156
[l
~
1
CAPIT' LUL 24
Atentie a vioratii
, ,
Seth si Sara s-au rHntlnit la casuta din copac,
asteptndu-l pe Solomon.
- Ma ntreb unde o fi. spuse Sara.
O pala de vnt fosni fjunzele copacului. Sara clipi si se freca la ochi din cauza ~rafului strnit. LaArndullui,
Seth scuipa o frunza care fi intrase n gura. In mijlocul
acestei agitatii generalizatei~si faCtl aparitia Solomon, care
se aseza drept pe platforma lor.
Tinerii sarira n sus, 1 ati prin surprindere.
mi pare rau daca v-am speriat, ,spuse Solomon. De
fapt, ncercam o noua mod~litate de a ateriza. Se pare ca
mai trebuie sa lucrez la ea.
Sara nu prea stia cumi sa interpreteze acest raspuns.
De cnd l cunostea pe Solomon, acesta nu facuse
niciodata astfel de lucruri.
- Vrei sa spui ca fi tu tlai ai de ~vatat diverse lucruri?
l ntreba Seth, uimit la cuI e.
Desigur. Procesul de n .atare nu nceteaza niciodata.
t57
- Bine, dar credeam- ca J stii totul! spuseta Seth si
Sara n acelasi timp ..
Solomon le zmbi. Daca as sti totul, unde ar mai fi
stii totul, odata pentru totdeau a, si sa nu mai existe nimic
nou pentru tine. Din fericire, . u exista asa ceva. Singurul
lucru care exista este o miscare continua nainte, care nu
nceteaza niciodata.. _
Solomon se instala mai I bine pe platforma si si
ndrepta penele zburlite cu ciohul. Acum e mult mai bine,
spuse el. Deci, cu ce ncepem?
- Pai, ncepu Seth, 'asear~ m-am gndit la ce mi-ai
spus ieri despre propria mea !'bratie. Nu stiu de ce, dar
acest gnd m-a obsedat literal ente. Culmea este ca nici
macar nu prea nteleg ce dorea~ sa spui cu asta,
Solomon zmbi. Sunt 1arte multumit ca dintre
toate lucrurile pe careti le-am spus ieri, tocmai acestati s-a
ntiparit cel mai puternic n mi~te, ntruct chiar acestaeste
principalul lucru pe caredorescla ti-l predau.
Sara asculta cu cel mai ~are interes. Solomon i spunea lui Seth aceleasi lucrurilpe care i le spusese cndva
ei, dar folosea cuvinte diferif' De aceea, dorea sa se
asigure ca ntelesese perfect ace sta nvatatura, despre care
Solomon afirma ca este cea mai importanta dintre toate,
Mai nti de toate, trebuie la ntelegi prin ce mecanism
~ceasta~ibratie. Aceasta dirn urma est
ceeacepercepz. I
- De ceea ce percep?
Da. Adica, de lucrurile 4supra carora ti focalizezi
atentia, sau asupra carora te COl centrezi. Spre exemplu, ori
158
de cte ori ti aduci amin1e de ceva, tu emiti o anumita
vibratie. Atu~ci cnd observ;'cevasau te uiti la'cineva, emiti
o alta vibratie. Atunci cn studiezi ceva, cnd citesti sau
, ,
cnd reflectezi, emiti de ase1~leneao vibratie. - Dar atunci cnd vOJ~esc despre ceva?
ndeosebi atunci, ntr1ct atunci cnd vorbesti despre
ceva, ntreaga ta atentie estf flcalizata asupra lucrurilor pe
carele spui.
- Dau, Solomon, din~cte se pare, noi emitem astfel
de vibratii cam orice am f ce.
Asa'este, Seth. Ai perfec ii dreptate. Si ntruct Universul
ti transmite ntotdeauna Tenimente care se suprapun cu
vibratia pe care o emiti, c11mai bun lucru ar fi sa devii constient de aceste vibratii I si sa emiti numai ceea ce ti
doresti saprimesti. , ,
- Mi se pare corect ce tPui, Solomon. Ce se ntmpla
nsa daca ma uit la ceva u t sau rau? n ce fel afecteaza
acest lucru semnalul emis ' e mine?
Semnalul emis de tine +te ntotdeauna afectat de lucrul
asupra caruia ti flcalizezi ftentia.
, Sara l privi pe seth'l~i putea simti disconfortul. si
aminti ct de greu i fuse e si_ei sa }nteleaga la nceput
aceste aspecte .
. - Dar, ~ol~mon, "Pfotesta .Seth, "cum .as putea
schimba ceva m bme daca' ncep pnn a ma focahza asupra
aspectelor sale neplacute?
Asa cum spuneai, este ormal sa ncepi prin a-i acorda
lucrului respectiv atentia t. . De fapt, numai n acestfel te
vei putea decide daca doretSIi sa schimbi lucrul respectiv n
bine si ce anume trebuie sc imbat la el. Important estesa te
159
decizi ct mai rapid cu putinta ce anume doresti sa schimbi
la el (sau ce ti doresti n genera!), iar apoi sa ti focalizezi
ntreaga atentie asupra acelui aspect pozitiv. n acest fel
Universul ti va putea raspunde la solicitarea ta.
- O, nteleg, spuse Seth, ezitant.
Cu putina practica, ti vei putea da ntotdeauna seama
ce fel de vibratie emiti. vei ntelege astfel ca ceea ce simti
reprezinta cel mai bun_indicqtor al semnalelor emise de tine.
Cu ct te simti mai bine, cu att mai nalta este vibratia
emisa de tine, si invers. Nu este deloc complicat.
-Hmmm ...
Seth pastra tacerea. -Sara nu era prea sigura daca
tacea pentru ca ntelesese sau pentru ca nu l credea pe
Solomon. Paruse mai interesat cnd Solomon i vorbise
despre undele radio, dar de ndata ce acesta ncepuse sa i
vorbeasca despre emotii si sentimente, Seth paruse sa se
nchida n el.
wzi tu, continua Solomon, oamenii emit si recepteaza
tot timpul astfel de vibratii, dar cei mai multi dintre ei nu stiu
acest lucru. TOt ceea ce exista n lumea voastra fizica are un
fundament energetic. Motivul pentru care ochii tai descifreaza
ceea ce vezi este ca ei nteleg vibratiile pe care le percep. La
fel motivul pentru care urechile tale descifreaza ceea ce aud
este ca nteleg aceste vibratii sonore. Celelalte simturi alte tale,
pipaitul mirosul sau gustul se datoreaza de asemenea faptului
ca organismul tau stie sa descifreze aceste vibratii.
Seth se lumina la fata.
,
- mi amintesc de unul din profesorii mei, care ne-a
adus odata la scoala mai multe diapazoane. Fiecare avea o
marime diferita. Profesorul lovea diapazoanele cu un mic
160
ciocanel, iar acestea scoteau sunete diferite. Profesorul
ne-a explicat ca motivul pentru care diapazoanele sunau
diferit era ca vibrau pe frecvente diferite.
Foarte bine, Seth. n mod similar, tot ceea ce exista
n Univers emite vibratii pe frecvente diferite, pe care tu
le observi cu ajutorul simturilor tale fizice: al nasului, al
urechilor, ochilor, limbii si degetelor. De fapt, tot ceea ce
percepi, ce vezi sau ce ntelegi din jurul tau reprezinta o
interpretare personala a acestor vibratii.
Solomon folosea multe cuvinte sofisticate, pe care Sem
si Sara nu le ntelegeau pe deplin, dar cu ct vorbea mai mult,
cu att mai limpezi pareau sa devina explicatiile sale.
- Vrei sa spui ca o floare emite o anumita vibratie,
pe care nasul meu o percepe si o interpreteaza ca fiind un
anumit miros?
Exact asta vreau sa spun, Seth. Nu ai observat ca nicio
floare nu miroase lafel ca alta?
- Ba da. Iar unele nu miros deloc.
Nu ti s-a ntmnlat niciodata sa simti mirosul unei ,r ,
flori, iar altcineva sa nu l simta?
- Mama poate simti mirosuri de flori pe care eu nu
le simt. ~ntotdeauna am crezut ca exagereaza.
Solomon zmbi. Nu -toata- lumea simte aceleasi
mirosuri, la fel cum nu toata lumea vede aceleasi lucruri.
Nu ai observat niciodata ca animalele, cinii de pilda, pot
mirosi lucruri pe care tu nu lepoti mirosi?
- Cinii miros lucruri pe care eu nu mi-as dori sa le
miros!, spuse Seth, distrndu-se.
Sara rse si ea.
Solomon zmbi. Nu ai observat ca acesteanimale aud
lucruri pe care tu nu lepoti auzi?
161
- Ba da, raspunse Sem.
Deci, putem trage concluzia nu doar ca toate lucrurile
emit o anumita vibratie, dar si ca aceste vibratii sunt
percepute diferit nfunctie de cei care le recepteaza.
Gndeste-te la ceti-am spus astazi. vezi ce lucruri poti
nvata despre vibratiile emise de diferite obiecte saufiinte,
iar apoi vom mai vorbi despre acest subiect. Mi-a facut o
placere enorma convorbir.eanoastra.
nainte ca Seth si Sara sa poata protesta, Solomon si
luase deja zborul.
- Nu ezita deloc atunc~ cnd vrea sa plece, nu-i asa?
rse Seth.
- Asa este, i zmbi Sara.
- Bine, Sara. Ne vedem mine, dupa scoala. Vom
compara atunci notele despre observatiile pe care le-am
facut.
- S-a facut. Pe mine.
Sara era att de placut surprinsa de entuziasmul lui
Seth referitor la nvatatura primita de la Solomon nct
ajunse acasa nainte de a-si da seama ca astazi uitasera
complet de jocul lor cu frnghia.
-Hm.
162
CAPITOLUL 25
o zi minunata
Cnd ajunse n curtea scolii, Sara observa o
luminita foarte puternica n dreptul uneia din
ferestrele de la parter.
- Ce se ntmpla? murmura ea, continund sa
priveasca n directia luminii.
Apropiindu-se de ea, si dadu seama ca venea din clasa
de arta a domnisoarei Ralph. Era o lumina foarte ciudata.
Avea nuante cnd rosii, cnd albastrui, cnd verzi ... Sara
, ,
nu-si putea desprinde privirile de la ea.
Desi o aJ' utase de multe ori sa si duca materialele , ,
la masina, Sara nu intrase niciodata n clasa domnisoarei
, ,
Ralph, dar astazi avea de 'gnd . sa o faca. Trebuia sa
descopere neaparat sursa acelei lumini uimitoare care
licarea la fereastra ei.
Trase cu putere de mnerul usii, care se trnti de
perete. Sara nu-si daduse seama ct de entuziasmata era
sa descopere sursa luminii pna cnd nu auzi zgomotul
infernal facut de usa. Speriata la culme, simpatica profesoara
sari ca muscata de sarpe de la fere'astralnga care statea.
- Te pot ajuta cu ceva?
163
Sara se simtea extrem de stnjenita de circul pe care l
produsese fara voie.
- Am vazut ceva stralucind la fereastra clasei
dumneavoastra. Se vede chiar din parcare. M-am ntrebat
despre ce este vorba.
Domnisoara Ralph zmbi si atinse prisl!la cu degetul,
facnd-o sa se roteasca n jurul sforii de care era atrnata si
mprastiind astfel cele m~ frumoase culori n ntreaga clasa.
- Este noua mea prisma. -
- Priza? se mira Sara.
- Nu, prisma. Un obiect care refracta lumina.
- Refracta?
- Adica redirectioneaza o raza de lumina care trece
,
prin ea, pe lungimi de unda diferite, ceea ce explica si
culorile diferite pe care le reflecta. nca ma mai documentez
eu nsami pe aceasta tema, dar m-am gndit ca ar fi utila
elevilor de la ora mea pentru a-i ajuta sa nteleaga mai bine
culorile si amestecul lor natural.
,
Sara era att de entuziasmata nct era gata-gata sa-si
iasa din piele. "Vibratii", si spuse ea n barba.
- Exact, i raspunse profesoara, studiind discret licarul
din ochii plini de entuziasm ai micutei sale prietene. Esti
cumva artista?
- Eu? O, nu. Nu ma pricep deloc la arta.
- Hm, ai fi surprinsa daca ai afla ct de bine te pricepi
la arta, i spuse domnisoara Ralph. As pune pariu ca ai un
talent artistic de care nu esti constienta. Cine stie? Poate ca
" ,
ne vom vedea n curnd la una din orele mele.
Bang! Sara si domnisoara Ralph sarira n sus, n timp
ce usa era din nou trntita la perete. De data aceasta era
Seth, care navali nauntru.
164
- Scuzati-ma.
,
- Seth! spuse Sara, 1urprinsa.
- Sara! raspunse Sefh, la fel de surprins.
Se ndrepta apoi cftre fereastra si studie cu atentie
obiectul atrnat de SfOajacare stralucea att de minunat.
- Ce este asta?
DomnisoaraRalph amasecuguracascata, ntrebndu-
se ce se ntmpla de faPt~Cine erau acesti doi elevi att de
entuziasmati de noua ei risma?
,
- Este o prisma, i rrYspunse Sara cu mndrie. Refracta
lumina.
- Nu as fi crezut nit'Odata ca aceasta prisma va atrage
att de multa atentie asu ra ei. Ar fi trebuit sa ma gndesc
la asta cu mult timp n urma, spuse domnisoara Ralph,
dupa care i explica lui S th ce tocmai i spusese Sarei.
n final, cei doi ele~i i multumira pentru explicatii si
parasira sala de clasa.
Sara si Seth de-abia lasteptau sa iasa pe hol ca sa poata
discuta n particular.
- ti vine sa crezi ta ne-am trezit amndoi n clasa
domnisoarei Ralph la primele ore ale diminetii? Chestia
asta cu Legea Atractiei ~i da.fiori. , - Crezi ca vor obsefa si altii prisma, sau noi suntem
singurii care vibram la ufison cu ea?
- Am o idee vaga c~ numai noi rezonam cu prisma.
- Cam asa cred si eli, spuse Sara. Hm, nclin sa cred
ca va fi o zi amuzanta. I
Seth i tinu usa desc~isa si cei doi iesira afara. n timp ce cob~rau ~!eptele scolF' auzir.f :a ~are distanta si~ena
orasuluI. Oraselul era atat de miCmcat nu avea o umtate
, ,
165
de pompieri, ci doar o cisterna veche de apa, tinuta ntr-
un garaj de pe Main Street. Ori de cte ori izbucnea un
incendiu, sirena orasului suna cu putere, iar voluntarii care o
auzeau veneau si ajutau la stingerea focului. Sirena se auzea
extrem de rar, dar atunci cnd se ntmpla, interesul trezit de
ea era ntotdeauna foarte mare.
- Ma ntreb ce s-a ntmplat, spuse Sara, ridicndu-se
pe vrfuri si ncercnd sa priveasca n zare.
- Sst, asculta, i raspunse Seth, ducndu-si degetul
la buze.
- Este sirena de incendi.u, spuse Sara.
- Stiu asta, dar ce altceva mai auzi?
Sara asculta cu atentie, ncercnd sa si dea seama
, ,
despre ce vorbea Seth.
Pe fata i se Iati un zmbet. "Latrat. Aud latrat de cini.
, ,
Cred ca toti cinii din oras s-au apucat sa latre. Doamne,
, ,
Seth, mi se pare ciudat. Ziua nici nu a nceput bine si deja
am trait doua experiente vibratorii extrem de interesante.
- Tot ce pot sa sper este ca focul nu a izbucnit la casa
mea. Nu ar fi prima oara, spuse Seth, rznd strmb.
- Nu este amuzant, Seth, i raspunse Sara, zmbind
nsa. De altfel, ncep sa cred ca nu ar trebui sa vorbim prea
mult despre lucruri pe care nu ni le dorim. Se pare ca lucrurile
au nceput sa se deruleze foarte rapid n ultima vreme.
- Bine, ne vedem dupa scoala.
- Da. Pa.
166
CAPITOLUL 26
o rezonanta vibratorie magica
Sara casca cu toata gura, neaducndu-si aminte
dect pe la jumatatea cascatului sa si acopere gura.
Se uita n jur ca sa vada daca fusese observata de vreunul
din colegii ei de scoala, dar acestia nu se uitau la ea. Se , ,
uita apoi la ceas, dorindu-si ca ora sa treaca mai repede,
astfel nct sa se poata ntlni cu Seth pentru a vorbi cu el
despre lucrurile pe care le notase pe lista ei. ntr-o singura
zi, un profesor le vorbise despre Beethoven, compozitorul
ramas surd, si despre Helen Keller, uimitoarea femeie care
era simultan surda si oarba .... Sara.nu-si mai putea aminti
o alta zi n care la scoala sa se fi discutat att de mult despre
cele cinci simturi. De-abia astepta sa se ntlneasca cu Seth
si sa si compare notitele cu ale lui. " ,
Pe neasteptate, un miros foarte neplacut i invada narile.
_ - Uuuu! Ptiu! spuse ea, acoperindu-si nasul si gura.
La fel faceau si alti elevi, care tuseau si se uitau n
, , "
toate directiile, ncercnd sa identifice sursa mirosului
,
att de neplacut.
167
- Hm, spuse domnul Jorgensen, a trecut ceva vreme
de cnd'hu am mai simtir-acest miros.
,
- Ce este acest miros ngrozitor? striga Sara.
'~ Ei bine, daca memoria nu ma nseala, as zice ca niste
" ,
elevi neobrazati au reusit sa prepare din nou niste gaz cu
miros de oua stricate, folosindu-se probabil de substantele
din laboratorul de chimie, pe care l-au introdus n sistemul
de ventilatie al scolii.
" -
Sara se ntreba cum de putea da domnul Jorgensen
att de multe informatii despre acest miros ntr-un timp
att de scurt. Interpretndu-i licarul din ochi, nu putu
dect sa traga concluzia ca domnul Jorgensen se ocupase el
nsusi cu asta pe cnd era elev.
Se auzi apoi sistemul de difuzoare al scolii prind,
semn ca directorul era pe punctul de a face un anunt.
- Atentie! va vorbeste domnul Marchant. Se pare
ca experimentam un incident nefericit la laboratorul de
chimie al clasei a opta. Nu exista niciun pericoL .. dect
pentru cei responsabili pentru acest incident, vreau sa zic.
Orele de astazi se vor ncheia. Recomand profesorilor
sa le dea drumul elevilor ~casa. Autobuzul scolii va veni n
jumatate de ora. Elevii care nu merg cu el pot parasi scoala.
Asta este tot.
Sara sari de pe scaun. Desi toata lumea tusea si se
lamenta, ea se simtea vesela. Ups, cred ca nu ar trebui sapar
prea fericita, se gndi ea. Altminteri cineva ar putea sa creada
ca am avut ceva de aface cu aceasta farsa.
Sincera sa fiu, cred ca chiar am ceva de-a face cu ea.
Povestea asta cu Legea Atractiei estefoarte ciudata.
Sara parasi cladirea scolii mpreuna cu numerosi
alti elevi. Se uita prin multime, spernd sa l vada pe
168
Seth, astfel nct sa nceapa sa si compare observatiile.
ntr-adevar, Seth o astepta n dreptul steagului din curtea
scolii, uitndu-se dupa ea. Sara zmbi.
- Ma bucur ca m-ai asteptat. Tu ce ai observat?
- Doamne, Sara, parca am fi intrat n Zona
crepusculara. Cum este posibil ca attea lucruri ciudate sa
se ntmple ntr-o singura zi, iar aceasta sa fie exact ziua n
care am primit ca tema de la Solomon tocmai observarea
unor astfel de lucruri?
- Stiu ce vrei sa spui. Crezi ca Solomon are ceva de-a
face cu toate aceste ntmplari?
- Eu asa as zice. A fost ziua cea mai uimitoare pe care , ,
am trait-o vreodata.
Seth si deschise caietul si dadu sa citeasca din el.
, ,
- Mai nti de toate, a fost povestea cu prisma, i-o lua
nainte Sara, tara sa mai astepte.
- Pentru mine, acesta a fost al doilea lucru, i raspunse
Seth. n drum spre scoala, am trecut prin curtea doamnei
Thompson si am calcat pe ceva urt mirositor.
Sara izbucni n rs. Doamna Thompson avea cinci
cini mari. De aceea, Sara renuntase cu ani n urma sa o
mai ia prin curtea ei pentru a scurta drumul.
- A urmat apoi povestea cu .prisma domnisoarei
Ralph, si imediat dupa aceea cea cu sirena.
- h.
- La ora care a urmat, au auzit apoi un tiuit ngrozitor,
dar niciunul dintre noi nu ne-am dat seama ce anume l
scotea. Abia mai trziu am aflat ca domnul Jewkes poarta
o proteza auditiva, numai ca de Clata aceasta o avea n
buzunar, n loc sa o poarte la ureche: asa ca nu oputea auzi!
ntre timp, noi aproape ca am surzit.
169
Sara chicoti.
- Ce altceva mai ai"?
Sara si Seth mergeau cu pasi repezi catre casuta din
copac, n timp ce Seth continua sa dea paginile caietului
sau. Amndoi erau dornici sasi mpartaseasca evenimentele , ,
traite n acea zi ~u totul deosebita.
- Cam acestea au fost principalele lucruri pe care
le-am notat eu, cu exceptia mirosului acela infernal de la
sfrsit. De fapt, ce s-a ntmplat?
- Domnul Jorgensen ne-a explicat ca niste elevi
au introdus gaz cu miros. de oua stricate n sistemul de
ventilatie al scolii.
, ,
- Super, zmbi Seth.
Sara nu-si dadea seama daca era ironic sau chiar
,
ncntat de isprava celor care au comis fapta. Nu credea ca
Seth ar fi fost capabil sa faca vreodata ceva att de neplacut
pentru o multime att de mare de oameni.
- Trebuie sa-i dam Cezarului ce-i al Cezarului,
continua Seth. Acesti elevi stiu cum poate fi nchisa o , ,
scoala. Probabil ca vor deveni politicieni cnd vor fi mari.
Sara continua sa nu-si dea seama daca vorbeste serios
, ,
sau lrOmc.
- Sunt tot felul de politicieni pe lume.
Sara tot nu-si dadea seama unde batea Seth.
,
Cnd nu mai suporta, l ntreba direct:
- Seth, tu ai fi n stare sa introduci gaz cu miros de oua
stricate n sistemul de ventilatie al scolii?
, ,
Seth pastra tacerea ... Sara se simtea din ce n ce mai
stnjenita. Spera ca Seth i va raspunde: "Nu. Eu nu as
face niciodata asa ceva." Nici Sarei nu-i placeau multe
170
din regulile scolii, considernd stupide o buna parte din
deciziile pe care le luau adultii pentru ea, dar respecta
ntotdeauna regulile (la fel cum si respecta promisiunile) si
nu accepta sa faca ceva care sa le provoace altora necazuri,
chiar daca acestia o meritau.
,
- Nu, eu nu as putea face asa ceva, i raspunse Seth.
Sara se simti usurata.
, ,
- Dar nici nu-mi pasa de cei care le fac n mod
deliberat necazuri celorlalti, continua Seth.
,
- Nici mie, i zmbi ea.
- Si tu, ce ai notat n caietul tau?
- O parte din ntmplari sunt aceleasi, cum ar fi
povestea cu prisma si cea cu sirena, sau cu latratul cinilor.
n plus, am vazut un film despre Helen Keller, absolut
uimitor. Stiai ca era n acelasi timp oara si surda? , "
- Nu pot sa cred, spuse Seth.
- La ora de stiinta s-a auzit un sunet: bip, bip, bip.
Parea ca iese din pereti. Doamna Thompson aproape ca si-a
iesit din minti, tot ncercnd sa depisteze sursa zgomotului.
S-a cocotat pe scaune si si-a lipit urechea de toti peretii, dar , - , , , ,
degeaba. A fost un spectacol total.
- Si ce s-a ntmplat? ntreba Seth.
- Mai nti, a chemat persoana responsabila cu
curatenia, care trebuie sa fiela fel de surda ca domnul Jewkes,
ntruct nu auzea nimic. L-a chemat apoi pe un tehnicianul
care repara autobuzul scolii, care s-a urcat si el pe scaune, dar
nu si-a putut da seama de unde vine zgomotul. ntre timp,
doamna Thompson mi-a spus sa adun lucrarile elevilor si sa
le depun pe catedra. Atunci mi-am dat seama de unde venea
zgomotul: chiar de lnga catedra ei. Le-am spus imediat:
171
- Hei, stiu de unde vine zgdmotul. De aici.
- Si ce era? . ]
- 'Era cronometrul profe oarei, la fel ca unul de
bucatarie, care te alerteaza dupJ ce a trecut un numar de
minute. Se afla n servieta protesoarei, uitat printre alte
lucruri, si ncerca din rasputeri sa se faca auzit. Doamna
Thompson s-a simtit foarte stn enita.
Seth rdea cu gma pna la frechi.
- Asta-i cea mai buna pna acum!
- Ce zi grozava! Am simtit stazi mai multe mirosuri,
deopotriva placute si ner.lacut1' dect n ntregul an de dinainte. Sper ca mine sa nu nf fie luate amprentele si sa
nu ne fie pusa sticla pisata n ml~ncareade prnz, ce zici?
Seth rse.
- Cel putin, pna acum u a fost dureros. De-abia
astept sa aud ce zice Solomon n egatura cu toate acestea.
Seth si Sara urcara scarita dih copac si asteptara sosirea
lui Solomon. Uneori, acesta era Cfbl care i astepta sasoseasca
de la scoala, dar n ultima vrem obisnuia sa vina dupa ei, , ,
facndu-si de fiecare data o intrte n scena spectaculoasa.
- Cel mai mult mi-as dori ca Solomon sa ne explice
cum a fost posibil ca toate ac ste lucruri ciudate sa se
ntmple ntr-o singura zi? Oare 1a fost cel care le-a pus la
cale, ca sa ntelegem mai bine?
Uuuuss. Solomon cobor n ficaj si ateriza cu dificultate
pe platforma lor.
va salut, dragii mei prieteni fenaripati. Sper ca ati avut
o zi ct sepoate de interesanta.
- A fost o zi de-a drept41 uimitoare, Solomon, i raspunse Sara. Nu o sa-ti vina s~crezi ce s-a ntmplat.
172
0, cred ca o sa-mi vina, i zmbi Solomon.
- Deci, tu ai fost cel care a provocat toate aceste lucruri,
Solomon, l acuza n gluma Sara, pe un ton ct se poate de
vesel. Tu ai aranjat toate aceste lucruri ciudate, pentru ca
noi sa nvatam mai usor despre simturile fizice, nu-i asa? , , , ,
Nu am nici cea mai mica idee despre ce vorbesti, i zmbi
la rndullui Solomon.
- Da, sunt convinsa, i spuse Sara. Stiam eu ca din
cauza ta s-au ntmplat toate.
Sara, ti jur ca nu eu am fost creatorul experientelor
voastre. Eu nu potproiecta nimic n experienta voastra. Numai
voi puteti face acest lucru. Nu exista o "Lege a Proiectiei': ci
doar una a Atractiei.
Sara pufni. i placuse ideea ca Solomon aranjase toate
acele evenimente magice pentru a-si ilustra mai bine ideile.
Se simti chiar usor dezamagita ca Solomon refuza sa si
recunoasca rolul jucat n derularea zilei lor.
Seth pastra tacerea. Privindu-i fata serioasa, Sara si
dadea seama ca era scufundat adnc n gnduri.
Apoi, Seth vorbi:
- Deci, Solomon, tu spui ca nu ai avut nimic de-a face
cu evenimentele din aceasta zi.
Ei bine, zmbi Solomon, poate ci v-am influentat putin
n sensul amplificarii puterii voastre de atractie. Dat fiind ca
toti trei ne-am concentrat asupra simturilor fizice, am format
mpreuna un focar de energie n jurul acestui subiect. Cu
siguranta v-am ajutat sa va concentrati mai bine, si astfel sa
emiteti o vibratie mai puternica legata de subiectul simturilor
fizice. Dar lucrurile pe care le-ati atras astazi n viata voastra
au depins n totalitate de vibratiile pe care le-ati emis voi.
173
- Dar, Solomon, cum este posibil? Vrei sa spui ca doar
ascultndu-te pe tine si discutnd despre cele cinci simturi,
noi am facut ca toate aceste lucruri sa se ntmple?
Nu n ntregime. Profesoara de arta a planuit de multa
vreme sa cumpere prisma respectiva, dar nu apucase pna
acum sa si puna planul n aplicare. Interesul vostru fata de
subiectul simturilor i-a amplificat aceasta dorinta, dar intentia
ei erapusa demult n miscare. Datorita vibratiei emise de voi,
ea a primit doar acel impuls-necesar pentru a trece n sfrsit
la fapte. Acelasi lucru este valabil si n ceea ce i priveste pe
"chimistii" care au introdus gazul cu miros de oua stricate
n sistemul de ventilatie al scolii. Ei planuiau acest lucru de
saptamni ntregi. Vibratiile voastre nu au facut dect sa i
stimuleze sa treaca n sfrsit la treaba.
De fapt, tot ces-a ntmplat astazi trebuia sa se ntmple,
si o buna parte din evenimente s-ar fi petrecut chiar si fara
influenta voastra, dar fara focalizarea voastra asupra lor, nu
ati fi obtinut rezultatul ve care l-ati obtinut, ntruct nu v-ati
J,., J .L J J ,
~fisuprapus energetic cu el
Ochii lui Seth se luminara. n sfrsit ntelesese.
, ,
- Deci, impulsul pe care l-am simtit dimineata de a
scurta drumul catre scoala trecnd prin curtea doamnei
Thompson s-a datorat conversatiei noastre.
Absolut corect. Cti elevi credeti ca au navalit n clasa
profesoarei de arta pentru a privi acea prisma?
- Cti? ntreba Sara, curioasa.
,
Doi, raspunse Solomon. Numai voi doi, pentru ca
erati singurii care aveati vibratia potrivita pentru a fi atrasi
safaceti asa ceva.
- Am nteles, spuse Sara. Deci toate aceste lucruri erau
oricum pe punctul de a se ntmpla, iar atentia noastra nu a
facut altceva dect sa ne faca sa devenim constienti de ele?
, ,
174
Exact, zmbi Solomon.
- Iar daca un eveniment este pe punctul de a se
produce, atentia noastra nu face altceva dect sa l
grabeasca? adauga si Seth.
La fel de exact.
- Doamne, Solomon, ti dai seama cta putere
nseamna ca avem?
ntr-adevar, mi dau, zmbi Solomon.
Seth si Sara tacura, ului ti de noua revelatie de care
, , ,
aveau parte.
- Banuiesc ca putem face orice cu aceasta putere,
deopotriva lucruri bune si rele, spuse Seth.
Este foarte adevarat, i raspunse Solomon. Doresc
sa subliniez nsa un singur lucru; indiferent ce anume
determinati, voi va veti afla chiar n mijlocul evenimentelor.
- O, da, rse Seth. Asta chiar ca ti da de gndit,
nu-i asa?
Sara rse si ea. Niciunul din cei trei nu credea ca era
capabil sa faca ceva n detrimentul celor din jur.
- Legea asta aAtraCtiei este c~t sepoate de interesanta,
spuse Seth.
- Poti sa fii sigur, i raspunse Sara, sprijinindu-se de
copac si oftnd din rarunchi sub povara noii revelatii traite.
Nu va faceti prea multe- griji" le spuse Solomon.
Practicati directionarea gndurilor voastre fi observati ct
de rapid reflecta viata ceeace v-ati imaginat.
Lasati Universul sa va arate prin evenimentele pe care
vi le trimite cefel de gnduri emiteti. Dar vom discuta
mai multe despre acest subiect mine. Pna atunci, bunii
mei prieteni energetici, va voi lasa sa vajucati de-a magia.
Distrati-va ct mai mult. Cu aceste cuvinte, Solomon si
lua zborul si disparu.
175
Sara si Seth ramasera tacuti, cufundati n gndurile lor.
- Nu-i asa ca-i amuzam? spuse ntr-un trziu Sara.
- Mai mult dect amuzant! i raspunse Seth.
Solomon reaparu n vizor rotindu-se ntr-un cerc
perfect pe deasupra casutei din opac.
Seth si Sara izbucnira n rs.
- ~u' te plictisesti niciodat~ aici, spuse Seth.
- Imi place la nebunie aCeSjlucru.
"'-> -l~
CAPItOLUL 27
Viata es~e minunata
1
Sara se afla deja 1 casuta din copac, astcptndu-i
pe Seth si pe Solomon. Simtea o usoara stare
de disconfort. Nu prea sd ntmpla sa nu si ncruciseze
drumurile cu Seth la sC1a1a, asa ca se ntreba daca nu cumva acesta lipsise astaz~de la scoala.
- Unde o fi toata lumea? se ntreba ea cu voce tare.
Propria ei voce o fa.cJ sa se-simta si mai ciudat.
Sara si lasase geantal cu carti la baza copacului, asa
ca se gndi sa coboare si sf si-o urce sus. Nu i ardea nsa
de lectii sau de lectura. Ceva nu era n regula; simtea acest
lucru. I
S..?lomonpluti lin priJaer si ateriza pe platforma, lnga
Sara. Inainte sa apuce sa I salute cu vorba lui obisnuita:
"Nu-i asa ca este o zi min nata?", Sara izbucni:
, I
- Solomon, unde e Seth?
va ajunge imediat. n11clinsa c~ed ca a avut parte de o
zi extrem de interesanta.
- S-a ntmplat ceva rau?
. I
177
De regula, atunci cnd spui ca o zi este interesanta, te
referi la ceva rau?
- De regula nu, dar nu cred ca a ajuns astazi la scoala.
Cel putin, eu una nu l-am vazut ntreaga zi.
Poti spune ca ceva este rau daca iese din tiparele
obisnuite? Nu crezi ca lucrurile ar putea fi diferite, si totusi
n regula?
Ceea ce spunea Solomon era logic, dar Sara nu se
simtea cu nimic mai linistita. Desi nu l cunostea pe Seth
de foarte mult timp, baiatul dovedise un comportament
relativ stabil, iar Sara se obisnuise cu tiparul sau
comportamental.
Seth aparu dintre tufisuri si urca grabit scara.
- Slava cerului! spuse Sara. Solomon, te rog sa nu i
spui ca am fost ngrijorata. De acord?
Se simtea putin vinovata de grijile pe care si le facuse
pentru el.
Secretul tau este n siguranta n ceea ce ma priveste.
Din pacate, Legea Atractiei nu sepricepe lafel de bine sa
pastreze secretele.
Sara l privi pe Solomon, dorindu-si sa l ntrebe ce
a vrut sa spuna, dar chiar atunci capul lui Seth se iti pe
platforma.
- Salut! Ce mai e nou?
- Nimic deosebit, spuse Sara pe un ton neutru,
ncercnd sa para calma si senina. Te asteptam pe tine.
- O, mi pare rau, spuse Seth.
Sara astepta o explicatie referitoare la disparitia sa.
Seth si facu nsa de lucru cu o matura, cura tind
, ,
platforma de frunzele cazute. Parea extrem de preocupat
de ceea ce facea. Nu se uita la niciunul dintre ei.
178
Ceva nu este n regula, si spuse Sara.
Ma ntorc imediat, spuse si Solomon, care si lua , ,
zborul si plana de-a lungul rului. Sara si Seth se ridicara,
privindu-l cum se ndeparteaza. Asta chiar ca e ciudat, se
gndi Sara. Ceva se ntmpla aici.
Solomon cobor si prinse n cioc frnghia grea,
pe care o aduse pe platforma. Ceea ce se ntmpla n
continuare i lasa pe Sara si pe Seth cu gurile cascate si
cu ochii larg deschisi, literalmente: tinndu-se strns de
frnghie cu ghearele, Solomon sari de pe platforma si se
balansa deasupra rului, asa cum facusera Sara si cu Seth
de sute de ori pna atunci.
Geronimoooo! striga Solomon, n timp ce penele sale
i se zburleau datorita vntului. Sara si Seth se tavaleau pe
jos de rs.
n final, Solomon facu saltul pe malul opus al
rului, nu foarte diferit de al lor, si ateriza acolo unde si
, ,
propusese. si lua apoi zborul si aduse din nou frnghia
pe platforma. Seth o lua si o aseza la locul ei.
A fost ntr-adevar o experientafabuloasa! spuse Solomon.
Sara si Seth taceau, nestiind ce sa-i raspunda.
n cele din urma, Sara spuse:
- Solomon, ce ti se pare fabulos..la un salt cu frnghia
cnd tu poti zbura oriunde si oricnd doresti?
Dndu-si seama ce spusese, se ntoarse rapid catre
Seth si i spuse pe un ton rugator:
- mi pare rau, Seth, nu vreau sa spun cu asta ca
frnghia ta nu este cu adevarat minunata. Dimpotriva.
Vreau sa spun doar ca...
- nteleg perfect ce vrei sa spui, Sara. Oricum, eram
pe punctul de a-i pune lui Solomon aceeasi ntrebare.
179
Noi ne dam cu frnghia tocmli pentru ca nu putem
zbura, cel putin, nu n mod ObiS~1 uit. n schimb, cum se
face ca tu ... ?
Dar Solomon l ntrerupse. Nu exista experiente mai
bune sau mai reledect altele. ZbO,rulnu este mai bun dect
datul cufrnghia, lafel cum dat~l cufrnghia nu este mai
bun dect mersul pe jos. Fiecare eperienta oferapropriile
sale beneficii. Viata devine cu a'devarat savuroasa atunci
cnd acesteexperiente sunt extremI de variate.
De pilda, pentru mine, experi1ntade astazi cufrnghia a
fostprima din viata mea. Pnaacum nu mi-amplasat niciodata
ncrederean taria sau n traiectOrifuneifrnghii careatrna
dintr-un copac. Viata nu devine 9adevaratpalpitanta dect
atunci cnd descoperinpermanenta cevanou.
- Doamne, Solomon, nu clledeam ca mai ai ceva de
nvatat, spuse Seth. Credeam ca stii deja totul.
Daca af fti totul viata m-arp~rctisilaculme. Din fericire, procesul devenirii fi al expansiuniiJnu nceteaza niciodata.
- Eu una m-am gndit ca tot ce mi-as dori mai
mult pe lume ar fi sa mi nchid ochii si sa zbor cu tine,
Solomon. mi doresc sa las n sp~te acest orasel plictisitor
si sa explorez toate lucrurile minlnate care exista n lumea
larga, spuse Sara. I
Acest lucru este ct se poate de normal Sara. Este
firesc safii atrasa de noutatea unfi experiente. Sunt absolut
convins caprimele tale experiente de zbor alaturi de mine
au fost la fel de savuroase cum f fost pentru mine prima
mea experienta n care m-am dat ICU frnghia. Dar te asigur
ca nu te-ai ntrupat n acest co;~fizic glorios fi n aceasta
experienta fizica magnifica nu~ai pentru a-ti dori sa le
180
___________________ I ---------------~--
parasefti. De fapt, atunc1 cnd te-ai ntrupat, tu ftiai ca
cele mai mari provocari 4,le vietii le vei trai chiar aici, n
acest corpfizic fi pe aceastf planeta Pamnt, interactionnd
cu ceilalti fi descoperind t t felul de lucruri noi la care sa te
gndefti fi de oameni noi cu care sa interactionezi. Totul se
afla aici, nfattt ta, fi tot 1este lafel de minunat.
Seth si Sara simtira o stare de exaltare neobisnuita.
" ,
Desi nu ntelegeau pe eplin ce le spunea Solomon,
intuiau ca mesajul sau er adevarat.
Faptul ca aceasta pa are magica, ce putea face orice
lucru imaginabil, s-a buerat att de tare de banala lor
frnghie, i-a ajutat sa nwleaga ca aceasta lume fizica nu
era deloc urta sau rea. dimpotriva.
- Deci, Solomon, ceria ce vrei sa spui este ca nu vom
mai zbura cu tine, sau ,a nu ar trebui sa ne dorim sa
zburam?
Puteti face absolut orzceva doriti. Eu nu dorescdect sa
va ajut sa ntelegeti ct ci;l"valoroasa este experienta voastra actuala. Foarte multi oaleni se'simt profund nesatisflicuti
de experienta lor de viaFr' cheltuindu-fi ntreaga energie
pentru a obtine lucruri pe care nu le au nca. Ei nu fi dau
seama ct de importante f de valoroqsesunt mediul n care
se afla deja fi lucrurile pe lare le au.
Eu nu dorescsa va irfluentez n vreun fel experienta de viata. Tot ce dorescestel.santelegeti ca optiunile de care
dispuneti sunt nelimitate fi a marile bucurii ale vietii vorveni
la voi numai subforma e. erientelor noi. voi sunteti fiinte
aflau ntr-un vefnicproces de expansiune. Daca veti ntelege
fi veti ncuraja acestproces,permitizdu-i sa se manifestefara
sa l blocati, bucuria voastr.r~ va ~evenifara margini.
181
Sara zmbi. ncepea sa nte~eaga care era planul lui
Solomon ..
- Deci, ceea ce vrei sa spui fste ca ceea ce stim deja
sau ceea ce putem prevedea nu r,prezinta neaparat lucrul
cel mai bun? Asta vrei sa spui, Solomon?
Afteptati-va ca viata voastra~vfie tot timpul minunata
fi continuati sa explorati experie te noi. voi traiti o viata
minunata, prieteni, iar-eu doresca subliniez acest lucru.
- Sunt absolut de acord c tine, Solomon, spuse
Sara, simtind cum iubirea lui SOllomon o nconjoara din
toate directiile si o mngie.
- Si eu, spuse Seth pe acel,i ton blnd. Si eu.
~lJ
CAPITOLUL 28
Nli e X is t a n ici O nea r e ~tat e
Solomon, continua Sara, ce doreai sa spui
- atunci cnd afirmai ca Legea Atractiei nu stie
sa tina un secret?
,
Atunci cnd simti ceva, chiar dacapretinzi ca nu simti, , ,
rostind cuvinte carecontrazic ceeacesimti, "LegeaAtractiei"
raspunde la sentimentele tale, nu la ceea ce spui. De aceea,
lucrurilepe carele atragi n viata ta corespundsentimentelor
tale reale (pe careti le fi indica).
-Hm.
Sara pastra tacerea. CuvinteleJui Solomon nu erau
primele de acest fel pe care le auzise de la el.
Daca te simti vulnerabila sau speriata, dar pretinzi
ca nu ti-e teama, uneori devenind chiar agresiva, afa cum
se ntmpla cu unii elevi de la fcoala, "Legea Atractiei" va
continua sa ti ofereevenimente carecorespundsentimentului
tau de vulnerabilitate.
Daca ti plngi de mila, dar pretinzi ca te descurci de
minune, ceilalti vor continua sa te trateze cape o victima.
183
Daca te sim,ti sarac, nu po,ti alge prosperitatea.
Daca te simti gras, nu poti at1age supletea.
Daca simti ca esti tratat n md1dnedrept, nu poti atrag~
dreptatea.
Sara nghiti n sec. Mai au ,ise aceste lucruri de la
Solomon, dar o parte din ea co tinua sa creada ca nu
erau corecte. J
- Dar, Solomon, nu mi separ corect. Eu cred ca Legea
Atractiei ar trebui sa ne ofere di cnd n cnd o pauza,
ntinzndu-ne o mna de ajutor atnci cnd avem nevoie.
Solomon zmbi. Acesta este lucrul pe carefoarte putini
oameni l nteleg n legatura. cu Lt'tea Atractiei. Ei cred ca
aceasta lege trebuie sa se comporte l. fel ca o mama sau ca un
prieten, ntinzndu-le n permaneta o mna de ajutor.
- Pai, eu cred ca ar fi mai d, agut din partea ei. Nu
esti de aceeasi parere?
Nu prea. Dimpotriva, Sara, CId ca o astfel de atitudine
nu ar face dect sa nrautateasca si mai tare lucrurile.
- Cum adica?
Simplu: daca Legea Atractiei . rfi inconstanta, nimeni
nu ar mai sti vreodata unde se afla.ITocmai datorita preciziei sale nsa, orice om poate nvata - prin practica - sa atraga
exact ceea ce si doreste de la viata.l lIezi tu, Sara, daca vei obs~rv cu atentie ceea ce simti
si faptul ca evenimentele din viata I ta se po'rrivesc peifect ;u sentimentele tale, vei ntelege mai biie cum functioneaza Legea
Atractiei. lIei ntelege astfel ca daca t~vei schimba sentimentele,
vei putea schimba inclusiv circumstaftele din viata ta. - Dar ce se ntmpla daca nlf reusesc sa schimb ceea
ce simt, Solomon?
Ei bine, Sara, nu ai niciun twtiv sub soare sa nu ti
poti schimba sentimentele.
184
- Bine, dar daca mi s-ar ntmpla ceva cu adevarat
ngrozitor?
Chiar fi ntr-un asemenea caz, ti-ai putea orienta
atentia catre ceva care teface sa te simti bine, uitnd pentru
moment de situatia n care te afli.
- Bine, dar daca situatia n care ma aflu este mai
,
mult dect ngrozitoare?
Ai avea un motiv cu att mai serios de a te gndi la
altceva mai placut.
- Dar ... protesta Sara.
Solomon o ntrerupse nsa. Sara, oamenii cred de
multe ori ca pot mbunatati lucrurile intrnd singuri n
centrul ciclonului fi ncercnd sa le repare. Din pacate, ei
nu reufescniciodata. Singura caleprin carepoti mbunatati
o situatie consta n a-ti focaliza atentia asupra unor lucruri
care te fac sa te simti mai bine, pornind de la premisa ca
tot ceea ce se ntmpla n viata ta se ntmpla din cauza
sentimentelor tale.
- Stiu ca mi tot spui asta, Solomon, dar mie mi se
pare ca...
Cei mai multi oameni nvata acest lucru mergnd pe
calea ceagrea, Sara. nvata sa ti controlezi sentimentele fi
lucrurile vor deveni mult mai ufoarepentru tine. n realitate,
nu exista nicio nedreptate. TOatalumea primefte exact ceea
ce ofera, respectiv ceea ce simte. Din acestpunct de vedere,
echilibrul este ntotdeauna perfect, fi implicit foarte just.
- Bine, Solomon, oEtaSara.
Stia ca Solomon avea dreptate. Stia la fel de bine ca
nu avea niciun sens sa ncerce sa l convinga de contrariul.
Atunci cnd vorbea despre LegeaAtractiei, Solomon nu se
lasa niciodata clintit din parerile lui.
185
De altfel, lectia de astazi avea un aspect care suna
foarte bine n urechile ei: nu exista nicio nedreptate.
Numai aceste cuvinte erau suficiente pentru a o face sa
se simta mai bine.
A doua zi, n timp ce mergea catre scoala, Sara
continua sa se gndeasca la cele spuse de Solomon: daca
te simti sarac, nu poti atrage catre tineprosperitatea. Daca te
simti gras, nu poti atrage sup{etea. Daca simti ca esti tratat
n mod nedrept, nu poti atrage dreptatea.
- Mi se pare att de nedrept, le auzi Sara pe fetele
din spatele ei lamentndu-se.
Zmbi. Ramasese nfotdeauna uimita sa vada ct
de des se reflectau lucrurile la care tocmai se gndea n
experientele ei curente. Sara nu era destul de aproape
pentru a auzi ce anume li se parea fetelor din spate att
de nedrept, dar tonul vocii lor era suficient pentru a-si da
seama de intensitatea sentimentelor lor.
Nu poti sa te bucuri de dreptate daca te focalizezi
asupra nedreptatii, se gndi Sara.
- Nu este drept, nu este drept, auzi Sara vocea unui
baiat protestnd.
Domnul Marchant l tinea strns pe elevul suparat,
urcnd mpreuna cu el treptele cladirii administratiei.
- Viata nu este ntotdeauna dreapta, tinere.
- Cum se face ca i-ati lasat pe ceilalti sa intre? se , ,
plnse baiatul.
Domnul Marchant nu i raspunse tnarului sau
prizonier.
- Numai mie mi se ntmpla chestii din astea.
Sara zmbi. Nu exista nedreptate, si aminti ea.
- Hei, Sara, asteapta..;ma!
186
din urma.
- Sara, vreau sa vorbesc ceva cu tine. S-a ntmplat
ceva groazmc.
Sara nghiti n sec si astepta ca Seth sa si traga
respiratia. 1se paru ca a trecut o ora pna cnd acesta
ncepu sa vorbeasca. I
- Ce el? Ce s-a ntJPlat?
- Tata a aflat de cjsuta din copac si mi-a spus ca nu mai pot merge acolo'l A adaugat ca exista lucruri mai
importante pe care le-as putea face dect sa mi pierd
timpul prin copaci.
- O, Seth, se plnse Sara. Nu-i corect!
Auzindu-si proprde cuvinte, Sara se revolta.
nu sti ca ceea ce simtea 'nfluenta rezultatele de care avea
, "
parte. Aflase deja toate a este lucruri, dar cum era posibil
sa nu i se para nedrept c ea ce i spunea Seth?
- Mi-a mai spus cfl domnul Wilsenholm a intrat
n magazinul de electronice sj s-a plns ca niste copii
se dadeau cu frnghia , pomii lui. A adaugat ca asta
nseamna ncalcarea profrietati si ca daca va fi cazul, va taia copacii ca sa i mpi1dice pe zanatici sa se mai urce n
ei, riscnd sa si rupa gturile si sa moara.
Tata s-a prins imed+t ca era vorba de mine, ntruct
stia ct de mult mi plac fasutele din copaci. Mi-a spus ca
ar fi trebuit sa fiu mai n~elept si m-a biciu ...
- Ce!?
- Nimic. Trebuie sa plec.
. Ochii Sarei se umpl ra de lacrimi. Se duse la dulapul
din vestiar si si ndesa c rtile n el. Se duse apoi la toaleta
, , ,
fetelor si si sterse fata c un servetel de hrtie.
) , , , "
187
- Nu este drept, spuse ea cu voce tare.
Retine, Sara, nu exista nimic nedrept n acest
Univers. TOtceea ce ti se ntmpla se datoreaza vibratiilor
sentimentelor tale.
- Stiu ca mi tot repeti acest lucru, Solomon, dar ce
pot face n acest caz?
Trebuie sa ti schimbi sentimentele.
- Bine, dar este prea trziu pentru asta. Tatal lui
Seth i-a interzis deja sa mai vina la casuta din copac, iar
domnul Wilsenholm stie ca am fost acolo, asa ca probabil
ca nu voi mai putea merge. nici eu.
Nu este niciodata prea trziu, Sara. Indiferent ce se
ntmpla, tu detii ntotdeauna controlul asuprasentimentelor
tale. De aceea, tu poti schimba oricnd doresti o situatie,
indiferent cum pare ea la ora actuala.
Sara si sterse din nou ochii.
, ,
- Bine, Solomon, voi ncerca. Oricum, nu cred ca
mai am ceva de pierdut.
Ne vedem n casuta din copacdupa scoala.
- Dar domnul Wilsenholm spune ca asta nseamna
ncalcarea proprietatii!
Solomon nu i raspunse.
- Bine, ne vedem acolo, spuse Sara. Chiar atunci, usa
toaletei se deschise si o fata din clasa Sarei intra pe ea.
- Cu cine te vezi, si unde? o ntreba ea, privind
curioasa n jur si constatnd ca toaleta era goala.
- Nu stiu, i raspunse evaziv Sara, parasind toaleta.
- Bine, fii ciudata, daca asta vrei, i spuse fata.
- De acord. l70i fi ciudata, se amuza Sara, mergnd
mai departe.
188
CAPITOLUL 29
Increaerea n le~ea Atractiei
Ziua petrecuta la scoala i se paruse foarte lunga,
asa ca Sara se bucura cnd auzi clopotelul care
anunta sfrsitul orelor. l astepta pe Seth timp de cteva
minute lnga steagul din curtea scolii, spernd ca acesta va
aparea, dar fara sa creada cu adevarat n aceasta minune.
De aceea, Sara se ndrepta singura catre casuta din copac.
La nceput se simti trista, stiind ca Seth nu va veni. Apoi
se simti furioasa pe tatal lui pentru ca i interzisese sa vina.
n sfrsit, se simti vinovata pentru ca ncalca proprietatea
cuiva. Ce expresie urta: nca.lcarea,proprietatii.
Sara fu fericita sa l vada pe Solomon asteptnd-o pe
platforma casutei.
Buna, Sara. Ma bucur ca ne vedem.
- Si eu ma bucur, Solomon, dar nu crezi ca voi avea
, .
necazuri pentru ca am ncalcat proprietatea cuiva?
Aceasta expresie suna teribil. Cum te face sa te simti?
- Ct se poate de rau, Solomon. Sincera sa fiu, nici
macar nu prea stiu ce nseamna, dar suna destul de grav.
189
Cel mai probabil, nseamna ca nIl trebuie sa fiu aici. Crezi
ca vom avea necazuri? -
TOtcetipot spune, Sara, esteca mipetrecmai tot tinipul
stnd n copacisi nu mi s-a ntmp~t niciodatasaam necazuri
pentru caam ncakatproprietatea ulneialtepersoane.
Sara rse.
- Da, dar, Solomon, tu estI o bufnita. Oamenii se
asteapta sa te vada stn,d n c~p~+. '
Bine, dar acestcopacnu mi apartine mie, lafel cum nu
ti apartine nici tie. Tehnic vorbinf toatepasarile, pisicile si
veveritele, defapt, sute de cre~turi CErelocuiescchiar acum n
acest copac,ar trebui safie acuzatete ncalcareaproprietatii.
Sara rse si mai tare.
- Da, banuiesc ca ai dreptat ..
Domnului Wilsenholm nu-i ~asa deloc ca arborele lui este!ocuit ~e :oate aces~ec~ea~uri:.I.S~ra, si am ban~ia:a ca
daca ar stz cat de acasa va szmtzt! m acest copac sz cat de
atenti sunteti atunci cnd va urcaji n el, nu si-ar maiface
" "
delocgriji n legatura cu voi.
Sara simti o anumita alinare. Era pentru prima data
n acea zi ngrozitoare cnd se Sitl tea ct de ct usurata.
- Chiar crezi acest lucru, So omon?
Chiar l cred, Sara. Domnul ilsenholm nu este deloc
un om rau si nu doreste sa se bucure cu egoism de copacul
lui, p~str~ndu-l ~nu~ai !entru Si+. De .ft:~t, ~red chiar ca
ar fi mcantat sa stze cat de mul1 fretuztz voz acest copac batrn. nclin mai degraba sa crer, ca se teme sa nu vi se
ntmple ceva rau. Nestiind ct Cleresponsabili sunteti si
ct de familiarizati sunteti cu co~acul lui, si imagineaza
cele mai rele lucruri care vi s-an putea ntmpla. Aceste
190
sentimente se nasc din grijile lui imaginare, neavnd nimic
de-aface cu realitatea.
- n acest caz, ce ar trebui sa fac?
Pai, daca as fi n locul tau, Sara, m-as duce acasa
fl m-as gndi la ct de minunat este acest copac batrn.
Mi-as aduce aminte ct de bine ma simt atunci cnd ma
aflu n el. As face o lista cu ct mai multe lucruri pe care
le iubesc n legatura cu acest copac. Mi-as aduce aminte de
toata distractia de care am avut parte mpreuna cu Seth n
acest copac.As retrai celemai frumoase amintiri, rulndu-le
de nenumarate ori n mintea mea, pna cnd m-as umple
literalmente cu vibratia frumusetii copacului, dupa care as
avea ncredere n Legea Atractiei, asteptnd ca aceasta sa
rezolve actuala situatie.
- Si ce ar mai putea face LegeaAtractiei?
LegeaAtractiei poate face foarte multe lucruri. Nu poti
sti niciodata dinainte cepoate face ea, pna cnd lucrurile
nu ncep sa se deruleze. Un lucru este nsa sigur: daca tu te
simti bine, ceeacese va ntmpla te vaface sa te simti bine
n continuare.
- Bine, Solomon, voi ncerca ce mi-ai spus. La urma
urmelor, nu este deloc greu s~fac o lista cu toate lucrurile
pe care le iubesc n legatura cu acest copac. Adevarul este
ca l iubesc sincer.
Solomon zmbi. Stiu, Sara, stiu.
n seara aceleiasi zile, Sara ramase n dormitorul
,
el, gndindu-se la copacul minunat. si aminti ct de
ncntata a fost atunci cnd Seth i-a aratat prima data
casuta din copac, apoi de momentul n care a sarit pentru
prima data cu frnghialegata de Seth, tinndu-se strns
191
de ea. Rse cnd si aminti de cazaturile lui Seth primele
dati cnd se desprinsese de pe frnghie. si aminti apoi de
orele sublime petrecute mpreuna cu Seth si cu Solomon,
discutnd n copac. Cu aceste gnduri minunate n minte,
Sara adormi.
CAPItOLUL 30
risicul care a ncalcat
rrorpetatea
Sara si deschise 1chii, surprinsa sa constate ca
dormitorul ei erf luminat de razele soarelui.
Ramase nca si mai surprinsa sa constate ca era aproape ora
9:00. Sari din pat, ntreb~ndu-se cum se facea ca mama
ei nu o trezise ca sa se dufla la scoala. Apoi si aminti ca
astazi era smbata.
- Buna dimineata, s4mnorila, se auzi vocea mamei
sale, cnd Sara intra n bUfatarie. Pareai sa te bucuri att
de tare de somnul de di~ineata nct nu am vrut sa te
trezesc. Ai dormit bine?
- Da, i raspunse Sar , nca putin somnoroasa.
- Tata lucreaza astazt- De aceea, m-am gndit sa
merg n centru ca sa fac niste cumparaturi. Jason sta la
Billy astazi. Daca doresti, hti binevenita sa vii cu mine.
Daca nu, poti ...
Sara si tinu resPiratia.IOare chiar i va permite mama
, , ,
ei sa si petreaca singura zimaacasa, sau oriunde dorea?
- ... Poti face ce vrei, Icont~nua mama.
~93
I
- Cred ca voi ramne acasa, i raspunse Sara, sarind
n sus de bucurie (n slnea ei).
- Cum doresti, scumpo. Ma voi ntoarce spre seara.
ti doresc o zi minunata, si nu-ti face griji n legatura cu
treburile pe care le ai de obicei de facut smbata. M-am
ocupat eu de majoritatea, iar n casa este destul de ordine.
Ne vedem mai trziu, iubito.
Zmbetul Sarei.i se ntindea pe ntreaga fata. Desi
mama ei era ntotdeauna o prezenta foarte placuta, iar
Sara ar fi recunoscut oricnd ca are o viata de familie
,
usoara si frumoasa, totusi lucrurile luasera o ntorsatura
" 1
neasteptat de roza. Oare ncepuse deja sa functioneze
magia Legii Atractiei de care vorbea Solomon?
Sara se mbraca, si trase un pulover peste haine si iesi , , ,
afara. Initial se gndi la casuta din copac si simti imboldul
de a se duce acolo, pentru afi pur fi simplu. Simti nsa n
egala masura si o mare reticenta. , ,
Atunci, n minte i aparu o idee. Se vizualiza clar
trecnd pe lnga curtea familiei Wilsenholm, traversnd
rul si iesind n Strada Principala, la locul ei preferat de pe
pod. Impulsul fu att de puternic nct nu mai statu deloc
pe gnduri. Iesi pe usa din spate si o porni la drum.
n timp ce trecea pe lnga un gard, auzi pe cineva
plngnd. Ramase pe loc, ncercnd sa si dea seama de
unde venea plnsul. Vazu o femeie ntr-un halat de baie
stnd sub un copac si privind n sus. Sara si dadu seama
ca se afla n fata curtii familiei Wilsenholm, dar nu prea
era sigura cine era femeia. Doamna Wilsenholm era
bolnava de atti ani nct Sara nu si mai amintea ultima
, ,
data cnd o vazuse.
194
- Va simtiti bine? i striga Sara. , ,
- Nu, draga mea, nu ma simt bine deloc. Pisica mea
s-a urcat din nou n acest copac si nu se mai poate da jos
din el. A stat acolo toata noaptea. Sotul meu este plecat n
oras si pur si simplu nu stiu cum sa o aJ'ut sa coboare. , " ,
Femeia si frnse minile, apoi si strnse halatul pe
lnga corp. Sara si dadea seama ca i era frig si n acelasi
timp ca era foarte suparata.
Sara se uita la copacul urias si vazu n vrful lui un , ,
pui de pisica. Miau! Miau! Parea foarte speriat.
- Pis, pis, pis! striga Sara.
- Degeaba, i spuse doamna Wilsenholm. Am
strigat-o ore ntregi.
- Doamna Wilsenholm, ar trebui sa intrati n casa si
, ,
sa va ncalziti, i spuse Sara calma. Nu va faceti probleme
n legatura cu pisicul. l dau eu jos.
- O, nu, scumpo. Nu as putea fi de acord. Ai putea
cadea si ti-ai putea rupe ceva.
- Nici vorba. Sunt foarte priceputa la cataratul n
copacI.
Doamna Wilsenholm accepta cu reticenta sa intre n
casa si o privi pe Sara de la fer~astra ,mare din sufragerie.
Sara vazu o scara sprijinita de hambar si o aduse la
baza copacului. Se urca apoi pe ea, treapta dupa treapta,
cu atentie, pna cnd se convinse ca aceasta este proptita
foarte bine de copac. Cobor si i fixa mai bine baza, astfel
nct sa aiba o stabilitate maxima. Cnd se convinse ca
totul era n regula, ncepu sa urce pe ea. Scara nu era foarte
nalta, dar ajungea pna la prima- creanga a copacului.
Sara se prinse de ea si se trase n sus. Urca apoi, creanga
195
dupa creanga, pna cnd ajunse la ramura pe care statea
pisicul care mieuna.
Acesta era foarte speriat si nu parea dispus sa dea
drumul la creanga de care se tinea cu ghearele. De aceea,
Sara ramase pe creanga, ntrebndu-se ce sa, faca n
continuare.
- Hei, pisicule, si tu ncalci proprietatea?
Pisicul mieuna.
- Aha, deci o ncalci, nu-i asa? rse Sara.
Se aseza mai confortabil pe creanga, cu picioarele
atrnndu-i n jos. Mngie pisicul pe spate si i explica cu
blndete ca nu credea cu adevarat ca ncalca proprietatea,
ca nu avea de ce sa i fie teama si ca era aproape la fel de
usor sa coboare cum fusese sa urce n copac.
n cele din urma, Sara i desprinse ghearele si continua
sa l mngie pna cnd pisicul se opri din mieunat. l
baga apoi n interiorul pulovarului ei, al carui capat de
jos si-l baga n pantaloni, asigurndu-i astfel micut ului ei
prieten un loc sigur pentru a fi transportat. n final, Sara
cobor cu atentie pna la scara, iar de aici pna jos.
Cnd Sara atinse solul, doamna Wilsenholm nflori
toata.
- A fost cea mai curajoasa misiune de salvare pe care
am vazut-o vreodata! i spuse ea, lund pisicul din bratele
Sarei si lipindu-si-Ila gt. Cum te cheama?
- Sara. Familia mea locuieste la capatul strazii, lnga
fabrica de lactate.
- O, nteleg, Sara. Si banuiesc ca ti petreci foarte
mult timp prin copaci, nu-i asa?
- Mda, asa as zice, i zmbi Sara. Ma catar n copaci
, , ,
nca de cnd am nvatat sa merg. Pe timpuri, mama si
196
facea griji, dar acum i-a rrecut. Obisnuieste sa spuna ca daca mi-ar fi dat sa cad ln cap, probabil ca as fi patit
demult acest lucru.
I
- Pai, din cte mi-an;1 dat seama, nu cred ca mama
ta are motive reale de 1lngrijOrare. Esti o fata foarte
ndemnatica, Sara, si n plus, mi-ai salvat pisicul. Nu
stiu cum ti-as putea multumi. , ,) ) -r
Sotul meu si face grij~n legatura cu niste tineri care
se tot urca n copacii lui ~e pe malul rului, ba chiar a
amenintat ca va taia copacti. I-am tot spus ca nu are de ce
sa si faca griji, dar este un neamt batrn si ncapatnat, si
odata ce i intra ceva n cap, de obicei nu-i mai iese. Dar
daca acei tineri ar fi la fel dF ndemnatici ca tine, nu cred
ca ar mai trebui sa si faca griji. Ce zici, Sara?
- Nu, doamna, cu sigrranta nu ar trebui.
Ezita o clipa, apoi iz[cni:
- Cred ca trebuie sa va marturisesc ca acei tineri
suntem eu si un prieten d -al meu.
Sara nghiti n sec. orbise. fara sa-si dea seama ce
face. La momentul respec1iv i se paruse firesc, dar acum
constata ca doamna Wilseljlholm nu spunea nimic.
- Bine, uite cum faFem, Sara. Eu am sa-i spun
domnului Wilsenholm ae am vazut astazi. Nu ti
pot promite nimic, ntrJct este un batrn nerod ;i
ncapatnat, dar se ntmp~a uneori sa ma mai si asculte. Voi face presiuni asupra luiln favoarea voastra. Daca te-ar
vedea cum te cateri n coRaci, nu cred ca si-ar mai face
griji legate de voi. Da-mi ~utin timp. Treci 'pe la mine n
cteva zile si ti voi spune le am rezolvat. - Va multumesc, va mfltumesc, va multumesc, spuse
dintr-o suflare Sara. Nu 1ra sigura ce anume i trezea
197
I
ntr-o asemenea masura enruzitmul: posibilitatea de a li se permite sa urce nesti-ngheriti I~ncopacul lor sau ac.easta
demonstratie miraculoasa a Leg~iAtractiei. Oricum, Sara
se simtea n al noualea cer.
,
CAPITOLUL 31
rutem reusi
,
Dupa experienta salvarii puiului de pisica din
curtea doamnei Wilsenholm, Sara se ndrepta
catre casa, dupa care si aminti ca intentionase sa ajunga
la locul ei preferat de pe pod. Mi-as dori sa i pot transmite
lui Seth vestea cea buna, se gndi ea.
Sara nu fusese niciodata acasa la Seth, si desi acesta
, ,
nu vorbea niciodata prea mult despre familia sa, fata si
dadea seama (din ceea ce nu spunea) ca viata sa nu era
prea placuta acasa. De aceea, stia ca nu era cazul sa apara
pur si simplu la usa lui.
- Mi-ar placea sa dau nas n nas cu el, si spuse ea cu
voce tare.
Se opri pe marginea rului si privi puntea fragila
formata din busteni. Pasi pe ea si si ntinse bratele lateral, , , " ,
astfel nct sa si pastreze mai bine echilibrul, dupa care
ncepu sa alerge pe punte. Se simtea minunat. Dupa
miracolul care tocmai se ntmplas'e, se simtea de parca ar
fi putut zbura deasupra rului.
199
- Hei, domnisoara, nu stii ca rul este periculos si ca " ,
te-ai putea neca? auzi ea vocea ironica a lui Seth, venind
din tufisuri.
,
Seth statea pe o piatra mare, la numai ctiva metri
de capatul puntii. si descaltase pantofii si ciorapii si si
scalda picioarele n apa rece a rului.
- Seth, sunt att de fericita ca te vad! Nu o sa ghicesti
niciodata ce s-a ntmplat! _
Seth si dadea seama din tonul vocii ei ca sentmplase
ceva important.
- Spune-mi! Despre ce este vorba?
- Treceam pe lnga- curtea familiei Wilsenholm,
cnd ...
- Doamne, Sara, esti curajoasa. Credeam ca...
- Stiu, stiu. Nu prea ma gndeam la ce faceam ...
Dar totul s-a terminat cu bine.
Doamna Wilsenholm se afla n curte si plngea.
Puiul ei de pisica se urcase n copac si nu se mai putea
da jos. De aceea, i-am spus ca am sa ma urc eu dupa el.
Mi-a raspuns ca este prea periculos, dar am convins-o ca
ma voi descurca ... Ca sa nu lungesc vorba, m-am urcat n
copac si i-am dat pisicul jos ... Atunci, mi-a spus ca sotul
ei era furios din cauza unor copii care se urcau n copacii
lui de pe malul rului, dar daca acei copii se pricepeau la
fel de bine la catarat ca si mine, probabil ca nu si-ar mai
face attea griji ... De aceea, i-am spus ca eu eram unul
din copiii care se urcau n copacii lor ...
Sara facu o pauza ca sa respire, ntruct vorbise pe
nerasuflate.
- Sara! Ce-a fost n mintea ta!?
200
- Nu, Seth, e n regula. Doamna Wilsenholm era att
de fericita ca i-am salvat pisicul si att de impresionata de
usurinta cu care ma urcasem n copac nct mi-a promis
ca va vorbi cu sotul ei si ca va ncerca sa l convinga ca nu , ,
i vom face probleme.
- Chiar crezi ca va reufi, Sara? Crezi ca domnul
Wilsenholm o va asculta?
- Nu stiu. Stiu doar ca se petrece ceva magic, Seth.
Solomon mi-a spus sa mi aduc aminte ct de minunate
au fost experientele noastre n copac, iar Legea Atractiei
va face restul. Am facut o lista lunga cu toate lucrurile pe
care le iubesc la acel copac si la casuta noastra. A doua zi
dimineata, totul a concurat pentru a-mi mplini dorinta:
mama a plecat la cumparaturi si mi-a spus ca pot face
orice doresc. Daca as tine cont numai de acest lucru si
, , ,
tot ar fi un miracol. Apoi mi-a spus ca nu mai trebuie
sa fac treburile pe care le am de obiCei de facut smbata,
ntruct le facuse ea n locul meu. Nu-mi mai amintesc sa
se fi ntmplat vreodata asa ceva. n sfrsit, am gasit-o pe
doamna Wilsenholm n curtea ei, plngnd dupa pisic. A
fost mai mult dect ciudat, Seth. Parca ntregul univers
ar fi concurat sa ne ajute. S?lomon mi povesteste astfel
de lucruri de cnd l cunosc, dar pna acum nu am mai
vazut Legea Atractiei actionnd ntr-o maniera att de
perfecta si de rapida. Cred ca totul se datoreaza faptului
ca ne dorim enorm de mult acest lucru.
- Bun, Sara, si acum ce facem?
,
- Pai, p.u cred ca depinde de noi. Solomon spune ca
noi nu trebuie sa facem altceva dect sa simtim ceea ce ne
,
dorim cu adevarat, iar Legea Atractiei va face restul.
201
-Hmmm.
Seth ramase tacut.
Sara astepta ca el sa zica ceva.
Seth parea ca avea ceva de spus, dar nu ndraznea sa
si dea drumul la gura.
- Ce el?izbucni Sara. Zi odata!
si dadea seama ca ceva l deranja pe Seth.
- Cred ca o sa ne ltlutam din nou,
- Sa va mutati!? Unde sa va mutati?
, ,
- Tata si-a pierdut slujba. Fiul domnului Bergheim
a terminat colegiul, iar tatal lui i-a spus ca poate sa preia
slujba tatalui meu. Sara, nu"e drept!
Nu e drept. Aceste cuvinte i reamintira Sarei lectia
lui Solomon despre dreptate. Cuvintele lui Solomon i
reaparura n minte: Cei mai multi oameni prefera sa nvete
aceasta lectie mergnd pe calea cea grea, Sara. nvata sa
ti controlezi sentimentele si vei vedea ct de usoara ti va
} , ,)
deveni viata. vei constata astfel ca n lume nu exista nicio
nedreptate. Tuprimesti exact ceeace oferi, respectivcesimti.
Oferta Universului se suprapune ntotdeauna cu cerereata;
de aceea, nu putem vorbi niciodata de nedreptate.
- Seth, Seth, i spuse Sara nerabdatoare. Putem
rezolva aceasta problema.
- Sara, nu prea vad cum ...
Dar Sara l ntrerupse pe Seth.
- Ba da, Seth, putem. Tot ce trebuie sa facem este o lista
cu toate lucrurile pe care le iubim n legatura cu prezenta
ta n acest oras, sau cu slujba tatalui tau la magazinul de
electronice, iar LegeaAtractiei va avea grija de restul.
- Sara, cum crezi ca l-am putea convinge noi pe
domnul Bergheim sa l tina n continuare pe tata angajat?
202
- Asta nu-i treaba noastra, Sem. Solomon spune ca...
Chiar atunci, din copacul de deasupra lor cazura o
gramada de frunze, iar Solomon executa o aterizareperfecta.
Ma gndeam eu ca va voi gasi aici, le spuse Solomon,
urcndu-se pe o movilita si aranjndu-si penele cu ciocul.
Este o zi minunata, nu-i asa?
- Solomon, nu o sa-ti vina sa crezi cte lucruri
,
s-au ntmplat de cnd am vorbit ieri! izbucni pe
nerasuflate Sara.
Pai, ca safiu sincer, cred ca mi-am facut o idee destul
de precisa, i zmbi Solomon.
Sara se distra, amintindu-si ca Solomon stie ntot-
, ,
deauna totul.
Constat ca lucrurile progreseaza frumos n ceea ce
priveste casuta din copac, le spuse Solomon, pe un ton
profesoral. Cred ca a sosit timpul sa lucram la ultimele
evenimente.
- Solomon, tata si-a pierdut slujba. Mi-a spus ca
va ncerca sa nchirieze din nou o ferma, ca sa nu mai
depinda de capriciile oricarui patron care prefera sa si
angajeze hul lipsit de experienta n detrimentul unui
adult care stie ce face.
nteleg, spuse Solomon. Este normal ca tatal
tau sa simta o stare de amaraciune n astfel de conditii.
Din pacate pentru el acest sentiment nu l poate ajuta sa
schimbe lucrurile n bine. Dimpotriva. Este lafel de normal
ca tu nsuti sa simti o stare de amaraciune, Seth, ntruct
decizia tatalui tau ~ti afecteaza inclusiv tie viata. Dintr-una
ntr-alta, este normal casi..JH sa simti o stare de amaraciune,
Sara, ntruct acestsir de evenimente ti afecteazasi tie viata.
203
- Bun, si ce putem face, Solomon? spuse Sara. Nu
exista nimic ce am putea face n aceasta privinta?
O, ba da, Sara. Puterea voastra de a va schimba n
bine viata este nelimitata.
- Dar, Solomon, noi nu suntem dect niste copii!
Cum am putea noi sa...
Solomon l ntrerupse pe Seth. Omul careseconecteaza
lafluxul cosmic al vietii este mai puternic dect un milion
de oameni care nu sunt conectati la acestflux.
Seth si Sara se privira.
- Vrei sa spui ca noi i-am putea determina sa faca
ceva mpotriva vointei lor?
Nu tocmai. De altfel nu este treaba voastra sa va
imaginati ce se va ntmpla si cum. Sarcina voastra este
doar aceea de a va imagina un rezultat fericit pentru toata
lumea, iar Legea Atractiei va avea grija sa va ndeplineasca
dorinta.
- Ce vrei sa spui atunci cnd afirmi: pentru toata
lumea? Te referi inclusiv la domnul Bergheim si la
neispravitul sau fiu?
Seth, amaraciunea ta este naturala n conditiile date,
dar nu te ajuta cu nimic. Dimpotriva. Retine: ori de cte
ori te simti furios sau nefericit, tu te deconectezi singur de la
fluxul Bunastarii universale, iar atunci cnd esti deconectat
de la acestflux, puterea ta de a schimba realitatea devine
nesemnificativa.
Seth pastra tacerea. Solomon le vorbise adeseori de
acest lucru.
Nu ncerca sa ti imaginezi ce se va ntmpla n
continuare. Limiteaza-te sa pretinzi ca aceasta ntmplare
204
nefericita a trecut si ca totul s-a rezolvat cu bine.
Gndeste-te ca tu si cu Sara veti continua sa va ntlniti la
} " ,
casuta din copac si ca viata ta va deveni din ce n ce mai
buna. Aminteste-ti cevaplacut si sustine n mintea ta aceste
gnduri. Chiar daca celelaltegnduri vor reveni din cnd n
cnd (Sifii convins ca o vorface, celputin pentru o vreme),
reIaxeaza-te, uita de ele si concentreaza-te din nou asupra
gndurilor talefericite. Apoi priveste cese va ntmpla.
- Solomon, o sa ne ajuti? l ntreba si Sara.
Ajutorul va veni la voi din nenumarate planuri si
va lua cele mai neasteptate cursuri. veti fi uimiti de ct
de mult ajutor veti primi pentru ca dorinta voastra sa se
ndeplineasca. Dar mai nti de toate, va trebui sa vapuneti
la unison cu ea, din punct de vedere energetic.
Sara si Seth se privira din nou. nvatasera deja foarte multe
lucruri despre fenomenul rewnantei energetice. si amintira
de povestea cu prisma, de gazul cu miros de oua stricate, de
sirena de incendiu ... si ncepura sa se simta mai bine.
- Putem reusi! spusera ei la unison, dupa care izbuc-
nira n rs.
Chiar puteti, le spuse si Solomon.
- Solomon? spuse Sara. ti mai aduci aminte cnd
ne-ai spus ca Universul raspunde~ la vibratiile noastre si
ca Legea Atractiei face toata munca? Ei bine, vreau sa te
ntreb daca aceasta lege actioneaza mai rapid atunci cnd
ne dorim foarte tare ceva. De pilda, n cazul casutei din
copac, lucrurile s-au derulat ntr-o maniera cu adevarat
magica si extrem de rapida.
Lucrurile se deruleaza ntotdeauna rapid, Sara,
indiferent daca dorinta voastra este mareata sau minora.
Este lafel de usor sa creezi un castel casi un nasture.
205
Distrati-va n timpul acestui plroces. Faceti tot ce va sta
n puteri pentru a va imagina un Irezultat final fericit, dar
nu ncercati sa stabiliti cum se va 'ajunge la el. Sariti peste
cum se va ntmpla, sau peste tine vk va ajuta, ori cnd se va
ntmpla, ori unde. concentrati-vl1 numai asupra dorintei
voastre fi asupra motivelor pentru .are va doriti ceea ce va
doriti. Si mai presus de orice, ncer1ati sa va simtiti ufurati.
TOtul este bine n aceasta lume.
Seth si Sara privira cum 'Sol mon si ia zborul si se
nalta catre cer. Ramasera linistitil ... fiecare gndindu-se
, , ,
la viitorul lor.
- Nu stiu de unde sa n-eep, o a Seth. Ori de cte ori
ncerc sa ma gndesc la ceva, mi v ne n minte ceva rau.
- Stiu, spuse Sara. Si mie m' se ntmpla la fel. Ma
gndesc nsa ca daca ne vine n inte ceva rau, ne-am
putea imagina rezultatul opus.
- Cum adica?
- De pilda, ne-am putea gi cum te-ai simti daca
tatal tau ar veni acasa si ti-ar spu e ca si-a pastrat slujba,
adica exact opusul situatiei n ca e ar veni acasa si ti-ar
, I ' ,
spune ca si-a pierdut-o.
- nteleg ... Bine. mi imaginez ca stau n camera
mea si ca aud usa de la intrare t~ntindu-se. Acum aud
vocea tatei n bucatarie ...
- Ce ton are? Este fericit?
- Super-fericit, rnji Seth cu toata gura. Chiar este.
Este extrem de fericit, iar acum aud acea mamei, care este la
fel de fericita. Ma reped n jos pe s I ari si i vad mbratisn-
du-se. Mama si sterge lacrimile de pe fata cu o batista.
- Ce crezi ca s-a ntmplat? +1ntreba Sara, intrnd
n jocul lui.
206
- Solomon spune Jnu trebuie sa ne imaginam chiar
toate detaliile, ci doar uf final fericit.
- Perfect. Pna acuI' chiar ne simtim bine.
-Asa este.
,
- Sper ca va functi na.
- Si eu. Oricum, ~a simt deja mai bine.
- Si eu.
,
- Cred ca ar trebui Isama duc acasa.
- Da, si eu.
- Seth! l striga S~ra, ntorcndu-si capul. Chiar
daca parimii tau nu vor Iq fericiti deseara, cel putin ti vei , rJ, , ,
putea aminti versiunea loastra, nu a lor. ntelegi ce vreau
sa spun?
- Perfect. Cred ca o sa ma duc la culcare devreme.
mi va fi mai usor sa mi~i imaginez fericiti daca nu le voi privi fetele triste. I
- Super! rse Sara. ~una idee!
- Seth! l striga ea 1in nou. Eu chiar cred ca totul va
fi bine deseara. Am un IDresentiment fericit.
- Da! Pa!
"'-' l~'-
207
CAPITOLUL 32
A functionat!
,
Sara, la telefon! i striga mama din bucatarie.
- Sara si iti capul din dormitor, strignd:
- Cine e?
- Este doamna Wilsenholm, Sara. Apropo, de ce te
suna pe tine doamna Wilsenholm?
- O, nu stiu. Poate din cauza ca am aJ'utat-o sa si , ,
dea jos pisicul dintr-un pom. Sara ridica telefonul si trase
de cablu, ndepartndu-se ct de tare putea de mama ei
ra.raa-i da de banuit ca avea ceva de ascuns.
- Sara, am vesti bune pentru tine. Domnul Wilsenholm
a luat decizia de a nu mai taia copacii. Spune nsa ca doreste
sa va cunoasca personal, pe tine si pe prietenul tau. Crezi ca
puteti trece pe la noi astazi, dupa ce terminati orele?
- Sigur ca da, i raspunse Sara, ncercnd sa si
ascunda entuziasmul si sa para calma.
Sara nchise telefonul si se nap()ie n dormitorul ei.
- Sara, despre ce a fost vorba? i striga mama ei, pe
un ton usor suspicios.
209
- 0, nu afost nimici~poJnt. Doamna Wilsenholm
m-a rugat sa ma opresc pe la eJ astazi, dupa scoala. Sper
ca nu ai nimic mpotriva. I
- Pai, nu vad de ce as avea'l i raspunse mama.
Ajunsa din nou n dorm~'tor, Sara sari pe pat de cteva ori, tinndu-si mna la . ura pentru a-si ascunde
, , ; )
chiotele.
Functioneaza! FunctioneazE! Functioneaza! striga ea , ,'f)
(n sinea ei). --
I ~
Sara de-abia si mai putea stapni bucuria. Isi dorea att
de mult sa l gaseasca pe Seth p:entru a-i spune vestea cea
buna legata de casuta din c-opacSf de domnul Wilsenholm.
Sara se grabi catre scoala.1e opri doar lnga cladirea
administratiei, de unde puteta cuprinde cu privirea
ntreaga curte a scolii, si l as*pta acolo pe Seth. Privi
cum elevii coboara din masinile n care erau adusi de
parinti si cum se grabesc sa 'inlre n scoala, dar nu 'vazu
nici urma de Seth ..
Unde ofi? Sara ncepea sa fe simta ngrijorata. Doamne, daca familia sa I,chiarse muta, iar el este
nevoit sa i ajute chiar acum cu 'bagajele?
Sara se cutremura. Acela c+ar ca era un gnd teribil.
Pe masura ce se simtea djn ce n ce mai tulburata,
si aminti de cuvintele lui Solomon: nu vei putea ajunge
niciodata la o destinatie fericitJI att timp ct calatoria ta
este nefericita.
ngrijorarea fi bunastarea {unt vibratii perfect opuse.
Nu vei putea cunoafte niciodatf bunastarea att timp ct
ti veiface griji.
- Stiu, stiu, spuse Sara cu I~ocetare.
, ,
- Ce stii? o ntreba Seth, apropiindu-se din spatele
Sarei si speriind-o.
- Doamne, Seth, m-ai speriat de moarte! Ce naiba
faci ascunzndu-te dupa aceasta cladire?
- Hm, nu prea stiu. Uneori mi vine sa o apuc pe
drumul cel lung catre scoala. Azi dimineata am simtit
, "
nevoia sa fac acest lucru, ca sa mi adun gndurile.
Sara simti ca Seth era pe punctul de a-i descrie
tensiunea din casa sa, dar zmbi dndu-si seama ca se
,
straduia sa nu transpuna aceasta imagine n cuvinte, sau,
cum ar fi spus Solomon: sa adauge puterea cuvintelor la o
situatie negativa n sine.
- Seth, am vesti minunate. Doamna Wilsenholm
,
m-a sunat azi dimineata si mi-a spus ca sotul ei a decis , , ,
sa nu taie copacii de pe malul rului, dar ca doreste sa ne
cunoasca, pe mine si pe tine. Ne-a rugat sa trecem pe la ei
astazi dupa scoala. Ce crezi? Putem merge?
- Da, cred ca putem, Sara. Este grozav!
Se auzi clopotelul, iar cei doi se simtira dezamagiti ca , "
trebuie sa si ntrerupa fericita conversatie. , ,
Traversara curtea si se ndreptara catre intrarea n
scoala.
, .
- Ma ntreb de ce doreste domnul Wilsenholm sa ne
,
cunoasca.
- Nu stiu.
,
- Bine, ne vedem mai trziu, la puntea de peste ru.
Ce zici?
- De acord. Imagineaza-ti un rezultat fericit! i striga
Sara peste umar.
- Bine. Si tu la fel.
"""l""",
211
CAPITOLUL 33
A cui este casuta ain co~ac{
Sarasestradui ntreaga zi sasi menJina concentrarea
la ore. Ziua i se paru nesfrsita. Incerca sa-si ima- , ,
gineze ce dorea sa vorbeasca cu ei domnul Wilsenholm,
dar ori de cte ori se gndea la acest lucru, inima ncepea
sa i bata nebuneste.
,
Domnul Wilsenholm era un barbat masiv, si desi l
vazuse de mai multe ori prin o~as,Sara nu vorbise niciodata
cu el. Era binecunoscut n comunitate si avea una dintre
,
cele mai mari ferme din regiune. Sara nu era prea sigura
care din numeroasele pasuni din regiune i apartineau, dar
stia ca avea destule.
,
Ca sa revina la sentimente mai bune, Sara si imagina
de multe ori ca se da cu frnghia mpreuna cu Seth. Acest
gnd o :faceantotdeauna sa se simta instantaneu mai bine,
ndeosebi cnd si amintea de primele aterizari reusite pe
care le :facusera.
Este uimitor ct de multa plac~re ti poate face amintirea
repetata a aceluiasi eveniment fericit, si spuse Sara, simtind
cum o trec fiorii prin tot corp_ul.
213
Cnd clopotelul su~a, sari 1. sus de un cot. Se repezi
afara din clasa, si arunca toate car~ilen dulapul din vestiar
si iesi n fuga din scoala, ndreptndu-se catre puntea de
peste ru. t
Seth se afla deja acolo, astep 'nd-o. Amndoi gfiau,
dar zmbeau cu toata fata.
,
- Bun, sa mergem. Sa vedei ce o sa se ntmple.
Pasirape aleealunga din fata aasei familiei Wilsenholm.
, -, I
Sara nu putea sa nu observe ct de ncntator arata curtea
privita din interior. Aleea lunga I era marginita de copaci
nalti si de flori delicate.
, ,
Cei doi batura cu minerul [din bronz n usa mare a
,
casei, apoi asteptara.
Doamna Wilsenholm le de 'chise usa cu un zmbet
mare pe fata. l'
- Sara, ti multumesc ca ai venit. Si cine este acest
" I '
tnar chipes?
- Ma numesc Seth, doamnei Ma bucur sa va cunosc.
Sara zmbi. Seth parea attl de formal. Era convinsa
ca daca ar fi avut o palarie, si-ar fi scos-o si ar fi facut o
, I '
plecaciune n fata doamnei.
- Intrati si faceti-va comozi. Ffacut niste prajiturele
special pentru voi. Nu cred ca mamele voastre ar avea ceva
mpotriva. I
- Nu, cu siguranta nu. VaI a multumim, doamna.
Sunteti foarte amabila ..
,
- Bun. Instalati-va si faceti-va comozi. Eu ma duc sa
, , ,
aduc prajiturile. Domnul Wilsenholm trebuie sa apara si el
dintr-o clipa n alta. I
Sara si Seth se asezara stnjeniti pe canapeaua comoda.
Era cea mai frumoasa casa pe cate o vazuse vreodata Sara,
214 I
si judecnd dupa expresi~ ntiparita pe fata lui Seth, era evident ca nici acesta nul era obisnuit cu o casa att de
luxoasa.
Sara si Seth auzira zg1motul unei masini oprite n fata
casei ~~iar ~ntimp ce doallil.1 na Wilsenholm intra cu platoul
cu pra)ltun.
- Aha, a sosit, punctial ca de obicei. Banuiesc ca o sa
se spele pe mini, dupa car va aparea. Haide, serviti-va cu
prajituri. Ma ntorc imedijt.
Sara musca dintr-o prajitura. Era convinsa ca aceasta
avea sa fie delicioasa, dar nu prea avea chef de prajituri
acum. Inima continua sa ~ibata nebuneste, iar prin minte
i treceau tot felul de gnduri.
- Nu-mi amintesc I sa fi fost vreodata att de
nervoasa.
- Da, nici eu, rse Seth. Domnul Wilsenhol1. intra brusc n camera.
- Mai sa fie!Tu trebuiF sa fii faimoasa Sara, care se urca
n copaci de parca s-ar fi mascudntr-unul, si care salveaza
puii de pisica rataciti! I .
Sara zmbi si i raspurse: - Da, domnule. Eu srnt.
- Iar tu) cin~esti?spu~edo~nul Wilsenholm, lundu-i
mna lui Seth si scuturn4-o cu putere. - Ma numesc Sem.1Seth Morris, domnule, spuse
Seth, nghitind n sec.
Domnul Wilsenholf era probabil barbatul cel mai puternic cu care daduse vTodata mna pna atunci.
- Am ntelescorect caViFi suntetitinerii caremi-au ncalcat
, ,
proprietatea, urcndu-se n rpac~ mei n ultimele luni? I 1215
- Da, domnule, raspunsera ntr-un glas Sara si Seth.
- nteleg.
Domnul Wilsenholm seaseza,privindu-i lung.
- Cine a legat acea frnghie n copacul meu?
- Eu, domnule.
- Si cine a construit acea casuta n copac? , ,
- Tot eu, domnule.
-Hmmm.
Domnul Wilsenholm se apleca n fata si lua o prajitura
de pe platou.
- Am fost ieri la casutavoastradin copac, sau mai bine zis
la casuta mea din copac, si trebuie sa recunosc ca arata destul , ,
de bine. Am fost chiar impresionat de soliditatea cu carea fost
construita. De unde ai luat materialele pentru ea?
- Pai, domnule, nghiti din nou Seth n sec, le-am luat
din mai multe locuri. Profesorul de lucru manual mi-a dat
o parte din ele. Mi-a spus ca oricum intentiona sa le arunce
la gunoi. Profesorul de educatie fizica mi-a dat frnghia,
care i se parea prea aspra pentru orele lui. Le facea elevilor
basici n palme. Tata lucreaza, sau mai bine zis lucra la
magazinul de electronice, si a adus acasa cteva unelte.
- De la el ai nvatat sa construiesti att de bine?
, ,
- Nu tocmai. Am nvatat pe cont propriu. Mi-a placut
ntotdeauna tmplaria.
Sara zmbi. Conversatia devenea din ce n ce mai
,
placuta.
- De fapt, tata este fermier. Cel putin cu asta s-a ocupat
ntreaga viata. Oricum, m-ar fi putut nvata si tmplarie,
daca l-as fi rugat. Se pricepe la toate, chiar la toate.
- Ei bine, fiule, am dorit sa l cunosc personal pe cel
care a facut o treaba att de buna cu casuta din copac.
216
Administratorul fermet mele este pe punctul de a se
pensiona. Copiii i-au c~escut si cred ca a obosit cu munca.
Mi-a spus ca va mai rrne doar pna cnd i voi gasi
un nlocuitor, dar nu ~rea mai face treaba de odinioara.
Ma gndeam ca l-ai pu ea ajuta cnd si cnd, cel putin o
vreme, pna cnd i voi gasi un nlocuitor.
Lui Seth si Sarei le trecu aceeasi idee prin cap. Se
privira lung, stiind eX~5~ce gndea celalalt.
Atunci, doamna Wilsenholm spuse:
- Stuart, poate lca l-ai putea angaja pe tatal
baiatului. S-ar parea c[ se potriveste perfect cu profilul
administratorului ideal.
Domnul Wilsenh lm pastra multa vreme tacerea ...
La fel si Sara si Seth, car aproape ca nu mai respirau. Apoi,
domnul Wilsenholm spuse:
- Spui ca tatal tau 1, creazala magazinul de electronice?
- Da, domnule.
- Este. un barbat j~nalt?Suplu? Cu parul de aceeasi
culoare ca al tau?
- Da, domnule. -
- Cred ca l-am nt41nit zilele trecute. M-a ajutat sa ies
dintr-o ncurcatura seri~asa. A ramas chiar sa lucreze dupa
orele de program. Si nul s-a plns nicio clipa. Sara si Seth se priv~ra uimiti. Nu le venea sa creada ce
se ntmpla. Lucrurile se derulau extrem de rapid.
- Si spuneai ca tat* tau si cauta de lucru?
- Da, domnule, ce}putin afa cred
Domnul Wilsenhol m si lua portofelul din buzunar si
sCClaseceva din el.
- Iata cartea mea d vizita, i spuse el lui Seth. Roaga-l
pe tatal tau sa ma su e daca este interesat sa devina
217
administratorul fermei mele. Spu1e-i ca as dori sa vorbesc
cu el despre asta. S-ar putea gasi uq loc de munca si pentru
tine, Seth, daca doresti.
,
Doamna Wilsenholm se rid~ca n picioare. Fata i
stralucea de bucurie.
- Da, domnule, spuse Seth, liVind cartea de vizita de
parca ar fi fost o bucata de aur. I-o voi da chiar astazi.
Sara lua un servetel ,dehr.tie e pe masa. Nu-si daduse
seama, dar prajitura de ciocolata pe care o tinea n mna i
se topise toata, murdarind-o. si ldesa restul prajiturii n
gura si o nghiti pe nemeste~ate, :UPa care si sterse mna
cu servetelul.
, ,
- Ei bine, copii, spuse domnul Wilsenholm, va
multumesc ca ati trecut pe la mi~e. Sara, ti multumesc
pentru ca ai ajutat-o pe doamna [ilsenholm. Seth, sper
sa aud n scurt timp vesti de la ta~ tau. Iar daca doriti sa
va jucati n continuare n casuta d n copacul meu, nu cred
ca mai trebuie sa va faceti proble e de acum nainte. Dar
vreau sa fiti foarte atenti, auziti?
, "
Sara si Seth iesira afara din jcasa. Pna ajunsera pe
drumul principal, se straduira sa SIpastreze calmul, dar de
ndata ce iesira de pe aleea familidi Wilsenholm ncepura
sa topaie si sa strige "Iupiiii" din ttti rarunchii, de se auzi
n tot cartierul.
- Nimeni nu va crede ce s la ntmplat, Sara. Am
reusit! Am reusit! Am reusit!
, , ,
218
CAPITOLUL 34
Orice s-ar ntam~la
Si de ce crede ca as fi interesat sa lucrez la ferma - lui? izbucni tatal lui Seth cnd acesta i dadu
cartea de' vizita a domnului Wilsenholm.
Seth ramase socat. Era convins ca tatal lui va considera
,
vestea un veritabil miracol.
- De fapt, ce naiba faceai tu la el acasa?
Seth ramase tacut. Stia ca nu i-ar fi putut explica
niciodata tatalui sau lungul sir de miracole pe care le facuse
posibile Legea Atractiei si care culminasera cu ntlnirea
cu domnul Wilsenholm. Numeroasele experiente din
trecut l nvatasera pe Seth ca atum:i cnd tatal sau se afla
ntr-o astfel de stare de spirit, cel mai bine era sa pastreze
tacerea. Cu ct spunea mai putin, cu att mai bine. Tatal
sau avea darul de a interpreta pe dos chiar si cele mai
bune intentii din lume, transformndu-Ie n ceva rau.
Seth simti cum ochii i se umplu cu lacrimi. Cum se
putea ntmpla asa ceva? Cum putea cineva sa transforme
ceva att de frumos n ceva odios? Chiar era posibil ca
tatal sau sa dea cu piciorul acestei oportunitati?
219
- Hai, iesi de aici! tipa tatal lui Seth.
, , I
Seth fu fericit sa iasa, naiite ca tatal sau sa i vada
lacrimile din ochi.
si spala fata, si pieptana ~arul, dupa care iesi si se
ndrepta catre scoala alergnd., Scurta drumul trecnd
peste stadionul de fotbal si intra n sala de sport, care era
~oala la acea ora. Astepta aCOlO~aauda dopotelul scolii.
In acea dimineata nu dorea sa d a nas n nas cu Sara. Pur
,
si simplu, nu i putea spune ori I ila veste.
Nu are niciun senssa i striclfi ei ziua, si spuse el.
Sara se uita dupa Se~h nt}eaga zi. De-abia astepta
sa afle ce se ntmplase. Era absolut convinsa ca tatal lui
Seth avea sa fie ncntat la culmfde sansa unei slujbe att
de bune. Se auzi si ultimul dop I tel. Sara se ntreba de ce
nu se ntlnise nca cu Seth, dar ~ra att de fericita ca avea
din nou voie sa mearga la CaSUttdin copac nct uita de
grijile sale.
Seth era deja cocotat n copac cnd ajunse Sara. Fata
urca fericita treptele scarii, dar n~ avu nevoie de mai mult
de o privire aruncata lui Seth perltru a-si da seama ca ceva
nu era n regula cu el. I
CA Al;> Al A B~ - e s-a llltamp at. 1 llltre la ea.
- Tata nu doreste slujba oferita de domnul Wilsenholm.
- Ce!?' I
Nu-i venea sa creada ce auzra. Era furioasa.
- Cum poate ... ?
Solomon se ivi de undeva d sus. va salut, bunii mei
prieteni nenaripati. I
- Buna, Solomon, murmurt Sara.
Seth nu si ridica privirea din pamnt.
220
Acesta este un momen1 important n procesul evolutiv.
- Ce proces evoluti'l? se rasti Seth. Nu evolueaza
nimic. Totul s-a blocat. A~lavuttata grija de acest lucru.
Hm, nu asfi chiar at t de sigur de asta.
- De ce? Stii ceva c noi nu stim? l ntreba Sara
, ,
plina de speranta.
Ei bine, stiu cum fundtioneaza LegeaAtractiei. Si mai
stiu ca v~i aveti puterea d1 a va ficaliza asupra dorintelor
voastre. In sfrsit, mai st~u ca daca va veti ficaliza n
continuare asupra scenariu/fi imaginat de voi, simtindu-va
n acelasi timp bine, Legea~tractiei va continua sa va ajute.
- Dar, Solomon, tata spune ca nu si doreste slujba.
Stiu cum par lucrurzle la prima vedere, dar Legea
Atractiei este mai puterni+ dect ai crede. Tatal tau este un om orgolios, Seth. De aieea, a avut o reactie emotionala
negativa n fata acestei ofe,te, pornind de la respingereape
care a simtit-o din partea tomnului Bergheim. Nu trebuie
sa lasi nsa realitatea cureni ta sa ti zdruncine ncrederea
n scenariul creat de tine. If?etine.: puterea ta de influenta
depin~e de conectareata la~uxul universal al vietii.
Imi dau seama caeste1ult mai usorsa rami conectat la acestflux atunci cnd circ~rstalytele iti sunt favorabile, dar
marii creatori ai acestei lur:r/stiu sa si pastreze conexiunea
indiferent de conditiile exte1f1 io~re. TOc~ai de aceeasunt att
de mari.
Vedeti voi, copii, eXistI"creatori care se bucura numai
atunci cnd circumstantele exterioare le sunt favorabile, si
creatori carestiu sa se bucu'f n oriceconditii. Este usor sa te
simti fericit atunci cnd totI ti merge bine, dar adevarata
putere creatoaren.u o detin reCt,aceia caresunt capabili sa
221
,
si pastreze vibratia nalta n oric~conditii, inclusiv n cele
mai defavorabile.
De altfeL nu puteti contest4 ca Legea Atractiei' v-a condus deja foarte departe! Daca I as fi n locul vostru, eu
unul nu as renunta att de usor.
Sara' se si~tea deja ~ai b~ne. La urma urmelor,
Solomon o ajutase de multe ori r~iasa din diferite crize.
Si fata lui Seth se mai lumina.
, , .... ~
- Deci, ce ar trebui sa i SPUI tatalui meu?
0, eu unul nu i-as spune nijic. Cel putin, nu pe acest
subiect. M-as multumi doar sa m' mentin viziunea asupra
rezultatului fericit pe caremi-l dor I.csi aslasaLegeaAtracti~i sa gaseascacele mai bune solutii p[ntru a-l materializa. Iti
faci prea multe griji, prietene, dqi nu prea ai motive. Ai
ncredere ca totul se va sfrsi cu bihe.
- Chestia e ca atunci cn~ tata si pune ceva n
minte ... l
Seth se opri n mijlocul fraz i, constient ca nu facea
dect sa amplifice prin cuvintele sale vibratia realitatii pe
care nu si-o dorea.
,
Solomon zmbi.
vezi tu, Seth, asta nseamna +edinta: sa sustii viziunea
lucrului pe care ti-l doresti inclusiv at~nci cnd realitatea
exterioarapare sa o contrazica. C,edinta nseamna convin-
gerea n LegeaAtractiei si cultivar&arabdarii, stiind ca mai
devreme sau mai trziu aceasta si vaface datoria.
- Nu pot dect sa sper ca n cazul de fata se va grabi
putin.
Cultiva-ti rabdareasi ai ncr1derecaLegeaAtractiei si
vaface treaba, repeta Solomon.
222
Seth si Sara rsera.
,
- Bine, Solomon. O sa ma straduiesc.
Daca af fi n locul vostru, copii, af profita de acest
moment pentru a ma umple de aprecierepentru faptul ca
pot sta n acest copac chiar acum. M-af bucura n mod
declarativ de ct de bine sederuleaza lucrurile. Mi-af aduce
aminte ca nu cu mult timp n urma amfost izgonit din acest
cuib minunat, pentru ca a doua zi sa dispun de un permis
nelimitat de acces n el. TOateacestea mi se par absolut
uimitoare. Nu sunteti de acord?
- Ba da, raspunsera cei doi ntr-un glas.
M-af gndi de asemenea ct sunt de puternic fi
ce circumstante perfecte a creat Universul pentru a-mi
mplini dorinta, dupa care af remarcafaptul ca acestflux
de circumstante fi de evenimente nu nceteaza niciodata.
Lucrurile bune va ies n permanenta n cale. TOtce trebuie
sa faceti este sa fiti deschifi n fata lor fi sa cautati n
permanenta dovezile.
Vedeti voi, nainte ca toate aceste lucruri minunate sa
nceapa sasepetreaca, a existat un moment n carele-ati creat
n mintea voastra. La oraactuala aveti n plus avantajul de
a vi le reaminti, n timp ce cr~ati al!e fi alte lucruri bune n
mintea voastra. De aceea, procesul devine din ce n ce mai
usor. Distrati-va, nu va 'ncrncenati prea tare. " ,
Dupa aceste ultime cuvinte att de impresionante,
Solomon si lua zborul.
,
- Mai rar mi-a fost dat sa vad o pasare att de
optimista, rse Seth.
- Mi-as dori sa nu ca el, spuse Sara, rznd la rndul ei.
- Da, si eu.
,
223
CAPITOLUL 35
E vremea ~entru un ~ui oe somn?
Sara nu l-a vazut pe Seth la scoala ntreaga zi. Nu
prea i venea sa creada ca drumurile lor nu s-au
ncrucisat, pur si simplu. Dorea sa l vada ca sa-i ridice
moralul, daca era cazul. Stia ca i era foarte greu sa si
pastreze optimismul n conditiile n care acasa la el se
ntmplau attea evenimente neplacute.
si aminti apoi ce o nvatase Solomon despre igno-
rarea scenariilor neplacute de tip "Ce s-ar ntmpla
daca ... " si focalizarea atentiei "asupra viselor si dorintelor
sale. Practicase adeseori cu Seth ac-eastametoda, dar Sara
stia ca era nca departe de a-si controla perfect gndurile,
ca sa nu mai vorbim de bietul Seth, care traia chiar n
mijlocul evenimentelor.
Sara se gndi ce bun prieten i devenise Seth. Pentru
o clipa, simti un nod cumplit n stomac la gndul ca Seth
ar putea parasi orasul ei. Golul i~terior pe care l simti fu
att de mare nct aproape ca i taie respiratia.
225
- Hm! si spuse ea cu voce tare. E limpede ca acest
gnd nu se potriveste deloc cu dorinta mea din punct de
vedere energetic.
Sara respira profund si ncerca sa gaseasca un gnd
care sa o faca sa se simta mai bine. si aminti imediat de
casuta din copac si de frnghia pe care Sem o legase att
de solid pentru a se putea da cu ea. si aminti apoi de
platforma si de alungarea lor de pe ea, precum si de turnura
uluitoare pe care o luasera apoi evenimentele. Se gndi la
dulcea doamna Wilsenholm si la pisicul ei, apoi la domnul
Wilsenholm, care parea att de puternic, dar care avea un
licar n ochi ori de cte ori se uita la ea si la Sem.
,
Se gndi la dragul ei Solomon si la nvataturile pline
de iubire pe care i le daduse ntotdeauna. si aminti cum,
atunci cnd Solomon a murit, a crezut ca inima i va sari
din piept. .. dupa care s-a ntmplat ceva si mai groaznic:
a supravietuit. ncepnd din acel moment, lucrurile au
luat nsa o turnura continuu favorabila n viata ei. Acel
,
moment de cotitura a nsemnat de fapt punctul de nceput
al unei bucurii din ce n ce mai mari, care de atunci nu a
ncetat sa se amplifice fi mai mult.
Un crd de gste salbatice ggi n timp ce zbura
pe deasupra capului ei, iar Sara zmbi amintindu-si de
nvataturile de odinioara ale lui Solomon referitoare la
pasarile din aceeasi specie care se adunau mpreuna. Acest
gnd i aduse din nou aminte de primul moment n care
auzise de LegeaAtractiei.
- Am parcurs un drum lung de atunci, zmbi ea.
Sara observa cum n cele cteva minute n care si
,
alesese n mod constient numai gnduri pozitive nodul
226
din stomac i disparuse. Zmbi la gndul ca facea exact ce
o nvatase Solomon: sa si ridice frecventa de vibratie.
, ) ),
- Mai astept doua minute si daca nu l vad pe Seth,
ma duc singura la casuta din copac. Poate ca nu a venit
deloc la scoala astazi. Este nsa posibil sa vina acolo.
Cele doua minute trecura, iar Sara porni catre casuta
din copac.
n timp ce mergea, grijile si itira din nou capul
hidos. Speranta ca l va gasi pe Seth acolo si incapacitatea
de a fi sigura i reamintira Sarei ct de important i se
parea ca el SA FIE acolo.
De fapt, chiar daca nu o safie acolo, asta nu nseamna
nimic. Exista milioane de motive pentru care ar fi putut
lipsi de la lcoala sau care l-arfi putut mpiedica sa vina la
casuta din copac. Oricum, nu conteaza, pretinse ea. Dar
teama nu i disparu. Ca sa fim sinceri, chiar se accentua.
Cu ct ncerca mai tare sa scape de gndulla mutarea
lui Seth, cu att mai rau se simtea.
,
- Este ridicol, si spuse ea cu voce tare. Sunt sigura ca
mi pot controla mai bine sentimentele.
Am nevoie de cteva motive de apreciere (si aminti ea
jocul lui Solomon). Sa vedem, ~area~fi cteva din lucrurile
pe care le apreciez cel mai mult.
Apreciez felul n care a lucrat Legea Atractiei n
favoarea mea, dar li felul n care opereaza n favoarea
celorlalti oameni.
O apreciez sincer pe doamna Wilsenholm, care ne-a
ajutat cu casuta din copac.
Apreciez pisicul doamnei Wilsenholm, care m-a ajutat
safac cunoltinta cu stapna lui.
227
Apreciez felul n care doamna Wilsenholm ne-a facut
cunostinta cu sotul ei.
" ,
l apreciez pe Seth pentru ... Din pacate, ori de cte
ori se gndea la Seth, sentimentul acela neplacut care se
manifesta printr-un nod n stomac revenea. Pe obraji i se
rostogoli o lacrima.
- O, Solomon, sopti ea, ce ma fac daca Seth pleaca?
Cum voi mai gasi vreodata un prieten ca el?
Sara si sterse fata cu mneca. Se simtea furioasa pe
sine pentru ca cedase tristetii.
- Asta nu ajuta pe nimeni, si spuse ea cu voce tare.
si aminti din nou cu~intele lui Solomon: Stabiles-
, ,
te-ti propria frecventa de vibratie... Nu te concentra
asupra realitatii curente... Focalizeaza-ti atentia asupra
rezultatului fericit pe care ti-l doresti... Legea Atractiei
va face restul... Nu renunta prea devreme... Manifesta-ti
ncrederea... TOtuleste bine n aceastalume. Aceste cuvinte
o ajutara sa treaca peste acest moment.
Sara se urca n casuta din copac, dar Seth nu era
acolo. Nici Solomon.
- Hei, unde sunteti, baieti? striga ea din rasputeri.
ncerca sa gaseasca din nou gnduri fericite, dar
realitatea prezenta si absenta lui Seth se dovedira mai
puternice dect intentia ei.
Ti-ar prinde bine un pui de somn) i spuse Solomon,
ateriznd pe platforma.
- Solomon! Unde ai fost?
Pretutindeni) zmbi Solomon.
- Solomon ... , ncepu Sara.
Dar Solomon o ntrerupse. Sara) uneori cel mai bun
228
lucru pe care l poti face este sa uiti pur fi simplu de grijile
tale. Legea Atractiei are oricum grija de tine. Du-te acasa,
fata scumpa, fi culca-te devreme.
Solomon zbura pe creanga de care era legata frnghia,
apoi pled mai departe si disparu din vedere.
- Doamne, nici macar Solomon nu ma poate nveseli
astazi, se plnse Sara.
Cobor scara si se duse acasa.
- Am nevoie de un pui de somn.
~l~
CAPITOLUL 36
Aminteste-ti de viziunea ta
1 1
Era prima zi de cnd se mutase n orasul Sarei
n care Seth nu se duse la scoala. Fusese trezit
de zgomotul cutiilor de carton aruncate de mama sa n
sufragerie, pentru a ncepe mpachetarea lucrurilor.
- Pentru ce sunt toate aceste cutii? o ntreba Seth,
stiind dinainte raspunsul.
ncerca sa si croiasca drum printre ele, pentru a
intra n bucatarie.
- Pentru mpachetat. Ne mutam, spuse mama lui.
Seth i putea simti dezamagirea din voce. Desi
mama sa nu vorbea niciodata prea mult, Seth intui ca
ncepuse sa-i placa acest orasel de munte. De fapt, parea
mai multumita dect o vazuse Seth vreodata pna atunci.
Desi lucrase toata viata ei mai mult dect ar fi fost necesar
, ,
(dupa parerea lui Seth), viata n acest orasel n care sotul ei
cstiga bani frumosi la magazin l:permisese sa se relaxeze
ct de ct, prin comparatie cu munca grea de la ferma.
231
Seth simti un val de tristete privindu-si mama. Teama
ei n fata viitorului necunoscut era aproape palpabila. Sau
poate ca stia mai multe despre viitor dect credea Sedi.
- ncepe sa ti iei la revedere, fiule. Nu cred ca vom
mai fi aici saptamna viitoare.
Seth simti un nod puternic n stomac.
- Bine, spuse, dupa care iesi pe veranda.
- Solomon, spuse ~l n soapta.
Aminteste-ti de viziunea ta, auzi limpede vocea lui
Solomon n mintea sa.
Sprijinindu-se de perete, Seth si nchise ochii si se
vizualiza dndu-se cu frnghia de pe platforma din fata
casutei din copac. O auzi (mental) pe Sara rznd si simti
vntul rascolindu-i parul rebel. Nodul din stomac i
disparu. Se simti imediat mai bine.
Mergi mai departe, auzi vocea lui Solomon.
Vizualizeaz-o pe mama ta.
Seth continua sa si tina ochii nchisi. Si-o imaoina , ) <.Y
pe mama sa lucrnd fericita n jurul casei. si imagina
sentimentul ei de usurare. O vazu zmbind. Starea sa de
usurare se amplifica.
Ai facut o treaba buna, Seth, auzi el vocea lui Solomon
n mintea sa.
Seth si deschise ochii. nca o mai auzea pe mama
sa mutnd cutiile de carton, dar se stradui sa si pastreze
atentia focalizata asupra altor lucruri. Nu dorea sa
se scufunde din nou n realitatea trista. Prefera sa si
,
focalizeze atentia asupra viziunii alese de el.
- Nu stiu pe unde ti-ai tot pierdut vremea, fiule, dar
oricare ar fi acel loc, mai bine te-ai duce acolo, ct timp
mai poti.
232
(
Oare mama lui chf,ar l ncuraja sa se duca la casuta
din copac? Se parea ca fa!
Seth o lua la goaia catre Aleea Thacker. Ajunse la
copacul care i era at de drag si se urca n viteza pe
treptele pe care le cons ruise cndva. Cu respiratia taiata,
ramase pe platforma, Sitgur, dar ntr-o stare de exaltare.
Lucrurile bune se ndreapta ntotdeauna catre tine,
si aminti el cuvintele lui Solomon. Cauta ntotdeauna
dovezile capabile sa ti l tareascaaceasta convingere.
Seth zmbi. Mami lui tocmai i daduse o astfel de
dovada. Se parea ca sl reintegrase n fluxul Bunastarii
universale.
Seth si nchise rhii si profita de starea buna
de moment pentru alsi imagina tot felul de lucruri
frumoase: ca tatal sau e~afericit. Nici macar nu ncerca sa
si imagineze de ce era fericit acesta. Era suficient ca era.
o, vII A b' d O v . S
vazu menta pe maia sa zam m. vazu SI pe ara
zmbind. De altfel, acer lucru nici nu era greu.
Seth si prinse picifrul n frnghie si se arunca n gol deasupra rului. Se bal,nsa multa vreme, tinndu-si ochii
nchisi si savurnd vntul care i rasfira parul. 1 se parea
v b ~ CI . IA' ~ 1
ca z oara. e putm peftru_catev~ momente, stIUca totu
este bine n lumea lui.
~-'-~
233
I
CAP OLUL 37
Bunastarea se revarsa ain
A urind clOP:~r~i: ~~ ~a intme, semn ca
.r\.intrase einev~, ~atal lui Seth iesi din camera din
spate a magazinului de etectronice.
- Va pot ajuta cu ceva?
- Am nevoie de niste suruburi mai lungi care sa se
potriveasca cu aceste Pitlit~, Cele pe care le am eu sunt
Prea scurte si nu reusesc a-mi fac treaba. , ,
- Suruburile sunt alei. Sa.vedem. Cred ca acestea ar
, 1
trebui sa se potriveasca. Incercati-l pe acesta.
Batrnul si facu de ~ucru cu surubul, asigurndu-se ca
se potriveste cu piulitele sfle.
- Cred ca aveti drG:ptate.Va multumesc, domnule.
Mi-ati usurat munca. ::frevoie de 24 de suruburi. Ba nu,
, , ,
mai bine iau 30, n caz . v voi scapa vreunul pe jos. Sunt
pentru hambarul cailor, iairpe jos sunt numai paie. Batrnele
~ele de~ete sunt .prea ne~demnatice, asa ca nu m-ar mira sa scap cateva pe JOs. I
Tatal lui Sem rse. Batrnul era vorbaret si placut.
I ' ,
- 0, eu nu mi-as face griji. Mie mi se pare ca va des-
curcati perfect. I_
I 235
- Ei bine, peste putin tim10 sa ma descurc nca si
mai bine. Ma pregatesc 'Sama p nsionez. Am de gnd sa
calatoresc prin tara cu doamna ea. I-am promis de'ani
ntregi ca o s-o duc sa si vada ru ele, care sunt undeva pe
coasta de est. Pna acum nu am r usit sa mi fac niciodata
,
timp, dar acum ma simt pregatit Iar ea cu att mai mult.
Este o femeie rabdatoare. Asta-i I Iar!
- Ce anume v-a tinut att ~'e ocupat nct nu v-ati
putut rupe? '.
- n toti acesti ani am fost a ministratorul fermei lui
Wilsenholm. A fost o slujba buma, nu pot sa ma plng.
M-a platit foarte bine si am avut t sumedenie de angajati.
Acestia trebuiau nsa supravegh1ati, daca ma ntelegeti.
Altminteri, sunt oameni munc~tori si cinstiti, nu pot
sa ma plng. Seful mi repeta !ereu ca nu vrea sa ma
vada plecnd. Spune ca eu am t st cel care i-a pus ferma
pe picioare, dar ca are un prese9timent bun legat de cel care ma va nlocui. Zice ca l-a cfnoscut si ca i-a placut
ce a vazut la el. Mai spune ca ~ primit cele mai bune recomandari de la cineva pe care ll apreciaza foarte mult:
de la fiul acestuia. Bun, ar camirebui sa ma duc. Sotia
mea se supara de fiecare data c d trebuie sa ma astepte
cu cina. Va multumesc pentru a~tor. Tatal lui Seth ramase tacut. 11~rcai se luase o greutate
uriasa de pe piept. Scoase cartea ae vizita mototolita din
buzunar si ridica receptorul. .. 1
Chiar n acel moment, Seth (aflat nca pe frnghie)
simti cum l trec fiori prin tot co pul. si deschise ochii si
realiza ca frnghia se oprise din riscarea de balans si ca
atrna chiar deasupra torentului. "Fratele meu, dar stiu
ca m-am cam lasat dus de val ... " se lasa sa cada n apa si
nota pna la mal.
Bunastarea se revarsa din aburdenta> auzi el vocea lui
Solomon n mintea sa. Bunastarea je revarsa din abundenta.
236
CAPItOLUL 38
Am I reusit!
,
Sara se trezi din s,lmn simtindu-se mult mai bine!
Sentimentul ne lacut i disparuse si se simtea
complet revigorata.
Este o zi minunata, sI spuse ea, pornind catre scoala.
Privind n fata, vazu he cineva stnd chiar n mijlocul
intersectiei. Sara zmbi l*g, dndu-si seama ca era Seth.
Cnd o vazu la rndullui I acesta ncepu sa alerge catre ea.
Sara nu ntelegea ce t pune, ntruct era prea departe,
dar orice i-ar fi spus, erau I u siguranta vefti bune. Seth sarea
ntr-~n picior, alerga, z~bea ~u toa,ta gura si chiuia.
In sfrsit, Sara ncePe sa distinga ce spune. - Sara, nu o sa-ti vi1~ sa crezi! Tata a acceptat slujba!
A acceptat slujba! A acc~Ptat slujba! Ramnem n oras,
Sara. Este un miracol. Sol mon a avut tot timpul dreptate,
Sara! Am reufit! Am reufi ,
Sara si arunca geaLta cu carti, l prinse pe Seth
de brate si cei doi ncepfra sa sara si sa se mbratiseze,
strignd: ,,Am r. eUfit!Am [eUfit!Am reufit!"
237
I
Un vecin iesi cu masina de pe aleea din fata casei si
trecu ncet pe lnga ei, privindu-i cu un interes amuzat.
Sara si Seth rsera.
- Cred ca aratam ca doi ciudati! spuse Seth.
- Daca ar sti ei ce stim noi, i raspunse Sara. , ,
Ga, ga, ggira gstele deasupra capetelor lor.
Sara si Seth privira n sus. Deasupra lor zbura un
crd de gste care alcatuia o formatiune perfecta n forma
de V, si cine credeti ca li conducea? Solomon, desigur! , ,
Seth si Sara aplaudara, ncntati. , ,
Solomon iesi din formatie si cobor n spirala catre , , ,
cei doi tineri.
- Solomon, ce Doamne iarta-ma faci zburnd alaturi
de aceste gste?
Pai, ca safiu sincer, cele mai multe fiinte ar considera
aceasta asocierea mea cu gftele mult mai verosimila dect
cea cu voi, bunii mei prieteni nenaripati.
Sara si Seth rsera cu toata gura.
ntotdeauna m-am ntrebat cum arfi.
- Cum ar fi ce, Solomon?
Sa zbor ntr-o formatie. Bufnitele zboara ntotdeauna
singure, ftiti.
Sara si Seth rsera din nou.
Pai, ne mai vedem, le spuse Solomon, lundu-si
zborul. Am mult de practicat. Sunt foarte stricte, ftiti. Se
pare cagftelor leplace precizia.
- La revedere, Solomon. Ne ntlnim la casuta din
,
copac?
l70i fi acolo, le striga de departe Solomon. l70ifi acolo.
lNCHUTUl
238
Cuvnt ae ncheiere
Este 4:00 dimineata. Esther doarme linistita,
, ,
n timp ce eu stau n sezlong pe balcon,
bucurndu-ma de spiritul hawaiian si de privelistea plajei
Kaanapali. Acum 20 de ani, n timpul primei mele vizite
aici, am simtit dorinta irezistibila de a-i aJ'uta pe toti cei , , ,
care ma cunosc sa descopere la rndullor, fiecare n felul
sau, aceasta experienta spirituala si senzoriala absolut
ncn tatoare.
M-am ntors de multe ori mpreuna cu Esther n
acelasi apartament de hotel,. si de,si aceste vizite anuale
sunt organizate de regula cu scopul de a tine seminare,
ne-am folosit de ultimele zile pentru a pregati prezentarea
acestei carti remarcabile, Sara fi Seth, bunii prieteni
nenaripati ai lui Solomon.
n cultura noastra extrem de rapida, n care
totul depinde de programe, scufundarea n amintirile
copilariei poate fi o experienta extrem de reconfortanta.
n acea perioada viata ni se parea mai putin complexa, iar
241
"1 - --~ . l' . E' v
percept11 e noastre erau mal pun,: SI mai ImpeZl. Xlsta
indiscutabil ceva care ii mnglie sufletul atunci cnd
ti amintesti de perspe~tiva inodenta si curata a acelor
" I '
vremuri fericite. Convingerea mea este ca Sara si Seth
ti pot oferi exact acest sentime1t, al unui nou ~ceput
inocent. Cu siguranta, n ceea celma priveste au reusit sa
ma transporte n aceasta stare. I
.. n ceea vce .prive~te dori~a. me~ de odi~ioar~:
mdlferent daca veI reusI sau nu sa ajUngI pe aceasta plaF
Kaanapali, n care viata pare atJ de senina, sau n locul
special al Sarei si al lui Seth (ca~uta lor din copac, att
de simpla, si totusi att de' magi&a), voi continua sa sper
~a ve~aju~g~ s~ e~~erim~~te~i. t+ b:nel.e pe care ti-l poti
Imagma SIcarUla 11permIti sa mure m vIata ta.
Dupa parerea mea, cu ct rFn mai mult pe acest
pamnt, cu att mai putin reusisc sa se bucure oamenii
de viata si de libertate. Pe masura ce avanseaza n timp,
acum~l~d experiente, posesiunf' relatii, responsabilitati
si convingeri asociate cu vulnerabilitatea, cei mai multi
dintre ei se ndeparteaza de adeva~ata lor stare existentiala,
care este fericirea cea mai naturJa din lume.
I
Ca si noi, Sara si Seth mai ies din cnd n cnd din
, ,
starea lor naturala de bucurie, I alunecnd pe o panta
descendenta si schimbndu-si nerspectiva asupra vietii,
) , 11 '
pe care o considera nedreapta. IDin fericire, ei nu ramn
niciodata prea mult timp n acetsta perspectiva, datorita
mentorului si prietenului lor, nteleptul Solomon, care le
observa de aproape toate experientele, propunndu-si si
reusind sa i calauzeasca (inclusi~ pe cititor) napoi catre
echilibrul lor natural.
242
Asa cum prima noastra carte din seria Sara, Sara
fZ vefnicia prietenilor din aceeafi specie, a fost rasplatita
cu premiul de excelenta "Corp Minte Spirit - Carti de
urmat", aceasta noua carte, Sara fi Seth, bunii prieteni
nenaripati ai lui Solomon, promite sa devina un alt tovaras
de viata extrem de pretuit, deopotriva pentru copiii n
vrsta de patru ani si pentru bunicii lor.
n ceea ce ma priveste, sunt uimit ct de des traiesc
experiente care mi aduc aminte de scenariile din aceasta
carte care mi este extrem de draga, fa.cndu-ma sa mi
reevaluez si sa mi realiniez perspectiva. Prin aplicarea
tehnicilor simple pe care le reveleaza Solomon celor doi
copii, Sara si Seth, orice om poate ajunge sa se bucure
de perspectiva bucuriei oferite de magnifica noastra
experienta pe acest pamnt.
Cnd am citit pentru prima data aceste materiale, am
ramas surprins sa constat ct de des ma trezeam rznd
de unul singur, identificndu-ma cu experientele celor
doi copii. Multe probleme d~ care eram constient ca le
aveam s-au rezolvat de la sine ascultnd mesajul transmis
de Solomon Sarei si lui Seth.
,
Suntem fericiti sa ti oferim aceste secrete extrem de
, , - ....
simple, singurele de care vei avea nevoie vreodata ca sa
traiesti acea viata fericita si satisfa.catoare pentru care te-ai , , ,
nascut pe aceasta planeta. Pe scurt, suntem fericiti sa ti
oferim aceasta carte: Sarafi Seth, bunii prieteni nenaripati
ai lui Solomon.
Din inima,
Jerry S. Ricks
243
o SINTEZA N 12 PUNCTE A
NVATATURILOR ABIWIAM- HICKS
,
1. Tu esti o extensie fizica a tnei realitati nefizice.
Tot-ceea-ce-este, sau ceea cF unii oameni numesc Dumnezeu, nu reprezinta o rtalitate terminata, care
te asteapta sa o prinzi din urm~. Tu esti o fiinta care
gndeste si care cauta mai mult~ mai multe experiente
placute si naltatoare. (Prin trairea acestor experiente, tu
aduci, literalmente, raiul pe pamlnt).
2. Tu te afli n acest corp j~oarece ai optat pentru
acest lucru.
Tu ai ales oportunitatea ~e a experimenta acest contrast delicios n timp si spat'u si ai venit n aceasta
lume cu multa nerabdare, de-abp asteptnd sa cocreezi
mpreuna cu alte fiinte aflate ~ cautarea fericirii, prin
acordarea gndurilor tale cu realifatea dorita. (Ce, unde,
cnd si cu cine cocreezi reprezin~a de asemenea optiuni
ale tale).
244
3. Fundamentul [1 ietii tale este libertatea; scopul
vietii tale este bucuria.
>
Tu esti liber sa op ezi pentru a descoperi noi si noi
manifestari ale bucuriei tale. Prin exprimarea acestei
bucurii, tu vei creste, ,.Iarprin cresterea ta vei contribui
, ,
la cresterea Totalitatii. (Tu esti liber sa optezi inclusiv , "
pentru absenta libertatfi sau pentru durere ... dar tot ce
aleg oamenii porneste re la convingerea lor ca i va face
fericiti).
4. Tu esti un creltor; instrumentul cu care creezi
>
sunt gndurile tale.
Legea Universala a~tractiei ti permite sa atragi catre
tine esenta tuturor luc~urilor carora le acorzi atentia ta,
, ,
indiferent daca acestea sunt dezirabile sau indezirabile.
n acest fel, tu creezi adeseori fara sa-ti dai seama ca faci
acest lucru. Emotiile tile ti permit ~a constientizezi n
ce masura coresp~nde f-au ~u realitatea pe ~are o atragi
(creezi) cu ctea ce ti tii oresti. (Asupra caror lucruri ti
focalizezi atentia?)
,
5. Tu poti deveni' avea sau face tot ce ti poti
imagina.
Atunci cnd te nirebi de ce ti doresti un anumit
lucru, tu activezi practi esenta do.ri~tei tale: iar Universul
ncepe sa o atraga catre ine. Cu ct sentimentele tale sunt
mai intense, cu att mai rapid ajunge la tine manifestarea
fizica a dorintei tale. (E~te la fel de usor sa creezi un castel
precum un nasture).
6. n procesul dj alegere a gndurilor, emotiile
reprezinta cea mai bunr calauza.
Fiinta ta Interioar~ plina de iubire te calauzeste n
permanenta prin emo~iile tale. Atunci cnd cultivi un
245
gnd dorit sau nedorit, tu simti implicit o emotie pozitiva
sau negativa. Daca ti vei 'schimba gndul, ti vei schimba
automat si emotia, si implicit realitatea pe care ti-o creezi. , " ,
(Fa mai multe alegeri n fiecare zi).
7. Universul te adora pur fi simplu, ntruct ti
cunoajte intentia suprema.
Tu ai optat pentru a veni pe pamnt cu cele mai bune
intentii, iar Universul te calauzeste n permanenta de-a , "
lungul caii alese de tine. Ori de cte ori te simti bine, tu
accepti n viata ta ntr-o masura mai mare acea realitate , ,
pe care ai avut intentia sa o experimentezi atunci cnd ai
venit pe acest pamnt, deci 'care corespunde perspectivei
tale superioare. (Tu esti un spirit ntrupat).
8. Relaxeaza-te si bucura-te de bunastarea ta
,
naturala. Totul estebine. (Chiar este!)
Esenta tuturor lucrurilor pe care le apreciezi curge n
permanenta n realitatea ta. Cu ct descoperi mai multe
lucruri de apreciat, cu att mai multe cai ti se deschid
n fata care te vor conduce catre si mai multa apreciere. , ,
(Vibratia pe care o emiti este totuna cu vibratia gndurilor , , ,
tale. Tu atragi aceeasi vibratie pe care o emiti).
9. Tu efti un creatoral cararilor mentale care tepot
conducepe Calea Unica a Bucuriei tale.
Nimeni altcineva nu te poate mpiedica sa ti
direction ezi gndurile asa cum doresti. Nu exista limite , "
ale calatoriilor tale launtrice care te vor conduce catre "
experientele exterioare. Pe calea catre fericire, vei descoperi
tot ceea ce ti doresti sa devii, sa ai si sa faci. (Nu te vei
" ,
putea bucura nsa de aceste experiente dect daca le vei
permite inclusiv celorlalti sa se bucure de propriile lor
experiente personale).
246
10. Actiunile care trebuie ntreprinse fi schimbul de
posesiuni sunt efecte secrndare alefocalizarii tale asupra
bucuriei.
De~a .lu~g~l c~Iat~:iei tale .deliber~te ca~re ~ericire:
tu te vei sImtIlllSplfat fa executi anumite actIUlll, te vei
bucura de resurse abundente si vei sti n functie de ceea ce
vei simti ct de mult tefai ap~opia~ de mpli~irea menirii
tale n viata. (Multi oa1eni nteleg pe dos aceasta premisa;
de aceea, nu se bucura f.ect prea putin de actiunile si de
posesiunile lor).
11. La momentul f,0trivit, tu poti parasi acest corp
fizic fara boaLafi fara (Jurere.
Nu este deloc nJesar sa atragi boala sau un alt
pretext pentru a parasi rcest corp fizic. Starea ta naturala
este sanatatea si bunastarea, indiferent daca optezi pentru
a veni n acest corp, pe~1tru a ramne n el sau pentru a-l
parasi. (Alegerea depin e numai de tine).
12. Tu nu poti mu ,', ntruct esti una cu viata eterna. , , ,
Tu poti opta penfru a te relaxa si pentru a face
tranzitia catre starea ta gefizid., de energie pura si pozitiva.
Starea ta naturala este vesnicia. (Distreaza-te ct mai mult
cu aceste legi. Nu ai um sa gresesti, si nici cum sa le
" ,
epuizezi).
PS Nu estedeloc nef,esarcaaltcineva sa nteleaga Legile
Universului sau procesJle descrise n aceasta carte pentru
ca tu sa traiesti eXflerzle1 nta de viata minunata, fericita si
) 1 J' ,
c0r1:structiva, caci tu sin&urti atragi experienta de viata. Tu
fi numai tu!
-
247