Sunteți pe pagina 1din 74

23.Anestezia locala prin infiltratie.Indicatii.

Tehnica
Aceasta anestezie intereseaza o zona strict localizata.Tehnica este simpla dar daca
interventia este importanta necesita o cantitate mare de anestezic si provoaca o
dilatare a tesuturilor
Se foloseste procaine 0.5%sau xilina 0.25-0.50 % Se face mai intai un buton
intradermic sau intramucos si apoi se introduce Solutia anestezica treptat pe
traiectul liniei de incizie plan cu plan in piele sau mucoasa tesut muscular muschi
etc.Acul este impins aspirand si injectand incet Solutia anestezica in tesuturi apoi
este retras partial si introdus in alta directive sau retras complet si reintrodus in
alt loc anesteziat anterior.Anestezia se instaleaza in 3-5 min.
Desi anestezia prin infiltratie locala nu se recomanda in regiuni infectate totusi
supuratiile perimaxilare cu evolutie cutanata sau orala pot fi incizate si drenate
prin infiltratie locala intradermica sau intramuzoasa cu un ac fin pe linia de incizie
24.Anestezia plexala.Indicatii.tehnica
Se obtine prin difuzarea la plexul nervos alveolar a solutiei anestezice depusa in
tesutul cellular de pe suprafata periostului alveolar la nivelul apexului dentar
respective.Zona anesteziata cuprinde dintele periodontiul osul alveolar gingia
vestibulara si papilele interdentare.
Anestezia plexala are indicatii foarte frecvente pentru majoritatea interventiilor
chirurgicale dentoalveolare effectuate pe un grup mic de dinti sau pe zone mici
ale osului alveolar.
La maxilla - Injectia se face cu un ac scurt indreptat cu bizoul spre planul
opus,introdus in mucoasa mobile deasupra liniei mucogingivale.Acul orientat
paralel cu marginea gingivala strabate mucoasa si tesutul submucos si fara a
intepa periostul se depune sol anestezica pe suprafata externa cat mai aproape
de apex injectand lent.
La mandibular- este eficienta in zona dintilor frontali si a molarilor temporari, in
regiunea premolarilor si molarilor permanenti nu este indicate din cauza tablei
osoase mai groase si a nervilor situati mai profund in os.


25.Anestezia nervului alveolar inferior.Tehnica Veisbrem.Repere
Nervul alveolar inferior ram descendent al nervului mandibular culege
sensibilitatea de la hemimandibula respective dintii si parodntiul corespunzator
hemibuza inferioara si pielea barbiei mucoasa vestibulara inferioara in afara de
zona inervata de nervul bucal.
Repere: planul de ocluzie al molarilor inferiori plica pterigomandibulara marginea
anterioara a ramului ascendant create temporala a mandibulei si trigonul
retromolar.
Tehnica Veisbrem: Printr-o singura injectie anestezia nervilor alveolar inferior
lingual si bucal la nivelul proeminentei mandibulare .Gura bolnavului fiind larg
deschisa se introduce acul perpendicular pe mucoasa in punctual unde linia
trecand la 5 mm dedesubtul fetelor ocluzale ale molarilor superiori intalneste
santul situate in afara plicii pterigomandibulare.Seringa fiind situate la comisura
labial opusa in dreptul molarilor inferiori se introduce acul in profunzime si dup
ace parcurge o distanta de 1.5 cm ajunge pe proeminenta mandibulara unde se
injecteaza Solutia anestezica
26.Anestezia locala superficiala de contact(anestezie topica).Indicatii.Tehnica
Indicatii:anestezia gingiei in vederea detartrajului;anestezia mucoasei
bucale,nazale,valului palatin;punctia sinusului maxilar;extractia dintilor temporari
foarte mobili.
Tehnica: se usuca mucoasa,administrarea se face prin clatirea
gurii;instilatie;badijonare;in mod current prin aplicarea unui tampon imbibat cu
anestezic si lasat cateva min pe locul unde se va intervene sau prin pulverizare
sub presiune .Timpul necesar pentru instalarea anesteziei aprox 1-2 min iar
durata 10-15 min .
27.Indicatiile si contraindicatiile operatiei extractiei dentare.
Indicatii:
1.Dintii cu carii complicate care nu pot fi conservati printr-un tratament adecvat si
care intretin procese septice locale sau generale.
2.Dinti care au suferit leziuni traumatice si anume :fracture radiculare,luxatii
nereductibile,dintii din focarele de fractura ale maxilarelor
3.Dinti temporary care produc tulburari ale eruptiei dintilor permanenti,dintii care
produc deviatii sau malpozitii ale dintilor permanenti ,dinti care raman pe arcada
dupa perioada de eruptive fiziologica a dintilor permanenti impiedicand eruptia
acestora.
Contraindicatii:
In indicarea si alegerea momentului extractiei este necesar sa se tina cont de o
serie de factori generali si locali,care pot influienta in mod nefavorabil atat buna
desfasurare a actului operator cat mai ales ,evolutia ulterioara a procesului de
vindecare.
1.Factori generali Examenul starii generale a bolnavului caruia I se indica
extractia unui dinte sau a unui grup de dinti este absolut obligatoriu.Trebuie
cunoscute insa si anumite stari fiziologice ca menstruatia,sarcina,alaptatul.Se
investigheaza prin anamneza,examen clinic obiectiv si axamene de
laborator:afectiuni sangvine,ale aparatului cardiovascular,afectiuni
hepatice,renale,endocrine.
2.Factori locali Afectiunile acute ale mucoasei buco-faringiene(stomatite de
orice fel)impugn temporizarea extractiei pana la remiterea fenomenelor loco-
regionale,intrucat exista riscul infectiilor supra adaugate.
Dinti implantati in procese tumorale nu se extrag pana nu se hotaraste o terapie
competenta pentru a evita extensia procesului expansiv in tesuturile invecinate.
Sinuzite acute maxilare-se amana extractia premolarilor si molarilor pentru a nu
supra adauga un factor infectios dentoalveolar celui sinusal existent


28.Instrumentariul pentru extractia dentara,constructia,clasificarea
Instrumentarul de extractie : clesti si elevatoare,sindesmotoame
Clestii sunt folositi in cazurile in care exista o suprafata de prize buna si o
rezistenta suficienta a coroanei sau in extragerea unor resturi radicularecare
depasesc marginea alveolei.
-au parte active reprezentata de cele doua falci - un maner si o articulatie
sau lacat.
Elevatoarele sunt constituite dintr-o portiune activa,mai mult sau mai putin
plata sau in jgheab,denumita lama,dintr-o tija cilindrica intermediara si un maner
gros rotunjit.
Sindesmotoamele sunt instrumente asemanatoare elevatoarelor fiind formate
dintr-o lama subtire o tija si un maner.
Tipuri:lama dreapta - usor indoita (molarul de minte )
Lama indoita - in unghi drept (dintii arcadei inferioare)


29.Tehnica extractiei dentare cu ajutorul clestilor si elevatoarelor.
Extractia cu clestele:
Ca timpi operatori se descriu:sindesmotomia,aplicarea clestelui,luxatia
dintelui,extractia propriu-zisa.
Sindesmotomia consta in sectionarea ligamentului circular al dintelui,pentru a
permite insinuarea,cat mai profund subgingival,a falcilor clestelui.In acest scop se
pot folosi fie elevatoarele,fie sindesmotoamele,care au o parte active mai subtire
si mai ascutita decat a elevatoarelor.
Aplicarea clestelui se face in axul de implantare a dintelui.La arcada
superioara,in functie de pozitia dintelui pe aceasta ,manerul clestelui va fi situate
in prelungirea axului de implantare la dintii frontali / fie paralel cu aceasta la
molari.Coroana dintelui va fi inconjurata de falcile clestelui.
Luxatia dintelui realizeaza o largire progresiva a alveolei,urmata de ruperea
fibrelor ligamentare dentoalveolare si mobilizarea acestuia.Luxatia se face prin
miscari de basculare vestibule-orale si eventual in miscari de rotatie.
Extractia propriu-zisa Dupa mobilizarea dintelui prin luxatie,dintele capata un
joc liber in alveola,auzindu-se un zgomot characteristic
Extractia cu elevatorul ca timpi operatori vor fi : Sindesmotomia si luxatia
dintelui

30.Pregatirile preextractionale.
1.Pregatirea bolnavului La bolnavii care prezinta deficient organice cu tulburari
ce pot fi aggravate prin extractia dentara,este necesar in prealabil tratamentul
acestor stari patologice.
2.Pregatirea cavitatii bucale se va diminua cat mai mult septicitatea cavitatii
bucale,pentru a evita infectarea plagii de extractie.
3.Pozitia bolnavului bolnavul va fi dezbracat de hainele groase ,eliberat de tot
ce i-ar putea jena circulatia si respiratia(cravat,centura).Asezat pe fotoliu,bine
sprijinit de spatar,cu capul fixat in tetiera.
4.Pregatirea instrumentarului Dupa stabilirea dintilor care urmeaza a fi extrasi
se va pregati instrumentarul adecvat(pentru anestezie-seringa ,ace ; pentru
extractie-clesti,elevatoare)
5.Alegerea anesteziei se face in functie de starea generala a bolnavului,de
anumite afectiuni loco-regionale.
31.Principiile generale de tehnica a extractiei dentare.
Odata stabilita indicatia de extractive in functie de leziunea dentoparodontala,de
factorii regionali si generali,se vor analiza conditiile morfologicesi
morfopatologice locale pentru a allege o tehnica operatorie cat mai putin
traumatizanta si a evita accidentele si complicatiile ulterioare.
Pentru extractia dentara se folosesc cel mai frecvent tehnici care se bazeaza pe
alasticitatea osului si posibilitatea de dilatare a alveolei.Dupa ce s-a obtinut
dilatarea alveolei dintele este extras prin ruperea fibrelor ligamentare
periodontale.
Cu clestii se extrag:
-dintii a caror portiune coronara este integra sau partial distrusa
-radacinile dentare care prezinta o portiune extraalveolara sufficient de
proeminenta si rezistenta pentru a fi prinsa cu clestele
Cu elevatoarele:Dintii care nu permit o adaptare corecta a falcilor clestelui
precum si radacinile situate sub limita marginii procesului alveolar
Oricare ar fi instrumentarul si tehnicile folosite ele nu trebuie sa vizeze doar
indepartarea dintelui sau a radacinii dar si o vindecare rapida a plagii.Manoperele
de extractive trebuie sa fie blande ,efortul se dozeaza.

32.Extractia dintilor arcadei superioare.Tehnica

34.Extracia rdcinilor dentare cu ajutorul cletelor.
>Radacinile dentare ramase in alveola constituie urmare fie a proceselor distructive generate
de carie,fie a traumatismelor,fie a unei fracturi produse in timpul extractiei.Fractura coronara
sau corono-radiculara poate fi prevazuta ca posibila in timpul extractiei,datorita localizarii
procesului distructiv carios sau orientarii si formei radacinii dintelui respectiv >Frecvent
resturile radiculare ramase profund intraalveolar imediat postextractional dau complicatii
septice(alveolite,abcese,osteomielite)Se impune deci,in mod obligatoriu indepartarea
radacinilor sau a resturilor de radacini dentare>Folosirea clestilor in extractia radacinilor
dentare este indicata in cazurile in care exista sau se pot crea conditii de aplicare si o priza
corecta,fara lezarea gingiei sau a peretelui alveolar,si anume:1.Radacina prezinta o portiune
extraalveolara proeminenta,cu pereti rezistenti care permit aplicarea si priza cu falcile
clestelui2.Radacina dentara se gaseste la nivelul marginii libere a alveolei,iar osul permite
crearea unui sant periradicular.>Clestii folositi in extractia radacinilor dentare pot fi cei indicati
pentru extractia dintilor integri(cand radacina proemina suficient peste marginea libera a
alveolei) cat si clesti speciali.
>>Pentru maxilar:exista clesti drepti sau cudati in baioneta,cu falci subtiri,apropiate.
>>Pentru mandibula:se folosesc clesti indoiti pe lat sau pe muchie,cu falci apropiate intre
ele,latimi diferite.>TEHNICA Clestele se alege in functie de forma si marimea radacinii..Daca
radacina are o portiune suficient de mare situata extraalveolar atunci se poate aplica clestele
care se foloseste pentru dintele integru.La pluriradiculari este indicata utilizarea clestelui
destinat molarilor,ptr ca pintenii sa se poata insinua interadicular.1.Inainte de aplicarea
clestelui se decoleaza gingia cu ajutorul elevatorului sau al sindesmotomului.2.Se patrunde
profund intre radacina si peretele alveolar,ptr a dilata alveola si a sectiona partial ligamentul
alveolodentar.3.Se introduce mai intai falca orala a clestelui,apoi cea vestibulara,falcile clestelui
fiind intredeschise,prin mici miscari de impingere se insinueaza profund intralveolar.4.Se
controleaza priza clestelui pe radacina inainte de a incepe miscarile de basculare 5.Luxatia se
face prin miscari de basculare vestibulo-orala,tininad cont de anatomia radiculara si
alveolara,ptr a insista directia in care osul este mai subtire si cedeaza mai usor.Cand radacinile
sunt scurte drepte,fara curburi apexiene,se pot aprecia si miscari de rotatie.6.Dupa ce radacina
a fost mobilizata suficient,se exercita tractiunea in ax-actul final al extractiei.La radacinile
convergente sau divergente se recurge in prealabil la separarea acestora si extractia fiecarei in
parte.
!!!Utilizarea clestilor cu falci subtiri la extractia radacinilor dentare groase determina fracturi
radiculare longitudinale sau oblice.Folosirea clestilor cu falci late la extractia radacinilor subtiri
genereaza fracturi transversale,oblice sau longitudinale.
35.Extracia rdcinilor cu ajutorul elevatoarelor.
Se recurge la extractia cu ajutorul elevatoarelor in cazul cand restul radicular este situat sub
nivelul marginii libere a alveolei,nepermitand aplicarea clestelui,iar radacina nu prezinta
deformari sau procese patologice de hipercimentoza care ar impune
alveolotomia.>Instrumentar:Maxilar-Elevatoare drepte sau cudate,in baioneta,cu portiunea
activa in forma de jgheab sau flacara.Mandibula:Elevatoare cudate cu cioc lateral sau elevatoare
picior de ciuta>Timpii operatori: 1.Aplicarea elevatorului 2.Luxatia radacinii.APLICAREA
ELEVATORULUI- Se alege elev adecvat.Manerul,bine fixat in palma este inconjurat d degetele
medius,inelar si mic,policele fixeaza manerul,situandu-se la baza tijei,in timp ce indexul in
extensie fixeaza tija.Degetele mainii stangi departeaza obrajii,fixeaza alveola,protejand in acelas
timp gingia si tesuturile moi perimaxilare.Lama elev va fi aplicata cu fata plana sau concava spre
radacina si cu fata convexa spre peretele alveolar.Cu varful elev se decoleaza gingia d pe
dinte,sectionand legamentul circular.prin miscari de impingere,presiune sau usoara rotatie in ax
se cauta se se insinueze lama elev cat mai profund intre rad si peretele alveolei.Aceste miscari se
fac pe toate


fetele radacinii pentru a obtine o dilatare convenabila a alveolei.LUXATIA RADACINII Dupa
ce lama elevat a patruns suficient de adanc pe fetele proximale si pe cele vestibulo-orale ale
rad,se exercita o serie de miscari de rotatie si basculare,varful elev actionand asupra rad,iar lama
acestuia sprijinindu-se pe marginea alveolei.Astfel rad se mobilizeaza,permitand lamei elev sa se
insinueze catre fundul alveolei.Pe masura ce lama patrunde mai profund,mobilitatea radac se
accentueaza,putand fi enucleata din alveola.
Se va evita insinuarea prea profunda intraalveolar a varfului elev si miscarea de impingere
exagerata a lamei acestuia,ptr a nu risca perforarea alveolei si patrunderea in sinus,fosele
nazale,canal madibular.
!!!Elevatoarele drepte,cu lama puternica,prezentand o deschidere mai accentuata a jgheabului
se folosesc la radac voluminoase situate imediat sub marginea libera a alveolei.Elevatoarele in
jgheab cu lama fina,ascutita se folosesc ptr extractia resturilor radiculare situate profund
intralveolar,ele avand posibilitatea sa se insinueze in spatiul dintre radacina si peretele
alveolar,sapanad chiar osul
44.Leziunile esuturilor moi n timpul extraciei dentare.
>Plagi gingivale liniare se produc prin deraparea elevatorului sau prin aplicarea falcilor clestelui
peste mucoasa.Sunt insotite de o hemoragie gingivala abundenta.Nu sangereaza imediat,insa
gingivomucoasa se poate suprainfecta,tardiv aparand hemoragia.>Plagi intinse cu denudari
mari ale osului se produc in extractiile laborioase,traumatizante.marginile mucoasei sunt de
obicei franjurate,dilacerateiar osul,partial descoperit are o suprafata neregulata.prin
suprainfectare se produc hemoragii tardive sau osteite.Vindecarea se face cu greu existand
tendinta formarii bridelor cicatriceale.Ca tratament se recomanda netezirea osului cu o pensa
ciupitoare sau cu o chiureta.Se excizeaza franjurile gingivale dilacerate,facandu-se sutura.Daca
nu se reuseste acoperirea completa a osului,plaga va fi protejata cu mese iodoformate,care se
mentin pana la completa acoperire cu testut de granulatie.>Plagi ale mucoasei palatinale se
produc prin deraparea elevatoarelor in timpul extractiei molarilor superiori.Daca plaga este
marginala,se produce o hemoragie moderata,care se opreste spontan sau prin
tamponament.Se face sutura cu 1-2 fire nerezorbabile.In cazul unei plagi intinse catre santul
palatin,se produce o hemoragie in jet prin lezarea arterei palatine.Este necesara ligaturarea
care se va mentine 5-6 zile.>Plagi ale limbii se produc prin deraparea elevatoarelor curbe
ascutite a elev limba de crap sau drept in timpul extractiei molarilor inferiori.Plagile pot fi
urmate de hemoragie ale vaselor linguale,neevidente la inceput,dar cu o evolutie
intraparenchimatoasa cu caracter disecant.Hemostaza prin pensare greu de realizat,prin
tamponament imposibila.>Plagi ale planseului bucal se produc prin inteparea mucoasei cu
varful elevatorului care derapeaza.Pot fi insotite de hemoragii ale vaselor
planseului.Complicatia cea mai de temut este infectarea secundara datorita pozitiei declive cat
si capacitatii de aparare reduse a planseului.Plagile se sutureaza partial,lasand o portiune
nesuturata ptr a asigura drenajul.Drenajul se realizeaza cu cateva fire legate intre ele si fixate la
mucoasa(drenaj filiform)
45.Leziunile esuturilor dure n timpul exrtaciei dentare.
>FRACTURI ALVEOLARE:fracturile sunt limitate de obicei la alveola dintelui extras,interesand
unul dintre peretii alveolari.La maxilar se produc fracturi la nivelul tablei osoase vestibulare,iar
la mandibula,la nivelul tablei linguale a molarului de minte sau al tablei vestibulare a
frontalilor.Fractura procesului alveolar in totalitate este mai rara.Cel mai frecvent se detaseaza
partial sau total un fragment osos,care ramane atasat de alveola sau se desprinde odata cu
radacina.Aceasta poate determina in timp procese osoase infectioase.>FRACTURAREA
TUBEROZIT MAXIL SUPERIOR: se produce in luxatia distala cu elevatoarele a molarului de minte
superior.Este urmata uneori imediat de o hemoragie prin lezarea plexului venos
perituberozitar.>FRACTURAREA MANDIBULEI se produce in timpul extractiei molarului de minte
inferior,cand se utilizeaza elevatorul limba de crap fara ca acesta sa fie indicat (radacina
dreapta),in cazul dintilor inclusi sau a celorlalti dinti,cand se folosesc manevre de
forta.Fracturarea poate fi favorizata de existenta unor procese patologice care duc la slabirea
rezistentei osului(chisturi foliculare,osteomielite)Apare mobilitate patologica a osului,cu o
sangerare mai abundenta la nivelul focarului de fractura.>LUXATIA MANDIBULEI accident care
se produce frecvent la bolnavii
cu laxitate capsuloligamentara accentuata.Apare in timpul extractiei dintilor inferiori la
deschiderea exagerata a gurii si tractiunea inainte a mandibulei.Bolnavul acuza o durere vie in
ATM cu imposibilitatea de a deschide gura.>ACCIDENTE SINUSALE 1.Deschiderea sinusului:se
poate produce dupa extractia cu clestele a unui dinte sinusal,alteori sinusul se deschide in
timpul unui chiuretaj alveolar.De multe ori poate trece neobservata,producandu-se doar o
sangerare ceva mai abundenta a alveolei cu caracter aerat al sangelui.Daca se exploreaza cu un
stilet butonat se constata ca fundul alveolei este complet disparut,stiletul patunzand in
cavitate. 2.Impingerea radacinilor in cavitatea sinuzala: in timpul extractiei cu elevatoarele a
radacinilor premolarilor si molarilor superiori,acestea pot fi impinse cu usurinta in cavitatea
sinusala,daca se actioneaza cu instrumentele catre fundul alveolei,si nu catre peretii laterali ai
acesteia.Operatorul constata ca radacina a disparut din alveola,fie aceasta a fost impinsa sub
mucoasa sinusala fara ca aceasta sa fie perforata,fie s-a produs o perforare a mucoasei
sinusale,radacina fiind proiectata in plina cavitate.

38.Extracia alveoloplastic, indicaii tehnic.
Este metoda prin care se urmrete dirijarea procesului de vindecare a plgii postextracionale,
astfel nct s se obin o creast alveolar bine conformat, acoperit cu o mucoas apt
pentru protezare.
Metoda presupune desfurarea timpilor operatori ai extraciei dup o tehnic care s produc
un traumatism ct mai redus al esuturilor parodontale moi i dure .>>Indicatii
1.Indicaia principala a acestei tehnici o reprezinta extracia a doi sau a mai multor dinti
alaturati(multipla) de la nivelul uneia sau a ambelor arcade, urmat de protezare imediata sau
precoce.2.La extractiile singulare poate fi folosita in cazul dintilor neextruzati,la care dupa
indepartarea dintelui se impune o rezectie modelanta a osului care sa asigure un spatiu
sufficient ptr adaptarea viitoarei proteze.3.In cazul dintilor frontali compromisi sau a Puntilor
totale sau intinse care au mobilizat dintii stalpi,extractia alveoloplastica imediata evita
prabusirea ocluziei.
TEHNICA. Doua elemente esentiale deosebesc extractia obisnuita de extractia alveoloplastica:-
regularizarea reliefului osos si-sutura marginilor de gingivomucoasa.
1.Regularizarea osoasa-se impune daca osul alveolar proemina mult in comparativ cu creasta
alveolara vecina si impiedica protezarea.
2.Sutura postextractionala-favorizeaza formarea unui bun cheag intralaveolar,protejeaza plaga
de mediul septic bucal si de iritatiile mecanice sau chimice impiedicand infectarea si
dezorganizarea cheagului.
3.Protezarea imediata-Prin purtarea protezei procesele de resorbtie si apozitie osoasa sunt
dirijate si stimulate functional,proteza transmitand crestei alveolare presiunile masticatorii
normale.Restabilind imediat functia masticatorie,fonatorie si in special aspectul fizionomic.
TIPURI
1.Cu protezare imediata(pregatirea protetica,extractia propriu zisa,incizia,exractia
dintilor,chiuretajul elementelor patologice si conformarea crestei,sutura plagii si aplicarea
protezei,ingrijirea postoperatorie)
2.Cu protezare precoce-aplicarea protezei la un interval de timp scurt dupa extractie(In aceeasi
sedinta se ia amprenta campului protetic,se efectueaza timpii protetici intermediariLa 7-8 zile
dupa interventie de aplica proteza)
39.Evoluia alveolei dup extracie i ngrigirea ei.
*** Vindecarea necomplicata a plagii postextractionale se realizeaza in 5 stadii:
>Primul stadiu-formarea cheagului endoalveolar.Sangele se coaguleaza in cateva minute
pana la o jumatate de ora.Cheagul este format dintr-o retea de fibrina,in ochiurile careia se
gasesc cantitati de elemente figurate ale sangelui,trombocite.
>St 2-Are loc in a 2-a si a 3-a zi-proliferarea fibroblastilor si a celuleor endoteliale
vasculare,care realizeaza reteaua capilara de neoformatie(metabolism mai intens)In 7 zile
cheagul sangvin este inlocuit cu tesut de granulatie,in acelas timp incepe procesul de
resorbtie osteoclazica la nivelul crestei alveolare
>St 3-Inlocuirea tes de granulatie cu tesut conjunctiv imatur(fibroblasti) pana in ziua 20.Incep
sa apara primele trabecule osoase de os imatur in fundul alveolei.In a 4- a zi de la
extractie,incepe sa prolifereze tesut epitelial de la niv marginii gingiei,care va acoperi complet
alveola dupa 25-35 zile.
>St 4-Incepe in a 35 zi prin umplerea alveolei cu tesut fibros tanar in acelas timp prolifereaza
tesut osos imatur.>St 5- Are loc in urmatoarele 5-6 luni.Se produce micsorarea reliefului
procesului alveolar,semn de vindecare,fiziologic.
Vindecarea plagii postextractionale este mai grea la batrani,la gravide,la bolnavii
deproitenizati,diabetic,in cazul hipotavinozei C.
?Se evacueaza din cavit bucala sangele si secretiile cu ajutorul tampoanelor sterile sau
aspirator.Daca secretiile sunt abundente pacientul clateste usor gura cu solutii reci slab
antiseptice(permaganat de potasiu,apa oxigenata)>Se palpeaza marginile alveolei cu pulpa
degetului ptr a depista eventualele ciocuri osoase proeminente,care vor fi netezite cu ajutorul
chiuretei.>La pluriradiculari se va examina pozitia septului interadicular,iar in extractiile
multiple a septului interdentar,astfel incat sa nu depaseasca nivelul marginii alveolare,intarziind
vindecarea si favorizand o cicatrice a mucoasei improprie protezarii.
>Intre index si police se strang marginile alveolei,apropiind cat mai mult tablele osoase care s-
au dilatat pentru a permite radacinii sa fie extrasa,apropiind gingivomucoasa vestibulara de cea
orala,astfel deschiderea plagii va fi cat mai mica,evitandu-se tendinta de ectropionare a
marginilor gingivale.
>Peste alveola se aplica un tampon de comprese sterile,realizand pe langa protectia plagii si o
hemostaza.
>Bolnavul va fi tinut in observatie cel putin 1-2 ore.Daca sangerarea s-a oprit bolnavului i se va
recomanda sa le indeparteze dupa 2 ore,daca ea continua acesta se va reface realizand o
compresiune cat mai puternica peste alveola.INDICATII PACIENT:Cel putin 12 ore nu are voie
sa isi clateasca gura ptr a nu mobiliza cheagul intraalveolar,dupa indepartarea tampoanelor
de protectie nu-si va suge plaga alveolara,ptr a nu declansa noua sangerare a plagii,timp de
24-48 ore va evita alimentele tari,consistente,care ar solicita o masticatie intensa,si
alimentele excesiv de fierbinti,care ar putea liza cheagul sau produce o vasodilatatie
locala.Fumatorilor li se recomanda cel putin 24 ore sa intrerupa fumatul ptr preveni miscarile
obrazului sau ale limbii care ar putea mobiliza cheagul intraalveolar.

36.Extracia prin alveolotomie. (extracie atipic).
Este mai putin traumatizanta decat o extractie laborioasa practicata cu elevatoare sau
clesti.Este indicata in cazul radacinilor ramase intraalveolar.Metoda poate fi efectuata la toate
grupurile de dinti,prezentand
dificultati de tehnica in cazul radacinilor palatinale ale molarior superiori.Se recurge la
alveolotomie in cazul de fracturi radiculare produse in timpul extractiei cu clesti,elevat sau cand
se constata:
-resturi radiculare situate sub punti dentare
-radacini deformate prin procese tumorale(cementoame,odontoame)
-dinti cu chisturi radiculare voluminoase
-radacini situate in imediata apropiere de podeaua sinusala,ptr a preveni deschiderea
accidentala a sinusului sau impingerea in antrum a restului radicular.
-granulomul intern intraradicular
-radacini sudata la peretele alveolar(anchilozele dentoalveolare)
-radacini foarte recurbate,care ar risca sa se fractureze in timpul in timpul extractiei
-radacini ingrosate in urma procesului de hipercimentoza
TEHNICA: In functie de forma si profunzimea la care este situata radacina,sacrificiul osos este
mai redus sau mai intins.Trepanarea osului evidentiaza radacina.Tehnica de electie este aceea
care pune in evidenta si indeparteaza radacina evitand sacrificiul osos intins si distrugerea
periosteomucoasei.Procedee folosite current:a)alveotomia cu lambou b)Trepanarea tablei
osoase in dreptul apexului,urmata de extractive)pocedeul Cirzinschi-Honig)
>Alveolotomia cu lambou-Incizia de mai multe tipuri(trapezoidala,in forma de
L,curba),decolarea lamboului periosteomucos,trepanarea osului si decoperirea radacinii are 3
procedee tehnice(rezectia marginala partial a tablei vestibulare,rezectia totala a peretelui
alveolar vestibular,rezectia partiala a peretelui alveolar vestibular la nivelul apexului-
alveotomie apicala),luxatia radacinii,sutura.
>Procedeul Cirzinschi-Honig-Aplicabilitate redusa,nu se descopera la zi restul radicular.Se
recurge la acest procedeu numai in cazul fracturilor radiculare recente cand ramane un
fragment in profunzimea alveolei.Aceasta fiind libera si deschisa.
42.Hemoragiile postextracionale: cauzele, tratamentul i profilaxia.
In mod normal sangerarea post extractionala se opreste dupa 15-20 min prin formarea
cheagului sangvin.
Hemoragiile post extractionale apar datorita unor factori locali sau generali care fie se opun
fomarii cheagului,fie favorizeaza liza prematura a acestuia.FACTORI LOCALI: 1.Vasodilatatia
secundara,in cazul anesteziilor plexale in care se foloseste vasoconstrictor.2.Persistenta
tesutului de granulatie in alveola.3.Prezenta unor eschile osoase,resturi dentare.4.Fractura
procesului alveolar.5.Existenta unor anomalii ale vaselor alveolare(anevrism,angiom) in jurul
radacinii dintelui extras.6.Nerespectarea de catre pacient a indicatiilor privind ingrijirea
postextractionala. FACTORI GENERALI: Vasculopatii,carente vitaminice,insuficienta
hepatica.hipertensiune arteriala,stari alergice,perioada menstruala,trombocitopatii si
coagulopatii congenitale,leucemii,agranulocitoza.,afectiuni sistemul endocrin.>>Se va face
preextractional o pregatire generala cerandu-se colaborarea cu medicul internist.Se va cauta sa
se restabileasca constantele biologice printr-o medicatie adecvata,aducand pacientul in starea
de a suporta interventia prevenind astfel aparitia unor complicatii hemoragice..Extractia va fi
efectuata evitand manoperele brutale,traumatizarea tesuturilor,decolarile largi.>>In alveola pot
fi introduse hemostatice bilogice(pulbere de trombina,bureti de gelatina).Suturata sau nu plaga
va fi protejata cu un tampon iodoformat usor compresiv,care va fi mentinut pe loc timp de 3-4
zile,apoi schimbat la ficare 2 zile,pana la cicatrizare.



43.Hemoragiile postextracionale: tratamentul local i general.
>Hem post extractionala imediata-apare dupa extractiile traumatizante,cu distrugeri intinse de
parti moi si de os,in cazurile cand raman in alveola resturi de tesut de granulatie bogat
vascularizat.
Tratament local:Se indeparteaza sangele si secretiile din cavitatea bucala.In sangerarile
profunde se va face un chiuretaj atent,dupa indepartarea tesutului de granulatie.La sangerari
marginale se va cauta sa se aplice mai intim mucoasa pe os si se va pune 1 -2 fire de
sutura.Peste alveolele suturate se pune un tampon iodoformat usor compresiv. Tratam general
Se administreaza un tratament care sa mareasca rezistenta capilara(Etamsilat,vitamina
P,adrenostazin),sa favorizeze sinteza protrombinei (vitamina K),sa inhibe fibrinoliza(acid
aminocaproic),sa favorizeze formarea cheagului(vit K,clorura de Ca,Venostat)
>Hem post extractionala tardiva apare dupa cateva zile de la extractie,in timpul
somnului.Bolnavii se trezesc cu gura plina de sange,plaga sangereaza abundent. Tratam local Se
curata cavitatea bucala de cheaguri,se curata plaga alveolara prin spalare cu apa oxigenata sau
cu ser fiziologic.>In hemoragii maginale-Se face o apropiere cat ma stransa a partilor moi peste
alveola,dupa care se recurge la sutura sau se aplica un tamponament compresiv
supraalveolar.>In hemoragii de masa(cand sangerarea se produce atat din gingivomucoasa cat
si din os)hemostaza se va face prin tamponament compresiv-Se curata plaga de cheaguri si
tesut de granulatie sau eschile osoase.Se face regularizarea cu ajutorului unei chiurete(ptr
ciocurile osoase proeminente)Se pun 1-2 fire de sutura.In alveola pot fi aplicate bureti de
gelatina sau fibrina.Se aplica apoi tamponamentul compresiv supraalveolar.Tamponamentul
compresiv intraalveolar va fi folosit in cazul cand exista hemoragie abundenta profunda care nu
poate fi oprita prin tampon supraalveolar.Tamponamentul compresiv nu poate fi mentinut mai
mult de 48-72 ore.Se recomanda hemostatice necaustice care intervin ca vasoconstrictoare si
favorizeaza procesul de coagulare.Se utilizeaza antipirina 20 %,trombina imbibata in bureti de
fibrina gelatina sau colagen.la hemofilici- acidul aminocaproic imbibat in burete. Tratam general
Hemoragii grave:administrarea de plasma,solutii macromoleculare si sange.hemoragii mici si
mijlocii: perfuzii de sange proaspat ptr refacerea masei circulante.La hemofilici: administrarea
de plasma antihemofilica sau crioprecipitat de plasma antihemofilica.Administrarea factorului 8
antihemofilic este mai eficient. Tratamentul nespecific:
Vit K,preparate care contim hemocoagulante(venostat,Reptilase)
40.Complicaiile generale n timpul extraciei dentare.Cauzele, tratamentul i profilaxia.
Vindecareaintarziata
Factorii care influenteaza vindecarea cu intarziere a plagii rezultate dupa extractia unui dinte
sunt:
desfacerea spontana a plagii;
boli generale asociate si medicatia cronica specifica acesteia;
malnutritia;
radioterapia;
varsta pacientului.
DEHISCENTA PLAGII







41.Complicaiile locale n timpul extraciei dentare.Cauzele, tratamentul i profilaxia.
1. Limitarea deschiderii gurii (trismusul)
Acest lucru se datoreaza muschilor mobilizatori ai mandibulei care se gasesc situati in imediata
vecinatate a dintilor extrasi si care se contracta in urma traumatismelor si infectiilor aparute in
urma extractiei. Odata ce vindecarea progreseaza, aceasta disfunctie se rezolva de la sine, dar
poate fi accelerata prin igiena locala si prin efectuarea unor exercitii active de deschidere a
gurii.
2. Alveolita(uscata sau umeda)-osteita locala
Este o complicatie care se intalneste destul de frecvent si reprezinta o inflamatie a peretilor
alveolei. Printre simptome se numara: durere puternica ce persista si iradiaza catre ureche,
ganglioni cervicali inflamati, miros nelacut al gurii, stare de agitatie, lipsa cheagului.
Vindecarea aceste afectiuni are loc in decursul a 7-14 zile iar tratamentul indicat de medic este:
- irigarea cu solutii antiseptice a alveolei infectate;
- introducerea in alveola a unor conuri alveolare ce pot contine antibiotice sau anestezice;
- folosirea unor calmante pentru inlaturarea durerii.
Vindecare poate fi grabita prin:
- aplicarea de comprese reci la nivelul obrazului in zona tumefiata sau dureroasa;
- oprirea fumatului;
- consumul unei cantitati de lichide necesare pentru a combate deshidratarea;
- igienizare corecta si regulata la interval de 3-4 ore;
- evitarea consumului de alimente de consistenata tare.
3. Durerea persistenta
Anestezia efectuata poate sa dureze pana la trei ore dupa extractia dintelui, si de aceea dupa
scurgerea acestui timp se resimte o senzatie moderata de durere care va disparea complet in
urmatoarele 2-3 zie. In toata aceasta perioada de timp se recomanda utilizarea unor calmante
obisnuite.
4. Hemoragia postextractionala
Hemoragia produsa de extractia dentara trebuie sa se remita in mod normal in urmatoarele 10-
15 minute incetand complet in cateva ore, timp in care se interzice a se clati cavitatea orala.
Cand hemoragia nu are tendinta sa inceteze sau reapare dupa o perioada de timp, exista
diferite cauze care pot fi invocate si anume:
- cauze locale: extractii traumatizante, prezenta unor inflamatii ce determina dilatarea vaselor
de sange;
- cauze generale: diferite boli care impiedica coagularea sangelui.

46.Perforarea sinusului maxilar in timpul extractive dentare.Cauze si Tratament.
Conditiile anatomice si procesele resorbtive periradiculare de la nivelul premolarilor si molarilor
superiori,justifica frecventa relatic crescuta a accidentelor sinusale,care pot aparea in timpul extractiei
dentare.Examenul radiografic previne orice complicatie nefavorabila pt medic.Daca raporturile cu
sinusurile sint foarte apropiate,se vor evita manevrele de forta ale elevatoarelor,chiuretajele
intempestive ,preferinduse ca extracie sa fie prin ALVEOLOTOMIE.
Accidentele sinusale frecvente sunt: deschiderea sinusului,impingerea radacinilor in cavitatea sinusala.
Tratament:
DESCHIDEREA SINUSALA-este contraindicate manervra VALSALVA,va mari bresha mucoasa,favorizind
infectia sinusala,se va face toaleta plagii shi se va aplica o sutura pe gingivomucoasa ca scop de
acoperire a gurei alveolei,aplicare unui tampon de iodoformat (7-8zile),2-3 este interzis suflarea nasului
si se intretsine ighiena bucala.
IMPINGEREA RADACINILOR-se executa o radiografie retroalveolara si sinusului maxilar.Radacinile
dentare impinse sub mucoasa sinusala se extrag pe cale alveolara largita,dupa tehnica
Wassmundt(decolarea periosteomucoasa,ciupirea tablei osase,extragerea radacinii cauza,reformarea
tableau osoase,suturarea).RESTURILE impinse in plina cavitate sinusala,sint extrase de urgentsa in timp
de 48 ore,prin trepanarea sinusului la locul de elective,pt a nu infecta mucoasa sinusala.
47.indicatii catre spitalizrea bolnavului dupa extracie dentare
Hemoragii,dupa anestezii la reactii alergice,perforarea sinusului,fracture de mandibula,
48.Alveolita,clinica tratament profilaxie
Clinica-La 3-4 zile dupa extractive apare durerea,care are un character violent,creste progresiv in
intensitate,iradiind in hemimaxilar,durere persistent,febra ushoara ganglion mariti,durerosi la palpare
Tratament: a)indepartarea din alveola a cheagului infectat,a corpirol straini si portiuni de os necrozat.
b)aplicatii locale de subs anestezice si antiinfectioase
c) tratament general antiinfectios si antialgic
d) tratament local si general de stimulare a cicatrizarii
49-50.Profilaxia complicatiilor la efectuarea anesteziei si extractiei dentare(totul dupa NASTASA)))))
Anestezie: examen complet si correct a bolnavului,o buna pregatire psihologica si premedicatie
individualizata,indicatie corecta a metodei de anestezie,a competentei si concentratiei solutiei
anestezice,respectarea dozei,injectarea fractionate a solutiei anestezice,tehnica exacta.
Extractie dentara cam tot aceeasi ++ chiuretaj correct,stoparea hemoragfiei
51.Clasificarea proceselor inflamatorii regiunii omf.
Abcese,flegmoane,osteomielite,periostite,periodontite.

56.Pericoronarita:diagnosticul,clinica,tratamentul.
Diagnosticul
Se realizeaza in doua etape:
1. Examenul clinic realizat de medicul dentist;
2. Examinarea radiologica prin radiografie dentara care relateaza pozitia molarului in interiorul maxilarului;
Examenul fizic este o etapa obligatorie iar in functie de experienta medicului dentist se poate pune imediat si
diagnosticul; aici se pot observa gingiile si pozitia de eruptie a molarului daca e complet sau incomplet. Un alt aspect
este prezenta colectiei purulente, adenopatia cervicala, tumefierea zonei, prezenta trismusului);
Investigatiile radiologice prin radiografie retroalveolara ajuta la localizarea exacta a molarului, radacinile acestuia si
tipul de eruptie.

Clinica:
Cele mai frecvente simptome ale unei pericoronarite necomplicate sunt:
- Durere cu localizare la nivelul molarului implicat si iradiata in jurul sau;
- Durere ce se extinde de-a lungul intregii arcade dentare (superioare sau inferioare) si chiar de-a lungul regiunii
cervicale in intregime;
- Tumefactie locala;
- Inrosirea gingiei;
- Aparitia colectiei purulente ce poate fi exprimata relativ usor;
- Gust neplacut, metalic, datorat prezentei puroiului;
- Halena neplacuta (respiratie urat mirositoare);
- Adenopatie cervicala dureroasa;
- Dificultati la deschiderea completa a gurii;
- Imposibilitate de masticatie corecta si completa a alimentelor solide.
Forme clinice
Pericoronarita acut:
A. Congestiv (cataral) - reprezint o form de debut a bolii, pacientul acuz dureri la presiunea pe
zona posterioar molarului 2, perceput, mai ales, n timpul masticaiei. Gingia respectiv este
congestionat, hiperemic, dar lipsete edemul esuturilor moi de vecintate. Uneori se poate observa
o poriune din coroan, alteori dintele nu este vizibil, fiind ascuns sub poriunea de gingie
supraiacent. La apsarea uoar se poate evidenia eliminarea unui lichid apos, amestecat cu snge.
Pericoronarita acut congestiv nu este asociat cu febr i nu altereaz substanial starea general,
dar palparea nodulilor limfatici submandibulari mrii n volum uneori este dureroas.

B. Supurat durerea are o localizare similar, ns intensitatea e mult mai mare, fiind continu,
pulsatil i iradiant n osul mandibular, ureche, amigdale. Deglutiia (nghiirea) devine i ea
dureroas, iar edemul esuturilor va conduce la instalarea trismusului cu o contractur muscular
anormal, ce face imposibil deschiderea gurii. Procesul inflamator acut se extinde la mucoasele de
vecintate, infiltrnd planeul bucal, poriunea intern a obrajilor. La exercitarea unei presiuni uoare
pe capion, se exprim un coninut purulent; starea general se nrutete, bolnavul are febr; nu se
mai poate alimenta corespunztor, apar dereglri ale somnului.
Aceste forme de inflamaie acut, pot evolua prin cronicizare:

Pericoronarita cronic:
Se consider c evoluia prin cronicizare se afl ntr-o strns legtur ale molarului de minte cu
raporturile de vecintate pe care le are cu celelalte structuri moi: obrazul i loja amigdalian. Uneori
acestea nu permit erupia complet, normal a dintelui, favoriznd, totodat, meninerea unei stri de
infecie local, ce nu poate fi ndeprtat prin mecanisme naturale de drenaj. Persist o jen care se
poate transforma, uneori, n durere ce iradiaz spre ureche. Este posibil i o limitare a micrilor de
deschidere a gurii, manifestare care depinde de amploarea zonei de inflamaie. Nodulii limfatici
submandibulari sunt mrii, mobili, dar nu sunt dureroi.

Tratament
- Se aleg n funcie de severitatea inflamaiei, de tabloul clinic i datele radiologice. Medicul va face
splturi ale spaiului dintre capion i dinte cu medicamente antiseptice (cloramin, clorhexidin), va
badijona suprafaa cu soluii ce produc cauterizarea i retracia capionului;
- Dac pacientul este predispus la infecii, avnd un sistem imunitar slbit, se asociaz i tratamente
generale cu antibiotice;
- Pentru a stimula capacitile naturale de aprare ale organismului, se recomand vitaminoterapie cu
vitaminele A, complexul B, C i D;
- Pentru diminuarea durerilor se vor administra antialgice i antiinflamatoare;
- Dac este cazul se apeleaz la proceduri de fizoterapie de tipul diatermiei sau ultrasunetelor;
- Pericoronarita supurat, necesit, n plus, cltiri ale gurii cu ser fiziologic, pansamente prni
aplicate n dreptul molarului, pe tegument, antipiretice i obligatoriu, antibiotice.

Cnd tratamentul local i general nu d rezultatele ateptate, se vor folosi metode chirurgicale.

a. Decapionarea este manopera chirurgical de ndeprtare a capionui ce acoper dintele,
participnd i la ntreinerea microorganismelor patogene. Este recomandat atunci cnd radiografiile
evideniaz un dinte cu posibilitatea de a erupe normal dup secionarea mucoasei supraiacente groase
pe care dintele nu o poate strbate. n acest scop, se ndeprteaz esuturile implicate ce acoper
coroana, printr-o incizie efectuat cu bisturiul sau tierea cu foarfece chirurgicale speciale. Este
important ca mucoasa s fie nlturat n totalitate, pentru a evita riscul producerii recidivelor sau
infectarea spaiilor i esuturilor vecine. Procedura se va desfura sub anestezie local, n cabinetul
stomatologic. Decapionarea reprezint i o soluie de tratament provizoriu, atunci cand ar fi indicat
extracia, dar fenomenele acute necesit temporizarea, pn la suprimarea lor. Postoperator, se indic
medicamente antiinflamatoare i antialgice, eventual antibiotice, iar pacientul este atenionat ca
alimentaia i deschiderea gurii pot fi dificile i dureroase n primele zile.

b. Dac molarul nu are suficient spaiu pentru a erupe, este parial inclus sau are o topografie
nefavorabil, se va recurge la extracia lui. Frecvent, este necesar i ndeprtarea poriunilor de os,
ceea ce complic esenial extracia molarului de minte.

55. pag 220-221 din burlibasha si timoshka


57)complicatile pericoronaritei si profilaxia lor:
Complicaii localizate n prile moi perimaxilare, n os, n ganglioni i complicaii la distan
precum: tulburri nervoase: nevralgii dentare, algii cervico-faciale,tulburri mecanice i
vasomotorii, complicaii tumorale, sau fracturi mandibulare.
Dintre toate aceste complicaiile septice care pot fi congestive i supurante. n pericoronarota
congestiv, pecientul simte o durere spontan sau provocat, jen la masticaie i trismus uor.
Aceste fenomene pot disprea pentru cteva zile, dup care , de cele mai multe ori, evolueaz
spre o coronarit supurant.
Profilaxia:
-Irigaii bucale cu soluii antiseptice
-ridicarea pragului imunitar
58)Periostita odontogena:etiopatogenie,anatomia patologica,clasificare,clinica
Periostita-reprezinta un proces de origine infectioasa acut sau cronic cu caracter seros sau
purulent,care afecteaza unilateral periostul apofizei alveolare al maxilarelor,determinind
decolarea acestuia de os.
Etiologia
-Microbiana-procese septice periapicale,periodontale,pericoronare
In evolutia periostitei acute purulente in puroi sau in exudat conform studiului se pot depista
microorgnisme ca safolococul auriu,diferite specii de streptococi,pneumococi la fel pot fi
identificate si flora anaeroba.
-Traumatisme cimice
-Traumatisme fizice-interventii chirurgicale
Periostita odotogena se dezvolta ca o complicatie a:
-periodontita marginala si apicala;
-eruptia deficitara a dintilor;
-inflamatia chisturilor radiculare;
-diferite tipuri de odontoame
Factorii favorizanti:-surmenaj
-refrigeratiile
-situatiile stresante
Patogenia
In periodontitele marginale si apicale exudatul ne avind posibilitate evacuarii prin canalul
radicular sau prin pungile parodontale pe traiectul canalelor nutritive si canalelor haveriene se
deplaseaza spre periostul apofizei alveolare,determinind decolarea acestuia de os.Ulterior are
loc evolutia procesului catre formarea abcesului gingival in asociere cu procesele osteoclastice
din os.Paralel cu aceasta are loc dereglarea reactiilor specifice si nespecifice hormonale. Iritatia
antigenica stimuleaza procesele de dereglare a hemodinamicii.

Anatomia patologica
Faza de infiltratie:periostul ingrosat, edematiat ,infiltrat cu leucicite, staza sanguina cu plasmoragie si
ulterior a hemoragiei acumularea exudatului cu decolarea periostului de la os , acumulraea elementelor
celulare si a toxinelor in exudat.
Faza purulenta:diapedeza continua, acumularea toxinelor si a elementelor celulare in exudat, formarea
purioului, formare abcesului gingival si ostioclazia osului,paralel cu atrofia osului are loc si regenerarea
acestuia. Este posibila deformarea maxilaruilui ca urmare a proceselor reparative foarte intense.
Clinica
Simptoame generale: indispozitie,inapetenta,slabiciune,febra,insomnie,t corpului ridicata
Simptome locale:durerea de la inceput este acuta apoi iradiaza spre regiunea
temporala,paraauriculara,mentoniera,jugala,etc.
Hiperemia si edemul atit a tesuturilor moi din cavitatea bucala cit si a fetei care se deosebesc in
conformitate cu dintele cauza:
Clasificarea
Periostita acuta:-seroasa
-purulenta
Periostita cronica:-simpla; -rarefianta; -osificanta
59)Periostita acuta odontogena:diagnosticul, clinica, tratamentul.
Diagnosticul:se face pe baza anamnezei,etiopatogeniei,simptomatologiei si ex. radiologic
Diagnosticul diferential:-supuratii perimaxilare; -osteomielite cronice deformante; -formatiuni tumorale
hiperplazice(osteom periferic,cementom,displazia fibroasa).
Clinic
Subiectiv:durere spontana severa, durere accentuata la presiune
Percutia:sensibilitate in ax si laterala
Tratamentul:
-Evacuarea exudatului din colectia purulenta si extractia dintelui cauzal daca acesta si a pierdut
valoarea functionala sau tratamentul endodontic nu face fata.
In faza incipienta:deschiderea si prelucrarea antiseptica a dintelui
cauzal;fizioproceduri;antibiotocoterape.
In faza purulenta:incizie cu prelucrarea antiseptica; antibioticoterapia, antihistamine, desensibilizante,
analgezice
60)Periostita odontogena cronica:diagnostic,clinica ,tratament
Periostita cronica urmeaza fazei acute,sau survine prin infectii minore repetate.La tineri ea poate
stimula activitatea osteogenica,realizinduse o opozitie osoasa-periostita osificanta.
Diagnosticul
Examenul radiologic(efectuat in incidenta tangentiala)poate arata ingrosarea si cresterea radioopacitatii
si periostului.La periferie se pot observa apozitii osoase.Anamneza bolii,electroodontometria.
Clinica
Subiectiv:durere spontana moderata; durere exacerbata la palpare; deformarea reliefului osos
Tratamentul
Este identic cu cel al periostitei acute si consta din antibiotice si compresii umede.Daca se produce
sechestrarea osului subiacent,sechestrul va fi indepartat,asigurinduse in continuare drenajul.
63)Periodontita apicala cronica,etiologia,simptomatologie,tratament.
Reprezinta o leziune osteica,cel mai fregvent cu caracter necrotic si distructiv rezultat al procesului de
resorbtie al apexului radicular si tesutului periodontal sub influenta diferitor factori.
Etiologia:
-utilizarea subtantelor chimice de tipul acizilor si bazelor in timpul tratamentului mecanic al canalului;
-traume cronice (suprasolicitarea dintelui);
-traumatizarea mecanica (cu instrumentele endodontice);
-obturatie de canal incompleta;
-inflamatiile periodontale acute;
-gangrena pulpara.
Simptomatologia:
Acuzele sunt extrem de sarace, peste 60% din cazuri sunt asimptomatice , uneori apare durere cu
caracter nevralgiform, senzatia de agresiune in special dimineata ce dispar dupa citeva presiuni excitate
pe dinte.
62)Osteomielita odontogena a
maxilarelor:clasificarea,etiopatogenia,anatomia patologica.
Osteomielita maxilarelor sunt leziuni de natura infectioasa cu caracter necrotic si distructiv, provocate
de germeni piogeni, leziunile intereseaza osul in totalitatea sa, si anume atit tesutul osos cat si tesutul
medular, procesul fiind difuz si cuprinzand portiuni intinse din maxilar.
Clasificarea:
Dupa evolutie:necomplicata; -complicata.
Dupa localizare:-maxilar, -mandibular.
Fazele inflamatiei:-acuta; -subacuta; -cronica.
Gradul de raspindire:-limitat; -difuz.
Etiopatogenia:
In maxilare sunt implantati dintii, care foarte frecvent au focare septice acute si cronice si pot astfel
insamanta osul; maxilarele au rapoarte stranse cu cavitatea bucala, fosele nazale, sinusurile maxilare, de
la care infectia se poate propaga la os; maxilarele sunt acoperite in mare parte cu o mucoasa aderenta,
astfel incat leziunile septice traumatice sau patologice pot infecta direct osul; maxilarele sufera o serie de
procese de transformare continua, prin formarea si eruptia dintilor, astfel incat terenul devine favorabil
pentru apelul infectiilor generale.
Infectarea osului este favorizata de starile care diminua rezistenta generala a organismului: raceala,
intoxicatii, alcoolism, surmenaj; de asemenea, sifilisul, prin leziunile de endovascularita, favorizeaza dez-
voltarea si extensia leziunilor septice osoase.
Localizarea cu predilectie la mandibula este legata de unele conditii particulare ale acestui os, si anume:
- pozitia sa decliva, care favorizeaza stagnarea secretiilor si produselor septice;
- corticala mai groasa nu poate fi strabatuta cu usurinta de infectiile din focarele parodontale, ceea ce duce
la persistenta mai indelungata a procesului septic in spatiile medulare, urmata de necroza;
- periostul, foarte aderent si gros, impiedica de asemenea trecerea infectiei si degajarea osului;
- circulatia este mai putin activa decat la maxilarul superior, vasularizatia principala fiind asigurata de un
trunchi vascular terminal, artera dentara inferioara; de aceea, apararea contra infectiilor este mai slaba si
sunt favorizate emboliile septice ce insamanteaza osul;
- prezenta canalului dentar, care strabate mandibula in lungimea sa, usureaza difuzarea infectiei;
- eruptia dificila a molarului de minte inferior, da complicatii frecvente cu procese septice ce se extind la
os.
La maxilarul superior, osul fiind spongios, cu corticala subtire, traversarea si drenarea infectiei se face
mai usor si, de aceea, necroza este mai limitata, sechestrele izolandu-se rapid.


ANATOMIE- PATOLOGICA: 4 etape: - congestie
- supuratie
- necroza
- reparatie.
I) congestie osoasa: etapa reversibila a procesului inflamator.
- d.p.d.v. clinic- congestie puternica, edem inflamator periostal.
histologic - hiperemie
- vasodilatatie.
- daca aceasta etapa este recunoscuta clinic si se instituie tratamentul cauzal si cel antibiotic se poate
suprima evolutia procesului inflamator.!!
II) supuratie osoasa: urmeaza congestiei osoase, daca nu s-a intervenit.
* sectorul microvascular:
- edemul existent compreseaza vasele sangvine.=> scade fluxul sangiv => este favorizata producerea de
tromboze capilare septice si dezvoltarea germenilor patogeni.
* sectorul medular:
- necroza tesutului medular => aparitia de microabcese, care se extind.
* sectorul periostal:
- apare edemul => decolari intinse si deperiostari largi,extinderea edemului spre partile moi periosoase =>
supuratii
- tulburari vasculare.
III) necroza osoasa( etapa de sechestrare):
- existenta tulburarilor de circulatie si a trombozelor vasculare va favoriza instalarea necrozei, astfel ca
sectorul de os ischemiat va fi izolat de organism ducand la aparitia sechestrului .Radiologic acesta apare
ca si o zona de radioopacitate, dat fiind faptul ca in aceasta zona nu mai exista vase si circulatie, ceea ce
duce la inactivarea proceselor de demineralizare.
- in jurul sechestrului functia vasculara exista => osul se demineralizeaza => zona va fi radiotransparenta,
inconjurand osul necrozat precum un sarcofag.
- daca sechestrul este complet delimitat, se va elimina la exterior prin intermediul fistulelor(
tegumentara sau la nivelul mucoasei), o data cu colectia purulenta.
IV) reparatie osoasa: se instaleaza posteliminare proces patologic(colectie si/sau sechestru)
- supuratia scade in dimensiuni.
Are 2 directii: - din interiorul osului prin proliferarea tesutului fibroconjunctiv si
de neoosteogeneza
- din exteriorul osului prin intermediul periostului, care dispune de o remarcabila
capacitate osteogenetica.
!!proces hiperactiv de depunere osoasa la tineri poate duce la aparitia de deformari osoase care trebuie
diagnosticate diferential, avand aspect pseudotumoral.


81.Abces i flegmon a logei submandibulare: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul
*Topografie:
-lateral: marginea bazala a corpului mandibulei
-medial: venterul digastricului
-superior: muschi milohioid
-inferior: fascia proprie cervicala
-sunt situate aici glandele salivare submandibulare, artera si vena faciala, ganglioni limfatici, nerv hipoglos,
artera linguala, tesut adipos subcutan.
*Etiologie:
-diverse forme de la premolari si molar inferior
-pericoronarita molar III inferior
-osteomielita mandibulara
-patologie glandei salivare ( sialoadenite, sialolitiaza)
-din regiuni mai indepartate (mucoasa cav buc, regiunea nazala, limba, buze, sinus maxilar)
*Tablou clinica:
-dureri pronuntate
-edem pronuntat, trismus
-dureri la deglutitie si miscari a mandibulei
-starea generala alterata, cefalee, insomnie , inapetenta, intoxicatie endogena, febra majorata
-asimetrie facialavadita
-pielea sub tensiune, hiperemiata, in cuta, nu se stringe, lucioasa , pastoasa.
-in unele cazuri trism mai pronuntat, alteori nu datorita localizarii, mai aproape de muschiul masticator mai
accentuat
-palpator infiltrat brusc dolor , in caz avansat fluctuatii in regiunea epicentrului
-ganglioni limfatici mariti, in urma infiltratiei tesutul imposibil de palpat
-ramin amprente digitale
-in urina proteine
*Diagnostic diferentiat:
-cancer cu alterarea procesului inflamator acut
-submaxilita acuta
-sialolitiaza
-trauma in regiunea corpului mandibulei sau unghiului
-osteomielita mandibulara forma acuta
*Tratament:
-incizia pielii , tesut subcutan si platisma lungime 6-7 cm, inferior 1-2 cm de marginea bazala a corpului
mandibulei si paralel cu ea
-in profunzimea tesutului de indeparteeaza bontul
-plaga drenata cu tub prin care local se iriga cu sol antiseptica
-administrarea tratamentului complex general.

82.Abces i flegmon a logei submentoniere: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul
*Topografia:
-superior: muschiul milohioid
-inferior: fascia proprie cervicala
-laterlal: venter anterior al digastricului
-in spatiu dat 2-4 limfonoduli si tesut adipos subcutan
*Etiologie:
-patologie din regiunea dintilor frontali inferiori
-stomatite ulceroase
-trauma dentoparadontala a mucoasei bucale, pielii, regiunea mentoniera, a buzei inferioare
-furuncule si carbuncule
*Tabloul clinic:
-stare generala de graviditate medie usoara
-febra pin la 38 grade
-deglutitie deficila , dereglari respiratorii se determina in caz de inflamatie a nodulilor limfatici
-dureri in regiunea submentoniera , barbie dubla cauzata de edem pronuntat
-palpator infiltrat dureros fluctuent
-pielea regiunii lucioasa, hiperemiata, pastoasa, ramin amprente digitale
*Evolutie:
-adenoflegmon in regiunea submentoniera debuteaza cu limfadenita care la administrarea unui tratament
adecvat dispare
-flegmonul regiunii debuteaza brusc, evolutie mai grava, fluctuenta apare mai devreme
-se poate raspindi in regiunea submandibulara , chiar cervical
*Diagnostic defirentiat:
-abcesul patului sublingual in care procesul e localizat mai aproape de mucoasa planseului bucal
-chist dermoid suprainfectat
-cancer al planseului bucal
*Tratament:
-anestezie locoregionala infiltrativa sau generala,
-incizia pielii si tesutului subcutan 3-4 cmm lungime, vertical pe linia mediana, in jos cu 1-1,5 cm de
marginea bazala a mandibulei
- in flegmon incizia orizontal, paralel si la mijloc dintre marginea mandibulei si osul hioid
-se decoleaza marginea plagii de muschiul platisma si fascia cervicala superficiala
-in abces incia fasciei superficiale cervicale vertical pe toata lungimea plagii , in flegmon suplimentar incizie
in cruce a muschiului platisma si fascia superficiala pentru o drenare mai eficienta
-decolind tesutul subcutan adipos a regiunii submentoniere cu instrumentul patrundem in centrul infiltratului
, deschidem colectia purulenta cu evacuarea ulterioara
-hemostaza in plaga, drenaj, pansament aseptic

83.Abces i flegmon a logei sublingvale: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul
*Topografie:
-sub partea anterioara a planseului bucal submucos, deasupra mus milohioid
-lateral anterior fata interna a mandibulei
-medial muschi genioglos si hioglos
-contine glanda sublinguala, canal Warthon, nervi si vase linguale, tesut conjunctiv lax
*Etiologie:
-focare odontogene periapicale si marginale de la premolari, molari inferiori
-pericoronarita la molar III
-liteaza ductului salivar si glanda submandibular
-traume, corpi straini in regiunea mucoasei santului sublingual
*Tablou clinic:
-deglutitie si foantie dereglata
-dureri la miscarea limbii
-limba spre partea sanatoasa, trismus
-asimetrie faciala neinsemnata
-pielea hiperemiatasubmand
-ganglioni limfatici submand mariti, mobili, durerosi
-la palpare bimanual infiltrarea tesutului regiunii santului sublingual, fluctuatie cind e mai avansat
-endobucal la nivel santuluimucoasa hiperemiata, edematiata, ingrosata cu proeminarea crestei sublinguale-
creasta de cocos, la palpare durere vie
*Diagnostic diferentiat:
-abces si flegmonul limbii
-sialodochita glandei submand (inflamarea ductului salivar, sialolitiaza
-abces mandibulolingual
*Tratament:
-exobucal prin acces submandibular
-endobucal prin mucoasa planseului bucal, focar mai des sub mucoasa
-dupa deschidere drenaj cu panlica de cauciuc si tifon imbibat in sol NaCl 0,5%, solutie antiseptica
-dren se schimba in fiecare zi, la eliminari abundente 2-3 ori pe zi , lavaj al plagii cu sol aniseptica
-dren 2-3 zile postoperator
-tratament general intensiv



84.Abces i flegmon a logei maseteriene: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul
*Topografie:
-intre fata externa a ramului vertical a mand, dea lungul mus maseter si piele.
*Etiologie:
-proces infectios din regiunea molarilor de minte inferior
-osteomielita ramului ascendent a mand
*Tabloul clinic;
-tumefactie de la unghiul mand pin la arcada temporozigomatica, pielea in tensiune, edem de vecinatate in
obraz, in regiunea temporala, sub si retro mand.
-palparea dureroasa, impastare dura, uneori fluctuenta
-trismus puternic
-tumefactie si congestie infiltrativa dea lungul marginii anterioare a ramurii verticale a mand.
-miscarile mad produc dureri vii
-stare septica, febra de supuratie
*Diagnostic diferentiat:
-abcesul obrazului tumefatie mai anterior
-adenita supurata pretragiana debut ca un nodul, se dezvolta preauricular
-abces parotidian tumefactie mai masiva
-parotidita acuta supurata prin canal Stenon la presiune se scirge saliva cu puroi
-osteomielita ramului ascendent profund sub maseter
*Tratament;
- exobucal incizie 4-6 cm subangulomandibular de forma usor incurbata , deschidere prin introducerea unei
pense Kocher, drenaj
-endobucal incizie verticala lunga 2-3 cm, in afara marginii anterioare a ramului ascendent al mand.
-drenaj cu un tub introdus pe o adincime 2-3 cm.

85.Abces i flegmon a logei pterigomandibulare: topografia, etiopatogenia, clinica i
tratamentul
*Topografie:
-exudat purulent intre partea interna a ramului ascendent si suprafata externa a muschiului
pterigomandibular intern
*Etiologie:
-procese patologice in regiunea molarilor inferiori, mai des molarul III
-osteomielita mandibulei in regiunea angulara ramurei mandibulei
-abcese si flegmoane postinfectioase in urma anestezie mandibulare, ac nesteril, trauma vaselor cu aparitia
hematoamelor si supurarea lor
*Tabloul clinic:
-dureri la deglutitie
-dureri la deschiderea cavitatii bucale
-cefalee, intoxicatie, slabiciuni
-imposibilitatea determinatii asimetriei faciale, procesul e localizat profund pe partea interna a ramului mand,
edem si hiperemie neinsemnata a pielii regiunii unghiului mandibular
-trismus gradul 2-3
-palpator sub unghiul mand si intern sub el infiltrat dur dureros
-vestibulul bucal liber , la plica pterigomand si val palatin mucoasa hiperemiata, foarte dureroasa la palpare,
fluctuatie
*Diagnostic diferentiat :
-abces flegmon parafaringian
-a santului milohioidian, retromandibular
*Tratament:
-incizie exobucala ocolind unghiul mand merge strict pe os, dupa deschiderea focarrului plaga se dreneaza
-endobucal la nivelul marginii anterioare a ramului mand pe traiectul plicii pterigomandibulare
-eliminarea puroiului si drenaj.

86.Abces i flegmon a logei laterofaringiene: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul
*Topografie:
-intern: perete laterla a faringelui
-extern: suprafata interna a muschiului pterigoidian intern
-anterior: ligament pterigomaxilar
-posterior: apofiza stiloida
-superior: baza craniului
-inferior: fascicol vascular cervical
-posterior trece artera carotida , vena jugala internasi ultimii nervi cranieni, mult tesut adipos, noduli
limfatici.
*Etiologie:
-patrunderea puroiului din alte spatii
-origine tonzilogena sau la trauma faringelui
*Tablou clinic:
-dureri pronuntate la delutitie, cervicale iradiere in ureche
-fata bolnavului alungita, slab cianotica, fara asimetrie
-egitatie, excitatie, starea generala grava, respiratie ingreunata, glas ragusit, vorbire neclara, deglutitie practic
imposibila
-limitarea deschiderii gurii
-epiglota ingustata si deformata din cauza demului, palatul moale si valul palatin dislocat spre partea
sanatoasa cu limba
-edem pronuntat, mucoasa hiperemiata
-palpator infiltrat moale, elastic in jumatatea afectata a palatului moale des fluctuent
-ganglioni limfatici cervicali mariti, durerosi, in special pe traiectul vaselor mari
-cap de lup, capul se roteste cu corpul pozitionat pe partea afectata
*Diagnostic diferentiat:
-abces si flegmon peritonzilar mai aproape de baza valului , edem progresiv mult spre epiglota
-abces si flegmon pterigomandibular trismus mai pronuntat
-edem reactiv al epiglotei
-angina flegmonoasa
*Tratament:
-incizie endobucal in punctul maxim pronuntat
-directia incizie paralel cu plica pterigomand median
-lama bisturiului infasurata in tifon , virful liber 0,5-0,7 cm
-incizie nu profunda, in limita mucoase apoi patrundem bont
-preoperator cu degetul stabilim locul inciziei, daca presimtim pulsul vasului incizie mai lateral
-acces prin incizie subangulara a pialii, tesut subcutan adipos si platisma, apoi bont deschidem focarul si il
drenam
-tratament general intensiv

87.Abces i flegmon a logei jugale: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul
*Topografia:
-sup:arcada zigomatica
-inf: baza mandibulei
-ant: muschi rezorius
-post: marginea anterioara a muschiului maseter
-intern: mucoasa bucala
-extern: pielea obraz.
-in regiunea data e localizat muschiul buccinator, corpul adipos subcutan, ganglioni limfatici si retea
dezvoltata d
e vase sangvine
-posterior anterior trece canal Stenon.
*Etiologie:
-traume, furuncule, carbuncule
-inflamatia nodulilor lomfatici
-litiaza salivara a ductului Stenon
-infectie odontogena, in special dintii superiori posteriori
-stomatita ulceroasa
-parotidite acute
-infectie din regiuni vecine
*Tabloul clinic:
-durere, edem in regiunea jugala
-asimetrie faciala
-pielea in regiunea afectata hiperemiata ,intinsa, in cuta nu se stringe
-edemul se raspindeste spre regiunea pleoapei inferioare, temporar, suprafata laterala a nasului, regiunea
paotido maseterina.
-pleoapa inferioara si buza supeioara sunt temporar paralizate
-plica nazolabiala stearsa
-palpator infiltrat dur, fluctuent, ramin amprente digitale
-noduli limfatici regionali manifesta durere la palpare
-deschiderea cav buc limitata
-endobucal: edem proemina in vestibulul cav buc, plica de trecere e stearsa, pe mucoasa jugala amprente
dentare.
*Evolutie:
-grava in cazul inflamatii tesutului adipos, puroiul usor se raspindeste in alte regiuni, febra 39-40 grade,
tromboza venei faciale, poate aparea stare septica.
-acuta cind se implica stratul submucos, subcutan, tesut adipos intermuscular.
*Tratament:
-incizia la nivelul bombarii maxilare a infiltratului, tinind cont de caile de trecere a ramurilor venei faciale.
-daca puroiul e situat mai aproape de mucoasa orala incizie endobucal
-nu se indica incizia endobucala la localizarea in apropierea pielii, sau profund intermuscular, drenare
dificila, procesul regenerarii se va lungi.
-tratament general.

88.Abces i flegmon a logei parotidomaseterice: topografia, etiopatogenia, clinica i
tratamentul
Nam gasit..
.
89.Abces i flegmon a spaiului zigomatic:topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul
*Topografie:
-limita osului zigomatic
*Etiologie:
-osteomielita maxilarului superior sau os zigomatic
-traume, hematoame supurate
-plagi
-sinusita de origine diversa
*Tablou clinic:
-dureri in reiunea zigomaticului, iradiaza spre infraorbitar, temporar
-hiperemia si dureri a tesuturilor moi
-palpator infiltrat dur, usor fluctuenta
-partea laterala a pleoapei inferioare edematiata, acopera total globul ocular
-endobucal pe partea a fectata mucoasa la nivelul dintilor laterali hiperemiata, trismus la excitarea
muschiului maseter in regiunea inserarii la arcada zigomatica.
*Evolutie:
-satisfacatoare, febra nemajorata
-se poate deschide singur in regiunea marginii laterale a orbitei
*Tratament:
-incizie in regiunea bombarii maxilare, limita inferioara
-drenaj, tratament general



91. Abces si flegmon a lojei infraorbitale: topografia, etiopatogenia,
clinica si tratament.
Topografia:
In tesutul adipos subcutan, situat intre:
superior - marginea inferioara a orbitei
inferior-fund de sac vestibular
medialpartea laterala a nasului
lateralosul zigomatic

Etiologia:
Focare purulente de la dintii frontali superiori(canini, primii premolari, incisivii laterali, mairar
premolarul doi si incisivii centrali).
Traume
Chisturi suprainfectate
Sinusite
Flebite, tromboflebite
Factorul dermatogen

Tabloul Clinic
Durere acuta, tumefactia tesuturilor regiunii infraorbitale
Asimetrie faciala
La examinarea clinica edem si hiperemie in regiunea foseicanine care se raspindeste spre partea laterala a
nasului,regiunea zigomatica, palpebra inferioara si buza superioara.
Pleoapa inchide fisura orbitala
Unghiul gurii de partea bolnava se situeaza mai jos decit departea sanatoasa
Virful nasului se situeaza catre partea sanatoasa
Plica nazo-labiala stearsa pe partea bolnava
In cazuri grave apare edemul pleoapei superioare
Palpator se determina infiltrat dur, brusc dolo r, fluctuent, inregiunea fosei canine
Daca procesul se situeaza mai aproape de vestibululcavitatii bucale se determina sterge rea plicii vestibulare

Tratament:
Incizia se efectueaza mai des endobucal, saupe cale cutanata.
Incizia exobucala se efectueaza in cazul situariiabcesului mai aproape de marginainfraorbitala.
Drenarea plagii
Se indica tratament general

Complicatii:
Osteomielita marginii infraorbitale si a osuluizigomatic
Sinusita
Tromboflebita venei angulare
Patrunderea infectiei in sinusurile etmoidale


Evolutie:
De obicei flegmonul infraorbital apare cacomplicatia abcesului regiunii date.
Patologia decurge brusc
Cu febra, dureri puternice in regiuneainfiltratului, insomnie, inapetenta, cefalee.


92. Abces si flegmon a lojei temporale.

Topografia:
Reprezint localizarea procesului infecios la nivelul lojei temporale. Loja temporal
este o regiune lateral i pereche, format din ansamblul prilor moi care acoper
regiunea lateral deprimat a bolii craniene, cunos cut i n ost eol ogi e sub
numel e de f os t empor al . Regi unea temporal cuprinde urmtoarele planuri
anatomice de la suprafa spre profunzi me: pi el ea, esut ul cel ul ar subcut anat ,
muchi ul t emporal , periostul, planul scheletic. Colecia purulent va putea fi
localizat intre muchi i piele. sau Intre muchi i os.

Etiologie:
procese dentoparodontale, mai ales cu punct de plecare molarii superiori;
Intepturi de natur divers a regiunii temporale;
corpi strini n retentie la nivelul regiunii temporale;
propagarea infeciei cle la nivelul lojilor de vecintate.
S i m p t o m a t o l o g i e
Starea general poate fi influenat, bolnavul prezentind febr, frison,
indispoziie. Pe plan local, bolnavul prezint o tumefacie la nivelul regiunii
temporale, cu pielea congestionat, neted, lucioas; este constant prezent edemul
regiunilor inconjurtoare. Palparea este clureroas, evideniaz infiltraia In cazul
coleciilor profunde i fluctuena
cazul celor superficiale (localizate Intre muchi i tegument).

T r a t a m e n t u l
Tratamentul chirurgi cal const din incizie i drenaj. Incizia va fi fcut l a
pol ul cel mai decl i v al forma i uni i purul ent e, va avea un caracter vertical sau
uor oblic descendent, pentru a fi evitat lezarea vaselor i a nervilor din
profunzime. Ulterior se ptrunde cu o pens In colecie Intre muchi i piele sau
Intre muchi i os. Drenajul se va face cu o l am de dren pent ru 24-48 de ore.


93. Abces si flegmon lojei infratemporale.

Fosa infratemporal ocup partea lateral a fetei, fiind o regiune profund, lateral
i pereche. Limitele regiunii sint:
superior arcada zigomatic i fata infratemporal a aripii mari a sfenoidului;
-inferior, un plan tangent la marginea inferioar a mandibulei;
lateral, fata intern a ramurii ascendente a mandibulei;
medial- apofiza pterigoid i faringele;
-anterior- tuberozitatea maxilarului superior;
- posterior, fata anterioar a glandei parotide.
Dei de form foarte neregulat, fosa zigomatic poate fi comparat cu o piramid
patruunghiular avind patru perti (lateral, medial, anterior si posterior), o baza
orientat in sus i un virf dirijat in jos.
In spaiul cuprins intre diferitii si pereti, regiunea tosei zigomatice contine: muchii
pterigoidieni (medial i lateral), artera maxilar intern, plexul venos pterigoidian i vena
maxilar interna, trunchiurile nervoase maxilar si mandibular, si tesut celulo-grasos de
umplutura.
E t i o l o g i e
procese dentoparodontale maxilare sau mandibulare;
procese infectioase ale oaselor sau ale sinusurilor de vecintate;
difuzarea unor infectii de la lojile i spatiile de vecintate (fos temporal., loja
parotid, spatiul latero-faringian, orbit);
punctiile septice in cadrul anesteziilor la tuberozitate i spina lui Spix.
S i m p t o m a t o l o g i e
Difer 1n functie de localizarea abcesului 1n compartimentul pterigomaxilar sau
pterigomandibular.
I n l ocal i z ar ea pt er i gomaxi l ar a , debut ul s e f ace cu dur e r i cu car act er
nevralgiforrn, febr, frison, indispoziie, agitaie, trismus.
La examenul exobucal:
-edem supra- si sub-zigornatic,
-ulterior apare tumefactia obrazului, care poate s se extind in regiunea temporal,
parotidomaseterin i submandibular, astfel incit relieful arcadei zigomatice dispare sau apare
ca un sant.

La examenul endobucal: (greu de efectuat din cauza trismusului)
-tumefactie cu localizare perituberozitara,
- cu mucoasa congestionata, lucioasa, in tensiune
- palparea- dureroasa, evidentiaza fluctuenta sau infiltratia dupa cum e localizata colectia,
superficial sau profund
Tulburari functionale legate de masticatie, deglutitie si fonatie sunt prezente.
In l ocalizare pt erigomandibular, la examenul exobucal poate aprea un edem
subangulomandibular, care determin o stergere a reliefului osos mandibular. La
examenul endobucal, greu de efectut din cauza trismusului se poate observa o
tumefactie localizat intern fat de marginea anterioar a ramului ascendent mandibular.
La acest nivel mucoasa apare congestionat, lucioasa, acoperita cu depozite alb-
cenuii. Manifestrile generale i tulburrile functionale sint similare celor din
localizarea pterigomaxilara.

T r a t a m e n t u l
Tr at ament ul chi r ur gi cal poat e f i f cut pe cal e endo s au exo - bucal a. El
constituie o urgenta chirurgicala datorita pericolului pe care il constituie acest
abces pentru organism.
Calea exobucala : consta dintr-o incizie submandibulara de 4-5 cm, situata la 1cm inauntrul marginii
bazilare mandibulare. Se ptrunde cu pensa i se dreneaza compartimentul
pt eri gomandi bul ar sau cel pt er i gomaxi l ar, dup cum pot f i drenate i loja
submandibular sau spaiul laterofaringian. Gind supuraia se extinde 1n obraz
sau fosa temporal, se pot efectua incizii suprasau sub-zigomatice.
Calea endobucal ptertgomandibulara se vor deschide supuraiile localizate
in compartimentul extern, printr-o incizie de 3-4 cm de-a lungul marginii anterioare a
ramului ascendent mandibular.
Calea endobucala retromaxilara este folosit in supuraiile localizate in spaiul
pterigomaxilar. Ea const dintr-o incizie perituberozitar in fundul anului
vestibular superior, iar apoi se introduce o pens cu direcia in sus , inapoi i
inuntru, mergindu-se aproximativ 2-2,5 cm pin se ptrunde n colecie. Se face
drenajul cu lame de cauciuc.


95. Felgmon al planseului bucal.
Constituie un proces infectios difuz al planeului bucal (lojile submandibulare,
sublinguale, regiunea submentonier), difuzind ctre limb, spatiul laterofaringian,
fosa infratemporal, regiunea anterocervical i torace. Cel mai frecvent,
flegmonul de planeu are ca punct de plecare abcesul lojei sublinguale.
E t i o l o g i e
procese dentoparodontale ale dinilor mandibulari,
litiaza infectat a canalului Wharton;
intepturi septice sau corpi strini localizai la nivelul planeului anterior;
furuncule cu localizare 1n jurul etajului inferior al fetei.
S i m p t o m a t o l o g i e
De cele mai mult e ori in stadiul de debut apare tumefacti a loj i i subli ngual e,
apoi si nt pri nse de procesul i nfl amat or i l oji l e submandibular i
submentonier, procesul trecind de partea opus. La t umefact i a di fuz care
cupri nde i nt regul et aj i nferi or al fet ei se adaug un edem al regi unilor geni an
bilat eral i al regiunilor ant erocervi cal i anterotoraci c. Tegument el e nu au
semne de inflamat ie acut, sint cenuii-violacee, marmorate, prezint flictene si sfacele. La
palpare apare o duritate lemnoas, fr semne de fluctuent. Uneori sint prezente
crepitatiile gazoase datorit germenilor anaerobi.
Examenul endobucal evideniaz mucoasa sublinguala proeminent i n c r e a s t
de c oc o " ; muc oa s a a pa r e i n t e ns i une , de c ul oa r e roietic-violacee,
acoperit de depozite alb-cenuii. Limba este tumefiat in totalitate, prezentnd pe
marginile sale amprente ale dintilor. Palparea bi manual evi den i az durerea i
duri t at ea l emnoas. Bol navul mai prezint hipersalivatie, deperditie(scurgeri) de
saliv, trismus, tulburri functionale: masticatie, deglutitie, fonatie, respiratie.
Starea general este i ea modificat, cu febr, frison, curbatur, mergi nd
pin la st ri septi ce. in alt e cazuri, dei bolnavul are pul sul cr escut ,
t emper at ur a r mi ne i n j ur ul val ori l or de 37 ( di scor dant puls-t emperat ur),
ceea ce at est un rspuns sl ab al organi smului l a actiunea agentilor infecti oi .
Bol navii mai pot prezent a albuminuri e, glicozurie, oligurie. Dac nu se intervine
urgent, fenomenele toxiinfec i oase general e i st area cl i ni c local devin crit i ce,
put ind surveni decesul bolnavului.

T r a t a m e n t u l
Tratamentul este necesar s fie fcut cit mai rapid, constituind o urgent
chirurgicala. Se va practica de preferint sub anestezie general, o incizie in potcoav
de la un gonion la altul, la 1 cm inuntrul marginii bazilare mandibulare. Apoi se sectioneaza
transversal muchii milohioidian, si cele dou pintece anterioare ale digastricului. Se ptrunde cu
pensa i se dreneaz lojile submentonier, sublingual, submandibular, lingual, fosa
infratemporal, spatiul laterofaringian. Toate lojile deschise vor fi drenat e cu t uburi de
cauci uc, pri n care vor fi facut e spal at uri cu sol ut i i sl ab ant i sept e (ser fiziologic,
ap oxigenat, cloramina). Tratamentul local va fi completat cu unul general ce va consta din:
antibiotice cu spectru larg, tonicardiace, perfuzii, vitamine, oxigenoterapie. Unii autori
recomand chi ar duuril e de oxi gen n plag pent ru a se impiedica dezvoltarea
anaerobilor. Evolutia favorabil se va inregistra atunci cind in plag va aprea
puroiul, cind va crete febra, i vor disprea celelalte semne toxico-septice.

97. Abces si flegmonul orbitei.
Reprezint localizarea procesului infecios la nivelul orbitei. Orbita este o regiune
profund, pereche i simetric, situat inapoia regiunii pa l p e br a l e . Re gi un e a
or bi t a r a c or e s pun de c a vi t i i or bi t a r e di n os t e ol ogi e , avind forma unei
piramide patrulatere cu perei osoi, a crei baz este situat anterior, iar virful
posterior. Regiunea orbitar este submprita de capsula lui Tenon in dou loje: loja
anterioar sau precapsular i loja posterioar sau retrocapsular. Abcesul orbitei
se localizeaz in compartimentul posterior.
Etiologie:
propagarea unor supuraii din lojile de vecintate;
sinuzitele acute supurate maxilare, frontale, etmoidale se pot propaga la nivelul
orbitei i s determine abcese ale acesteia;
--procesele dentoparodontale cu punct de plecare premolarii i molarii superiori,
caz 1n care infecia se transmite prin intermediul osului maxilar.

S i m p t o m a t o l o g i e
Debut ul se caract eri zeaz pri n edem palpebral, insoit de edem al
conjunctivei bul bare i exoft almi e moderat , precum i dureri cu l ocal i zare i n
orbi t a. Ulterior, datorit edemului, fanta palpebral este complet inchis, tegumentul
palpebral devine congestiv si lucios. Globul ocular se protruzeaz i micrile sale sint
limitate, iar palparea regiunii palpebrale este deosebit de dureroas. Pierderea reflexu-
l ui fot omot or const i t ui e un semn de gravi t at e a i nfec i ei i poat e fi insotit de
pierderea definitiv a vederii. Semnele generale sint deosebit de severe: febr, frison,
curbatur, alterarea starii generale.

T r a t a m e n t u l
Tratamentul chirurgical va fi fcut de urgen. El va consta dintr -o incizie
plasat de-a lungul marginilor orbitei. Locul inciziei variaz dup sediul coleciei i
anume:
- la nivelul unghiului intern al orbitei in coleciiie de origine etmoidal;
- la nivelul marginii inferioare a orbitei in coleciile cu punct de plecare groapa
zigomatic;
- la nivelul marginii superioare a orbitei in supuraiile cu punct de plecare sinusul
frontal.
Eig 5. 23. Abc es ul or bi t ei .
Dup incizia tegumentelor, lung de1 -3 cm, se introduce in profunzime o
pens in contact cu osul. Pensa va strbate capsula lui Tenon, moment in care
colecia purulent va fi drenat. Ulterior se va asigura drenajul cu lame de dren.


98. Abces si flegmon a lojei laterofaringiene.
Spaiul latero-faringian este situat simetric de o parte i de alta a feelor
laterale ale faringelui. Acest spaiu este inchis:
Supetior- de baza crani ul ui ;
Medi al - de fari nge;
Post eri or de regi unea prevert ebral ;
Antero-lateral, de ramura ascendent a mandibulei cu muchii care se i ns er
pe ea, f as ci a cer vi cal s uper f i ci al i mu chi ul st er nocl e idomastoidian invelit in
teaca sa;
Inferior spaiul comunic cu regiunea s t er nocl ei domas t oi di an i r egi unea
t r i gonul ui car ot i c.
Spa i ul latero-faringian este imprit de buchetul lui Riolan intr -un
compartiment prestilian, in care se gsete prelungirea faringian a glandei parotide
i un compartiment retrostilian, in care se gsesc artera carotid intern, vena
jugular intern, nervii cranieni IX, X, XI, XII. Acest spaiu comunic cu loja
parotidian, loja submandibular, fosa infratemporal i se deschide in loja marilor
vase ale gitului.

E t i o l o g i e
procese dentoparodontale plecate mai ales de la nivelul molarilor mandibulari;
propagarea infeciilor de la spaiile i lojile de vecintate.
S i m p t o m a t o l o g i e
Debut ul se face cu dureri asemnt oare cu cel e de ami gdal i t . Semnel e
exobucal e s i nt deos ebi t de di scr et e: edem pr e - i r et r o-
sternocleidomastoidian. Examenul endobucal este greu de efectuat din cauza
trismusului. Se va putea observa o tumefacie voluminoas unilat eral a peret el ui
l at erofari ngi an, cu i mpi ngerea pe l i ni a medi an a ami gdal ei i a pi l i erul ui
ami gdal i an ast fel i nci t i st mul gi t ul ui apare aproape complet inchis. Lueta
este congestionat, lucioas, Impins ctre partea sntoas. Palparea bimanual,
fcut cu un deget in faringe si deget el e cel ei l al t e mi i ni apl i cat e i napoi a i
dedesubt ul unghi ul ui mandibulei, percepe infiltraia sau fluctuena.
Tulburrile funcionale sint marcate: masticaie, deglutiie, fonaie; uneori poate
aprea si torticolis dureros cu inclinarea capului de partea bolnav. Semnele generale
sint prezente: febr, frison, insomnie, agitaie.

T r a t a m e n t u l
Tratamentul chirurgical va fi fcut cit mai urgent, de indat ce a fost pus
diagnosticul clinic. Atit in calea exobucal, cit i in cea endobucal , t r ebui e
mani f est at o mare precau i e pent ru a nu fi l ezat e elementele anatomice din
compartimentul retrostilian. Calea endobucal se folosete in cazurile in care
procesul infecios este superficializat in faringe, iar trismusul este absent sau
moderat. Sub anestezie local de infiltraie se practic la locul de bombare maxim a
mucoasei
o incizie vertical de 1,5-2 cm, strict superficial. Prin aceast incizie se introduce o
pens cu virful bont pe o adincime de cel mult 1 cm i se cade pe colecie evacuindu-
se puroiul. Se dreneaz pentru 24 de ore cu o lam de cauciuc sau cu o me. Calea
cutanat const dintr-o incizie lung de 5-6 cm, localizat submandibular. Prin aceast
incizie se introduce o pens care traverseaz loja submandibular, apoi est e
ori ent at in sus, inuntru i apoi pe o adinci me de 6- 7 cm pi n s e cade pe
col ec i e. Se dr ene a z pent r u 24 - 48 de or e cu un t ub de cauciuc.



98. Abces si flegmon a lojei jugale.

Reprezint localizarea procesului infecios la nivelul lojei geniene. Regiunea genian ocup
partea lateral a feei i este de form neregulat patrulater. Ea are urmtoarele limite:
superior, rebordul inferior al orbitei;
---inferior; marginea inferioar a corpului mandibulet;
---lateral, marginea anterioar a muchiului maseter;
- - - me di al , o l i ni e c e c o r e s p u n d e d e s u s i n j o s a n u r i l o r nazo-genian i genio-
labial, prelungit printr-o vertical pin la marginea inferioar a corpului mandibulei.
I n pr of unzi me, r egi unea se i nt i nde pi n l a pl anul osos al maxi l ar ul ui i al mandi bul ei ,
i ar i n por i unea di nt r e acest e oase pi n l a mucoasa cavitii bucale.
Regiunea genian cuprinde urmtoarele straturi anatomice: pielea, esutul celular subcutanat, stratul
mucos aderent de buccinator, planul scheletic constituit de faa extern a molarului, faa extern a
maxilarului i a corpului mandibulei.
Est e o l oj cu l i mi t e sl ab r epr ezent at e, ceea ce face ca pr ocesul i nfec i os s di f uzeze cu
uur i n i n l oj i l e i nveci nat e. La aceast a mai cont r i bui e i con i nut ul l oj ei geni ene, car e est e
bogat i n esut gr as, esut conjunctiv fibros i in limfonoduli.
Di n punct de veder e cl i ni c abcesul geni an se poat e pr ezent a sub f or ma unor col ec i i
l i mi t at e, s au a unor a ext i ns e, cu pr i nder ea i n totalitate a obrazului.
E t i o l o g i e
pr ocesel e dent oparodont al e cu punct de pl ecar e pr emol ar i i i molarii superiori i inferiori;
--- litiaza suprainfectat a canalului Stenon;
furunculele feei;
corpii strini cu localizare genian;
propagarea infeciei de la lojile de vecintate.
S i m p t o m a t o l o g i e
Forma circumscris se caracterizeaz prin prezena unei tumefacii de mic dimensitine la
nivelul regiunii geniene, cu evoluie cutanat sau mucoas. Tulburrile funcionale sint in general
reduse, starea general nemodificat.
Forma difuz se caracterizeaz printr -o stare general septic, alterat. Local se observ o
tumefacie difuz a intregii regiuni geniene, cu pi el ea congest i onat , net ed, l uci oas, i n
t ensi une. De partea afectat, relieful osos facial este ters, la fel i anurile peribucale.
Regiuni le din j ur ul obrazul ui apar putemi c edematiate. Mucoasa j ugal este congestionat,
lucioas, cu amprenta di nilor, uneori acoperit de depozite alb-cenuii. Palparea este dureroas,
ea evideniaz consistena infiltrativ sau fluctuent, in funcie de sediul colectiei (infiltrativ in
col ec ii le profunde i fl uct uent i n cel e super ficiale). Bol navul poat e prezenta trismus,
hipersalivaie, halen fetid i uneori tulburri funci onale (masticatie, fonaie).

T r a t a m e n t u l
Se va face deschiderea colec i ei pur ulent e pe cale exobucal, en clobucal, sau mixt.
Cal ea exobucal const di nt r -o i nci zi e de 5- 6 cm, par al el cu mar gi nea bazi l ar a
mandi bul ei si l a 1 cm i nunt r ul ei . Se i nt r oduce pe ns a d e - a l ungul f e e i e xt er ne a
ma ndi bul ei , pt r unz i nd i n l oj a obrazului i se deschide colectia purulent.
Calea encl obucal const di ntr -o i nci zi e or izont al, de 3-4 cm situat la nivelul polului
inferior al tumefaciei. Ulterior, se patrunde cu pensa in colecie. Drenajul va fi asigurat cu lame.
Calea mixt este indicat n supuraiile cu caracter difuz, consta clintr-o incizie exobucal i
una endobucal.



100. Abcesul limbii.

Reprezint procesul infecios cu caracter circumscris localizat la nivelul parenchimului
lingual. Supuraia poate fi localizat lateral intre muchii geniogloi i hiogloi, interesind numai
poriunea liber a limbii sau cent r al i nt r e cei doi geni ogl oi , c nd est e i nt er esat de obi cei at i t
por i unea l iber, cit si baza l i mbi i. I n r apor t cu l ocal i zar ea, se di st i ng dou forme clinice de abces
lingual: forma periferic i forma central.
E t i o l o g i e
--- procese dentoparodontale ale premolarilor i molarilor inferiori;
suprainfectarea unor hematoame linguale;
--- leziuni traumatice provocate de inepturi;
--- ptrunderea in parenchimul lingual a unor corpi strini;
- - - pr opagar ea de l a l oj i l e de veci nt at e ( mai al es de l a l oj a sub lingual).
S i m p t o m a t o l o g i e
forma pertferic - distingem o tumefacie de mi c di mensi une localizat la nivelul
marginilor limbii sau al virfului ei, cu mucoasa acoperitoare congestionat, neted, lucioas. La
palpare colecia este dureroas i fluctuent. Apar tulburri funcionale la masticaie, deglutiie,
fonaie. Pacientul poate prezenta hipersalivaie, halen fetici. Starea ge neral este in general neafectat.
Forma cent r al ar e o evol u i e mul t mai sever . Li mba es t e t umef i at i n bl oc,
congest i onat , l uci oas, cu supr af a a net ed, pr e zentind pe marginile sale amprenta dinilor. De obicei
limba este acoperit de depozite alb-cenuii. Bol navul poate prezenta hipersali vaie, gur a uor
i nt r edeschi s, deper di i e de sal i v l a ni vel ul comi sur i l or bucal e. Pal par ea est e ext r em de
dur er oas, ea evi den i az fl uct uen a cind colecia este superficial, sau intiltraia in localizrile
profunde. In forma central apar tulburri funcionale majore de deglutiie, masticaie, fonaie, dar
mai ales legat de actul respiraiei, fenomene asfixice. Aceast f or m se car act er i zeaz pr i nt r - o
al t er ar e a st r i i gener al e, bol navul prezentind febr, frison, agitaie, insomnie.

T r a t a m e n t u l
Constituie o urgen chirurgical datorit complicaiilor asfixice care pot aprea.
In calea exobucal se face o incizie de 4-5 cm intre osul hi oi d si ment on, pr i n car e se
i nt r oduce o pens Kocher ct r e baza limbii. In momentul in care s-a aj uns pe colecie, puroiul
se scurge pe ling marginile pensei. Drenajul se face cu tuburi de cauciuc. Este util ca acest e
manoper e s se f ac dup ce col ec i a a f ost evi den i at pr i n puncie.
Calea endobucal se indic in abcesele cu evoluie periferic, situate la virf, sau in
poriunea lateral a limbii. Incizia va avea o lungi me cle 1,5 -2 cm cu traiect orizontal i va fi
situat la polul cel mai decliv al tumefaciei. Drenajul se va face cu mee, intrucit lamele nu pot fi
folosite la acest nivel, ele detaindu-se cu uurin.



101. Flegmon hemifacial.
Acest proces inflamator difuz intereseaz toate lojile superficiale si profunde ale unei
hemifee (obraz, loja maseterin, fosa temporal, fosa i nfratempor al , loj a submandibul ar,
or bi ta). Dezvol tar ea i difuzarea infeciei este favorizat de abundena esutului conjunctiv i
adipos, de comunicarea larg care exist Intre diferitele spaii ale feei.
E t i o l o g i e
pr occse sept i ce dent opar odont al e al e di n i l or maxi l ar i si mandibulari;
complicaii septice ale traumatismelor faciale;
furunculele feei;
Inepturi septice sau corpi strini localizai la nivelul obrazului.
S i m p t o m a t o l o g i e
Debutul se realizeaz sub forma unei supuraii localizate la nivel genian sau submandibular.
Ulterior infectia primete un caracter difuz, se extinde. Local se observ o tumefacie
voluminoas, care se intinde di n r egi unea submandibular, defor meaz obr azul , regi unea
paroti domaseterin, cupr inde regi unile temporal i palpebral de aceiai parte . Globul ocular
apare complet acoperit. Reliefurile osoase ale feei, ca i anurile peribucale apar terse,
disprute. Tegumentele sint cenuii -violacee, cu aspect marmorat, prezint flictene, ca si
numeroase sfacele. Palparea este dureroas, evideniaz duritatea lemnoas, eventual in unele locuri crepitaii
gazoase. Limita intre esuturile bolnave i cele sntoase este greu perceptibil atit la inspecie, cit i la palpare.
Endobucal, mucoasa labial i jugal este cianotic-violacee, prezint amprenta dinilor, depozite alb-
cenuii cu aspecte de false membrane. Saliva este viscoas, fetida, se produce deperdiie de saliv la
ni vel ul comi surilor. Procesele de necroz de la nivelul parilor moi se pot ext i nde si asupr a
osul ui , r ezul t i nd osteite si osteomielite. Fenomenele generale sint cele descrise in flegmonul de
planeu (Starea general este i ea modificat, cu febr, frison, curbatur, mergi nd
pin la st ri septi ce. in alt e cazuri, dei bolnavul are pul sul cr escut ,
t emper at ur a r mi ne i n j ur ul val ori l or de 37 ( di scor dant puls-t emperat ur),
ceea ce at est un rspuns sl ab al organi smului l a actiunea agentilor infecti oi .
Bol navii mai pot prezent a albuminuri e, glicozurie, oligurie. Dac nu se intervine
urgent, fenomenele toxiinfec i oase general e i st area cl i ni c local devin crit i ce,
put ind surveni decesul bolnavului.)

T r a t a m e n t u l
Tratamentul chirurgical const din multiple incizii ale feei, fr a se i ne cont de
consi der ent e est et i ce. Se vor pr act i ca
a) i nci zi i submandi bul ar e pr i n car e se deschi d l oj i l e submandi bul ar , maset er i n,
fosa i nf r at empor al ;
b) o i nci zi e supr azi gomat i c pr i n car e se deschi de f osa infratemporal;
c) o incizie temporal oblic paralela cu vasele temporale, pri n care se deschide loj a
temporal;
d) o incizie la mar gi nea or bitei pri n car e se va deschi de con i nut ul or bi t ei i i nci zi i
endobucal e, per i t uber ozi t at e si de- a l ungul mar gi ni i ant er i oar e a r amul ui
ascendent mandi bul ar .
Pr i n acest e i nci zi i se pat r unde cu pensa i se dr e neaz coninutul lojilor. Restul
principiilor terapeutice au fost expuse la flegmonul planeului bucal.






102
Abcesul si flegm. Retromandibilar
Localizarea:
Topografia acestei reg. corespunde cu topografia glandei parotide.
Aici trece n. facial, a. carotida externa si vene magistrale multiple si se localizeaza ganglioni
limfatici si tes. adipos subcutan.
Etiologie
Focarele cronice inflamatorii de la molarii inferiori, preponderent molarul trei.
Osteomielita mandibulei.
Infectia in reg. retromandibulara poate patrunde si din alte spatii a reg. OMF, unde este
prezent focar purulent de diversa origine:
- Otogena (otite medii si profunde).
- Stiloidite, mastoidite.
- Adenite, parotidite.
- Furuncule, carbuncule, flebite, tromboflebite.
- Diverse traume, tumori e.t.c.
Tablou clinic

Dureri retro- mandibulare, dureri la deglutitie cu iradiere in ureche si reg. cervicala.
Limitarea deschiderii cav. bucale (trism).
Dereglare auzului.
Se determina palpator un infiltrat dureros intre ungiul mandibulei si procesul stiloid, ductul
auditiv extern ingustat, lobulul pavilionului auricular deformat.
Edemul se raspindeste spre tes. moi inconjuratoare
La palpare un infiltrat dur , dureros cu aprecierea fluctuatiei in centru.
Miscarile cervicale limitate, vocea ragusita, pozitie fortata a capului.
Ganglionii limfatici cervicali mariti ,duri la palpare, dolori.
Starea generala al b-lui de gravitate medie sau grava, febra pina la 39c si mai mult, insomnie
,inapetenta, semne clinice de toxicitate.
Devieri considerabile in formula sanguina.
Diagnostic diferential
Parotidita acuta purulenta, (in cazul carea din ductul excretor se elimina puroi)
Adenoflegmonul cervical lateral
Adenite acute seroase, purulente
osteomielita de ram mandibular
Tumori cu suprainfectare
Traume e.t.c
TratamentSe recomanda diverse incizii:
- Vertical - posterior de ramul ascendent mandibular in limitele pielei si fasciei;
- Incizia ce ocoleste unghiul mandibular sau lobulului pavilionului auricular si e.t.c.
Plaga ca de obicei se dreneaza

105
Particularitatile pregatirii pacientului

Examinarea clinica include:
- acuzele bolnavului
-an. Morbis
-an. Vitae
- aprecierea starii generale prin examen obiectiv al b-lui ( culoarea tegumentelor, frecventa
respiratiei, frecv. PS., T/A, palparea si auscultatia e.t.c )
- aprecierea st. local pre si intraoperator si deasemenea in dinamica, pe parcursul plagii
postoperatorii ce include:
- examen vizual
-palparea
- auscultatia
- punctia focarului la necesitate cu substante colorante (sol. Verde de briliant)
- intraoperator exploararea manuala a cavitatii flegmonului
Examen paraclinic
1. Investigatii obligatorii :
An.generala a singelui
- # - a urinei.
An. biochimica a singelui
Aprecierea glucozei in singe
Analiza electrolitilor in ser
Examinarea bilantului acido bazic
ECG, metode microbiologice de explorare
2.Investigatii selective ( la necesitate ):
R O;
R O cutiei toracice;
Ortopantomograma
USG , T/C ; R /
Examen microbiologic
Microscopia materialului nativ cu coloratia Gram
Aprecierea calitativa si cantitativa a microflorei continutului din focar si zona limitrofa.
Apreciera cantitativa a microflorei plagii postoperatorii in dinamica.

108
Tactica chirurgicala in A si F reg. OMF
Interventii chirurgicale urgente cu deschiderea si evacuarea continutului flegmonului.
Necrectomia
Suturarea primara a plagilor
Incizii de baraj (F. anaerobe si extinse)
Aplicarea sistemului de drenare pasiva
Aplicarea sistemului complex de drenare (sistemul de drenare cu lavaj combinat se aplica zilnic,
dupa fiecare pansament, pe parcursul curatirii plagii de tes. necrotic)
Aplicarea suturilor secundare.
Faza 1
Interventie chirurgicala urgenta:
Deschiderea flegmonului
Evacuarea continutului
Revizia si debredarea manuala a F.
Necrectomia
Sanarea cavitatii reziduale
Drenarea
Evolutie: favorabila; nefavorabila.
Faza 2
pansamente cu ung. polivalente hidrofile.
Evolutie: favorabila; nefavorabila.
faza 3
Rezolvarea defectului de tes. (postnecrectomic)
Remedii ce stimulueaza cicatrizarea
Suturi secundare.

106
Reabilitarea pacientilor
repaus la pat;
regim alimentar bogat n proteine, vitamine, Ca i P;
tratament antibiotic;
analgetice;
comprese umede, calde;
fizioterapie;
imunoterapie: anatoxin stafilococic, plasm hiperimun, gama globulin antistafilococic,
bacteriofag stafilococic;
administrarea de perfuzii intravenoase;
transfuzii de snge se recomand n cazurile grave, cnd hematocritul are valori sczute.






112 Meningita , meningoencefalita odontogena : etiologia , clinica ,
diagnoza si tratament.
Meningita este o complicatie relativ rara a infectiilor odontogene,
totusi reprezinta cea mai fregventa complicatie neurologica a infectiilor
oro-maxilo faciale.
Clinic se manifesta prin alterarea starii generale si a starii de constienta,
febra , cefalee , voma , rigiditatea cefei , semnul Kernig ( pozitia
clinostatica este imposibila fara flexia membrelor inferioare ) si semnul
Brudzinski ( flexia membrului inferior pe bazin induce flexia gambei pe
coapsa si de asemenea flexia similar controlaterala).
Diagnosticul se stabileste prin examenul lichidului cefalo-rahidian ,
punindu-se in evidenta bacterii, leucocite , scaderea glucozei si
cresterea proteinemiei LCR ( lichidul cefalorahidian ).
Tratamentul este specific neurologic.
123 Tromboflebita venelor faciale etiologia , clinica , diagnoza si
tratament.
In urma proceselor inflamatorii odontogene ale maxilarelor si
tesuturilor moi a regiunii OMF destul de fregvent ca complicatii sunt
intilnite tromboflebita venelor faciale este o inflamatie acuta a
venelor , care apare in urma maladiilor purulent-inflamatorii a spatiilor
teritoriului OMF. Aceasta maladie este caracterizata prin aparitia
cordoane de tesut infiltrate dureros pe traiectul venei angulare ori
faciale cu tegumente hiperemiate de nuanta cianotica si edem raspindit
dupa hotarele infiltratului . Palpator se apreciaza o induratie pe
traiectul venelor afectate sub forma de cordon. Relatam semen de
intoxicatie grava , frisoane , leucocitoza vadida cu devierea formulei
leucocitare spre stinga . Apar modificari grave hemostazei : creste
continutul de fibrinogen in singe , scade functia de fibrinoliza . In cazul
abcedarii venelor trombozate si a infiltratului inflamator se impune un
tratament chirurgical cu drenarea active a focarelor inflamatorii . Cu
scop de profilaxie a trombozei sinusului cavernos se poate face
ligaturarea venei angulare ori faciale in dependent de localizarea
procesului .
114 Tromboza sinusului cavernos : etiologia , cliniza , diagnoza si
tratament.
In urma proceselor inflamatorii odontogene ale maxilarelor si
tesuturiloe moi a regiunii OMF destul de fregvent sunt intilnite
tromboza sinusului cavernos are drept cauza o infectie odontogena se
poate produce prin formarea de emboli septici , care vor fi antrenati in
fluxul venos. Se descriu doua cai de diseminare : anterioara si
posterioara .
Clinic: tromboza sinusului cavernos debuteaza cu dureri oculare si
sensibilitate la presiune pe globii ocular , asociata cu febra , frisoane si
alterarea starii generale. Un semn clinic precoce este pareza nervului
cranian 6(abducens) cu imposibilitatea miscarilor de lateralitate ale
globului ocular . Pacientul va prezenta oftalmoplegie , midriaza si
hipoesteziea regiunii frontale si a pleoapei superioare . Examenul
fundului de ochi poate pune in evidenta congestive venoasa si
hemoragii reteniene. In stadiul precoce a trombozei sinusului cavernos
se poate observa cianoza mucoasei labiale si a tegumentelor nazale ,
frontale si auriculare.
Tratamentul este specific neurochirurgical.
115 Complicatiile locale ale afectiunilor inflamatorii ale regiunii oro-
maxilo-faciale, clinica , diagnostic.
116 Rezectia apicala
Rezectia apicala este o interventie chirurgicala endodontica prin care se
indeparteaza apexul - varful radacinii dintelui, precum si tesuturile
inconjuratoare, in cazul in care acestea sunt infectate. Rezectia apicala
este indicata doar dupa esuarea tratamentului si retratamentului
endodontic nechirurgical. Accesul la nivelul apexului se realizeaza
indepartand tesutul gingival si patrunzand la locul infectiei direct prin
os. Rezectia apicala se efectueaza sub microscop si se incheie cu
obturatia de canal retrograda.
Indicatii pentru rezectia apicala
anomalii anatomice ale radacinilor, care impiedica tratamentul de
canal;
leziuni periapicale: osteita periapicala cronica, parodontita apicala
cronica, chisturi radiculare;
traumatisme radiculare;
esuarea tratamentelor endodontice pe canal.
Contraindicatii pentru rezectia apicala
dinti fara valoare protetica;
dinti cu implantare compromisa;
leziuni periapicale ce depasest treimea apicala a dintelui;
fractura verticala de radacina;
pacienti cu contraindicatie pentru interventie.
Procedura de rezectie apicala
Incizia si reflectia unui lambou mucoperiostal - Dupa ce anestezia
locala isi face efectul, medicul stomatolog va inciza un lambou gingival
pe care il va decola pentru a expune osul.
Expunerea regiunii periapicale - Pentru a identifica locul in care se afla
apexul radacinii se inteapa osul cu o sonda ascutita, apoi se decupeaza
utilizand freza.
Chiuretarea tesutului patologic - Se indeparteaza tesutul granular din
jurul apexului.
Rezectia apexului - Se excizeaza aproximativ 3 mm din varful radacinii
(la un unghi de 45 de grade).
Obturarea canalului radicular - Pentru a sigila radacina, se realizeaza o
obturatie de canal retrograda.
Curatarea ranii, sutura si radiografia de control - Pentru a sigila
radacina, se realizeaza o obturatie de canal retrograda. Urmeaza
inchiderea inciziilor, cu repozitionarea si sutura lamboului. Radiografia
este necesara pentru a observa daca infectia este eliminata complet,
aceasta realizandu-se inainte sau imediat dupa sutura gingiei. Rezectia
apicala dureaza aproximativ 30 - 90 de minute, in functie de locatia
dintelui si de structura - numarul radacinilor.
Indicatii postoperatoare - Dupa interventie este interzis sa sugeti sau
sa clatiti rana, deoarece puteti provoca sangerarea. Durerea, edemul si
echimozele sunt fenomene inflamatorii normale ce au loc dupa
interventiile chirurgicale
117 Amputatia radiculara si hemisectia (premolarizarea ) dentara
Amputatia radiculara reprezinta procedura prin care se indeparteaza
una sau doua radacini ale unui dintre pluriradicular, conservandu-se
coroana dentara. Interventia se aplica de obicei molarilor de pe maxilar.
Hemisectia reprezinta procedura prin care se indeparteaza o radacina a
unui dintre pluriradicular, impreuna cu portiunea de coroana
corespondenta. Partea ramasa este de obicei atasata sau ancorata unui
dinte adiacent, pentru sprijin si stabilitate. Interventia se aplica de
obicei molarilor mandibulari si doar in cazuri exceptionale molarilor
superiori.
Procedura: Inainte de amputatie radiculara si hemisectie este necesara
efectuarea tratamentului endodontic - in general obturatie radiculara.
Acest tratament se efectueaza cu o perioada de timp suficienta inainte
de amputatie sau hemisectie si este util deoarece poate facilita
diagnosticul diferential in cazurile de dureri dentare si poate scoate la
iveala eventuale complicatii. Amputatia vitala trebuie evitata deoarece
poate duce la pulpita cronica sau acuta si poate face imposibil un
tratament endodontic ulterior. Totodata medicul stomatolog trebuie sa
verifice radiografiile dentare ale pacientului, pentru a putea stabili
exact nivelul de degradare periodontala. Dupa anestezierea locala,
medicul va inciza un lambou mucoperiostal si va decola gingia, astfel
incat furcatia radacinii sa fie expusa.
Se indeparteaza tesutul de granulatie si se clateste cu solutie salina
sterila, apoi cu ajutorul unei freze diamantate se sectioneaza si se
indeparteaza radacina afectata. In timpul sectionarii, medicul trebuie sa
raceasca zona incontinuu cu ser fiziologic si sa aiba grija sa nu atinga
partea radacinii care va ramane intacta si dintii adiacenti. Dupa
indepartarea partii sectionate se continua cu debridare si planare
radiculara meticuloasa. Procedura se incheie cu suturarea lamboului si
aplicarea unei obturatii sau proteze coronare temporare (in cazul
hemisectiei). Procedura dureaza 1 - 2 ore.
Pacientul va avea gingia inflamata si disconfort timp de 24 - 48 ore
dupa operatie si va trebui sa evite sa mestece cu partea afectata, pana
la scoaterea suturilor - dupa 7 - 10 zile. Controlul infectiei
postoperatoare se realizeaza clatind gura cu solutie antiseptica cu 0, 1 -
0, 2 % chlorhexidina. Dupa 3 - 4 luni, timp in care dintele s-a vindecat
complet, proteza temporara de pe dintele hemisectionat va fi inlocuita
cu una fixa.
Indicatiile pentru amputare radiculara si hemisectie tin de mai multe
specializari stomatologice:
- Indicatiile parodontale sunt leziunile de furcatie (atunci and boala
parodontala s-a extins la spatiul dintre doua radacini) de gradul II si III,
in special la primul si al doilea molar.
- Indicatiile endodontice sunt obstructionarea canalului radicular si
imposibilitatea de a indeparta o restaurare dentara tip fundatie.
- Complicatii stomatologice cum ar fi instrumente endodontice rupte si
blocate pe canalul radicular, perforatii de clasa IV in zona de furcatie si
perforatii de clasa II a radacinii.
- Alte indicatii sunt carii de furcatie sau radacina, fractura verticala a
unei radacini sau, foarte rar, ca parte a extractiei partiale in timpul
tratamentului endodontic.
Contraindicatiile acestor proceduri sunt cazurile de fuziune a
radacinilor, unde separatia este imposibila, atunci cand radacina
ramasa nu poate fi tratata endodontic sau daca sprijinul osos este
insuficient pentru a restaura radacina ramasa.
Premolarizarea este procedura stomatologica prin care un molar de pe
mandibula este transformat in unul sau doi premolari, acest lucru
realizandu-se prin amputatia unei radacini considerate "bolnava" si
conservarea celeilalte, respectiv prin hemisectia molarului. In prima
varianta, tehnica este tot o hemisectie, insa deoarece molarii inferiori
au doar doua radacini, prin indepartarea uneia rezulta o radacina si o
jumatate de coroana, foarte asemanator cu un premolar.
Procedura de premolarizare - transformarea unui molar inferior in doi
premolari - are loc foarte rar, in conditiile in care exista o divergenta
mai mare de 30 de grade si separatie de trei sferturi sau mai mult.
Indicatiile pentru premolarizare sunt leziuni de furcatie de gradul II si III,
cand osul proximal este conservat in mare parte.
Procedura: Dupa tratamentul de canal radicular, dintele este sectionat
cu o freza diamantata in forma de ac. Daca molarul sectionat este
ultimul de pe arcada si spatiul dintre radacini este foarte ingust, va fi
necesara amplasarea unei lucrari protetice fixe.
118 Replantarea dentara
Replantarea dentar este un procedeu chirurgical care presupune
reintroducerea dintelui avulsionat accidental sau extras intenionat n
propria alveol. Cnd tratamentul conservativ nu este posibil sau
eueaz, aceast metod este alternativa extraciei, menit s
prelungeasc viaa dintelui n cavitatea oral. Pe de alt parte, dac
expulzia s-a realizat ca urmare a unui traumatism, replantarea devine o
atitudine terapeutic de urgen. n dependen de cazul clinic, se
adopt i tehnica corespunztoare.
119 Clasificarea infectiilor oro-maxilo-faciale
Infectiile partilor moi perimaxilare :
- abcese periosoase ( abcesul vestibular , abcesul palatinal , abcesul
perimandibular intern submucos, abcesul in semilunar )
- abcesele lojilor superficiale ( abcesul lojii sumbandibulare, abcesul lojii
sublingvale, abcesul submentonier, abcesul obrazului , abcesul lojei
masteriene, abcesul lojei parotidiene , abcesul limbii , abcesul orbitei )
- abcesul lojilor profunde ( abcesul fosei infratemporale , abcesul
spatiului laterofaringian )
- supuratii difuze ( limfadenite inflamatorii nespecifice cervicofaciale,
adenita acuta submandibulara , adenita acuta parotidiana , adenita
acuta jugulocarotidiana , adenita acuta geniana , adenite cornice
Infectiile oaselor maxilare :
- Osteita corticalei osoase ( osteoperiostita )
- Osteita alveolara
- Osteomelita difuza
- Osteomelita cronica
- Necoza maxilarelor
- Infectiile specific
120 Limfangita : etiologia , patogenia , clinica , tratamentul
Limfangita este o inflamatie a vaselo limfatice . Functiile sistemului
limfatic : de filtrare , de aparare , imunologica , limfocitopoetica ,
sustinerea constantei sistemului si lichidului interstitial.
Fregventa : dupa serbatiuc .
-limfangita 0
-limfadenitele-9,7%
-adenoflegmonul-10,6%
Leziunile inflamatorii a sistemului limfatic variaza intre 30-48 % din
bolnavi cu procese inflamatorii ce se trateaza in sectia de chirurgie OMF
Clasificarea limfangitelor:
Dupa etiologie odontogena , neodontogena, silogena , tonsilogena ,
infectioase si traumatica , dermatogena , tumorala , stomatogena ,
superficiala si profunda .
Dupa nozologie- limfangita , limfadenita , adenoflegmon
Dupa clinica acuta ( seroasa, purulenta ) , reticulara , tronculara ,
superficiala si profunda.
Patogenia
In norma pielea si mucoasa este aparata de agenti microbieni prin acizii
grasi care au o actiune bacteriana asupra microbilor patogeni . de cele
mai dese cazuri procesul infectios procedat de o limfangita trece
neobservat, din aceste condiderente de multe ori nu se poate de
stability etiologia . calea de patrundere a microbilor in organism directa
, caria , periodontiu.
Diagnostic : ex radiologic, prezenta puroiului ( daca este puroi se face
punctia care are rolul : stabileste agentul microbian , antibioticograma)
, termometria , ECG consultatia internistului, consultatia specialistilor ,
ORL , oftalmologie , neuropatologie.
Tratamentul : lichidarea focarelor prin calea de infectie : periodontita ,
furuncul , interventia chirurgicala locala adecvata , tratamentul adecvat
rational antiinflamator, dehidratarea organismului.
Complicatii : limfangita cronica , limfadenita acuta si cronicaq ,
adenoflegmon , sepsis.
Profilaxia : vizita la med. Stomatology odata la 6 luni , asanarea cavitatii
bucale.
121 Limfadenita acuta . Etiopatogenia , clinica , tratament.
Etiologia :
Factorii predispozanti : gripa , stresul , diabetul , psihozele ,
supraracirea , supraincalzirea.
Specific : tuberculoza , luis , actinomicoza , SIDA.
ORL : amigdaliene , rinogene, dermatogene piodermite , furuncul ,
acne.
Glandele salivare : sialodochita , sialolitiaza , sialodenitele
Traumatici : plagi , fracture .
Patogenie : in norma pielea si mucoasa ste aparata de agentii
microbieni prin acizii grasi care au actiune bactericida asupra microbilor
patogeni .
Clinica : Debutul nodular este usor sesizat de bolnavi care au dendinta
de al palpa fregvent , tegumentele nemodificate crese in volum devine
dureros , spontan. Cu timpul se fixeaza pe tesuturile din jur datorita
procesului de periadenita .
Semen generale : incipient usoare , subfebrilate , indispozitie , astenie ,
starea generala satisfacatoare .
Diagnostic : acuzele- prezenta limfondulului care treptat s-a marit in
volum , cu aparitia durerilor cu modificarile tesutului din jur .
- Istoricul dezvoltarii bolii : de obicei in 40% nu se poate de stability
etiologia .
Limfondulul apare odata cu maladia ce l-a generalizat . Adenita apare
dupa o vreme de la vindecarea clinica diagnosticul preventive.
Diagnostic explorari paraclinice : radiologic , temperature , punctia ,
electrodiagrama si consultatia internistului , ex . de laborator inclusiv si
antibioticograma , sialografia , scintiografia .
Tratamentul medicamentos : antibiotic cu spectru larg de actiune
conform antibioticogramei . antifungice nistatin 500000 de 3 ori pe zi,
apo fluconazal 150 o capsula de 3 ori pe zi , levorin . antidolorante ,
antihistaminice, antipiretice , dezintoxicare- picuratori , razele
ultrascurte , alimentatia lacatate ,vegetale.
Tratament chirurgical : drenarea abceselor , inlaturarea focarului causal
, extractia dintelui sau tratamentul endodontic, tratarea alveolitei ,
chistotomia , imobilizarea fracturii.
Particularitatile tratamentului chirurgical : necrotizarea limfondulului e
mai lenta , drenarea mai mult timp , limfadenita acuta de deschide
dupa regulile generale de prelucrare a unui focar purulent .
Etapele de prelucrare a unui focar purulent : prelucrarea cimpului
operator , izolarea , anestezia , incizia , accesuri pe straturi ( hemostaza)
, indreptam puroiul pentru antibioticograma , biopsia ( daca este
necesara ) , revizia ( prelucrarea cu sol . antiseptic ) , ex. Visual .,
drenarea , suturarea.


128. Actinomicoza sau boala Rivalta

-infectie specifica subacuta si cronica,comuna omului si
animal,provocata de actinomicete.Statistica-in reg.cervico-faciala de 4
ori mai mare decit in restul organelor.
Etiologia
Cav.carioasa,pungi parodontale,tartru,trauma,osteomielita.
Calea de patrundere-carie,plagi,trauma,osteomielita,pungi gingivale.
Anatomie patologica
Leziunea alcatuita din 3 straturi:zona centrala cu puroi,stratul celular
mononuclear,intre ele e stratul intermediar cu resturi
nucleare,citoplasmatice,cel.gigante.Centrul nodulului
ramoleste,abcedeaza,fistulizeaza spontan.La periferie se formeaza noi
noduli,care evolueaza spre abces.Astfel lezeaza tesutul prin
continuitate.Leziuni se gasesc sub forma unor grungi albi-galbui,de o
duritate variabila,care prezinta o retea de filamente distinse in stea.

Clasificare
Dupa localizare-dermala,subdermala,mucozala,granulom odontogen
actinomicotic,subdermal,muscular,periostal,noduli limfatici,osoasa, a
org.cav.bucale(glande salivare,faringiene).

Clinica
Debutul lent,fara semne caracterictice.Pot aparea sub forma unei
tumefactii nodulare,cu evolutie lenta,infiltrind tesutul din jur si
ramolindu-se in centru unde apare fluctuenta.Alteori ce debut
acut,care dupa deschiderea chirurgicala si indepartarea factorului
cauzal,continue sa evolueze cronic.Pielea de culoare rosie-
violace.Starea generala rar afectata.Prin fistule se scurge o cantitate
redusa de secret purulent seros,continind grungi albi-galbui.Fistulele
avanseaza in profunzime formind buzunare unde se inchid unele,altele
se deschid.Pielea cu un aspect violacee,se subtiaza,luind aspectul de
stropitoare.
Tratamentul
Deschiderea si drenarea,aerisirea focarelor pentru anaerobi,indep.
Factorului cauzal,excizii limitate,renghenterapia in doze 1000-
2000F.Administrare pe cale orala preparatele de iod,antibiotici-nu in
doza mari de lunga durata 25-30 zile.

Diagnosticul diferential
Afectiunile perimaxilare,dermatoze cervico-
faciale,TBC,sifilis,osteitele,osteomielitele fistulizate.


122. Limfadenita cronica

-infectie cronica a ganglionului limfatic.
Etiologiaa
F.predispozanti-gripa,casecsia,stresul,diabetul.
F.determinanti-odontogene-
pulpita,parodontita,periostita,chist,abces,flegmon,alveolita,osteomielit
a.
Stomatogene-gingivita,stomatita.
Specifice-tuberculoza,luis,sida.
ORL-rinogene,amigdaliene.
Dermatogene-furuncul,acnee,carbuncul.
Gl.salivare-sialodenite,sialodochita.
Traumatici,Tumori.
Anatomie patologica
Dupa ce limfonodulul se distruge,dupa vindecare ramine
tes.fibroconjunctiv.In adenitele cronice e prezenta reactii fibrolimfatica
cu o periadenita moderata,se desvolta in rezultatul involutiei
procesului acut,ori de microorganisme cu o virulenta scazuta sau in
rezultatul unui tratament neadecvat.
Clinica
Apar sub forme acute,subacute,congestive,care se cronicizeaza,fie dupa
un tratament incomplet,antiinfectios,fie ca nu a fost indepartata
cauza.Frecvent la copiii.Se maresc nodulii limfatici,cu o mobilitate
nelimitata sau usor mobil.Se palpeaza nodulii duri,nedurerosi la
presiune.Starea generala nedereglata.Daca focarul de inflamatie mult
timp bombardeaza nodulii limfatici,atunci ei se descompun,se
inlocuiesc cu tes. Granular,nu rare ori apare acutizarea,care perforeaza
pielea cu formarea fistulei care in timp se inchide si se cicatrizeaza.Apoi
in vecinatate se formeaza alta fistula,cunoskuta sub diagnozul
granulom migrator al fetei.
Tratamentul medicamentos
Antibiotic cu spectru larg de actiune/conform antibioticogramei,din
seria macrolidelor-macropen,azitromitin,deoarece penetreaza bariera
capsulei limfonodulare.Antifungice-nistatin de 3 ori pe zi apoi
fluconazol o kapsula a 3
zi,levorin.Antidolorante,Antihistaminice,Antipiretice,Dezintoxicarea-
picuratori,Imunostimulante-
dibazol,metiluracil,dicaries.Vitaminoterapia-vit. A,C,PP.Electroforeza cu
caliu iod,dimexid,fermenti.Raze ultra scurte.Alimentatia-
lactate,vegetale.


123. Adenoflegmonul
-infectia ganglionului si tesutului adipos adiacent.
Etiologia
In cazul adenoflegmonului procesul inflamatoriu trece mai multe faze
clinice ca:limfadenita acuta seroasa,purulenta si
adenoflegmon.Localizarea adenoflegmonului mai des
submandibulara(m.multi ganglioni),submentoniera,rar-
parotidiana,jugala.
Anamneza adenoflegmonului coincide cu limfadenita..Debutul lent,cu
evolutie linistita si proces infectios limitat.Limfonodulul de dimensiunea
unei fasole treptat se mareste,m.apoi apare o induratie slab limitata in
comparatie ku osteoflegmon.In cazul Adenoflegmonului lipsesc reactiile
inflamatorii din partea periostului si lipseste contractura musculara
inflamata.Paralel se instaleaza semnele clinice generale,locale in cazul
adenoflegmonului in komparatie cu flegmon si osteoflegmon sunt mai
minore,spre
ex:temperatura,slabiciuni,indispozitie.Infiltratul,edemul,hiperemia-
limitate,au granita cu tes. Sanatos.In flegmonul odontogen si
osteoflegmon mobilitatea dintilor e prezenta,si lipseste in
adenoflegmon.
Tratament
Impotriva microbului-antibiotici conform antibioticogramei/cu spectru
larg de actiune,/din seria macrolidelor.
Antifungice-nistatin,levorin
Antidolorante-analghin,ketanol
Antihistaminice-dimidrol,suprastin.
Dexintoxicante-picuratoriNa Cl 0.9%,glucoza 5%,hemodez
Antipiretice-aspirin,paracetamol
Imunostimulante-dicaries.
Tratamentul chirurgical este deschis.

124-125. Furunculul,carbunculul fetei

Furunculul-inflamatie purulent-necrotica a folicului
pielos,tes.conjunctiv adiacent.
Furunculoza-stafilodermie cronica recidivanta,manifestata prin aparitia
periodica a furunculilor.
Carbuncul-inflamatie acuta purulenta,cuprinde mai multi foliculi pielosi
si gl.sebacee din vecinatate cu necroza difuza a pielii.
Frecventa
Rar-la kopii
Frecvent-adolescenti.

Factorii favorizanti

f.locali
poluarea fetei,trauma pielii in timpul barbieritului,iritatiile
fizice,chimice a pielii,prezenta eruptiilor cutanate,igiena deficitara.
f.generali
boli metabolice(obezitate,diabet,carenta vit),boli de
sistem(leucoze),deficitele imunitare,corticoterapia
prelungita/imunosupresive.

Perioada de formare-apare infiltrat dur,rosu 3-4 zile
p.de supuratie,necroza-durerea intensifica
p.de vindecare-craterul furunculului se acopera cu granulatii,2-3 zile se
cicatrizeaza.




Complicatiile
Limfadenita,eczema pielii,flegmon,erizipelul
fetei,limfangoita,flebita,tromboflebita venei faciale,meningita
purulenta,septicemie,pneumonie septica.




126.Tratamentul conservativ si chirurgical a
furuncului si carbunculului

Tratament-faza infiltrativa
I .local:degresarea dermului adiacent,hipoterrmie,raze
ultraviolete,aplicari de unguent heparinic.
II.general:antibiotice per os,hiposensibilizante,antiagregante
plachetare(aspirina),analgetice,imunomodulatori.
Faza de abcedare
I.local:deschiderea abcesului,interzicerea chiuretarea,inlaturarea
burbionului(folicul necrotic),drenarea focarului,lavaj cu
antiseptice,aplicarea remediiilor hipertonice,RVS-terapia.
II.general:antibiotic per os/parenteral,hiposensibilizante,antiagregante
plachetare,analgezice,imunomodulatori.

Tratamentul furuncului,carbuncului cu complicatii

Drenarea focarului primar,remedii antibacteriene
intraarterial,anticoagulanti(heoarine),detoxicare(infuzii,i.
Venos),hiposensibilizante,analgetice,imunomodulatori.

Profilaxia:educatia sanitara,asanarea
cav.bucale,nazale,diagnos.,tratament precoce a maladiiilor
denerale(diabet).






127.Clasificarea infectiilor specifice a
regiunii omf.
-Actinomicoza
-Sifilisul
-Tuberculoza


129. Tuberculoza
-boala infectioasa si contagioasa,produsa de bacil Koch care poate
provoca distrugerea tesutului si supuratii.Se localizeaza la nivelul
partilor moi a cav.bucale,limfonoduli si oase.

TBC primara(adenopatii si sancru)-cale de patrundere plaga a
mucoasei,infectii apicale,dupa extractii,traumatic.
Ulceratia(sancrul)-leziune putin profunda,cu marginile
subtiri,decolate,cu supr. Rosie-violacee,dureroasa la atingere.
Adenopatia initial e unica,apoi multipla,apare cu citeva zila inaintea
ulceratiei,initial mobila,indolora,apoi se fixeaza(periadenita),se
fistulizeaza pe tegument.Starea generala-alterata.Evolutia-dureaza
citeva sapt si se vindeca.
Diagnostic-clinica,biopsia,punctia,inocularea la cobai.
Reactii intradermice-proba Mantoux.
Tratament-asanarea cav.bucale,incizii si drenarea colectiilor purulente.
General-antiinflam,analgetice,tuberculostatice.
Adenopatie-afectarea gangl. Limfatic.

TBC secundara-calea respiratorie,sangvina,limfatica,.Afecteaza
cav.bucala,oasele,limfonoduli,gl.salivara.Se prezinta sub forma de
ulceratii,gome,TBC,lupusul bucal.
Ulceratii-localiz. Limba,mucoasa obrazului,gingie,val si bolta
palatina,orofaringe.
Ulceratia-unica,f.rotunda,cu margini netede si decolate,suprafata
mamelonata cu aspect granular,acoperit cu granule galbui,tes.din jur
sunt suple,poate fi inconjurat de puncte de cul.galbuie foarte dureroasa
la atingere.Dereglarile functionale,jena la masticatie,fonatie,deglutitie.
Adenopatie stelata inflamatorie.
Diagnostic-clinica,biopsia.
Trat.local-igienizarea cav.bucale,antiinflam,analgetici.
Trat.general-antituberculostatice

Goma-localizare in limba,la faza de infiltratie poate fi superficiala
/profunda,cu aspect tumoral.Se exteriorizeaza pe fata dorsala,mucoasa
devenind rosietica si depapilata.Dupa ramolire si
abcedare,ulceratia,evacuindu-se continutul purulent,galben-
verzui,abcesul rece,care contine bacil Koch.
Trat. Chirurgical in faza de infiltratie-extirparea si suturarea in faza de
abcedare-incizie,drenare.

Lupusul-localiz in cav.bucala,fose nazale,fata.Calea de raspindire prin
continuitate,limfatica,localiz pe valul palatin,gingie,buza inf.Structura-
tubercul unic,sub mucoasa,consistenta moale,la presiune devine
galbui,se ramoleste,apar ulceratii cu margini ingrosate si supraf
granulara care se cicatrizeaza.Tuberculul de pe mucoasa alcatuiesc
placardul lupic.
Trat.specific la fizopulmonolog.
TBC oaselor-afecteaza mandibula,la nivelul unghiului,si ramul
ascendent,os.Se prezinta sub 2 forme.
-forma exsudativ-cazeoasa-spatiile oaselor medulare se largesc,se
necrotizeaza formind sechele mici care se elimina prin fistule.
-forma productiv-proliferativa-in spongioasa se dezvolta
tes.granular,lipseste necroza,face ca osul sa creasca in volum si sa se
deformeze.
Sunt 3 forme clinice:centrala,alveolara,subperiostala.
Forma centrala a mandibulei-clinic se mareste in volum,dureri
moderate.
RX-zona demineralizata neomogena.
Forma alveolara-la alveola,ulceratia deskopera osul,dintii mobili,ca mai
apoi cu sechestru impreuna se elimina.
Forma subperiostala-debut lent,dureri nevralgiforme.




130. Sifilisul
-boala venerica,cu evolutie cronica transmisibila prin contagiune si
congenital,e datorat unui microorganism spiralat-treponema
pallidum.Sunt 3 perioade:

In perioada primara-la nivelul partilor moi apar leziuni neinflamatorii
ale epiteliului,cu localizare pe buze,gingie,limba,amigdala,de forma
rotunda,suprafata rosiatica,lucioasa.Ganglionii mariti in
volum,nedurerosi-2cm.

In perioada secundara-apar sifilidele,leziuni
eritematoase,erozive,cheratozice,diseminate atit la nivelul mucoasei cit
si la tegument.

In perioada tertiara-la nivelul partilor moi se intilnesc 2 forme
clinice:tuberculii si gomele.
Tuberculii-mici noduli,localizare in derm,se intilnesk pe
limba,fibromucoasa palatina,ulcerindu-se frecvent.
Gomele-leziuni unice cu aspect tumoral,la niv.boltii palatine.
La nivelul valului moale goma poate determina perforatii,la
niv.limbii,goma poate fi lokalizata in profunzime in jumatatea
anterioara.Dupa ramolire si evacuarea continutului,ramine o ulceratie
profunda,cu suprafata murdara.
La nivelul oaselor maxilare
In stadiul primar-nu se produce leziuni
In stadiul secundar-f.rar,manifestindu-se prin osteoperiostite cu
ingrosari difuze ale oaselor,cu dureri nocturne.
In stadiul tertiar-sifilomul circumscris si difuz.
Sifilomul circumscris,lokalizat la niv unghiului mandibulei,prezinta 2
forme: -hiperostoza(deformare a unghiului cu suprafata
neteda,radiografic,demineralizare osoasa )
-goma(localizata initial profund cu dureri nocturne,prin evolutie
se poate exterioriza la tegument sau
mucoasa,radiografic,demineralizare osoasa omogena,conturat.
Sifilomul difuz-localizare la nivelul corpului mandibulei/maxilar in
regiunea incisiva.
In reg.mandibulei-marirea osului cu caracter
osteitic/tumoral,radiografic demineralizare difuza,neomogena.
In reg.maxilarului-goma in reg.dintilor frontali,care poate evolua catre
vestibulul superior,fosele nazale/retroincisiv.Prin ramolire si
ulceratie,se elimina sechestre,raminind defecte intinse ale procesului
alveolar si ale boltii palatine cu comunicari buco-nazale.
Diagnostikul diferential
Ulceratiile TBC,manif.clinice si reactiile serologice ne orienteaza spre
boala tuberculoasa.
Procesele neoplazice maligne ale maxilarului si mandibulei,au evolutie
indelungata,aspectele radiologice,ex. histopatologice le confirma.
Tratament
La dermatolog,placi si obturatoare pentru comunikari oro-
sinusale(nazale),dupa tratament-plastia defectelor.
Complicatii-defecte osteomucozale,comunikari oro-sinusale,oro-nazale.





131. Sinusita odontogena
Sinuzitele pot fi:-acute,cronice
-cronice reacutizate
-de origine dentara
-alergice
-metabolice.
-mai frecvent la adulti,rar-copii.
Factorii favorizanti:
-scaderea rez.generale a organismului la infectii
-obstructia ostiumului maxilar prin edemul mucoasei
-deviatia de sept
-polipii sinuzali.
Factorii determinanti
-parodontita apicala cronica granulomatoasa la nivelul dintilor aflati in
vecinatatea sinusului maxilar
-osteita procesului alveolar/crestei alveolare,produce o infectare a
mucoasei,sinusului maxilar.
-chisturile radiculare,foliculare suprainfectate
-trat.endodontice traumatice cu impingerea tesutului
gangrenos/substante de obturatie dincolo de apex,in sunus,implante
endoosoase,patrund la nivelul sinusului maxilar.
Anatomie patologica
Initial mucoasa sinuzala sufera modificari la nivelul dintelui
cauzal,extinde la intreaga mucoasa sinuzala,apare
edematiata,hiperemiata,cu infiltrat leucocitar.Celulele,glandele sale au
o hiperfunctie secretorie.In stadiul purulent,secretia devine muko-
purulenta,infiltratul inflamator creste,mucoasa se ingroasa.
Germenii patogeni-streptococii,stafilococii,pneumococii.
In Sinuzita cronica-infiltratul limfoplasmocitar,fibrozari si multi polipi
lokalizati in jurul factorului cauzal.Polipii pot umple intreaga
cav.sinuzala,obstruind ostiumul si comunicarea buco-sinuzala cind ea
exista,proliferind uneori nivelul cav.bukale.


132. Anatomia sinusului maxilar si interelatia lui cu radacinile dentare
Sinusul maxilar (antrul lui Highmore) este o cavitate pneumatica situata in corpul osului maxilar, cel
mai voluminos dintre sinusurile paranazale. La adult, sinusul maxilar ocupa aproape in totalitate
osul maxilar, avand un volum mediu de aproximativ 15 cm (14-25cm). Are forma unei piramide
triunghiulare cu varful orientat lateral spre osul zigomatic si i se descriu cinci pereti: superior,
inferior, anterior, posterior si medial.
Peretele superior formeaza partial podeaua orbitei si contine in grosimea lui santul, canalul si
manunchiul vasculonervos infraorbitar. Nervul infraorbitar este dehiscent in sinus la 14 % din
populatie si poate fi lezat in timpul manoperelor clasice de elevare a podelei sinusale.
Peretele inferior sau podeaua sinusala este format din osul alveolar corespunzator alveolelor
molarilor si premolarilor, uneori extinzandu-se pana la nivelul caninului. La adult in 70 % din
cazuri podeaua sinusala este situata la aproximativ 4-5 mm sub nivelul planseului foselor nazale,
iar in absenta dintilor laterali extinderea sinusului poate ajunge pana la nivelul crestei alveolare
reziduale.
Peretele anterior corespunde fosei canine, este subtire si strabatut de canalele dentare
superioare si anterioare. Reprezinta alaturi de peretele inferior, locul de electie in abordarea
chirurgicala a sinusului maxilar in scop implantologic.
Peretele posterior este cel mai gros si corespunde tuberozitatii maxilare. Prin intermediul sau,
sinusul maxilar vine in raport cu fosa pterigomaxilara.
Peretele medial corespunde peretelui lateral al foselor nazale si contine ostiumul sau hiatul
semilunar, orificiu de comunicare intre sinus si cavitatea nazala care se deschide la nivelul meatului
nazal mijlociu, asigurand astfel drenajul fiziologic al secretiilor sinusale in cavitatea nazala. Dupa
unii autori, in 15-40% din cazuri este prezent si un ostium accesoriu de dimensiuni mult mai mici.
Raporturile sinusului maxilar cu dintii se modifica in permanent, de la nou-nascut pana la perioada de
edentatie a varstei inaintate. Parametrii care fixeaza vecinatatea apexurilor cu sinusul maxilar sant:
morfologia radacinilor dentare, dimensiunea procesului alveolar, dimensiunea si forma sinusului.
Dintii temporari se gasesc intotdeauna la distanta din cauza dimensiunilor reduse ale radacinilor,
ale procesului alveolar si ale sinusului, in plus, intre radacinile lor si sinus se gasesc mugurii dintilor
permanenti. Dintii permanensi prezinta raporturi mult mai apropiate cu sinusul maxilar, apexurile
dintilor se pot gasi la distanta sau pot proemina in cavitatea sinusala, perforand-o. Grosimea
septului alveolo-sinusal are o mare variabilitate, ea fiind cuprinsa intre 0,5-4,5mm, fiind strabatut
de numeroase canalicule, in care se gasesc pachetele vasculo-nervoase radiculare. Dintii cei mai
apropiati de sinus sant, in ordine descrescanda: molarul 1, molarul 2, premolarul 2, molarul 3,
premolarul 1 si caninul.
Mucoasa sinusala este de tip respirator, formata dintr-un epiteliu cilindric pluristratificat, cu cili,
care are rolul de a evacua mucusul si secretiile sinusale prin ostium, in meatul mijlociu. Aceasta
mucoasa este susceptibila patologiei infectioase, alergice si neoplazice.
Functiile sinusului maxilar sunt multiple acesta fiind implicat in respiratie, prin umidifierea,
incalzirea si filtrarea aerului inspirat, in reglarea presiunii intranazale, in apararea imuna
nespecifica, in special prin sinteza de monoxid de azot, considerat un mediator al inflamatiei pentru
caile aeriene superioare. De asemenea se considera ca prin pneumatizarea sa succesiva in perioada
de crestere contribuie activ la dezvoltarea masivului facial, iar prin volumul si configuratia sa
anatomica, constituie adevarate cavitati de rezonanta pentru fonatie. In plus, prezinta
capacitatea de a absorbi socurile traumatice de la nivelul etajului mijlociu al fetei.

133. Sinusita odontogena maxilara acuta: etiopatogenia, clinica, tratament
Sinuzita maxilara odontogena reprezinta inflamatia mucoasei sinusului maxilar instalata consecutiv unei
infectii dentare netratate la timp sau tratate necorespunzator, aflata in vecinatatea sinusului. Sinuzita
maxilara odontogena presupune obligatoriu existenta unui focar de infectie la nivelul dintilor sinusali (cel
mai implicat fiind molarul 1, apoi molarul 2, premolarul 2, molarul 3, premolarul 1, mai rar caninul) si nu
poate fi tratata singular, ci doar prin asocierea unei terapii de inlaturare a factorului care a declansat boala.
Etiologia. Factori predispozanti: diminuarea rezistentei generale a organismului fata de infectii,
obstructia ostiumului din meatul mijlociu prin edemul mucoasei, prin polipi sinusali sau prin deviatie de
sept, alergii, etc etc
Factori determinanti: infectiosi-odontogeni:
1. Parodontita apicala granulomatoasa cronica sau in puseu acut, prezenta la dintii sinusali. Infectia
se poate extinde la sinus, fie prin continuitate, cand leziunea evolutiva desfiinteaza septul osos
alveolo-sinusal, sau cand apexul dintilor este in contact direct cu mucoasa sinusala, fie prin
contiguitate, cand leziunea se afla la distanta de sinus si germenii microbieni patrund prin
canaliculele osoase ce strabat peretele alveolo-sinusal.
2. Chist radicular sau folicular suprainfectat
3. Granulom
4. Osteita procesului alveolar, ce produce o demineralizare progresiva, cu diminuarea rolului de
bariera al septului alveolo-sinusal, infectia ajungand in cele din urma la mucoasa sinusala
5. Pungile parodontale adanci de la nivelul molarilor si premolarilor
6. Infectiile radiculare latent la dintii cu necroza pulpara sub obturatii vechi, cu carii secundare
7. Tratamente endodontice traumatizante prin impingerea tesutului gangrenos sau a materialului de
obturatie dupa de apex
8. extractia dentara cauza cea mai frecventa, prin plaga alveolara care deschide accidental
sinusul, prin chiuretaj exagerat, sau prin impingerea de resturi radiculare
9. Existenta unor comunicari intre cavitatea bucala si sinus, de exemplu, consecutiv unei extractii
de dinte sinusal, cand osul ce despartea radacina de cavitatea sinusala a fost foarte subtire sau
inexistent, sau daca a existat un proces inflamator periradicular care a distrus tabla osoasa din
aceasta zona
Infectiosi-neodontogeni:
1. Rinite etmoide
2. Dacriocistite
3. Tumori (epulis)
4. Maladii specifice
Incidenta sinuzitelor Sinuzita odontogena lipseste, in general, la copii, iar la adolescenti este foarte rara.
Studiile efectuate in acest scop au demonstrat prevalenta acestei afectiuni la grupa de varsta intre 26-40
ani, fapt explicat prin frecventa crescuta a complicatiilor cariilor dentare in acest interval.
Anatomia patologica Transformarile mucoasei sant localizate la inceput in vecinatatea dintelui causal,
putandu-se extinde apoila intreaga mucoasa.In sinusita acuta, care, in faza initiala este catarala, mucoasa
este edematiata, hiperemiata, cu infiltrate leucocitar. Celulele si glandele mucoasei au o hiperfunctie
secretorie. In formele purulente, secretia devine mucopurulenta, infiltratul inflamator creste, mucoasa se
ingroasa, aparand si ulceratii, continutul sinusal devine purulent.
Tablou clinic Debut acut cu dureri in dintele cauzal sau in locul alveolei dintelui extras. Durerea
pulsatila cuprinde apoi etajul mijlociu al fetei, cu iradieri in regiunea orbiara, fronto-temporala, occipitala,
exacerbata la pozitia decliva a capului. Senzatie de tensiune, de plenitudine, obturare unilaterala a fosei
nazale, dereglari de respiratie si fonatie, disosmii, cacosmia subiectiva sant prezente.Tegumentele geniene
de partea bolnava sant moderat tumefiate si congestionate, dureroase la presiune. Presiunea digitala
exercitata pe peretele sinusului este dureroasa, iar palparea santului vestibular superior este dureroasa in
fosa canina si in dreptul dintelui cauzal. Prin alveola care nu are tendinta sa se inchida, se evacueaza
puroi, semnul Valsalva pozitiv (pacientul sulfa nasul cu narile pensate manual de catre medic, aerul din
nas ajunge in sinus si de aici, prin fistula, in cavitatea bucala, antrenand si secretie mucopurulenta).
Endonazal, rinoscopia anterioara releva edemul si hiperemia mucoasei, puroi in fosa nazala unilateral.
Starea generala este alterata, apatie, inapetenta, curbatura, febra 38-39.
Diagnostic - Radiografie modificari nesemnicative, o usoara opacitate unilaterala. Releva leziunile
dento-parodontale posibil cauzale, rapoartele de vecinatate ale radacinilor cu sinusul. Daca se efectueaza
cu stilet butonat introdus printr-o fistula alveolara, radiografia arata prezenta acestuia in plina cavitate
sinusala, nefiind necesara introducerea substantei de contrast.
- Diafanoscopie transparenta scazuta a sinusului in caz de empiem (semnul Heryng)
- Punctie
- Rinoscopie anterioara
- Termometria
- Endoscopia optica
- Examen histologic, de laborator, antibiograma
Diagnostic diferential cu - sinusta acuta sau cronica rinogena, care debuteaza de obicei dupa o rinita
acuta, fiind mereu bilaterala, iar durerile dentare apar dupa difuzarea infectiei de la sinus spre regiunea
dentoalveolara
- Tumori chistice odontogene
- Osteomielita maxilarului
- Celulita geniana odontogena

Tratament Scopul este de a inlatura factorul etiologic, de a actiona asupra agentului microbian,
prelucrarea medicamentoasa a sinusului maxilar, limitarea extinderii procesului infectios, ridicarea
imunitatii organsimului. Metode: tratament de urgenta (drenarea sinusala), extractia obiectului, drenarea
endodontica, punctia diagnostic, medicamentos. Tratamentul medicamentos antibiotice (+antifungice),
analgetice, hiposensibilizante (CaCl2, dimidrol, suprastin), vasoconstrictoare (Sanorin, naftizin, otilin),
antipiretici, dezintoxicare. Tratament chirurgical drenaj endodontic, inlaturarea factorului cauzal
(extractia), punctia, lavaj, inlaturarea corpilo straini.

134. Sinusita odontogena maxilara cronica: etiopatogenia, clinica, tratament
Sinuzita maxilara odontogena reprezinta inflamatia mucoasei sinusului maxilar instalata consecutiv unei
infectii dentare netratate la timp sau tratate necorespunzator, aflata in vecinatatea sinusului. Sinuzita
maxilara odontogena presupune obligatoriu existenta unui focar de infectie la nivelul dintilor sinusali (cel
mai implicat fiind molarul 1, apoi molarul 2, premolarul 2, molarul 3, premolarul 1, mai rar caninul) si nu
poate fi tratata singular, ci doar prin asocierea unei terapii de inlaturare a factorului care a declansat boala.
Etiologia. Factori predispozanti: diminuarea rezistentei generale a organismului fata de infectii,
obstructia ostiumului din meatul mijlociu prin edemul mucoasei, prin polipi sinusali sau prin deviatie de
sept, alergii, etc etc
Factori determinanti: infectiosi-odontogeni:
1. Parodontita apicala granulomatoasa cronica sau in puseu acut, prezenta la dintii sinusali. Infectia
se poate extinde la sinus, fie prin continuitate, cand leziunea evolutiva desfiinteaza septul osos
alveolo-sinusal, sau cand apexul dintilor este in contact direct cu mucoasa sinusala, fie prin
contiguitate, cand leziunea se afla la distanta de sinus si germenii microbieni patrund prin
canaliculele osoase ce strabat peretele alveolo-sinusal.
2. Chist radicular sau folicular suprainfectat
3. Granulom
4. Osteita procesului alveolar, ce produce o demineralizare progresiva, cu diminuarea rolului de
bariera al septului alveolo-sinusal, infectia ajungand in cele din urma la mucoasa sinusala
5. Pungile parodontale adanci de la nivelul molarilor si premolarilor
6. Infectiile radiculare latent la dintii cu necroza pulpara sub obturatii vechi, cu carii secundare
7. Tratamente endodontice traumatizante prin impingerea tesutului gangrenos sau a materialului de
obturatie dupa de apex
8. extractia dentara cauza cea mai frecventa, prin plaga alveolara care deschide accidental
sinusul, prin chiuretaj exagerat, sau prin impingerea de resturi radiculare
9. Existenta unor comunicari intre cavitatea bucala si sinus, de exemplu, consecutiv unei extractii
de dinte sinusal, cand osul ce despartea radacina de cavitatea sinusala a fost foarte subtire sau
inexistent, sau daca a existat un proces inflamator periradicular care a distrus tabla osoasa din
aceasta zona
Infectiosi-neodontogeni:
1. Rinite etmoide
2. Dacriocistite
3. Tumori (epulis)
4. Maladii specifice
Incidenta sinuzitelor Sinuzita odontogena lipseste, in general, la copii, iar la adolescenti este foarte rara.
Studiile efectuate in acest scop au demonstrat prevalenta acestei afectiuni la grupa de varsta intre 26-40
ani, fapt explicat prin frecventa crescuta a complicatiilor cariilor dentare in acest interval.
Anatomia patologica Mucoasa prezinta un infiltrat inflamator limfoplasmocitar, proces de fibroza, polipi
localizati mai ales in regiunea factorului cauzal.In fazele mai avansante, polipii cuprind intreaga cavitate
sinusala, pot obstrua ostiumul si comunicarea buco-antrala. Cand aceste orificii de drenaj sant inchise,
secretiile retentionate in sinus deermina aparitia empiemului sinusal si reacutizarea procesului inflamator.
Tablou clinic Se poate instala initial sub aceasta forma datorita leziunilor dentoparodontale sau
comunicarii buco-sinusale, ori poate fi rezultatul cronicizarii sinusitei acute. Durerea mai frecventa
localizata in regiunea mijlocie a fetei, mai ales dimineata, senzatie de tensiune geniosuborbitara, cacosmie
subiectiva puternica. Obiectiv, la rinoscopie anterioara eliminarea de secretie abundenta unilateral,
mucoasa hiperemica, ingrosata, acoperita de cruste. Buretele Kaufman proliferarea mucoasei la nivelul
meatului mijlociu. Peretele sinusal mai sensibil la presiune comparative cu cel de partea sanatoasa. Prin
punctia sinusala practicata in meatul inferior se aspira puroi. Endobucal leziunile dento-parodontale
cauzale ori fistula buco-antrala. Fosa nazala din partea sinusului afectat este obstruata prin secretii
mucopurulente, edemul si congestia mucoasei sau prin polipii sinusali. Starea generala nu e afectata.
Diagnostic radiografie: opacitate unilaterala a sinusului, mai putin intense central si mai marcata la
periferie
- Diafanoscopie pozitiva, pierderea transparentei sinusului afectat
Diagnostic diferential cu - sinusita cronica rinogena (bilaterala, fara cause odonto-parodontale)
- Chistul mucos intrasinusal sau mucocelul sinusal
- Tumori chistice dentare
- Sinusite maxilare specifice
Tratament Scopul este de a inlatura factorul etiologic, de a actiona asupra agentului microbian,
prelucrarea medicamentoasa a sinusului maxilar, limitarea extinderii procesului infectios, ridicarea
imunitatii organsimului. Metode: tratament de urgenta (drenarea sinusala), extractia obiectului, drenarea
endodontica, punctia diagnostic, medicamentos. Tratamentul medicamentos antibiotice (+antifungice),
analgetice, hiposensibilizante (CaCl2, dimidrol, suprastin), vasoconstrictoare (Sanorin, naftizin, otilin),
antipiretici, dezintoxicare. Tratament chirurgical in sinusita cronica de origine dentara fara comunicare
buco-sinusala, se va suprima cauza, extragand dintele in conditii de perfecta securitate, fara a perfora
sinusul. Daca fenomenele de sinusita persist, se va face cura sinusala prin procedeul Caldwell-Luc sau
Denker. In cazul prezentei comunicarii buco-sinusale, ce intretine o sinusita cronica, tratamentul este doar
chirurgical, urmata de inchiderea orificiului de comunicare in unul sau doua planuri.

135. Comunicarea buco-sinusala: etiopatogenie, clinica, tratament
Comunicare oro-sinusala (COS) reprezinta o fistula care face sa comunice cavitatea bucala cu sinusul
maxilar, prin desfiintarea structurilor osteo-mucoase ce separa anatomic cele doua cavitati, fara semne de
inflamatie. Cel mai frecvent: creasta alveolara superioara in regiunea premolarilor sau molarilor si
vestibulul bucal superior.
Etiologie factori traumatici acte chirurgicale (extractia dentara, tratamentul chirurgical al chisturilor de
maxilar, rezectii osoase pentru tumori) sau traumatismele accidentale, cu distructii intinse si chiar cu lipsa
de substanta osteo-mucoasa
factori infectiosi infectii nespecifice (osteita postextractionala, osteita crestei alveolare,
osteomielita) sau specific (goma luetica/tuberculoasa).
Tablou clinic endobucal prezenta orificiului pe creasta alveolara sau in sant vestibular, instrumental
bont patrunde liber in sinusul maxilar. Orificiul de regula este epitelizat, cu marginile denivelate, prin el
putand proemina un polip sinusal. Semnul Valsava pozitiv.Tulburari functionale importante: refluarea
lichidelor prin fosa nazala, patrunderea aerului din sinus in gura, rinolalee (schimbarea timbrului vocal).
Eliminarea sangelui prin fosa nazala dupa extractive, sangele din alveola cu bule de aer, proba
incordarii obrajilor pozitiva.
Diagnostic instrumental bont, semnul Valsava, punctia, antibiograma, examen histologic, radiografie,
rinoscopie anterioara, endoscopie optica, etc etc
Tratament ortopedic in cazurile de comunicari mari, ce nu pot fi inchise prin mijloace chirurgicale:
proteze mobile
Chirurgical in conditii de sinus curat, fara secretii. Plastia orificiului de comunicare se
efectueaza dupa cura radicala a sinusului, de obicei in aceeasi sedinta, prin avivarea marginilor fistulei si
sutura marginala a lambourilor de mucoasa. Inchiderea in doua planuri un lambou din vecinatate si unul
de pe bolta palatina/vestibul.

136. Bolile glandelor salivare: cai de infectare
Infectarea glandei se poate face pe urmatoarele patru cai: canaliculara (cea mai frecventa), limfatica,
hematogena, directa
1. Infectarea glandei pe calea canalului principal de excretie se produce de obicei la indivizi
cu igiena bucala defectuoasa, cu carii multiple si gangrene pulpare, resturi radiculare, stomatite etc.
Arborele salivar este lipsit de germeni, cu exceptia zonei papilei canalului de excretie. In mod normal,
datorita proprietitilor antiinfectioase ale salivei, conditiilor hidrodinamice bune de la nivelul canalelor
excretoare si rezistentei epiteliului canalicular, o infectie prin canalul de excretie nu se poate produce.
Pentru ca aceasta sa se produca trebuie sa existe urmatorul complex de conditii :
Diminuarea fluxului salivar
Scaderea rezistentei generale a organismului fata de infectii
Exacerbarea virulentei florei microbiene saprofite a cavitatii bucale
Megastenonul si megawartonul
2. Calea limfatica este calea de invazie a glandelor de la procesele infectioase ale limfonodulilor. Aceasta
modalitate de infectare se intalneste mai frecvent la glanda parotida, ai carei ganglioni limfatici se pot
infecta, si apoi, prin efractia acestora, se produce insamantarea directa cu germeni a tesutului glandular.
3. Calea hematogena Este rara si a fost incriminata in sialopatiile ce se intalnesc in timpul evolutiei
bolilor infectioase (febra tifoida, scarlatina, difterie, tifos exantematic, etc.) asociate si cu scaderea
simultana a imunitatii antiinfectioase.
4. Calea directa se produce in cazul traumatismelor cu plagi deschise si mai ales zdrobite cu sfacele, care
intereseaza parenchimul glandular, sau in cazul difuzarii unor procese septice de la tesuturile
inconjuratoare ( ureche, mastoida, ram ascendent mandibular etc).

137. Parotidita acuta epidemica: etiopatogenie, clinica, tratament
Parotidita acuta epidemica (oreionul) este o boala contagioasa a copilariei, caracterizata printr-o
parotidita dubla, nesupurata, cu etiologie virala. Mai des apare la copiii la care nu s-a efectuat imunizarea
specifica, mai rar la varsta adulta, unde evolutia este mai severa, complicandu-se cu orhita su prostatita la
barbati (25% din cazuri), existand riscul de sterilitate sau ovarita la femei si chiar pancreatita sau
meningita. Transmiterea se face pe cale aeriana, prin picaturi de saliva infectata, urmand o perioada de
incubatie de 14-21 de zile.
Tablou clinic Acuze: inrautatirea brusca a starii generale, ridicarea temperaturii pana la 39-40*C,
slabiciuni, cefalee, inapetenta, insomnie, marirea in volum a glandei(or) salivare, dureri la masticatie si
deglutitie, uneori xerostomie. Anamneza: pacientul a contactat cu persoane bolnave, cu 2-3 zile inainte de
inrautatirea starii generale si marirea in volum a glandelor au persistat: slabiciuni, dureri in articulatii,
dureri in abdomen, voma. Semne clinice: asimetrie uni-, bilaterala, din cauza maririi in volum a glandei
(or) parotide si uneori submandibulare. Urechile sunt deplasate, pielea deasupra glandelor este palida,
tensionata, lucioasa. Palpatoriu glanda este dureroasa cu o consistenta pastoasa. Deschiderea gurii e
dureroasa, orificiile ducturilor glandelor salivare sunt hiperemiate, edematiate. La apasare din duct se
elimina cateva picaturi de saliva vascoasa. Starea generala se inrautateste brusc.
Diagnostic - depistarea virusului cu ajutorul reactiei imunofluorescenta, reactia hemaglutinarii, reactia de
legaturare a complementului; investigatii serologice, analiza generala a singelui.
Diagnostic diferential cu:
Sialoadenita acuta virotica neepidemica (lipsesc punctele dureroase, saliva este transparenta,
vascozitate sporita, cantitatea salivei neschimbata, anamneza virologica);
Sialadenita acuta bacteriana (maladia a aparut pentru prima data, marirea unilaterala a glandei,
saliva intransparenta cu urme de puroi);
Sialadenita cronica in acutizare de origine bacteriana (in anamneza inceputul a fost acut si cu
cateva acutizari, marirea unilaterala a glandei, saliva intransparenta cu urme de puroi);
Pseudoparotida Ghertenberg (maladia incepe acut cu inflamarea ganglionilor limfatici auriculari,
saliva neschimbata);
Abces preauricular (inflamatia limitata a tesuturilor moi, saliva neschimbata).
Tratament: Avand in vedere caracterul autoeliminant al bolii, nu este necesar decat un tratament
simptomatic (antipiretic si antiinflamator, antivirale in primele 2 -3 zile
INTERFERON, LAFERON, local - comprese cu DIMETILSULFOXID 5%, alcool camfor) si tratament
de sustinere (hidratare si vitaminoterapie).
Complicatii posibile: pancreatita acuta; orhita; meningita; la asocierea infectiei secundare semnele
parotitei bacteriale, abces si flegmon regiunii preauriculare.

138. Parotidita acuta banala:etiopatogena, clinica, tratamentul
Reprezinta leziuni inflamatorii care intereseaza parenchimul glandular parotidian si canalele excretorii.
Majoritatea infectiilor bacteriene ale glandelor salivare sunt rezultatul infectiilor retrograde, prin
patrunderea germenilor nespecifici din cavitatea orala in arborele salivar si deci in parenchimul
glandular, pe fondul reducerii fluxului salivar. In majoritatea cazurilor flora bacteriana nespecifica
implicata in aparitia sialadenitelor nespecifice este reprezentata de: Staphylococcus aureus, streptococi,
pneumococi, microorganisme gramnegative ( Escherchia Coli, Haemophilus influenzae, Klebsiella,
Proteus etc.) Se prezinta sub 3 forme: catarala, supurata, gangrenoasa.
Parotidita acuta catarala este, cel mai des, unilaterala. Debutul este lent, marcat prin senzatia de
uscaciune a gurii, durere spontana in regiunea parotidiana, exagerata la masticatie, trismus, tumefierea
regiunii, cu pielea intinsa, congestiva si edematiata, asimetrie faciala cauzata de marirea in volum a
regiunii preauriculare, glanda este marita in volum, edematiata, palparea dolora, cantitatea de saliva
neschimbata sau scazuta din cauza edemelui parenchimului glandei. Limfonodulii regionali mariti in
volum, inrautatirea starii generale, insomnie, inapetenta, cefalee, marirea temperaturii
corpului.Anamneza: prezenta durerilor in gat, poate aparea stomatita, dureri dentare sau a fost o trauma a
glandei salivare. Investigatii suplimentare: analiza generala a sangelui (leucocitaza, marirea VSH,
miscarea formulei leucocitare spre stanga).
In decurs de 3-4 zile, sialadenita catarala poate retroceda sau evolua spre forma supurativa (in aceasta
etapa starea generala se altereaza, durerile se intensifica si devin permanente, pulsatile,putind fi prezent si
un trismus moderat. Tumefierea regiunii parotidiene este mai accentuata, difuza, intinsa spre regiunile
vecine. Pielea intens congestionata, rosie, infiltrata. La presiunea pe glanda se scurge puroi. Netratata
infectia poate depasi capsula glandulara si determina abcesul lojei parotidiene/submandibulare.
Parotidita acuta gangrenoasa se intalneste foarte rar. Simptomele generale sant grave: adinamie,
subdelir, dispnee, diaree. Regiunea parotidiana este mult tumefiata, pielea rosie, violacee, se pot percepe
crepitatii datorita gazelor.
Diagnostic diferential cu: - parotidita epidemica, care are o evolutie rapida, secretia salivara nu contine
puroi
- Sialolitiaza, in care glanda este marita, indurata, cu aspect pseudotumoral
- Adenoflegmonul infraparotidian
- Supuratiile lojei parotidiene
- Supuratiile de vecinatate
Tratament profilactic asanarea cavitatii bucale
curativ general: antibiotice (macrolide), antihistaminice.
local: comprese cu Dimetilsulfoxid 5%, alcool camfor Dimetil sulfoxil 10% cu adaos
de hidrocortizon, dimidrol, analgina.
Secretia salivara va fi stimulata prin sialogoge si masticoterapie, iar in caz de obstructiee pe canalul
Stenon, se vor practica instilatii intracanaliculare cu tripsina sau antibiotice. In stadiul supurativ, cand
supuratia intereseaza si loja parotidiana, se va practica incizia si drenajul. Incizia localizata
subangulomandibular va fi lunga de 3-4 cm, paralela cu gonionul si la 1 cm inauntrul sau. Ulterior va
patrunde cu pensa atat la nivelul lojei parotidiene, cat si in parenchimul parotidian.

139. Parotidita cronica parenchimatoasa: etiopatogenie, clinica, tratament
Parotiditele cronice sant leziuni inflamatorii ale glandelor parotide si pot reprezenta prelungirea evolutiei
unei parotidite acute sua rezultatul evolutiei unei sialodochite netratate. Parotidita cronica
parenchimatoasa cuprinde 2 stadii: de acutizare si remisie.
Stadiul de acutizare Date subiective: glanda salivara marita in volum, durere moderata care se
intensifica la masticatie, starea generala instabila, temperatura corpului ridicata, insomnie, inapetenta.
Gust de puroi in cavitatea bucala. Anamneza: maladia a mai existat in trecut, a trecut de la sine sau a fost
tratata in stationar. Semne clinice: asimetria moderata a fetei din cauza edemului tesuturilor in regiunea
glandei, pielea deasupra glandei neschimbata la culoare, glanda de o consistenta dura, dureroasa, daca nu
este o acutizare primara atunci suprafata glandei este denivelata; deschiderea dureroasa a gurii; orificiul
ductului este dilatat; mucoasa cianotica, pastuoasa, cu amprentele dintilor. Din duct se elimina saliva
vascoasa in cantitate redusa, uneori cu urme de puroi. Tratament: general (antibiotice macrolide;
antihistaminice, vitamine), local (instilarea ductului cu fermenti proteolitici, comprese pe glanda cu
dimetilsulfoxid 5%), dupa diminuarea durerii - masajul glandei si dieta pentru stimularea eliminarii
salivei.
Stadiul de remisie Glanda salivara este marita in volum, nedureroasa sau putin dureroasa la palpare.
Anamneza: acutizari sporadice a maladiei, care au fost tratate in stationar sau la domiciliu. Semne clinice:
fata asimetrica, cauzata de edemul tesuturilor pe partea afectata, pielea deasupra glandei nu este
modificata. La palpare se depisteaza glanda salivara, care este dura, marita in volum, neuniforma,
nedureroasa. Deschiderea libera a gurii, mucoasa in jurul ductului salivar de nuanta cianotica, pastoasa,
orificiul ductului este dilatat. La apasare se elimina saliva vascoasa si tulbure.
Metode suplimentare de diagnostic: USG, Sialografia de contrast (se depisteaza cavitati multiple sau
unitare, umplute cu substanta de contrast, mai des prezinta forma de strugure).
Diagnostic diferential cu: Parotita interstitiala (conturul ducturilor este drept, clar, in unele portiuni
contrastul dispare);
Tumorile glandelor salivare(in anamneza lipsesc date despre provinienta inflamatorie a
glandelor);
Tratament: Curs de tratament profilactic (peste 3, 6 si 12 luni) care include: antihistamine; injectarea
vitaminelor din grupa B si C; spasmolitice; preparate homeostatice Sialogran, Likovir; biostimulatori
nespecifici (nucleinat de natriu); instilarea uleiului de maces in duct de 3 ori pe luna.

140. Parotidita cronica interstitiala: etiopatogenie, clinica, tratament
Acuze: glanda salivara marita in volum.
Anamneza: marirea glandei a fost precedata de o inflamatie acuta.
Semne clinice: asimetria fetei cauzata de marirea tesuturilor pe partea afectata, pielea deasupra glandei nu
este modificata. Palpatoriu glanda se simte marita in volum, indurata, nedureroasa, cu suprafata neteda.
Deschiderea libera a gurii. La masare se elimina saliva neschimbata.
Metode suplimentare de diagnostic: USG, Sialografia de contrast (ingustarea ducturilor, ducturile sunt
drepte, clare, densitatea parenchimului este marita).
Diagnostic diferential cu: - Sialoadenita cronica parenchimatoasa (pe sialograma contrastul este
neuniform a tesutului glandei, sialoectazie, portiuni de duct dilatat, contur neclar a ramificarii);
- Tumorile glandelor salivare(in anamneza lipsesc date despre provinienta inflamatorie a
glandelor);
Tratament: - medicamentos: preparate homeostatice Sialogran, Licovir; biostimulatori nespecifici;
instilarea uleiului de maces in duct de 3 ori pe luna.
- fizioterapeutic: USG, laser, electroforez 5% sol. iodid de kaliu;
- chirurgical: in cazul acutizarilor mai mult de 6 ori pe an inlaturarea glandei.
Complicatii posibile: acutizarea bacteriala a glandei, abcese si flegmoane.

141. Sialodenita acuta a glandei submandibulare: etiopatogenia, clinica, tratament.
Reprezinta inflamatia acuta supurata a glandei submandibulare. Germenii patogeni ajung la nivelul
glandei fie pe cale ascendenta canaliculara, fie din vecinatate pe cale interstitiala.
Tablou clinic: starea generala este afectata, pacientul prezentand febra, frison, indispozitie. Dureri
subangulomandibulare, jena la deglutitie, hiposialie. Exobucal tumefactie cu pielea congestionata la
nivelul regiunii submandibulare. Relieful osos mandibular apare sters. Glanda submandibulara este marita
in volum, dura, dureroasa si face rapid corp comun cu loja submandibulara. Examenul endobucal,
uneori greu de efectuat din cauza trismusului, evidentiaza edemul si congestia mucoasei sublinguale. La
presiunea pe glanda, prin orificiul canalului Wharton intredeschis, iese puroi. Evolutia este frecventa spre
supuratie si fistulizare.
Diagnostic diferential cu: - abcesele lojii submandibulare (tumefactia mai voluminoasa, starea generala
alterata)
- tumorile suprainfectate ale glandei submandibulare (evolutie indelungata, aderente pe
tesuturi)
- limfadenitele acute supurate submandibulare (mai mici in volum, fara modificari ale
salivei)
Tratament medicamentos (antibiotice, analgezice,vitaminoterapie etc etc)
- chirurgical (incizia sub marginea bazilara a mandibulei, paralel cu ea, o lungime de 3-
4cm - si drenarea colectiei purulente)

S-ar putea să vă placă și