Candidoza

Descriere:

Candidoza este o infecie micotic primare sau secundare cauzate de membri din genul Candida.
Manifestrile clinice pot fi acute, subacute sau cronice episodic. Implicare poate fi localizat la gura, gat,
piele, scalp, vagin, degetele, unghiile, bronhiilor, plamanii, sau tractul gastrointestinal, sau devin
sistemice ca n septicemie, endocardit i meningita. La persoanele sanatoase, infectii cu Candida sunt,
de obicei din cauza afectarea functiilor de bariera epiteliale i apar n toate grupele de vrst, dar sunt
mai frecvente la nou-nscut i persoanele n vrst. Ei rmn de obicei superficial i de a rspunde
rapid la tratament. Candidoza sistemic este vzut de obicei la pacientii cu deficit imun mediat celular,
i cei care primesc tratament agresiv cancer, imunosupresie, sau terapie de transplant.

Manifestrile clinice:

. 1 Candidoz oro-faringian:, inclusiv candidoz, glosit, stomatit i cheilit unghiulare (perleche).
Candidoza oral ntr-un nou-nscui (stnga) i ntr-un pacient cu imunosupresie (dreapta).

Candidoz oral acut este rar intalnita la adulti sanatosi, dar pot aprea la pn la 5% din nou-nscui
i 10% din persoanele n vrst. Cu toate acestea, este adesea asociat cu insuficien imunologic sever
datorit diabetului zaharat, leucemie, limfom, malignitate, neutropenie i infecie HIV care acestea
prezint ca predictor al evoluiei clinice pentru SIDA. Utilizarea de antibiotice cu spectru larg,
corticosteroizi, medicamente citotoxice i radioterapia sunt, de asemenea, factori predispozani. Plci de
vedere clinic, albe, care seamn cu forma ca de lapte pe mucoasa bucal i mai rar pe limba, gingii,
palatului sau faringelui. Simptomele pot fi absente sau sunt de arsur sau uscciune a gurii, pierderea
gustului, i durere la nghiire.

. 2 Candidoza cutanata: inclusiv intertrigo, scutec candidoza, paronichie i onicomicoza.
Candidoza intertriginoase este cel mai frecvent observate n axile, inghinal, pliurile, inter-i sub-mamare,
falduri intergluteal, spatiile interdigitale, i ombilic. Umiditate, cldur, frecare i macerarea pielii sunt
de principiu factori predispozanti la pacientul obinuit, totui obezitatea, diabetul zaharat, imersiune
apa calda sau ocluzia pielii i utilizarea de antibiotice cu spectru larg sunt factori suplimentari. Leziunile
constau dintr-o erupie cutanat eritematoas umed, cu leziuni maculare satelit tipice prezente pe
pielea sntoas din jur.
Erupii cutanate scutec "candidoz ntr-un copil care sa rspndit n zona gurii.

Candida onychomycosis la un pacient imunodeprimati.

Candida onicomicoza cronica de multe ori cauzeaza distrugerea complet a esutului unghiilor i este
vzut la pacienii cu candidoz cutaneo-mucoase cronice sau ali factori care stau la baza care
afecteaz fie hormonale sau statutul imunologic al gazdei. Acestea includ diabetul zaharat,
hipoparatiroidism, boala Addison, disfunctii ale tiroidei, malnutriie, malabsorbie i diferite boli
maligne. Utilizarea de steroizi, antibiotice i antimitotics pot fi, de asemenea, factori care contribuie.


Scutec candidoza este comun la sugari, n condiii neigienice de umiditate cronice i macerarea pielii
locale asociate cu iritaie ammonitic ca urmare a schimbat ilegal scutece necurate. nc o dat, leziuni
caracteristice eritematoase cu eroziuni i pustule prin satelit sunt produse, cu implicarea proeminent de
pliurile pielii i cutele.

Paronichie de unghii se poate dezvolta la persoanele ale cror mini sunt supuse umectare continu, n
special cu soluii de zahr sau de contact cu faina, care macerate falduri unghii i cuticule. Leziunile sunt
caracterizate prin dezvoltarea unei dureroase, eritematoase umflarea despre unghiile afectate. n
cazurile cronice infecia poate progresa de a provoca onicomicoza cu detaare total a cuticulei de la
unghiei.

. 3 candidoza Vulvovaginal i balanita:

Candidoza vulvo-vaginale este o conditie comuna la femei, de multe ori asociate cu utilizarea de
antibiotice cu spectru larg, de-al treilea trimestru de sarcina, pH-ul vaginal sczut i diabetul zaharat.
Activitatea sexuala si contraceptive orale pot fi, de asemenea, factori care contribuie i infeciile pot
extinde pentru a include perineu, vulvei si intreaga zona inghinala. Candidoz vaginal cronic
refractar, asociate cu candidoz oral, poate fi, de asemenea, o prezentare a infeciei cu HIV sau SIDA.
Simptomele includ prurit vulvar intens, arsur, eritem i dispareunie asociate cu o, de descrcare de
gestiune cremos-ca ca alb.

n caz de balanitis, diabet zaharat ar trebui s fie excluse i partenerul sexual ar trebui s fie investigate
pentru vulvovaginitis. Simptomele includ eritem, prurit i vesiculopustules pe penis Glan sau preput.
Infecii sunt mai frecvent observate la barbatii necircumcisi si igiena precara poate fi, de asemenea, un
factor care contribuie.

. 4 candidoz cutaneo-mucoase cronice :

Candidoza mucocutanat cronic este o form de candidoz persistent , de obicei cauzat de C.
albicans , pielii , unghiilor i mucoaselor , care apare la pacienii cu diferite tulburri metabolice la
imunitatea mediat celular . Acestea includ defecte ale funciei leucocitare sau tulburrile endocrine ca
hipoparatiroidism , boala Addison , hipotiroidism , diabet , disfunctii ale tiroidei i boli autoimune
poliglandular . Pacienii sunt de obicei copii . Candida granulom este o form de severe, localizate, care
pot s apar , cu sau fr endocinopathy caracterizat prin leziuni granulomatoase hyperkeratic marcate
.

. 5 candidozei neonatale i congenital :

Greutate mic la natere i vrsta , cateterism intravascular prelungit i utilizarea de medicamente
antibiotice sunt condiiile predispozanti principiu pentru candidoza sistemic la nou-nscui . Culturi de
snge sunt adesea pozitive i exist de asemenea o inciden ridicat a meningitei . Pot , de asemenea,
s apar complicaii renale cauzate de ciuperca formarea mingea in uretere sau pelvisul renal .
Candidoza congenitala dobndite in utero este de obicei limitat la nivelul pielii , sub forma unei
veziculare eritematoas generalizat , ns candidoza intrauterin poate duce de asemenea la avort .

. 6 candidoza esofagian :

Candidoza esofagian este frecvent asociat cu SIDA i imunosupresia sever dup tratament pentru
leucemie sau tumori solide . Candidoz oral concomitent este adesea prezent . Esofagita poate duce ,
de asemenea, la septicemie i candidozei diseminate . Simptomele includ dureri de arsur n zona
substernal , disfagie , grea i vrsturi . Diagnosticul clinic se bazeaz pe constatri radiologice si
endoscopice , care arat de obicei plci mucoase albe, cu eritem asemntoare cu cele observate n
candidoz oral . Herpes simplex sau citomegalovirus infecie ( CMV ) poate fi de asemenea prezent
idiagnosticul clinic poate fi necesar s fie confirmat prin histopatologie i cultur .

. 7 candidoz gastro-intestinale :

Pacienii cu leucemie acut sau alte boli maligne hematologice pot avea numeroase ulceraii ale
stomacului i mai puin frecventduoden i intestinul . Perforare poate duce la peritonit i hematogene
raspandit la ficat , splina si alte organe . Colonizarea si invazie astomacului sau a mucoasei intestinale
este adesea nsoit deexcreia numr mare de drojdii care pot fi detectate n scaun .

. 8 Candidoza pulmonar :

Candidoza pulmonar pot fi achiziionate fie prin diseminarea hematogen a provoca o pneumonie
difuz sau de extindere bronsic la pacientii cu candidozei orofaringiene . Aspiraie de drojdii din
cavitatea orala a fost , de asemenea, raportate la sugari . Candidoza pulmonar este dificil de diagnosticat
din cauza descoperiri radiologice i cultur non- specifice si cei mai multi pacienti , mai ales cei cu
granulocitopenie , prezent la autopsie . Prezena drojdii n lavaj sau sput specimene alveolare nu este
specific i culturi de snge poate fi de asemenea negativ . Din pcate , doar histopatologie poate oferi
un diagnostic definitiv i acest lucru nu este ntotdeauna posibil la pacienii cu probleme de coagulare .

. 9 Peritonita :

Peritonita Candida poate duce la colonizarea de catetere locuirea folosite pentru dializ peritoneal (
DPCA ) sau perforaii gastro-intestinale din cauza ulcere , colita diverticulara , chirurgie sau neoplasm
intra- abdominale . Simptomele includ febra , dureri abdominale , sensibilitate i un dializat peritoneal
tulbure care conine mai mult de 100 de leukocytes/mm3 . Peritonita candida rmne de obicei
localizate n cavitatea abdominal , cu excepia cazului pacientii sunt sever imunodeprimati .

. 10 candidoza tractului urinar :

Candiduria tranzitorii asimptomatice pot s apar n timpul tratamentului cu antibiotice sau
corticosteroizi care promoveaz creterea de Candida , de-a lungul gastro-intestinal i tractului genital ,
i cele mai multe infectii ale tractului urinar inferior rezulta din rspndirea local a drojdiilor de la
aceste site-uri . Aceast condiie este cel mai frecvent la femei . Candida cistita sau colonizarea vezicii
urinare pot fi cauzate de cateterism prelungit cu tratament concomitent cu antibiotice , diabet i
glicozurie , uropathy anatomice , endoscopie vezicii urinare anterioar sau intervenii chirurgicale ,
vezic neurogen diabetic , obstrucia cronic de hipertrofie de prostat, iradierea pelvisului pentru
cancerul de col uterin .

Candidoz renale ( pielonefrite ) este , de obicei, rezultatul de nici o infecie ascendent sau mai frecvent
, diseminare hematogena de la un alt organ de focalizare . Simptomele includ febra , frisoane , dureri
lombare i dureri abdominale . Dezvoltarea unei mingi de ciuperca n pelvis renal , dei rare pot
complicainfecia . Factori predispozani pentru aceasta includ constrictie a tractului urinar , necroza
papilara localizate , uretrale sau vezicii urinare catetere i diabet . Chiar dac , pn la 80 % dintre
pacienii cu candidoz diseminat au i infecie renal i candiduria asociate , uroculturi singure nu sunt
o metod sigur pentru diagnosticul infeciei diseminate .

Problema practic la un pacient cu candiduria este de a distinge ntre colonizare i / sau contaminare i
infecie . Prin urmare , este important s se determine dac funcia renal este prezent sau dac infecie
se limiteaz la vezica urinara . Constatarile micologic sunt, de obicei neconcludente , ceea ce face
parametrii clinici importante . Urmtoarele criterii sunt sugestive pentru infecie renal ; izolarea de
drojdii n probele de urina obinute prin aspiraie suprapubian , hemoculturi pozitive i un rezultat
pozitiv al testului de imunodifuzie de precipitare sau de conversie serologic la un pacient cu factori
predispozanti iatrogeni i / sau o boal care stau la baza .

Trebuie remarcat faptul c muli medici nu recomanda aspirat suprapubic care acestea sunt invazive i
necesit expertiz suplimentar , n special la pacienii imunocompromii . Laboratoarele sunt , de
asemenea, sftuii cu privire la necesitatea de a raporta izolarea unor levuri din probele de urina
obtinute de la pacienti imunodeprimati cu risc ridicat .

. 11 Meningita :

Candida meningita este o entitate rar , observat cu precdere la nou-nascuti greutate la nastere mici,
cu septicemie si la pacientii cu afectiuni maligne hematologice , neurochirurgie complicat sau dispozitive
protetice intracerebrale , cum ar fi unturilor ventriculo . Simptomele includ o iritaie meningeal febril .
Diagnosticul n nou-nscutului necesit un indice ridicat de suspiciune de ctre medicul de posibilitatea
de a meningita ca o continuare la septicemie . Detectarea celulelor Candida n frotiuri i izolarea acestuia
din CSF este adesea dificil .

. 12 hepatic i candidoz hepatosplenic :

Candidoza hepatosplenic apare la pacientii cu neutropenie sever , leucemie acut , de obicei .
Simptomele includ febra , hepatosplenomegalie i creterea concentraiei sanguine a fosfatazei alcaline .
Examenul histopatologic arata hepatice difuze i / sau leziuni necrotice splenice sau abcese care conin
un numr mic de pseudohyphae . Cu toate acestea , de sange si biopsie culturile sunt, de obicei negativ
cultura . Un diagnostic definitiv este adesea dificil din cauza incapacitii de a biopsie n mod adecvat
acestor pacieni .

. 13 endocardita, miocardita si pericardita :

Endocardita estecea mai comun form de candidoz cardiace . Boli valvulare pre-existente cu
cateterism intravenos concomitent i tratament antibiotic , abuzul de droguri intravenoase , chirurgie
cardiaca si proteze valva sunt cele mai frecvente factori predispozani . Simptomele clinice includ febra ,
murmur , insuficienta cardiaca congestiva , anemie i splenomegalie . Culturi de sange sunt adesea
pozitive i echocardiology i serologice pentru detectarea anticorpilor Candida (teste de imunodifuzie
precipitare ) sunt alte proceduri de diagnostic utile . Abcese miocardice , embolii arteriale i pericardita
purulent sunt complicatii rare suplimentare de Candida septicemie sau interventii chirurgicale .
14 Candidemia ( Candida septicemie ) i candidoza diseminat . :

Candidemia a fost definit caprezena drojdiilor n snge , cu sau fr complicaii viscerale . Diseminare
hematogen pot apoi s apar la unul sau mai multe alte sisteme de organe cu formarea a numeroase
microabcese . Specii de Candida au fost raportate pentru a determina pana la 15 % din cazurile de
septicemie observate la pacienii spitalizai .

Factorii predispozanti includ catetere intravenoase , utilizarea de medicamente antibacteriene , catetere
urinare , proceduri chirurgicale , tratament cu corticosteroizi , neutropenie , arsuri grave , nutriie
parental , i induse de chimioterapie afectarea mucoasei orofaringiene sau gastro-intestinale . O
prezentare caracteristic este febra rezistente la antibiotice n care pacientul neutropenic cu tahicardie
i dispnee . Hipotensiunea arterial este , de asemenea, comune i leziuni ale pielii pot , de asemenea, s
apar .

Cnd drojdii sunt izolate din snge sau din biopsiei tisulare un diagnostic este simpl , ns acest lucru nu
este adesea cazul . Culturi de snge rmne de multe ori negativ chiar si la pacientii care mor de dovedit
candidozei diseminate , n special n a pacientului granulocitopenici . Daca este posibil , suspectate
focare ar trebui s fie aspirat , inclusiv articular , peritoneal , CSF , sau specimene chiar vitreal ; i ar
trebui s fie , de asemenea, efectuat de ficat i / sau biopsii pulmonare . Totui histopatologie nu este
cel mai adesea o opiune viabil pentru c biopsiile sunt contraindicate datorit pacieni care stau la
baza bolii . n final ,detectarea drojdiilor de la site-uri mai accesibile nu - sterile , cum ar fi urina , este
prea comun c are valoare de diagnostic . n aceast situaie , n care se suspecteaz clinic candidozei
diseminate nedovedit , doar cutanate i / sau leziuni oculare poate confirma rapid diagnosticul . Teste
serologice specifice , de ncredere sunt nc , n general, nu sunt disponibile . Tratamentul antifungic
empiric este de obicei iniiat n aceste cazuri .

Candida endoftalmita este adesea asociat cu candidemia , catetere sau abuzul de droguri , cu toate
acestea, este rar la pacientii cu neutropenie sever . Leziunile sunt adesea localizate n apropierea
macula i pacieni se plng de viziune tulbure . Exogen Candida endoftalmita este rara , dar de cazuri au
fost raportate n urma traumatismelor oculare sau interventii chirurgicale . n mod similar , infecii
conjunctivale i corneene au fost nregistrate n urma traumatismelor .

. 16 candidoz osteoarticular :

Artrita poate fi o continuare trziu de candidemia la nou-nscui sau pacienilor cu neutropenie .
Articulatii protetice sau reumatoida sunt , de asemenea, predispuse la infectii cu Candida , fie prin
rspndire hematogen sau inocularea direct n timpul interveniei chirurgicale sau corticosteroizi
injectare intra- articular . Genunchiul este site-ul principal implicat cu durere pe poart greutate sau n
extensie complet . Diagnosticul depinde deizolarea de drojdii din lichidul articular obinute prin
aspiratie cu ac sau din biopsii sinoviale .

. 17 Alte forme de candidoz :

Ca Candidoza este o infecie iatrogen , care este de obicei nosocomiale endogen n origine pot s
apar multe alte manifestri clinice , mai ales npacient debilitati . De exemplu , cutanate raportate ,
oculare i manifestri artritice raportate n dependeni de heroin ; febr , erupii cutanate i mialgie
asociate cu pacientii cu leucemie ; Candida colecistita ; Candida prostatita ; abcese pancreatice ;
epiglotita i osteomielit , pentru a numi cteva .

Rezumatul grupuri clinice i / sau factori predispozani de candidozei invazive .

Neutropenie ( n special > 7 zile ) .
Tumori maligne hematologice .
Tumori maligne tumori solide .
Pacienii postoperatorie terapie intensiv .
Cateterism intravenoasa prelungit .
Cu spectru larg sau terapia cu antibiotice multiple .
Diabet zaharat .
Nutriie parental .
Arsuri grave .
Nou-nscui .
Terapia cu corticosteroizi .
Abuzul de droguri intravenoase .

Diagnosticul de laborator :

1 Material clinic: . Cutanate i pilitur de unghii ; urina , sputa i splrile bronhice ; lichidul
cefalorahidian , lichid pleural i snge ; biopsii de tesut de la diverse organe viscerale si sfaturi cateterul .

2 Microscopie direct : . ( A) pielea i unghiile ar trebui s fie examinate cu ajutorul de 10 % KOH i
Parker cerneal sau calcofluor mounts albe ; ( b ) exudate i fluidele corporale ar trebui s fie
centrifugate i sedimentul a examinat folosind fie de 10 % KOH i cerneal Parker sau calcofluor mounts
albe i / sau gram frotiurilor colorate ; ( c ) Seciunile de esut trebuie s fie colorate cu PAS Digest ,
metenamin de argint Grocott lui ( AGA ) sau Gram pata . Not Candida poate fi ratat n H & E seciuni
colorate . Examina probele pentru prezena de mici , rotunde la ovale , cu perei subiri , grupuri de
devenire celule de drojdie ( blastoconidia ) i ramificare pseudohyphae . Candida pseudohyphae poate fi
dificil s se disting de la Aspergillus hyphae cnd blastoconidia nu sunt respectate aa cum se ntmpl
de multe ori n biopsii hepatice .
Ageni cauzali :

Candida albicans , Candida dubliniensis , Candida famata , Candida glabrata , Candida guilliermondii ,
Candida haemulonii , Candida kefyr , Candida krusei , Candida lusitaniae , Candida norvegensis , Candida
parapsilosis , Candida tropicalis , viswanathii Candida

management:

Candidoza la pacienii imunocompeteni .

Primul pas n managementul de candidoza ar trebui s fie pentru a corecta condiiile care stau la baza
care permit Candida s colonizeze pielea sau mucoasele i anume de a restabili functia normala bariera
epiteliale . Pentru controlul candidoza cutanat de umiditate excesiva , caldura si frecare care produce
macerarea pielii la nivel local i tratament cu un compus topic imidazol este, de obicei eficient . Uneori,
acest lucru este , de asemenea, administrat n combinaie cu un steroid topic , cum ar fi hidrocortizon .
Pentru candidoz oral la sugari , suspensie Nistatina * 100 , 000 de uniti / ml + a sczut n gur , la
intervale de 4-6 ore sau dup fiecare alimentare este utilizat de obicei . La copiii mai mari i aduli
Clotrimazol comprimate [ 10 mg de 5 ori / zi ] sau gel oral miconazol [ 5-10 ml de 250 mg miconazol , la
intervale de 6 or + sunt recomandate . Nystatin pot fi de asemenea folosite , cu toate acestea are un
gust amar i compliana pacientului este de obicei slab . Pentru candidoza vaginal , supozitoare azolici
i cremele sunt adesea folosite cu rezultate bune , ns muli pacieni prefer s utilizeze un singur
tratament cu doz fluconazol * 150 mg + , care sa dovedit eficace la pana la 95 % din cazuri . Femeile cu
candidozei vaginale recurente pot necesita , de asemenea, un tratament profilactic intermitent pentru a
preveni episoadele simptomatice .

Candidoza la pacienii imunodeprimai .

Deoarece nu este adesea posibil pentru a corecta condiiile predispozanti care stau la baza , care ar
mpiedica candidozei la acesti pacienti , infectii sunt de obicei mai severe i , n general, nu raspund bine
la tratamentul topic imidazol . Fluconazol oral [ 100-400 mg / zi pentru 1-2 sptmni + este n prezent
de droguri de alegere pentru controlul candidozei oropharangeal la pacientii cu SIDA . Cu toate acestea ,
este necesar tratamentul pe termen nelimitat de ntreinere cu Fluconazole * 150-300 mg / sptmn +
, i de dozare intermitent n funcie de simptome acum a fost susinut pentru a preveni apariia de
tulpini rezistente la fluconazol C. albicans .

Pacientii neutropenici cu candidoz invaziv necesit doze mari de tratament Amfotericina B * 1,0 mg /
kg / zi + adesea administrat n asociere cu 5 - flucitozina [ 150 mg / kg / zi ] . Cu utilizarea de nivelurile
sanguine 5 - flucitozin ar trebui s fie monitorizate i testele de sensibilitate antifungice efectuate .
Aceti pacieni prezint o problem major de diagnostic pentru clinician , n primul rnd datorit
inadvertenele de metode de diagnostic actuale . Astfel, tratamentul empiric cu Amfotericina B este, de
obicei initiat la pacientii cu febra persistenta rezistent antibacterian pentru o durat mai mare de 72-96
de ore . Doze mari Fluconazol [ 400-800 mg / zi+ si lipozomal Amfotericina B * 3-5 mg / kg / zi ] au fost
folosite cu succes , n special n cazurile de candidoz hepatosplenic . Mai recent ,utilizarea combinat a
fluconazolului cu 5 - flucitozin i Fluconazol cu amfotericin B, au fost utilizate pentru tratamentul unor
pacieni cu candidoz sistemic . n plus , factori de cretere hematopoietici , cum ar fi G - CSF , GM - CSF
i M - CSF au fost folosite pentru a stimula neutrofilelor i / sau producia de monocite- macrofage , n
scopul de a stimula sistemul imunitar al gazdei .

candiduria

O problem practic la pacienii cu candiduria este de a distinge ntre inferior colonizarea tractului
urinar i infecii renale . Tratamentul pentru cistita sau colonizare vezicii urinare la pacientii fara catetere
ar fi similar cu cel pentru candidoza orala la pacientii SIDA, n care medicamentul de alegere ar fi oral
Fluconazole [ 200-400 mg / zi pentru 2-4 sptmni + . Cu toate acestea , la pacienii cu catetere uretrale
irigarea vezicii urinare continuu cu Amfotericina B [ 50 mg / l / zi timp de 5-7 zile ] este de multe ori cu
succes . Pentru candidoza terapie renal antifungic sistemic , fie cu amfotericin B * 0,3-1,0 mg / kg / zi ]
, cu sau fr flucitozin * 150 mg / kg / zi + sau Fluconazol * 200-400 mg / zi] a fost folosit , de multe ori n
combinaie cu irigare locala a pelvisului renal si indepartarea chirurgicala de obstacole .

Tratament profilactic la pacientii cu SIDA sau pacientii care au suferit tratamente imunosupresoare .



Toate tulpinile de C. albicans , C. tropicalis i C.krusei au fost sensibile la toate cele trei echinocandine .
Doar dou izolatele fiecare dintre C. glabrata i C. parapsilosis avut mare MIC ( > 2 mg / ml ) la
caspofungin , n timp ce 10 de tulpini de C.parapsilosis asemenea avut mare MIC a anidulafungin i
micafungin . Dou tulpini de C. dubliniensis au ridicat MIC ( > 2 mg / ml ) la toate cele trei echinocandine
. Aceste rezultate sunt similare cu cele publicate de alte studii care arat CMI foarte sczute tipic pentru
tulpini de tip slbatic de C. albicans , C. glabrata , C. tropicalis , C. krusei i C. kefyr i CMI superioare
tipice C. parapsilosis , C. guilliermondii , i C. lusitaniae pentru toate cele trei echinocandine .

Toate izolatele testate au fost sensibile la amfotericina B. Rezistena la fluconazol a fost detectat
previzibil n izolate de C. krusei i C. glabrata . Majoritatea tulpinilor de C. glabrata i unele tulpini de
Cryptococcus au dovedit a fi doza sensibile dependente ( SDD ) la fluconazol ( CMI 16-32 ug / ml ) .
Rezistenta la itraconazol ( MIC > 1 ug / ml ) a fost mai rspndit i , de asemenea, au existat un numr
mai mare de izolate n doze sensibil gama dependente ( CMI 0.25 la 0.5 ug / ml ) . Acest lucru a avut loc
n principal n izolate de C. glabrata , C. parapsilosis i C. krusei i n unele tulpini de Cryptococcus .
Rezisten voriconazol ( MIC > 4 ug / ml ) a fost limitat la cteva izolate de C. glabrata ; toate
voriconazol rezistente la pete C. glabrata a artat rezisten ncruciat la fluconazol i itraconazol .
Probabil rezisten recomandat s posaconazol ( MIC > 2 ug / ml ) a aprut la 161/303 ( 53 % ) din C.
glabrata i izolate n 1 izolat din C. tropicalis .

Aceste rezultate sunt n concordan cu alte studii care arat rezistena intrinsec la ageni antifungici
de specii de Candida i Cryptococcus este n mare msur previzibil bazat pe identificarea precis a
organismului . Rezistenta la amfotericina B i echinocandinele este mai puin frecvente , n timp ce
rezistena la azoli este n mare parte limitat la izolate de C. glabrata i C. krusei .

Dup cum sa menionat deja , bolnavi de SIDA , cu o istorie de candidoz oropharangeal necesita , de
obicei, profilaxie intermitent cu Fluconazole . Pentru unii , utilizarea de profilaxie n pacientului
neutropenic rmne nc o problem controversat , ns, odat cu creterea numrului de viata in
pericol infectii fungice , n special din cauza Candida , aceasta este n mod clar justificata in cazul
pacientilor care au suferit transplantul de maduva osoasa , pacientii cu leucemie acuta in curs de
remitere chimioterapie de inducie i pacieni tratai cu chimioterapie cancer intensiva . Fluconazol * 400
mg / zi+ a fost de succes , cu prevenirea candidozei , i este recomandat pentru profilaxia primar
mpotriva Candida . Cu toate acestea , rolul su n prevenirea aspergiloza este limitat . Incidenta de
aspergiloza variaz ntre instituiile i unul dintre primele dimensiunile pe preventive ar fi instalarea de
nalt eficien particule din aer * HEPA + filtre pentru a oferi un mediu protejat . n prezent , profilaxie
Aspergillus const , de obicei, fie doze mici intravenos Amfotericina B [ 0.1/kg/day ] sau administrarea
de aerosoli intranazala de Amfotericina B. Itraconazolul este un antifungic alternativ , care apare pentru
a suprima colonizare bronhopulmonar , ns absorbia acestuia este de multe ori haotic i necesit o
monitorizare . Doze mari de imunoglobuline i factori de cretere hematopoietici au fost de asemenea
utilizat n asociere cu un antifungic n terapia profilactic .

Un total de 270 de Candida izolate de la pacienti cu antecedente clinice de candidoza vulvo-vaginale
recurente au fost testate mpotriva fluconazol , clotrimazol i nistatin . Candida albicans reprezentat ( 82
% ) i C. glabrata ( 13 % ) au reprezentat 95 % dintre izolate . Ratele de rezisten pentru toi agenii
testate au fost foarte sczute ; 10 izolate mpotriva fluconazol ( 7 C. glabtata i 3 C.krusei ) , 1 C. glabrata
izola mpotriva clotrimazol , i o C. albicans mpotriva Nystatin ) . Toate tulpinile de C. albicans au fost
sensibile la fluconazol si clotrimazol , ns cum era de ateptat de 20 % din C. glabrata izolate au fost
rezistente la fluconazol , dei toate au fost sensibile la Nystatin . Un studiu anterior al SUA pacienilor
suspectai candidoz vulvo-vaginale raportatincidena C. albicans ca 70 % , iar pentru C. glabrata ca 19 %
14 . Aceti autori au raportat , de asemenea, o rat sczut fluconazol rezisten de 3,7% pentru C.
albicans i o rat similar de ateptat mai mare de 15,2% pentru C. glabrata . n concluzie , identificarea
speciilor a fost previzibil a susceptibilitii antifungice . Candida albicans rmne patogen dominant n
candidoza vulvo-vaginale i antifungic de droguri de rezistenta nu pare a fi un factor in determinarea
infecii recurente . n cele din urm , rolul de specii de Candida non- albicans n candidoza vulvo-vaginale
rmne incert i studii suplimentare sunt justificate .



Profiluri de susceptibilitate antifungice pentru ciuperci patogene umane comune .

Sensibilitate bazate pe cel puin 75 % din izolate clinice fiind sensibile . Datorit influenei marcat a
metodologiei privind valorile CMI pentru diferite antifungice i lipsa de corelare ntre in vitro i in vivo
rezultatele , rezultatele studiilor in vitro ar trebui s fie interpretate cu pruden . Acest tabel se bazeaz
pe regimurile actuale de tratament i n datele de susceptibilitate in vitro att din literatura de
specialitate i Unitatea de Micologie WCH . n prezent , datele cele mai de ncredere este de fluconazol i
itraconazol mpotriva infeciilor cu Candida ; Datele puin de ncredere este pentru matrite .

S = sensibile ; SDD = Sensibil , dar dependenta de doza ; R = rezistent ; V = variabil ; I = Intermediar ; N =
Nu exist date .

Sensibile - dependente de doz este o nou categorie recent descris de ctre Subcomitetul NCCLS pe
testarea sensibilitii antifungice pentru izolate unde sensibilitatea este dependent de realizarea
nivelului posibil de sange maxim de agent antifungic . Pentru doze de fluconazol 400 mg / zi sau mai
multe pot fi necesare pentru adulii cu funcie renal normal i habitus . Pentru concentraia plasmatic
itraconazol a > 0,5 ug / ml, pot fi necesare pentru un rspuns optim . * vezi Rex et al . CID 1997; 24:235-
247 ] .

AMB = Amfotericin B ; Gripa = Fluconazol ; Vori = Voriconazol ; ITRA = itraconazol ; Ceto = Ketoconazol ;
Terb = Terbinafina * * topic numai + ; 5FC = 5fluorocitozin ; Griseo = Griseoflvin .
Valori critice *Rex i colab. CID 1997; 24:235-47].

Amfotericin B MIC

Sensibile <1 ug / ml
Intermediar 2 ug / ml
> Rezistent 4 ug / ml

Comentarii: MIC pentru specii de Candida strns grup de la 0.25 la 1.0 ug / ml. Detectarea rezistenei
folosind metoda de testare de sensibilitate NCCLS M27A pentru Amfotericina B poate fi de ncredere n
mass-media RPMI. O MIC de> 1 ug / ml este probabil s fie rezistente. Antibiotice Mediu 3 poate spori
detectarea rezistenei, dar acest mediu nu este standardizat i variabilitatea substancial la lot la lot este
posibil.

MIC fluconazol

Sensibile <8 ug / ml
Doza sensibil dependent de 16-32 ug / ml
Rezistente la> 64 ug / ml

itraconazol MIC

Sensibile <0,125 ug / ml
Doza sensibil dependent de 0.25 - 0.5 ug / ml
> Rezistent 1 ug / ml

5 fluorocitozin MIC

Sensibile <4 ug / ml
Intermediar 8-16 ug / ml
Rezistente la> 32 ug / ml

concluzie :
Principalele dificulti practice cu testarea sensibilitii antifungice sunt , de obicei, cu pregtirea de
inoculare i determinarea punctului final . O verificare a sterilitii inoculare i densitate trebuie s se
fac pentru fiecare test * de exemplu, rspndit 100 ml de inocul pe o plac curat SDA i numranii
CFU la 24 ore + . Acest lucru , de asemenea, acioneaz ca un control de cretere de ciuperci mai lent de
cretere * de exemplu, va trebui s citii cteva plci la 48 sau 72 or + . Dac inoculul este prea uor sau
greu testul trebuie repetat . Punct final de lectur pot fi de asemenea mbuntit prin utilizarea unor
indicatori colorimetrice , cititorii placa i cititori zona automate , care permit pentru un rezultat mai mult
cantitativ . Nimeni nu test este prost dovada , n cazul n care rezultatele sunt neasteptate atunci testul
ar trebui repetat pentru confirmare .

n concluzie , suntem ntr-o faz interesant n dezvoltarea vitro antifungic testelor de susceptibilitate i
n sisteme sunt acum disponibile care permit clinice de laborator pentru a efectua aceste teste cu o
anumit ncredere . Cu toate acestea rmn multe probleme . Este de la sine neles c ai nevoie de o
cultur , care nu este ntotdeauna posibil . Identitateacultura este adesea predictiv de susceptibilitatea
in vitro , care izoleaz aa ar trebui testat ? Numai cei justificat punct de vedere clinic sau ar trebui s
ecran de laborator toate izolate ? " MC & S " ( microscopie , cultur i sensibilitate ) nu este o opiune
viabil n micologie medicale . n multe cazuri, relevana clinic a vitro antifungice rezultate de
sensibilitate n continuare dificil de interpretat i poate fi necesar consultan de specialitate de la un
microbiolog de consultan sau specialist in boli infectioase .