Sunteți pe pagina 1din 37

1

CUPRINS

PAG.
INTRODUCERE.2
CAPITOLUL I -OCLUZIA INTESTINALA...4
I.1DEFINITIE SI ETIOLOGIE.4
I.2OCLUZIILE DINAMICE. ....6
I.3OCLUZIILE MECANICE.8
I.4TRATAMENT-GENERALITATI15
CAPITOLUL II PLAN DE INGRIJIRE....19

II. 1. CAZ: I ...24

II.2. CAZ II..28

II. 3. CAZ III...32

II. 4.CAZ IV ...30

CONCLUZII.36

BIBLIOGRAFIE...37




2

INTRODUCERE

Trim ntr-o lume n continu schimbare, iar pentru societatea de astzi,
multe din problemele individului tind s devin din ce n ce mai mult, probleme ale
societii.
Efectele extinse ale transformrilor care au loc n dinamica social determin
aceast schimbare de atitudine. n acelai timp, problemele majore ale societii se
nscriu ca factori modelatori ai personalitii individului. Respectarea
individualitii se contureaz tot mai mult ca i regul esenial a unei societi
civilizate.
n acest context, procesul de nursing, se definete ca un proces dinamic,
adaptabil la cerinele individului i trebuinele societii, mentinndu-i nealterat
obiectivul principal, obinerea unei mai bune stri de snatate pentru individ,
familie, comunitate.
Astzi procesul de nursing a cptat valene noi, rolul asistentului medical a
devenit mai complex, n sensul lrgirii sferei de activitate, una dintre ndatoriri
fiind aceea "de a diagnostica i stabili atitudinea terapeutic adecvat pentru
rspunsul individului fa de o problem de sntate actual sau potenial.
n centrul ngrijirilor de sntate se afl pacientul, dar el nu mai este perceput
simplist doar ca un individ ce sufer de o anumita boal, ci este apreciat holistic ca
o persoan cu necesiti fizice, emoionale, psihologice, intelectuale, sociale i
spirituale.
Aceste necesiti inter-relaioneaz, sunt interdependente, de egal importan
i reprezint fundamentul interveniilor asistentului medical ce va trebui s se
adapteze la o infinitate de reacii, manifestri, triri, relaii interpersonale, generate
de unicitatea profilului psihic al protagonitilor implicai i de specificul situaiei
concrete n care i desfoar activitatea.
Este important ca asistentul medical s fie familiarizat cu aspectul complex al
naturii psihice umane, s neleag c indivizi diferii au reacii diferite fa de
aceeai problem urmare a structurii lor unice de personalitate. Exist mai
multe accepiuni ale conceptului de personalitate, dar cea mai folosit este aceea ce
definete personalitatea ca fiind "organizarea mai mult sau mai puin durabil a
caracterului, temperamentului, inteligenei i fizicului unei persoane; organizare ce
determin adaptarea sa unic la mediu , (Eysenck).
Suntem ceea ce suntem i devenim ceea ce devenim, n mare parte, datorit
contextului social n care existm i ne desfurm activitatea. Socializarea se
realizeaz n interiorul diverselor grupuri umane (familie, coal, prieteni, colectiv
de munc).
Grupul intermediaz individului relaia cu societatea i cu sine.

3

Individul dezvolt concomitent i continuu relaii informaionale cu lumea
extern i cu propria fiin, ntreinnd la nivelul normalului, un echilibru ntre
cunoaterea de sine i cunoaterea realitii. Fiecare ne natem cu un potenial
uman care se valorific i se dezvolt treptat pnn socializare, asimilarea valorilor i
comportamentelor sub forma unei nvri continue.
Conceptul holistic de apreciere a individului poate fi rezumat n cteva idei
principale ce stau la baza susinerii tiinifice a desfurrii procesului de nursing:
- individul este un tot unitar caracterizat prin integritate i el reprezint mai mult
dect suma prilor sale componente;
- individul este n permanent interaciune cu mediul nconjurtor, schimbnd
materie i energie cu acesta;
- evoluia fiziologic a individului este ireversibil i unidirecional n timp i
spaiu;
- individul uman se caracterizeaz prin capacitate de abstracie, imaginaie, senzaii,
emoii.
Toate aceste aprecieri subliniaz evoluia conceptului "ngrijirilor de sntate" dea
lungul timpului i adaptarea acestuia la principiile de organizare actual a
sistemului sanitar, urmrind n principal rolul asistentului medical:
- asistentul medical reprezint un element important al echipei medicale;
- asistentul medical desfoar o activitate autonom, cu competene bine stabilite;
- activitatea medical nu vizeaz doar tratarea eficient a mbolnvirilor, n present
accentul se pune pe prevenirea bolilor i promovarea strii de sntate;
- rolul asistentului medical intervine att n ngrijirea individului ct i a
comunitii (promovarea sntii, educaia pentru sntate).
















4

CAPITOLUL I

OCLUZIA INTESTINALA
I.1DEFINITIE SI ETIOLOGIE
Ocluzia intestinala este un sindrom abdominal acut, plurietiologic si
pluripatogenic, caracterizat prin intreruperea tranzitului pentru fecale si gaze.
A fost descrisa si tratata inca de Hipocrate. Praxagorax a fost primul care a
realizat o interventie chirurgicala pentru ocluzie intestinala (350 I.C) el creind o
fistula entero-cutanata pentru a trata ocluzia intestinala. Totusi, pentru multa vreme
tratamentul a ramas nechirurgical, bazat pe reducerea herniilor, opiu pentru durere,
administrare orala de mercur sau plumb in incercarea de a forta reluarea tranzitului
intestinal, lavaj gastric.
Incepand cu secolul al nouasprezecelea, chirurgia a inceput sa fie folosita
din ce in ce mai des in tratarea ocluziei intestinale. In 1912 Hartwell si Houget au
remarcat ca administrarea parenterala de solutii saline prelungea viata cainilor cu
ocluzie intestinala experimentala, ceea ce a devenit de atunci un principiu
fundamental in tratamentul ocluziilor. In decada a doua a secolului 20 s-au
dezvoltat tehnicile radiologice de diagnostic al ocluziei intestinale. Incepand cu
1930 a inceput sa fie folosita pe scara larga aspiratia nazogastrica, iar in anii 1940-
1950 s-au adaugat si antibioticele.
Ocluziile intestinale se impart in doua categorii:
1.Ocluziile dinamice (CD): sunt ocluzii functionale, in care tranzitul este intrerupt
datorita unor tulburari de dinamica neuromusculara la nivelul tractului digestiv.
2.Ocluziile mecanice (OM): sunt ocluzii prin obstacol organic, intreruperea
tranzitului fiind consecinta acestui obstacol.
Obstaculul poate fi situat la orice nivel pe tubul digestiv. Cand este situat pe
duoden sau stomac, se foloseste in general termenul de stenoza digestiva
inalta. Termenul de ocluzie este de regula rezervat obstacolelor pe intestin subtire
sau colon. Unii autori folosesc termenul de ileus pentru a defini ocluziile
intestinale in general, in timp ce literatura anglo-saxona il rezerva doar ocluziilor
dinamice. In realitate, termenul provine din greaca si inseamna rasucire, de aceea
s-ar aplica mai bine ocluziilor prin volvulus.
5


fig.1. Radiografie ocluzie intestinala
Indiferent de natura obstacolului, elementul iniial al modificrilor
fiziopatologice este reprezentat de distensia intestinului supraiacent, cu acumulare
de gaze i lichide. Distensia peretelui intestinal comprim circulaia venoas i
determin apariia stazei i a modificrilor de permeabilitate capilar. n urma
acestui proces se produce extravazarea de lichide n lumenul intestinal, n grosimea
peretelui intestinal cu apariia edemului precum i n cavitatea peritoneal cu
instalarea ascitei. Lichidul acumulat n lumen prin acest mecanism se adaug la
lichidele provenite din secreiile digestive fiziologice aproximativ 5-7 litri pe zi n
mod normal, dar produse n exces n ocluzie i nerezorbite de peretele intestinal
edemaiat. Astfel se sustrage din circulaie o cantitate mare de lichide, direct
proporional cu vechimea ocluziei i cu lungimea poriunii de intestin destins.
Se instaleaz hipovolemia, la care contribuie i vrsturile, uneori foarte
abundente. Apare deshidratarea i hemoconcentraia cu hiponatremie,
hipocloremie, hiperproteinemie, alcaloz sau acidoz metabolic, oligurie,
6

hipotensiune, oc.Tulburrile de circulaie arteriale determin apariia de necroze
ale peretelui intestinal. Flora intestinal exacerbat produce gaze i
endotoxine.Dezechilibrul hidroelectrolitic i metabolic determin alterarea
motilitii intestinale cu diminuarea contractilitii, precum i modificri
vasomotorii cu afectarea irigrii sanguine sistemice.n acest fel un proces patologic
local, obstrucia intestinal, determin o tulburare fiziopatologic general, ampl,
cu consecine volemice, circulatorii i metabolice severe.
I.2 Ocluziile dinamice:-sunt la randul lor de doua tipuri:
OD spastice: sunt mai rare si se intalnesc in intoxicatiile cu metale grele,
pofirie si uneori in uremii;
OD paralitice: sunt cele mai frecvente.Dintre cauzele de OD paralitice
amintim :cauzele abdominale : peritonita acuta, pancreatita acuta, colecistita
acuta, colica biliara,colica renala, torsiuni de organe. Atunci cand evolueaza
timp indelungat, OD paralitica postoperatorie duce la aparitia exudatului sero-
fibrinos, care, la randul lui se poate organiza, producand benzi fibro-adezive; in
acest fel ocluzia, initial dinamica, se poate transforma intr-o ocluzie mecanica
veritabila.
OD postoperatorie comuna (ileusul postoperator comun) apare in general
dupa interventiile chirurgicale abdominale si are o durata de circa 24 de ore pe
intestinul subtire, 24-48 h pe stomac si 48-72 de ore pe colon.
OD postoperatorie comuna trebuie deosebita de OD paralitica postoperatorie,
care este mai prelungita, putand sa dureze zile sau sapaamani intregi. Cauza OD
paralitice este perturbarea mecanismelor de reglare a motilitatii extrinseci. Ca
factori etiologici au fost implicati: hematoamele sau sepsisul
intraabdominal; dezechilibrele hidro-electrolitice (hipokalemie, hiponatremie);
medicatia intra si postoperatorie;
Cauze toracice : infarctul de miocard ; pneumoniile bazale ; pleurezia
costo-diafragmatica
Cauze sistemice :tulburari hidro-electrolitice ; intoxicatii.
Alte cauze : fracturi de coloana vertebrala ; traumatisme cranio-
cerebrale ;anevrism de aort.a

7

Semne clinice
OD se caracterizeaza printr-o distensie uniforma si simetrica a abdomenului,
care este in general nedureros. Atunci cand bolnavul acuza dureri, acestea se
datoreaza de regula afectiunii cauzale.Abdomenul este hipersonor la percutie pe
toata suprafata si poate fi dureros la palpare tot in contextul afectiunii cauzale a
OD.
Semne radiologice
Radiografia abdominala simpla evidentiaza distensie gazoasa uniforma a
anselor subtiri si a colonului, fara niveluri hidroaerice. Uneori distensia poate fi
localizata ( ansa santinela din pancreatita acuta). Tranzitul baritat arata
progresiunea bariului de-a lungul intregului tract digestiv.
Tratament
Tratamentul unei ocluzii dinamice consta in primul rand in tratamentul bolii
de fond. Ca tratament specific al ocluziei dinamice mentionam: aspiratia naso-
gastrica continua; hidratare intravenoasa; corectarea tulburarilor hidro-electrolitice;
Sindromul Ogilvie (pseudoocluzia colonica): este o forma particulara a OD,
cu localizare la nivelul colonului. Apare in general la bolnavi spitalizati si poate
avea multiple cauze: insuficienta cardiaca congestiva; infarct de
miocard; bronhopneumopatie cronica obstructiva; accident vascular cerebral; stari
posttraumatice; stari postoperatoriiSe caracterizeaza prin dilatatie importanta,
localizata exclusiv pe colon, si in special pe colonul drept. Radiologic se
evidentiaza distensie aerica marcata a cadrului colic. Irigografia poate preciza
diagnosticul dar nu este indicata datorita riscului de perforatie.
Complicatia cea mai severa a sindromului Ogilvie este perforatia cecala.
Riscul de perforatie cecala este maxim atunci cand diametrul cecului trece de 10
cm pe radiografia simpla. Decompresia colonoscopica se impune in urgenta. Atunci
cand perforatia s-a produs deja este nevoie de interventie chirurgicala si
cecostomie.
Pseudoocluzia intestinala fara obstacol-Este o maladie cu caracter cronic
si recurential caracterizata prin episoade de ocluzie intestinala fara evidentiarea nici
unui obstacol pe tractul digestiv.Patogenia bolii este controversata, unii autori
sustinand existenta unor anomalii ale plexurilor nervoase intramurale, in timp ce
8

altii presupun existenta unor anomalii la nivelul musculaturii netede intestinale.Se
pare ca un factor ereditar ar fi implicat.
Clinic se manifesta prin :
durere colicativa ;
varsaturi ;
distensie abdominala ;
diaree, steatoree
Examenul obiectiv evidentiaza distensie abdominala uniforma.
Elementul cel mai important de diagnostic diferential este absenta imaginilor
hidro-aerice.In prezenta unui diagnostic de certitudine, interventia chirurgicala
trebuie evitata, iar tratamentul este conservator.
Pseudoocluzia psihogena
Anumiti bolnavi psihici (intre care si istericii ocupa un loc important) se pot
prezenta cu fenomene tipice de ocluzie, care nu au insa nici o cauza la nivelul
tubului digestiv.Mecanismele patogenice nu sunt foarte clare. Problema cruciala
este a diagnosticului diferential cu ocluzia mecanica si evitarea interventiei
chirurgicale. Radiografia abdominala simpla este examenul cel mai util prin
absenta imaginilor hidro-aerice.
I.3Ocluziile mecanice
Se impart in 2 categorii:
1.OM prin obstructie: sunt OM in care lumenul digestiv este obstruat, dar
vascularizarea intestinala nu este afectata.
2.OM prin strangulare: sunt OM in care, pe langa obstacolul digestiv, se
produce interceptarea vascularizatiei intestinale, consecinta fiind evolutia rapida
spre necroza a segmentului digestiv aferent.
a.Ocluzii mecanice prin obstructie
Sunt 3 mecanisme principale prin care se poate produce OM prin obstructie :
1.Obstacolul intraluminal: calculi biliari, ghemuri de ascarizi, fito sau
tricobezoare, fecaloame, corpi straini.
9

2.Obstacol parietal: tumori benigne sau maligne, stenoze postradice sau
posttraumatice, boala Crohn, TBC intestinal
3.Compresiune extrinseca: tumori abdominale sau retroperitoneale, bride
a).In ocluzia pe intestin subtire
Intr-o prima etapa intestinul incearca sa convinga obstacolul prin accentuarea
peristalticii, ceea ce se traduce clinic prin aparitia colicilor de
lupta. Treptat, musculatura intestinala se epuizeaza si devine paretica. Ansele
supraiacente obstacolului se destind, si la nivelul lor apar o serie de modificari
progresive. Apar modificari intraluminale care se pot traduce prin acumularea unei
mari cantitati de gaze si lichide in lumenul intestinal.Gazele provin din 3
surse :aerul inghitit (cea mai mare parte); fermentatia bacteriana ;difuziune din
sange.
Consecintele fiziopatologice ale pierderii de apa si electroliti in lumenul
digestiv sunt multiple :
- Hipovolemia este consecinta cea mai importanta, cu aparitia semnelor clinice
de deshidratare extracelulara si tendinta de soc hipovolemic ;
-Diselectrolitemii dintre care hipopotasemia conduce la accentuarea
tulburarilor de peristaltica intestinala si poate determina tulburari de ritm cardiac;
-Acidoza in cea mai mare parte metabolica, determinata de pierderile de
bicarbonat si de alterarea functiei renale. Poate avea insa si o componenta
respiratorie, datorita compresiunii anselor destinse asupra diafragmului;
- Oligurie,azotemie si hemoconcentratie
Factorul bacterian: in prezenta stazei, bacteriile ( prezente in mod normal in
cantitate foarte mica in lumenul intestinal) prolifereaza rapid si, in fazele avansate
ale unor ocluzii neglijate, la care nu s-a intervenit chirurgical, pot determina un
tablou de sepsis foarte grav. De regula insa factorul toxi-infectios joaca un rol
minor in ocluziile mecanice prin obstructie, spre deosebire de ocluziile prin
strangulare, in care joaca un rol principal.
Modificarile parietale se datoreaza acumularii de lichide in peretele
intestinal (edem parietal), consecinta fiind impiedicarea circulatiei de la nivelul
peretelui. Modificarile sunt in general mai accentuate la nivelul obstacolului, decat
10

la nivelul anselor supraiacente si pot conduce la aparitia fenomenelor de permeatie
si chiar de perforatie.
Modificarile extraluminale se produc ca o consecinta a cresterii
permeabilitatii peretelui intestinal, in conditiile edemului parietal. Au ca rezultat
acumularea unui exudat bogat in proteine in cavitatea peritoneala (ascita
ocluziei). De asemenea, in acest revarsat se pot pierde elemente figurate sanguine,
ceea ce poate duce la anemie, trombopenie, leucopenie.
b).In ocluzia pe colon
Modificarile descrise mai sus se instaleaza mai lent si au consecinte mai
putin dramatice. In conditiile unei valve ileocecale incompetente (situatia cea mai
fracventa), continutul colic (de obicei mai bogat in gaze decat cel al intestinului
subtire, majoritatea gazelor provenind din fermentatie) este treptat preluat de
intestinul subtire.
O forma particulara, deosebit de grava, este ocluzia colica cu valva
ileocecala competenta, in care continutul colic nu poate patrunde in intestinul
subtire. Presiunea din colon atinge in aceste conditii foarte repede nivelul suficient
pentru a interfera cu circulatia venoasa a ansei si produce zone de gangrena si
perdoratie, in special la nivelul cecului.
Tablou clinic
-Durerea: de obicei are intensitate mare la debut. Localizarea ei poate indica sediul
obstacolului. Initial poate imbraca forma colicilor de lupta, ulterior devenind
permanenta.
-Varsaturile: la inceput sunt reflexe, devenind mai apoi de staza si in final,
fecaloide.In ocluziile inalte apar precoce, pe cand in cele joase apar tardiv sau chiar
deloc.
- Intreruperea tranzitului intestinal: este semnul definitoriu al oricarei ocluzii; de
mentionat insa ca, in ocluziile inalte, bolnavul mai poate avea scaun pentru un
timp.


11

Examen obiectiv
a).Inspectia
Distensia abdominala: in ocluziile mecanice este de regula asimetrica; uneori
putem intalni insa si distensie simetrica.Miscarile peristaltice: pot fi observate
prin peretele abdominal, mai ales la bolnavul slabiin faza initiala a ocluziei.
b).Palparea: de obicei poate fi decelata durere, insa fara semne de iritatie
peritoneala. La anumiti bolnavi pot fi palpate tumori abdominale.
c).Percutia: deceleaza timpanism localizat sau generalizat, cu disparitia matitatii
hepatice. Prezenta lichidului de ascita se traduce prin matitate deplasabila pe
flancuri.
d).Auscultatia : in faza colicilor de lupta deceleaza garguimente, pentru ca ulterior
sa se instaleze linistea abdominala. Tuseul rectal, tuseul vaginal si palparea
orifiicilor herniare fac parte din examenul obiectiv obligatoriu al fiecarui bolnav cu
ocluzie, ele putand pune in evidenta prezenta unor tumori pelvine sau rectale,
respectiv, a unei hernii strangulate.
Semne generale: sunt determinate de tulburarile fiziopatologice descrise
anterior. Putem intalni:
-tegumente si mucoase uscate
-tahicardie
-hipotensiune arteriala
-oligurie
-dispnee cu polipnee
Examen paraclinic- Examenul radiologic : este decisiv pentru
diagnosticul ocluziei.
Radiografia abdominala pe gol este examenul cel mai simplu dar si cel
mai valoros pentru diagnostic. Caracteristicile ocluziilor mecanice sunt asa numitele
imaginie hidro-aerice. Aceste imagini au aspect de semiluna si sunt mai mult late
decat inalte pentru ocluziile pe intestin subtire si invers, mai mult inalte decat late in
ocluziile pe colon. Localizarea imaginilor hidro-aerice este centrala in ocluzia pe
12

intestin subtire si situata pe flancuri in ocluzia pe colon.Imaginea hidro-aerica este
atat de caracteristica ocluziilor intestinale incat prezenta unei singure asemenea
imagini este suficienta pentru afirmarea diagnosticului. Repetarea seriata a
examenului radiologic arata inmultirea numarului de imagini de la un examen la
altul, odata cu progresiunea fenomenelor ocluzive. Imaginile hidro-aerice multiple
pe intestinul subtire conduc la aspectul clasic al cuiburilor de randunica.
Irigografia este un examen radiologic valoros, el putand preciza sediul si
chiar natura unei leziuni obstructive colonice.
Tranzitul baritat este considerat clasic ca prohibit in ocluzii, el putand
transforma o ocluzie incompleta intr-una completa, sau, mai grav, putand provoca
perforatia ansei ocluzionate, cu peritonita consecutiva. In 1994 Schwartz afirma ca
tranzitul baritat s-a dovedit a fi util la peste 80% din bolnavii de ocluzie, fara a
afecta morbiditatea si mortalitatea.
4

Examenul cu substante de contrast fluide este limitat de dilutia acestora
de catre lichidele intraluminale ca si faptul ca, fiind extrem de hipertone, ele pot
accentua pierderea de lichide de catre lumen si fenomenele de deshidratare ale
bolnavului.
Tratament
Tratamentul unei ocluzii intestinale se bazeaza in primul rand pe interventie
chirurgicala. Avand in vedere insa gravele dezechilibre hidroelectrolitice cu care
vine de obicei bolnavul, o pregatire preoperatorie care sa aiba ca obiectiv
corectarea acestora este de dorit. In ocluziile prin obstructie aceasta pregatire se
poate efectua de obicei, fara a fi prelungita prea mult. Gesturile terapeutice
efectuate in aceasta perioada se traduc, de regula, prin:aspiratie nazo-gastrica,
pentru combaterea stazei si distensiei; aport volemic si electrolitic masiv, cu
controlul permanent al semnelor clinice si rezultatelor de laboratorCorectarea cat
mai eficienta a tuturor acestor dezechilibre creste apreciabil sansele bolnavului de a
rezista unei interventii chirurgicale, de multe ori laborioasa , si imbunatateste
remarcabil prognosticul operator.
Interventia chirurgicala are ca principal obiectiv rezolvarea ocluziei, prin
indepartarea sau scurtcircuitarea obstacolului. In compresiunile extrinseci (in
special bride) poate sa nu fie nevoie de un gest chirurgical pe tubul digestiv
(sectiunea aderentelor rezolvand cauza ocluziei). In cazul obstacolelor
intraluminale (calculi biliari, bezoari), o simpla enterotomie cu indepartarea
obstacolului poate fi suficienta.
5
Cele mai grele probleme apar la obstacolele
13

parietale, care sunt adesea tumori maligne, intestinale sau colice.Daca atat terenul
cat si conditiile locale o permit, indepartarea radicala a leziunii, prin enterectomie
sau colectomie, este de dorit. Daca aceasta nu este posibila, fie datorita leziunii
(cancere avansate, depasite terapeutic), fie datorita terenului (bolnavi in conditie
precara, cu risc operator crescut), solutia minima este o derivatie digestiva, care sa
rezolve ocluzia.
Derivatiile pot fi la randul lor de 2 tipuri:
-interne, cand un segment intestinal supraiacent obstacolului este
anastomozat cu unul subiacent.
-externe, cand un segment intestinal supraiacent obstacolului este scos la
tegumente si deschis in ileostomie sau colostomie.
Reechilibrarea bolnavului trebuie neaparat continuata in perioada
postoperatorie, mai ales daca preoperator nu s-a obtinut o buna corectie a
constantelor clinice si paraclinice si daca interventia a fost mai laborioasa.
b.Ocluzii mecanice prin strangulare
Forme anatomo-clinice
Au fost descrise patru forme anatomo-clinice principale de ocluzie mecanica
prin strangulare :
-1-volvulusul de intestin subtire sau colon
-2-invaginatia
-3-herniile strangulate
-4-herniile interne
Caracteristica ocluziilor prin strangulare este interceptarea vascularizatiei
intestinale.Consecinta este evolutia rapida a teritoriului intestinal aferent spre
gangrena si perforatie, care, la randul ei se traduce prin aparitia fenomenelor de
peritonita acuta.Spre deosebire de ocluzia prin obstructie, in ocluzia prin
strangulare dezechilibrele hidro-electrolitice joaca un rol mai putin important; in
schimb, factorul toxiinfectios ajunge pe primul plan si determina atat evolutia cat si
prognosticul bolii. De asemenea mucoasa necrozata sangereaza in lumen si, prin
14

acumularea endoluminala de sange si de fluide ansa capata aspect de carnat.
Pierderea intraluminala de sange si lichide poate constitui ea insasi un factor
socogen.
Tablou clinic
Evolutia unei ocluzii prin strangulare este mult mai dramatica. Durerea de
debut este atroce si are un caracter permanent. Varsaturile apar precoce, prin
mecanism reflex. Frecvent se insotesc de fenomen de soc si foarte rapid se
instaleaza semnele abdominale ale unei peritonite acute (aparare si contractura
musculara). O atentie speciala trebuie acordata in cadrul examenului obiectiv
palparii orificiilor herniare, hernia strangulata fiind una dintre cauzele ocluziilor
prin strangulare.
Tratament
Fata de ocluzia prin obstructie, unde, de regula, exista timpul necesar
pregatirii preoperatorii a bolnavului, in ocluzia prin strangulare trebuie intervenit
imediat, masurile de reechilibrare fiind luate in paralel cu transportul bolnavului
spre sala de operatie si continuate pe parcursul interventiei chirurgicale.In cursul
interventiei trebuie rezolvata in primul rand cauza strangularii (devolvulare,
reducerea unei invaginatii sau a unei hernii). Un moment important il constituie
aprecierea viabilitatii ansei strangulate. Criteriile utilizate sunt aspectul
macroscopic al seroasei (trebuie tinut seama ca leziunile mucoasei sunt intotdeauna
mai avansate decat ale seroasei, datorita sensibilitatii mai mari la ischemie a tunicii
mucoase), pulsatiile vaselor din mezenter si peristaltica intestinala. Uneori
infiltratia cu novocaina a mezoului ansei poate ameliora atat aspectul cat si
peristaltica.Totusi, in caz de dubiu, este de preferat o rezectie, fata de
reintroducerea in cavitatea abdominala a unui segment intestinal cu viabilitate
incerta. O masura necesara in cazul ocluziilor este antibioterapia sistemica masiva
(acoperind atat spectrul aerob cat si cel anaerob), datorita prezentei inevitabile a
factorului toxiinfectios.Masurile de desocare sunt de asemenea o componenta
importanta a planului terapeutic.
Ocluzia intestinal la nou-nscui
Semnele cheie ale obstruciei intestinale la nou-nscui sunt voma de culoare verde
i lipsa apariiei primului scaun, care este o substan negru-verde, groas numit
meconiu.


15

I.4.Tratament Generaliti

Tratamentul pentru obstrucia parial de la nivelul intestinului subire sau gros
are loc de obicei n spital. Tratamentul implica monitorizarea atent n ateptarea
posibilitii rezolvrii obstruciei de la sine.
Pacientul nu are voie s consume alimente i ap, acesta primind fluide 15
ice15ate1515
pentru a menine tensiunea 15 ice15at 15 ice15 i a preveni deshidratarea. Printr-un
tub subire numit sonda nazogastrica introdus prin nas i care ajunge n stomac se
scot lichidele i gazul 15 ice15a la acest nivel, astfel ameliorndu-se durerea i
presiunea.
La ocluziile pariale, mai nti este ncercat tratamentul nechirurgical. Acesta
consta n folosirea lichidelor sau aerului (clisme),a tuburilor mici (stenturi, 15
ice15ate n lumenul intestinal pentru a-l menine deschis) sau de medicamente care
s suprime obstrucia.
Tratamentul chirurgical este aproape ntotdeauna necesar n cazul obstruciei
complete a intestinului subire sau 15 ice15at n cazul n care alimentarea cu snge
e oprit (stragulatie).
Obstrucia poate reapare dac nu este tratat cauza subiacenta.
Un medic de medicin intern, de medicin de familie, un pediatru, un 15
ice15ate151515logy sau un chirurg pot 15 ice15ate15 ocluzia intestinal prin:
-anamneza i examen obiectiv. ntrebrile iniiale adresate de medic pot da unele
15 ice15a despre un diagnostic posibil de ocluzie intestinal
-radiografia intestinala poate detecta obstruciile n 15 ice15ate15 subire i gros
-examen computer tomografic al abdomenului. CT poate ajuta 15 ice15a s
diferenieze ntre o obstrucie parial i una complet i poate ajuta la diagnosticul
majoritii cancerelor. Pe CT se pot vedea 15 ice care s arate prezenta strangulaiei
n poriunea afectat a intestinului
-tranzit baritat. Dei nu este folosit la fel de des ca i radiografia abdominal simpl
i CT n diagnosticul obstruciilor, acesta poate diferenia ocluziile pariale de cele
complete. Cnd 15 ice15a suspicioneaz prezena unei perforaii intestinale, va fi
folosit o substan de contrast numit gastrografin n loc de bariu
-echografia 15 ice15ate este tot mai des folosit n diagnosticul ocluziei intestinului
subire.

Tratament medical

n cazul unei obstrucii intestinale pariale sau totale, pacientul va fi internat n
spital pentru a fi tratat. Tratamentul ncepe cu msuri 15 ice15ate15, de exemplu
fluide
16

16 ice16ate1616 i medicamente care s amelioreze simptomatologia, n ateptarea
posibilitii rezolvrii de la sine a ocluziei.
Dac aceste tratamente eueaz sau este diagnosticat o ocluzie complet de
timpuriu, va fi necesar tratamnetul chirurgical pentru a ndeprta obstrucia.
Pacientul primete 16 ice16ate16 16 ice16ate1616 pentru prevenia infeciei.
Dac pacientul a mai prezentat o ocluzie intestinal n trecut, poate s atepte s
vad dac simptomele se amelioreaz. Totui, acest lucru se face numai n cazuri
certe sub supravegherea atent a medicului. Pacientul va primi dieta cu lichide pn
la ameliorarea simptomelor:
- fluide administrate 16 ice16ate1616. Administrarea fluidelor ajuta la meninerea
tensiunii arteriale la un nivel normal. Fluidele pot s conin electrolii care s
echilibreze balana mineralelor n organism. Antibioticele pot fi de asemenea
administrate 16 ice16ate1616 pentru prevenia infeciei
- sonda nazogastrica. Fluidele i gazul se acumuleaz pentru c nu pot trece dincolo
de obstrucie. O sond nazogastrica este trecut prin nas pn n stomac pentru a
elimina fluidele i gazul i pentru a ameliora durerea i presiunea. Mai puin
obinuit, un tub intestinal este folosit n locul sondei nazogastrice pentru eliminarea
lichidelor din poriunea superioar a intestinului subire. Micrile normale ale
stomacului i intestinului (peristaltica) mping tubul pn n 16 ice16ate16 subire
de unde sunt ndeprtate lichidele i gazul.

Alte forme de tratament nechirurgical

Alte forme de tratament nechirurgical pot fi ncercate pentru ameliorarea
simptomelor, ndeprtarea obstruciei, sau pentru a permite mbuntirea strii
generale a pacientului nainte de tratamentul chirurgical.
Aceste tratamente pot fi:
-clisme folosind aer, bariu sau gastrografin, clismele pot ndeprta o obstrucie
care apare cnd o poriune a intestinului alunec n interiorul altei poriuni ca un
telescop (telescopare)
-stenturi n unele cazuri de obstrucie determinate de cancere inoperabile, medicii
pot introduce tuburi de metal expansibile numite stenturi n 16 ice16ate16 subire
sau gros pentru a permite tranzitul intestinal. Dac tratamentul chirurgical este
posibil, stentul poate fi introdus n 16 ic ameliorrii strii generale a pacientului
nainte de tratamentul chirurgical
-medicamentele folosite pentru ameliorarea durerii, greei i vrsturilor. Pot fi
folosite anumite medicamente care s reduc secreia 16 ice16a.



17



Tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical este necesar cnd cel medicamentos eueaz n rezolvarea
obstruciei. Tratamentul chirurgical este primul indicat n cazul ocluziei complete
sau strangulaie.
n timpul operaiei, chirurgul ndeprteaz obstrucia sau poriunea de intestine
blocat. Tratamentul chirurgical pentru ocluzia intestinal, 17 ice17ate cea legat
de
diverticulita, boala Crohn, torsiunea intestinal i unele cancere se face deseori
laparoscopic. Dup tratamentul chirurgical, poate fi necesar o colostoma
(deschiderea alternativ a intestinului gros la nivelul peretelui abdominal creat
pentru evacuarea materiilor fecale) temporar sau definitiv.
O obstrucie determinat de torsiunea intestinal poate fi tratat prin cteva metode,
cum ar fi ndreptarea segmentului rsucit. Acest tratament poate fi realizat pentru
a ntrzia tratamentul chirurgical.
Tratarea unei obstrucii determinate de un cancer inoperabil se face de obicei cu
stenturi alturi de medicaie care s scad cantitatea de lichide digestive.

Tratament ambulatoriu

Cnd 17 ice17a instruiete pacientul s atepte rezolvarea de la sine a unei
obstrucii
pariale, se iau msuri pentru tratamentul 17 ice17ate17 n vederea ameliorrii
disconfortului.
Pacientul urmeaz instruciunile 17 ice17a de la medic, de obicei dieta cu lichide
pentru a evita obstrucia complet. Pacientul va urmri apariia simptomelor de
obstrucie complet, de exemplu:
-reaparitia durerii 17 ice17ate durerea 17 ice17at, sever se ntlnete n
ntreruperea alimentrii cu snge a intestinului sau n cazul perforaiei intestinale,
acestea fiind urgene medicale i 17 ice17a trebuie informat imediat
-distensie 17 ice17ate
-tranzit intestinal oprit pentru materii fecale sau gaze.
n cazul tratamentului chirurgical pentru inalturarea unei obstrucii, pacietul va fi
monitorizat pentru 17 ice de infecie. Medicul va fi informat cnd pacientul face
febr, zona din jurul plgii chirurgicale este roie i fierbinte sau dac se scurg
lichide din plaga.
Multe cazuri de obstrucie intestinal nu pot fi prevenite. Totui, o diet bogat n
fibre vegetale i apa poate preveni constipaia i posibil diverticulita, care poate
18

determina ngustarea intestinului gros. Dei este important evitarea constipaiei, nu
se vor folosi n exces laxative. Constipaia persistenta i excesul de laxative sunt
asociate cu obstrucia determinat de torsiunea colonului sigmoid sau cecului.
Pacientul cruia i se practic o colostoma n urma unui tratament chirugical pentru
obstrucia intestinal va fi instruit cum s o ngrijeasc, s previn infecia i ce
dieta s urmeze pentru a evita surplusul de gaz.
Masurile de desocare sunt de asemenea o componenta importanta a planului
terapeutic.
fig.2.


















19





CAPITOLUL II

PLAN DE INGRIJIRE

II.1CAZUL I

CULEGEREA DE DATE
A.Date stabile
Nume: B.
Prenume: M.
Naionalitate: romn
Religie: greco catolic
Limba vorbit: romn
Ocupaie: pensionar
Grupa sanguin: A II
B.Date variabile
Domiciliul:urban
C. Date legate de starea fizic i psiho-social:
Temperatura 37,2
0
C

Tensiunea arterial: 110/ 70 mm Hg
Respiraia: 18 de respiraii/ minut
Starea general: alterat
Tegumentele i mucoasele: palide
Tahicardie -puls 70 bti /minut
Tranzit intestinal: abolit

MOTIVELE INTERNRII
n data de 05.04.2014, starea general se altereaza precoce, meteorism
abdominal, dureri abdominale difuze cu maxim de intensitate la nivelul
hipogastrului.
ISTORIC
Pacienta B. M. , in vrst de 50de ani este o persoan de 1, 63 m inaltime ,
cu o greutate de 56 kg, cu o fire deschis i sociabil.Este nefumtoare i nu
20

consum buturi alcoolice, condiiile de viat bune, alimentaie echilibrat, nu
prezint alergii sau boli ereditare.
Pacienta nu a mai avut alte intervenii chirurgicale i nici probleme grave de
sntate.
Ea afirm c boala a debutat n urm cu 5 zile prin dureri abdominale
colicative, greuri, vrsturi alimentare. De 2 zile prezint oprirea tranzitului
digestiv pentru materiile fecale.
DIAGNOSTIC MEDICAL
Ocluzie intestinal .
EXAMEN CLINIC I PARACLINIC

La examenul clinic se constat un abdomen destines, simetric care particip
n mod redus la micrile respiratorii.
Pacienta prezint sensibilitate abdominal difuz moderat la palpare si
aprare muscular difuz moderat.
Tranzitul digestiv este absent pentru materii fecale i gaze, ficatul si splina
nu se palpeaza si prezinta timpanism generalizat al abdomenului.
La tueul rectal se constat o ampul rectal goal.
Starea generala este uor alterata, tegumentele i mucoasele sunt palide.
Sistemul osteoarticular este integru morfofuncional, sistem muscular
normoton, normochimetic.
Toracele e normal conformat cu miscari respiratorii simetrice, de
amplitudine normal, sonoritate pulmonar normal, murmur vezicular present
bilateral.
Zgomotele cardiace sunt normale, ritmice.
Pacienta este orientata temporo-spatial.
La ecografia abdominal se constat:
-ficat fr modificri;
-colecist hipoton, fr calculi;
21

-cai biliare libere;
-splin de 10 cm, fr modificri;
-rinichi bilateral fr calculi, fr hidronefroz;
-vezica urinara cu mucoasa ingrosata;
-pancreas fr modificri ecografice.
In urma examenului radiologic pe gol constatam : nivele hidroaerice de
dimensiune medie situate n flancul stng.

fig.3.ocluzie intestinala


PLAN DE INGRIJIRE

1.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Alimentaie inadecvat prin deficit
OBIECTIVE
- pacienta s beneficieze de ostare de bine fr dureri
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
- asistenta aeaz pacienta n poziia n care crede c durerea
22

- asistenta aeaz pacienta n poziia n care crede c durerea se amelioreaz
poziia Fauler
- pacienta s fie echilibrat hidroelectrolitic i nutriional
- alimentm pacienta panteral cu Glucoz 10% f/zi
- informm pacienta asupra
importanei regimului alimentar
- face bilanul lichidelor ingerate i eliminate
- asistenta administreaz la indicaia medicului:
- Algocalmin: 1 f/zi
- Scobutil: 1f/zi
- Papaverin: 1f/zi
EVALUARE
- n urma tratamentuluidurerile persist.

2. NEVOIA DE A ELIMINA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Absena tranzitului intestinal
OBIECTIVE
- pacienta s aib transit intestinal n limite fiziologice
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
- i se spune pacientei s ingere o cantitate mai mare de lichide
- se anun pacienta c i se va face clism evacuatorie simpl seara
- se urmrete i se noteaz frecvena i consistena scaunelor
- pacienta s fie echilibrat psihic.
- dm dovad de nelegere i rbdare cu pacienta
- o linitim i o ncurajm s-i exprime emoiile i sentimentele n legtur cu
boala s
EVALUARE
- tranzitul intestinal nu a fost reluat
- pacienta vorbete clar despre boala sa

3.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Imobilitate
OBIECTIVE
- pacienta s fie mobilizat corespunztor strii sale
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
23

- ajutm pacienta s-i schimbe poziia la fiecare 2 ore, masm regiunile care sunt
predispuse la escare
- suplinete pacienta n satisfacerea celorlalte nevoi; l servete la pat cu cele
necesare

EVALUARE
- imobilitatea pacientei continu

4. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

DIAGNOSTIC DE NURSING
Insomnie
OBIECTIVE
-pacienta s beneficieze de somn corespunztor calitativ i cantitativ
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
- nva pacienta s practice tehnici de relaxare exerciii respiratorii nainte cu
cteva ore de culcare
- cutm s gsim cauza anxietii care i provoac insomnia
- la nevoie administrm tratament medicamentos: fenobarbital 1
tb/seara
EVALUARE
- insomnia persista

5.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Dificultatea de a se mbrca i dezbrca
OBIECTIVE
- pacienta s se poat mbrca i dezbrca cu uurin
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
- identific capacitatea i limitele fizice ale persoanei ngrijite
- i acord timp suficient pentru a se mbrca i dezbrca, i se recomand dac
amete s se aeze pe pat
- i se spune s se mbrace cu haine mai largi pentru a nu crea probleme circuliei i
respiraiei
EVALUARE
- pacienta s se mbrace i dezbrace cu uurin



24







II.2 CAZUL II

CULEGEREA DE DATE
A.Date stabile
Nume: C.
Prenume: I.
Naionalitate: romn
Religie: ortodoxa
Limba vorbit: romn
Ocupaie: pensionar
Grupa sanguin: B III
B.Date variabile
Domiciliul:rural
C. Date legate de starea fizic i psiho-social:
Temperatura 37,5
0
C

Tensiunea arterial: 140/ 90 mm Hg
Respiraia: 19 de respiraii/ minut
Starea general: alterat
Tegumentele i mucoasele: palide
Tahicardie -puls 75 bti /minut
Tranzit intestinal: abolit

MOTIVELE INTERNRII
n data de 30. 03 .2014, starea general se altereaza precoce, tranzitul
intestinal este complet abolit incluziv pentru gaze , apare oc, dureri colicative
abdominale intense i continue, vrsturi precoce i intense, balonri acute cu
caracter continuu.
ISTORIC
Pacienta C. I. , in varsta de 71de ani este o persoana de 1, 58 m inaltime , cu
o greutate de 62 kg, cu o fire deschisa si sociabila.
25

Este nefumatoare si nu consuma bauturi alcoolice, conditiile de viata bune,
alimentatie echilibrata, nu prezinta alergii sau boli ereditare.
Pacienta nu a mai avut alte interventii chirurgicale , a mai avut internari pe
motiv de hipertensiune arteriala.
Ea afirma ca boala a debutat n urm cu aproximativ 3 zile prin dureri
abdominale colicative, greuri, vrsturi alimentare, balonri abdominale,
ntreruperea tranzitului digestiv.
DIAGNOSTIC MEDICAL
Ocluzie intestinal mecanic prin strangulare intestinal prin bride.
EXAMEN CLINIC I PARACLINIC

La examenul clinic se constata un abdomen destins, simetric care particip
n mod redus la micrile respiratorii.
Pacienta prezinta sensibilitate abdominal difuz moderat la palpare si
aprare muscular difuz moderat.
Tranzitul digestiv este absent pentru materii fecale i gaze, ficatul si splina
nu se palpeaza si prezinta timpanism generalizat al abdomenului.
La tueul rectal se constat o ampul rectal goal.
Starea generala este uor alterata, tegumentele i mucoasele sunt palide.
Sistemul osteoarticular este integru morfofuncional, sistem muscular
normoton, normochimetic.
Toracele e normal conformat cu miscari respiratorii simetrice, de
amplitudine normal, sonoritate pulmonar normal, murmur vezicular present
bilateral.
Zgomotele cardiace sunt normale, ritmice. Tensiune arteriala 140/90 mm Hg
Pacienta este orientata temporo-spatial.
La ecografia abdominal se constat:-ficat omogen, dimensiuni normale;
-colecist hipoton, fr calculi;-cai biliare libere;-splin de 11 cm, fr modificri;
-rinichi bilateral fr calculi, fr hidronefroz;-pancreas fr modificri ecografice.
26

In urma examenului radiologic pe gol constatam : nivele hidroaerice de
dimensiune medie situate n flancul stng.


PLAN DE INGRIJIRE
1.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Alimentaie inadecvat prin deficit
OBIECTIVE
- pacienta s beneficieze de o stare de bine fr dureri abdominal
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
- asistenta aeaz pacienta n poziia analgic poziia Fauler, este nvat s-si
sustina plaga cnd se mic i strnut
- asistenta administreaz la indicaia medicului:
- Nospa: 1 f/zi
- Scobutil: 1f/zi
- Papaverin: 1f/zi
EVALUARE
- n urma tratamentului durerile persist.
- pacienta s fie echilibrat hidroelectrolitic i nutriional
- alimentm pacienta panteral cu Glucoz 10%
f/zi i Ser fiziologic 1 f/zi
- informm pacienta asupra importanei regimului alimentar
- face bilanul lichidelor ingerate i eliminate

2.NEVOIA DE A ELIMINA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Diaforez
OBIECTIVE
- pacienta s aibe o stare de bine, de confort fizic
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
- ajut pacienta s aib tegumentele curate i uscate
- lenjeria de pat i de corp este schimbat ori de cte ori este necesar
- pacienta ese ncurajat s-i exprime sentimentele n legtur cu problema
EVALUARE
27

- pacienta prezint o stare de bine i confort fizic





3.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Dificultatea de a sembrca i dezbrca
OBIECTIVE
- pacienta s se poat mbrca i dezbrca cu uurin
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
- identific capacitatea i limitele fizice alepersoanei ngrijite
- ajutm pacienta s se mbrace i dezbrace cu grij la plag
EVALUARE
- pacienta nc nu sembrac i dezbrac singur

4.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

DIAGNOSTIC DE NURSING
Insomnia
OBIECTIVE
-pacienta s beneficieze de somn corespunztor calitativ i cantitativ
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
- nvm pacienta s practice tehnici de relaxare,exerciii respiratorii nainte de
culcare
- se administreaz: Fenobarbital 1 tf/sear
EVALUARE
- insomnia pacientei continu

5.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Imoblitatea
OBIECTIVE
- pacienta s fie moblizat corespunztor strii sale
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
- mobilizarea a fost realizat ct mai precoce ntruct diminueaz frecvena
complicaiilor venoase i a escarelor de decubit dorsal
28

- bolnava este ridicat a doua zi din pat
- asistenta suplinete pacienta n satisfacerea nevoilor, se fac exerciii pasive de
flexieextensie i apoi exerciii passive
EVALUARE
- imobilitatea pacientei continu

III.3CAZUL III

CULEGEREA DE DATE
A.Date stabile
Nume: P.
Prenume: V.
Naionalitate: romn
Religie: ortodoxa
Limba vorbit: romn
Ocupaie: pensionar
Grupa sanguin: AB IV
B.Date variabile
Domiciliul:rural
C. Date legate de starea fizic i psiho-social:
Temperatura 37,9
0
C

Tensiunea arterial: 135/ 90 mm Hg
Respiraia: 20 de respiraii/ minut
Starea general: alterat
Tegumentele i mucoasele: palide
Tahicardie -puls 85 bti /minut
Tranzit intestinal: abolit

MOTIVELE INTERNRII
n data de 02. 04 .2014, starea general se altereaza precoce, tranzitul
intestinal este complet abolit incluziv pentru gaze , apar dureri colicative
abdominale intense i continue, vrsturi precoce i intense, balonri acute cu
caracter continuu.
ISTORIC
Pacientul P. V. de naionalitate romn, religia ortodox, statur mijlocie,
nalime 1,68 cm, greutate 73 kg. Este pensionar, are doi copii, este nefumtor i
consum ocazional buturi alcoolice.
29

Condiiile de via, familiale i sociale sunt bune; pacientul nu prezint boli
ereditare i nu este alergic la nici un medicament.
Pacienta nu a mai avut alte interventii chirurgicale , a mai avut internari pe
motiv de hipertensiune arteriala si cardiopatie ischemica.
El afirma ca boala a debutat n urm cu aproximativ 4 zile prin dureri
abdominale colicative, greuri si vrsturi alimentare.
Avnd n antecedente o pancreatit cronic, se consider iniial o pancreatit
cronic acutizat, ns evoluia clinic sugereaz o ocluzie intestinal. De 2 zile
prezint oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i de aproximativ ore
i pentru gaze.
DIAGNOSTIC MEDICAL
Ocluzie intestinal mecanic prin strangulare intestinal prin bride.
EXAMEN CLINIC I PARACLINIC

La examenul clinic se constata un abdomen destins, sensibil la palpare,
simetric care particip n mod redus la micrile respiratorii.Sensibilitatea
abdominal este difuza si se constata aprare muscular difuz moderat.
Tranzitul digestiv este absent pentru materii fecale i gaze, si prezinta
timpanism generalizat al abdomenului.
Starea generala este uor alterata, tegumentele i mucoasele sunt palide.
Sistemul osteoarticular este integru morfofuncional, sistem muscular
normoton, normochimetic.
Toracele e normal conformat cu miscari respiratorii simetrice , usoara
tahipnee, sonoritate pulmonar normal, murmur vezicular present bilateral.
Zgomotele cardiace sunt normale, ritmice. Tensiune arteriala 135/90 mm Hg
Pacientul este orientata temporo-spatial.
La ecografia abdominal se constat:-ficat usor marit, hiperecogen;-colecist
hipoton, fr calculi;-cai biliare libere;-splin de 11 cm, fr modificri;-rinichi
bilateral fr calculi, fr hidronefroz;-pancreas fr modificri ecografice.
In urma examenului radiologic pe gol constatam : nivele hidroaerice de
dimensiune medie situate n flancul stng.
30





PLAN DE INGRIJIRE

1.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Alimentaie inadecvat prin deficit
OBIECTIVE
- pacientul s fie echilibrat hidroelectrolitic i nutriional
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
. - alimentm pacientul parental perfuzie de 1 flacon Glucoz 10%/zi i 1 flacon Ser
fiziologic 1f/zi
- contientizarea pacientului asupra regimului alimentar
- face bilanul lichidelor ingerate i eliminate
EVOLUTIE
- pacientul este foarte slbit din cauza echilibrului hidroelectrolitic

2.NEVOIA DE A ELIMINA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Absena tranzitului intestinal
OBIECTIVE
- pacientul s aibe transit intestinal
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
- administrm pacientului n primele 2 zile dup intervenie numai lichide
- urmrim i notm n foaia de observaie consistena i frecvena scaunelor
EVOLUTIE
- tranzitul intestinal nu a fost reluat

3 NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Imobilitatea
OBIECTIVE
- pacientul s fie mobilizatcorespunztor strii sale
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
31

- mobilizarea a fost realizat ct mai precoce ntruct diminueaz frecvena
complicaiilor venoase, escarelor de decubit dorsal sau a pneumoniei
- n prima zi este ajutat prin micri passive de flexie-extensie ale degetelor de la
mini i picioare, apoi prin micri active

EVOLUTIE
- imobilitatea pacientului continu

4.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Dificultatea de a se mbrca i dezbrca
OBIECTIVE
- pacientul s se poat mbrca i dezbrca singur
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
- identific capacitatea i limitele fizice ale persoanei ngrijite
- ajut pacientul s se mbrace i dezbrace dar este anunat s aib grij la plag
EVOLUTIE
- pacientul nc nu se poate dezbrca singur

5.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

DIAGNOSTIC DE NURSING
Insomnia
OBIECTIVE
- pacientul s beneficieze de un somn satisfacator calitativ si cantitativ
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
- nvm pacientul sa practice tehnici de relaxare, exerciii respiratprii nainte de
culcare
- ncercm s gsim cauza anxietii a pacientului
- administreaz 1 tb Fenobarbital/seara
EVOLUTIE
- insomnia pacientului persist







32






II.4 CAZUL IV
CULEGEREA DE DATE
A.Date stabile
Nume: M.
Prenume: I.
Naionalitate: romn
Religie: ortodoxa
Limba vorbit: romn
Ocupaie: pensionar
Grupa sanguin: B III
B.Date variabile
Domiciliul:rural
C. Date legate de starea fizic i psiho-social:
Temperatura 37,5
0
C

Tensiunea arterial: 140/ 90 mm Hg
Respiraia: 19 de respiraii/ minut
Starea general: alterat
Tegumentele i mucoasele: palide
Tahicardie -puls 75 bti /minut
Tranzit intestinal: abolit

MOTIVELE INTERNRII
n data de 30. 05 .2014, starea general se altereaza precoce, tranzitul
intestinal este complet abolit incluziv pentru gaze , apare oc, dureri colicative
abdominale intense i continue, vrsturi precoce i intense, balonri acute cu
caracter continuu.
ISTORIC
Pacienta M. I. , in varsta de 61de ani este o persoana de 1, 48 m inaltime , cu
o greutate de 52 kg, cu o fire deschisa si sociabila.
Este nefumatoare si nu consuma bauturi alcoolice, conditiile de viata bune,
alimentatie echilibrata, nu prezinta alergii sau boli ereditare.
33

Pacienta nu a mai avut alte interventii chirurgicale , a mai avut internari pe
motiv de hipertensiune arteriala.
Ea afirma ca boala a debutat n urm cu aproximativ 3 zile prin dureri
abdominale colicative, greuri, vrsturi alimentare, balonri abdominale,
ntreruperea tranzitului digestiv.
DIAGNOSTIC MEDICAL
Ocluzie intestinal mecanic prin strangulare intestinal prin bride.
EXAMEN CLINIC I PARACLINIC

La examenul clinic se constata un abdomen destins, simetric care particip
n mod redus la micrile respiratorii.
Pacienta prezinta sensibilitate abdominal difuz moderat la palpare si
aprare muscular difuz moderat.
Tranzitul digestiv este absent pentru materii fecale i gaze, ficatul si splina
nu se palpeaza si prezinta timpanism generalizat al abdomenului.
La tueul rectal se constat o ampul rectal goal.
Starea generala este uor alterata, tegumentele i mucoasele sunt palide.
Sistemul osteoarticular este integru morfofuncional, sistem muscular
normoton, normochimetic.
Toracele e normal conformat cu miscari respiratorii simetrice, de
amplitudine normal, sonoritate pulmonar normal, murmur vezicular present
bilateral.
Zgomotele cardiace sunt normale, ritmice. Tensiune arteriala 140/90 mm Hg
Pacienta este orientata temporo-spatial.
La ecografia abdominal se constat:-ficat omogen, dimensiuni normale;
-colecist hipoton, fr calculi;-cai biliare libere;-splin de 11 cm, fr modificri;
-rinichi bilateral fr calculi, fr hidronefroz;-pancreas fr modificri ecografice.
In urma examenului radiologic pe gol constatam : nivele hidroaerice de
dimensiune medie situate n flancul stng.
34




PLAN DE INGRIJIRE

1.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Alimentaie inadecvat prin deficit
OBIECTIVE
- pacienta s beneficieze de o stare de bine fr dureri abdominale
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
- asistenta aeaz pacienta n poziia analgic poziia Fauler, este nvat s-si
sustina plaga cnd se mic i strnut
- asistenta administreaz la indicaia medicului:
- Nospa: 1 f/zi
- Scobutil: 1f/zi
- Papaverin: 1f/zi
EVALUARE
- n urma tratamentului durerile persist.
- pacienta s fie echilibrat hidroelectrolitic i nutriional
- alimentm pacienta panteral cu Glucoz 10%
f/zi i Ser fiziologic 1 f/zi
- informm pacienta asupra importanei regimului alimentar
- face bilanul lichidelor ingerate i eliminate

2.NEVOIA DE A ELIMINA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Diaforez
OBIECTIVE
- pacienta s aibe o stare de bine, de confort fizic
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
- ajut pacienta s aib tegumentele curate i uscate
- lenjeria de pat i de corp este schimbat ori de cte ori este necesar
- pacienta ese ncurajat s-i exprime sentimentele n legtur cu problema
EVALUARE
- pacienta prezint o stare de bine i confort fizic

3.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
35


DIAGNOSTIC DE NURSING
Dificultatea de a se mbrca i dezbrca
OBIECTIVE
- pacienta s se poat mbrca i dezbrca cu uurin
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
- identific capacitatea i limitele fizice alepersoanei ngrijite
- ajutm pacienta s se mbrace i dezbrace cu grij la plag
EVALUARE
- pacienta nc nu sembrac i dezbrac singur

4.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

DIAGNOSTIC DE NURSING
Insomnia
OBIECTIVE
-pacienta s beneficieze de somn corespunztor calitativ i cantitativ
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
- nvm pacienta s practice tehnici de relaxare,exerciii respiratorii nainte de
culcare
- se administreaz: Fenobarbital 1 tf/sear
EVALUARE
- insomnia pacientei continu

5.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Imoblitatea datorita durerii
OBIECTIVE
- pacienta s fie moblizat corespunztor strii sale
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
- mobilizarea a fost realizat ct mai precoce ntruct diminueaz frecvena
complicaiilor venoase i a escarelor de decubit dorsal
- bolnava este ridicat a doua zi din pat
- asistenta suplinete pacienta n satisfacerea nevoilor, se fac exerciii pasive de
flexieextensie i apoi exerciii passive
EVALUARE
- imobilitatea pacientei continu


36




CONCLUZII

Prin aceast lucrare am vrut s evideniez c boala ocluzia intestinala
afecteaz femeile i brbaii de orice vrst, i c netratat boala poate duce la
multe complicaii a cror tratare i vindecare este mult mai complex: iar aici
intervine educaia sanitar de care trebuie s se ocupe medicul de familie i cadrele
medicale medii.
Educaia sanitar reprezint activitatea de ridicare sistematic a nivelului de
cultur sanitar a populaiei i de antrenare a acesteia n sprijinirea i aplicarea
msurilor sanitare.
Principii de baz ale educaiei sanitare:
s izvorasc din necesitatea strii de sntate a populaiei;
s in seama de nivelul de cunoatere pe care l are populaia, de
obiceiuri, superstiii, prejudeci.
Mijloace i metode de educaie sanitar:
1. Metoda cuvntului vorbit fie prin convorbire individual cu grupuri
organizate n colectiviti, n grupuri omogene, suferinzi de aceeai boal,
conferine, lecii i instructaje, educaie sanitar, lecturi cu glas tare;
2. Metoda cuvntului scris folosirea articolelor educativ-sanitare, panouri,
lozinci;
3. Metode vizuale, cuprinde: colul sntii, afie, plane, albume cu
ilustrate educativ-sanitare, diapozitive;
4. Metoda filmului, diafilmului, expoziiei.
Obiectivul major al educaiei sanitare l constituie profilaxia. Profilaxia
urmrete protecia i promovarea sntii prin diferite msuri:
- prevenirea mbolnvirii prin suprimarea factorilor favorizani;
- examene medicale periodice ale grupurilor socio-profesionale cu expunere
la factori de risc.
n concluzie, pentru a elimina factorii predispozanti este nevoie de:
- regim alimentar regulat cu alimente cu coninut crescut de fibre vegetale cu
rol n reglare a peristalticii (micrilor tubului digestiv);
- mod de via sntos cu miscare, sport si evitarea sedentarismului.





37





BIBLIOGRAFIE

1. Borundel Corneliu. - Manual de medicin intern pentru cadre medii Ed.
ALL,
Bucureti 1995
2. Titirc Lucreia. - ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii
medicali,
Ed. Viaa Medical Romneasc, Bucureti 2003
3. Titirc Lucreia. - Urgenele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medical,
Bucureti
1998
4. Titirc Lucreia.-Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate
bolnavului,Breviar
Ed.Viata Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008__