresti. Nu exista limite , "
ale calatoriilor tale launtrice care te vor conduce catre "
experientele exterioare. Pe calea catre fericire, vei descoperi
tot ceea ce ti doresti sa devii, sa ai si sa faci. (Nu te vei
" ,
putea bucura nsa de aceste experiente dect daca le vei
permite inclusiv celorlalti sa se bucure de propriile lor
experiente personale).
246
10. Actiunile care trebuie ntreprinse fi schimbul de
posesiuni sunt efecte secrndare alefocalizarii tale asupra
bucuriei.
De~a .lu~g~l c~Iat~:iei tale .deliber~te ca~re ~ericire:
tu te vei sImtIlllSplfat fa executi anumite actIUlll, te vei
bucura de resurse abundente si vei sti n functie de ceea ce
vei simti ct de mult tefai ap~opia~ de mpli~irea menirii
tale n viata. (Multi oa1eni nteleg pe dos aceasta premisa;
de aceea, nu se bucura f.ect prea putin de actiunile si de
posesiunile lor).
11. La momentul f,0trivit, tu poti parasi acest corp
fizic fara boaLafi fara (Jurere.
Nu este deloc nJesar sa atragi boala sau un alt
pretext pentru a parasi rcest corp fizic. Starea ta naturala
este sanatatea si bunastarea, indiferent daca optezi pentru
a veni n acest corp, pe~1tru a ramne n el sau pentru a-l
parasi. (Alegerea depin e numai de tine).
12. Tu nu poti mu ,', ntruct esti una cu viata eterna. , , ,
Tu poti opta penfru a te relaxa si pentru a face
tranzitia catre starea ta gefizid., de energie pura si pozitiva.
Starea ta naturala este vesnicia. (Distreaza-te ct mai mult
cu aceste legi. Nu ai um sa gresesti, si nici cum sa le
" ,
epuizezi).
PS Nu estedeloc nef,esarcaaltcineva sa nteleaga Legile
Universului sau procesJle descrise n aceasta carte pentru
ca tu sa traiesti eXflerzle1 nta de viata minunata, fericita si
) 1 J' ,
c0r1:structiva, caci tu sin&urti atragi experienta de viata. Tu
fi numai tu!
-
247