Farmacocinetica clinic

Fc. studiaza in ce mod M se absoarbe,se distribuie in org si metabolismul

lui.SarcinileFc:
a)Elaborarea si aprobarea schemelor noi si modalitatile de utilizare a
preparatelor
b)schemele de administrare e preparatelor
c)dozarea corecta si alte conditii care asigura o eficacitate cu un risc minim
asupra org.
Parametrii:
1 Concentratie plasmatica,eprima cantitatea de M capabil sa pro!oace efect
farmacologic,este utila in in aprecierea eficacitatii si riscul reactiilor ad!erse la
pacientii cu afectiuni gra!e"insuf hepatica,c!)
#ipurile:1Cp minima$C"pl)ma%F reziduala
C"pl)ma$doza%F absorbita&'d%F epurata
C pl in echilibru"Css)$(%)%# in*um&'d%#%1,++
Concentratia plasmatica toica
,'olumul aparent de distributie"'d)
'olumul ipotetic de lichid in care substantamedicamesta distribuita uniform
a!indconc egala cu cea plasmatica.in dependenta de '"d) se poate determina
in ce compartimente se distribuie medicamentul
-./ au 0,01&2g.inta!ascular
10.1+ sau 0,1.0,,&2g.interstitial
,0.-/ sau 0,-.0,/&2g.intacelular
Absorb ia medicamentelor. 3bs e in dependenta de calea administrarii:
.caleaorala.3bs prin mucoasa gastrica sau intestinala,suprafata de absorbtie
mare,se absorb preponderent subst cu masa moleculara
mica,liposolubile,hidrosolubile neionizate.factorii care detabsorbtia pe cale
orala:prez suc gastric,!ascularizare bogata,!ariatii mari ale ph,timp de contact
dependent de perisaltism,singele !enos dreneaza prin !ena porta,comoda pt
tratamentul de intretinere,utilizarea med tip retard,se supun primului pasa*
hepatic
..calea i&!.adminstrarea direct in singe cu omiterea etapei de
absorbtie,substhidrosolub
.calea i&m.absorbtia la ni!elul endoteliului capilarelor din tesutul
muscular,endoteliul cap din tes adipos subcutan4abs mai rapida decit cea
enterala,pot forma depozite cu elib lenta
.caleainhalatorie.absorbtie prin mucoasa bronsica si epit al!eolar,doze
mici,dep de diametrul paticulelor si starea cailor respiratorii
1
.caleaoculara.abs prin membrana lipidica cu pori permeabila ptMliposol si
neionizate.
Distribu ia substan elor medicamentoase n organism.Particularit ile
penetrrii barierelor i membranelor biologice.Rolul proteinelor
sanguine n transportul medicamentelor.Interac iunea medicamentelor la
nivelul distribu iei
#ransportul in singe. de la ni!capilarelor caii de absorbtie la ni! capilar
tesutuluitinta
)ifuziunea in tesuturi.dincompart intra!ascular in:a)interstitial prin membrana
capilara,b)intracelular prin membrana celulara
)istribuirea propriu zisa.in compartim
hidrice"intra!asc,intercelular,intracelular)si in tes "uniforma,selecti!a,bifazica)
Fiarea in tes.stocarea,legarea cu prot"plasmatice,tisulare) si cu substratele
receptoare
Penetrarea in dep de struct membranei
a)capilara.subst gazoase,glucoza,ag,!itaminile,aa,calciul
b)(5E.liposolubile,in dep de coeficientul de repartitie
lipide&apa,substneionizate,med polare cu struct similara cu subst fiziologice
c)epit glandei mamare.lipofile,neionizate hidrosolubile,cu masa mol mica
d)placenta:de la mama.hidrosolubile,liposolubile,acizi,baze
slabe,ioni,medicmente,glucoza,6g
e)membrana celulara.hidrosolubile,liposolubile,subst alcaline
f)pielea.gaze,subst !olatile,liposolubile cu masa mol mica
Cuplarea cu prot depinde de medicament"struct chimica,prop
acide&bazice,constanta de disociere),organism"!irsta,stari
fiziologice,patologice),asocierea med"prop de cuplare)Prot care se
cupleaza:albuminele,alfa.glicoprot acida,lipoprot,gama.globuline
Epurare a medicamentelor.Metabolismul substan elor
medicamentoase.Cile de metabolizare i importan a lor clinic.Rolul
enzimelor citocromului P!"# n metabolismul
2
medicamentelor.Modi$icrile metabolizrii substan elor medicamentoase
la administrarea lor asociat i repetat.
Epurarea e un proces de biotransformare a medicam si ecretia lor
(iotr are loc in intestin,rinichi,plamini,creiersi are , etape:
1.metabolizarea.oidarea microzomiala:hidroliz aromatica,hidrozilare
alifatica,7.alchilarea oidati!a,8.dealchilarea oidati!a,epoidarea,n.
oidarea aminelor tertiare,s.
oidarea,dezaminarea,dehalogenizarea,desulfurarea si
nemicrozomiala,oidare,reducere"azo.reducere,nitro,cabonolica),hidroliza cu
formarea de compusi hidrosolubili"eterica,amidica)
,.con*ugare:glucuron
con*ugare,acetilcon*ugare,sulfocon*ugare,glicincon*ugare,metilare
6n rezultatul actiunii enzimelor hepatice are loc botransformare med inacti!e
sau promedicamentelor in metaboliti acti!i,se micsoreazaconc plasmatica a
med netrnsformat,cu mics sau absenta efect terapeutic,biodisponinibilitate
redusa la adm po,necesita doze mari pentru a capata efect,nu poate fi adm po
daca epurarea dep 1/9
Sistemul enzimelor P+/0.participa la metabolism enobioticelor,nu participa
la metabolism medicamentelor"C:P6)4E importanta in methidrocarb aromatice
cu transf in subst cancerigene,in met unor produse alimentare.
patrun*el,telina.C:P,c1;.in met antidepresi!elor triciclice,poate fe acti! de
prednisolon,supresia de paroetina.C:P-3+.cea mai import izoenzima in met
med:antidepres,tranchilizante,bloc can de
clciu,macrolide,antiaritmice,prephormsteroidiene,inhib 56'
prot,cisapride,ciclosporina,
E%cre ia medicamentelor din organism.
Elim med prin urina are loc in urma:filtrarii glomerulare.hidrosolubile,secretia
tubulara.acti!a:liposolubile,pasi!a:cu stuctspeciale.<eabsorbtiatubulara.
acti!a.cu a*ut sistem membranare acti!e,subst ionizate sau
macromoleculare,pasi!a.subst nedisociate la ph urinei+,/.1,/.
Factorii care inflelim renala sint,diureza,ph.infl gradul de ionizare,mec de
eliminare,distributia in sectoarele hidrice,cuplarea cu prot,!irsta,stari
patologice
Elim pe cale digesti!a:
.rectala.elimsubstnsabsorbite la adm orala sau celor eliminate prin bila
Secretie sali!ara.studiul prof famaceutic,monitorizarea farmacoter cu
detconcmad sau a formei libere necuplate cu prot plasmatice,test de diagnostic
a starii circ sanguine
3
.prin mucoasa gastrica.dif simpla,posibparticiarii in ciclul entero.gastric cu
prel duratei de actiune,posdimsimptinto prin spalat gastrice
.prinbila.elim la ni!hepatocit prin mec fiziologice,posparticiparii la ciclul
entero.hepatic,trat afect biliare,pt efect unor metode de diagnostic,acum med
in perioada de conc a bilei in !ezbiliarain perioada dinre mese,pos unor efecte
toice in obstruct biliara,realiz de conc mari si prel timp de in*um
<espiratorieprin secretie nazala,prin secretia glandelor bronsice,epit
al!eolar4efecpoz in caz epect,nedorit de congestie pulmonara sau iritatia
mucoaselor
Cutanata.prin secretia glandelor sudoripare si sebacee,prin descuamarea tes
pielii4efect poz in trat dermatomicozelor,depist unor compin piele,par,in
intoicatii
=apte.la ni!epit glandelor mamare4cale nedorita,efecte farmacodinamice si
toice la sugar.Se
absorb:alcool,cafeina,nicotina,bromurile,sedati!ele,purgati!ele,antiepilepticele
Farmacogenetica clinic#ipurile de metabolizatori:
1.acti!i.pers la care act enz ce participa in met med nu e modif
,lenti.purt de mutatii ale genei ce det inhib sintezei sau sinteza unei enzime
ineficiente
-rapizi.pers la care act enz e mai mare ca de obicei
Plimorf genetic
1.pseudocolinesteraza.hirol acetilcolina si suametoniu.sint - tipuri de
mutatii:tip1.linistita cea mai periculoas,dim act enzime cu crest sens la
suametoniu,dez! apneei mai durabile
,.7.acetiltransferaza.cat acet sulfamidelor,izoniazidei,procainamidei.la cei
lenti se constata cresterea timp de in*umizoniazidei si incidentei poline!ritelor
-.#iopurin.s.metiltransferaza.contribuie la s.metilarea tiopurinelor.
mercaptopurinei.la 0,-9 din popul se constata act mica a enzimei cu o sens
crescuta la prep cu instal rect ad!pronuntate,dat form unor metaboliti toici
+.P.glicoprot.functie de pompa in peretintest cu crestelim in singe a
digoinei,!erapamil
/.eca.de e!id mai multe tip de polimorfism.)),moderata,minima.la cei cu act
minima pro!oaca cel mai accentuat efect antihipert
>(eta ,recept.mutatiile sintrespons de absenta efect bronhodilat cu dimdensit
acestor receptori
1.methemoglobinemia congenitala.anom mol de hemogl,dim act diaforazei ce
part la oidarea hemoglobinei.la util unor doze terapeut de sulfamid,fenacetin
are loc o crest ecesi!a a ni!methemoglobinei
4
?.Porfiria.defecte enzim ce participa la sinteza hemului.laacutiz.seconst dureri
in abdomen,polineuropatii,dereglari psihice
Farmacodinamica clinic
E o ramura a farmacologiei generale ce studiaza locul si mecanismul de
actiune,efectele biologice ale
med.Farmacoreceptoriisintmembranari,citoplasmatici,intracelulari.3ctiunea
asupra receptorilor se manifesta prin influenta asupra canalelor ionice
membranare"7a,Ca,Cl,@),modificarea acti!itatii unor enzime membranare
cuplate cu prot A"adenilatciclaza,fosfolipaza C).Mecanismele de actiunesint
nespecifice si specifice.Cele nespecifice"fizice,chimice,biofizice) au actiune
farmacodinamica nespecifica,nu are loc fiarea cu un substrat
receptor,actioneaza in baza unor prop fizico.chimice,actiune la doze
mari.Celespecifice"biochimice) au actiune specifica,interactioneaza cu un
substrat receptor specific,efectul la doze mici.
Doza i variet ile ei
)oza e cantitatea de substanta med care produce un anumit efect
biologic.)upa durata trat:1doza pt odata.,.doza pt ,+ ore.-.doza pt o
cura.)upa intensitatea trat:
1.doze eficace:minima,medie,maima.
,doze toice
-doze letale:minima,medie,maima.
)upa modalitatea si !iteza de realizare a starii de echilibru:doza de atac,doza
de mentinere.Calcularea dozelor in functie de !irsta:la copii de 1., ani,form
)illing:)copil$3&,0%)adult,:oung:)copil$3&3B1,%)adult,CoCling:)copil
$3&,+%)adult.
=a !irstnici:)!irst$1&,.,&-.-&+)adult
Factorii ce in$luen eaz evolu ia e$ectului $armacologic =a administrarea
repetata are loc cumulatia care e de , tipuri:materiala.diminuarea
metabolismului si eliminarii in rez patologiei ficatului si rinichilor sau
supradozarii in raport cu !iteza epurarii lui din organism,si functionala.cind
ma*orarea efectului curati! si aparitia efectelor toice preceda acumularea
materiala a preparatului.#oleranta se manifesta atunci cind.micsorarea treptata
a efectului subst datorita:micsreacti!it receptorilor,sporirii
metabolizarii,declansarii mec reglatoare homeostatice.)ependenta med
psihica si fizica caracterizata prin manifestari de comportament care necesita
ne!oia de a utiliza subst continuu pentru a capata efecte psihice benefice.
5
=a administrarea asociata are loc un sinergism manifesta prin sumatie.
laadministr concomitenta a , prepfecul se sumeaza,potentareDcind efectul la
administrare a , prep e mai mare decit suma lor.3ntagonism.mics efect la
administrarea concomitenta a
prep:direct,indirect,chimic,fiziologic,unidirectional,bidirectional.6ndiferenta.
cind efectele prep nu se modifica la administr concomitenta
A&'I(IP)'E&*I+E
Clasificarea <M antihipotensi!e dupE mecanismul de acFiune
'asoconstrictoare "!asopresoare)
Cu acFiune centralE
3naleptice D 7icetamida
Camforul
Sulfocamfocaina
pentetrazolul
Psihostimulante D Cafeina
Cafeina natrio.benzoicE
#onizante generale Gi adaptogene
Preparatele Ainseng
Etract fluid de Eleuterococ
Etract fluid de =euzee
Pantocrinul
<antarinul
Cu acFiune perifericE
H Gi H,I.adrenomimetice
Epinefrina
7orepinefrina
Efedrina
Etilefrina
Fenilefrina
7 Dcolinomimetice D =obelina
Cititonul
Musculotrope
3lcaloizi din ergot Gi deri!aFii lui:
Ergotalul
Ergotamina tartrat
)ihidroergotamina
Polipeptide !asoacti!e
3ngiotenzinamida
6
'asoprecina
CompuGii izotioureici
6zoturon
)ifetur
<emediile ce cresc debitul cardiac
Alicozizii cardiaci D Strofantina
Corgliconul,)igoina
Cardiostimulatoarele adrenergice
I
1
,I
,
.adrenomimetice D 6zoprenalina
I
1
.adrenomimetice D )opamina
)obutamina
Polipeptidele !asoacti!e D Alucagonul
Cardiotonicele neadrenergice Gi neglicozidice D 3mrinona, Milrinona
<emediile ce mEresc !olumul sJngelui circulant
)etranii 10 D Macrode, Poliglucina
)etranii +0 D <eomacrode, <eopoliglucina
Kelatinolul
3lbumina umanE
5idroietilatul de amidon
3ntihipotensi!e cu mecanism compus de acFiune
)ezoicorticosteronul acetat
Fludrocortizonul
3ntihipotensi!e cu acFiune permisi!E D glucocorticoizii
5idrocortizonul
Prednizolonul
)eametazon
Anti,ipotensivele vasoconstrictoare dup durata de ac-iune
Lltra scurta , D / min
Epinefrina
)urata scurtE 10 D 1/ min
7orepinefrina
)opamina
)uratE medie ,0 D +0 min la Jntroducerea i&!
+0 D >0 min la Jntroducerea i&m
Fenilefrina
Metoamina
Metoraminol
Etilefrina
7
6zoprenalina
)uratE lunga mai mult de >0 min la Jntroducerea i&!
, D - ore la Jntroducerea i&m
Efedrina
Midodrina
6zoturon
)ifetur
Patogenie 5ipotensiunea de tip hipoton apare la deprimarea controlului
!asomotor "inhibiFia centrului respirator) ce poate fi la intoicaFie cu substanFe
deprimante a S7C, dupE rahianestezie, supradozarea remediilor
antihipertensi!e "diuretice, fenotiazine, nitraFi, inhibitorii
angiotenzinreceptorilor, ganglioplegicilor, clonidinei etc.) cJnd hipotensiunea
nu poate fi compensatE prin reacFie simpaticE.
<EmJnepJnE Jn prezent nerezol!atE una dintre problemele principale ale
terapiei hipotensiunei arteriale acute D influenFa asupra !aselor capacitati!e
"de !olum) cu <M !enotonice. Capacitatea !enelor constituie Jn normE ?0.
?/9 din !olumul sJngelui circulant Gi Jn timpul spasmului compensator a
!aselor rezistente Jn stErile patologice ce decurg cu pierderea lichidului, Jn
Gocuri .DfracFia sJngelui depozitat Jn !ene Gi mai mult creGte.
A&'I(IP)'E&*I+E.E ce mresc debitul cardiac i tonusul
vaselor/ al$abeta adrenomimeticelor0dopaminomimeticelor
MEC376SM Pro!oacaarterio si !eno constrictie,cu cit diametrul !aselor e
mai mic cu ati e mai puternic efectul de !asoconstrictie,initial creste !iteza
circ sanguine,cu deschiderea anastamozelorarterio!enoase,centralizarea
singelui cu crestereapresarcinii,a !olumului sistolic,ma*or pres in aorta,se
reduce fluul renal.
67)6C3#66 Mn tratamentul stErilor de Goc D de elecFie !a fi 7orepinefrina,
Fenilefrina, Etilefrina, )opamina, 3ngiotenzinamida, 6zoturonul, )efeturul.
Ltilizarea Epinefrinei e puFin raFionalE, deoarece Jn urma stimulErii
,
.3<
efectul hipertensi! e mai puFin pronunFat. Efectul bifazic al Epinefrinei constE
Jn creGterea iniFialE a #3 datoritE stimulErii
1
.3< din piele Gi mucoase pentru
scurt timp , D / min Gi micGorarea #3 odatE cu includerea
,
.3< din !asele
muGchilor striaFi. )e asemenea Jn urma efectului cardiostimulator puternic
pro!oacE tahicardie Gi creGte necesitatea cordului Jn 8
,,
ce este periculos Jn 6M
acut. =a fel poate pro!oca dereglEri de ritm mai ales Jn stErile ce decurg cu
acidozE.
8
Mn cazul stopului cardiac pentru ma*orarea ecitabilitEFii Gi automatismului
cordului preparat de elecFie !a fi Epinefrina. )ar se !a Fine cont despre
dereglErile de ritm posibile.
Preparatul de elecFie Jn tratamentul de duratE a hipotensiunilor arteriale
constituie Etilefrina Gi Mitodrina, ce posedE o duratE de acFiune mai lungE.
Mn edemul laringian, acces de astm bronGic, cu decurgerea bronhospasmului Gi
edemului mucoasei bronGice de elecFie !a fi Epinefrina, Efedrina, )efedrina.
3ceste preparate dilatE bronGiile "prin stimularea
,
.3<) Gi spazmeazE !asele,
micGorJnd edemul mucoasei bronGice "prin stimularea .3<).
Mn megrenE D Ergotamina Jn asociere cu Cafeina, Ergotamina Jn doze mici
constrictE !asele centrale cerebrale, iar Cafeina dilatE !asele cerebrale
periferice Gi astfel lichideazE edemul, prin urmare Gi hipoia.
Mn hemoragiile digesti!e D 'asopresina "constrictE !asele teritoriului
splanhnic) Jn tratamentul de urgenF
A&'I(IP)'E&*I+E ce mresc tonusul vaselor peri$erice /al$a
adrenomimeticelor1
Pro!oacaarterio si !eno constrictie,inital cresta !iteza circulatiei sanguine apoi
se deschid anastarterio!enoase.Centralizarea cu crestereapresarcinii,!olumului
sistolic,ma*orarea pres in aorta,ecit barorecept cu acti!iz parasimpaticului cu
bradicardie.
67)6C3#66 hipotensiunea de tip hipoton,se utilizeazapt a ma*ora arteriala mai
rar ptmentinereaei.
Efectele:creste rezistenta periferica,scade minut !olumul,scade fluul
renal,creste fluul pulmonar,creste tensiunea arteriala
sistolodiastolica,bradicardie.6ndicatii:in hipotensiunea ortostatica,in
hipotensiunea dupa rahianestezie,hipotensiunea hipotona,colaps,soc,infarct
miocard,intoicatiiacute.
<eactii ad!erse:inrautatireamicrocirculatiei in organele interne ,bradicardie
marcata,edem pulmonar.
A&'I(IP)'E&*I+E ce mresc tonusul vaselor peri$erice /deriva ii
izotioureici3rterio si !enoconstrictie,blocheaza alfa adrenoreceptorii,nu
pro!oacatahifilaie,creste rezist !asculara periferica,!olsingelui circulant,debit
cardiac,scade consum de oigen de tesuturi,scade acti!it sistemului
hipotalamo suprarenal,scade tempcorpului.6ndicatii:5ipotensiune de geneza
posttraumatica,postoperatorie,posthemoragica,in into acute,hipotpro! de
ganglioblocante,anestezice generale,pt stabilizarea tens in anestezie
9
peridurala.Se adm i! si im in forma diluata"1ml sol109 in 10.1/ml sol
izotona)de ,.- ori&zi.Contraind:5ipertensiune arteriala,feocromocitom,la
!irstnici.<eactiiad!erse:bradicardie,dureri in loc administrarii
A&'I(IP)'E&*I+E ce mresc debitul cardiac /dopamino i beta2
adrenomimeticelor)opaminaaction asupra rec d1,d,,la pacientii cu ic
pro!oaca:!asodolatatie periferica,inotrop poziti!,cronotrop poziti!,creste flu
renal,ma* diurezei,natriurezei.6ndic:hipotens arteriala acuta,soc
cardiogen,traumatic,hipo!olemic,forme de ic congesti!a,edem
pulmonar.Semet in ficat.<eactii ad!erse:tahicardie,aritmii,palpitatii,dureri
precordiale,5#3,cefalee,greata,!oma.
)obutamina:creste debit cardiac,diminpres de umplere a !entric sting,reduce
tonus simpatic,creste diureza si fluul renal,se mareste fluul
coronarian.6ndicatii:ic acuta in 6M3 ,soc cardiogen,inter!entii chir pe cord,ic
congesti!a cronica.Farmac:se inact in tubul digesti! si la prima trecere in
ficat,timp de in*um,,+min,la adm i! rapid se metablizeaza.<eactii
ad!erse:tahicardie,cardialgii,arirmii,greata,frisoane.
A&'I(IP)'E&*I+E ce mresc volumul sngelui circulant /plasmatic1
Sint folosite ptinlocuirea plasmei in hemoragii acute,deshidratari,soc,dereglari
ale microcirculatiei,intoicatii.Sol de detranimanif efect de substitutie care
detcresterea!olsingelui circulant si marirea #3,maresc debit
cardiac,intoarcerea !enoasa,reduc rezistenta periferica.3u efect
dezintoic,restab circuit in capilare,mics agregarea elem figurate,intensifica
proc de transfer a lichidului din tes in pat !ascular.6ndicatii:soc
hipo!olemic,posttraumatic,postoperator,postcombustional,hipot tip
hiperton,intoacuta.<eactii ad!erse:reactii alergice pana la soc anafilactic.
CARDI)')&ICE neglicozidice i neadrenergice /in,ibitorilor
$os$odiesterazei1.
Clasificarea:
)upa struct chimica:
1.deri!ati antinici:teofilina,aminifilina.
,.)Eri!ati dipiridinici:amrinona,milrinona.
-.dri!ati imidazolici:enoimona,fenoimona,piroimona
+.deri! benzimidazolici:sulmazol,adibendan
)upa afinitatea de fosfdiester:
10
3.neselecti!i:antinici
(.selecti!i:dipiridinici,imidazolici,benzimidazolici.
6nhiba selecti! sau neselecti! fosfodiesteraza cu dim inacti! 3MPc si
crestereaconc citoplasmatice cu influ de Ca in cardiomiociteelb lui din
depouri ,interactactinei cu miozina.crest contract miocard.
Efecte:act inotroppoz,crestdeb cardiac,marestefractia de e*ect,scaepres de
umplere a !entric sting,!asodilatatiearteriolara cu dimrez periferice sistemice
scad postsarcinii,!enodil,mareste flu renal.Farmacocin:timp de
in*um+,>min"amrinnona),cuplarea cu pro-/.+;9,se elim prin urina.
6ndicatii:6c acuta,6C cronica decompensata.<eactii ad!erse:aritmii
supra!entric,hipotens,trombocitopenie,greata,!oma,dureri
abd,cefalee,alergii.3mrinona se adm i! timp de +? ore,initai in
bolus0,1/mg&2g ,.-min,apoi iar o data,intretinerea in perfuzie
3.IC)4IDE CARDIACE
AC cu durata lungE de acFiune, cu proprietEFi Jnalte de cumulare:
)igitoina
3cetildigitoina
Efectul terapeutic se dez!oltE lent4
Perioada de latenFE mare D peste ?.1, ore4
)urata de acFiune D ,.- zile4
Mncetinirea definiti!E a acFiunii D 1+.,1 zile4
6ntern4 6nsuficienFa cardiacE cronicE.
AC cu durata medie de acFiune
)igoina
.metildigoina
=anatozida C
Efectul se dez!oltE de douE ori mai rapid D +.> ore4
)urata de acFiune D 10.1, ore4
Mncetinirea definiti!E a acFiunii D ,.> zile4
#endinFE spre cumulare4
6ntern Gi parenteral4 6nsuficienFa cardiacE acutE Gi cronicE.
AC cu acFiune de scurtE duratE
StrofantinE @
8uabaina "strofantina A)
Corgliconul
Perioada de latenFE scurtE4
Efectul se dez!oltE rapid D 1.10 min "i&!)
)urata de acFiune D +.> ore4
11
Mncetinirea definiti!E a acFiunii D ,.- zile4
Slab cumuleazE4
Parenteral D i&!4 6nsuficienFa cardiacE acutE
)upE polaritate Gi solubilitate
=iposolubile "nepolare)
digitoina
acetildigitoina
=ipofilitate medie "slab polarizate)
digoina "lanicor)
lanatozidaC "izolanida)
I.metildigoina "lanitop)
5idrosolubile "polarizante)
strofantina @
ouabaina "strofantina A)
corgliconul
mecanism de actiune:
6nhibarea 7a
B
, @
B
.3#P azei, enzimei legate de membranE Gi implicatE Jn
pompa de sodiu, aduce la scEderea transportului sodiului Jn afara celulei Gi la
creGterea concentraFiei lui intracelulare. 3ceasta diminuE ieGirea calciului din
celulE prin mecanismul de schimb 7a&Ca, realizinduse creGterea calciului
intracelular.
AC fa!orizeazE intrarea Ca
BB
Jn celulE prin canalele de Ca Jn timpul platoului
potenFialului de acFiune.
AC uGureazE eliberarea Ca
BB
din reticulul sarcoplasmatic.
Ca rezultat creGte disponibilul de Ca
BB
Jn fibrele miocardice. Mn celulele
miocardice eistE un comple proteic, numit troponina, care fieazE specific
ionii de Ca
BB
. Compleul Ca
BB
. troponina comandE, Jntr.o serie de reacFii
sec!enFiale, interacFiunea miofilamentelor de actinE Gi miozinE, cu scurtarea
fibrelor musculare Gi dez!oltarea de tensiune.
efectul inotrop poziti! D se manifestE la ni!elul Jntregului miocard contractil,
fiind e!ident Jndeosebi pentru !entricolul stNng.
Efectul cronotrop negati! D bradicardie.
Efectul dromotrop negati! D AC Jncetinesc conducerea Gi cresc funcFia de
frNnE a nodului 3'.
Efectul batmotrop poziti! D fa!orizarea automatismului ectopic D apare ca
nedorit.
(iodisponibilitateadigoinei Gi lanatozidei C !ariazE Jn dependenFE de
aciditatea sucului gastric, motilitatea intestinului, starea mucoasei, asocierea
cu alte medicamente:
12
6ndicaFiile AC
6nsuficienFa cardiacE congesti!E cronicE cu fibrilaFie atrialE "sunt manifestate
efectele inotrop B, cronotrop . Gi dromotrop D).
6nsuficienFa cardiacE cronicE cu ritm sinusal stadiile 666 Gi 6' "relati! un efect
minor Jn st. 66).
FibrilaFia Gi fluterulatrial.
#ahicardie paroisticE atrialE sau *oncFionalE ce nu rEspunde la sedati!e Gi alte
mane!re de stimulare !agalE.
6nsuficienFa cardiacE acutE cu ritm sinusal. Eficacitatea nu a fost riguros
do!editE.
6nsuficienFa cardiacE la persoanele cu boala coronarianE. Se indicE practic
numai Jn cazurile de infarct acut de miocard cu fibrilaFie atrialE sau tahiaritmie
supra.!entricularE, ca Gi Jn cazurile cNnd insuficienFa cardiacE este se!erE cu
!entricolul stNng mult dilatat.
Manifestrile clinice ale supradozajului digitalic
LGoare: pe primul loc se pot situa manifestErile digesti!e "greFuri, anoreie),
urmate de cele cardiace "etrasistole !entriculare, bradicaridiesinusalE).
3ceastE ordine nu se pEstreazE Jntotdeauna.
Medii: !ErsEturi, stare de rEu, cefalee, etrasistole !entriculare frec!ente,
sistematizate sau repetiti!e.
Se!ere: apar tulburEri de !edere "!edere Jn galben sau !erde), diaree, confuzie
mentalE, disociaFie 3', tahiaritmii supra!entriculare, tahicardie !entricularE,
bradiaritmii
Clinica intoicaFiei
#ulburEri cardio.!asculare: etrasistole atriale sau !entriculare "caracteristic
bigeminate), bradicardie pNnE la bloc complet atrio.!entricular, fibrilaFie
!entricularE, agra!area insuficienFei cardiace, tahiaritmii, micGorarea
contracFilitEFii, micGorarea fluului coronarian.
#ulburEri neurologice: astenie, somnolenFE, cefalee, confuzie, halucinaFii,
ecitaFii, depresii, afazie etc.
#ulburEri oftalmice: margini albe, alterarea percepFiei culorilor cromatice
"obiectele se !Ed Jn culoare galbenE sau !erde).
#ulburEri digesti!e: hiporeie sau anoreie, greFuri, !ErsEturi, hipersali!aFie,
diaree, discomfort Gi dureri Jn abdomen.
Simptome mai rare: reacFii alergice, trombocitopenie, dereglarea hemopoezei,
ginecomastie.
Simptome precoce: hiporeie, bradcardieO /0.>0 bEtEi&min.
Tratamentul intoxicaiei
13
<emedii ce inhibE absorbFia glicozidelor cardiotonice din tractul
gastrointestinal "dacE substanFa a fost administratE per os sau manifestE
circulaFie enterohepaticE).
cErbunele medical, tanina, colesteramina, ulei de !aselinE.
<emedii ce leagE AC circulanFi
Lnitiolul "conFine S5 grupe, care reacti!eazE 7a
B
, @
B
, 3#P.aza, fiNnd AC)
anticorpi specifici antidigoinE.
3ntagoniGti competiti!i cu AC pentru receptori
anticorpi specifici antidigoinE.
Preparatele , ce fieazE Ca
BB
E)#3
citratul de sodiu.
Preparatele ce contribuie la lichidarea hipo2aliemiei Gi hipo2aligistiei: clorurE
sau orotatul de potasiu, panangina, asparcamul.
A&'I(IPER'E&*I+E al$aadrenoblocantele
-adrenoblocantele
fentalamina
piroanul
prazosina
terazosina
Propriet-i
(locheazE competiti! Gi selecti! alfa.1.adrenoreceptorii postsinaptici, dilatE
!asele, inclusi! Gi a circuitului mic, reduce tesiunea arterialE Gi postsarcina,
ameliorNnd circulaFia atNt sistemicE, cNt Gi cea coronarianE. Scade ni!elul
lipidelor aterogene din sNnge. Pro!oacE tahicardie refleE
Indica-ii
5ipertensiunea arterialE, insuficienFa cardiacE congesti!E, feocromocitomul,
boala <aPnaud, hiperplazia prostaticE benignE.
Contraindica-ii
3ngina pectoralE, bolile cardio.!asculare se!ere, narcolepsia, insuficienFa
renalE, hipersensibilitatea la preparat.
Posologie
Ca antihipertensi!, iniFialE 0,/ mg p.o. crescNnd doza cu 1 mg fiecare - zile4
doza de JntreFinere se stabileGte Jn mod indi!idual, JnsE poate constitui >.1/
mg pe zi, di!izate Jn ,.- prize. Mn spasmele !asculare cNte 1 mg de - ori pe zi.
14
Mn hipertrofia benignE de prostatE doza iniFialE cNte 1 mg de , ori pe zi, de
JntreFinere cNte 1./ mg de , ori pe zi.
*upradozare
5ipotensiune se!erE, Goc. #ratament: poziFie orizontalE, !asopreasoare
"antihipotensi!e), terapie simptomaticE.
E$ecte adverse
5ipotensiune ortostaticE Qa primei dozeR, !erti*, edem al membrelor inferioare,
palpitaFii, incontinenFE urinarE, priapism, irascibilitate, uscEciunea gurii,
greaFE.
Interac-iuni
3ntiinflamatoarele nesteroidiene, estrogenii, antihipertensi!ele cresc efectele
prazosinei. Simpatomimeticele Ji reduc efectele.
Precau-ii
Prima dozE se recomandE sE fie luatE Jnainte de culcare. 3 se ridica dimineaFa
din pat fErE grabE. Conducerea !ehiculelor "somnolenFE). 3 nu sta timp
Jndelungat Jn picioare "riscul hipotensiunii ortostatice).
A&'I(IPER'E&*I+E
Specifice
nespecifice
MedicaFia specificE include:
7eurolepticele
Cu acFiune centralE
clonidina
guanfacina
metildopa
sulfatul de magneziu
Aanglioplegicele
heamentoniu
azametoniu
triperiu iodid
pempidina
.adrenoblocantele
fentalamina
piroanul
prazosina
terazosina
.adrenoblocantele
15
propranolol
oprenolol
metoprolol
atenolol
talinolol
.. adrenoblocantele
labetalol
bucindolol
car!edilol
Simpatoliticele
guanetidina
rezerpina
raunatina
rau!azanul
Serotoninoblocantele
@etanserina
+asodilatatoarele miotrope
)irecte
cu acFiune preponderent asupra arterelor
hidralazina
cu acFiune preponderent asupra !enelor
nitraFi Gi nitriFi
milsidomina
cu acFiune mitE
nitropresiatul desadin
sulfatul de magneziu
drota!erina
papa!erina
indirecte
blocantele canalelor de caliu
nifedipina
nicardipina
felodipina
diltiazemul
!erapamilul
acti!atorii canalelor de potasiu
cromo2alism
16
nicorandil
pracedil
diazoidul
minoidilzul
<M cu acFiune asupra sistemului <33
<M ce inhibE eliberarea reninei
.adrenoblocantele
.. adrenoblocantele
simpatoliticele
<M cu acFiune centralE
6nhibitorii enzimei de con!ersie "6EC)
captopril
enalopril
ramipril
lizinopril
spirapril
inhibitorii angiotensinreceptorilor
lozartan
irbesartan
!alsartan
)iureticele
hidroclortiazidul
furosemidul
spironolactona
triamterenul
17
A&'I(IPER'E&*I+E /beta adrenoblocante1
Blocantele adrenergice
Clasi$icarea5
3S6 D acFiune simpatomimeticE intrinsecE
Mecanismul de acFiune Gi efectele farmacodinamice
3cFiunea antihipertensi!E se datoreGte:
<educerii debitului cardiac ca rezultat al bradicardiei Gi efectului inotrop
negati!4
)iminuErii acti!itEFii reninemice plasmatice prin blocarea I receptorilor renali
de care depinde secreFia de reninE4
3cFiunii centrale prin reducerea acti!itEFii simpatice ca urmare a blocErii I.
adrenoreceptorilor din S7C4
(locErii I. adrenoreceptorilor presinaptici Gi micGorErii eliberErii
noradrenalinei Jn fanta sinapticE.
&eselective 6selective
A*I

A*I
7
A*I

A*I7
7ad
olol
Prop
rano
lol
#im
olol
Sota
lol
#ert
alol
Pind
olol
3lpr
enol
ol
8p
reno
lol
)il!
e!al
ol
#oli
prol
ol
Penb
utol
ol
3ten
olol
Met
opro
lol
Esm
olol
(iso
prol
ol
Prac
tolol
7ebi
!olo
l
3ceb
utalol
#alin
olol
Indica-ii55ipertensiunea arterialE la tineri,5#3 cu hiperreninemie,5#3 Gi
anginE pectoralE de efort,5#3 Gi aritmii supra!entriculare Gi !entriculare,5#3
tratatE cu !asodilatatoare directe,5#3 tip hiperchinetic,CP6: stenocardie, 6M
acut,#ahiaritmii simpato D adrenalice.
Reac-ii adverse. insuficienF3 cardiac3 mai ales Jn situaFiile Jn care eistE un
deficit de pompE, bradicardie se!erE Gi tulburEri de ritm, mergJnd pJnE la bloc,
fenomene ischemice periferice, senzaFie de rEcealE Jn
etremitaF6,bronhoconstrictie,sedare, tulburEri de somn, rareori depresie. =a
diabetici fa!orizeazE reacFii hipoglicemice.Contraindica-ii astm bronsic,
insuficienFa cardiacE necontrolatE, bloc 3' de grad mare, bradicardia marcatE
"sub //&minut) Gi afecFiunile !asculospastice.3socierea cu !erapamilul trebuie
e!itatE.
A&'I(IPER'E&*I+E /DI8RE'ICE1
Diuretice de ans-3cioneazE la ni!elul segmentului ascendent al ansei lui
5enle inhibNnd reabsorbia de 7a
B
, @
B
, Cl
.
. 3u un efect diuretic foarte intens
crescNnd foarte mult eliminarea de sare i apE. 3ceste diuretice sunt folosite
cel mai frec!ent ca tratament de urgenE Jn edem pulmonar acut i criza
hipertensi!E "pe cale intra!enosE) sau ca tratament cronic Jn insuficien a
cardiacE,edeme.Eemple: Furosemid, Acid etacrinic, Bumetanid, Torsemid
Diuretice tiazidice-3cioneazE la ni!elul ansei lui 5enle JmpiedicNnd
reabsorbia de 7a
B
i Cl
.
cu o cretere consecuti!E a eliminErii urinare de @
B
.
Efectul diuretic al tiazidelor este mai puin intens decNt cel al diureticelor de
ansE. Se administreazE ca tratament cronic al insuficienei cardiace,
hipertensiunii arteriale, edemelor cardiace, renale
sau hepatice.Eemple: Hidroclorotiazid, Butizida, Metolazona
Diuretice antialdosteronice-3cioneazE prin blocarea receptorilor
pentru aldosteron (pironolactona!, sau
ca antagoni ti ai aldosteronului"#riamteren i amilorid) ca urmare, scade
reabsorbia tubularE de 7a
B
i scad eliminarea urinarE de @
B
. Sunt indicate Jn
stErile de hiperaldosteronism.Eemple: pironolactona, Amilorid, Triamteren
Diuretice inhibitoare ale anhidrazei carbonice-Scade formarea de acid
carbonic, iar apoi scade disponibilul de ioni de hidrogen pentru
schimburile 7a
B
&5
B
la ni!elul tubului contort distal i la ni!elul canalului
colector.Eemplu: Acetazolamida
Diuretice osmotice-Substane care filtreazE glomerular, rEmNn Jn urinE i
rein echi!alentul osmotic de apE. Pro!oacE eliminarea unei cantitEi mari de
apE. Sarea eliminatE este uor crescutE faE de o eliminare
normalE.Eemple: Manitol, "ree, #zosorbid,Efect asupra potasemiei
Diuretice care elimin potasiu-Puternic:tiazde$Mediu: diuretice de ansE,
inhibitorii anhidrazei carbonice
Diuretice care rein potasiu-antialdosteronice competiti!e i de efect
6ntensitatea efectului diuretic
Eficacitate mare: diuretice de ansE . furosemid
Eficacitate medie: tiazide
Eficacitate slabE: 6nhibitorii anhidrazei carbonice, 3ntagonitii aldosteronului
)urata aciunii
)urata scurtE"O>h): )iuretice de ansE ",.>h)
)uratE medie ">.,+h):
#iazide: hidroclorotiazida, ciclopentiazida, butizida "?.1,h)
3ntagonisti de efect ai aldosteronului: triamteren ">.10h), amilorid ",+h)
)uratE lungE "S,+h)
#iazide : ciclotiazida ",+.->h)
Sulfonamide heterociclice : clortalidon, clopamid, indapamid ",+.->h)
3ntagonitii competiti!i ai aldosteronului : spironolactona
Farmacoto%icologie
Efecte secundare : dezechilibre electrolitice si acido.bazice si dezechilibre
metabolice.
Efecte toice : asupra madu!ei hematoformatoare "cu leucopenie si
trombopenie)4 renale si digesti!e
Efecte alergice : eruptii cutanate "la sulfamide)
)ependenta de diretice : la femeile de !arsa mi*locie edemelor, cu edeme in
ortostatism, dupa oprirea tratamentului cu diuretice de ansa, se inregistreaza
agra!area edemelor4 in aceste cazuri se e!ita diureticele foarte acti!e si se
instituie dieta hiposodata.
Efecte rebound : retentie hidrosalina si edeme la intreruperea brusca a
administrarii unui timp indelungat.
A&'I(IPER'E&*I+E /IEC a angiotensinei Inhibitorii enzimei de
conversie)
6nhibitorii enzimei de con!ersie: Captopril, Enalapril, <amipril, =izinopril,
Perindopril, etc.
E$ecte $armacodinamice5
micGoreazE ni!elul de angiotenzina 66 Jn sNnge Gi Fesuturi,
micGoreazE sinteza Gi eliberarea aldosteronului,
micGoreazE eliberarea noradrenalinei Jn sinapse,
micGoreazE formarea endotelinei Jn endoteliul !ascular,
creGte ni!elul bradi2ininei Gi prostaglandinelor !asodilatatoare.
Farmacocinetica5
%A&T'&(#)")* 3bsorbFia e bunE pe stomacul gol, alimentele JnsE pot
micGora absorbFia cu -09, deaceea se recomandE de administrat cu o orE
Jnaintea mesei. ConcentraFia maimalE Jn plasmE peste -0 D ;0 min. Cuplarea
cu proteinele plasmatice -09, #
1&,
D , ore. Mn ficat primJnd grupa sulfhidricE
se transformE Jn metaboliFi neacti!i, JnsE uGor pot ceda aceastE grupE de!enind
iarEGi acti!i. #
1&,
a metaboliFilor constituie ; D 1, ore. Se eliminE 1/9 cu urina
Gi ,/9 cu bila.
)ozarea Captoprilului 1,,/ D ,/ mg de - ori pe zi.
+,A)A&(#)") D reprezintE promedicament. 3bsorbFia e bunE Gi nu depinde
de primirea alimentelor. (iodisponibilitatea +09, concentraFia maimalE a
metaboliFilor Jn sJnge este peste - D + ore. #
1&,
D 11.-0 ore. Cuplarea
enalaprilului cu proteinele plasmatice >0 D ?09. eliminare sub formE de
metaboliFi acti!i cu urina 109, restul cu bila.
)ozarea obiGnuitE 1.+0 mg Jn 1., prize. Cura de tratament dureazE de la , luni
pJnE la + ani.
Cu cJt afinitatea preparatului e mai JnaltE faFE de enzima de con!ersie:
cu atNt e mai micE doza terapeuticE necesarE4
cu atNt mai durabil este efectul hipotensi!4
cu atNt mai puFin pronunFate sunt efectele nedorite.
Indica-iile IECo5creGterea stabilE a #3 la tineri, cErora sJnt contraindicate I.
adrenoblocantele,hipertensiune cu semne de insuficienFE cardiacE,5#3 cu
diabet zaharat,5#3 cu patologia !aselor periferice,5#3 cu afectarea
rinichilor,5#3 la persoanele ce au suportat 6M acut,5#3 reno!ascularE,5#3
la obezi,5#3 Jn insuficienFa renalE cronicE, ce nu efectueazE dializa.
Reac-ii adverse. <eacFii alergice, tusE uscatE, dereglEri dispeptice, efect
embriotoic, ma*oreazE creatinina, urea Jn sNnge
Interac-iuni medicamentoase. 3socierea 6ECo Gi diureticelor potenFiazE
efectul antihipertensi! "nu se recomandE asocierea diureticilor ce reFin ionii @
B
din cauza hiper2aliemiei posibile). )e asemenea potenFarea efectului
hipotensi! are loc la pro!oacE asocierea 6ECo cu I.adrenoblocantele sau
blocantele canalelor de calciu. 3ntiinflamatoarele nesteroidiene micGoreazE
efectul 6EC.
A&'I(IPER'E&*I+E blocantele receptorilor angiotensinici"=ozartan,
6rbesartan, 'alsartan)
)eprimarea S<3 prin blocarea receptorilor 3# 66 e!itE implificarea Jn
metabolismul en2efalinei, bradi2ininei, substanFei P Gi altor peptide, ce posedE
efect antiinflamator. Prin urmare !a fi limitat numErul reacFiilor ad!erse.
Efecte farmacodinamice Jn comparaFie cu efectele 6ECo:
=ipsa efectelor nedorite legate de eliberarea bradi2ininei Gi substanFei P "tusE,
reacFii alergice),
=ichidarea totalE a tuturor efectelor angiotenzinei 66, indiferent de mecanismul
lui de producere Jn Fesuturi "de eemplu prin himazE, endopeptidazE etc.),
3cFiune mai moale asupra hemodinamicei renale,
6ntensificarea acFiunei compensare a 3# 66 asupra 3#
,
.receptorilor ca rezultat
al acFiunii selecti!e asupra 3#
1
.recptorilor.
3cFiunea hipotensi!E a blocantelor 3#
1
se datoreGte:
)iminuErii acFiunii presorii a 3# 66 asupra !aselor,
)iminuarea reabsorbFiei 7a
B
Jn canaliculii renali,
)eprimarea sistemului reninE.angiotenzina Jn S7C,
=imitarea acti!itEFii sistemului ner!os simpatic,
<egresarea remodelErii patologice a pereFilor !asculari "hiperplaziei Gi
hipertrofiei).
Farmacocinetica5
Remediu
medicame
ntos
9iodi
spo
nibilit
ate0
:
.egtura
cu
proteine
plasmatic
e0 :
'
;
0
ore
Meta
bolit
activ
Doze
le0
mg
=ozartan -- ;?,1.;;,? ,">.
;)
da /0.
100
'alsartan 10.-/ ;/ > nu ?0.
-,0
6rbesartan >0.?0 ;0 11.
1/
nu 1/0.
-00
.ozartan se Jntroduce intern. 3bsorbFia puFin este influenFatE de hranE.
(iodisponibilitatea constituie ,/.--9, #
1&,
1.1,/ ore. Se metabolizeazE Jn ficat
prin carboilare cu formarea metabolitului sEu acti! farmacologic, care se
cupleazE cu proteinele plasmatice ;;9. #
1&,
a metabolitului >.; ore. Se eliminE
cu urina //9 sub formE de metaboliFi acti!i Gi 119 sub formE neschimbatE.
<estul preparatului se eliminE prin bilE.
Din reac-ii adverse poFi fi JntJlnite reacFii alergice, colapsul ortostatic,
hiper2aliemie.
Interac-iuni medicamentoase. Se utilizeazE blocanFii 3# receptorilor Jn
asociere cu diuretice pentru potenFiarea efectului antihipertensi!. Mn acelaG
scop se pot asocia cu 6ECo, I.adrenoblocantele, blocantele canalelor de calciu.
A&'I(IPER'E&*I+E /antagonistii Ca1
Mn dependenFE de receptorii implicaFi blocantele canalelor lente de calciu se
!or clasifica Jn , grupe: preponderent cu acFiune asupra cordului "deri!aFii
fenilalchilaminei Gi benzodiazepinei) Gi <M cu acFiune asupra !aselor
"deri!aFii dihidropiridinei).
Mecanismul ac-iunii <i e$ectele $armacodinamice. <emediile
medicamentoase aacestei grupe inhibE selecti! canalele lente de calciu din
cord "celulele pacema2er Gi cardiomiocitele) Gi din celulele musculare netede a
!aselor. Prin urmare scade contractilitatea miocardului, FCC, !iteza de
conducere Jn sinusul 3' Gi se produce !asodilataFie.(locantele canalelor lente
de calciu din generaFia a doua "nitrendipina, isradipina, amlodipina, felodipina,
nisoldipina) se deosebesc de preparatele din generaFia JntJi prin duratE mai
lungE de acFiune. 7icardipina Gi nisoldipina posedE acFiune inotrop negati!E
mai puFin pronunFatE. 7imodipina posedE acFiune mai selecti!E asupra
tonusului !aselor cerebrale. 6sradipina, amlodipina, felodipina practic nu reFine
ionii 7a
B
Gi apa Jn organism.ParticularitEFile farmacodinamiei acestor grupe la
!om re!edea Jn corespundere cu reprezintaFii tipici a lor !erapamilul Gi
nifedipina.3mbele preparate micGoreazE automatismul nodului sinusal,
conductibilitatea Jn nodul atrio D !entricular, contractilitatea miocardului
"toate aceste efecte micGoreazE necesitatea cordului Jn oigen), relaeazE
musculatura netedE a !aselor preponderent a arteriolelor "de asemenea a
bronGilor, #A6, miometrului), ce contribuie la scEderea <'P Gi respecti! a #3,
practic nu influenFeazE asupra !enelor, dilatE arteriile coronariene Gi
amelioreazE circulaFia Jn !asele colaterale. 6nfluenFa asupra circulaFiei cordului
cJt Gi micGorarea pre Gi postsarcinii, micGorarea contractilitEFii Gi FCC
contribuie efectului antianginos.'erapamilul prin blocarea canalelor de calciu
atJt acti!ate cJt Gi neacti!ate posedE acFiune mai puternicE asupra nodului
sinusal Gi atrio D !entricular "mEreGte perioada refracterE). 3ceste efecte Gi
determinE acFiunea antiaritmicE. Manifestarea efectului inotrop negati! e
direct proporFionalE dozei administrate. 3dministrarea i&! a preparatului scade
!eridic tensiunea arterialE sistolicE Gi diastolicE Jn repaos Gi la efort fizic.
CreGte presiunea Jn !entricolul stJng Gi prin urmare creGte presiunea Jn artera
pulmonarE Gi atriul drept, cu toate cE <'P Jn circuitul mic se micGoreazE.
3cFiunea rezultantE a 'erapamilului asupra FCC Gi contractilitEFii miocardului
este determinatE de raportul Jntre epresi!itate manifestErii reflectorii a
sistemului simpatic, ca urmare a scEderii <'P, ei acFiunii inotrop Gi cronotrop
negati!e propriu.zice.7ifedipina blocheazE canalele de calciu lente a !aselor
Jn doze mai mici decJt cele necesare pentru acFiunea lui asupra cordului.
Preparatul acti!eazE sistemul ner!os simpatic Jn urma !asodilataFiei
pronunFate Gi astfel creGte FCC, debitul cardiac Gi !olum bEtae, scurtarea
sistolei.Manifestarea acFiunei hipotensi!e a 7ifedipinei depinde de tonusul
iniFiai a arterelor.
Reac-ii adverse. =a administrarea JndelungatE pot pro!oca constipaFii, atonia
!ezicii urinare.
8R3E&'E (IPER'E&*I+E'RA'AME&'
Mn tratamentul puseelor hipertensi!e e necesar respectarea unor principii:
<educerea #3 progresi!, dar nu abrupt, pentru e!ita ischemia tisularE4
=ipsa manifestErilor neurologice Gi cardiace este o indicaFie pentru
administrarea <M antihipertensi!e pe cale oralE Gi nu parenteralE.
Preparatele care pot fi utilizate intern sub formE de compr: sJnt 7ifedipina
0,014 Clonidina 0,00001/.0,0001/4 Propranolol 0,014 @etanserina 0,0,4
Furosemid 0,0+.
Perlingual la necesitate compr. 7ifedipinE, Clonidina, 7itroglicerinE 0,000/.
Parenteral i&m se poate administra
Sol. ClonidinE 0,19 . 0,/.1 ml,
Sol. 3zametoniu 19 . 0,- ml,
i&! Sol. ClonidinE pe soluFie fiziologicE,
Sol. Propranolol 0,19 . 1./ ml,
Sol. Furosemid ,9 . ,./ ml,
6&!: Sol. 7itroprusiat de sodiu pe Sol. AlucozE /9 Jn perfuzie,
Sol. )iazoid.
Cauzele 53 refractare
#ratamentul neadec!at:
)oze mici de antihipertensi!e
3sociere neadec!atE. Sunt indicate <M cu acelaGi mecanism de acFiune
6nacti!area rapidE a <M. Ltilizarea paralelE a <M ce produc acti!area
fermenFilor hepatici "barbituricele, rifampicina etc.)
3ntagonism la asocierea <M:
antidepresi!e
inhibitorii M38
glucocorticoizi
anticoncepFionale
antiinflamatorii nesteroidiene
simpatomimetice, utilizate local Jn rinite.
3lte cauze:
masa corporalE
utilizarea alcoolului
fumatul, deoarece acti!eazE fermenFii hepatici, mai ales oidazele ce
metabolizeazE:
A&'IARI'MICE
3ntiaritmicele sunt medicamente utile atNt Jn tratamentul cNt Gi Jn profilaia
aritmiilor cardiace. 3cFiunea acestor preparate se datoreGte JnlEturErii unor
dereglEri ale automatismului sau a conducerii la ni!elul inimii.
Clasi$icarea antiaritmicelor
Clasa I. (locantele canalelor de sodiu "include - subclase, Jn funcFie de
timpul de recuperare a canalelor blocate).
Clasa I A5 "timpul de recuperare a canalelor blocate de sodiu Jntre -00
milisecunde Gi 1/00 milisecunde) chinidina, procainamida, disopiramida,
aprindina, imipramina, a*malina, lora*mina, pra*maliul bitartrat.
Clasa I 95 "timpul de recuperare a canalelor blocate de sodiu < -00
milisecunde) lidocaina, tocainida, meiletina, fenitoina.
Clasa I C5 "timpul de recuperare a canalelor de sodiu blocate > 1/00
milisecunde) flecainida, encainida, lorcainida, moracizina, propafenona.
Clasa II. (locantele (eta.adrenergice:
7eselecti!e: propranolol, pindolol, timolol, sotalol.
Selecti!e "
1
> > >
,
): metoprolol, acebutolol, alprenolol, atenolol.
Clasa III. Preparatele care prelungesc perioada refractarE efecti!E Gi
potenFialul de acFiune: amiodarona, ibutilida, sotalolul, bretiliul tosilat.
Clasa I+. (locantele canalelor de calciu: bepridilul, !erapamilul, galopamilul,
diltiazemul.
Mecanismele aritmogenezei
Aritmii prin tulburri n generarea impulsului.
Mecanism de automatism normal
6nsuficienFa automatismului normal "bradicardia sinusalE)
CreGterea automatismului nodului sinusal "tahicardia sinusalE)
Mecanism de automatism anormal "din fibrele Pur2in*e sau miocardul
!entricular etc., eemplu D ritmul !entricular accelerat).
3cti!itate de automatism declanGatE "triggered).
Postdepolarizare precoce "Jn faza a - a repolarizErii, este fa!orizatE de
bradicardie, hipo2aliemie, de unele antiaritmice care prelungesc durata
potenFialului de acFiune)
Postdepolarizare tardi!E "Jn faza a +, diastolicE, este fa!orizatE de ischemia
miocardicE, catecolamine, glicozidele cardiace care cresc disponibililul de ioni
de calciu Jn celulele miocardice).
Parasistolia "focar ectopic de automatism Jn *urul cEruia se formeazE o zonE de
ecitabilitate redusE printr.o interacFiune electronicE cu modularea centrului
parasistolic de cEtre bEtEile sinusale).
Aritmii prin tulburri n conducerea impusului.
(loc unidirecFional sau bidirecFional fErE mecanism <e.entrP.
(loc unidirecFional cu fenomenul <e.entrP.
<eflectare "o formE particularE de reintrare ce apare printr.un mecanism de
JntNrziere a conducerii unui impuls Jntr.o zonE limitatE, cu re!enirea acestuia
Jnapoi la punctul de plecare).
Conducere ascunsE "un fenomen mai bine cunoscut Jn fibrilaFia atrialE Jn zona
3', eplicNnd neregularitatea ritmului !entricular).
Aritmii prin tulburri asociate de generare anormal a impulsului cu
tulburri de conducere /interac-iuni ntre dereglrile de automatism <i
conducere cu blocuri de ntrare <i ie<ire0 supresie a conducerii etc.1.
A&'IARI'MICE /.ID)CAI&A1
Mecanismul de ac-iune0 propriet-i $armacodinamice. Preparatele din aceastE
grupE blocheazE canalele membranare rapide pentru sodiu, dar disociazE foarte
repede de locurile de legare din aceste canale "timpul de refacere a
premeabilitEFii canalelor este < 0,- secunde). 3ceasta face ca blocarea sE fie
operantE numai cNnd miocardul este depolarizat sau Jn condiFii de tahicardie cNnd
fibrele miocardice se descarcE cu o frec!enFE mare. Mn aceste condiFii creGte
disponibilul de canale sensibile la blocare. Prin acest mecanism, antiaritmicele
scad !iteza depolarizErii sistolice, Jncetinind conducerea la ni!elul sistemului
5is.Pur2in*e atunci cNnd fibrele sunt depolarizate sau se descarcE cu o frec!enFE
mare.3ntiaritmicele din grupa lidocainei inhibE acti!itatea electricE a sectorelor
depolarizate, arimogene, Fesuturile cu descErcEri automate rapide din miocardul
!entricular fErE a influenFa semnificati! Fesuturile normale, fiind eficiente Jn
aritmiile legate cu depolarizarea "de eemplu D Jn ischemie, intoicaFie
digitalicE), totodatE fiind neeficiente Jn aritmiile care apar Jn Fesut polarizat
normal "de eemplu D Jn fibrilaFia atrialE, fluterul atrial).Mn doze terapeutice,
lidocaina nu influenFeazE contractilitatea, !iteza conducerii atrio!entriculare,
presiunea arterialE sistolicE.
Particularit-ile $armacocinetice.
.idocaina se absoarbe bine Jn tubul digesti!, dar este metabolizatE Jn proporFie
mare la prima trecere prin ficat, doar -9 din doza administratE a*ungNnd Jn
plasmE. )in aceste considerente se administreazE parenteral "i&!, i&m). =a
administrarea intramuscularE se absoarbe aproape complet. Se leagE de proteinele
plasmatice Jn proporFie de >0.?09 "Jn dependenFE de concentraFia preparatului Jn
plasmE).Este metabolizatE Jn ficat. Metaboismul intens determinE Gi o perioadE
scurtE de Jn*umEtEFire a lidocainei D 1., ore "Jn mediu D 100 minute). Se eliminE
prin rinichi, 109 sub formE neschimbatE).
Me%iletina se absoarbe bine din tubul digesti! a!Nnd o biodisponibilitate de
aproimati! ;09. <ealizeazE concentraFia plasmaticE maimE peste 1., ore dupE
administrare. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie moderatE ">0.1/9).
#rece Jn laptele matern realizNnd concnetraFii echi!alente cu cele plasmatice. Se
metabolizeazE Jn ficat, metaboliFii sunt neacti!i. Se eliminE cu bila Gi prin rinichi,
inclusi! sub formE neschimbatE "109). #impul de Jn*umEtEFire ;.1, ore. Mn
insuficienFE hepaticE, cardiacE, renalE, infarct mioardic timpul de Jn*umEtEFire se
prelungeGte "1/.,/ ore).
'ocainida. Se absoarbe repede Gi complet dupE administrarea oralE a!Nnd o
biodisponibilitate apropiatE de 1009. 3dministrarea concomitentE a alimentelor
nu influenFeazE cantitatea de substanFE absorbitE doar Jncetinind absorbFia. PuFin
se leagE de proteinele plasmatice "109). ParFial este metabolizatE Jn ficat. Se
eliminE prin rinichi, +09 sub formE neschimbatE. 3lcalinizarea urinei
micGoreazE considerabil proporFia preparatului eliminat sub formE neschimbat.
#impul de Jn*umEtEFire D1/ ore.
Fenitoina se absoarbe de regulE complet, dar lent dupE administrarea oralE. Se
leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie mare ";09).
Mn insuficienFa hepaticE, hipoproteinemie, uremie proporFia de preparat cuplatE cu
proteinele scade. )istribuFia tisularE se face relati! repede. Este epuratE Jn mare
mEsurE prin metabolizare hepaticE. Epurarea se face lent. #impul de Jn*umEtEFire
plasmaticE este dependent de dozE, fiind de >.,+ ore.
Indica-ii pentru administrare.
.idocaina D tratamentul de urgenFE a aritmiilor !entriculare "etrasistole
frec!ente, tahicardii !entriculare) la bolna!ii cu infarct acut de miocard,
intoicaFii cu digitalice, dupE inter!enFii chirurgicale pe cord, Jn timpul
cateterismul cardiac.
Me%iletina D tratamentul aritmiilor !entriculare se!ere, periculoase pentru !iaFE.
'ocainida D tratamentul tahiaritmiilor !entriculare gra!e, periculoase pentru
!iaFE, inclusi! la bolna!ii cu funcFie !entricularE stNngE se!erE, care nu rEpund la
alte tratamente antiaritmice.
Fenitoina D aritmiile digitalice "tahiaritmii supra!entriculare cu bloc 3',
etrasistole Gi tahiaritmii !entriculare)4 aritmii !entriculare la bolna!i cu anginE
pectoralE.
Reac-ii adverse.
.idocaina de obicei se suportE bine,parestezii, tremor, ameFeli, greFuri de origine
centralE, diminuarea auzului, dizartie, somnolenFE, agitaFie, dezorientare. )ozele
ecesi!e pot pro!oca con!ulsii, comE, paralizia respiraFiei. Me%iletina relati!
frec!ent poate pro!oca greFuri, !omE, somnolenFE, ameFeli, tulburEri de !edere,
nistagm, tremor, parestezii, halucinaFii. Supradozarea poate pro!oca bradicardie,
hipotensiune, con!ulsii. <ar pot fi dereglEri a hematopoezei D leucopenie sau
agranulocitozE, trombocitopenie. Ca Gi la alte antiaritmice eistE risc aritmogen.
'ocainida0 ca reacFii ad!erse mai frec!ent poate pro!oca greaFE !omE, ameFeli,
parestezii, mai rar.stare confuzi!E. Poate agra!a deficitul de pompE la bolna!ii cu
insuficienFE cardiacE.
Fenitoina poate pro!oca tulburEri cerebeloase re!ersibile D !erti*, nistagm,
greaFE, !omE, ataie, uneori. o stare de stupoare. Fiind administratE i&! repede
poate fi cauzE de hipotensiune arterialE Gi bloc. <iscul aritmogen este mic.
A&'IARI'MICE/C(I&IDI&A1
Chinidina se absoarbe bine din tubul digesti!, a!Nnd o biodisponibilitate de 11.
?09. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de ?19. Este Jn mare parte
metabolizatE Jn ficat, formNnd Gi metaboliFi acti!i "-.hidroichinidina are o
potenFE antiaritmicE similarE chinidinei). Se eliminE prin filtrare glomeruralarE Gi
secFie tubularE, inclusi! parFial Gi sub formE neschimbatE "1?9). #impul mediu
de Jn*umEtEFire este de >,, ore.
Indica-ii pentru administrare5#ahiaritmii supra!entriculare "etrasistolii,
fibrilaFie Gi fluter atrial, tahicardii paroismale).#ahiaritmii !entriculare
"etrasistolii, tahicardii paroismale). Preparatele cu acFiune, anticolinergicE
trebuie administrate cu prudenFE la bolna!ii cu tahicardii paroismale Gi bolna!ii
cu TPT.
Contraindica-ii56nsuficienFE cardiacE gr. 666 D 6' 7:33. (loc atrio!entricular
gr. 66. Uoc cardiogen, stare de lipotimie. 3ritmii cauzate de intoicaFii cu
digitalice. 6diosincrazie la preparat "chinidina, procainamida). (loc de ramurE
"8<S > 0,1, sec.).PrudenFE Jn stEri hipotensi!e.
Reac-ii adverse5 dereglEri dispeptice D diminuarea apetitului, greaFE, !omE,
diaree. )ereglEri de conducere atrio!entricularE, intrer!entricularE. 5ipotensiune
arterialE "chinidina, procainamida). 3gra!area insuficienFei cardiace
"disopiramida). Efecte atropinice D uscEciune Jn ca!itatea bucalE, dereglEri de
!edere, dereglEri a micFiunii "disopiramida G.a.). <eacFii alergice "chinidina,
procainamida). Sindrom lupoid "procanamida). 3cFiune neurotoicE "ameFeli,
cefalee).
A&'IARI'MICE /9E'A ADRE&)9.)CA&'E1
Mecanismul de ac-iune0 propriet-i $armacodinamice5Stimularea
simpatoadrenergicE a inimii contribuie la creGterea de 3MP ciclic cu mErirea
secundarE a concentraFiei ionilor de calciu Jn fibrele miocardice, efect
responsabil de acFiunea inotrop.poziti!E Gi de fa!orizarea automatismului
sinusal Gi a celui ectopic.(locantele beta.adrenergice blocheazE competiti!
receptorii beta.1 adrenergici de pe membranele celulelor miocardice,
JmpiedicNnd acFiunea stimulantE a simpaticului Gi a catecolaminelor circulante
asupra inimii. Prin blocarea beta.adrenergicE este JmpiedicatE acFiunea
catecolaminelor de micGorare a efluului de potasiu Jn cursul depolarizErii
diastolice Gi de creGtere a influului de calciu Jn timpul depolarizErii
sistolice.Pe lNngE acFiunea antiaritmicE, blocantele beta.adrenergice mai
posedE acFiune antianginoasE, antihipertensi!E, anioliticE, antimigrenoasE,
sunt de asemenea utile ca remedii suplimentare Jn tratamentul cardiomiopatiei
hipertrofice, tireotoicozei Gi a tremurului.Indica-ii pentru
administrare55#3,#ahiaritmii supra!entriculare din nodul sinusal,
atrio!entricular),3ritmii dependente de influenFe simpatoadrenergice
ecesi!e ,3ritmii !entriculare caracterizate prin repolarizare
neomogenE,3ritmii !entriculare din boala coronarianE "efect antiaritmic, efect
antianginos),6nfarct acut miocardic, inclusi! la bolna!ii cu disfuncFie
!entricularE marcatE "efect antiaritmic, efect antianginos),FibrilaFie Gi fluter
atrial "pentru a micGora frec!enFa cardiacE).Reac-ii adverse5(radicardie
ecesi!E, bloc atrio!entricular,)eclanGarea sau agra!area insuficienFei
cardiace,Fa!orizarea bronhoconstricFiei,MnrEutEFirea circulaFiei periferice cu
senzaFia de rece la etremitEFi,Fa!orizarea reacFiilor hipoglicemice la
diabetici,SenzaFia de obosealE "de origine centralE),diminuarea funcFiei
seuale "la administrarea dozelor mari anietate, dereglEri de somn, greFuri,
!omE, constipaFii, diaree.
A&'IARI'MICE/A&'A3)&I*'II Ca1
Mecanism de acFiune, proprietEFi farmacodinamice.
)in multitudinea de preparate care blocheazE canalele de calciu, Jn calitate de
antiaritmice se utilizeazE !erapamilul galopamilul, diltiazemul Gi bepridilul,.
ProprietEFile antiaritmice a acestor preparate se datoresc JmpiedicErii influului
de calciu la ni!elul celulelor miocardice cu potenFial de acFiune lent din nodul
sinusal Gi nodul atrio!entricular, a cEror ecitaFie este dependentE de calciu
"depolarizarea acestor celule corespunde deschiderii canalelor membranare lente
prin care are loc influul ionilor de calciu). 3ntiaritmicele din aceastE clasE
blocheazE atNt canalele acti!ate de calciu cNt Gi cele care se gEsesc Jn stare
inacti!E, deci Jn timpul depolarizErii sistolice "faza 0) Gi repolarizErii "fazele 6 Gi
66).
Farmacocinetica blocantelor de calciu:'erapamil ul . =a administrare oralE se
absoarbe Jn proporFie de ;09 din doza administratE, JnsE biodisponibilitatea este
numai de ,0.-/9 datoritE metabolizErii la primul pasa* hepatic. =a administrare
JndelungatE Gi Jn doze mariDbiodisponibilitatea creGte. Se leagE de proteinele
plasmatice Jn proporFie de ;09. Se distribuie larg Jn organism, trece Jn laptele
matern. Este metabolizat Jn ficat. Se eliminE preponderent "109) cu urina sub
formE de metaboliFi, -.+9 sub formE neschimbatE Gi ;.1>9 cu bila Gi masele
fecale.#impul de Jn*umEtEFire plasmaticE mediu D + ore, Jn tratament prelungit
creGte dublu "?.1, ore).)iltiazemul. Fiind administrat oral se absoarbe bine, dar
biodisponibilitatea este de +09 datoritE metabolizErii la primul pasa* hepatic, Jn
tratament Jndelungat D biodisponibilitatea creGte. Se leagE de proteine plasmatice
Jn proporFie de 10.?09. Se metabolizeazE Jn ficat cu a*utorul sistemului de
oidaze citocrom P +/0. Se eliminE cu bila Gi cu urina ",.+9 sub formE
neschimbatE). #impul de Jn*umEtEFire D -,/ ore "/.? ore la doze mari,
repetate).(epridilul se absoarbe repede Gi complet din tubul digesti!.
(iodisponibilitatea preparatului este de >0.109 datoritE metabolizErii la 6.ul
pasa* hepatic. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de ;;9.
ConcentraFia Jn laptele matern este de 1&- din concentraFia plasmaticE. Se
metabolizeazE Jn ficat, formNnd un numEr mare de metaboliFi "11), unul fiind
acti!. Se eliminE cu urina "109), bila Gi masele fecale ",,9). )oar ,.+9 . sub
formE neschimbatE. #impul de Jn*umEtEFire D ,+ ore.
6ndicaFii pentru administrare:#ahiaritmii supra un cu!Nnt !entriculare: tahicardie
paroisticE, fibrilaFie atrialE, etrasistolie.
ContraindicaFii:(radicardie marcatE.6nsuficienFE cardiacE moderatE sau
gra!E.(loc atrio!entricular gr.66.666.(oala nodului sinusal "sic2 sinus
sPndrome).5ipotensiune arterialE "#3 sistolicE sub ;0 mm col.5g).Uocul
cardiogen.FibrilaFia arterialE, fluterul atrial, tahicardia paroisticE cu sindrom
TPT cNnd impulsul se propagE la ni!elul nodului 3' Jn direcFia retrogradE.
<eacFii ad!erse:=a administrarea blocantelor de calciu mai frec!ent "V >9
bolna!i) se JntNlnesc constipaFii, uneori diaree, greFuri, discomfort abdominal.
Efectele nedorite cauzate de acFiunea !asodilatatoare a preparatelor se JntNlnesc
la 1.-9 pacienFi Gi se pot manifesta prin ameFeli, cefalee, edeme, hipotensiune
arterialE, bufeuri de cEldurE.(locul atrio!entricular se!er, bradicardia marcatE,
insuficienFa cardiacE sunt mai rare "19).=a bolna!ii cu fibrilaFie atrialE Gi
sindromul TPT se poate produce tahicardie Gi chiar fibrilaFie !entricularE "mai
puFin de 19).Mn special este crescut riscul de reacFii ad!erse cardiace gra!e la
in*ectarea intra!enoasE a preparatelor.<eacFiile alergice se JntNlnesc rar.
A&'IARI'MICE remediilor ce mresc durata poten ialului de ac iune
Mecanismul de acFiune, proprietEFi farmacodinamice.
3ntiaritmicele din aceastE grupE au o proprietate comunE D de a bloca canalele
pentru potasiu Jn miocardiocite prelungind durata potenFialului de acFiune Gi a
perioadei refractare efecti!e Jn cEile de conducere din atrii, !entricule Gi fibrele
Pur2in*e "Jndeosebi la ni!elul sistemului 5is.Pur2in*e Gi miocardul !entricular).
Cele mai importante preparate din aceastE grupE au efecte suplimentare,
asemEnEtoare altor clase de antiaritmice. Ele blocheazE Gi canalele pentru sodiu,
contribuind prin aceasta la creGterea duratei potenFialului de acFiune.
3miodarona blocheazE canalele de potasiu JmpiedicNnd efluul ionilor de potasiu
din celule, blocheazE canalele sodiului inacti!itate, cu timpul de refacere a
canalelor de 1,> secunde, JmpiedicNnd influul sodiului, scade influul ionilor de
calciu blocNnd canalele de calciu, posedE acFiune antagonicE necompetiti!E faFE
de receptorii alfa D Gi beta.adrenergici.
Sotalolul este un blocant beta.adrenergic neselecti!, fErE acFiune
simpatomimeticE intrinsecE, fErE acFiune membranostabilizatoare "de tip
chinidinic).SumeazE proprietatea de a Jncetini repolarizarea cu efectul blocant
beta.adrenergic, aparFinNnd dupE acFiunile electrofiziologice claselor 66 Gi 666.
6butilida este un alt antiaritmic care prelungeGte potenFialul de acFiune, fiind situat
datoritE acestei proprietEFi Jn clasa 666 de antiaritmice. Eficacitatea Jn con!ersia
rapidE la ritmul sinusal al fibrilaFiei atriale sau fluterului atrial este superioarE
sotalolului.
(retiliul tosilat este un simpatolitic, utilizat iniFial ca antihipertensi!. Mecanismul
de acFiune nu este precizat pNnE la capEt. (retiliul prelungeGte potenFialul de
acFiune Gi perioada refractarE efecti!E Jn !entricule "dar nu Gi Jn atrii), acFiune mai
pronunFatE Jn condiFii de ischemie, cNnd durata potenFialului de acFiune este mai
scurtE. (retiliul produce o deprimare rapidE a fibrilaFiei !entriculare, creGte Jn
mod caracteristic pragul pentru fibirlaFia !entricularE, efecte condiFionate
probabil de acFiunea directE asupra miocardului.
Farmacocinetica:dupE administrare oralE, se absoarbe lent Gi parFial cu !arietEFi
indi!iduale, Jn proporFie de ,0.//9 din doza administratE. Se distribuie Gi se
acumuleazE preponderent Jn lipidele tisulare Gi Jn organele bine !ascularizate
"plEmNni, ficat, splinE), fapt ce contribuie la instalarea lentE a concentraFiei
stabile terapeutice Gi eliminarea lentE din organism. Se leagE aproape Jn totalitate
de proteinele plasmatice ";>9). Epurarea se face prin metabolizare hepaticE, unul
dintre metaboliFi are acti!itate antiaritmicE.#rece Jn laptele matern Jn proporFie de
,/9. Eliminarea se face prin bilE Gi scaun. )upE Jncetarea tratamentului
eliminarea se prelungeGte pJnE la 1.; luni.(retiliul tosilat se absoarbe limitat din
intestin fiind neeficient la administrare oralE.
6ndicaFii pentru administrare.aritmii !entriculare Gi supra!entriculare,suprimarea
fibrilaFiei atriale acute sau a fluterului artial "administrare i&!) Gi pentru
menFinerea ritmului sinusal dupE con!ersiune "administrare oralE),pre!enirea
tahicardiei paroismale supra!entriculare. 3ritmii !entriculare susFinute Gi alte
aritmii !entriculare periculoase pentru !iaFE.
ContraindicaFii pentru administrare.3miodarona este contraindicatE Jn
bradicardie sinusalE, bloc sinoatrial, bloc atrio!entricular gr.66.666, boli ale
tiroidei Gi la femeile JnsErcinateSotalolul este contraidicat la bolna!ii cu
insuficienFE cardiacE decompensatE, bloc atrio!entricular gr.66.666, astm bronGic,
afecFiuni !asculospastice.
<eacFii ad!erse.=a administrarea Jn doze mari, amiodarona poate pro!oca
bradicardie marcatE, Jn special la persoanele de !NrstE JnaintatE Gi uneori
alungirea inter!alului W# "cu toate cE riscul torsadei !Nrfurilor este mic).
<eacFiile ad!erse etracardiace sunt cauzate de:
depozitarea amiodaronei Jn unele organe:
Jn cornee, cu tulburEri !izuale uneori "reducerea acuitEFii !ederii, halouri colorate
etc)4
Jn piele, cu fotosensibilizarea pielii "se e!itE epunerea la soare Jn tratamentul cu
doze mari)4
Jn tiroidE, cu fenomene de disfuncFie tiroidianE "hipotiroidism, mai rar
hipertiroidism)4
acFiunea neurotoicE cu cefalee, parestezii, tremor, ataie "apar Jn proporFie de
/9 pentru dozele uzuale, dar sunt frec!ente la dozele mari)4
componentE alergicE Gi posibil fenomenele de fosfolipidozE "amiodarona inhibE
fosfolipazele, determinNnd acumularea de fosfolipide Jn lizozomi la ni!elul
plEmNnilor Gi Jn alte Fesuri a!Nnd consecinFe toice) cu fibrozE pulmonarE.
A&'IA&3I&)A*E /beta adrenoblocante1
Clasificarea preparatelor antianginoase.
Preparatele ce micGoreazE necesitatea Jn oigen a miocardului Gi mEresc aportul
oigenului spre miocard:
7itraFii organici
Molsidomina
(locantele canalelor calciului
3miodarona
Preparatele ce micGoreazE necesitatea Jn oigen a miocardului:
.blocantele
Preparatele ce mEresc aportul oigenului spre miocard:
Coronarodilatatoarele
.adrenomimeticele "oifedrina, nonahlazina)
Efectul antianginos este Jn legEturE cu acFiunea lor asupra hemodinamicii cu
diminuarea frec!enFei contracFiilor cardiace, a tensiunii arteriale, a contractilitEFii
miocardului.
.blocantele, blocJnd .receptorii din miocard, lipsesc inima de influenFele
simpatice stimulatoare.Efectul bradicardizant apare net Jn condiFiile tahicardiei
emoFionale, de efort sau pro!ocatE prin substanFe .adrenomimetice "epinefrinE,
izoprenalinE). .blocantele micGoreazE forFa Gi !iteza contracFiei, atunci cJnd
acestea sunt stimulate adrenergic. )ebitul cardiac scade datoritE micGorErii
frec!enFei Gi contractilitEFii inimii. Mmpiedicarea tahicardiei Gi a creGterii
contracFiei inimii determinE un consum scEzut de oigen la ni!elul miocardului.
.blocantele uGureazE redistribuirea sJngelui cEtre zonele ischemice
subendocardice, ca urmare a bradicardiei Gi a prelungirii timpului de perfuzie pe
durata diastolei3socierea .blocantelor cu nitraFii organici este a!anta*oasE,
deoarece acFiunea antianginoasE este sinergicE, permite utilizarea de doze mai
mici a fiecErui preparat Jn parte, antagonizeazE reciproc unele efecte nedorite. Mn
cazul asocierii cu antagoniGtii de calciu "!erapamil) se poate produce o deprimare
ecesi!E a contractilitEFii miocardului Gi a conducerii atrio!entriculare.
<eacFiile ad!erse: bradicardie ecesi!E4declanGarea sau agra!area insuficienFei
cardiace4senzaFia de rece la etremitEFi, Jn afecFiunile !asculospastice starea
bolna!ilor se poate agra!a4senzaFia de obosealE "de origine centralE)4fa!orizarea
bronhoconstricFiei Gi JnrEutEFirea stErii la astmatici4creGte riscul reacFiilor
hipoglicemice la diabeticii care primesc antidiabetice4Jn tratament cronic,
Jndelungat pot pro!oca modificarea profilului lipoproteinelor plasmatice Gi
posibilitatea fa!orizErii procesului aterogen.
A&'IA&3I&)A*E/&I'RA'II1
ParticularitEFile farmacodinamice, mecanismul de acFiune al nitraFilor organici.
7itraFii organici pro!oacE !asodilataFie sistemicE Gi coronarianE D acFiuni
responsabile de efectul antianginos marcat al preparatelor.
)ilatE preponderent !enele, micGorJnd Jntoarcerea !enoasE spre inimE
"presarcina), presiunea de umplere a !entriculelor Gi !olumul circulant.
MicGorarea !olumului telediastolic, a presiunii diastolice Jn !entriculul stJng
cu micGorarea forFei compresi!e asupra peretului !entricular D amelioreazE
irigaFia subendocardiacE. Pro!oacE dilataFie arterialE cu diminuarea rezistenFiei
!ascularr periferice "postsarcina), reducJnd astfel postsarcina. 3ceste efecte
farmacodinamice contribuie la micGorarea tensiunii peretlui !entricular, la
micGorarea lucrului inimii cu diminuarea consumului de oigen al
miocardului.
altE acFiune importantE este !asodilataFia coronarianE. 7itraFii organici dilatE
arterele coronare epicardice, JmpedicE spasmul coronarian, fa!orizeazE
circulaFia colateralE.
Prin intermediul oidului nitric Gi tionitriFilor rezultaFi Jn urmE metabolizErii,
substituie factorul relaant endotelial, refEcJnd capacitatea coronarelor de a
rEspunde prin !asodilataFie ca reacFie la diferiFi metaboliFi locali Gi la
tulburErile circulatorii proprii ischemiei.
7itraFii organici inhibE funcFiile plachetare, JmpiedicJnd procesul de adeziune
Gi agregare la ni!elul leziunii aterosclerotice, efect foarte util Jn angina
pectoralE instabilE Gi infarctul miocardic acut.
7itraFii organici posedE acFiune antispasticE, relaeazE musculatura netedE
esofagianE, gastrointestinalE, biliarE, bronGicE Gi a tractului genito.urinar.
Mecanismul molecular de ac-iune5 7itraFi organici se transformE Jn
organism Jn oid nitric "78) Gi tionitriFi. 3ceGti compuGi, consideraFi identici
cu factorul endotelial relaant stimuleazE guanilatciclaza Gi sporesc formarea
AMP.ului ciclic. AMP.ul ciclic comandE procesele de fosforilare, care
determinE micGorarea disponibilului intracelular de calciu, !asodilataFie Gi
inhibarea funcFiilor plachetare.
Particularit-ile $armacocinetice5 7itraFii organici sunt substanFe bine
solubile Jn lipide, fapt ca face ca aceste medicamente sE treacE cu uGurinFE prin
diferite membrne. Se absorb prin mucoasa bucalE, din intestin, din cEile
aeriene Gi transdermic.
(iodisponibilitatea este Jn dependenFE de calea de administrare, de preparat Gi
forma farmaceuticE a preparatului. 3bsorbFia prin mucoasa bucalE se face
repede realizJnd concentraFia plasmaticE eficace Jn cNte!a minute, ceea ce
eplicE instalarea rapidE a efectului.
Pentru preparatele administrate pe cale bucalE, biodisponibilitatea !ariazE mult
Jn dependenFE de substanFE Gi gradul inacti!Erii la trecerea prin ficat.
7itroglicerina este inacti!atE aproape complect la prima trecere prin ficat de
aceea este eficace pe cale oralE Jn doze de /.10 ori mai mari decJt dozele
acti!e la administrare perilingualE. (iodisponibilitatea izosorbid dinitratului
este mai bunE, iar izosorbid mononitratul este puFin inacti!at la 6 trecere prin
ficat a!Jnd o boidisponibilitate de ;0 minute.
Indica-ii pentru administrare5
3ngina pectoralE stabilE,3ngina !asospasticE,3ngina pectoralE
instabilE,6nfarctul acut,6nsuficienFa cardiaca.
Reac-ii adverse5 Cefalee "e frec!entE Jn special la Jnceputul tratamentului),
congestia pielii "mai des Jn *umEtatea superioarE a corpului), bufeuri de
cEldurE, ameFeli, greaFE, slEbiciune. Simptoamele menFionate se atenueazE, ca
regulE, la continuarea tratamentului.)ozele prea mari pot pro!oca
hipotensiune arterialE cu caracter ortostatic. Mn continuare se produce o reacFie
simpaticE compensatorie cu tahicardie Gi creGterea forFei contractile a
miocardului, ce determinE un consum sporit al oigenului.
=a nitraFi organici se poate dez!olta o toleranFE progresi!E. 3cest fenomen
este dependent de dozE Gi timp, fiind caracteristic pentru formele de preparate
care menFin concentraFii sanguine ridicate.
A&'IA&3I&)A*E /A&'A3)&I*'II Ca1
Principale blocante ale canalelor calciului se clasificE Jn urmEtoarele grupe
conform structurii chimice:
fenilalchilamineD galopamilul, tipamilul, anipamilul, ronipamilul4
benzodiazepine. diltiazemul4
dihidropiridine. nifedipinei, amlodipina, felidipina, isrodipina, nicardipina,
nitrendipina, nimodipina, nisoldipina, niludipina Gi altele.
EistE diferenFe importante pri!ind specificitatea de organ Jn acFiunea
blocantelor calciului. 'erapamilul Gi compuGii sEi JnrudiFi acFioneazE asupra
inimii, deprimJnd miocardul contractil Gi inhibJnd funcFia nodului sinusal Gi
atrio.!entricular, de asemenea posedE acFiune !asodilatatoare.
)iltiazemul acFioneazE asemEnEtor, fiind mai puFin acti! ca !erapamilul ca
deprimant al contracFiei miocardului Gi mai acti! ca !asodilatator.
7ifedipina Gi celelalte dihidropiridine pro!oacE predominant !asodilataFie
arteriolarE, coronarianE Gi sistemicE, ne deprimJnd semnificati! Jn dozele
terapeutice funcFiile miocardului.
)iferenFele spectrului farmacologic sunt determinate Jn principal de
diferenFele de structurE, funcFia Gi localizarea canalelor de tipul =, !olta*.
dependente. 3cestea prezintE o di!ersitate mare, corespunzEtoare eistenFei
unei multitudini de izoforme.
#oate blocantele calciului, actualmente disponibile au proprietEFi
antianginoase rele!ante la bolna!ii cu cardiopatie ischemicE.
CercetErile farmacologice au arEtat o eficacitate e!identE Jn angina pectoralE
!asospasticE, unde realizeazE profilaia crizelor Gi JmpiedicE spasmul arterial
coronarian indus de ergometrinE.
Mn angina pectoralE stabilE contribuie la scEderea frec!enFei crizelor anginoase,
la micGorarea consumului de nitroglicerina fiind administrate perilingual Gi
JntJrzierea apariFiei crizei dureroase la efort, blocantele calciului fiind
a!anta*oase atunci cJnd eistE o componentE !asospasticE importantE sau
fiind utilizate Jn asociaFie cu .blocante.
<ezultate bune se obFin Gi Jn angina pectoralE instabilE.
Particularit-i $armacocinetice5 (locantele calciului se absorb Jn proporFie
mare Jn intestin, dar au o disponibilitate limitatE dupE admionistrarea oralE
datoritE epurErii la primul pasa* hepatic. Se leagE Jn proporFie mare de
proteinele plasmatice. )istribuirea Jn organism este largE, incluzJnd sistemul
ner!os central.
Epurarea se face, Jn cea mai mare parte, prin metabolizare Jn ficat, !ariaFiile
indi!iduale fiind mari. #impul de Jn*umEtEFire este de regulE relati! scurt ",.1
ore) ceea ce face necesarE administrarea a mai multe doze pe zi sau folosirea
de preparate retard. CompuGii recent JntroduGi Jn terapeuticE cu un #
1&,
lung se
pot administra Jntr.o singurE dozE pe zi.
Reac-iile adverse5 )eprimarea ecesi!E a inimii, produsE Jndeosebi de
!erapamil poate fi cauzE de bradicardie sinusalE marcatE, bloc 3', stop
cardiac, decompensare cardiaca.
'asodilataFia poate fi cauzE de hipotensiune arterialE Gi edeme
"arteriolodilataFia selecti!E determinE creGterea presiunii Jn capilare cu
transudare). Mai frec!ent pot apare la nifedipinE.
A&'IA&3I&)A*E/PRI&CIPII 'RA'AME&'1
3ngina pectoralE este o afecFiune rEspJnditE, Jn special dupE atingerea !Jrstei
de /0 ani, la baza cEreia se aflE dezechilibrul Jntre aporul de sJnge oigenat
prin coronare Gi necearul de oigen pentru consum al miocardului. )urerea Jn
aceastE afecFiune e cauzatE de acumularea metabliFilor Jn miocard Jn condiFiile
unei apro!izionErii deficitare cu oigen.
Medicamentele utilizae Jn tratamentul anginei pectorale poartE denumirea de
substanFe antianginoase sau medicamente cu acFiune a antianginoasE.
Mn aceastE grupE sunt incluse medicamentele capabile sE Jmpedice episoadele
ischemice, sE combatE crizele dureroase ale anginei pectorale, sE creascE
capacitatea de efort "toleranFa de efort fizic) al
bolna!ului.Tratamentul anginei pectorale incepe cu stabilirea cauzelor si a
factorilor care precipita aparitia sau fa!orizeaza accesul de angor. )eoarece
ma*oritatea cazurilor este urmarea aterosclerozei coronariene, #ratamentul !a
!iza regimul si #ratamentul aterosclerozei. Lneori angina pectorala este
pro!ocata de stenoza aortica, de cardiomiopatii sau de hipertensiunea arteriala.
in acest caz #ratamentul sau se suprapune #ratamentului acestor boli. )upa
caz se trateaza anemia, hipoemia, hipertiroidia, insuficienta cardiaca,
hipertensiunea arteriala si unele aritmii cu ritm rapid. #rebuie combatut
fumatul, obezitatea, sedentarismul, hipercolesterolemia, diabetul zaharat,
hipertiroidismul, stressurile, cu alte cu!inte toti factorii de risc.
Efortul nu trebuie inlaturat total. Se recomanda efort dozat, in primul rand
mersul. Cand este cazul, repaus dupa mesele principale. <epausul la pat are
indicatii speciale: crize frec!ente, de durata, intense si rezistente la
nitroglicerina, crize de decubit. Somnul este obligatoriu ? h noaptea si 1 ora
dupa amiaza. a) 7itroglicerina cp. 0,/ mg D 1., sublingual in criza de angina4
b) #ratamentul coronarodilatator dintre accesele anginoase: nitriti cu actiune
prelungita "Pentalog, 6zo2et.izodinid) administrare cate X tb. % -&zi4 are
actiune +./ ore4 blocantii I adrenergici: Propanolol +0 mg X tb. % -&zi "numai
cu a!iz medical a!and contraindicatii absolute)4 blocanti de calciu: 7ifedipin
"Corinfar) 10 mg tb. -&zi4 deri!ati coronarodilatatori sintetici: )ipiridamol
""Persantin) 0,0,/ dg. >&zi, 3gozol, >0 mg D , cap&zi, Carbocromen "6ntensain,
6ntercordin) 1/ mg dg. -&zi. #ratamentul chirurgical: este stabilit in urma
coronarografiei si consta in di!erse procedee de re!ascularizatie a
miocardului.
I&FARC'8. MI)CARDIC AC8'/'RA'AME&'1
#erapia medicamentoasa.
3spirina trebuie administrata imediat. 3ceasta scade mortalitatea si
reinfarctizarile. 6n caz de alergie la aspirina se poate folosi clopidogrel.
(eta.blocantele folosite pentru controlul ritmului cardiac si scaderea
necesarului de 8,. Metroprololul este standardul, fiind un blocant selecti! al
receptorului beta1.adrenergic care scade automatismul contractiilor. (eta.
blocantii reduc rata de reinfarctizari si ischemia recurenta.
7itratii sunt folositori pentru reducerea presarcinii si ameliorare simptomatica,
dar nu influenteaza rata de mortalitate. 7itroglicerina intra!enoasa se foloseste
pentru remiterea discomfortului ischemic, controlul hipertensiunii sau a
congestiei pulmonare. 7itratii nu trebuie administrati:
.pacientilor care au luat fosfodiesteraza cu mai putin de ,+ de ore inainte
.care prezinta infarct al !entricolului drept
.ritmul cardiac O>0 sau S100.
Sulfatul de morfina se administreaza pentru a ameliora durerea si anietatea.
#erapia trombolitica.
3ceasta trebuie administrata in primele 1, ore de la instalarea simptomelor la
un pacienti cu supradeni!elare S# mai mare de 0. 1 m'.
3cti!atorul tisular al palsminogenului "t.P3) este superior strepto2inazei, iar
eficacitatea sta in timpul rapid de administrare.
5eparina se administreaza la pacientii care au luat glicoproteina plachetara dar
nu si la cei care au luat strepto2inaza. Este indicata si la pacientii recomandati
pentru angioplastie.
6nhibitorii enzimei de con!ersie a angiotensinei reduc mortalitatea dupa un
infarct. 3dministrarea lor cit mai rapida daca pacientul nu prezinta
contraindicatii si este stabil. 3u beneficiile cele mai mari la pacientii cu
difunctie de !entricol sting.
9R)&()DI.A'A')ARE / betaadrenomimetice1
StimuleazE I
,
receptorii Gi dilatE bronhiile, Jndeosebi cele de calibru mic.
)iminuie sau JnlEturE bronhospasmul produs de histaminE, acetilcolinE
serotoninE, alergeni, efort.
CreGte secreFia ionilor de clor Gi a apei Jn secretul bronGic.
MmbunEtEFeGte clearance.ul mucociliar, care este a!anta*os atNt Jn astm, cNt Gi
Jn bronGita cronicE.
6nhibE eliberarea de histaminE Gi alte substanFe proinflamatorii din mastocitele
pulmonare produsE prin reacFia antigen.anticorp.
Scad ni!elul proteinei cationice a eozinofilelor Jn secretul bronhoal!eolar.
)iminueazE rezistenFele pulmonare.
Pro!oacE !asoconstricFie H.adrenergicE cu decongestionarea consecuti!E a
mucoasei, ce contribuie la dezobturarea bronhiilor.
3melioreazE probele spirometrice Gi funcFia !entilatorie a plEmNnilor.
Scad presiunea bioidului de carbon Jn sNngele arterial.
Clasi$icare
H4 I.3M
Epinefrina de scurtE
Efedrina duratE
"0,/., ore)
I
1
4 I
,
.3M
6zoprenalina "6zadrina)
8rciprenalina "3stmopent)
I
,
.3M
)e duratE medie "-.> ore)
Salbutamolul "3lbuterol)
5eoprenalina "6pradol)
#erbutalina "(ricanPl)
Fenoterolul "(erotec)
<eproterolul "(ronchadil)
Pirbuterolul "Maair)
)e duratE lungE "10.1, ore)
Clenbuterolul "Spiropent)
Salmeterolul "Sere!ent)
Formoterolul "Foradil)
Mecanismul de aciune al simpatomimeticelor
3cFiunea bronhodilatatoare a acestor preparate constE Jn stimularea I.
adrenoreceptorilorbronhiilor ce duce la acti!area adenilatciclazei ecesi!E a
3MPcmicGorarea conFinutului Ca
,B
Jn ceea ce duce la relaarea musculaturii
bronGice.
6ndicaFii:3stm bronGic "I
,
.adrenomimetici cu duratE de acFiune scurtE pentru
cuplarea crizei, cu duratE lungE pentru profilaia crizelor, Jn special
nocturne),bronGita cronicE obstructi!E4dereglarea conductibilitEFii atrio.
!entriculare "izoprenalin Gi oriciprenalin subling!al sau i&!)4
ContraindicaFii:3bsolute D sensibilitate crescutE la preparat.<elati!e D
hipertensiune arterialE, stenocardie, hipertireozE, tahiaritmii.
<eactii ad!erse.#ahicardie Gi aritmii,6schemia miocardului Gi chiar declanGarea
infarctului miocardic,3gitaFie, neliniGte, anietate ,Cefalee Gi ameFeli ,#remorul
fin al degetelor mNnii,#oleranFa.
9R)(&)DI.A'A')ARE /Mcolinoblocante1
6AM In,ibitorii
$os$odiesterazei
Preparatel
e
combinate
MC9 =
A9
H4 I.3M
Epinefrina
de scurtE
Efedrina
duratE
"0,/., ore)
I
1
4 I
,
.3M
6zoprenalina
"6zadrina)
8rciprenalina
"3stmopent)
I
,
.3M
)e duratE medie
"-.> ore)
Salbutamolul
"3lbuterol)
5eoprenalina
"6pradol)
#erbutalina
"(ricanPl)
Fenoterolul
"(erotec)
<eproterolul
"(ronchadil)
Pirbuterolul
"Maair)
)e duratE lungE
"10.1, ore)
Clenbuterolul
"Spiropent)
Salmeterolul
"Sere!ent)
Formoterolul
"Foradil)
3minofilina
8itrifilina
#eofilina Gi
preparatele
ei de lungE
duratE
EuphPlong
#eofilinaD
retard
SpophPllin
retard
#eodurul
#eope2s
#eteo.,+
#heo S<
#eo.PhPl
#eostatul
Lnilair
(erodualul
"6pratropiu
bromidum B
Fenoterol)
6ntal plus
)irectul
"Fenoterol B
)inatrii
cromoglicas)
<edolul
#risol!ina
#eofedrina
(ronholitina
Solutanul
3tropi
na
Platifili
na
6pratro
pium
bromid
"3tro!
ent)
'entila
tul
Fent
olam
ina
Piro
an
Stabilizatoarele mastocitelor
Alucocorticoizii
Prednizonul
Prednizolonul
Metilprednisolon
#riamcinolona
)eametasona
(eclotasona
(udenosida
Flunisolidul
Fluticazona
Fliotida
5
1
.
antihistaminicele
#erfenadina
3stemizolul
=oratadina
Clemastina
"#a!egilul)
Cetrizina
=e!ocarbazina
6nhibitoarele
fosfodiesterazei
3cid cromoglicic "6ntalul)
@etotifenul
7edocromilul "#ilademint)
M.C8=678(=8C37#E=E M7 3S#ML= (<87U6C
Mecanismul de ac-iune Gi e$ectele $armacodinamice53ntagoniGtii receptorilor
muscounice, concurent inhibE efectele acetilcolinei, preponderent constricFia
celulelor musculare netede Gi creGterea secreFiei Jn cEile respiratorii. 3cti!itatea
bronholiticE a atro!entului este de 10 ori mai mare, decNt a atropinei4 dar a
oitropilului bromid D de 1,/ ori mai mare decNt a atro!entului.
Indica-ii5
(ronGita cronicE obstructi!E "cu emfizem sau fErE).
3stm bronGic forma uGoarE sau medie, Jndeosebi Jn asociaFie cu maladii
cardio!asculare.
(ronhospasm Jn inter!enFii chirurgicale.
PregEtirea cEilor respiratorii Jnainte de administrarea antibioticelor,
mucoliticelor, glucocorticoizilor, intalului.
=a bolna!ii ce nu rEspund la I
,
.3M sau dacE ele sunt contraindicate.
(ronhospasm la efort fizic, inhalarea aerului rece, gazelor, prafului.
A&'IA*'MA'ICE /3.8C)C)R'IC)I4I1
(eneficiul terapeutic al glucocorticoizilor Jn astmul bronGic
Efectul antiinflamator.
3ntagonizarea acFiunilor mediatorilor proinflamatorii imediate de receptorii
specifici respecti!i.
6nfluenFa asupra reacFiilor alergice tardi!e Gi de tip imediat.
Fa!orizarea bronhodilataFiei I
,
.adrenergice.
3melioreazE transportul mucociliar.
CY6=E )E 3)M676S#<3<E
In,alator )ral I>m I>v
Indica
-ii
Profilaia
crizelor de
astm4
E!itarea
eacerbEril
or Jn astm4
3stmul
cronic
refractor la
bronhodilata
toare,
glucocortico
izi Jn aerosol
sau
cromoglicat
. Mn
agra!area
bolii sau
la bolna!ii
care
necesitE
tratament
cortizonic
o!al "JnsE
el este
contraindi
cat)
. Jn crize
gra!e de
astm sau
Jn rEul
asmatic
3pariFi
a
efectul
ui
)upE ,.-
zile de
administrare
Formarea
depo cu
eliberarea
lentE
Se rele!E
peste 1.-
ore,
maim >.
1, ore
)urata
curei
de
tratam
ent
)epinde de
forma Gi
e!oluFia
maladiei
Pe o
perioadE de
cNte!a
sEptEmNni
sau mai
Jndelungat
Pe o
perioadE
de cNte!a
sEptEmNni
pNnE la -
luni
Pe o
perioadE
de +?.1,
ore
Prepar
ate
folosit
e
)ipropionat
beclometaz
onE4
Fosfat
sodic
deametazo
nE4
(udenosida
4
Flunisolida4
FluticazonE
4
Prednison
Prednisolon
Metilprednis
olon
#riamcinolo
nE
acetat
metilpredn
i.solon
acetonid
triamcinol
onE
hemisucce
nat
hidrocortis
on4
prednisolo
n4
metilpredn
i.solon4
3pariFi
a
reacFiil
or
ad!ers
e "<3)
=a dozele
terapeutice
acFiunea se
limiteazE la
bronhii.
<3
obiGnuite
glucocortico
izilor
<3
obiGnuite
glucocorti
coizilor
Practic nu
pro!oacE
reacFii
ad!erse
Farmacocinetica glucocorticoizilor inhalatorii
(etametazona Gi deametazona se absorb intens din plEmNni Gi pot pro!oca
efecte sistemice.#riamcinolona acetonid, beclometazona dipropionat,
flunisolida, budenosida Gi fluticazonul sunt acti!i la inhalaFie fie cE slab se
absorb sub formE acti!E, fie cE absorbNndu.se Gi nimerind Jn sistem rapid se
supun metabolizErii.Efectul se instaleazE dupE /.1 zile de administrare
sistematicE.)in aerosoli numai 10.,09 nemi*locit nimeresc Jn pulmoni "dacE
inhalaFia este corectE). CealaltE parte se fieazE pe mucoasa ca!itEFii bucale
sau cEile respiratorii superioare Gi se Jnghite sau se eliminE prin epiraFie.
Se eliminE:
prin scaun: >;9 metaboliFi D becotid
109 metaboliFi D budenosidE prin urinE: 1/9 metaboliFi D becotid 109
metaboliFi D budenosidE
(eaciile ad-erse ale glucocorticoizilor in.alatorii
Candidoza orofaringianE,<EguGealE trecEtoare,Lneori alergia pielii pleoapelor,
nasului,=a utilizarea JndelungatE se pot acuza gastritele,6ritarea mucoasei
ca!itEFii bucale, faringelui, senzaFii de usturime,Lneori bronhospasm
paradoal,inhibiFia corticosuprarenalelor.
%ontraindicaii
#uberculoza.
Sensibilitate la preparat.
Ara!ide, lactaFie "flunisolida).
6nfecFii !irale Gi micotice ale organelor respiratorii.
9R)&()DI.A'A')ARE /ME'I.?A&'I&E1
Metil%antinele n astmul bron<ic
EuphPlong #eofilinaDretard
SpophPllin retard #eodurul
#eope2s #eteo.,+
#heo S< #eo.PhPl.
#eostatul
Lnilair
Mecanismul de aciune
3ctualmente principalul se considerE prin antagonizarea cu adenozina
"blocada) faFE de receptorii sEi. 3denozina produce bronhoconstricFie Gi creGte
eliberarea de histamina din mastocitele pulmonare, precum Gi inhibE eliberarea
noradrenalinei din terminaFiile presinaptice ale ner!ilor simpatici. <eceptorii
adenozinici moduleazE acti!itatea adenilactciclazei.
@
(eneficiul metilantinelor Jn astmul bronGic
(ronhodilataFie directE, dar de intensitate mai micE ca a simpatomimeticelor.
3meliorarea respiraFiei prin stimularea centrilor bulbari.
Efectul antiinflamator la ni!elul mucoasei traheobronGice.
StimuleazE clearanceul mucociliar.
CreGte contractilitatea diafragmului.
3melioreazE circulaFia Gi creGte capacitatea de efort.
3melioreazE starea de dispnee.
#ndicaiile metilxantinelor /n astm
Preparatele per os D astmul cronic, pentru profilaia de duratE a crizelor,
atunci, cNnd acestea nu pot fi controlate prin I.3M, glucocorticoizi, intal.
3minofilina i&! lent sau perfuzie:
Crizele asmatice se!ere ce nu cedeazE la simpatomimetice Gi la glucocorticoizi
i&!.
Starea de rEu asmatic care deasemenea nu cedeazE la simpatomimetice Gi
glucocorticoizi i&!.
%ontraindicaiile metilxantinelor
Sensibilitate la metilantine.
5ipotensiune arterialE marcatE.
#ahicardie, tahicardie paroismalE.
Etrasistolie !entricularE frec!entE.
6nfarct acut de miocard.
(oala ulceroasE "relati!).
Epilepsie.
(eaciile ad-erse
anoreie, greaFE, "gastralgii, !ome) "datoritE acFiunii iritante Gi parFial
centrale)4
Inhibiia fosfodiesterazei se realizeaz la concentraii plasmatice toice !100 m"#$ml% pe c&nd
blocada receptorilor adenozinici la cele terape'tice !10(30 m"#$ml%)
senzaFii de palpitaFii4
tremor, ameFeli, cefalee, dereglEri de somn.tahicardie marcatE, tahiaritmii4
hiper!entilaFie4
acti!area ulcerului, gastralgii4
insomnie, neliniGte, cefalee, ecitaFie4
9R)&()DI.A'A')ARE
Cromoglicat de
7a,2etotifen,nedocromil,amlenoz,lodoamida,pemirolast,reprinastMA.inhiba
fosfodiesteraza cu acumularea 3mpc,ceea ce duce la micsorarea influului
ioni de calciu in celula sau stimulaea efluului lor din celula sau depozitarea in
depouri intracelulare,cu reducerea acti!itatii funcionale a celulelor tinta,ca
rezultat diminuarea eiberarii histaminei,leucotrienilor din
mastocite.Indicatii:astm etrinsic sau allergic,bpco,astm bronsic la effort
fizic,rinita alergica,con*uncti!ita si 2eratita alergica,alergia alimentara.
Dozare:cromglocat.inhalator suspensie,aeroso sau sol.in doze de ,,/ mg de +
ori&zi.Capsule ,0 mg a cite ,0 mg de +ori&zi@etotifen intern cite 1 mg dim si
seara sau , mg capsule retar.7edocromil cite + mg de + ori pe zi.Contr:status
asthmatic,hipersensib.la preparat.precautii:gra!isitate,copii
mici< .adv :tuse,brohospasm,greata,gust neplacut,r.ii
alergice,dizurie"crom.disodic),ameteli"2etotifen),cefalee,sicomfort
bdominal"nedocromil)Farmcinet: cromoglicat.se absoarbe 1.-9 din tubul
digesti!e,dupa adm,inhalatorie se absoarbe usor din plamini,concentratia
maima peste /.10 min,effect maim peste , ore,durata +.> ore.@etotifen: se
absoarbe complet din tub.dig.cu o bisponibilit.de /09.concentr.maima peste
,.+ ore,1/9se cupleaza cu proteinele plasmatice,se determina in lapte, se
metab.in ficat,#1&, -./ ore.7edocromil.biodisponib. 109 la
admin.inhalatorie,in circulatia sistemica a*unge /9,concentr.mama in ser
peste cite!a minute,?;9se cumuleaza cu proteinele plasmatice,se elimina 109
cu urina,-09prin scaun
A&'I'8*I+E
Centrale.8pioidele.opiul Gi morfina ,le!opropoife,nulcodeina
,detrometorfanu.,etilmorfina ,noscapina,hidrocodona
,metadona,folcodina7eopioideleAlaucina,pentoi!erina,oeladina,clofedanolu
l Sedati!ele antihistaminicele etc.Periferice Specifice libeina butamiratul
7especifice epectorantele anestezicele locale umectantele mucilaginoasele
antisepticele Gi decongestionantele nazale bronhodilatatoarele Mite
benzonatul benbroperina Preparate combinate stoptusina
,codipront,bronholitina ,benadrilul ,redolul ,tussamag ,heapneumina
Preparate !egetale (ronhicum,pertusin,doctor mom ,solutan,eleir pectoral
Preparate cu actiunea centrala3ntitusi!ele opioide influenteaza direct asupra
centrului tusei din zona dorsolaterala a bulbului cu inhibarea lui si linistirea
tusei neproducti!e si implicatiilor psihoafecti!e ale tusei suparatoare.6ndcatii:
tuse uscata,iritanta,tuse in cancer inoperabil,in fracturi de coasta,in
pneumotora,in ane!rism de aorta,tuse con!ulsi!a.Contr:astm
bronsic,emfizem pumonar,insuf,respirtorie.<.ad!erse:
greata,constipatii,cresterea presiunii intrabiliare,con!ulsii la copii&3ntitusi!e
neopioide:efect similar codeinei,pot manifesta un efect anestezic si
bronhodilatator.
P<EP3<3#E=E 37#6#LS6'E C8M(673#E
Pr
ep
ar
at
Co
mpo
ziFia
Efectele 6ndicaFiile <eacFiile
ad!erse
<e
do
lul
)e
tro
met
orfa
n,sa
lbut
amo
l
3ntitusi
!,
bronholi
tic
Maladiile acute Gi
cronice ale sistemului
respirator cu tuse Gi
bronhospasm
somnolenFE
uGoarE,
ameFeli,
slEbiciune,
tremor
muscular,
tahicardie
St
op
tus
in
a
buta
mir
at
guai
fene
zina
3ntitusi
!,
epector
ant
"secretol
itic),
#usea uscatE Jn:
infecFii !irotice ale
cEilor respiratorii
superioare Gi
inferioare4catare ale
cEilor respiratorii
rar: greaFE,
diaree,
ameFeli,
eantemE
bronholi
tic
superioare4inflamaFii
ale laringelui,
faringelui, bronhii,
plJmNni.reducerea
tusei Jn:perioada pre.
Gi
postoperatorie4astm4tu
berculozE4pneumocon
iozE.
Co
di
pr
on
tul
Cod
eina
Feni
ltol
oa
min
a
3ntitusi
!,antihis
taminic,
spasmoli
tic,
anestezi
c local
slab
sedati!
#usea acces supErEtor
Jn maladiile
infecFioase.infl. Gi
alergice ale cEilor
respiratorii superioare
Gi inferioare
<eacFii
alegice,
constipaFii,
inhibiFia
respiraFiei la
doza mai
mari
5e
a
pn
eu
mi
na
(icl
oti
mol,
euc
alipt
ol,a
ceta
min
ofen
,folc
odin
a
3ntitusi
!,
antipiret
ic,
antimicr
obian
#usea uscatE Jn
maladiile acute ale
sistemului respirator
ConstipaFie,
greaFE,
somnolenFE,
bronhospasm,
inhibiFia
respiraFiei,
dependenFa la
doze mari
(r
on
ho
liti
Ala
ucin
E,ef
edri
3ntitusi
!,
bronholi
tic,
#usea con!ulsi!E,
bronGitE acutE Gi&sau
cronicE,
traheobronGitE, astm,
greaFE,
ameFeli,
tahicardie, Z
na nE,a
cid
citri
c,ul
ei
bus
uioc
sedati!,
anestezi
c local Gi
antisepti
c
bronGitE obstructi!E #3.
37#6#LS6'E=E PE<6FE<6CE SPEC6F6CE U6 M6[#E
Prep
aratu
l
Efectel
e
6ndicaFiile )ozele <eacFiile
ad!erse
Pren
odi
ozin
a
"=ib
ein
a)
com
pr.
0,1
anestez
ic local,
antitusi
!,
spasmo
litic
#usea Jn:
catare ale cEilor
respiratorii
superioare4
bronGite acute Gi
cronice4
bronhopneumonii4
astm bronGic4
emfizem pulmonar4
Jnainte de
bronhoscopie sau
bronhografie.
1., compr.
de ,.+ ori
pe zi
ErupFii,
edem
angioneur
onic,
anestezia
mucoasei
bucale,
greaFE
diaree
(uta
mira
tul
"Sin
ecod
) dr.
antitusi
!
epecto
rant
bronhol
itic Gi
#usea puternicE de
orice origine inclusi!
perioada pre. Gi
postoperatorie#usea
con!ulsi!E.
1., dr. D de
- ori&zi ,1.,
linduri de
ori&zi,1.,
ml i&! sau
rar D
eantemE
greaFEdiar
ee,ameFel
i
0,0,
4
0,0/
f.
19.
1 ml
antiinfl
amator
i&m
Principiile de utilizare a antitusi!elor: .tuse neproducti!a care oboseste
pacientul,ce poate pro!oca accidente si complicatii,in inter!entii oftalmice sau
chirurgicale,ce contribuie la dez!oltarea emfizemului,ce fa!orizeza
bronhospasm,tuse neproducti!a nocturna.Principiile de selectare 5 in cazul
tusei cauzate de stimuli iritanti din faringe,laringe,rahee se pot utiiza ceaiuri
care contin mucilagii sau creaza o atmosfera umeda,calda.6n tuse determinata
de ecitarea faringelui se pot folosi preparate umectante.Preparatele din
aceasta grupa se folosesc sub forma de trose,caramele,pastile pentru
supt,picaturi.Secretia sali!ei se poate intensifica prin supliment de cite!a
picaturi de suc de lamiie in sirop.6n cazul tusei iritati!e,la ecitarea
receptorilor situati mai *os de faringe,se recurge la inhalatii de !apori de
apa,precum si asocierea de diferite uleiuri !olatile sau substate ce cresc
secretia mucusului lichid si asigura protectia mucoaselor imflamate.6n maadii
cu sputa ce se elimina dificil se indica epectorante si mucolitice.6n use
agra!ata de brihnospasm se asociaza bronhodilatatoare.
E?PEC')RA&'E.E
Clasi$icarea epectorantelor 3.secretostimulatoare1.cu actiune
reflea"termopsis,ipeca,nalba mare,lemn dulce,mucaltina,.cu actiune directa
sau mita"iodura de sodiu,potasiu,saruri de amoniu,saruri de natriu,uleuri
!olatile,produse !egetale&Secretolitice"mucolitice)&1.prin mecanism
a)biochimic.enzimele proteoltice,chimic.
acetilcisteina,carbocisteina,ambrool,bromheina)upa efectul epectorat :
prep.ce cresc !olumul sputei.secretostimulante si ce micsoreaza !iscozitate
sutei"enzimele proteolitice si deri!atii tiolici)Secretostimulantele :Cu actiune
reflea :MA.in doze terapeutice irita mucoasa gastrica sau si a
ca!.bucale,reflector acti!eaza slab centrul !omei ce intensifica secretia
glandelor sali!ar,gasrice,bronsice.Indicati i : bronsite
acute,cronice,bronhopneumonii,bronsiectaziiContr :formele chistice de
tbc,cacer pulmonar,abces,maladii organice ale snc,corduui,!aselor,ulcer
gastric,gra!idele Cu actiune directa sau
mi%ta 5MA.prin iritarea mucoasei gastrice,stimuleaza relector secretia traheo.
bronsica,Preparatele din plante contin cantitati importante de polizaharide sub
forma neschimbata,urmind astfel sa fie eliminate prin glandele bronsice cu
cresterea a secretului lichid.6odurile au effect fuidificant mai
importat.Indic :bronsice cronice,astmatice,bronsite acute si cronice,astm
bronsic,traheite,bronsiectaziiContr :procese imflamatorii acut a cailor
respiratorii superioare s a plamiilor,tbc,b,ulceroasa.*ecretoliticele
Acetilcisteina,carbocisteina MA5 datorita grupelot tiolice desfac puntile
disulfidice inter si intracatenare ale agregului mucos,formind legaturi S.S intre
remediul medicamentos s fragmente de mucoproteina.Scade !iscozitatea
epectoratiei si se micsoreaza proportiile fragmentelor structurale.(romheina
M3 :se transforma i ambrool,care stimuleaza acti!itatea celuleor seroase cu
cresterea componentului seros al mucusului.Prin cresterea acti!itatii celuleor
@lar2,se elimina hidrolazele care scndeaza componentii proteici,cu micsorarea
!iscozitatii si adeziunii sputei. Enzimele proteolitice MA :esfac legaturile
peptidice so polipeptidice din proteine,puroi,material necrotic si fibre de acid
dezoiribonucleic,fluidificind secretiile bronsice purulente.Indicatii :
acetilcisteina.astm bronsic,infectii
brohnopul,bronsite,traheite,bronsiectazii,muco!iscidoza (romheina :traheite
acute,cronice,bronsiectazii,pneumoconioze,bronhscopie,tbc. Enzime
proteolitice : traheite,bronsectazii,bronsite,pneumonii,empiem
pleural,atelectaza postoperatorie.R.adverse :
acetilcisteina:greata,!oma,diaree,zgomot in urechi,urticarie,tuse,dureri
retrosternale (romheina: greata,!oma,reactii alergice,bronhospasm,edem
angioneurotic.Contr : acetilciteina : ulcer g&d,gra!iditate,sensib.la
preparat,hemoptizie (romheina : 1 trimestru gra!id,lactatie,sensib.la
preparat.
Mucolitice
Secretolitice"mucolitice)&1.prin mecanism a)biochimic.enzimele
proteoltice,chimic acetilcisteina,carbocisteina,ambrool,bromhein)upa
efectul epectorat : prep.ce cresc !olumul sputei.secretostimulante si ce
micsoreaza !iscozitate sutei"enzimele proteolitice si deri!atii
tiolici)Secretoliticele3cetilcisteina,carbocisteina MA: datorita grupelot tiolice
desfac puntile disulfidice inter si intracatenare ale agregului mucos,formind
legaturi S.S intre remediul medicamentos s fragmente de mucoproteina.Scade
!iscozitatea epectoratiei si se micsoreaza proportiile fragmentelor
structurale.9rom,e%ina MA :se transforma i ambrool,care stimuleaza
acti!itatea celuleor seroase cu cresterea componentului seros al
mucusului.Prin cresterea acti!itatii celuleor @lar2,se elimina hidrolazele care
scndeaza componentii proteici,cu micsorarea !iscozitatii si adeziunii sputei.
Enzimele proteoliticeMA :esfac legaturile peptidice so polipeptidice din
proteine,puroi,material necrotic si fibre de acid dezoiribonucleic,fluidificind
secretiile bronsice purulente.Indicatii 5 acetilcisteina.astm bronsic,infectii
brohnopul,bronsite,traheite,bronsiectazii,muco!iscidoza
(romheina :traheite
acute,cronice,bronsiectazii,pneumoconioze,bronhscopie,tbc. Enzime
proteolitice : traheite,bronsectazii,bronsite,pneumonii,empiem
pleural,atelectaza postoperatorie.R.adverse :
acetilcisteina:greata,!oma,diaree,zgomot in urechi,urticarie,tuse,dureri
retrosternale(romheina: greata,!oma,reactii alergice,bronhospasm,edem
angioneurotic.Contr : acetilciteina : ulcer g&d,gra!iditate,sensib.la
preparat,hemoptizie (romheina : 1 trimestru gra!id,lactatie,sensib.la
preparat.8tilizarea 5 acetilcisteina : in aerosol 4,./ ml sol.,09timp de 1/.-0
min de -.+ ori pe zi.6nhalator.cite 1 ml sol.109pentru spalarea cailor
bronsice,i&m 1., ml sol de 109 de ,.- ori pe zi ? zile.6&! in perfuzie cite >00
mg de , ori pezi. (romheina : inhalator prin dizl!area a + ml in proportie 1:1
CL 3P3 )6S#6=3#3.Efect peste 0 minute si dureaza +.? ore.
Subcutan,i&m,i&! 6 cazuri gra!e a cite ,.+ ml,,.- ori pe zi uneori 1> mg de ,.-
ori pezi.3mbrool : intern cite -0 mg de - ori&zi primele ,.- zile,apoi ,
ori&zi.Farmacocinetica : aceticisteina se ndica intern,inhalator,i&m sau i&!.la
adminitrarea interna,bidiosponibilitatea constituie 109 datorita primului pasa*
hepatic.in ficat se hidrolizeaza in metabolitul acti!.cisteina.se elimina
preponerent prin bila.t1&, 1 ora.mesna se absoarbe bine si rapid,se elimina sub
forma neschimbata. (roheina : se absoabe bine din tubul digesti! cu o
biodisponibilitate de 1/.,09dtorita efectulu primului pasa* hepatic,se
cupleaza cu proteinele ;;9,precum si cu membranele eritrocielor.6n ficat se
supune demetilarii si oidarii.clearncul total ?00 m&min.se elimia prin rinichi
sub forma de metaboliti si 19,# X$1 ora.3mbrool : se absoarbe repede cu o
biodisponb.de 10.1009,circa ,09se supune primului pasa* hepatic,se
etabolizeaza in ficat prin glucuronizare,se elimina prin urina sub forma de
metaboliti si /9neschimbat.#1&, 1 ora.Principiile de utilizare :.bolna!ul
trebuie sa foloseasca suplimentar la pierderile fiziologice inca ,09lichid.
trebuie eitate preparatele care duc la deshidratarea organismului.nu trebuie de
indicat preparatele ce inhiba refleul tusei
EDEM P8.M)&AR
1.remedii antispuma"!apori de alcool etilic de -0.+09 prin masca la pacienti
in coma sau 10.;09prin cateter la bola!i cu cunostinta4antifomsilanul.
sol.lcoolica 109cite 0,>.1ml in inhalatii,.combaterea dispneei.analgezie
opioide:morfina so.19.1ml,fentanil sol.0,00/9.1 ml.talamonal sol.,.-
ml.-.6nlaturarea aritmiilor:lidocaina sol.109., ml,procainamda sol.109./.10
ml lent on *et sau in perfuzie,!erapamil.sol.0,,/9.1.+
ml.+.8igenoterapi/.6nlaturarea bronhospasmului.aminofilina sol.,,+ 9 10 ml
i&! lent sau prin perfuzie>.scaderea presiunii arteriale in hiper sau
normotensiune.ganglioblocante.trepiriu iodid 0,1 i&! prin perfuzie,dizol!ate in
solutia izotonica,azametoniu bromid sol./9.0,/.1 ml intra!enos lent sau
i&m,alfaadrenobloc..fentolamina /9.0,/ ml i&!,aplicarea garouriloe,acurgeri
de singe1.in hipotensiune:fenilefrina sol 19.0,1 ml i&! cu +0 ml glucoza
+09,norepinefrina sol 0,,9,dopamina sol.0./9./ ml.in 1,/
ml.sol.izotonica?.ameliorarea lucrului cordului:glicozide cardiace.srofantina
0,0/9 sau corglicon 0,00>9.0,- ml i&!;.micsorarea permeabilitatii al!eolo.
capilare:antihistaminice.difenhidramina i&! sau i&m,glucocorticoizi.
hidrocortizon 1/0 mg sau prednisolon /0 mg i&! sau prin
perfuzie.10.Combatera hipoiei si dereglarilor starii acido.bazice:inhalatii de
oigen,oibat de sodiu sol.,09.1/mg&2g,hidrocarbonat de sodiu.sol./9
(IP)*ECRE'IA 3A*'RICA
P<EP3<3#E=E L#6=6\3#E M7 hiposecreFie 6. Cu scop terapeutic 1). M.
colinomimeticele . aceclidinE ,) 3nticolinesterazicele. neostigminE,
galantaminE, ezerinE, distigminE-) 3pele minerale carbonate D Esentu2i,
(or*omi, Mirgorods2aia etc. 66. Cu scop diagnostic D histaminE, gastrinE,
pentagastrinE, cafeinE, alcool etilic, substanFe etracti!epreparate de
substituFie: 1) a sucului gastric . sucului gastric, sucul gastric natural Gi
artificial, acidul clorhidric, pepsinE, pepsidil, abominE etc *timulatoarele
secre-iei gastrice cu scop dignostic. MA.5istamina stimuleazE 5,.receptorii
din mucoasa gastricE Gi anhidraza carbonicE cu creGterea !olumului sucului
gastric Gi conFinutului de acid clorhidric. Efectul este parFial inhibat de
atropinE, neinfluenFatE sau slab stimulat de 51.antihistaminice. Mn acelaGi timp
este JnlEturat de 5,.hiataminolitice Gi inhibitoarele carboanhidraze
Indicatii0utilizare. Se utilizeaz pentru testarea capacitEFii funcFionale a
secreFiei gastrice.Se administreazE: s&c cNte 0,1 mg&10 2g corp0,,/ mg
diclorhidrat sau 0,+ mg difosfat de histaminE la 10 2g corp pe fondal de 51.
antihistaminice.3ctualmente practic nu se utilizeazE din cauza reacFiilor
ad!erse: hiperemia Gi hipertermia tegumentelor, cefalee, dispnee, diaree,
!omE, colici abdominale, hipotensiune arterialE, tahicardie, tulburEri !izuale.
3lcoolul etilic Mn concentraFii de /.109 stimuleazE direct mucoasa gastricE cu
creGterea secreFiei. Cu scop de testare a capacitEFii secreFiei gastrice
actualmente se foloseGte rar. Poate fi indicatE soluFie apoasE /9.-00 ml prin
sondE. Cafeina Posibil, acFiunea stimulatoare asupra secreFiei gastrice este
cauzatE de efectul direct Gi indirect "creGterea ni!elului de 3MPc Gi CaBB Jn
celule, stimuleazE centrul ner!ului !ag). Se constatE ma*orarea cantitEFii de
acid clorhidric Gi pepsinE, iar la doza mari poate pro!oca ulcer.3pele minerale
carbonate. StimuleazE secreFia glandelor tubului digesti! prin primul refle
apare Jn ca!itatea bucalE Ecitarea mucoasei sectorului anterior al ca!itEFii
bucale eercitE inlfluenFE preponderentE asupra stomacului, iar influenFa
asupra sectoruli posterior Gi rEdEcinei limbei D asupra intestinului. In,ibitoare
a secre-iei glandelor tubului digestiv:Jn scopul micGorErii acFiunii iritante
asupra mucoasei ca!itEFii bucale, deci Gi stimulErii secreFiei gastrice, apele
minerale se administreazE raoid cu JnghiFituri mari4sunt indicate apele
minerale calde "t0C D -+.+/0C) Jn !olum de ,00.,/0 ml, care conFin mai
puFin gaze Gi mai puFin iritE terminaFiile4efectul inhibitor asupra secreFiei
gastrice se numeGte acFiune duodenalE care sur!ine, de regulE, dupE 1.1,/ ore
de la Jn*erarea apei minerale, cJnd acestea a*ung Jn duoden4sunt recomandate
apele minerale carbonate clorate, sulfatate cu un grad de mineralizare de ,.>
g&l.
(IPER*ECRE'IA 3A*'RICA
P<EP3<3#E=E Folosite Jn hipersecreFie 6nhibitoarele secreFiei gastrice6.
Parasimpatoliticele 1) M.colinoliticele neselecti!e: atropinE, oifenciclininE,
propantelinE, scopolaminE4 ,)M1.colinoliticele selecti!e: pirenzepinE,
telenzepinE66. 3ntigastrinice: proglumidE 666. 3nalogii prostaglandinelor:
misoprostol, enprostil, rioprostil, teprenora6:. 6nhibitorii carboanhidrazei:
acetazolamidE:. 5,.histaminoliticele: 6 generaFie . cimetidinE 66 generaFie .
ranitidinE 666 generaFie D famotidinE, nizatidinE, roatidinE:6. 6nhibitorii
5B@B.3#P.azei: omeprazol, lanzoprozol:66. 3nalogii somatostatinei:
octreotid, :666. 3pele minerale carbonate6756(6#83<E=E SEC<E]6E6
P37C<E3#6CE 3protininE Parasimpatoliticele utilizate ca antisecretorii
Jn boala ulceroasE M. colinoblocantele neselecti!e ca
antiulceroase.Mecanismul de ac-iune (locheazE M1 "din ganglionii
parasimpatici intramurali) Gi M- "glandele secretorii ale mucoasei gastrice Gi
muGchii netezi) colinoreceptorii cu inhibarea modulErii prin intermediul
proteinei A^ a fosfolipazei C Gi respecti! a formErii inozitoltrifosfatului "6P-)
Gi diacilglicerolului ")3A). Ca rezultat se mocGoreazE secreFia Gi motilitatea
gastricE.E$ectul antiulceros .inhibE secreFia bazalE cu +0./09 Jndeosebi prin
reducerea !olumului puFin influenFJnd concentraFia acidului4.secreFia stimulatE
prin histaminE,pentogastrinE este inhibatE cu -0.+094.secreFia prin alimente
este influenFatE !ariabil "0.>09)4.influenFeazE diferite celule "parietale,
musculaturii netede, glande eocrine, cord) cu efecte neselecti!e 4.celule
gastrice parietale sunt mai puFin sensibile ceea ce necesitE doze mai mari4.
inhibE motilitatea gastrointestinalE ce poate liniGti durerile ulceroase4.creGte
tonusul sfincterului piloric ce poate fi benefic Jn ulcerul duodenal prin
JntNrzierea golirii stomacului Gi prlungirea efectului antiacidelor.#ot odatE
acest efect poate fi nedorit Jn ulcerul gastric prin creGterea.ulcerul gastric Gi
duodenal "ca o medicaFie rarE) cu dureri naturne.a!anta*oase Jn cazuri
selecFionate, rezistente la alte antisecretorii "posibil, datoritE creGterii tonusului
!agal).Jn asociere cu antiacide, de regulE, precum Gi cu 5,.
blocantele3tropina: oral cJte 0,/.1mg Jn comprimate sau 10 picEturi sol.0,19
"0,/mg) de -ori&zi plus ,0 picEturi sau 1mg seara la culcarePropantelina. oral
cJte 1/mg la >ore, iar seara doza poate fi dublatE8ifenciclimina. cJte 10mg
dimineaFa Gi seara Frec!ente pentru dozele eficace RA.uscEciunea gurii.
tulburEri de !edere "fotofobie, dereglarea acomodErii).constipaFii.retenFii de
urinE cu dificultEFi de urinare4.tahicardie Farmacocineticase absoarbe bine la
administrarea oralE.biodisponibilitatea /09.se distribuie larg Jn tesuturi,
penetrJnd prin bariera hematoencefalicE, placentarE, epiteliul glandelor
mamare.cuplarea cu proteinele plasmatice +0./094.se supune hidrolizei Gi
con*ugErii Jn dependenFE de calea de administrare "mai importantE pentru cea
oralE).poate participa la circulaFia enterohepaticE Gi intestinalE4.se eliminE
preponderent prin urinE, procentul formei neschimbate fiind de /19 pentru
calea enteralE Gi 10.1/9 rentru cea parenteralE.#0,/.este de -.+ore dupE o
prizE, dar poate creGte pJnE la -?ore la utilizarea JndelungatE.
Mcolinoblocantele selective Mecanismul de ac-iune. (loceazE M1.
colinoreceptorii ganglionilor intramurali parasimpatici cu inhibarea
modulErii fosfolipazei C prin intermediul proteinei A^ Gi diminuarea
catalizErii fosfatidilinozitoldifosfatului Jn mesagerii secunzi intracelulari
inozitoltrifosfatului "6P-) Gi diacilglicerolului ")3A). 3cesta se manifestE prin
micGorarea secreFiei gastrice.Efectul antiulceros . inhibE secreFia bazalE,
micGorNnd cu /09 !olumul Gi cu ,+9concentraFia acidului clorhidric4.
inhibiFia secreFiei stimulatE de histaminE, pentogastrinE este comparati! slabE4.
inhibE marcat secreFia stimulatE de !agus "prJnz ficti!, peptone, distensie
fundicE, insulinE)4.acumularea selecti!E Jn celulele parietale unde realizeazE
concentraFii superioare4.nu relaseazE sfincterul esofagian ce este un a!anta* Gi
o face efecti!E Jn esofagita de reglu4.potenFa pirenzepinei faFE de cea a
atropinei este de ?.10ori mai micE4.dacE acFiunea blocantE a atropinei asupra
receptorilor M1,M,,M- este de 1:1:1, atunci la pirenzepina 10:/0:,004.durata
efectului /.1,ore Jn dependenFE de dozE4.eficacitatea 1/9 Jn ulcerul duodenal
Gi ?09 cel gastric4.frec!enFa recEderilor este de ,;94Indica-iile. ulcerul
gastric Gi duodenal "deGi utilizarea ca monoterapie nu este destul de
a!anta*oasE)4.esofagita de reflu4.sindromul \ollinger.Ellison4Regimul de
dozare Pirenzepina. Jn ulcerul acti! cNte /0mg de -ori&zi Jn primele ,.-zile,
apoi cJte /0mg de ,ori&zi cu -0 min Jnainte de masE.Mn unele cazuri gra!e cu
durere,eroziuni sau sJngerEri necesitE administrarea i&! sai i&m a cJte /mg de
,ori&zi timp de ,.-zile, apoi se trece la enteral.Mn sindromul \ollinger.Ellison
sunt necesare doze perorale de 1/0.,00mg&zi, iar Jn cazuri gra!e cJte 10mg de
-ori&zi i&!4i&m <eacFiile ad!erse Efectele de tip atropinic sunt rare Gi mai puFin
deran*eazE pacientul ce creGte complianFa la tratament. 7u penetrezE bariera
hematoencefalicE Gi nu pro!oacE efecte ceutrale.Farmacocinetica 3re
proprietEFi hidrofile marcate din care cauzE se absoarbe circa ,0.-09 "mai
bine pe stomacul gol). ConcentraFia maimE Jn plasmE se atinge peste , ore.
Se cupleazE Jn proporFie micE cu proteinele plasmatice "1,9). Se distribuie
larg Jn spaFiul etracelular. Practic nu se supune metabolizErii Gi se eliminE
lent Jn circa +zile Jn ma*oritatea prin bilE Gi scaun. Eliminarea renalE este
neesenFialE pentru calea oralE "109) dar creGte pentru cea parenteralE
"/09). #0,/ $11ore
( A ,istaminoblocante
C.A*IFICAREA
6 generaie.cimetidina66 generatie.ranitidina666 genratie.
famotidina,nizatidina,roatidina Mecanismul de ac-iune. Preparatele
interacFioneazE cu 5,.receptorii celulelor parietale cu diminuarea acti!itEFii
adenilatciclazei Gi respecti! a ni!elului 3MPc Gi CaBB intracelular cu
micGorarea secreFiei acidului clorhidric. ParFial inhibE secreFia acidE indusE
prin mecanism !agal Gi gastrinic.Efectul antiulceros. micGoreazE !olumul
sucului gastric, secreFia de acid Gi pepsinE4. inhibE secreFia bazalE cea
stimuleazE "prin histaminE, pentagastrinE, cafeinE, insulinE, carbocolina,
alimente) Gi nocturnE4determinE la tratament Jndelungat o hiposecreFie cu un
p5 mai mare de +, pe nemNncate4produc o alimentare a durerii Jn prima
sEptEmNnE de tratament4accelereazE cicatrizarea ulcerului duodenal Gi gastric
Jn +.> sEptEmNni4diminuie frec!enFa recidi!elor
ulcerului4Indica-iiletratamentul ulcerului acti! duodenal Gi gastric,pre!enirea
recidi!elor ulcerului duodenal4hemoragiile prin ulcer gastric4sindromul
zollinger.Ellison4. esofagita de reflu.Contraindica-iile Preparatele sunt
contraindicate Jn caz de sensibilitate la preparat, lactaFie, gra!iditate, la copii
"nu sunt date suficiente).PrecauFii Mn ulcerul gastric e necesar de !erificat
benignitatea leziunii din cauza riscului cancerului gastric. 7ecesitE
supra!eghere bolna!ii cu afecFiuni renale, hepatice, !Nrstnici din cauza riscului
de toicitate cumulati!E. Se Jntrerupe tratamentul Jn cazul lactaFiei. E!itaFi
asocierea cu alte medicamente ce se metabolizeazE Jn ficat "Jndeosebi pentru
cimetidinE).Reac-iile adverse <eacFiile ad!erse sunt similare dar se deosebesc
dupE frec!enFa lor cu diminuarea de la preparatele de 6 generaFie la cele de a 66
Gi a 666 "de la -9 la 19). Se pot constata Jn ordine descrescNndE:diaree, greaFE,
!omE, ameFeli, cefalee, constipaFie, uscEciunea Jn gurE, erupFii cutanate, prurit,
dureri musculare4au fost semnolate "Jndeosebi pentru cimetidinE)
ginecomastie, galactoree, oligospermie, importanFa4tulburEri ner!oase "mai
frec!ent la bEtrNni Gi pacienFii cu afecFiuni renale, hepatice) D somnolenFE,
letargie, iritabilitate, agitaFie, iritabilitate, confuzie, rareori halucinaFii,
dizartrie, con!ulsii4ocazional se pot constata D leucopenie, hepatitE, icter,
nefritE, aritmii, hipotensiune4Farmacocinetica Se administreazE preponderent
enteral, deGi eistE Gi forme paranterale "rezer!ate cazurilor gra!e).
(iodisponibilitatea !ariazEde la +0 la ;09. Cuplarea cu proteinele plasmatice
este redusE "co /.-/9). 'olumul aparent de distribuFie !ariazE de la 0,? la 1,/
l&2g ce ne rele!E despre o repartizare largE "Jn Jntreaga apE din organism)
inclusi! penetrarea prin baiera placentarE, epiteliul glandelor mamare, mai
puFin bariera hepatoencefalicE. #impul concentraFiei maime se atinge dupE
administrarea peroralE peste 1.- ore. Metabolizarea Jn ficat este !ariabilE Jn
dependenFE de preparat "mai semnificati!E pentru ranitidinE, cimetidinE).
Eliminarea are loc preponderent prin iurinE sub formE neschimbatE "care poate
!aria de la -09 la 109) Gi metaboliFi. Perioada de Jn*umEtEFire in ser
constituie ,.+ ore. #impul concentraFiei terapeutice Jn ser se menFine pentru
cimetidinE.
A&'IACIDE.E
Clasi$icarea dupa solubil.
3lcalinizante"hidrocarbonat de 7a)47eutralizante"oid de Mg,carbonat de
Mg,hidroid de 3l,preparate ce contin al,prep.combinate ce conti 3l si
Mg.)43dsorbante"trisicilat de 3= si Mg,bismut subcitrat colidal)
PRI&CIPII.E DE ADMI&I*'RARE A A&'IACIDE.)R )e bazE8
primE dozE la o orE dupE ingestia alimentelor cNnd efectul de tamponare al
acestora diminueazE Gi secreFia de acid este maimE4a doua dozE dupE , ore de
la prima prizE de antiacide sau - ore dupE masE pentru a restitui echi!alentu
antiacid, redus datoritE e!acuErii stomacului4dupE o orE de la a doua prizE de
antiacid sau + ore dupE masE. SE se reia un nou ciclu masE.antiacide4o ultimE
dozE se administreazE seara Jnainte de culcare4o dozE suplimentarE poate fi
administratE dimineaFa dupE somn Jnainte de micul de*un pentru protecFia
mucoasei de acidul secretat Jn timpul nopFii,Reactii adverse5 bicarbonatul
sodiu:.hipernatriemie,edeme,alcaloza,hipo2aliemie,aritmiiCarbonatul de
calciu:hipercalcemie,hipersecretia secundara,alcaloza,sindromul calciu.
alcalii.Preparatele magneziului:slabiciune muculara,efect sedati!,deficit de
fosfati,nefrolitiaza.diareePrep.de aluminiu.
constipatie,anoreie,gr,!oma,obstructi eintestinala,slabiciunePrep.de
bismut:paresteii,dereglari de memorie,greata,!oma.
I&(I9I')RII P)MPEI PR)')&ICE
Clasificare:Aener 6.omeprazol"omez,losec)Aener66
pentoprazol"lonzap)Aener666 rabdoprazol Mecanismul de ac-iune 5B @B .
3transportor ce efectueazE efluul ionilor de hidrogen Gi influ de ioni de
potasiu prin trecerea din for#Paza celulelor parietale funcFioneazE ca un
sistem ma nefosforilatE Jn cea fosforilatE Gi in!ers dupE un principiu feedbac2.
Preparatele din acest grup, fiind ca _promedicamente` se acumuleazE selecti!
Jn canalele secretorii din celulele parietale unde se transformE Jn forma acti!E
D o sulfenamidE care nu poate difuza Jn citoplasmE. 3ceasta interFioneazE cu
S5.grupele cisteinei de pe dsuprafaFa etracelularE a subunitEFii alfa a 5B @B
. 3#Pazei. Ca rezultat enzima, Gi respecti! secreFia de 5B, se blocheazE
ire!ersibil. )eci, pentru refacerea ei este necesarE sinteza de oi molecule de
enzimE ceea ce necesitE timp egal aproimati! cu #0,/ al 5B @B . 3#Pazei
"1? ore), ceea ce eplicE acFiunea antisecretorie durabilE "peste ,+ ore)
necEtNnd cE epurarea preparatelor se face mai repede. Sunt date care ar
confirma Gi acFiunea asupra 5. pPlari, deasemenea cauzatE de blocada 5B @B
. 3#Pazei microbului cu dez!oltarea unui efect bacteriostatic.E$ectul
antiulceros Preparatele inhibE marcat secreFia bazalE, nocturnE Gi cea
stimulatE. SecreFia de pepsinE este redusE mai puFin. Se considerE actalmente
cele mai eficace remedii antisecretorii. Efectul este durabil "peste ,+ ore).
6nhibitorii pompei protonice sunt efecti!e Jn ulcerele rezistente la 5,.
blocante. Ele se considerE ca preparate de prima elecFie Jn sindromul
\ollinger.Ellison Jn care realizeazE efecte superioare antihistaminicelor Gi
chiar Jn cazurile refractoare la aceastea.Indica-iile ulcerul duodenal Gi gastric
acti!4ulcere rezistente la antihistaminice4sindromul \ollinger.Ellison4esofagita
de reflu4. profilaia recidi!eloContraindica-iile Gi precauFiile =a
tratamentul Jndelungat se constatE o hipergastrinemie ce poate determina
hiperplazia celulelor enterocromafine, rareori tumori carcinoide, riscul este
mai mare la tineri. )in aceastE cauzE cure peste ? sEptEmNni trebuie sE fie bine
argumentate. =a inhibarea marcatE a secreFiei se pot determina ni!ele crescute
ale nitrozominelor, ce teoretic poate fa!oriza dez!oltarea cancerului gastric.
5iposecreFia gastricE poate determina o creGtere a numErului bacteriilor Jn
stomac, ce poate fa!oriza dez!oltarea infecFiilor intestinale. )in cauza
inhibiFiei sistemului citocromului p.+/0 din ficat se poate creGte acti!itatea
unor medicamente "!arfarina, fenitoina) ce necesitE supra!egherea
clinicE.Reac-iile adverse. )in reacFiile ad!erse s.au semnalat: greaFE,
flatulenFE, constipaFie4 erupFii cutanate.Regimul de dozare Mn ulcerul
duodenal D ,0 mg&zi timp de + sEptEmNni, iar Jn cel refractor la 5, blocante D
+0 mg&zi. Mn ulcerul gastric D ,0 mg&zi timp de +.> sEptEmNni. Mn sindromul
\ollinger.Ellison. ?0 mg&zi Jn , prize "dozele pot fi destul de !ariate "de la ,0
mg&zi la 1,0 mg de - ori&zi) timp de +.? sEptEmNni. Mn esofagita de refle D
,0.+0 mg&zi timp de +.? sEptEmNni. Mn situaFii speciale se poate administra i&!
cNte 10.,0 mg&zi.Farmacocinetica Se foloseGte sub formE de comprimate
enterosolubile sau capsulele ce conFin granule enterosolubile deoarece
ameprezolul nu este rezistent la mediul acid. 3bsorbFia are loc Jn duoden, cu
biodisponibilitate de /09 pentru pentru suspensii Gi -/9 pentru capsule.
3ceasta creGte la pacienFii de !NrstE JnaintatE Gi cei cu afecFiuni hepatice "1;.
;?9) deoarece preparatele se supun metabolismului presistemic.ConcentraFia
maimE Jn ser peste 1., ore. Cuplarea cu proteinele plasmatice constituie
;/9. 3re un !olumul de distribuFie de 0,-+ l&2g. #0,/ din plasmE D -0.>0 min,
deoarece preparatul rapid se acumuleazE Gi se capteazE de aparatul secretor al
celulelor parietale unde se menFin timp Jndelungat.Metabolizarea secundarE
"la trecerea repetatE) Jn ficat duce la formarea de metaboliFi practic neacti!i
care se eliminE prin urinE "?0) Gi bilE.
3A*'R)PR)'EC')ARE
Clasificarea:1)compusii bismutului: bismut subcitrat,coloidal
tripotasic,)analogii
prostoglandinelor:misoprostol,enprostil,rioprotil,cerbaprostil-).pr.cu actiune
mineralocorticoida:carbenoolona,doa+)pr.ce contin
aluminiu:fosfalugel,almagel,sucralfat,maalo.
Mecanismul de ac-iune Mn mediul acid ",,/.-,/) al sucului gastric formeazE
oiclorura de bismut insolubilE care are o afinitate faFE de rezidurile proteice
ale leziunii gastrice sau duodenale "Gi cu mult mai puFin faFE de mucoasa
intactE) cu formarea unei pEturi protectoare faFE de agresiuni. CreGte secreFia
de mucus Gi formeazE un comple stabil cu proteinele mucinei, mErind funcFia
protectoare a mucusului.StimuleazE sinteza localE de prostoglandine "E,) cu
consecinFe citoprotectoare prin creGterea secreFiei de bicarbonat Gi ameliorarea
microcirculaFiei. 3cFiunea negati!E asupra 5.pPlori prin !acuolizarea,
condensarea conFinutului intracelular fragmentarea peretelui celular, precum Gi
dereglarea aderErii bacteriilor la mucoasE se inhibE deasemenea Gi acti!itatea
enzimei produse de m&o ce posedE poprietEFi mucolitice.Indica-iile . ulcer
gastric Gi duodenal.Regimul de dozare CNte un comprimat sau / ml soluFie
dizol!atE Jn 1/ ml apE cu -0 min Jnainte de mese Gi seara la culcare. Se pot
administra Gi cNte , comprimate sau 10 ml soluFie Jnainte de de*un Gi cinE.
)urata curei de + sEptEmNni, iar la necesitate JncE ,.+ sEptEmNni. 3socierea cu
antiacide trebuie e!itatE cu -0 min Jnaitea meselor.Reac-iile adverse 3u fost
semnalate.greaFE, !omE, diaree,cefalee, ameFeli, Jnegrirea scaunului sau Gi a
limbii la folosirea soluFiei "formarea bismutului sulfid Jn rezultatul
interacFiunii cu hidrogenul sulfurat)Contraindica-iile5 gra!iditate,
insuficienFE renalESLC<3=F3#L= Mecanismul de ac-iune Mn prezenFa
acidului clorhidric elibereazE aluminiu, se polimerizeazE cu formare unui
polianion JncErcat puternic negati! care interacFioneazE cu rezidurile poziti!e
ale leziunilor gastroduodenale cu formarea unui strat protector "ce se menFine
Jn stomac ? ore, iar Jn duoden + ore). 6nteracFionNnd cu mucinele din
componenFa mucusului rezultE un gel comple cu proprietEFi protectoare
mecanice, adsorbante "pensinei Gi acizilor biliari), de tampon Gi schimb de
ioniSe preconizeazE deasemenea acti!area sintezei Gi secreFiei de
prostaglandine cu creGterea secreFiei de mucus, bicarbonat Gi ameliorarea
microcirculaFiei Jn mucoasa gastricE. Efectul antiulceros Eficacitatea Jn
tratamentul ulcerului constituie 1-.?19. #ratamentul Jndelungat a permis
diminuarea recidi!elor. Mn ulcerul gastric Gi duodenal rezultatele sunt similare
5,.blocantelor. Sucraltatul atenuiazE simptomele Gi !intecE ulcerul produs de
antiinflamatoriile nesteroidiene, dar nu le pre!ine. <ezultate bune au fost
obFinute Jn proilaia ulceraFiilor Gi hemoragiilor de stres. Indica-iile: ulcer
gastric Gi duodenal, ulcer iatrogen, profilaia ulceilor Gi hemoragiilor din stres.
<egimul de dozare 8ral sub formE de comprimate sau suspensie "din pulbere
sau granule) cNte 1g de + ori&zi cu -0 min Jnainte de mese Gi seara la culcare Jn
tratamentul ulcerului acti!. Pentru profilaia recidi!elor se indicE cNte 1g
Jnainte de de*un Gi seara la culcare. Reac-iile adverse Este supostact bine.
Cel mai frec!ent se constatE constipaFie, mai rar uscEciunea Jn gurE, greaFE,
!omE, cefalee, urticarie Gi alte erupFii cutanate Contraindica-iile5 insuficienFE
renalE, nu se recomandE asocierea cu fluorchinolonele. C3<(E78[8=873
Mecanismul de acFiune <eprezintE o sare a acidului gliceretinic care creGte
secreFia de mucus bogat Jn glicoproteine Gi bicarbonat ce neutralizeazE ionii de
5B Gi cresc !Nscozitatea mucusului. 3mplificE deasemenea fluul sanguin Jn
mucoasE Gi micGoreazE eliberarea hidrolazelor "enzime lizozomale). PosedE
deasemenea acFiune mineralocorticoidE Gi antiinflamatoare. Efectul
antiulceros Se considerE mai efecti!E Jn ulcerul gastric decNt cel duodenal.
Eficacitatea este mai mare decNt la placebo, dar mai micE decNt la cimetidinE.
Indica-iile . ulcer gastric Gi duodenal <egimul de dozare Se indicE Jn prima
sEptEmNnE cNte 100 mg de - ori&zi, apoi cNte /0 mg de - ori&zi alte - sEptEmNni
dupE mese. Reac-iile adverse .creGterea Jn greutate cu apariFia edemelor,
hipertensiunii arterialee, hipo2aliemiei "din cauza efectului mineralocorticoid).
3ceste efcte sunt mai frec!ente la doze mari, !Nrstnici Gi cei cu maladii
cardio!asculare. Ltilizarea spironolactonei JnlEturE efectele ad!erse dar Gi cel
gastroprotector.
PR)BI&E'ICE
Clasificarea:1.colinomimeticele4.a)m.colinomimetice"aceclidina,cisaprid)
b)anticolinesterazice.galantamina,neostigmina,distigmina,fizostigmina,.),.
dopaminoblocante.
metoclopramida,cisaprid,domperidon,le!osulpirid-.Preparate serotoninergice.
metoclopramida,domperidon,cisaprid,togaserod+.3nalogii motilinei:
eritromicina,claritromicina,azitromicina/.di!erse grupe: analogii
somatostatinei.octreotid,somatostatinei,blocantele receptorilor
colecistochininici.loiglumidSunt substanFe ce stimuleazE motilitatea
gastroduodenalE prin mecanism dopaminoblocant sau colinomimetic Gi
JnlEturE sau amelioreazE aGa simtome ca neplEcerea epigasricE , pirozisul,
greaFE, !oma, refluul esofagian, senzaFia de dispneie Gi durere retrosternalE
Mecanismul de acFiune se constituie din componentul dopaminergic Gi
colinergic. Cel dopaminergic se reduce la antagonismul cu receptorii ),
dopaminergici din S7C Gi tractul gastrointestinal "metoclorpamida,
doperidona, cisaprida, sulpirida ). Stimularea colinergicE, posibil, are loc prin
fa!orizarea eliberErii din neuronii miententerici a acetilcolinee Gi creGterii
reacti!itEFii la ea a colinoreceptorilor " metoclopramida, sulpiridul, cisaprida.).
E$ectele 1) stimuleazE motilitatea stomacului Gi intestinului subFire D
metoclopramida, cisaprida,sulpiridul, domperidona.,) creGte tonusul
sfincterului inferior al esofagulii Gi pilorului:-) JmpiedicE relaarea porFiunii
superioare a stomacului Gi stimulezE contracFiile antrale cu accelerarea golirii
stomaculuii4+) creste tranzitul spre colon /) stimuleazE motilitatea colonului
"cisaprida)>) posedE efect anti!omiti! "metoclopramida, sulpiridul,
domperidona)sulpiridul mai pro!oacE efect neuroleptic, !asodilatator Gi
reparant "amelioreazE circulaFia Jn organele ca!itEFii abdominale1CIndica-iile
esofagita de reflu. hipomotilitatea gastricE de diferitE genezE "neuropatie
diabeticE, anoreie ner!oasE, aclorhidrie, inter!enFii chirurgicale etc.).
dischineziile digesti!e Gi a cEilor biliare4. !omE de diferitE genezE "pe fondalul
toemiei, iradierii, dereglErii dietei, administrErii preparatelor Jn cercetEri
radiologice, endoscopii etc. ). Jn cadrul unor procedeie diagnostice "intubarea
duodenulii, eamenul radiologic gastrointestinal). tratamentul compe al
ulcerului gastric Gi duodenal "sulpiridul)constipaFie cronicE idiopaticE Gi pentru
combaterea hipomotilitEFii colonului la bolna!ii cu leziunimedulare4Jn cadrul
unor procedeie diagnostice "intubarea duodenulii, eamenul radiologic
gastrointestinal). tratamentul compe al ulcerului gastric Gi duodenal
"sulpiridul)constipaFie cronicE idiopaticE Gi pentru combaterea hipomotilitEFii
colonului la bolna!ii cu leziuni medulareContraindica-iile . maladii Gi stEri
patologice cJnd stimularea motilitEFii gastrice prezintE riscurii" hemoragii
gastrointestinale, perforaFie digesti!E, obstrucFie mecanicE, ileus paralitic etc.)4
. feocromocitom, cJnd sunt posibile reacFii hipertensi!e "metoclopramida,
sulpiridul)4. epilepsie, cJnd boala se poate agra!a "metoclopramida)4la femeile
cu cancer de sJn din cauza hiperprolactinemiei "metoclopramida,
domperidona)4dischinezie tardi!E, pro!ocatE de neuroleptice.Reac-iile
adverse . somnolenFE, ner!ozitate, cefalee, insomnii, "metoclopramida, mai
rar domperidona, sulpirid), stare depresi!E . dereglEri etrapiramidale
"Jndeosebi pentru metoclopramidE Gi sulpirid)4amenoree, galactoree,
ginecomastie "metoclopramida,domperidona Gi sulpirid )4<egimul de.
Metoclopramida. oral a cJte /.10 mg -.+ore&zi Jnainte de masE4 rectal a cJte
,0mg&zi "1., supozitoare)4 parenteral "s&c4 i&m sau i&!) a cJte 10.,0mg 1.
-ori&zi. )omperidona.oral a cJte 10.,0mg -ori&zi . Cisaprida.intern a cJte /.
10mg -.+ori&zi sau rectal Jn supozitoare.Sulpirid.dozele terapeutice pot oscila
de la 100 la ?00mg&ziFarmacocinetica Metoclopramida se absoarbe rapid cu
oconcentraFie maimE peste +0.1,0 min. (iodisponibilitatea este redusE
pentru domperidonE "1/9) Gi cisaprida "/09) din cauza efectului primului
pasa* hepatic. Metabolizarea ulterioarE are loc Jn ficat "doar metoclopramida
circa 1/9). Se eliminE prin rinichi sub formE de metaboliFi "metoclopramida
,09 sub formE neschimbatE). #0,/ constituie ,.+ ore "metoclopramida)4 1.?
ore "domperidona)4 10 ore "cisaprida).Cisaprida Gi domperidona nu
penetreazE bariera hematoencefalicE.
(IP)F8&C'IE E?)CRI&A PA&CREA'ICA/*89*'I'8'IE1
Preparatele enzimatice pancreatice.
Clasi$icareaa.monocomponente"contin numai pancreatina)1)doze mici de
pancreatina.pancreatina.pancitrat.oraza.creon.pangrol,)cu doze ma*ore de
pancreatina.solizim.somilaza.pancrealipaza.creon,/(.
Combinate1)pancreatinaBetract de
bilaBhemiceluloza"digestal,festal,mezim),)pancreatinaBetract de bilaBetract
din mucoasa gastrica"panzinorm forte)-)pancreatinaBetract de bilaBetract
din plante"nutrizim,pancuremen)+)pancreatinaBacizi biliariBetract din
planteBantimicrobian/)pancreatinaasubs.adsorbante"pancreolfet)Mecanismul
preparatele stimuleaza secretia pancreati2a Indic :pancreatita cronica,gastrite
hipo si anacide,ahilia,enterita cronica,hepatite
hepatocolecistite,meteorism,abuzuri alimentare,diaree de origine
neinfectioasaPrincipii de utilizare : ). Pentru a asigura o digestie adec!atE Jn
pancreatita cronicE cu un grad marcat de insuficienFE la un raFion alimentar
normal ar fi ne!oie de ,0000.-0000 L3 lipazE la fiecare masE. 3stfel, pentru
a normaliza digestia sunt necesare doz mari "? comprimate, dra*ee) de
preparate cu conFinut mic de lipazE din cauza inacti!Erii acesteia de cJtre
acidul clorhidric Gi golirii rapide a stomacului Jnainte ca enzimele sE acFioneze.
)ozele respecti!e se recomandE strict Jnante de mese Gi seara la culcare. Mn
acelaGi timp preparatele cu conFinut mare de lipazE "solizim, somilaza,
pancrelipaza) se pot folosi cNte ,.- comprimate sau capsule la mese Gi culcare.
)acE rEspunsul la ele nu este suficient preparatele se pot asocia cu antiacidele,
care !or preceda administrarea enzimelor. Formele medicamentoase
enterosolubile ale preparatelor enzimatice de!in acti!e numai Jn intestin)urata
utilizErii poate constitui de la cNte!a sEptEmNni ",.>) pNnE la folosirea
sistematicE pentru combaterea malabsorbFiei li durerilor persistente.
.A?A'I+E
MA"laati!e de !olum) contin fibre nedigerabile si coloizi hidrofili care se
maresc in !olum,cres2 2ontinutul intestinal,stimulind ganglionii intramurali si
intensificind peristaltismul intestinal.M3 "prin inmuierea scaun)Patrund in
bolul fecal actionind ca substante emoliente sau ca subst.tensioacti!e cu
cresterea patrunderii apei si grasimilor.Ca reultat se mareste !olumul bolului
fecal si se amelioreaza propulsarea lui.Indic"laati!e)constipatii
croncie,functionale la bolna!i cu anoreie si la cei a care obiceiurile sau
restrictiile alimentare nu permit realizarea unui continutul intestinal,care sa
sustina peristaltismul fizilogic.6ndic"prin inmuierea scaun)pacienti ce prezinta
o eliminae deficila a scaunului.batrini,bolna!i la pat,hemoroizi,fisuri,bolna!i
ce necesita e!itrea efortului la defecatie,gastrite,duodenitePrincipii de
utilizare:se recomanda de ingerat cu apa,deoarece uscate ele pot cauza
constipatie esofagiana.#arite cite +.> linguri&zi.metil si carboiceluloza.0,/.,
g de ,.- ori pe zi,agarul +.1> g&zi.Lleiul de parafina.1/ ml seara la culcare,cu
suc de lamiie sau suf forma de clisme.=actuloza.de la 1/ pina la +/
ml.Rad!:flatulenta,accidente obstructi!e,iodism,carenta de !itamine
liposolubile,efect cancerigen,efect de insuficienta a sfincterului
anal,hepatotoiitate,greata,!oma,anoreie,dureri abdominale,meteorism.
P8R3A'I+E )*M)'ICE
Clasificare: =aati!e de !olum"seminte de plantago,seminte de in,!arza de
mare,agarul,piinea neagra,mamaliga de malai,soia,ridichea,prunele,fructe
uscate,nuci)Purgati!e osmotice"saline).sulfat de magneziu,hidroid si oid de
magneziu,sulfat de sodiu,sarea calro!ara,sarea
morsinlactuloza,macrugol)=aati!e prin inmuierea scaunului.lactuloza,ulei de
parafina,floarea soarelui,uei de masline,soie,mindal =aati!e de uz rectal.
glicerol.fosfat de sodiu,lactat de calciu,romanita,sapunul)Purgati!e iritante sau
de contact.c actiunea supra intestinului subtire.ulei de ricin,cu actiunea asupra
intestinului gros.prep.ce contin antraglicozide:preparate din frangula sau
crusin,etract lichid uscat,cofranil,preparate din
senade,pursenid,senasenida:prep.sintetice.
bisacodil,fenolftaleina,izafenina,oifensatina MA purgati!e
osmotice:contribuie la creserea pres.osmotice si la micsorarea bsorbtiei de
apa.Indic:.eamen radiologic si endoscopic,inaintea inter!,chirurgicala,in
intoicatii medicamentoase,constipatii cronice functinale sau preferabile
Radverse:greata,!oma,dureri cu caracter de colici,deshidratare,inhibitia
snc,transmisiei neuronale,acti!itatii cordului,coma 8tilizarea: se indica
dimineata pe nemincate sub forma de sol.izotone,indeosebi a asocierea cu ,.-
pahare apa calda.sulfat de mag.,.+ g ca laati!,citrat de magneziu.,00 ml
so.standart,fosfat de sodiu.10 g ca laati!,sarea morsin.10 g,lactuloza.1/ ml
sirop.
P8R3A'I+E IRI'A&'E
MA: in mediul alcalin al duodenului,sub actiunea bilei si lipazei,uleiul de ricin
se transforma in acid ricinolic si glicerina.3cidul ricinolic ecita
chemoreceptorii cu cresterea peristaltismului,precum si retine absorbtia apei si
electrolitilor.poseda proprietati detergente,crescind permeabilitatea mucoasei
intestinale.Lleiul neschimbat si glicerina manifesta proprietati
mucilagenoase,cu propulasara continutulu intestinal> Ind:.pregatire p&u
eamen radiologic,endoscopic,pregatirea p&u inter!.chirurgicla,constipatii
hipotone"upa inter!.chirutgicale)Radv:.greata,dureri si colici
intestinale.prep.sintetice:hipo2aliemie,rbi alergice,tahicardie,colaps,hepato si
nefrotoictate.8tilizare: 1/ ml"1., linguri de masa) intr.o priza sau 1/.,0
capsule a 1 g timp de -0 minute cu apa calda dulcie.Etractul de crusin.,0
picaturi,ramnil.1., comprimate a 0,, g,fenolftaleia.>0 mg de ,.- ori pe
zi.izofenina. 10 mg seara,pe nemincate.
A&'IDIAREICE /astringente0mucilaginoase i absorbante1.
Clasi$ic dupa mec.se actiune: Medicam.etiotrope"antibiotice,chimioterapice
sintetice,antiprotozoice) Medic.simptomatice patogenice:1)astrigente si
mucilagenoase"tanina,tanaform,decoct de
romanita,tanacomp,ceai,cacao,orez,gris) ,)anticolinergice.
atropina,platifilina,butilscopulamina
-)prep.biologice"enterol,bactisubtil,bifidum
bacterin,colibacterin,bificol,lactobacterin)+)opioide
inrudite:codeina,loperamida,difenoilat.+)adsorbante si protectoare"carbune
medicinal,medicas E,polifepan,bilignina,capect,poli!idon,aluminiu hidroid
MA astrigente si mucilagenoase:prep.atrigente ce contin acid tanic sau alti
acizi organici"tanina,tanalbina) precipiteza proteinele,patrund in spatiile
intercelulare cu mics.permeabilitatii capilarelor si a membranelor celulare
respecti!e diminuarea secretiilor mucoaselor.3ctiunea mucilagenoasa se
manifesta prin formarea unei pelicule protectoare pe suprfata mucoasei cu
dez!oltarea unui efect antiimflamator si mecanism protector. MA
adsorbante. carbunii acti!i au capacitatea de a fia pe suprafata sa diferite
substante de origine endo sau eogena,responsabila de accelerarea tranzitului
intestinal&Colestiramina formeaza complee neabsorbabile cu acizi
biliari,endotoine microbiene cu diminuarea secretiei si dereglarii absorbtiei
inestinale.saruri e bismut contribuie la fiarea hidrogenului sulfat care este un
stimulator al peritaltismului intestinal si contribuie la propulsarea maselor
fecale.Indicatii"astr si mucilag).diaree nespecifice usoare uneori
persistente,sunt antidiareice de rutina "adsorbante).diaree de diferita
origine,diaree de putrefactie,diaree acuta de diferita origine,diaree la adulti si
copii,diaree cronica de diferita origine 8tilizare"astrigente si
mucilagin)prepartele sunt eficiente in diaree nespecifice usoare,uneori
persistente,sunt antidiareice de rutia prezente in farmacia`de casa`.utilizate
mai ales la copii si la persoane de !irsta inaintata,deoarece se considera
inofensi!e."adsorbante) pot diminua bsorbia si efectele altor preparat utilizate
concomiten.deaceea ele se !or indica cu ce!a imp inainte sau dupa remedii
medicamentoase adsorbane.Prep.e bismut se utilizeaza limitat din cauza
r.adverse se!ere uneori.prudenta la gra!ide,alaptare.3tapulgita.nu se
administreaza in diareea pro!ocata d eparaziti.)a2a este ne!oie de rehidratare
orala aceasta se efectueaza mai intiii,deoarece preparatul n.o
substituie.Folosirea in gra!iditate se permite.
A&'IDIAREICE M colinoblocantelor i analgezicelor opioide ca
antidiareice
M colinobl. M3.blocheaza m, si m- colinoreceptorii la ni!elul tracului
g&i.Efect.inhiba motilitatea g&i cu diminuarea tonusului si miscarilor
peristaltice,micsor.secretia gl.tubului digesti!,Indic:diaree si dureri
abdominale din colonul iritabil,di!erticulite,dizenteria usoara,diaree acuta si
cronica,forme usoare si medii.Dozare.atropina cite 0,/ mg de -.+ ori pe
zi,etract de beladona cite 1/ mg de , ori&zi,butiscopulamia.10 mg sau o
lingura de suspensie.
8piodele.MA:preparte ce influenteaza asupra receptorilor opioizi la ni!elul
mezenteric si ai musculaturii netede.Efect:diminuarea motilitatii
gastice,cresterea tonusului antrului si duodenului proimal,intirzierea e!acurii
continutului gasric,miscorarea secetiiei glandelor tubului digesti!.Indic:diaree
acuta nespecifica,diaree cronica,reducerea eliminarilor la bolna!i cu ilostomie
si colostomie,diaree cronica.Dozare:codeina 1/ mg de + ori pe zi,definpilt./
mg de + ori&zi,loperamid.doza initiala + mg apoi cite , mg dupa ficare scaun
diarei2.6n diaree cronica , mg dupa fiecare scaun diarei2.
A&'IDIAREICE *I&'E'ICE
loperamid "imodium) . amibazina . difenoilat 6ndicatii : )iaree acuta
nespecifica, diaree cronica, reducerea e!acuarilor la bolna!i de
ileostomie. 3ntidiareic prin mecanism de tip opioid, cu efect electi!, intens, de
lunga durata.
Administrare5
3dulti: Jn diareea acuta doza initiala este de , capsule "+ mg) apoi cNte o
capsula dupa fiecare scaun diareic. )oza zilnica este de maimum / capsule,
Jn diareea cronica , capsule pe zi.
)ifenoilatMA 6nhiba motilitatea tubului digesti! a!and efect constipant.
Poate agra!a diareea datorata microorganismelor ce penetreaza peretele
intestinal "Escherichia coli, Salmonella, Shigella) sau colitele
pseudomembranoase induse de antibiotice. )oze mari administrate pe
perioade prelungite pot cauza dependenta psihica sau euforie. )ebut: +/.>0
min. # ,difenoilat: ,,/ h4 acid difenoilic: 1,.,+ h. )urata: ,.+ h.Metabolizat
in ficat la acid difenoilic acti! si ecretat prin urina.Indica: diareea asociata
cu gastroenterite,colon iritabil,enterite rigionale,colite ulcerati!e,infectii
intestinale.Administr.Solutie orala, tablete: 3dulti, initial: ,,/./ mg
"difenoilat) de -.+ ori&zi. 6ntretinere: ,,/ mg de ,.- ori&zi.
Se pastreaza doza initiala pana se controleaza simptomele, apoi se reduc
dozele la ni!ele de intretinere.
(EPA')'R)PE
I.Preparatele ce in$luen-eaz secre-ia <i eliminarea bilei
%oleretice0
Colereticele propriuzise "cole secreticele)
ce conFin acizi biliari sau bilE nati!E
acizi biliari primari ezoicolic
acizi biliari secundari
ac.dezoicholic
ac.litocholic
acizi biliari de semisintezE
ac.dehidrocholic
Preparate sintetice
osalmidul
cic!alonul
hidroimetil nicotinamidul
fenobarbitalul
salicilatul de sodiu
-) Preparate !egetale
etracte din mintE, pEpEdie, sal!ie, po*arniFE, !olburE coada.Goarecelui,
gElbenele, mEtasa de pEpuGoi, coriandru, brusture, pelin, romaniFE, imortelE
etc.)
+) Preparate combinate: colagagul, colagolul, colafluul, alocholul,
dalenzinul, febicholul
(idrocolereticele: salicilaFii, preparatele de !alerianE, apele minerale
"Esentu2u + Gi 11, 7aftusea, Smirno!s2aia, Slo!eans2aia, d*ermu2s2aia etc).
%olecistoc.inetice0
Sulfatul de magneziu
Preparatele osmotic acti!e: ilitul, sorbitul, manitul
Preparate !egetale: etracte din gElbenele, pEpEdie, traista ciobanului, baz,
chimen, iepurar etc)
Colecistochinina
Produsele alimentare: ulei de mEsline Gi floarea soarelui, gElbenuGul de ou,
smNntNna, peptonele
II.Preparatele colilitoliticele5
3cidul ursodezoicolic
3cidul chenodezoicolic
III.Preparatele ,epatoprotectoare
)upE apartenenFa de grupE:
Fla!onoide 1. Preparatele ce conFin analogi ai substanFelor
endogene
SilimarinE . trofopar
Silibor . ademetioninE
Catergen
5epabene ?. Preparate ce conFin fosfolipide
Preparatele !itaminice . esenFiale
'itaminele gr. ( . fosfolip
<utozidele "!it.P) . lipostabil
6nozitol ;. Preparate cu proprietEFi detoicante
ColinE . citrulinE
Predecesorii acizilor nucleici . acid aspartic
3cid orotic . acid glutamic
6nozinE 10. Preparate combinate
Preparatele aminoacizilor . hepasteril 3
MetioninE . hepasteril (
#riptofan 11. Preparate din di!erse grupe
3rgininE . lactulozE
Preparatele de origine !egetalE . neomicinE
=i!./, . acid lipoic
5epali! . lipamidE
'alili! . tiazolidinE
Preparatele etracte din ficatul . ornicetil
animalelor
'itogepat
Sirepar
Mecanismele de acFiune de hepatoprotectoarelor
1. Fiarea radicalelor liberi Gi inhibiFia peroidErii lipidelor D
SilibininE,5epabene,EsenFiale,Fosfolip,Catergen
,. )onatori sau ce contribuie la sinteza grupelor metil D
3demetioninE,ColinE,CianocobalaminE,3cid folic.
-. Predecesori sau donatori ai grupelor tiolice D 3demetioninE,#iazolidinE,
3cid lipoic, =ipamidE.
+. <estabilirea integritEFii structurale ale membranelor hepatocitelor D
#rofopar, 3demetioninE, EsenFiale, Fosfolip, 6nozitol, MetioninE
/. 6nhibiFia sintezei prostaglandinelor Gi colagenului D SilibininE, Catergen
>. 3cti!area sintezei acizilor nucleici Gi proteinelor, fosfolipidelor . 3cidul
orotic SilibininE, 5epabene
1. 6nhibiFia enzimelor microzomiale hepatice D Catergen
?. 6nducFia enzimelor microzomiale hepatice . \iorinE
Efectele hepatoprotectoarelor
3cFiune membranostabilizatoare
3cFiune detoicantE
3cFiune lipotropE cu preJntNmpinarea steatozei hepatice,
3cFiune metabolicE
3cFiune antiinflamatorie,
3cFiune antioidantE
3cFiune colereticE
3cFiune hipoamoniantE
Indica-iile ,epatoprotectoarelor
Steatoza hepaticE de diferitE origine "alimentarE, alcoolicE, toicE,
endocrinopaticE etc
3fecFiuni toice ale ficatului, inclusi! cele produse de alcool, medicamente
3fecFiuni hepatice "hepatite cronice) Jn diferite maladii "diabet zaharat, ulcer
gastric Gi duodenal, malnutriFie etc.). .5epatite cronice de diferitE genezE "mai
puFin cele !irale
5epatocolangite, hepatice cu sindrom de colestazE, dischinezii ale cEilor biliare
5iperbilirubinemia funcFionalE de tip Kilber, icterul nou.nEscuFilor
3fecFiuni hepatice Jn toicozele gra!idelor
Come Gi stEri precomatoase hepatice "cu insuficienFE hepaticE 5epatitele
acute " de regulE, cel mai frec!ent de origine !iralE), cirozele hepatice.
Reac-iile adverse ale ,epatoprotectoarelor .
ma*oritatea hepatoprotectoarelor se suportE bine Gi doar Jn puFine cazuri !or fi
responsabile de un Gir de reacFii ad!erse.
. <eacFii alergice "erupFii cutanate, prurit) Sindrom astenic "slEbiciune)
Poliurie ,ColestazE cu icter, 3nemie hemoliticE D.8steoporozE "la utilizarea
JndelungatE, Jndeosebi la bEtrJni) cu fracturi patologice Pirozitate, discomfort Jn
epigastriu "prin hipersecreFie) )ereglEri dispeptice "greaFE, hipersali!aFie etc.).
5iperemia feFii Gi bufeuri de cEldurE
PREPARA'E.E MEDICAME&')A*E CE I&F.8E&DEA4E
F)RMARE0 E?CREDIA FI E.IMI&AREA 9I.EI
Coleretice
Colereticele propriuzise "cole secreticele)
ce conFin acizi biliari sau bilE nati!E
acizi biliari primari ezoicolic
acizi biliari secundari
ac.dezoicholic
ac.litocholic
acizi biliari de semisintezE
ac.dehidrocholic
Preparate sintetice
osalmidul
cic!alonul
hidroimetil nicotinamidul
fenobarbitalul
salicilatul de sodiu
-) Preparate !egetale
etracte din mintE, pEpEdie, sal!ie, po*arniFE, !olburE coada.Goarecelui,
gElbenele, mEtasa de pEpuGoi, coriandru, brusture, pelin, romaniFE, imortelE
etc.)
+) Preparate combinate: colagagul, colagolul, colafluul, alocholul,
dalenzinul, febicholul
5idrocolereticele: salicilaFii, preparatele de !alerianE, apele minerale
"Esentu2u + Gi 11, 7aftusea, Smirno!s2aia, Slo!eans2aia, d*ermu2s2aia etc).
66. Colecistochinetice
Sulfatul de magneziu
Preparatele osmotic acti!e: ilitul, sorbitul, manitul
Preparate !egetale: etracte din gElbenele, pEpEdie, traista ciobanului, baz,
chimen, iepurar etc)
Colecistochinina
Produsele alimentare: ulei de mEsline Gi floarea soarelui, gElbenuGul de ou,
smNntNna, peptonele
666. Colespasmolitice
1.Spasmoliticele neurotrope: atropina , platifilina,
butilscopolamina,metilscopolamina etc.
,.Spasmoliticele miotrope: papa!erina, drota!erina, benciclanul, aminofilina
etc.
Spasmoliticele mite: baralgina, maiganul, triganul, spasmalgonul, spasganul
etc.
Spasmoliticele !egetale:
etracte din: !alerianE, mentE, gElbenele, sal!ie, po*arniFE, pelin.
preparate din plante "flamina, flacumina, confla!ina, rozanolul etc).
Colereticele Mecanismul de acFiune
Preparatele acizilor biliara administrate ca medicamente sunt secretate biliar cu
creGterea presiunii osmatice Gi filtrarea ulterioarE a apei Gi electroliFilor. Ca
rezultat se mEreGte !olumul Gi fluul bilei, deci un efect preponderent
hidrocoleretic.
+fectele a! asigurarea proceselor de digestie prin micGorarea tensiunii
superficiale cu menFinerea colesteronului Jn soluFie Gi emulsionarea grEsimilor.
Fa!orizarea absorbFiei intestinale prin pinocitozE a grEsimilor neutro, acizilor
graGi cu lanF lung, colesterolului, !itaminelor liposolubile
Efect bacteriostatic.
#ndicaiile
ca preparate de substituFie Jn:
fistule biliare4
rezecFii de ileon sau afecFiuni ale acestuia4
colestaza hepaticE sau etrahepaticE
pancreatite cronice Gi colite cronice cu constipaFie.
ca coleretice:
combaterea stazei biliare4
drenarea bilei dupE inter!enFii chirurgicale asupra !eziculei biliare4
spElarea cEilor biliare Jn scopul eliminErii nisipului sau calculilor de dimensiuni
mici4
profilaia infecFiei biliare4
eamenul radiologic a !eziculei Gi cEilor biliare4
>) determinarea timpului circulaFiei braF.limba.
Contraindicaiile! perioada a colecistitei, colangitE4 hepatitE acutE, pancreatitE
acutE4 abturarea cEilor biliare, calica biliarE4 acutizarea ulcerului gastric Gi
duodenal4 maladii intestinale acute4 afecFiuni renale gra!e, gra!iditate
"eaciile adverse0 dereglEri ale scaunului, mai frec!ent diaree4 dez!oltarea
gastritei, ulcerului, esofagitei de reflu4 mobilizarea calculilor cu dez!oltarea
colicii biliare4 creGterea ni!elului transaminazelor4 hipertensiune cu bradicardie Gi
alte manifestEri colinergice la administrarea i&! "posibil, acFiunii
anticolinesterazice).
"egimul de dozare Se folosesc limitat.
ac. dehidrocholic "colagon) D cNte 0,,.0,+ g de - ori&zi dupE masE timp de ,.+
sEptEmNni4 sarea sodicE a ac.dehidrocholic se indicE i&! sub formE de soluFie ,09
-./ ml.
=iobitul D bilE.biofilizatE de bo!ine4 cNte 0,,.0,> de - ori&zi imediat dupE masE
timp de 1., luni pentru a realiza un efect coleretic mai deplin e necesar de acti!at
metabolismul energetic Jn hepatocite, inclusi! la asocierea cu
hepatoprotectoarele.
Colereticele sintetice
#armacodinamia!
efect preponderent hidrocoleretic4
micGoreazE !Nscozitatea bilei, dar nu JmbunEtEFeGte componenFa ei4
reduce ni!elul colesterolului "Jndeosebi Jn hipercolesterolemie) Gi bilirubinei Jn
sNnge4
efect spasmolitic "osalmida & oafenamida)4
acFiune antiinflamatorie "cic!alonul)4
efect antimicrobian "nicodina)4
acFiune poziti!E asupra metabolismului hepatic "nicodina)4
?) efect laati! "osalmida).
#ndicaiile0 colecistite, colangite, hepatocolecistite cronice, tuba*ul duodenal,
litiaza biliarE "osalmida), gastroduodenite "nicodina)
%ontraindicaiile 1i precauiile0
afecFiuni inflamatorii Gi distrofice acute ale ficatului4
,)maladii inflamatorii acute ale cEilor Gi !eziculei biliare "sau Jn asociere cu
antimicrobiene4
colecistita calculoasE "sau Jn asociere cu spasmolitice Gi analgezice)4
Colereticele vegetale
Mecanismele de aciune. Prin conFinutul de uleiuri eterice, fla!onoide, rEGine,
fitosterinE etc.creGte gradientul osmotic dintre bilE Gi sNnge cu intensificarea
filtraFiei apei Gi electroliFilor Jn cEile biliare. StimuleazE receptorii mucoasei
intestinului subFire cu acti!area sistemului autocrin de reglare Gi de formare a
bilei. 6nfluenFeazE nemi*locit asupra funcFiei secretorii a hepatocitelor cu
creGterea formErii bilei.
3lte efecte: .3ntimicrobian "menta, dracila, Fintaura, cicoarele)4Anti,ipo%ant
/drcila0 -intaura0 menta0 cicoarele0 mtasa de ppu<oi1C. 3ntiinflamator
"dracila, mEceGul, Fintaura, menta, frunzele de mesteacEn, mEtasa de pEpuGoi,
cicoarele.)4*pasmolitic /+aleriana0 menta0 mtasa de ppu<oi0 drcila0
suntoarea0 glbenele.1C(epatoprotector /-intaura0 mce<ul0 mtasa de
ppu<oi0 $runzele de mesteacn1.
Indicaii0 colecistite cronice, colangite, hepatocolecistite, dischinezii biliare
Colereticele combinatePreparate combinate ce conFin etracte din plante, bilE,
enzime Gi uleiuri eterice cu un mecanism comple, ce permit realizarea
efectului coleratic, precum Gi a celui colespasmolitic de ameliorare a digestiei,
metabolismului Gi funcFiilor ficatului, pancreasului.
#ndicaiile0 colecistite cronice, colangite cronice, hepatite cronice, pancreatite
cronice, constipaFii prin atonie intestinalE, colite cronice cu hipomotilitate,
dis2inezia !eziculei Gi cEilor biliare, stare dupE colecistectomie
%ontraindicaiile: ulcer gastric, hepatite acute, distrofia hepaticE acutE,
afecFiuni hepatice se!ere, coma hepaticE, absorbFia "cEilor biliare, icter
mecanic), pancreatita acutE, empiemul !eziculei biliare
C).ECI*'IC(I&E'ICE
Preparate ce mresc tonusul veziculei biliare <i rela%eaz cile biliare <i
s$incterul )ddi0 $ie prin ac-iune direct sau re$lectorie de a stimula
eliberarea colecistoc,ininei Colecisto$inina G preparat ,ormonal ce la
administrarea i>v provoac un e$ect rapid <i intens0 dar de scurt durat
de elibereare a colecistului. Colecistoc,ineticele vegetale ac-ioneaz prin5
intermediul ionilor de magneziu ce Jl conFin "mEceGul, frunzele de mesteacEn,
mErarul, arnica etc.).
acFiunea reflectorii asupra eliberErii coleciso2ininei "amarele.pEpEdia, pelinul
etc).
Efect stimulator direct prin uleiurile eterice ce le conFin coriandrul, mErarul,
menta, cicoarele
ulfatul de magneziu$ xilitul$ sorbitul$ manitolul D stimuleazE eliberarea
colecisto2ininei cu contracFia !eziculei biliare Gi eliberarea bilei Jn duoden. Mai
eercitE Gi efect laati!.purgati!.
Indicatii
%olecisto2inina Este utilizatE, de regulE, Jn timpul eamenului radiologic cu
substanFE de contrast.
ulfatul de magneziu$ xilitul$ sorbitul$ Se utilizeazE preponderent pentru
efectuarea sonda*ului orb pe nemNncate, Jn poziFie culcatE pe partea rebordului
costal drept bolna!ul bea timp de -0 min cu JngheFitui mici de ,00 ml
soluFiecaldE 109 sulfat de magneziu "Jn lipsa efectului pNnE la ,/9). )upE ce Jn
regiunea datE se amplaseazE un termofor de 1,/., ore. )acE dupE procedurE n.a
a!ut loc eliberarea intestinului se efectueazE o clismE. Sonda*ul se efecteazE o
datE Jn /.1 zile, iar pentru profilaia acutizErii o datE Jn ,.- sEptEmNni. Sulfatul
de magneziu poate fi substituit cu 100 ml sol,,09 ilit, 100.,00 ml 1.,9 , sare
corlo!arE. 3pele minerale Gi colosesul "o linguriFE la 100 ml apE) acFioneazE mai
slab.
etc).
Se folosesc:
decoct de iarbE.mare, 1:10, cNte o lingurE de masE de - ori&zi4
infuzie din bricheta de iarbE de maghera X pEhar de -.+ ori&zi4
infuzie din fructe de iepurar 1:/0, cNte o lingurE de masE de -.+ ori&zi4
infuzie din iarba de coada Goarecelui 1:1/ cNte o lingurE de masE de - ori&zi sau
+0./0 ml etract de - ori&zi cu -0 min Jnainte de masE4
tinctura din galbinele cNte 10.,0 pic de - ori&zi,
colosasul D etract din fructe de mEceG D cNte o lingurE de ceai de - ori&zi Jnainte
de masE, iar la copii c.1&, linguriFE.
C8=E=6#8=6#6CE=E
Acidul c,enodezo%icolic
Mecanismul de ac-iune MnhibE hidroimetilglutaril . Co3 D reductaza ce reduce
posibilitatea formErii Gi poate contrebui la dez!oltarea calculilor de colesterol.
#rece Jn bilE cu creGterea Jn bilE acizilor biliari sau solubilizarea ulterioarE a
colesterolului.
Indicaii tratamentul iniFial al litiazei biliare dacE calculii sunt necalcificaFi Gi mai
mici de > mm. )upE litotripsia etracorporalE pentru dez!oltarea fragmentelor
mici Gi celor recurenFi dupE orice metodE nechirurgicalE.
Contraindicaii : obstrucFia biliarE completE, colici biliare frec!ente, colecistitE Gi
angocolitE, hepatopatii, maladii gastrointestinale se!ere, gra!iditate, insuficienFE
renalE a!ansatE.
"eacii adverse : diaree "+09 la doze 1/0 mg&zi) care cedeazE la reducerea
dozei4 creGterea re!ersibilE a transminazelor "-09)4 hepatotoicitate datoritE
transformErii Jn acid litocolic.
"egimul de dozare )ozele din 1/ mg&2g&zi "capsule a ,/0 mg)4 la obezi se
reparteazE la masa idealE.
Acidul ursodezo%icolic
%ecanismul de aciune Scade rapid Gi marcat secreFia colesterolului Jn bilE Gi
stabilizeazE membrana canalicularE a hepatocitelor
Indicaii! Jn maladiile hepatice cu colestazE,Jndeosebi Jn ciroza biliarE primarE Gi
colangita sclerozantE primarE4 litiaza biliarE.
"eacii adverse : Jnmuierea scaunului, creGterea enzimelor hepatice.
"egimul de dozare Mn litiaza biliarE /.10 mg&2g&zi subdi!izate Jn - prize Jn
afecFiunile hepatobiliare sunt necesare doze de ?.1> mg&2g&zi,
Se poate asocia cu lichidul chenodezoicolic Jn doze de /.10 mg&2g fiecare
pentru a creGte eficacitatea Gi a micGora reacFiile ad!erse.
A&'IF.A'8.E&'E.Eremedii medicamentoase sau principii acti!e de
origine !egetalE, care fa!orizeazE eliminarea gazelor din intestin, atenuNnd sau
JnlEturNnd senzaFiile neplEcute de distensie a stomacului Gi&sau intestinului
C.A*IFICAREA
1. Preparate adsorbante: cErbunele acti!, Medicas E, poliferan etc.
,. Preparatele tensio acti!e : dimeticona, simeticona
-. Lleiurile !olotile din plante "carminati!e !egetale): frunzele de mentE, fructele
de mErar, fructele de chimen, fructele de coriandru, fructele de fenicul, florile de
cuiGoare, seminFe de nucuGoare, fructe de anason, coa*E de scoFiGoarE, rizomE de
ghimber, preparatele de !alerianE etc.
+. Parasimpatomimeticele: M.colinomimetice "aceclidina), anticolinesterazice
" neostigmina, galantamina etc.)
/. Preparatele enzimatice de substituFie Jn dereglErile digestiei intestinale :
festalul, festizimul, digestalul, ezistalul, pancreatina, panzinorm, trifermentul,
panolaza, panstalul etc.
>. Preparatele combinate: unienzaim , malo , gestid plus, meteospasmil, ceri
nasigel,
pancreaflet, capect, zimople etc.
'E&*I)AC'I+E Mecanismul de aciune micGoreazE tensiunea superficialE
a bulelor de doze cu efect antispumant. (azele eliberate sunt absorbite de
intestin sau eliminate prin peristaltism.
Mecanismul de actiune5
Crbunii activi Mecanismul de aciune )atoritE poritEFii bine dez!oltate
"macro.mezo. Gi micropori) are loc adsorbFia moleculelor de gaze sau !apori
de macro Gi mezopori cu considerarea lor ulterioarE. 3ceastE proprietate este
redusE Jn mediul lipid al intestinului. Posibil, cE eficacitatea !a fi mai mare Jn
caz cE flatulenFa este cauzatE de diferite prcese de putrefracFie, dereglEri ale
nutriFiei sau de acti!itatea unor bacterii Jn tubul digesti!. =a baza beneficiului
terapeutic !or sta aGa mecanisme ca:
depurarea sucurilor digesti!e de substanFele toice sau intermediare ale
metabolismului4
modificarea spectrului lipidic Gi proteic al conFinutului intestinal,
adsorbFia bacteriilor Gi & sau toinelor bacteriene cu normalizarea florei
intestinale.
Carminativele vegetale Mecanismul de aciune Prin intermediul
componenFilor sEi "oleuri !olutile, glicozide, fla!onoide etc) eercitE o acFiune
iritantE asupra mucoasei cu o stimulare uGoarE a peristaltismului Gi relaarea
sfincterelor.
Preparatele enzimatice Mecanismul de aciune Prin substituFia enzimelor
digesti!e, deficitare Jn intestin, se normalizeazE procesele de scindare a
proteinelor alimentare cu ameliorarea proceselor de absorbFi Gi de
preJntNmpinarea formErii produselor intermediare, inclusi! a gazelor Gi de
putrefracFie.
Preparatele combinate Mecanismul de aciune Mecanismul de acFiune se
eplicE prin prezenFa substanFelor tensioacti!e "maalo plus, meteospasmil,
ceri nosigul, gestid, iunienzeim etc), precum Gi a celor adsorbante "capec,
maolo plus, gestid, iunienzeim etc)
Caolina are proprietate de a adsorbi toinele bacteriene, bacteriile, precum Gi
produsele de
fermentaFie Gi putrefacFie intestinalE.
Pectina conFine polizaharide ce formeazE Jn apE soluFi mucilaginoase cu
proprietEFi adsorbante Gi mecanic protectoare sunt recomandate Jn deosebi
instErile de diaree JnsoFite de meteorism.
Indicaiile &i particularitile de utilizare' Preparatele tensioacti!e sse indicE
Jn flatulenFa Gi distensia intestialE, insclusi! postoperatorie4 dispepsia,
sindromul <emheld4 pregEtirea pentru cercetarea radiologicE a tubului digesti!
Gi organelor bazinului mic. Simeticona ca antiflatulent la adulFi Gi copii de
!NrstE GcolarE cNte +0.?0 mg -./ ori&zi, iar la sugari Gi preGcolari cNte +0mg -.
/ ori&zi. Mn !ederea pregEtirii pentru sanografie Gi creGterea radiologicE se
indicE cNte ?0 mg - ori&zi cu o zi Jnainte Gi ?0 mg dimineaFa Jn ziua
eamenului. preparatul se ingereazE timpul sau dupE masE fErE necesitate Gi
Jnainte de somn.)imeticona se administreazE cJte ?0.1>0 mg Jn timpul sau
dupE masE, iar la necesitate Gi Jnainte de somn. Comprimatele trebuie
rugumate"mesticate).FimeticonE "disflatil) Jn picEturi se indicE cNte ,/./0 pic
dupE fiecare masE Gi Jnainte de somn la adulFi, iar la copii pNnE la > ani Gi >.1/
ani respecti! cNte 10.1/ picEturi dupE fiecare masE GiJnainte de somn.
Crbunii activiCErbunii acti!i se indicE Jn meteorism,dispepsie.CNte 1., g
pulbere sau 1.- comprimate -.+ ori&zi dizol!atE Jn apE sub formE de suspensie.
Carminativele vegetale neplEcerea Jn destensie gastricE Gi intestinalE .
Ltilizate sub formE de oleuri !olatile, emulsii, soluFii apoase, siropuri, tincturi
etc., dozate indi!idual Jn dependenFE de forma medicamentoasE Gi starea
patologicE.(egimul de dozare* 3pa de mErar D cNte 1 lingurE de -.> ori&zi.
Llei de fenicol D /.10 picEturi la o prizE. 6nfuzie din fructe de tmin "100.,00
ml) cNte o lingurE de -.+ ori&zi. Specia cormenati!E D infuzie "o lingurE la ,00
ml) D cNte c.1&, pahar dimineaFa Gi seara.
Parasimpatomimeticele Jn situaFii gra!e de meteorism Jndeosebi
postoperatorii, ce nu se supun corecFiei cu alte. 6ndi!idual Jn dependenFE de
clinicE Gi preparatul utilizat.
Preparatele combinate EercitE efect neutralizant faFE de acidul clorhidric,
precum Gi protector faFE de mucoasE. Prin prezenFa simeticonei se realizeazE
efectul antiflatulent Se indicE Jn meteorism. =a adulFi cNte 1., comprimate
sau 1., linguriFe "/.10 ml) suspensie de + ori&zi peste o orE dupE masE Gi
Jnainte de somn. Meteospasmilul Se indicE Jn tratamentul simptomatic al
dereglErilor funcFionale cu meteorism cNte o capsulE ,.- ori&zi
Cerri nasigel Se utilizeazE Jn maladiile tubului digesti! JnsoFite de meteorism.
)oza se stabileGte indi!idual Jn dependenFE de nosolgie. )oza medie constituie
10.,0 ml suspensie Jntre mese Gi Jnainte de somn, dar nu mai mult de 1,0
ml&zi.
6unienzaim Se indicE Jn meteorism "inclusi! dupE administrarea hranei) cNte
un comprimat dupE sau Jn timpul mesei.
\imople .Preparat comple ce prin dimeticonE eercitE efct antispumant, iar
prin enzime amelioreazE procesele de digestie cu diminuarea meteorismului.
A&'I+)MI'I+E
Dup aparen-a de grup
&eurolepticele
haloperidolul
metofenazatul
perfenazina
trifluoperazina
trifluperidolul
clorpramazina
tioridazina
Antagoni<tii dopaminergici deriva-i de benzamid <i benzimidazol
metoclopramidE
domperidonE
bromopridE
*pasmoliticele
atropina
platifilina
papa!erina
drota!erina etc.
(2 anti,istamiicele
prometazina
difenhidramina
cloropiraminE
mebhidrolina
feniramina
ciclizina etc.
Antagoni<tii serotoninergici
granisetron
andansetron
tropisetron
Anestezicele locale
benzocaina
procaina etc.
Mcolinoblocantele
scopolaminE
9enzodiazepinele
diazepam
lorazepam etc
Preparatele vegetale din5
mentE
melisE
anason
$enicul etc
3lucocorticoizii
prednisolon
deametazonE etc.
C.A*IFICAREA D8PE .)C8. ACDI8&II
6.Cu acFiune preponderent centralE
Ce inhibE centrul !omei Gi zona declanGatoare
neurolepticele
canabinoidele
ce inhibE centru !omei
51.antihistaminicele
Colinoliticele
66.Cu acFiune periferice
anestezicele locale
spasmoliticele
colinoliticele
preparatele !egetale
666. Cu acFiune mitE
antagoniGtii dopaminergici
antagoniGtii serotoninergici.
Mecanismul de actiune
7eurolepticele ca anti!omiti!e.(locheazE receptorii dopaminergici din zona
declanGatoare a centrului !omei. poate a!ea un rol secundar Gi acFiunea alfa.
adrenoliticE Gi M.colinoliticE perifericE Gi centralE, care determinE inclusi! Gi
efectul sedati!. Jn asociere cu canabioidele pentru reducerea toicitEFii
acestora.<egimul de dozare. 5aloperidol 8ral D 1 mg&zi4 i&m D 0,/.,
mg&zi.CloropramazinE . 8ral D 10./0 mg de - ori&zi <ectal D ,/.100 mg de ,
ori&zi
6&m D ,/./0 mg. #riflupromazinE . 8ral D 10.-0 mg&zi fracFionat
6&m D 1/.,0 mg cu repetare Jn caz de necesitate la + ore pNnE la >0 mg&zi.
(
2
anti,istaminicele.Mecanismul de aciune blocheazE 5
1
.receptorii din
centrul !omei Gi nucleii !estibulari poate a!ea importanFE Gi acFiunea
parasimpatoliticE centralE Gi perifericE.Jn asociere cu dopamiliticele pentru
reducerea efectelor ad!erse ale acestora.<egimul de dozare. )ifenhidraminE .
8ral D cNte ,/./0 mg de -.+ ori&zi.PrometazinE . 8ral . ,/./0 mg la adulFi Gi
10.,0 mg la copii cu >0 min Jnainte de cElEtorie cu scop profilactic. Mn alte
situaFii cNte 10.,/ mg de - ori&zi<ectal D Jn diferite situaFiicNte 10.,/ mg de ,.
- ori&zi
M colinoblocanteleMecanismul de aciune blocheazE M.colinoreceptorii din
centrul !omei "efectul central)4blocheazE colinoreceptorii periferici
"intestinului) cu relaarea musculaturii netede "efect spasmolitic benefic Jn
creGterea peristaltismului)4la unele din preparate se constatE o acFiune
psihosedati!E "scopolamina) <egimul de dozare. ScopolaminE 8ral D cNte
0,1.0,> mg Jnainte de epunere la miGcEri intense pentru profilaia de scrtE
duratE. 3poi dupE necesitate la fiecare > ore.#opic D emplastre ce conFin 0,/
mg ce asigurE un efect timp de - zile.
6&m . 0,, mg o datE cu scop curati!.
9enzodiazepinele <i sedativele. Mecanismul de aciune acFiunea sedati!E Gi
anioliticE sunt transponsabile de un efect antiemetic nespecific.
3lucocorticoizii ca antivomitive Mecanismul de aciune nu este cunoscut,
posibil, este cauzat de Jmpiedicarea sintezei prostaglandinelor posedE un efect
permiti! de potenFiere a altor anti!omiti!e "antiserotoninice, antidopaminice,
canabinoide).
A&'A3)&I*'II *ER)')&I&EI *I CA&A9I&)IDE.)R
%ecanismul de aciune acFiunea se realizeazE la ni!elul zonei declanGatoare a
centrului !omei din bulb "blocarea acestorea).
Indicaiile
voma produsE de citostatice,
!oma la pacienFii ce alte entiemetice n.a fost efecti!e.
<egimul de dozare 7abilonE . 8ral D 1., mg de , ori&zi, prima dozE Jn
noaptea ce precede indicarea chimioterapicului anticanceros iar cea de a ,.a
prizE cu 1.-ore Jnainte, apoi pe tot parcursul tratamentului cu antitumoral Gi
JncE ,+ ore dupE terminarea acestuia.
Antagoni<tii serotoninergici
#ndicaiile !oma produsE de anticanceroase sau radioterapie.
8ndanserton. <egimul de dozare. . 6&! D iniFial Jnaintea citostaticului ?.10 mg,
apoi prin perfuzie cNte 0,1.0,/ mg&2g pNnE la -, mg Jn ,+ ore.8ral D pentru
profilaia !omei produsE de citostatice sau postoperator cNte ? g cu , ore
Jnainte, apoi JncE cNte ? mg la ? ore timp de / zile. =a copii peste + ani i!
Jnainte de citostatic cu 1/ min Jn doza de / mg la 1 m
,
suprafaFE corporalE,
aopi oral cNte + mg la fiecare orE.
Reac-iile adverse
cefalee
rar. dereglEri tranzistorii ale !Ezului, ameFeli la i&! rapid, con!ulsii, tulburEri
motorii
creGterea asimptomaticE a transaminazelor Jn ser
constipaFie
manifestEri alergice de tip imediat pNnE la anafilaie
rar.cardialgii, aritmii, bradicardie, hipotensiune arterialE
senzaFie de cEldurE, sughiF
uneori reacFii Jn locul Jn*ectErii..
Aranisetron: "eaciile adverse creGterea transitorie a transaminazelor Jn ser,
constipaFie, cefalee, erupFii cutanate
'R)PI*E'R)&. "eaciile adverse. cefalee, ameFeli, slEbiciune,
constipaFie,diaree, dureri , Jn abdomen, creGterea tranzistorie a transaminazelor
Jn ser, sunt posibile.colaps, stop cardiac, halucinaFii !izuale, carcinogenitate
eperimentalE, care nu a fost do!editE clinic.
Farmacocinetica. Aranisteron Se cupleazE >/9 cu proteinele plasmatice.
<apidE prin demetilare Gi oidare. Se eliminE prin urinE Gi scaun sub formE de
con*ugaFi
'ropisetron 3bsorbFia este rapidE Gi completE ";/9)4 hrana JncetineGte dar
nu micGoreazE biodisponibilitatea. Se cupleazE 119 cu proteinele plasmatice,
'olumul de distribuFie este de 1,; l&2g, iar timpul concentraFiei maime se
atinge este - ore. Mn ficat cu metaboliFi neacti!i. Preponderent prin urinE "109
ca metaboliFi Gi ?/ neschimbat) Gi 1/9 prin scaun sub formE de metaboliFi.
A&'II&F.AMA')ARE.E I&'E*'I&A.E
Preparate cu un efect antiinflamator specific la ni!elul mucoasei intestinale
utile pntru tratamentul colitei ulceroase Gi bolii Crohn.
Clasi$icarea5
azocompuGii D sulfasalazina, mesalazina, olsalazina4
glucocorticoizi sistemici sau topici D hidrocortizon, prednisolon, beclometazonE
dipropionat, budesonida, toocort pi!alat etc.4
imunidepresi!ele Gi imunomodulatoarele D mercaptopurina, azatioprina,
metotrear, ciclosporina, le!amizol4
entiinfecFioase D metronidazoletc.
%ecanismul de aciune' Azocompu<ii=a baza efectului antiinflamator stE
molecula de acid / aminosalicilic care poate afecta multiple situsuri la ni!elul
cEii acidului arahidonic. Prin blocarea ciclooigenazei se diminuie sinteza
postaglandinelor. <ecent s.a stabilit Gi inhibarea sintezei leucotrienelor pe cale
a lipooigenazicE, acestea fiind mai inportante Jn realizarea procesului
inflamator la ni!elul intestinului. Se presupune deasemenea cE acidul /.
aminosalicilic ar contribui la captarea radicalilor liberi superoid, implicaFi Jn
patogenia inflamaFiilor intestinale.
Indicaiile' Preparatele sunt indicate Jn: tratamentul formelor de gra!itate
uGoarE Gi medie a rectocolitei ulceroase Gi maladiei Crohn , localizate la
ni!elul colonului4 profilaia recidi!elor rectocolitei ulceroase4 formele gra!e
ale acestor nozologii Jn asociere cu glucocorticoizii. Eficacitatea s.a constatat
Jn >+.1?9 cazuri de colitE ulceroasE nespecificE formele uGoare.medii.
<ecidi!ele pe parcursul a > luni s.a u instatlat Jn ;.--9 Fi sunt dependente de
doze.
Contraindicaiile &i precauiile pentru administrarea azocompuGilor include:
insuficienFa renalE Gi hepaticE gra!E4 alergie la sulfamide Gi salicilaFi4 deficitul
de glucozo.>.fosfatdehidrogenazE "sulfasalazina)4 diateze hemoragice4
prudenFE la asocierea cu anticoagulantele indirecte, antidiabeticele
sulfonilureice, glicozidele cardiace, glucocorticoizii.
"eaciile adverse' )atoritE sulfamidei "sulfapiridinei) din componenFa
sulfasalazinei se constatE: greaFE, febrE, erupFii cutanate, artralgii relati!
frec!ente, iar ocazional se produce oligospermie Gi sterilitate, anemie
hemoliticE Gi agranulocitozE. Mn cazul utilizErii osalazinei se pot dez!olta:
diaree trecEtoare "Jndeosebi la Jnceputul tratamentului), cefalee, iritabilitate.
Sunt posibile erupFii cutanate, foarte rar bronhospasm, sindrom lupoid,
pancreatitE. =a administrarea mesalazinei se pot constata: cefalee, greaFE,
!omE, diaree, dureri abdominale care sunt rare Gi minore.
"egimul de dozare' Mn formele uGoare sau medii ale colitei ulceroase
nespecifice se recomandE azocompuGii oral, iar Jn formele gra!e se asociazE
un glucocortiocoid oral. Mn caz de e!oluFie fulminantE a maladiei se recurge la
un glucocortiicoid pareneral Gi ciclosporinE intra!enos. =a localizarea distalE
"rectalE) Jn formele uGoare.medii se recomandE azocompuGii oral sau rectal Gi
un glucocorticoid rectal, iar Jn cele gra!e D se suplimenteazE un glucocorticoid
oral.
#ratamentul de JntreFinere se efectueazE cu azocompuGi oral, asociat, Jn
cazurile refractare Gi la corticodependenFi, cu azatioprinE sau mercaptopurinE.
Mn caz de localizare distalE azocompuGii se pot folosi rectal.
Mn boala Crohn se recomandE ca Jn formele uGoare azocompuGii sE se asocieze
cu metronidazol, iar Jn cele de gra!itate medie D glucocortiocid oral asociat cu
azatioprinE sau mercaptopurinE. Formele de gra!e necesitE administrarea unui
glucocorticoid parenteral cu ciclosporina. Pentru tratamentul de JntreFinere
mesalazina se asociazE cu azatioprina sau mercaptopurina.
Sulfasalazina se recomandE cu scop de tratament cNte +.> g&zi "la inter!al de >
ore), iar pentru JntreFinerea efectului Gi proflaia recidi!elor cNte , g&zi Jn ,
prize "dimineaFa Gi seara). Mn rectite, proctite Gi localizarea *oasE a rectocolitei
se poate administra sub formE de clisme a cNte - g&100 ml introdusE seara
Jnainte de culcare timp de , sEptEmNni sau supozitoare cNte 1g dimineaFa Gi
seara timp de - sEptEmNni.
8lsalazina se indicE oral cNte 1 g dimineaFa Gi seara, preponderent pentru
profilaia de duratE a recEderilor.
Mesalazina se indicE Jn doze de 1,,.,,+ g&zi "asacol) sau 1,/ g&zi "pentasa)
fracFionat preponderent pentru profilaia recidi!elor de rectocolitE
hemoragicE. Poate fi utilizatE Gi sub formE de clisme timp de , sEptEmNni
"uneori -.+) cNte 1.+ gseara la culcare.
#armacocinetica' Sulfasalazina dupE administrarea oralE parFial se absoarbe
din intestinul subFire, participE Jn circulaFia enterohepaticE fErE sE sufere
transformEri metabolice esenFiale Gi este eliminat Jn colon. Preparatul secretat
Gi cel neabsorbit Jn colon este rapid redus la legEturile diazo de
microorganismele enterice cu eliberarea celor , compuGi. Sulfapiridina se
3bsoarbe practic complet, iar acidul /.aminosalicilic rEmNne Jn colon timp
Jndelungat cu influenFE asupra mucoasei intestinale, apoi se eliminE
nschimbat. Sulfamida ser!eGte ca un sistem transportor pentru acidul /.
aminosalicilic deoarece administrarea separatE a acestor compuGi nu se
soldeazE cu acFiunea la ni!elul colonului deoarece aceGtea se absorb la ni!elul
intesinului subFire.
8lsalazina cuprinde Jn structura sa , molecule de acid /.aminosalicilic legate
diazo. =a administrarea internE trece prin intestinul szbFire fErE sE fie
absorbitE, iar Jn colon sub influenFa bacteriilor enterice se elibereazE acidul /.
aminosalcilic acti!.
Mesalazina reprezintE acidul /.aminosalicilic eliberat sub forme
enterosolubile "comprimate acoperite cu o rEGinE acrilicE) sau microgranule
"acoperite cu etilcelulozE) care se dizol!E Jn ma*oritate Jn colon Jn timp Gi
funcFie de p5 ">.1), eliberNnd lent acid /.aminosalicilic. Lnele preparate
comerciale pot fi efecti!e Fi Jn ileita terminalE "pentasa) deoarece elibereazE
substanFa acti!E Gi Jn intestinul subFire.
*PA*M).I'ICE
(eurotrope
M.colinoliticele
atropina
scopolamina
butilscopolamina
platifilina
metociniul
prifiniul
metilscopolamina
propantelina
metantelina
Miotrope
)er.izochinolinei
papa!erina
drota!erina
mebe!erina
roci!erina
al!erina
Metilantinele
aminofilina
antinolul nicotinat
)i!erse
benciclanul
fenicaberanul
otiloniul
pipoolanul
pina!eriul
Mite
Cu efect spasmolitic Gi analgezic
baralgina
maiganul
triganul
spasganul
spasmolgonul
spasmolginu
zologanul
minalgonul
!eralgamul
cu efect spasmolitic Gi antiinflamator
besalolul
be!isalul
)i!erse efecte
spasmo!eralgina
nicoGpanul
belalgina
belastezina
becarbonul
Diverse mecanisme
nitraFii "nitroglicerina, izosorbidul mono. Gi dinitrat)
blocantele canalelorcalciului "!erapamilul, nifedipina)
Mecanismul de actiune5 &eurotrope ManifestE antagonism cu acetilcolina la
ni!elul receptorilor colinergici postsinergici muscarinici "M-). Efectul mai
manifest Jn cazul cNnd spasmele sunt produse de !ag Gi redus Jn caz de maladii
antiinflamatorii Gi alergice. M.colinoliticele diminueazE tonusul Gi
peristaltismul stomacului Gi intestinului cu constricFia sfincterelor Gi
micGorarea secreFiei glandelor. Este influenFatE deasemenea tractul biliar Gi
urinar.Miotrope Preparate ce influenFeazE direct asupra musculaturii netede
fErE a influenFa receptori specifici. Mecanismul la ma*oritatea se realizeazE
prin inhibiFia fosfodiesterazei cu creGterea 3MPc. Probabil, se !or deosebi
prin influenFa preponderentE asupra diferitor tipuri de izoenzime "6.6') ale
fosfodiesterazei localizate Jn diferite organe cu musculaturE netedE. Pentru
deri!aFii metilantinei se presupune Gi o influenFE blocatE asupra receptorilor
adenozinici, manifestatE Jndeosebi pentru musculatura netedE a bronhiilor.
3cest mecanism, posibil, e mai puFin important Jn acFiunea asupra tubului
digesti!.Combinate Preparate ce posedE efect spasmolitic prin blocada M.
colinoreceptorilor Gi influenFa miotropE directE. Concomitent ma*oritatea din
acestea mai posedE efecte suplimentare ca: analgezic, sedati!,
simpatomimetic, antiinflamator.
Indicatii57eurotropespasmelor gastrice "ulcer, dis2inezii antrale)4
spasmelor duodenale4
hipermotilitEFii intestinului subFire Gi colonului4
spasmelor cEilor biliare4
spasmelor musculaturii tractuluiurinar
6ndicaFiile spasmoliticelor miotrope Gi combinate:
Spasmele musculaturii netede ale tubului digesti!
spasmele porFiunii centrale Gi cardiace a stomacului
colicele biliare
dis2ineziie hipermotorii ale cEilor Gi !iziculei biliare
colica intestinalE
colici postoperatorii cu metabolism
colita spasticE
colecistite
constipaFii spastice
proctitE, tenesme
ulcer duodenal Gi gastric "tratament comple)
pregEtirea pentru cercetErile endoscopice
Spasmele musculaturii netede ale tractului genito.urinar
colicele renale
spasmele ureterelor
dureri Jn dismenoree
iminenFa a!ortului spontan Gi naGterii premature
micGorarea ecitabilitEFii uterului Jn timpul naGterii
Jn spasmul colului uterin Jn naGteri sau JntNrzierea deschiderii lui
contracFii uterine dupE naGteri.
Spasmele musculaturi netede !asculare
tratamentul comple al crizei hipertensi!e
spasmele !aselor periferice Gi cerebrale
accese de anginE pectoralE "Jn caz de neeficacitate a nitroglicerinei
ad*u!ant ca premedicaFie, Jn sindromul dolaros.
C)&'RAI&DICADII.E0 PRECA8DII.E FI REACDII.E AD+ER*E
A.E
*PA*M).I'ICE.)R MI)'R)PE FI C)M9I&A'E
PAPA+ERI&A5 stEri comatoase4inhibiFia respiraFiei4dereglEri ale
conductibilitEFii atrio.!entriculare4copii pNnE la un an4sensibilitate la
preparat4asocierea Jn alcoolul
Reac-iile adverse greaFE
constipaFii
somnolenFE
sudoraFie ecesi!E
la doze mari sau i&! rapid. hiporemie, tahicardie, hipotensiune, colaps,
asistolie, bloc 3'
DI8RE'ICE
C=3S6F6C3<E3 )6L<E#6CE=8< )LPY =8CL= 3C]6L766 67 7EF<87
<emedii cu acFiune asupra glomerulului:
[antinele:3minofilinE
#onicardiacele:)igoinE4)igitoinE4StrofantinE
<emedii cu acFiune asupra tubilor proimali "inhibitorii carboanhidrazei):
3cetazolamid ")iacarb)
<emedii cu acFiune asupra porFiunii ascendente largi a ansei 5enle:Furosemid
43cid etacrinic
)iuretice cu acFiune asupra porFiunii iniFiale a tubilor distali:5idroclortiazid
Ciclopentiazid4Clopamid4Clortalidol
)iuretice cu acFiune asupra porFiunii terminale a tubilor distali Gi tubilor colectori
"diuretice care economisesc potasiul):SpironolactonE4#riamteren43milorid
)iuretice cu acFiune pe parcursul tuturor segmentelor ale tubilor renali:Manitolul
Lreea
C.A*IFICAREA DI8RE'ICE.)R D8PE D8RA'A DE ACDI8&E
Cu duratE scurtE: + D > ore:
Furosemid43cidul etacrinic4Manitolul4Lreea
Cu duratE medie: ? D ,+ ore:
5idroclortiazid43cetazolamid4#riamteren43milorid4Preparatele
mercurului4Clopamida
Cu duratE lungE : ,+ D 1, de ore:
SpironolactonE4Ciclopentiazid4Clortalidol
C.A*IFICAREA DI8RE'ICE.)R D8PE AC'I+I'A'E
Foarte acti!e: ,0 D -0 9 :
Furosemid43cid etacrinic
Moderate: 10 D ,0 9:
#iazide47etiazide osmotice
Slabe: panE la /9:
SpironolactonE4#riamteren43milorid43cetazolamidE4[antinele
H#.Diuretice osmotice "manitol, urea)
Mecanismul de actiune:cresc presiunea osmotica in singe cu atragerea
lichidului in patul !ascular.cresc 'SCaintesifica fluul renal si filtratia
glomerulara.cresc presiunea osmotica in tubii proimali si segmentul
descendent ingust al ansei 5enle.intesifica fluul urinei prin nefron.retin
rebsorbtia primara a apei si secundara a 7a.diureza apoasa.Efect
diuretid,deshidratant,dezintoicant,cresc fluul renal.
Farmacocinetica: se absorb rEu Jn tractul gastro.intestinal, deaceea se
administreazE parenteral. Manitolul nu se metabolizeazE Jn ficat, se eliminE
prin filtrare glomerularE. EcreFia manitolului se face timp de -0.>0 minute.
IndicatiiC pentru sporirea eliminarii apei din organism, profilaia anuriei in
hemoliza, pentru scaderea presiunii intracraniene si intraoculare.edem
cerebral,edem pulmonarP,stari de soc in combustii ,peritonite,sepsis,edem
laringian.
Reactii adverse
)iuretice osmotic:5iper!olemia cu suprasolicitarea cordului, flebite si
tromboze "ureea), necroza tesuturilor "la nimerire solutiei de uree sub piele).
Contraindicaii!
)iuretice osmotice: e contraindicat Jn insuficienFa renalE Gi hepaticE, cardiacE,
deoarece creGte !olumul sNngelui circulant.
DI8RE'ICE DE A&*A G $urosemid0 bumetanid0 acidul etacrinic1. <M a
acestei grupe manifesta acFiune diureticE !EditE, inhibNnd reabsorbFia 7a
B
Gi
apei Jn porFiunea ascendentE a ansei 5enle. )iureticele de ansE aflNnduse Jn
lumenul tubului ansei glomerulare "pe contul secreFiei Gi filtraFiei relati!e) Gi
cu urina primarE atingNnd partea ascendentE a ansei 5enle, unde se cupleazE
cu receptorii ai membranei apicale Gi inhibE difuziunea 7a
B
Gi Cl
b
din lumenul
tubului, ca rezultat se micGoreazE reabsorbFia apeiFurosemidul Gi Jntr.o
mEsurE mai micE bumetamidul inhibE neJnsemnat carboanhidraza, mai ales Jn
doze mari, ce se manifestE prin mErirea ecreFiei bicarbonaFilor, ionilor @
B
,
Ca
,B
, Mg
,B
, acFiune beneficE deoarece se reduce alcaloza hipocloremicE.
MnafarE de efectul diuretic, furosemidul Gi acidul etacrinic nemi*locit scade
tonusul arterelor Gi !enelor "mai ales la administrarea i&!) Gi simptomele de
stazE pulmonarE Gi presiunea de umplere a !entricolului stNng la insuficienFa
cardiacE cu staza pNnE la Jnceperea acFiunii diuretice e!idente.
Farmacocinetica
)iuretice de ansa D rapid se absorb Jn tractului gastrointestinal. Se eliminE Jn
stare neschimbatE prin filtrare glomerularE Gi secreFie canalicularE Jn timp de +
ore.
Furosemid D biodisponibilitatea la administrarea peros ,/.109 "V >09). )e
aici rezultE cE pentru a atinge concentraFie plasmaticE ce apare la administrare
i&!, trebuie administrat peros o dozE de ,.+ ori mai mare. =a administrare
internE ?0 mg C
ma
Jn sNnge apare peste 1,/.,,; ore. #
0,/
$ 1.1,/ ore la
administrarea i&! #
0,/
$ 1,?.,,, ore. 3ceGti indici depind de starea
hemodinamicii Gi funcFiei ficatului Gi rinichilor. Efect diuretic a furosemidului
e Jn strNnsE corelare cu ecreFia renalE.Spironolactona se absoarbe bine Jn
tractul gastro.intestinal, dar Jn legEturE cu efect marcat de eliminare primarE
biodisponibilitatea e *oasE "V -09). Ea se ridicE dupE administrare
preparatului dupE masE. #
0,/
creGte Jn staza cardiacE, ciroza hepaticE. Cu urina
se eliminE ,0.-/9. Efectul deplin terapeutic se dez!oltE doar peste cNte!a zile
de administrare a preparatului.#riamteren D repede Gi deplin se absoarbe Jn
intestinul subFire. Peste ;09 se metabolizeazE Jn ficat. Calea de bazE de
eliminare a formei acti!e Gi metaboliFilor lui este ecreFia renalE.3milorid D se
eliminE sub formE neschimbatE cu urina.
Indicatii5edem pulmonar acut, alte maladii JnsoFite de edeme, hipercaliemie
acutE, insuficienFa renalE acutE, intoicaFii acute, "diureza forFatE),ciroza
hepatica cu ascita,criza glaucomatoasaMn stEri de ungenFE preparate de elecFie
sunt diureticele de ansE. =a administrarea i&! a furosemidului JmbunEtEFirea
stErii la bolna!i cu edem pulmonar apar peste 10 min D deoarece preparatul
dilatE !enulele. Peste ,0.-0 min efectul clinic a furosemidului e condiFionat
de scEderea 'SC ca rezultat a efectului diuretic. )acE timp de >0 min se
eliminE mai puFin de 1 l urinE, e indicatE repetarea administrErii
furosemiduluiJndoza dublE.
CreGterea diurezei la dereglEri neJnsemnate a echilibrului acido.bazic e
posibilE la administrarea unimomentanE a ,0 mg furosemid. =a administrarea
dozelor mari fErE indicaFii clinice adec!ate poate scEdea brusc 'SC ce poate
duce la consecinFe gra!e.=a administrarea i&! a furosemidului Jn timp de 1 orE
se eliminE +-9 !olum nictimeral de urinE. Peste , ore.>09 ce e foarte
important la stEri cu dereglarea echilibrului hidro.electrolitic. )oza repetatE
de furosemidului se indicE nu mai mult de >.? ore la administrarea oralE Gi ,.
ore la administrarea i&!. )oza la administrarea repetatE a preparatului depinde
de precedenta, dacE la administrarea +0 mg i&! diureza nua scEzut, se indicE
1,0 mg , dacE se mEreGte nesatisfEcEtor ?0 mg.
Contraindicaii!Furosemid, bumetamid nu se administreazE la alergii la
preparate sulfamidice. Cu prudenFa de indicE Jn insuficienFa hepaticE, renalE,
insuficienFa cardiacE.
Reac-ii adverse5ipo2aliemie, hiperurecemie, greaFE, erupFii, dereglEri
circulatorii acute "la supradozare),ototoicitate "la introducerea i&! rapidE),
dereglarea metabolizErii glucozei "rar),deshidratare
DI8RE'ICE 'IA4IDICE *I &E'IA4IDICE
Diuretice ce ac-ioneaz ansa canalelor distale5 tiazide /,idroclortiazida1 <i
netiazide /clopamid0 o%odolin10 deriva-ii sul$anilamidelor.
#iazidele Gi a diuretice ce conFin gr. sulfanilamidE scad reabsorbFia ionilor Cl
b
Gi 7a
B
Jn canale contorte distale, deasemeni ei inhibE carboanhidraza Jn tubii
contorFi proimali, dar acest mecanism nu este de bazE Jn acFiunea lor
diureticE. Spre deosebire de diureticele de ansE ce inhibE reabsorbFia Ca
B
Jn
ansa 5enle, tiazidele o sporesc Jn tubii contorFi distali, ce duce la
hipercalciemie. 6nhibNnd reabsorbFia 7a Gi crescNnd concentraFia lui Jn tubii
colectori ei duc la mErirea secreFiei @
B
.)iureticele tiazide ma*oreazE
eliminarea Mg
,B
ce trebuie de luat Jn consideraFie la administrarea lor la
bolna!ii cu insuficienFa cardiacE gra!E. #iazidele nu deregleazE mediul acido.
bazic "7a
B
se ecretE JmpreunE cu Cl
b
Gi 5C8
-
b
).Efectul diuretic se reduce la
micGorarea !itezei filtraFiei glomerulare Gi se terminE la !iteza -0 ml&min.
Eliminarea diureticelor tiazide prin rinichi Gi eficacitatea lor se micGoreazE la
reacFia alcalinE a urinei. Ma*oritatea diureticelor din aceastE grupE posedE
acFiune hipotensi!E, mecanismul cEreia nu e determinat pe deplin. Se
presupune cE ei au acFiune relaantE directE asupra musculaturii netede a
!aselor Gi ne!eleazE acFiunea !asoconstrictorie.
Farmacocinetica
5idroclortiazida D se absoarbe bine la administrare internE. #
0,/
Jn faza rapidE
$ 1,1 ore, Jn faza lentE D 1-,1 ore. C
ma
Jn plasma sanguinE atinge peste 1.+
ore. Se cupleazE cu proteinele plasmatice +0.>/9, !olumul distribuFiei $ 0,?
l&2g. 5idroclortiazida se acumuleazE Jn eritrocite, unde concentraFia ei e de
-,/ ori mai mare ca Jn plasma sanguinE, deaceea durata efectului atinge 1,.1?
ore. Se eliminE pe cale renalE Jn stare neschimbatE pentru secreFia acti!E a
tubilor contorFi proimali.
Clearanceul gen. $ ,,/ ml&min. Mn timp de > ore dupE administrarea internE se
eliminE /09 din doza preparatului. 3cFiunea diureticE apare peste 1., ore Gi
diureza >.1, ore
Indicatii: hipertensiune arterialE, insuficienFa cardiacE de stazE, nefrolitiazE,
diabet zaharat insipid,enureza nocturna,glaucom,edeme de diferita origine. =a
retenFie neJnsemnatE a apei "insuficienFa cronicE a hemodininamicii de gradul
66 3, s.m premenstrual, Cel mai des se administreazE hidroclortiazid "doza
minimE efecti!E $ ,/ mg). )acE preparatul nu e destul de efecti! doza se
mEreGte pNnE la 100.,00 mg&,+ ore. Se administreazE zilnic pNnE la dispariFia
edemelor, apoi se trece la terapie de JntreFinere ",/./0 mg peste ,.- zile).
Contraindicaii!
)iuretice tiazide, clopamidE D sunt contraindicate Jn forme gra!e a podagrei Gi
Jn diabet zaharat, hipocaliemiei.
Reac-ii adverse hiperurecemie, fenomene dispepsice, dereglarea metabolizErii
glucozei, fotosensibilizarea, paresteeii, slEbiciune, fatigabilitate, purpura
trombocitopenicE, icter, pancreatitE "rar),alcaloza hipocloremica si
hipocaliemica4hiperglicemie,hiperlipedimie.
DI8RE'ICE Antagonistii competitive ai aldosteronului/spironolactona1
si necompetitivi/triamterenul0amiloridul1
Mecanismul de actiune5 Spironolactona, cuplindu.se cu receptorii pentru aldosteron, preintampina efectele mineralocorticoidului, ale reabsorbtiei
de schimb intre 7a si K, cauzate de transcriptia genelor ce cresc activitatea canalelor membranei apicale si ATP-azei bazolaterale.
E$ectele5 3ntagonist competiti!i ai aldosteronului manifestad .efect diuretic
slab, .efect antihipertensi!,
efect anabolizant,efect !irilizant "similar cu cel al testosteronului).
Efectul diuretic se caracterizeaza prin eliminarea 7a s* C6 cu un echi!alent
osmotic de efe. Scade ecretia de g si H.
Urina devine alcalina prin eliminarea bicarbonatilor.
triamterenul si amiloridul blocheaza canalele selecti!e pentru 7a, deregland
transportul pasi! al ionilor prin membrana apicala4posibil, influenteaza asupra
proteinelor
Farmacocinetica5spironaloctona
se indica dupa masa4
absorbtia constituie ;09, iar biodisponibilitatea -0.109 datorita primului pasa*
hepatic4
cuplarea cu proteinele plasmatice . ;094
'd . 0,0/ l&2g4
se metabolizeaza in ficat, formand cati!a metaboliti acti!i "canreon . 109 din
acti!itate)4
se elimina /09 prin urina si /09 prin bila4
#o,/.10.-/ ore
#riamterenul se indica dupa masa4
absorbtia constituie /0.109 pentru triamteren si ;09 pentru amilorid4
se cupleaza cu proteinele plasmatice peste ?094
se metabolizeaza preponderent triamterenul4
triamterenul se elimina prin bila, iar amiloridul prin urina, preponderent sub
forma neschimbata4
#o,/ constituie pentru triamteren . 1,/.,,/ ore, amilorid . ,+ ore
Indicatiile
hiperaldosteronismul primar "boala @ron, in cazul imposibilitatii inter!entiei
chirurgicale)4
hiperaldosteronismul secundar in ciroza hepatica, sindromul nefrotic, insuficienta
cardiaca etc.4
hipertensiunea arteriala "in asociere cu diureticele ce pro!oaca hipo2aliemie)4
edeme la nou.nascuti si copii in primele luni de !iata.
7ecompetiti!i:maladiile cardio!asculare cronice "hipertensiunea arteriala etc.)
insuficienta cardiaca cronica4
6n asociere cu diureticele ce provoaca hipokaliemie.
Contraindicatiile5 hiper2aliemie, hipercalciemie, hiponatriemie4 .. insuficienta renala
acuta
insuficienta hepatica grava
graviditatea !" trimestru#, lactatia
cu precautie in$ insuficienta renala cronica, diabet zaharat, acidoza, la copii, in asociere cu preparatele de kaliu, inhibitorii enzimei de conversie.
%ecompetitivi$ hiper2aliemie, hipercalciemie, hiponatriemie4insuficienta hepatica gra!a4gra!iditatea "6trimestru), lactatia4 insuficienta renala acuta4
Cu precautiein5 insuficienta renala cronica, diabet zaharat
Reactiile adevserse5 hiper2aliemie, hiponatriemie4
acidoza metabolica4
dereglari dispeptice "greata, !oma, anoreie, diaree, erostomie)4
ginecomastie, impotenta la barbati4
hirsutism la femei4
somnolenta, cefalee, eruptii cutanate
7ecompetiti!i:
hiper2aliemie, hponatriemie4
acidoza metabolica4
dereglari dispeptice "greata, !oma, anoreie, diaree, erostomie)4 traimteren: dureri musculare,
anemie megaloblastic#, hiperglicemie, hiperazotemie amilorid: parestezii, colaps, dureri musculare, hiperglicemie.
*).8'II CRI*'A.)IDE
*olutiile saline5 a) izotone:
simple . solutie 0,;9 clorura de sodiu4
polielectrolitice . solutie <inger, solutie <inger lactat, <inger.=o2, acesol, disol, trisol, rehidron, glucosolan etc.
b.hipotone:
simple . solutie clorura de sodiu 0,+/9 hi&sau cu glucoza4
polielectrolitice . ionosteril 5)/, ionosteril 5F10 etc.
c.hipertone . clorura de sodiu /9, 109 sau ,09
*olutii nesaline . solutiile glucoza si fructoza /9, 109, ,09 sau +09.
Preparatele utilizate in des,idratarea izotona
),*+ clorura de sodiu ,solutia salina izotona, serul -iziologic)' proprietatile
$armacologice
Preparatul mentine presiunea osmotica a plasmei si a lichidului etracelular "e
necesar de mentionat ca se mentine timp scurt in patul !ascular in spatiul
etracelular, din care cauza efectul de substitutie este de scurta durata cu un
pericol de hiperhidratare etracelulara).
Indicatiile si regimul de dozare. Solutia izotona se utilizeaza: in hipo!olemie ca substituient al !olumului sangelui
circulant "plasmei) dupa hemoragii etc.4 in deshidratare 4ca sol!ent "dizol!area si&sau diluarea) al preparatelor medicamentoase4 in
alcaloza hipocloremica.6n deshidratarea izotona serul fiziologic se administreaza in functie de gradul "la 10 2g . ,,1./,+ 1) cu i !iteza adec!ata
gra!itatii deshidratarii6n socul hemoragic !olumul de solutie este de ,.- ori mai mare decat !olumul sangelui pierdut.6n primele , ore se introduc
,.- 1 solutie, iar restul pe parcursul ,+ ore.
=a utilizarea indelungata a solutiei izotone de 7aCl se recomanda de substitui 1&-
!olum cu bicarbonat sau lactat de sodiu.
Ca dizol!ant se folosesc !olume comparati! mici de solutie izotona ",.1 pentru
diluare in perfuziile intra!enoase !olume mai mari "100./00 ml), in i situatia
clinica.
Contraindicatiile. Solutia izotona este contraindicata in: stari de acidoza4deshidratarea hipertona4 hipernatriemie,
hipoproteinemie, hipo2aliemie4 hipoglicemie predispozitie la edem pulmonar, cerebral4 insuficienta cardiaca congesti!a: Reactiile adverse.
Serul fiziologic poate fi responsabil de: febra, tahicardie, tensiune arteriala4 edeme, dispnee4 cefalee, ameteli, neliniste, slabiciune4 abcese4
acidoza la utilizarea indelungata4 reactii anafilactoide la infuzia preparatelor cu temperaturi *oase, necalitati!e "prezenta impuritatilor).
Preparatele utilizate in des,idratarile ,ipotone
.olutii hipertone clorura de natriu ,/+0 /,1/+0 2)+0 3)+) proprietatile $armacologice.
Solutia Poate fi folosit ca substituent plasmatic preparatul manifesta efect deshidratant si antimicrobian.
Indicatiile si regimul de dozare. Solutiile hipertone se folosesc in: hiponatriemie hipocloremie4 deshidratare
hipotona4 gargarisme in anginele catarale4 tratat. . al plagilor in chirurgie.
6nitial se introduce *umatate din cantitatea de sodiu, apoi restul.
Contraindicatiile. Solutiile hipertone sunt contraindicate in: hiper!olemie45#3, insuficienta cardiaca4 insuficienta renala4 edeme
periferice si edem pulmonar : toicoza gra!idelor.
Reactii ad!erse. <eactia ad!ersa principala este hipernatriemia, care se manifesta prin seta ,neliniste, slabiciune, tahipnoe, iar la
depasirea ni!elului sodiului de 110 se instaleaza coma.
Preparatele utilizate in des,idratarile ,ipertone
hipotona ,),4/+) clorura de sodiu contine la 1000 ml solutie -1 mmol / g glucoza. Se utilizeaza preponderent
pentru restabilirea apei pierdute deshidratarea intracelulara), iar glucoza este utilizata in metabolism ca sursa energetica.
*).8'II CR)*'A.)IDE
*olutiile saline5
izotone:
simple . solutia 0,;9 clorura de sodiu4
polielectrolitice . solutia <inger, solutia <inger lactat, <r r er acesol, disol, trisol, rehidron, glucosolan
etc.
hipotone:
simple . solutia clorura de sodiu 0,+/9 hi&sau cu glucoza
polielectrolitice . ionosteril 5)/, ionosteril 5F10 etc.4
hipertone . solutia clorura de sodiu /9, 109 sau ,09.
*olutiile nesaline . solutiile glucoza hi fructoza /9, 109, ,0j i 56
B' olutii coloidale
De%tranii5
cu masa moleculara mica . neopoli!idon, manitol, sorbitol4
cu masa moleculara medie . detran +04
cu masa moleculara mare . detran 10.
Amidonuri . hidroietilamidon.
Polimerii polipeptidici . poligelina, oipoligelatina, gelatin.p:
Preparatele sangelui . albumina umana, plasma.
3midonurile 7idro8ietilamidonul ,re-ortan, re-ortan (, re-ordez)
Este i mitura complea de amilopectina hidroilata 3re proprietati coloidale
asemanatoare celor ale albuminei umane cu cresterea !olumului plasmatic ce!a mai mult decat cantitatea introdusa. Efectul se mentine ->
ore.
Indicatiile. 5idroietilamidonul se utilizeaza preponderant in hipo!olemie: tratamentul si profilaia starilor de hipo!olemie si soc:
hemoragic,traumatic, septic, combustional4 hemodilutie izo!olemica. se administreaza in starile de hipo!olemie si soc: socul hemoragic ,0
ml&2g pe zi "1/00 ml &zi) cu !iteza de 0,-- ml&2g&min.,. 6n hemodilutia izo!olemica . cate /00 ml&zi bk ore, mai rar 1000 ml&zi timp de ?.1,
ore. Primele 10.,0 ml se administreaza a posibilelor reactii anafilactice.
Contraindicatiile. 5idroietilamidonul este contraindicat in: insuficienta cardiaca gra!a4 insuficienta renala cu oligurie sau anurie
neasociata cu hipo!olemie, hemoragie intracerebrala, hiperhidratarea sau deshidratarea gra!a, dereglari ale coagu.hipersensibilitate la preparat.
<eactii ad!erse. 5idroietilamidonul poate pro!oca: reactii alergice sau anafilactoide,bronhospasm, soc, stop respirator sau cardiac)4 greata,
frisoane, prurit, febra, cefalee etc.4 fenomene de tip gripal4 edeme ale etremitatilor inferioare,micsorarea coagulabilitatii la doze mari4
supraincarcarea circulatiei sistemice cu risc de edem pulmonar, insuficienta cardiaca, tahicardie, hipertensiune arteriala.
Farmacocinetica. Preparatul se administreaza intra!enos prin perfuzie. Moleculele mica de /0000 se elimina repede prin rinichi,
iar cele mai mari sunt fragmentate.#1&, . 11 zile.
Preparatele sangelui
9lbumina umana' Solutia izotona de /9 de albumina umana actioneaza ca substituient de plasma in conditii de
hipo!olemie. Solutia hipertona de 10 9:actioneaza prin aport de proteina si reface !olemia.
Indicatiile si regimul de dozare. 3lbumina se indica: pentru refacerea
!olumului plasmatic ,in socul hemoragic, traumatic etc.4 in prezenta
hipoproteinemiei in combustii, dupa inter!entii chirurgicale sau cand se produc
pierderi acute de singe,ciroza hepatica, sindromul nefrotic, pancreatita acuta, procese supurati!e : afectiuni
gastrointestinale.
Solutia izotona de albumina umana se introduce initial in !olum "##ml cu viteza de /0.>0 picaturi pe minut, repetand e!entual
dupa necesitate.
Contraindicatiile si precautiile. 3lbumina este contraindicata in insuficienta cardiaca se!era,
hipersensibilitate la preparat. (olna!ii necesita supra!eghere, deoarece cresterea presiunii arteriale poate declasa hemoragii.6n caz
de deficit de pompa cardiaca sau hipertensiune arteriala este necesara prudenta iar perfuzia trebuie administrate lent "apare rise de
supraincarcare circulatorie.,edem pulmonar).
Reactii adverse. 3lbumina izotona umana este de regula bine suportata, pro!oaca sali!atie, greata, !oma, dureri
lombare, urticarie, reactii febrile,soc anafilactic.
DE?'RA&I
Cu masE molecularE mare..3extran 45$ albumina
Cu masE molecularE medie..3extran 65$ &oli-idon$ &olidez
Cu masE molecularE micE...Manitol$ orbitol
E$ectele5detoicant,diuretic marcant,de !olum,hipertensi!,antitrombotic
Farmacocinetica5 6n*ecFia de /00.1000 ml a )etranului 10 creGte masa
sanguinE timp de aproimati! 1, ore. )etranul se eliminE prin urinE Jn decurs
de -.+ zile, aproimati! 109)4 o parte este captat de cEtre sistemul reticulo.
histocitar, unde persistE timp de cNte!a sEptEmNni, dupE care se metabolizeazE.
Indica-ii5
Preparatele cu greutate molecularE mare, Jn soluFie >9 se folosesc pentru
restabilirea masei sanguine dupE Goc septic, hemoragic, arsuri4dupE inter!enFii
chirurgicale pentru a pre!eni tromboemboliile.
Preparatele cu greutate molecularE micE, Jn soluFie 109 se folosesc Jn stErile de
Goc, unde predominE tulburErile de microcirculaFie, datoritE agregErii
trombocitelor:
arsuri gra!e4
zdrobiri musculare4
pancreatitE acutE4
ileus4
embolie grEsoasE4
infarct miocardic4
Jn chirurgia cardio!ascularE cu cord deschis4
Jn circulaFia etracorporalE4
chirurgie !ascularE4
cu scop profilactic Jnainte de aortografie4
Jn soluFie 1,9 "hiperoncoticE) se JntrebuinFeazE Jn sindromul nefrotic.
Reac-ii adverse5
Prelungirea timpului de coagulare, rareori epistais, hematurie, hematemezE. )in
acest moti!, nu se !a administra Jn caz de diatezE hemoragicE sau transfuzii
sanguine abundente Gi recente. <eacFii de sensibilizare: urticarie, corizE alergicE,
hipotensiune, greFuri, !ErsEturi, edem Wuinc2e, astm bronGic Gi chiar Goc
anafilactic. 3ceste reacFii se datoresc eliberErii de histaminE.
Contraindica-ii <i msuri de precau-ie5insuficienFa cardiacE Gi renalE
gra!E4tulburEri hemostatice ca trombocitopenie sau
hipofibrinogenemia.)etranul se indicE pentru o perioadE scurtE de timp, pNnE la
aplicarea unei transfuzii.
7u se recomandE combinarea detranilor cu alte soluFii. Pot a!ea loc reacFii
alergice. 3 nu se folosi Jn deshidratare la minori.
Posologie
)upE o hemoragie gra!E Gi de gra!itate medie, perfuzie intra!enoasE rapidE /00
ml, apoi mai lentE pNnE la 1000 ml4 Jn arsuri D pNnE la -000 ml Jn primele , sau -
zile4 Jn perioada postoperatorie pentru pre!enirea tromboemboliilor D /00.1000
ml. se administreazE ,0.+0 ml&minut, pNnE la corectarea hipotensiunii, sau pNnE
cNnd se obFine sNnge pentru transfuzie.
Cel mai cunoscut preparat, cu greutate corporalE micE este )etran +0
"<heomacrode). Se utilizeazE Jn dozE de 1/.-0 ml&2g&,+ de ore. )etranul +0 se
poate administra singur sau Jn combinaFie cu )etranul 10. Mn caz de sindrom
nefrotic, se foloseGte Jn cantitate de 10.1/ ml&2g ",.+ ml&minut).)etranul
preparat fErE 7aCl se poate folosi Jn tratamentul hipoproteinemiei, toemiei
gra!idice Gi a nefrozei.
A&'I9I)'ICE /C.A*IFICARE D8PA MEC AC'1
a&b ce inhibE sinteza peretelui bacterian
7-lactamice$ glicopeptide$ cicloserina$ bacitracina
a&b ce deregleazE funcFia membranei citoplasmatice
&olimixine$ &oliene
a&b ce deregleazE funcFia ribosomilor
Tetracicline$ Aminoglicozide$ %loramfenicol$ Macrolide$ )incosamida
a&b ce inhibE prin diferite cEi sinteza a. nucleici
Ansamicinele
Clasi$icarea antibioticelor dupa spectrul de actiune
6.3ntibiotice cu actiune preponderenta asupra florei AB:
.Penicilinile biosintetice si semisintetice din grupa oacilinei
.cefalosporinele de generatia 1
.macrolidele,lincosamidele
.antibiotice glicopeptidice
.deri!atii acidului fuzidinic
66.3ntibiotice cu actiune preponderenta asupra florei gramnegati!e:
.aminoglicozidele
.polimiinile
.cefalosporinele de generatia ,
.amino. si carboipenicilinile
666.3ntibiotice cu spectru larg de actiune"cocii si bacilii AB si
A.,ri2etsiile,chlamidiile,protozoare,!ibrioni:
.tetracicline
.amfenicolii
.ansamicinile
6'.3ntibiotice cu spectru ultralarg de actiune in special pentru agentii patogeni
cu polirezistenta,agentii intraspitalicesti:
.ureidopenicilinile
.cefalosporinele de generatia - si +
.monobactamii
.carbapenemii,carbacefemii
.asocierile beta.lactaminelor cu inhibitorii beta.lactamazelor
E$ect antibacterianC
.3ctiune
bactericida:penicilinele,cefalosporinele,aminoglicozidele,!ancomicina,polimiin
ele,ansamicinile, ,izoniazida4
.3ctiune bacteriostatica:tetraciclinile,cloramfenicol,macrolidelelincosamidele,
polienile,nitrofurantoina,acid nalidiic,izoniazida
PE&ICI.I&E Penicilinelor dupa structura c,imica
(iosintetice:
(enzilpenicilinE (enzatinbenzilpenicilinE
ProcainpenicilinE A FenoimetilpenicilinE
6zoazolilpeniciline "antistafilococice):
MeticilinE CloacilinE FlucloacilinE
8acilinE )icloacilinE 7afcilinE
3minopeniciline:
3mpicilinE EpicilinE 3moicilinE
(acampicilinE CiclacilinE #alampicilinE
Pi!ampicilinE 5etacilinE
Carboipenicicline:
CarbenicilinE CarfecilinE
CarindacilinE #icarcilinE
Lrcidopeniciline:
MezlocilinE 3zlocilinE PiperacilinE
Penicilinile5
Mecanismul de actiune5
3ctioneaza bactericid, inhiband biosinteza peretelui celular al
microorganismelor.3ctiunea se desfasoara in trei etape. =a etapa initiala, are
loc legarea antibioticului de anumite proteine membranare specifice care
ser!esc drept receptori specifici Prezenta si numarul lor sunt controlate de
cromosomi, astfel, mutatiile cromozomiale pot modifica numarul si afinitatea
acestor proteine pentru unele antibiotice beta lactamice. Lnele din aceste
proteine inglobeaza transpeptidaze, care inter!in in consolidarea peretelui
celulelor bacteriene prin formarea unei retele de legaturi incrucisate.
Penicilinele cupleaza aceste transpeptidaze, blocandu.le si impiedicand
formarea legaturilor trans!ersale care asigura soliditatea peretelui celular. 6n
plus, penicilinele fa!orizeaza functia unor enzime autolitice, posibil prin
inlaturarea unui mecanism inhibitor, ca urmare a actionarii proteinelor
membranare receptoare. Microorganismele inacti!e metabolic si cele care nu
se di!id nu sunt afectate de catre peniciline deoarece procesul de formare a
peretelui celular nu este operant. Micoplasmele sunt de asemenea rezistente
deoarece sunt lipsite de peretele celular.
*pecrul de actiune al penicilinelor5
Penicilinile biosintetice "naturale) au spectru de actiune relati! ingust ce
cuprinde: coci gram.poziti!i, coci gram.negati!i, multi bacili gram.poziti!i,
spirochete si actinomicete. (acilii gram.negati!i sunt rezistenti in mod natural
la penicilinile biosintetice. Sunt sensibili: streptococul, pneumococul,
meningococul, bacilul difteric, bacilul carbunos, clostridii anaerobe, listeria,
spirocheta sifilisului, actinomicete. Enterococul are o sensibilitate mica. Sunt
rezistente ma*oritatea tulpinilor de Staphilococcus aureus, unele tulpini de
Staphilococcus epidermidis, (acteroides fragilis, 5aemophilus pertussis si
(rucella.
Penicilinile antistafilococice: 3u acelasi spectru de actiune ca si penicilinele
naturale cu unica deosebire ca actioneaza si stafilococul penicilinazo.poziti!.
6n molecula penicilinelor antistafilococice sunt prezente catene laterale
!oluminoase care fac ca preparatele sa fie rezistente la beta.lactamaza
stafilococica.6n ultimii ani s.au dez!oltat tulpini de stafilococ "mai ales
Staphilococcus epidermidis) rezistente la meticilina. <ezistenta se datoreste
incapacitatii antibioticului de a a*unge la locul de actiune sau dificitului de
receptori specifici la ni!elul membranei citoplasmatice bacteriene.
3minopenicilinele. 3ntibioticele semisintetice cuprinse in acest grup, a!and
reprezentanti principali ampicilina si amoicilina au un spectru largit de
actiune comparati! cu penicilinele naturale. Spectrul de actiune cuprinde
bacterii gram.poziti!e si bacterii gram.negati!e "unele tulpini de 5aemophilus
influenzae, Escherihia coli, Salmonella, Shigella, Proteus mirabilis).
Farmacocinetica. Ma*oritatea penicilinelor se absorb repede si complet la
administrarea parenterala. 3dministrarea i&m a dozelor mari poate pro!oca
actiune iritanta locala, fiind preferabila uneori calea intra!enoasa de
administrare. 3bsorbtia penicilinelor la administrarea orala este diferita, fiind
dependenta de stabilitatea la acid clorhidric si legarea de proteine. Pentru a
minimaliza legarea preparatelor cu componentele alimentelor se administreaza
pe nemancate sau cel putin peste o ora dupa mese.Penicilinile se distribuie larg
in tesuturile si lichidele organismului, inclusi! lichidul pleural, pericardic,
intraarticular, intraabdominal, plamani, oase, !ezica biliara, rinichi.
Penicilinile penetreaza bariera placentara, trec in laptele matern.
Ma*oritatea penicilinilor "cu eceptia nafcilinei, oacilinei, amoicilinei) se
metabolizeaza in proportie de pana la -09 in ficat.
Eliminarea penicilinilor se face preponderent pe cale renala "prin filtratie
glomerulara si secretie tubulara). Lnele peniciline se elimina in concentratii
mari cu bila "nafcilina, ampicilina, mezlocilina, benzilpenicilina, piperacilina,
pi!mecilinamul). 7afcilina se elimina in proportie de ?09 cu bila si doar ,09
cu urina. 6nsuficienta renala putin modifica concentratia plasmatica a
nafcilinei. Penicilinile deasemenea se elimina cu sali!a, laptele matern
atingand concentratii de -.1/9 din cea plasmatica.
Reac-ii adverse5 Penicilinile sunt cele mai puFin toice printre antibiotice.
<eacFiile ad!erse mai frec!ent sunt condiFionate de hipersensibilitate faFE de
peniciline Gi se manifestE prin reacFii alergice
<eacFiile alergice se pot manifesta prin:
urticErie, eritem cutanat "cele mai frec!ente, circa >09 din totalul reacFiilor
alergice)4
erupFii purpurice, erupFii buloase, reacFii cutanate gra!e de tipul Ste!ens.
Kohnson "sunt rare)4
reacFii de tip boala serului, edem angioneurotic, febrE, reacFii pulmonare
infiltrati!e cu eozinofilie, nefritE interstiFialE, tumefiere articularE "de
asemenea se JntNlnesc rar)4
Gocul anafilactic este cea mai periculoasE manifestare a alergiei la peniciline Gi
are o frec!enFE la bolna!ii trataFi cu peniciline de circa 0,0,9, 109 din
cazurile de Goc anafilactic e!olueazE letal.
Alte e$ecte nedorite5 )ozele mari pot a!ea acFiune iritantE asupra S7C,
inclusi! scoarFa cerebralE "se JntNlneGte rar, la doze mai mari de ,0 mln
benzilpenicilinE Jn zi).3cFiunea iritantE localE se poate manifesta la
administrarea dozelor mari i&m sau i&! "dureri, tromboflebite, degenerarea
ner!ului infiltrat). =a administrarea i&m a dozelor mari de benzilpenicilinE
potasicE se poate dez!olta necrozE asepticE.Preparatele cu spectru lErgit
"ampicilina, amoicilina) administrate oral pot pro!oca dereglEri dispeptice D
greaFE, !omE, diaree, enterite.
CEFA.)*P)RI&E
generaFia 6:
Cefadroil CefapirinE CefazolinE
CefaleinE CefatrizinE CefradinE
CefalotinE CefazedonE
generaFia 66:
Cefaclor Cefotetan CefuroimE
Cefamandol Cefotiam =oracarbef
Cefonicid CefoitinE
generaFia 666:
Cefiim CefpiramidE Ceftibuten
CefodizimE CefpodoimE CeftizoimE
CefoperazonE CefsulodinE CeftriaonE
CefotaimE CeftazidimE =atamoef
generaFia 6':
CefepimE CefpiromE
Clasi$icarea ce$alosporinelor dupa calea de administrare
I.Pentru administrarea parenterala
gen.6:cefazolina,cefalotina,cefapirina,cefatrizina
gen.66:cefamandol,cefuroima,cefoitina,cefmetazol
gen.666:cefoperazona,cefotaima,ceftazidima,ceftriaona
gen.6':cefepima,cefpiroma
II.Pentru administrarea orala5
Aen.6:cefaleina,cefadroil,cefradina
Aen.66:cefaclor,cefuroim aetil
Aen.666:cefiima,ceftibuten,cefpodoima,cefotoima heetil
CEFA.)*P)RI&E.E
Sunt o altE grupE de antibiotice beta.lactamice. Cefalosporinele au acFiune
bactericidE. Mecanismul de acFiune este asemEnEtor ca la peniciline. Ca Gi
penicilinele acFioneazE asupra unor proteine receptoare specifice, JmpiedicNnd
formarea legEturilor trans!ersale la ni!elul polimerului peptidoglicanic din
structura peretelui celulelor bacteriene Gi acti!Nnd autolizinele acestuia.)upE
criterii biologice Gi clinice cefalosporinele se clasificE Jn + generaFii:
Ma*oritatea absolutE a cefalosporinelor sunt ineficace faFE de stafilococii
rezistenFi la meticilinE Gi faFE de enterococi.
3enera-ia I.Ji include cefalosporinele clasice cum ar fi cefaloridina,
cefalotina, cefazolina, cefaleina G.a. Spectru de acFiune cuprinde o bunE parte
din cocii gram.poziti!i inclusi! pneumococul, streptococul "hemolitic, piogen,
!iridans), stafilococul auriu, inclusi! tulpinile penicilinazo.poziti!e, cocii
gram.negati!i D meningococul, gonococul. )intre bacilii gram.poziti!i sunt
sensibili Cl.perfringens Gi bacilul difteric. Eficacitatea faFE de bacilii gram.
negati!i este Jn general micE. <elati! sensibili sunt Escherichia coli, @lebsiella
pneumoniae, Proteus mirabilis.
Particularit-ile $armacocinetice a unor ce$alosporine de genera-ia I.
Ce$alotina se absoarbe puFin din intestin, dar se absoarbe repede Gi complet
din locul in*ecFiei intramusculare. Se leagE de proteinele plasmatice Jn
proporFie de circa 119. )ifuzeazE bine Jn Fesuturi Gi Jn diferite lichide din
organism, dar insuficient Jn lichidul cefalorahidian. Se metabolizezE parFial
"-09), se eliminE prin secreFie tubularE, /,9 sub formE neschimbatE. # X
plasmaticE este de 0,> ore.Ce$azolina este de asemenea inacti!E pe cale oralE,
JnsE se absoarbe repede Gi bine la in*ectarea i&m. Se leagE de proteinele
plasmatice Jn proporFie de ?;9. #impul de Jn*umEtEFire plasmatic este de 1,?
ore, dar Jn Fesuturi persistE Jn concentraFie acti!E ?.; ore. Este epuratE prin
eliminare renalE, Jndeosebi prin filtrare glomerularE.
Ce$ale%ina are o biodisponibilitate de ;09 la administrare oralE. Se leagE de
proteinele plasmatice Jn proporFie de 10.1/9. #impul de Jn*umEtEFire este de
circa 0,; ore. Este epuratE pe cale renalE, preponderent prin secreFie tubularE,
realizNnd concentraFii urinare mari de substanFE acti!E. Mn insuficienFE renalE,
cu clearance.ul creatininei O /0 ml&min doza se reduce de , ori.Ce$adro%ilul.
3dministrat oral, are o biodisponibilitate aproape totalE. Este larg distribuit Jn
Fesuturi. # X . 1,, ore. Mn proporFie de ;-9 se eliminE neschimbat cu urina.
Ce$alosporinele din genera-ia a IIa
Este o grupE heterogenE de preparate cu particularitEFi indi!iduale de
acti!itate, farmacocineticE Gi toicitate. =a general, sunt acti!e faFE de aceleaGi
microorganisme ca Gi preparatele din generaFia 6, dar acFioneazE un numEr mai
mare de bacterii gram.negati!e. =a cefalosporinele de generaFia a 66.a sunt
sensibile Enterobacter, @lebsiella, "inclusi! tulpinile rezistente la cefalotinE),
tulpinile indol poziti!e de Proteus. Cefamandolul cefuroima, cefonicidul,
cefaclorul sunt acti!e faFE de 5.influenzae, dar nu Gi faFE de Serratia Gi
(.Fragilis, pe cNnd cefoitina, cefotetanul sunt acti!e faFE de (.fragilis, unele
tulpini Serratia dar nu influenFeazE 5aemophilus influenzae. (acteriile gram.
poziti!e sunt mai puFin sensibile la cefalosporinele din generaFia a 66.a
ccomparati! cu preparatele din 6.ma generaFie.Enteroocii Gi Pseudomonas
aeruginosa sunt rezistenFi:
Particularit-ile $armacocinetice a unor ce$alosporine din genera-ia a IIa
Ce$amandolul este inacti! pe cale oralE. Se leagE de proteinele plasmatice Jn
proporFie de 1+9. #impul de Jn*umEtEFire plasmatic este de 0,? ore, JnsE
concentraFia acti!E Jn Fesuturi se menFine circa + ore. Se eliminE sub formE
neschimbatE cu urina.Ce$uro%ima. Poate fi administrarE oral sub formE de
aetil. Mn mucoasa intestinalE Gi Jn sNnge, prin hidrolizE elibereazE cefuroima.
#impul de Jn*umEtEFire mediu este de 1,1 ore. Se eliminE cu urina, ;-9 sub
formE neschimbatE.Ce$aclorul, la administrarea oralE are o biodisponibilitate
de ;/9. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de ,/9. #impul de
Jn*umEtEFire 0,>.0,; ore. Se eliminE sub formE neschimbatE cu urina pNnE la
?/9.Ce$o%itina nu se absoarbe din intestin. Se administreazE parenteral "i&m,
i&!). Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de 1-9. #impul de
Jn*umEtEFire este de 0,1.1,1 ore, concentraFia acti!E Jn Fesuturi se menFine pNnE
la , ore. Se metabolizeazE puFin "pNnE la /9), se eliminE preponderent sub
formE neschimbatE "pNnE la ?/9) prin rinichi.
Ce$alosporinele din genera-ia a III Sunt rezistente la beta.lactaze. Spectrul
de acFiune a acestor preparate este lErgit pentru flora gram.negati!E.
Preparatele din aceastE generaFie de cefalosporine au o acti!itate JnaltE faFE de
5aemophilus influenzae, Enterobacter "inclusi! tulpinile polirezistente),
@lebsiella pneumoniae, (ranhamella catarrhalis, Proteus !ulgaris, Citobacter,
Serratia, Pro!idencia.3cti!itatea asupra bacilului piocianic Gi bacteroides
fragilis este moderatE "cu ecepFia ceftizoimei, Jnalt eficiente faFE de
(.fragilis). 3cti!itatea asupra florei anaerobe este asemEnEtoare cu cea a
cefalosporinelor din generaFia 6. Ceftazidima Gi cefoperazona sunt acti!e faFE
de Pseudomonas aeruginosa JnsE alte preparate au acFiune moderatE numai
asupra unor tulpini.
Particularit-ile $armacocinetice a unor ce$alosporine din genera-ia a
III5Ce$operazona este inacti!E pe cale oralE. 3dministratE parenteral, se
leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie mare "pNnE la ;-9). 3re un timp
de Jn*umEtEFire de ,,, ore. 7u realizeazE concentraFii eficiente Jn lichidul
cefalorahidian.Se eliminE preponderent "109) prin bilE, restul D ,0.-09 prin
rinichi sub formE neschimbatE.Ce$ota%ima nu se absoarbe din intestin.
=egarea de proteinele plasmatice este moderatE "->9). #impul de Jn*umEtEFire
plasmaticE este de 1,1 ore. PEtrunde Jnlichidul cefalorahidian, realizNnd
concentraFii mari la bolna!ii cu meningite. Se metabolizeazE Jn ficat Jn
proporFie de +09. Se eliminE cu urina sub formE neschimbatE Jn proporFie de
//9.Ce$tria%ona de asemenea este inacti!E pe cale oralE. Se leagE de
proteinele plasmatice Jn proporFie de ;0.;/9. #impul de Jn*umEtEFire
plasmaticE este de 1,- ore, dar ni!elul acti! al preparatului se menFine Jn multe
Fesuturi Gi Jn lichidul cefalorahidian ,+ ore, ceea ce permite administrarea unei
doze Jn zi. Se eliminE neschimbatE prin rinichi Jn proporFie de +;9, restul cu
bilE.Ce$i%ima poate fi administratE oral, a!Nnd biodisponibilitatea de +0./09
"sub formE de suspensie, realizeazE concentraFii mai mari ca la administrarea
Jn comprimate). Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de >/.109.
3proimati! +09 din cantitatea absorbitE se eliminE cu urina. #impul de
Jn*umEtEFire plasmaticE D - ore.
Ce$alosporinele din genera-ia a I+
Ce$epima este principala cefalosporinE din generaFia a 6'. 3re un spectru
antibacterian larg Gi probabilitatea mai micE de rezistenFE a bacteriilor,
Jndeosebi a celor care produc beta.lactamaze. 3ntibioticul pEtrunde mai
repede decNt cefalosporinele din generaFia a -.a prin membrana unor bacterii
gram.negati!e datoritE sarcinii poziti!e a moleculei, care uGureazE trecerea
prin canalele !olta* dependente ale membranei. 3re afinitate superioarE faFE de
proteinele membranare receptoare. #otodatE, afinitatea pentru beta.lactamaze
este mai micE decNt cea a cefalosporinelor din generaFia a -.a.
Spectrul antibacterian include bacili gram.poziti!i Gi gram.negati!i.
Enterobacteriaceele sunt foarte sensibile la acFiunea preparatului, atNt ele care
nu produc beta.lactamaze "E.coli, Proteus mirabilis), cNt Gi cele care secretE
beta.lactamaze "Enterobacter, Citrobacter, Serratia marcescens, Morganella
morganii, Proteus). 3ntibioticul are o potenFE mare faFE de 5aemophilus
influenzae, 7eisseria gonorrhoae, este acti! faFE de stafilococul auriu sensibil
la meticilinE Gi faFE de streptococi "Jn afara enterococului). 3ntibioticul de
asemenea este acti! faFE de Pseudomonas Gi alte bacterii gram.negati!e
de!enite rezistente la cefalosporinele din generaFia a -.a. Ma*oritatea
enterococilor Gi =isteria monocitogenes sunt rezistente. 3cti!itatea faFE de
(acteroides fragilis Gi alFi anaerobi este micE sau nulE.
Ce$piroma0 consideratE Gi ea ca cefalosporinE de generaFia a +.a are spectrul
antibacterian asemEnEtor cefotaimei. Este mai acti!E ca cefotaima faFE de
streptococi, enterococi, bacteriacee, Pseudomonas aeruginosa. Este rezistentE
la acFiunea multor beta.lactamaze.
Reac-ii adverse5
Cefalosporinele sensibilizeazE organismul Gi pot pro!oca diferite reacFii
alergice, inclusi! de tip anafilactic, febrE, erupFii cutanate JnsoFite de prurit,
hiperemie, edem, sindromul Sti!ens.)*ons "!ezicule, desc!amarea
epiteliului). 6ncidenFa reacFiilor alergice este de 1.+9. Cu toate cE inelul
chimic al cefalosporinelor Jntr.o oarecare mEsurE este diferit de cel al
penicilinelor D sunt posibile reacFii alergice JncruciGate.3lte reacFii ad!erse se
JntNlnesc rar. 3nemia hemoliticE autoimunE poate fi la administrarea diferitor
cefalosporine dar comparati! mai frec!ent la administrarea
cefotetanului.<eacFiile alergice asemEnEtoare cu boala serului se JntNlnesc mai
frec!ent la administrarea cefaclorului.
=a administrarea cefamandolului, cefoperazonei, cefotetanului, latamoefului
poate fi hipoprotrombinemie cu hemoragii posibile.Ltilizarea cefaloridinei, Jn
prezent este limitatE din cauza acFiunii nefrotoice "nefritE interstiFialE,
necrozE tubularE).
3dministrarea ceftriaonei se poate complica cu stazE biliarE, JnsoFitE de
simptomele caracteristice "dureri Jn hipocondriul drept, regiunea epigastricE,
greFuri, !omE, anoreie).Multe cefalosporine din generaFia a ,.a Gi Jn special a
-.a, sunt ineficiente faFE de bacteriile gram.poziti!e "Jn primul rNnd
enterococi, stafilococi). =a administrarea acestor preparate, din cauza
proliferErii tulpinilor rezistente se poate dez!olta superinfecFia.
6ndicatii:
Cefalosporinele din generatia 6:infectii 8<=,infectii respiratorii,infectii ale pielii
si tesuturilor moi,infectii urinareCefalosporine gen.66:infectii 8<=,infectii
bronhopulmonare.infectii urinare,infectii sistemice sau infectii mite
Cefalosporinele gen.666:in cazuri gra!e,infectii nosocomiale pro!ocate de A.
multirezistent,stari septice,meningite pro!ocate de meningococi,pneumococi.
AMI&)3.IC)4IDE.E
Aminoglicozidele5
generaFia 6:
StreptomicinE 7eomicinE SpectinomicinE @anamicinE ParomomicinE
generaFia 66:
AentamicinE #obramicinE SisomicinE
generaFia 666:
3mi2acinE 7etilmicinE 6sepamicinE
Mecanismul de ac-iune. 3minoglicozidele sunt chimioterapice cu acFiune
bactericidE, care omoarE bacteriile prin inhibarea sintezei proteinelor Jn
ribosomi. 3cFiunea Jncepe odatE cu pEtrunderea antibioticului prin membrana
celularE. Penetrarea membranei se face prin transport acti! Gi parFial prin
difuziune. )eoarece transportul acti! este dependent de oigen aceasta eplicE
rezistenFa naturalE a bacteriilor anaerobe la aminoglicozide. Mn celulele
microbiene aminoglicozidele se fieazE de subunitEFile ribozomale -0 S cu
inhibarea ulterioarE a sintezei proteinelor prin Jmpiedicarea iniFierii formErii
peptidelor, prin citirea greGitE a codului genetic Gi prin desfacerea polizomilor
Jn monozomi nefuncFionali.
3cti!itatea antibacterialE este dependentE de concentraFia antibioticului.
3cFiunea antibacterianE este redusE Jn prezenFa puroiului, Jn condiFii de
anaerobiozE "este inhibat mecanismul transportator) Gi Jn mediu acid.
*pectrul de ac-iune. 3minoglicozidele sunt antibiotice cu spectru larg de
acFiune care cuprinde ma*oritatea bacteriilor gram.negati!e "Escherichia coli,
@lebsiella, Shigella, Salmonella, Serattia, Enterobacter, Proteus) Gi stafilococii
"inclusi! stafilococii meticilinorezistenFi). )in cocii gram.poziti!i sunt
moderat sensibili la aminoglicozide streptococii "inclusi! enterococii) Gi
pneumococii, iar din cocii gram.negati!i.gonococii Gi meningococii.
Microflora anaerobE Gi ma*oritatea microflorei gram.poziti!e sunt rezistente.
Aminoglicozidele din genera-ia I5 2anamicina, streptomicina, neomicina,
spectinomicina, paromomicina Jn prezent sunt utilizate comparati! limitat din
cauza toicitEFii Jnalte. Multe tulpini de microbi au de!enit pe parcurs
rezistente la aceste antibiotice.
Banamicina are un spectru larg de acFiune ce!a mai Jngust ca al gentamicinei
Gi o potenFE Jn general mai micE. 8 parte din tulpinile de Enterobacter, E.coli,
@lebsiella Gi Proteus ca Gi MPcobacterium tuberculosis sunt sensibile. Este
ineficace faFE de Pseudomonas Gi ma*oritatea bacteriilor gram.poziti!e.
*treptomicina are un spectru antibacterian asemanator celui al 2antamicinei.
6nhibE MPcobacterium tuberculosis la concentraFii mici Gi este utilizatE, Jn
principal, Jn asociaFii polichimioterapice pentru tratamentul tuberculozei. Mn
rest utilizarea este limitatE la cNte!a infecFii: tularemie, brucelozE, pestE.
Aminoglicozidele din genera-ia a Aa sunt acti!e faFE de bacilul piocianic,
acFioneazE Gi bacteriile care au de!enit rezistente la aminoglicozidele din
generaFia JntJi.
3entamicina este un antibiotic produs de Micromonospora purpureea cu un
spectru de acFiune larg ce cuprinde multe bacterii gram.negati!e. 8
sensibilitate mare au E.coli, Serratia, Enterobacter, Proteus indol.poziti!.
PotenFa preparatului este ce!a mai micE pentru @lebsiella pneumoniae Gi
Proteus mirabilis. Pseudomonas aeruginosa este sensibil la concentraFii mari,
potenFial toice.
Aentamicina se indicE pentru tratamentul unor infecFii se!ere sau complicate
produse de germenii sensibili la preparat "Enterobacter, Serratia, Proteus,
3chinetobacter, @lebsiella, Pseudomonas).
<ealizeazE concentraFii mari Jn urinE, este eficace Jn pielonefrite. 3lcalinizarea
urinei fa!orizeazE acFiunea preparatului. Mn pneumoniile intraspitaliceGti se
poate asocia cu carbenicilina "agentul cauzal D piocianicul), cu ampicilina
"agentul cauzal D colibacilul sau Proteus mirabilis), cu o cefalosporinE
"@lebsiella). Aentamicina se mai poate indica: Jn meningitele cauzate de bacili
gram.negati!i sensibili "se poate administra sistemic sau intrarahidian)4 Jn
endocardite cu enterococi rezistenFi la streptomicinE "se asociazE cu
benzilpenicilinE sau ampicilinE)4 Jn arsuri infectate "se poate administra pe
cale sistemicE sau topic).
Aminoglicozidele din genera-ia a Ia au o acti!itate mai mare faFE de
bacilul piocianic. <ezistenFa secundarE a bacteriilor se JntNlneGte mult mai rar
Jn comparaFie cu aminoglicozidele din generaFia 6 Gi 66.
&etilmicina este un deri!at semisintetic al sisomicinei cu spectru de acFiune
larg. 7etilmicina este rezistentE la adenilare Gi parFial la acetilare de cEtre
enzimele microbiene, fiind acti!E faGE de multe tulpini rezistente la
gentamicinE Gi tobramicinE.
Este preparatul de elecFie Jn infecFiile nosocomiale se!ere cu germeni gram.
negati!i Gi Jn infecFiile iatrogene la bolna!ii imunocompromiGi.
Este mai puFin oto. Gi nefrotoicE comparati! cu alte aminoglicozide.
Particularit-i $armacocinetice5 3minoglicozidele nu sunt rezistente Jn
mediul acid, rEu se absorb din tubul digesti!, pe cale oralE pot fi administrarte
numai pentru acFiune localE Jn intestin. #rec Jn laptele matern Gi cu el se pot
absorbi la nou nEscuFi datoritE pearmebilitEFii crescute a mucoaselor.
Se administreazE parenteral, JnsE pot fi administrate Gi Jn ca!itEFi seroase, Gi
endobronhial, dupE indicaFii !itale Gi endolumbal.
ConcentraFia maimalE plasmaticE se instaleazE peste -0 minute D 1 orE dupE
in*ectarea intramuscularE. ConcentraFia terapeuticE se menFine pe parcursul a ?
ore "1, ore Jn cazul administrErii canamicinei). Aentamicina posedE
capacitatea de a se cumula la administrarea repetatE.
3minoglicozidele sunt distribuite Jn di!erse Fesuturi Gi lichide din organism, Jn
meningite ating concentraFii terapeutice Jn lichidul cefalorahidian "mai bine
trece bariera hematoencefalicE gentamicina).
Sunt eliminate din organism preponderent sub formE neschimbatE prin filtraFie
glomerularE Gi secreFie tubularE atingNnd Jn urinE concentraFii mai mari decNt
cele plasmatice. Clearance.ul hepatic este important doar pentru 2anamicinE
"Jn bilE formeazE concentraFii de /09 din concentraFia plasmaticE).Reac-ii
adverse5 3minoglicozidele sunt medicamente cu un indice terapeutic mic
"concentraFia terapeuticE medie fiind apropiatE de cea toicE).
Principalele efecte ad!erse sunt cauzate de ototoicitatea Gi nefrotoicitatea
acestor preparate. 8totoicitatea se manifestE prin leziuni cohleare Gi
!estibulare. @anamicina Gi ami2acina pro!oacE mai frec!ent tulburEri
cohleare, streptomicina Gi gentamicina D tulburEri !estibulare. Frec!enFa
fenomenelor ototoice, rele!ante clinic, Jn cazul administrErii timp de peste ,
sEptEmNni, este de -9 pentru ami2acinE, ,9 D pentru gentamicinE, 19 pentru
streptomicinE, 2anamicinE, tobramicinE. #ulburErile subclinice au o incidenFE
mult mai mare "pNnE la ,/9). =eziunile cohleare se manifestE la Jnceput prin
senzaFia de Jnfundare a urechilor, diminuarea percepFiei sunetelor de frec!enFa
JnaltE apoi se poate instala surditatea.=eziunile !estibulare se pot manifesta la
Jnceput prin cefalee, greFuri, !omE, nistagm, tulburEri de echilibru cu
instalarea ulterioarE a unei labirintite cronice a!Nnd drept simptom ma*or
ataia.
3cFiunea nefrotoicE a aminoglicozidelor se datoreazE acumulErii preparatelor
Jn parenchimul renal Gi se manifestE prin micGorarea capacitEFii de concentrare
a urinii, proteinurie, cilindrurie cu creGterea Jn continuare a ni!elului plasmatic
al creatininei ureei.
Morfologic se obser!E o necrozE tubularE proimalE acutE cu leziuni
interstiFiale secundare. Frec!enFa fenomenelor nefrotoice semnificati!e este
de circa +9 pentru gentamicinE, -9 . pentru 2anamicinE, 19 . pentru
streptomicinE. 3micacina Gi netilmicina sunt mai puFin nefrotoice.
3dministrarea rapidE intra!enoasE sau intraca!itarE "intrapleuralE,
intraabdominalE) Jn doze mari a aminoglicozidelor poate pro!oca bloc
neuromuscular cu stare de obosealE a musculaturii scheletice Gi deprimarea
respiraFiei. Miastenia gra!E, hipocalciemia, asocierea medicamentelor
curarizante creGte riscul a unor astfel de accidente.
'E'RACIC.I&E
generaFia 6:
tetraciclinE rolitetraciclinE metaciclinE oitetraciclinE demeclociclinE
generaFia 66:
doiciclinE minociclinE
#etraciclinele sunt antibiotice bacteriostatice cu spectru larg de acFiune.
Clortetraciclina Gi oitetraciclina, antibiotice naturale, au fost obFinute din
StreptomPces aureofaciens Gi respecti! StreptomPces rimosus Jn anii 1;+?.1;/0.
#etraciclina este un analog fErE clor, obFinutE prin dehalogenizarea
clortetraciclinei Jn 1;/-. )emeclocilina a fost obFinutE prin demetilarea
clortetraciclinei. Folosirea lor este actualmente Jntru.cNt!a limitatE din cauza
frec!enFei relati! mari a tulpinilor bacteriene rezistente.
#etraciclinele semisintetice din generaFia a doua D doiciclina Gi minociclina au o
potenFE mai mare, sunt acti!e faFE de unele tulpini bacteriene rezistente la
tetraciclinele clasice, se absorb aproape complet din intestin, au o penetrabilitate
tisularE superioarE Gi menFin concentraFii acti!e timp mai Jndelungat.
Mecanismul de ac-iune. #etraciclinele penetreazE prin difiziune membrana
eternE a bacililor gram.negati!i Gi sunt transportate acti! prin membrana
citoplasmaticE a celulelor microbiene, acumulNndu.se intracelular. Celulele
sensibile acumuleazE tetraciclinele Jn concentraFii ce depEGesc mult
concentraFiile etracelulare. Mn interiorul celulei, tetraciclinele se leagE
re!ersibil de subunitEFile ribozomale -0 S cu blocarea consecuti!E a legErii
aminoacil.3<7t de compleul 3<7m Dribozom. Ca urmare, este opritE
includerea aminoacizilor Jn lanFul peptidic Gi respecti! JmpiedicatE sinteza
proteinelor bacteriene.
*pectrul de ac-iune al tetraciclinelor cuprinde bacterii gram.poziti!e Gi gram.
negati!e D pneumococi, gonococi, meningococi, (ranchamella catarrhalis,
=isteria, (.anthracis, (rucella, 'ibrio cholerae, :ersinia, Francisella,
5aemophilus influenzae, 5aemophilus ducrePi, Propionbacterium acnes,
2ampilobacterii, fuzobacterii, clostridii, ri2etsii, spirochete, micoplasme,
chlamidii Gi unele protozoare.
mare parte din tulpinile de streptococ hemolitic, enterococi, E.coli, @lebsiella,
Shigella, Enterobacter, 5aemophilus influenzae, Seratia Gi Proteus indol.
poziti!, ma*oritatea tulpinilor de Proteus !ulgaris, Pseudomonas aeruginosa Gi
bacteroizi sunt rezistente la tetracicline.
Farmacocinetica. Profilul farmacocinetic al tetraciclinelor este JntrucNt!a
diferit Jn funcFie de generaFie. Preparatele din generaFia a doua fiind mai
liposolubile sunt mai a!anta*oase din punct de !edere al biodisponibilitEFii,
distribuFiei tisulare Gi epurErii.
#etraciclina, oitetraciclina, demeclociclina se absorb din tractul gastro.
intestinal Jn proporFie de >0.?09, doicilina Gi minociclina Jn proporFie de ;0.
1009. 3bsorbFia se petrece preponderent Jn porFiunea superioarE a intestinului
subFire. 3bsorbFia este diminuatE Jn caz de utilizare concomitentE a produselor
lactate, a medicamentelor care conFin calciu, magneziu, fier, datoritE formErii
chelaFilor neabsorbabili. Cuplarea cu proteinele plasmatice !ariazE Jntre >/9
"tetraciclina) Gi ??9 "doicilina). #etraciclinele sunt distribuite larg Jn
Fesuturile Gi lichidele din organism.
Indica-ii de administrare5
#etraciclinele sunt antibiotice de primE alegere Jn tratamentul brucelozei,
febrei recurente, holerei, richetsiozelor "tifos eantematic, febra W), Jn infecFii
cu ChlamPdia "limfogranulomatozE !enerianE, uretrite nespecifice, psittacozE,
trahom) Gi cu MPcoplasma.
#etraciclinele sunt a!anta*oase Jn pneumoniile pro!ocate de ChlamPdia,
Coiella, Francisella, MPcoplasma ca Gi Jn infecFiile pel!ine pro!ocate de
bacili gram.negati!i sensibili.
Se mai pot indica Jn episoadele acute ale bronGitei cronice, Jn sifilis,
actinomicozE, antra, angina 'incent, nocardiozE, dizenterie, pneumonie
pneumococicE, infecFiile cu :ersinia Gi cu =isteria, Jn acne "minociclina).
Contraindica-ii5 #etraciclinele sunt contraindicate Jn insuficienFa renalE "cu
ecepFie doiciclinei) la femeile JnsErcinate Gi la copii pNnE la ? ani.
Reac-ii adverse5 =a administrarea tetraciclinelor reacFiile ad!erse se JntNlnesc
Jn 1.-09 din cazuri, cu predominarea fenomenelor toice.
)in partea tubului digesti!: fenomene de iritaFie gastricE Gi intestinalE D
pirozis, greaFE, !omE, dureri epigastrice, diaree cauzate de acFiunea iritantE a
preparatelor asupra mucoasei gastro.intestinale. )upE cNte!a zile de
administrare oralE, Jn special a preparatelor din prima generaFie, pot apErea
fenomene de disbacteriozE intestinalE Gi infecFii enterice cu Pseudomonas,
Proteus, stafilococi, Candida Gi alte bacterii rezistente la tetracicline.
3cFiunea hepatotoicE: #etraciclinele pot deregla funcFia ficatului. )ozele
mari, mai ales cNnd sunt administrate parenteral, pot fi cauzE de infiltraFie
grasE a ficatului. 3u fost semnalate cazuri de dez!oltare a necrozei hepatice la
dozele nictemerale de + g Gi mai mult administrate intra!enos.
5epatotoicitatea este fa!orizatE de insuficienFa renalE, sarcinE, malnutriFie,
coeistenFa altor boli hepatice.
3cFiunea nefrotoicE: Preparatele de tetraciclinE Jn!echite pro!oacE uneori o
tubulopatie proimalE de tip sindrom Fanconi cu poliurie, polidipsie,
proteinurie Gi aminoacidure, glicozurie, acidozE, greFuri Gi !ErsEturi. 3socierea
tetraciclinelor cu diureticele poate duce la retenFia azotului. =a administrarea
dozelor mari persoanelor subnutrite se negati!eazE balanFa azotatE, creGte
azotul neproteic Jn ser Gi eliminarea urinarE de azot, se produce pierdere Jn
greutate D fenomene atribuite inhibErii anabolismului proteic. =a bolna!ii cu
insuficienFE renalE tetraciclinele "cu ecepFia doicilinei) sunt contraindicate,
deoarece acumulNndu.se pro!oacE fenomene toice, inclusi! afectarea toicE a
rinichiului cu degenerescenFa grasE a celulelor tubulare. =a femeile JnsErcinate
se pot dez!olta ocazional fenomene de insuficienFE hepato.renalE cu icter,
acidozE, retenFie azotatE Gi Goc.
8asele Gi dinFii: #etraciclinele se acumuleazE Jn Fesuturile calcificate, unde
formeazE chelaFi cu ortofosfatul de calciu. )epunerea Jn oase poate pro!oca
inhibarea creGterii copiilor, ire!ersibilE la tratamentul Jndelungat cu doze mari.
)epunerea Jn dinFi produce colorarea Jn brun a dinFilor, cu hipoplazia
smalFului dentar.
=a sugari poate creGte presiunea lichidului cefalorahidian cu bombarea
fontanelelor.
)in aceste moti!e tetraciclinele sunt contraindicate la femeile JnsErcinate Gi
copiii mai mici de ? ani.
Fotosensibilizarea. 3dministrarea tetraciclinelor, Jn special a demeclociclinei
poate pro!oca fenomene de fotosensibilizare la razele solare Gi ultra!iolete
mai ales la persoanele blonde. <eacFiile fototoice sunt JnsoFite uneori de febrE
mare.
)ereglErile !estibulare. Mn cazul administrErii minociclinei pot apErea
dereglEri !estibulare JnsoFite de !erti*uri, greaFE, !omE. =a administrarea a
,00.+00 mg&zi de minociclinE aceste reacFii au fost Jnregistrate la -/.109
pacienFi.
3cFiunea toicE localE asupra Fesuturilor. 3dministrarea intra!enoasE a
tetraciclinelor poate duce la tromboze !enoase. 6n*ectarea intramuscularE
pro!oacE acFiune iritantE localE dureroasE.
)in cauza multiplelor fenomene nedorite legate de toicitatea preparatelor, de
spectrul larg de acFiune, de frec!enFa mare a rezistenFei bacteriene Gi tot odatE
FinNnd cont de apariFia pe piaFa farmaceuticE a multor antibiotice noi, care nu
cedeazE dupE acti!itatea antimicrobianE, utilizarea Jn practicE a tetraciclinelor
Jn ultimul timp a fost restrNnsE considerabil.
C.)RAMFE&IC).8.
Cloramfenicolul, deregleazE sinteza mitocondrialE proteicE Jn celulele
hematopoetice din mEdu!a osoasE la mamifere, acFiune posibil responsabilE de
efectul depresi! asupra hematopoezei.
*pectrul de ac-iune. Cloramfenicolul are spectru larg de acFiune ce cuprinde
bacterii aerobe gram.negati!e Gi gram.poziti!e, bacterii anaerobe, ri2etsii Gi
spirochete. Sunt sensibili: Escherichia coli, @lebsiella pneumoniae, Proteus
mirabilis, 5aemophilus influenzae, Salmonella tiphP, Salmonella paratiphP 3,
Shigella, Pseudomonas pseudomallei, StaphPlococcus aureus, S.pPogenes,
S.!iridans, Streptococcus pneumoniae, 7eisseria meningitidis, aproape toate
bacteriile anaerobe "inclusi! (acteroides fragillis), Coiella burnetii, <ichettsia.
FaFE de 5.influenzae, 7.meningitidis Gi (acteroides cloramfenicolul poate a!ea
acFiune bactericidE.
Indica-ii pentru administrare5 3ctualmente, cloramfenicolul are indicaFii
limitate datoritE toicitEFii Jnalte Gi a riscului unor reacFii ad!erse gra!e "deGi
rare). Cloramfenicolul trebuie utilizat ca antibiotic de rezer!E Jn tratamentul
unor infecFii gra!e cNnd preparatele antibacteriene mai puFin toice sunt
ineficiente sau contraindicate. Cloramfenicolul este preparatul de prima
alegere Jn:
abcesele cerebrale pro!ocate de (acteroides fragillis Gi alte microorganisme
sensibile4
tratamentul de urgenFE al febrei tifoide pro!ocate de Salmonella tiphP "nu este
a!anta*os la purtEtorii de Salmonella tiphP)4
meningite pro!ocate de 5aemophPlus influenzae, 7eisseria meningittidis,
Streptococcus pneumoniae.
3lte indicaFii:
salmoneloza pro!ocatE de Salmonella paratPphi 34
febra Wu pro!ocatE de Coiella burnetii4
erlichioza pro!ocatE de Ehrlichia canis4
septicemii de origine abdominalE "uneori Jn asociere cu ami2acina)4
tifosul eantematic, bruceloza "ca alternati!E la tetracicline Jn cazurile cNnd
tetraciclinele sunt contraindicate).
Cloramfenicolul nu se utilizeazE Jn tratamentul in*ecFiilor banale, infecFiilor
respiratorii, grupei, faringitei, Jn tratamentul purtEtorilor se Salmonella tiphP,
Jn profilaia maladiilor infecFioase.
Farmacocinetica5 Cloramfenicolul "bazE) se absoarbe repede Gi complet din
tubul digesti! a!Nnd o biodisponibilitate de 1/.;09.
Cloramfenicolul palmitat este un ester insolubil, lipsit de gustul amar al
cloramfenicolului fiind a!anta*os la copii. Mn intestin se hidrolizeazE cu
formarea de cloramfenicol liber, concentraFia plasmaticE maimE a cEruia se
instaleazE mai lent ca Jn cazul administrErii preparatului D bazE.
Reac-ii adverse. Principalele efecte ad!erse sunt de naturE hematologicE.
3cFiunea toicE asupra hematopoezei poate a!ea manifestare dublE:
)eprimarea re!ersibilE a mEdu!ei osoase cu anemie JnsoFitE uneori de
leucopenie Gi trombocitopenie. Mn mEdu!E se constatE o !acuolizare
citoplasmaticE Gi oprirea maturErii precursorilor eritroizi Gi mieloizi. 3cFiunea
deprimatE este dozodependentE, apare la concentraFii plasmatice mai mari de
,/ mcg&ml Gi se datoreGte posibil inhibErii sintezei proteinelor mitocondriale la
ni!elul celulelor hematopoetice.
)eprimarea hematopoezei cu pancitopenie D anemie aplasticE, leucopenie sau
agranulocitozE, trombocitopenie. Se poate manifesta clinic prin hemoragii Gi
infecFii. Fenomenele sunt independente de dozE Gi se pot dez!olta dupE un
timp de la terminarea tratamentului. Patogenia este probabil idiosincrazicE.
3cest accident gra! apare rar D un caz la ,/.000.+0.000 bolna!i trataFi.
Mn prezenFa dificitului de glucozo.>.fosfstdehidrogenazE, bolna!ii sub
tratament cu cloramfenicol pot dez!olta o anemie hemoliticE se!erE. 3lte
fenomene nedorite care apar ocazional sunt din partea tractului
gastrointestinal. =a adulFi, care administreazE cloramfenicol Jn dozE 1,/.,,/
g&zi peste ,./ zile de tratament pot apErea greFuri, !omE, diaree. Peste /.10
zile dupE Jnceputul administrErii pot apErea simptome de disbacteriozE cu
candidoza mucoaselor "Jn special a ca!itEFii bucale Gi a !aginului). <ectocolita
pseudomembranoasE sur!ine foarte rar.
#ratamentul Jndelungat cu cloramfenicol poate cauza complicaFii neuropsihice
de ordin toic ce se pot manifesta prin ne!ritE opticE, poline!rite, mai rar D
confuzie mintalE, delir.
=a nou.nEscuFi toicitatea cloramfenicolului se poate manifesta prin
_sindromul cenuGiu`. 7ou.nEscuFii nu au bine format mecanismul de
con*ugare cu acidul glucuronic, necesar pentru detoicarea cloramfenicolului.
<iscul este mare Jn prima lunE, mai ales Jn primele +? ore de !iaFE.
Simptomele clinice ale _sindromului cenuGiu`: !omE, anoreie, hipotermie,
tahipnee, cianozE cu culoarea cenuGie a pielii, letargie. Pentru a preJntNmpina
apariFia acesui sindrom doza nictemeralE nu trebuie sE depEGeascE /0
mg&2g&zi.
MACR).IDE
Macrolidele:
EritromicinE <oitromicinE 3zitromicinE
8leandomicinE )iritromicinE FluritromicinE
SpiramicinE ClaritromicinE MidecamicinE
KosamicinE
Mecanismul de ac-iune5 Macrolidele se fieazE de subunitEFile ribozomale
bacteriene /0 S cu inhibarea sintezei proteinelor Jn ribosomi. 3cFiunea este
bacteriostaticE sau bactericidE. 3cFiunea antibacterianE este sporitE Jn mediul
alcalin "p5 D ?.?,/). Spectrul antibacterian cuprinde bacterii aerobe gram.
poziti!e, unele bacterii negati!e aerobe Gi unele bacterii anaerobe.
Eritromicina acFioneazE bacteriostatic sau bactericid Jn funcFie de concentraFia
antibioticului, specia microbianE, faza de creGtere.
Indica-ii de administrare5 Eritromicina este preparatul de elecFie Jn
pneumoniile cauzate de MPcoplasma pneumoniae Gi ChlamPdia trachomatis
"la sugari), Jn tratamentul bolii legionarilor, enterocolitei cu CampPlobacter
fetus *e*uni, tusei con!ulsi!e, eritrasmei. Mai poate fi indicatE Jn locul
penicilinei bolna!ii cu alergie la peniciline Jn infecFii streptococice "faringitE,
scarlatinE, erizipel, otitE medie) sau pneumococice "pneumonie, otitE medie).
Mai poate fi indicatE ca alternati!E a penicilinei la Jn antra, infecFiile cu
=isteria monocPtogenes, actinomicozE, sifilisul recent.
Propriet-i $armacocinetice a unor macrolide
Eritromicina. (iodisponibilitatea !ariazE Jn limitele -0.>/9 Jn funcFie de
sarea respecti!E ce reprezintE ingredientul acti! al preparatului. Eritromicina
este instabilE Jn mediul acid din stomac, dar formele cu Jn!eliG enterosolubil Gi
ErPthromPcinum Estolatum sunt acidorezistente. Se fieazE de proteinele
plasmatice Jn proporFie de 10.;09. PEtrunde bine Jn ma*oritatea Fesuturilor Gi
compartimentelor lichidiene cu ecepFia lichidului cefalorahidian. #rece
bariera placentarE Gi Jn laptele matern. Se metabolizeazE Jn ficat. Se
concentreazE Jn ficat Gi se eliminE prin bilE Jn concentraFii mari. Cu urina se
eliminE Jn proporFie de ,./9 dupE administrarea oralE Gi 1,.1/9 dupE
administrarea i&! "sub formE neschimbatE). #impul de Jn*umEtEFire 1,+., ore.
Ro%itromicina este stabilE Jn acidul clorhidric Gi se absoarbe bine din intestin.
(iodisponibilitatea la administrarea oralE D /09. <ealizeazE concentraFii
plasmatice de + ori mai mari ca eritromicina. Este distribuitE larg Jn Fesuturile
Gi lichidele organismului. ConcentraFii mari de roitromicinE se depisteazE Jn
plEmNni, lichidul sino!ial, organele genitale feminine, ficat, piele, lichidul
lacrimal, amigdale. Se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de ;>9. Se
metabolizeazE parFial. Cea mai mare parte "/-9) se eliminE cu masele fecale
sub formE neschimbatE Gi sub formE de metaboliFi, 1.1,9 se eliminE cu urina,
1/9 prin plEmNni.#impul de Jn*umEtEFire este 1, ore la adulFi Gi ,0 ore la
copii.
Reac-ii adverse5
Eritromicina pro!oacE frec!ent fenomene de iritaFie digesti!E cu neplEcere
epigastricE, greFuri, !omE, diaree. 3lte reacFii ad!erse se JntNlnesc rar.
8cazional pot fi reacFii alergice, la administrarea intra!enoasE D flebite. 3u
fost semnalate cazuri de hepatitE colestaticE.
Iosamicina este relati! bine suportatE D tulburErile digesti!e sunt minore,
reacFiile alergice sunt rare. =a bolna!ii cu insuficienFa hetatobiliarE poate
JnrEutEFi probele hepatice.
Ro%itromicina este comparati! bine suportatE. Poate pro!oca dereglEri
dispeptice D epigastralgii, anoreic, greFuri, !omE, diaree, meteorism, rareori D
reacFii alergice cu erupFii cutanate, edem Wuin2e, creGterea tranzitorie a
transaminazelor.
Diritromicina mai frec!ent pro!ocatE dureri abdominale, greFuri, !omE,
diaree, ameFeli, cefalee, rar D colitE pro!ocatE de Clostridium dificile.
Claritromicina este relati! bine suportatE. Poate pro!oca ocazional reacFii
ad!erse digesti!e "dureri abdominale, greaFE, diaree) dar mai puFin frec!ente
ca la administrarea eritromicinei. 3u fost semnalate cazuri de acFiune
hepatotoicE cu hepatitE colestaticE Gi creGterea enzimelor hepatice.
Azitromicina uneori poate pro!oca tulburEri gastrointestinale dar ele sur!in
mai rar decNt pentru eritromicinE Gi sunt minore. 3u mai fost semnalate
ocazional reacFii alergice "erupFii cutanate, angioedem, artralgii) rareori D
creGterea enzimelor hepatice, icter colestatic.
.I&C)*AMIDE
ClindamicinE, =incomicinE
=incosamidele au Jn structurE unele asemEnEri cu eritromicina ceea ce eplicE
proprietEFi biologice apropiate Gi un mecanism de acFiune comun.
Mecanismul de ac-iune5 =incosamidele se fieazE de subunitEFile ribosomale
bacteriene /0 S JmpiedicNnd formarea legEturilor peptidice, consecuti! D
sinteza proteinelor microbiene. Clindamicina, ca urmare a legErii rezistente de
ribosomii bacterieni, are efect postantibiotic prelungit.
3cFioneazE bacteriostatic sau bactericid Jn funcFie de microorganism Gi de
concentraFia antibioticului.
* pectrul de ac-iune al lincosamidelor cuprinde bacteriile gram.poziti!e Gi
anaerobe.
=incosamidele sunt acti!e faGE de ma*oritatea cocilor gram.poziti!i
"pneumocici, streptococi, stfilococi) cu ecepFia enterococilor Gi stafilococilor
meticilino.rezistenFi, sunt acti!e faFE de CorPnebacterium diphteriae Gi faFE de
ma*oritatea anaerobilor patogeni. Sunt sensibili (acterioides fragilis,
clostridiile, peptococii. "Clostridium dificile este de obicei rezistent).
Indica-ii de administrare "a clindamicinei):
MedicaFie de primE alegere Jn infecFiile cu anaerobi:
pulmonare "pneumonii, empiem, abces pulmonar)4
abdominale "peritonite, abcese)4
pel!ine "endometrite, abcese o!ariene, infecFii postchirurgicale !aginale).
Septicemii bacteriene pro!ocate de anaerobi, streptococi, stafilococi.
Ca remedu suplimentar Jn tratamentul chirurgical al afecFiunilor infecFioase a
oaselor, articulaFiilor Gi a osteomielitei hematogene pro!ocate de stafilococi.
6nfecFii gra!e ale pielii Gi Fesuturilor moi pro!ocate de anaerobi, streptocici Gi
stafilococi.
Ca preparat de a doua alegere Jn pneumonii pro!ocate de pneumococi,
streptococi, stafilococi "sensibili).
3ctinomicozE "ca alternati!E a benzinpenicilinei).Mn asociere cu primachina Jn
pneumonia cu PneumocPstis carinii.
Mn unele infecFii cu protozoare D malaria falciparum rezistentE la clorochinE,
babeziozE, tooplasmozE "Jn asociere cu alte antiprotozoare).
Propriet-i $armacocinetice5
Clindamicina. Se absoarbe repede la administrarea oralE, a!Nnd o
biodisponibilitate de ;09. Se leagE Jn proporFie de ;,.;+9 de proteinele
plasmatice. Se distribuie larg Jn Fesuturi Gi lichide, realizNnd concentraFii acti!e
Jn Fesutul pulmonar Gi lichidul pleural, Jn ficat Gi Jn bilE, Jn oase, Jn lichidul
sino!ial, Jn prostatE, in Fesuturile moi, se concentreazE Jn leucocitele
polimorfonucleare, Jn macrofagele al!eolare, pEtrunde Jn abcese. #rece bariera
placentarE. Slab pEtrunde Jn lichidul cefalorahidian Gi Jn creier. #impul de
Jn*umEtEFire mediu este de ,,1 ore.
Clindamicina este Jn mare mEsurE metabolizatE Jn ficat formNnd Gi metaboliFi
acti!i. Se eliminE preponderent cu bila, circa 1-9 se eliminE sub formE
neschimbatE cu urina.
Reac-ii adverse5
.incomicina. =a 10.,09 din pacienFi, la administrare oralE, sunt posibile
dereglEri dispeptice "dureri abdominale, greFuri, !omE, diaree). 8 altE
complicaFie mai puFin frec!entE, dar gra!E este colita pseudomembranoasE.
Este posibilE sensibilizarea organismului cu apariFia erupFiilor cutanate,
JnsoFite de eritem, prurit. <ar poate apErea neutropenie, trombocitopenie.
Clindamicina pro!oacE frec!ent diaree banalE "10.,09) Gi erupFii cutanate
"109). 3lte reacFii ad!erse rare sunt: glositE, stomatitE, !aginitE, leucopenie,
trombocitopenie, afectare hepaticE "uneori cu icter).
RIFAMPICI&E.E
3nasamincinele Drifampicina,rifabutina,rifalazil,rifamicina.3ntibiotice cu
spectrul larg de actiune larg:micobacterii.m.tuberculosis.m.2anasii,.m.leprae4coci
gram negati!i.n.gnorroeae,n.meningitidis4coci gramB.str.pPogenis
,str.pneumoniae,staph.aureus4bacili gram poziti!i. Cl.dificile4bacili gram negati!.
E.coli,shigelle,@lebsiela ,Enterobacter,=egionela
pneumoniae4chlamidii4poi!irus..Mecanismul de actiune Gimpiedica sinteza
proteinelor datorita formarii unui comple cu subunitatea beta a 3<7.
polimerazei 3)7.dependente cu blocarea consecuti!a a initierii pricesului de
formare a 3<7m si sinteza proteinelor Dastfel pro!oaca un efect bactericid
indeosebi acti!i fata de germeni cu di!iziune rapida..manifesta actiune
bactericida si fata de micobacteriile cu perioade scurte de acti!ite metabolica sau
de crestere..este acti! fata de micobacteriile etracelulare si cele aflate in fagocite
..poate sa sterizeze tesuturile infectate ,ca!itati si sputa I&DICA'II si regimul
de dozare Dtratamentul tbc pulmonare si etrapulmonare"de electie in cea
etensi!a sau ca!itara )in asociatie cu alte antituberculoase Dizoniazida,
etambutolul, pirazinamida, streptomocina..intern in doza de 10mg&2g dar nu mai
mult de >00 mg,zilnic sau - zile &sapt,intr.o singura prizala distanta de mese.in
cazurile gra!e se poate adm prin perfuzie i&! lenta"rifampicina sodica )in doza de
10 mg&2g&zi.
.endocardita stafilococica Din asociere cu gentamicina sau !ancomicina"in
formele complicate cu abcese miocardice ,renale sau cerebrale sau pentru
sterilizarea !al!ulelor cardiace protetice)
.osteomelita si artrita septica cu stafilococul aureu"in asociere cu cefazolina sau
un aminoglicozid)
.septicemie cugermeni negati!i reziztenti la antibiotice
.pneumoniea cu legionela "in asociere cu macrolide)
.lepra"in asociere cu dapsona si clofazimina)
.profilaia meningitei meningogocice "pentru sterilizarea!purtatorilor
asimptomatici)
.profilaia infectiei cu 5influenzae tip ( la copii contacti
6n infectii se!ere cu microflora gram.poziti!a sau gram.ne!ati!a se recom.
<ifampi!ina in doze de -0 mg&2g&zi,in doua prize ,iar cele etreme prin ,
perfuzii a cite 1/ mg&2g.Pentru profilaia meningitei meningococice la adulti se
recomanda cite >00 mg de , ori &zi,iar la copii 10 mg&2g de , ori &zi ,timp de ,
zile
Contraindicatiile4 insufecienta hepatica,insuficienta renala,porfiria,1trimestru de
gra!iditate,lactatie ,icter,hepatita infectioasa,hipersensibilitate la preparat.cu
precautie in boli hepatice in antecedente,alcoolism,!irsta inaintata ,asocierea cu
medicam.hepatotoice"inclusi! isoniazida)sau care se metabolizeaza in ficat
"datorita inductiei enzimatice)
Farmacocinetica Dse absoarbe complet,concentraria ma dupa o doza de
>00mg se atinge peste 1.+ h si constituie >.-, microg&ml,se distribuie larg in
organism,'d constituie 1l&2g,creaza concentratii mai mari celei plasmatice in
pulmoni ,ficat,bila si urina..penetreazain lapte.in cazeumul tuberculos si
abcesele stafilococice..cu cuplare cu proteinele plasmatice e de circa ;0 9
.#1&, in plasma este initial -./ h,micsorindu.se ulterior la ,.- h..in
insuficiehta hepatica si mai putin in cea renala,eista un risc de cumulare din
care cauza dozele se reduc "aproim /0 9)
<eactiile ad!erse
1)hepatotoicitate.Ztransaminazele circa 1+ 9
5epatita cu icter4riscul afect hepatice
Controlul sistemic al functiilor ficatului
3ctiune hepatotoica poate fi redusa prin folosirea hepatoprotectoarelor
,)dereglari digesti!e.discomfort gastric,greata ,!oma ,dure abdominala,diaree
-)<eactii alergice in 1 / cazuri.prurit, hiperimie ,eruptii cutanate febra
,eozinofilie ,edem Wuinc2e,purpura
+)neurologice:oboseala ,somnolenta,cefalee,ameteli,ataie,confuzie
/)hematopoetice:leucopenie,purpura trombocitopenica,neuropenie,anemie
hemolitica.
Culoarea rosie a lacrimilor,urinei,sudoratiei.apare inductia enzimelor
hepaticelni! ,/.hidroocalciferolul4intensifica catabolismul
tiroinei4Ztoicitatea hepatica a izoniazidei
3.IC)PEP'IDE.E
3licopeptidele5
'ancomicinE <istomicinE #eicoplaninE
*pectru de actiune Dgermenii gram B"staf.penicilino. si
oacilinorezistenti,str.!iridans,piogen,pneumococul,enterococul)
germenii gramB "staf. penicilino. s* oacilinorezistenti* str) +iridans* pio#en* pne'mococ'i* enterococ'l%,
#ermenii anaerobi !peptostreptococi,
bac.gramB "clostridii, bac. antra, difteric)4
.actinomicetele4
Ci.dificile
Indicatiile
infectiile pro!ocate de S.aureus
infectiile stafilococice in alergie la p.lactamine4
infectiile gra!e cu Enterococcus spp., (.cerreus,
endocardita infectioasa, pro!ocate de str.bo!is in alergie la "-.lactamine4
endocardita infectioasa, produsa de E. faecalis "in asociere cu gentamicina)4
meningita pro!ocate de Strp. pneumoniae, rezistenta la peniciline4
#ratamentul empiric al infectiilor gra!e de etiologie stafilococica presupusa:
a) endocardita infectioasa a !al!ei tricuspidale sau protezate "in asociere cu
gentamicina)4
sepsis asociat cateterului4
meningita posttraumatica sau postoperatorie "in asociere cu cefalosporinele
gen, 66m sau fluorchinolonele)4 peritonita in dializa peritoneaia4 febra
neutropenicm !la ins'ficienta terapiei initiale%)
intern in colita pse'domembranoasa c' -i)dificile,
profilaia infectiei pla#ilor in inter+entii ortopedice s. cardiochir'r#icaie !in pericol de /012%,
profilaia endocarditei la pacientii cu rise ma*or.Contra indicatiile si precautiile.
sunt contraindicate in caz de hipersensibilitate "documentata).
<iscul nefrotoicitatii create in caz de:
afectiuni renale cronice, hipo!olemie, insuficienta cardiaca congesti!a4
in caz de asociere cu aminogiicozidele, amfotericina (, polimiinele,
ciciosporina, furosemidul, acidul etacrinic.
Pentru a minimaliza riscul actiunii toice asupra fatului sau nou.nascutului, la
femeile insarcinate sa' care aiapteaza* #licopeptidele se prescri' n'mai d'pa indicatii +itale)
4
RE4I*'E&'A MICR)9IA&A
Mecanismele de aparitie a rezistentei bacteriene
. Microorganismele produc enzime care inacti!eaza antibioticul.
Eemple: sinteza enzimelor ce inacti!eaza antibioticele "beta.lactamazele
inacti!eaza penicilinele s. cefalosporinele, acetilazele* adenilazele* fosfo(rilazele 3 amino#licozidele4icroor#anismele
modifica permiabilitatea pentr' chimioterapice) 5emple6 #licopeptidele) 7a microor#anisme se prod'ce modificarea str'ct'ral a tintei pentr'
antibiotic) 7a microor#anisme se formeaza cai metabolice modificate ce le permite a e+ita reactiile inhibate de antibiotic) ) 4icroor#anismele
prod'c enzima modificata capabila sa indeplineasca f'nc.ia metabolica proprie* care este p'tin afectata de antibiotic)0ezistenta microbiana
poatefi de ori#ine #enetica s. non(#enetica)0ezistenta microbiana de ori#ine #enetica poate fi cromozomiala si etracromozomiala)0ezistenta
cromozomiala este conditionata de m'tatii spontane a loc's'l'i cromozomial ce controleaza sensibilitatea la antibiotice)0ezistenta
etracromozomiala este conditionata de plasmide ( niste elemente #enetice etracromozomiale* constit'te din molec'le de 289) 5le pot
incl'de #ene de
rezistenta fata de an'mite antibiotice) 5empl'6 :lasmidele ce determine rezistenta la peniciline si cefalosporine contin #ene codificatoare a
beta(lactamazelor)
0ezistenta non(#enetica poate fi ca'zata de perioada cand lipseste acti+itatea metabolica la microor#anisme) 5empl'6 4icroor#anismele
persistente care n' se
m'ltiplied si s'nt rezistente la tratament'l c' chimioterapice !micobacteria ;<- etc
%ecanismele genetice de transmisie-(-on.'#area ( proces se'al de transmitere a material'l'i #enetic la
contact'l direct prin intermedi'l p'ntilor plasmatice) 0ezistenta apare repede si poate fi chiar polirezisten.a6
transformarea ( proces'l de transmitere a material'l'i* ce contine 289 de la cel'lele lezate de recipienti) In acest caz pot fi transmise
molec'le intre#i de 289 sa' fra#mente,
trad'cerea (transmisia material'l'i #enetic* ce determine rezistenta* !fra#mente mici ale #enom'l'i% prin intermedi'l bacteriofa#ilor
%ecanismele biochimice de transmisie
sinteza enzimelor ce inacti!eaza antibioticele "beta.lactamazele inacti!eaza
penicilinele si cefalosporinele4 acetilazele, adenilazele, fosforilazele .
aminoglicozidele4
modificarea permeabilitatii si transportului membranarsi ca rezultat
antibioticul nu a*unge la locul de actiune4
formarea de asa numiti antimetaboliti ce micsoreaza efectul antibioticului4
dereglarea proceselor metabolice cu alterarea locului actiunii antibioticelor.
Caile de combatere a rezistentei
.sinteza s* utilizarea de antibiotice noi rezistente la enzime "peniciline si
cefalosporine de gen. 6ll si 6', aminoglicozide semisintetice)4
sinteza de substante care inacti!eaza enzimele microbiene, rele!ind efectul
antibioticului "acidul cla!ulanic, sulbactamul etc.)4
utilizarea de doze ma*ore4
ecluderea antibioticelor din administrare pentru i an'mita perioada de timp !6(12 l'ni%,
interzicerea administrarii locale near#'mentate a antibioticelor)
RE4I*'E&'A MICR)9IA&A
&aturala
De tip streptomicinic
"nsau brusc stepo) se caracterizeaza prin mutafii dupa una sau doua contacte cu
antibioticul si nu depinde de doza lui "e caracteristica pentru streptomicina,
rifampicina, no!obiocinm, macrolide, fuzidina)
De tip streptomicinic
"lent, omultiple stepo) se caracterizeaza prin mutap* multiple cu ma.*orarea
dozei "e caracteristica pentru peni.ciline, cefalosporine, tetracicline,
cloramfeni.col, polimiine,!ancomicina)
Dobandita
Cromozomiala
transferul materialului genetic incadratincromozo.mi prin intemediul
mutatiilor spontane sau depresiei genelor ce controleaza sinteza de enzime
E%tracromozomiala
informatia despre rezistenta se confine in plasmide. elemente de 3)7, care
cuprind factori S, responsabili de rezistenfa. Ma*oritatea con*in un factor
seual . factorul de transfer al rezistenfei "<#F). Ea se transmite #ntre aceleasi
tulpini de germeni sau la tulpini diferite, dar limitat intre germenii, apartinand
la specii sau genuri diferite.
*8.FAMIDE.E
Remeidii cu ac-iune rezorbtiv /sistemic1
de duratE scurtE Gi niedie
sulfadimidinE "sulfadimezinE)
sulfaetidol "etazol)
sulfadiazinE "sulfazinE)
sulfacarbamid "urosulfan)
de duratE lungE
sulfadimetoinE
sulfametoipiridazinE "sulfapiridazinE)
de duratE ultralungE
sulfalen
<emedii cu acFiune intestinalE
ftalilsulfatiazol "ftalazol)
sulfaguanidinE "sulginE)
sulfasalazinE "salazosulfapiridinE)
salazodimetoinE
salazodinE "salazopiridazinE)
. ftazin mesalazin
remedii utilizate topic
sulfacetamidE "sulfacil de sodiu)
sulfadiazinE argenticE "sulfargin)
.ul-amidele sunt chimioterapice de sintezE, care au drept nucleu de
bazE p.aminobenzensulfonamida sau sulfonilamida.
. deri!aFii acidului sulfiric, capabile sE inhibe dez!oltarea unui Gir de
bacterii Aram nBo Gi Aram n.o, hlamidii, precum Gi unele protozoare Gi
fungi patogeni.
Clasi$icare
dup viteza de epurare
1. CompuGi cu acFiune de duratE scurtE Gi relati! scurtE "# X .1.1 ore):
. sulfametizolul "rupol, thiosulfic)4
. sulfacarbamida4
. sulfafurazolul4
. sulfizomidina.
,. CompuGi cu acFiune de duratE intermediarE "# X - 8 9 ,+ ore):
. sulfafenazolul
. sulfametazolul4
. sulfadiazina4
. sulfamoolul.
-. CompuGi cu acFiune de duratE lungE sau foarte lungE "# X : ,+ ore
Gi poate a*unge cJte!a ore):
. sulfadimetoina4
. sulfametoidiazina4
. sulfalenul4
. sulfadoina.
Farmacodinamica
Mecanism de ac-iune
Sulfamidele acFioneazE bacteriostatic Jn concentraFii obiGnuite, dar
concentraFiile mari pot fi bactericide. Efectul antibacterian se
datoreGte interferErii procesului de sintezE a acidului folic la ni!elul
microorganismelor sensibile. Molecula sulfamidicE prezintE
asemEnEri structurale cu acidul p.aminobenzoic, pe care Jl
antagonizeazE competiti!. Consecuti! este blocatE dehidropteroat
sintetaza, enzimE care inter!ine Jn Jncorporarea acidului p.
aminobenzoic Jn acidul dehidropteroic, precursor al acidului folic.
)eficitul acidului folic determinE Jmpiedicarea formErii unor
nucleotizi purinici Gi pirimidinici, Gi Jn sfJrGit a acidului
dezoiribonucleic.
3cidul p.aminobenzoic, purinele Gi timidina JmpiedicE acFiunea
bacteriostaticE a sulfamidelor. 3cestea sunt puFin acti!e Jn prezenFa
puroiului Gi a Fesuturilor necrotice, din cauza prezenFei unor cantitEFi
mari de nucleotizi purinici Gi pirimidinici.
*pectrul de activitate
Sulfamidele sunt acti!e, faFE de un spectru larg de acFiune: bacterii
Aram nBo "S. aureus, S. pneumonial etc.) Gi Aram n.o "gonococ,
meningococ, 5. influenzal, E coli, Proteus spp., salmonele, sighele),
chlamidii, nocardii pneumocite, actinomicete, plazmodii malarice,
tooplazmoze.
Mn prezent multe tulpini de stafilococ, streptococ, meningococ,
enterobacterii se caracterizeazE printr.un ni!el Jnalt de rezistenFE
dobJnditE. <ezistenFa naturalE posedE enterococii, bacilul piocianic Gi
ma*oritatea anaerobilor.
Farmacocinetica
Sulfanilamidele cu acFiune sistemicE se absorb bine din tractul gastro.
intestinal "10.1009). ConcentraFiile plasmatice mai mari se realizeazE
la administrarea preparatelor cu acFiune de duratE scurtE
"sulfadimedin) Gi intermediarE "sulfadiazin, sulfametoazol). Cu
proteinele plazmatice Jn mai mare mEsurE se leagE sulfanilamidele cu
acFiune de duratE lungE sau foarte lungE "sulfadimetoin, sulfalenul).
Se repartizeazE larg Jn Fesuturi Gi lichidele inclusi! sinusurile
pleurale, lichidele peritoneale, oculare Gi sino!iale, eudatul urechii
medii Gi Fesuturile #LA.
Sulfadiazin Gi sulfadimetoin trec (5E, atingJnd Jn =C< -,.>/9 Gi
1+.-09 concentraFii serice corespunzEtor. #rec bariera placentarE Gi
pEtrund Jn laptele matern.
Se metabolizeazE Jn ficat, prin acetilare, cu formarea metaboliFilor
microbiologice inacti!i, dar toici. 8 altE cale de metabolizare este
glucuronocon*ugarea.
Sulfamidele se ecretE renal, aproimati! pe *umEtate nemetabolizaFi.
=a p5 bazic ecreFia se intensificE. 8 cantitate neJnsemnatE se
eliminE cu bila. Mn insuficienFa renalE e posibilE cumularea
sulfamidelor Gi a metaboliFilor Jn organism, ceea ce duce la
dez!oltarea acFiunii toice.
Reac-ii nedorite
Reac-ii alergice5 febrE, erupFii cutanate, prurit, sindromul Sti!ens.
)*onson Gi =aPella "mai des la administrarea sulfamidelor cu duratE
lungE Gi ultralungE).
3ltele: fotosensibilizare.
Reac-ii ,ematologice5 leucopenie, agranulocitozE, anemie
hipoplasticE, trombocitopenie, pancitopenie.
Ficatul5 hepatitE, distrofie toicE.
*&C: cefalee, !erti*, apatie, dezorientare, euforie, halucinaFii, depresie.
'3I: dureri abdominale, anoreie, greaFE, !omE, diaree, colitE
pseudomembranoasE.
Rinic,i5 cristaluria, hematuria, nefritE interstiFialE, necrozE tubularE.
Cristaluria e mai des pro!ocatE de sulfamidele puFin solubile
"sulfadiazin, sulfadimetoin, sulfalen).
3landa tiroid5 dereglEri funcFionale, guGE.
Indicaii!
infecFii ale cEilor urinare produse de germeni sensibile4
infecFii bacteriene biliare4
infecFii cEilor respiratorii4
infecFii 8<=4
infecFii tubului digesti! "dezinterie, colite, enterocolite)4
meningita meningococicE4
nocardioza, trahom, tooplazmozE4
limfogranulomatozE !enerianE4
dermatite herpetiforme4
con*ucti!ite Gi infecFii oculare superficiale4
malaria.
Contraindicatii
<eacFii alergice la sulfamide, furosemid, diuretice tiazidice, inhibitorii
carboanhidrazei Gi deri!aFii sulfanilureei. 7u se administreazE copiilor
pJnE la , luni. EcepFie fiind tooplazmoza JnnEscutE Jn care
sulfamidele sJnt indicaFie !italE.
Insu-iciena renal
Dereglri grave a $unc-iei $icatului
C(I&).)&E
Clasi-icarea chinolonelor
2 generatie
C,inolonele ne$luorate
generatia 2acidul nalidi%ic
3eneratia Aacidul o%olinic
Ac.pipemidic0roso%acina0cino%acina
3eneratia I 3$iuorc,inolonele A. Mono$luorc,inolonele ; generatie0
cipro$lo%acina0 o$lo%acina0 nor$lo%acina0 pe$lo%acina0 eno%acina
2 generatie: gatifloxacina, moxifloxacina, levofloxacina.
9. Di$luorc,inolonele5 lomefloxacina, difloxacina, sparfloxacina, amfloxacina
C. 'ri$luorc,inolonele5 fleroxacina, tosufloxacina, temafloxacina, trovafloxacina
Farmacodinamia. Mecanismul de ac-iune a c,inilonelor const n in,ibarea
AD&girazei0 enzim necesar pentru replica-ia0 transcrip-ia0 repara-ia0
recombina-ia <i transpozi-ia AD&ului bacterian0 ce duce la moartea
bacteriilor /e$ect bactericid1.
*pectrul de ac-iune5
Chinolonele din 6 generaFie au un spectru Jngust de acFiune. Ele acFioneazE
numai asupra bacteriilor gram negati!e. Fluochinolonele sunt acti!e faFE de
ma*oritatea bacteriilor gram negati!e Gi bacteriile aerobe gram poziti!e. Cele
mai sensibile la fluochinolone sunt enterobacteriaceele, stafilococii,
pseudomonadele, legionelele.
Farmacocinetica. #oate chinolonele "cu ecepFia norfloacinei, care are o
biodisponibilitate limitatE) se absorb bine din #A6. Chinolonele din prima
generaFie se leagE mult cu proteinele plasmatice "acidul nalidiic D pNnE la
;>9).
Indica-ii. Chinolonele din 6 generaFie se indicE Jn infecFiile tractului urinar.
Fluochinolonele se indicE Jn infecFiile cEilor urinare, infecFiile organelor
bazinului mic, prostatitE, sepsis, #(C urogenitalE "ciprofloacina, ofloacina
Gi lomefloacina) Gi clamidioza urogenitalE "ofloacina). 7orfloacina FinNnd
cont de particularitEFile farmacocineticii se administreazE Jn infecFiile
intestinale, infecFiile cEilor urinare Gi prostatitE. Mn infecFiile cu streptococi se
indicE ciprofloacina, ofloacina.
Contraindica-ii. #oate chinolonele sunt contraindicate Jn reacFiile alergice la
preparatele grupei chinolonei, Jn deficitul glucozo.>.fosfatdehidrogenazei,
gra!iditate. Chinolonele din 6 generaFie nu se indicE Jn dereglErile gra!e a
funcFiei hepatice Gi renale, ateroscleroza cerebralE gra!E. Chinolonele din a 66.
a generaFie nu se indicE la copii Gi Jn perioada de alEptare.
Reac-iile adverse. Mn general fluorochinolonele sunt bine tolerate. #oate
chinolonele pro!oacE dereglEri gastrointestinale, reacFiile alergice Gi sunt
neurotoice. Chinolonele din prima generaFie produc reacFii hematologice, icter
colestatic Gi hepatita. Fluorochinolonele pro!oacE rar cristalurie Gi nefrita
tranzitorie.
Chinolonele se utilizeazE cu precauFie Jn alergie, care este JncruciGatE la toate
preparatele grupei chinolonelor4 gra!iditate "duc la mErirea tensiunii
intracraniene, hidrocefalee, artropatie la nou.nEscut), porfiria acutE "chinolonele
au efect porfinogen).
DERI+A'II &I'R)IMIDA4).8.8I
)eri!atii nitroimidazolului sunt preparate chimioterapice sintetice ca actiune
bactericida sau bacteriostatic asupra florei anaerobe sau facultati! anaerobe si
protozoarelor.
)eri!atii nitroimidazolului se clasifica in:
Preparatele monocomponente:
cu actiurie sistemica:
metronidazol, nimorazol, tinidazol, ornidazol, secnidaz:
pentru uz topic:
aminitrozol, metronidazol.
Preparatele combinate:
helicocina "metronidazol B amoicilina)4
ginalgina "metronidazol B clorchinaldol)4
metrogil denta "metronidazol B clorheidina)4
clion.) "metronidazol B miconazol)4
ter*inan "metronidazol B nistatina B neomicina B prednisolon
trichomicon "metronidazol B cloramfenicol B nistatina Blactaza)
medozol "metronidazol B clotrimazol B neomicina 7 heestrolBazulena)
*pectrul de actiune.
Protozoare: 5ntamoeba h=stolitica* ;richomonas +a#inalis* <iardia intestinalis, (alantidium coli, Aardenerella !aginalis.
(acteriile anaerobe: grampoziti!e: Peptococcus, Pept> streptococci !-ldificile%, gramnegati!e: (acteroides spp.
"(.fragiles), Fusobacterium. 5. PPlori, "CampilobacterpPlori).Metronidazolul este acti! fata de agentii anaerobi ai ca!itatii bucale:
&orp.oromonas gingi-alis Pre!onella intermedia, Fusobacteium f'siformis* ?olinella recli* <acteroides melanino#enic's*
selenomonas spp* tecanismul de actiune..
Metronidazolul este inacti! ca atare. El se acti!eaza in celulele microniene
prin reducerea nitrogrupei. Selecti!itatea actiunii metronidazolului asupra
microorganismelor anaerobe determinate de particularitatile metabolismului
lor energetic
. Indicatiile. )eri!atii nitroimidazolului se indica in:
trichomonaza, giardioza "lamblioza), balantidiaza, garndenereloza4
amibiaza . toate formele, inclusi! dizenteria amibiana, amibiaza hepatica4
infectii anaerobe intraabdominale "abcese, peritonite), abcese cerebrale,
menin.gita4 pneumonii, abcese pulmonare, empiemul pleurei4 endocardite4
infectii ale oaselor, articulatiilor4 pielii si tesuturilor moi4 capului si gatului4
ale organelor bazinului mic, sepsis4
colita pseudomembranoasa "diareea produsa de Cl.dificile)4
ulcer gastric si duodenal "infectii cu 5.pPlori)4
infectii mite aerobe hi anaerobe "in asociere cu antibioticele)4
profilaia infectiilor anaerobe in cadrul inter!entiilor chirurgicale,
ginecologice etc.4
in practica stomatological in infectiile anaerobe ale ca!itatii bucale . gingi!ita
acuta hi cronica, gingi!ita acuta ulceronecrotica 'ensan, stomatita aftoasa,
chei.lita, al!eolita postetracti!a, parodontita acuta hi cronica, parodontita cu
gingi!ita, maladii inflamatorii ale ca!itatii bucale cauzate de proteze,
periodontita si abces periodontal "in tratamentul comple).
.
Contraindicatiile) )eri!atii nitroimidazolului sunt contraindicati in: maladiile hepatice gra!e4 in sarcina "se e!ita in trimes...
nasere, inclusi! formele intra!aginale)4 lactatie4 asocierea cu disulfiran litate la preparate.
Reactiile adverse. Preparatele din grupa respecti!a pot fi responsabile:
de dereglari digesti!e: anoreie, greata, gust amar hi metalic, !oma, diaree, dureri abdominale, crehterea tranzitorie a transaminazelor hi
bilirubinei4
de tulburari neurologice: cefalee, amefeli, ecitabilitate, slabiciune, ne!rita, parestezii, !erti*, ataie, insomnie, depresie, encefalopatie,
con!ulsii, crize epileptiforme4
de reactii alergice: prurit, urticarie, eruptii cutanate gra!e4
ocazional: neutropenic4
reactii de tip disulfiram "la asocierea cu alcoolul)4
reactii mutagene hi cancerigene "la animalele eperimentale). etronidazolul eel
mai frec!ent pro!oaca cefalee, greata, anoreie, uscaciune metallic in gura, iar
mai rar . !oma, diaree, dureri abdominale. =a ni!elul ca!itatii se pot constata glosita,
stomatita, de regula, cauzate de dez!oltarea candidozei. iunea neurotoica a metronidazolului se manifesta prin ameteli, slabiciune, ne!rita,
parestezii, ataie, dereglari de coordonare, encefalopatie hi crize epileptice. nele cazuri pot sur!eni neuropatii senzoriale ce necesita
suspendarea preparatului, .ire se pot mentine hi dupa suspendarea metronidazolului. Printre reactiile alergice urticarie, bufeuri de caldura,
prurit hi eruptii. )eri!atii nitroimidazolului pot pro!oca reactia antabus la utilizarea concomitenta a alcooolului sau inca - zile dupa
suspendarea preparatelor. 3ceasta se manifesta prin du.dominate, !oma, bufeuri si cefalee se recomanda de e!itat utilizarea alcoolului. )in
aceste considerente metronidazolul nu trebuie asociat cu disulfiramul, deoarece pot sur!eni dereglari psihice confuzionale.
l a utilizarea deri!atilor nitroimidazolului posibilitatea dereglarilor hematologice mica. Cel mai probabil poate fi neutropenia care dispare
dupa intreruperea administarii preparatelor.
l a utilizarea topica pot fi semnalate senzatii de usturime, iritare, dureri, eliminari orale, candidoza !aginala si orala.
Farmacocinetica. )eri!atii nitroimidazolului se absorb : si complet din tubul
digesti!, cu i biodisponibilitate de ?0.;;9.. =a administrarea intrarectal si
intra!aginala metronidazolul se aroarbe cu i biodisponibilitate de circa 109.
=a utilizarea topica in ca!itatea bucala, practic nu se absoarbe si nu eercita actiune sistemica. Concentratiile tereutice de ?.1- microg&ml
se ating in 1/.,+0 min. creste liniar pana la doze de , g. =a administrate -.+ ori&zi metronidazolul se acumuleaza. 3re un !olum de
distributie de 0,/.0,> 1&2g,
cu !olumul apei din organism, din care cauza penetreaza bine in toate tesuturile si piele organismului, inclusi! placenta "concentratii mari
in tesuturile fatului), fluidului !aginal si seminal4 se secreta in lapte "10.,09 din plasma), sali!a.
DERI+A'II J )?IC(I&).)&EI
)in grupul deri!aFilor ?.oichinolinei fac parte urmEtoarele preparate:
nitroolina, entreroseptolul,, intestopanul,, clor chinaldolul, meaza, chiniofon.
Mn legEturE cu reacFiile ad!erse se!ere pe care le pro!oacE, intestopanul Gi
enteroseptolul, actualmente nu se utilizeazE Jn ma*oritatea FErilor. Mn prezent se
utilizeazE doar nitroolina.
*pectrul de activitate5
(acteriile gram _.` familia Enterobacteriacee "E.coli4 proteus !ulgaris4
pseudomonas acruginosa).
(acterii gram _B` "stafilococus aureus4 streptococus pPogenes enterococus).
Fungi de tipul Candida.
Farmacocinetica. 7itroolina se absoarbe bine din tractul gastrointestinal. Se
eliminE rapid prin rinichi, ceia ce determinE o concentraFie *oasE a preparatului Jn
sJnge "Jn lipsa dereglErilor funcFiei renale). )ar Jn urinE se realizeazE concentraFii
Jnalte, unde ni!elul maim se menFine timp de o orE. Se eliminE sub formE
neschimbatE mai puFin de 19 din preparat, restul . sub formE de metaboliFi,
acti!itatea antimicrobianE a cErora nu este studiatE.
Idica-ii. Se indicE Jn cistita acutE necomplicata, uretrita acutE pentru tratament Gi
profilaie ca preparat de alternati!a.
Reac-ii adverse. 7itroolina comparati! cu altele oichinoline este mai puFin
toicE Gi este suportatE relati! bine. Preparatul poate pro!oca "cu o frec!enFE Jn
*ur de /,19): cefalee, !erti*, dereglEri dispeptice, reacFii alergice. Este posibilE,
mai ales la utilizarea JndelungatE, dez!oltarea neuropatiei mielooptice subacute,
care iniFial se manifestE prin duereri abdominale Gi diaree, apoi se dez!oltE
polineuriteperiferice se!ere "parestezie Gi paraplegie progresi!E, atrofia ner!ului
optic, care poate duce la pierderea completE a !ederii). =a persoanele senile Gi
copii este posibilE cumularea preparatului cu creGterea toicitEFii.
Contraindica-ii. 7itroolina nu se administrezE Jn:
Maladi a s.n. periferice.
Maladii a n. optic.
Maladii se!ere hepatice.
6nsuficienFE renalE.
SarcinE Gi lactaFie.
Copii prematuri Gi n.n
)eficit de glucozE D>fosfat dehidrogenazE "risc ma*or de dez!oltare a anemiei
hemolitice).
Interac-iuni medicamentoase. =a asocierea nitroolinei cu penicilinele
semisintetice, co.trimohazol, acid nalidiic, nitrofurantoina, sulfamide,
cefalosporine, lipseGte influienFa reciprocE. 7itroolina utilizatE concomitent cu
le!orina, nistatina, microheptina, amfotericina ( duce la intensificarea reciprocE
a acFiunii chimioterapice "sinergism).
DERI+A'II &I'R)F8RA&8.8I
&itro$uranele . chimioterapice de sintezE cu spectru larg de acFiune. Se
utilizeazE Jn tratamentul infecFiilor #LA "nitrofurantoin, furazidin) Gi
infecFii #A6 "furazolidon).Mecanism de ac-iune5
Fiind acceptor de oigen, nitrofuranele deregleazE procesul respiraFiei
celulare bacteriene, inhibE biosinteza, acizilor nucleici. Mn dependenFE
de concentraFie pot pro!oca efect bacteriostatic sau bactericid.*pectru
de ac-iune57itrofuranele se caracterizeazE printr.un spectru larg de
acFiune, fiind acti!e faFE de multe bacterii Aram n.o "E. coli,
@.pneumonial) Gi Aram nBo, unele anaerobe, micoze "Candida),
Furazolidon e acti! Jn infecFii cu =eamblii, #rihomonade, paratif.
Salmonele, !ibrionul choleric, staphilococ, !irusuri mari, agentul
gangrenei gazoase.Farmacocinetica5=a administrarea internE
nitrofuranele bine Gi repede se absorb din #A6. 7u formeazE
concentraFii mari Jn sJnge Gi Fesuturi "inclusi! rinichi), deoarece repede se
eliminE din organism "# 1&, k 1 orE).
7itrofurantoina Gi furazidin se acumuleazE Jn urinE Jn concentraFii mari,
iar furazolidon . doar /9 din doza administratE "deoarece se
metabolizeazE Jn mare mEsurE). Preparatul parFial se ecretE cu bila Gi
formeazE concentraFii mari Jn lumenul intestinal. Mn insuficienFa renalE
ecreFia nitrofurantoinei Gi furazidinei se JncetineGte
considerabil.Reactii adverse#A6: greaFE, !omE, diaree.
Ficat: greaFE, creGterea tranzitorie a acti!itEFii transaminazelor,
holestazE, hepatitE.
<eacFii alergice: erupFii, eozinofilie, febrE, artralgie, mialgie, sindrom
lipoid, rar . Goc anafilactic.
Sistemul respirator: pneumonitE "la administrarea nitrofurantoinei),
bronhospasm, tusE, dureri Jn regiunea cutiei toracice.S7C: ameFeli,
cefalee, slEbiciune generalE, somnolenFE, polineuropatie perifericE.
<eacFii hematologice: anemie megaloblasticE sau hemoliticE.
Indica-ii5
6nfecFiile cEilor urinare inferioare . cistitE acutE, terapia supresi!E a
infecFiilor cronice "nitrofurantoin, furazidin).
Profilaia complicaFiilor infecFioase Jn operaFii urologice, cistoscopii,
cateterizarea !ezicii urinare "nitrofurantoin, furazidin).
SughelozE "furazolidon) =ambliozE "furazolidon). =ocal . pentru spElarea
leziunilor Gi ca!itEtilor "furazidin).
Contraindica-ii5
. reacFii alergice la nitrofurane4
. insuficienFE renalE "nitrofurantoin, furazidin)4
. patologii gra!e a ficatului "furazolidon)4
. deficit de glucozE . > . fosfat dehidrogenazE4
. gra!iditate "furazidin, furazolidon) trimestrul 666 "nitrofurantoin)4
. nou.nEscuFi.
DERI+A'II C(I&)?A.I&EI
st preparate chimioterapice cu actiune bactericida sau bacteriostatica fata de flora
bacteriana.
)in deri!atii chinoolinei fac parte:chinoidina si diidina.
Spectru de
actiune:proteus4p.aeuruginosa42lebsiela,bac.fridlender,e.coli,salmonella,stphilococu
s,streptococcus,clostridium antracis.
Indicatii5procese purulente abdominale, .pielit, . pelocistita, .colecistita,
.empiem pulmonar, .edem pulmonar,.colangita, . septicemie cu germeni gram
negati!
Particularitati de utilizare:Chinoindina se indica 0,,/gde-.+ oripzi,dupa masa.
9ma se atinge intr.o oracu o durata in ser de /h in urina;h.
)ioidina este mai putin toicaca chinoidina si e posibil de utilizat ip! in caz de
sepsis,ip! se foloseste in doze de 0,>.0,;g sol de 0,/9 dizol!at in 0,/9de glucoza
sau ser fiziologic,dupa efectuarea in prealabila a unei probe de 10ml de
preparat.)upa -.>h in lipsa frisoanelor cefaleei se continua administrarea.Sol de
19 se recomanda la adulti,pt spalatura !ezicii urinare si a altor ca!itati,in cantitati
de 10.1/ml.
Reactii adverse:dereglari dispeptice
cefalee,ametele
frisoane
fibrilatii musculare.
Derivatii tiosemicarbazonei
3mbazona"farringosept)actiune bacteriostatica fata de streptococul hemoliticsi
!iridans,pneumococ.
Indicatii5in infecti acute ale ca!itatii bucale si
faringelui"faringite,angine,tonzilite,stomatite).
3dministrarea:copii -.1ani cite 1 comprimat de - oripzi.
adulti cite 1 comprimat de de -./ oripzi 1/.,0min dupa
masa,preparatul se mentine in ca!itatea bucala pina se dizol!a,iar -h sa nu se ingere
alimente si lichide.
Reactii adverse5reactii alergice.eruptii cutanate.
3u efecteca:anestezie locala
antiseptica
antitusi!a
133
deodoranta
antiinflamatoare
egeneratoare
anti!iral
hemostatic
6ndicatii:afectiuni inflamatorii si infectii ale ca!itatii bucale,laringelui si faringelui
infectii respiratorii acute insotite de afectarea timbrului !ocii
miros neplacut din gura
rinita
paradontoza
cobustii,ulceratii ale mucoasei ca!itatii bucale
tuse iritanta,neproducti!
pregatirea pentru in!estigatii instrumentale in ca!itatea bucala
)?A4).IDI&DI)&E.E.
Sunt prepatare antibacteriene sintetice .
Fac parte:linesolid,eperesolidul.
Mecan de act5St inhibitori selecti!i ai sintezei proteinelor,deregleaza procesul de
translare a proteielor blocheaza includerea 3<7t,fata de ma*oritatea microbilor
manifesta efect bacteriostatic,iar fata de streptococi si anaerobi Def bactericid.
Spectru de actiune:flora aeroba AB"stafilococus aureus,epidermidis,miticilin
rezistenti,!ancomicin rezistenti)4streptococul !iridans
pneumonia4bacili,listerii,nocardii.
Flora anaeroba:clostridii,peptostreptococi,fusobacterii,pre!otele,bacteroizi
(acteriiA."5.influenza4legioellaspp4chlamPdia spp)
3genti patogeni:e.coli4ps.aeruginosae.proteus spp4st rezistenti.
I&DICA'II:infectii pro!ocate de flora A$ aerob si anaerob
infectii stafilocococe
infectii streptococice
infectii enterococice cu diferite localizari oase endocard,piele,sepsis.
D)4ARE:=inesolid comprimate0,+.0,>g
la adulti se poate de administrat intern indiferent de 2g cite >00mg,fiecare1,h
la copiipeste /ani granule pt suspensii cite 100mgp/ml.10mgp2gfara a depasi>00mg
in ,+h la un inter!al de 1,.1+h.
Concentratul din pachete 100ml,,00ml,-00mlcite ,mgpmlsau sol de 0,,9 se
introduce ip! prin perfuzie timp de ,0.-0min.cite >00mgla fiecare 1,h,iar la copii.
10mg fara adepasi doza de >00mg.
134
REC AD+:greata,!oma,diaree,modificarea culorii limbii,candidoza bucala,dureri
in locul in*ectari,trombocitopenie insomnie,ametel, eruptii cutanate
FARMAC)CI&E'ICA5=a administrarea interna linesolidul se absoarbe rapid cu
o biodisponibilitate de 1009 cu Cma in 1.,h.Cuplarea cu proteinele plasmatice
-19.'d.+0./0mlpm,.Preparatul difuzeaza in toate lichidele si tesuturile
organismului,inclusi! penetreaza si bariera hematoencefalica in
inflamatii,miocard,!al!ele cardiace.
=inoidul i organism se metabolizeaza prin oidare,fara participarea izoenzimilor
CP.+/0,cu formarea a , metaboliti putin acti!i.Preparatele se elimina prin urina si
fecale?0.?/9 dupa o singura doa si 1.1,9 timp de 1 zile.Perioada de in*umatatire
+,/./,/h la adulti si -,0.-,1h la copii.
I&'ERAC'I8&I MEDICAME&')A*E5=inesolidul poate bloca neselecti! si
re!ersibil M38 si poate amplifica efectul preparatelor adrenergice si
serotoninergice.
7u se asociaza in perfuzii cu alte preparate.
7u produc inductia sau suspensia enzimatica sistemului CP.+/0.

A&'IMIC)'ICE
I. Dup provenien-5
3. 3ntibiotice:3mfotericina
(,7istatina,=e!orina,Arizeoful!ina,7atamicina
(. )e sintezE:
1. 3zolii:
a.)eri!aFii de imidazol:
@etoconazol"7izoral),Miconazol,Clotrimazol,Econazol,(ifoconazol,Micozolon
b.)eri!aFii de triazol:Fluconazol,6traconazol,#erconazol
,. 3lilaminele:7aftifinE,#erbinafina
-. Morfoline:3morfolina
+. )i!erse:FluonilidE,(uclosamidE,#olnaftat,#olciclat,Ciclopiroo
laminE
C. Combinate:#riderm,Micozolon,#ra!ocort,Pimafucort,Poligina,Mac
miror
*pectrul de actiune:3mfotericina ( are un spectru antimicotic larg si
include:candida albicans,5istoplasma capsulatul,Mucor,Penicilinum marnefeie
ect.in afara de aceasta ,mai este acti!a fata de protozoare.=eishmania brasiliensis si
7aegleria foCferi.
135
7istatina cuprinde in spectrul de actiune fungi.implicati in micozele superficiale
pro!ocate de:Candida albicans,CrPptococus neoformans,histoplasma
capsulatul,Microsporum audouini,Epidermofiton,#ricofiton.
7atamicina este un antibiotic polienic,cu spectru larg fata de le!uri si dermatofiti,
precum si fata de 3spergilius,#richomonas.
Arizeoful!ina este acti!a fata de dermatofiti:Microsporum,Epidermofiton si
#ricofiton.
Mecanismul de actiune:3mfotericina ( ,nistatina si natamicina esercita efect
fungid sau fungistatic,prin dereglarea permiabilitatii membranei
citoplasmatice.3cest fapt este determinat de cuplarea ire!ersibila cu structurile
sterolitice,cu formare de pori si canale.Llterior are loc pierdrea deioni,aminoacizi si
alte molecule mici.Concomitent creste influul altor substante,inclusi! antifungice
si antibiotice.Ca un mecanism de alternati!a se considera intensificarea proceselor
oidati!e,cu formarea de radicali liberi,toici pentru fungi.Se considera ca fungii
pot capata rezistenta la antibioticele antimicotice prin modificarea structurii
ergosterolului membranar.
Indicatii si principii de dozare.3mfotericina ( se indica in infectii micotice
sistemice gra!e:candidomicoze,criptococoze,aspergiloze,blastomicoze,micoze
pulmonare,cistite micotice,candidozele cutaneomusculare,unghiale si
preunghiale,pitiriasisului,eczema seboreica.
6n infectiile sistemice se in*ecteaza lent,prin perfuzie i&!.6nitial se recomanda o doza
test de 1 mg,adm.timp de ,0.-0 min,sub controlul #3,p,F< si # corp.3poi se creste
treptat la / mg,pina la doza terapeutica medie 0,/.0,> mg&2g.prep se dezol!a e
tempore in /00ml sol glucoza izotona si se introduce timp de ?.10 ore.Pentru o
cura de >.1, sapt se folosec 1 .- g.
7istatina se ind in:candidoze orofaringiene,digesti!e si !ul!o!aginote,candidoze
cutanate si alte portiunilor piloase,profilaia si tratamentul antibacteriam.in
candidozele intestinale se indica intern,in comprimate /00000.1000000 L3 de
-&zi.=a copii pina la 1 an 100000.1,/000 L3 -.+ &zi.1.- ani ,/0000L3 -.+
&zi.peste- ani 1.1,/ mlnL3 in mai multe prize.
6n candidozele bucale se recurge la utilizarea suspensiei ce contine 100000L3&ml
nistatina.=a n&n se adm 1ml suspensie,la sugari ,ml,lacopii mai mari si adulti +.>
ml +&zi.
Reactii adverse5febra cu frisoane,greata,!ome,diaree,mialgii,artralgii,flebita
locala,aritmii,modificari tensionale,dispnee,h#3,congestie,nefrotoicitate.
136
Farmacocinetica57atamicina practic nu se absoarbe din tubul digesti!,precum si
dupa aplicarea pe piele si mucoase.7istatina dupa administrarea orala se absoarbe
in cantitati mici,ce nu permite realizarea unor concentratii efecti!e sistemice.7u
este inacti!a in tubul digesti! si se elimina nemodificata cu masele fecale.=a
aplicare pe piele si mucoase nu se absoarbe.
A&'IMIC)'ICE/8'I.I4AREA C.I&ICA1
Dup modul de administrare antimicoticele sunt subdivizate n5
1)preparatele utilizate local Jn tratamentul micozelor pielii Gi mucoaselor D
clotimazol, izoconazol, bifonazol, nistatina, natamicina, naftifina, tolnaftat,
fluonilida, tolciclat, ciclopiroolamina, acidul undecilenic, antisepticele etc.
,)preparatele utilizate Jn tratamentul micozelor sistemice D amfotericina (,
flucitozina, grizeoful!ina, itraconazol, fluconazol.
-)Preparatele utilizate local Gi sistemic. 2etoconazol, terbinatina, miconazol.
*pectrul de actiune5
Spectrul de actiune este larg si cuprinde:Candida
albicans,C.tropi2alis,C.neoformans,histoplasma capsulatum,coccidioides
immitis,malassezia furfur,crPptococcus neoformans.
Sunt rezistenti:candida 2rusei si agentii mucormicozelor.
Mecanismul de actiune:6nhiba 1+.alfa.steroldemetilaza"o enzima a cito2r P.+/0),cu
bloc. transf. =anosterolului in ergosterol"steroid esential al membr fungice) cu
cresterea permeab citoplasmatice si pierderea de ioni si macromolecule cu
consecinte toice.3cumularea de 1+.alfa.metilesteroli deregl.densitatea
fosfolipidelor proteinelor membranare,3#P.azelor si enz lantului resp al fungilor.
Rezistenta este determ de mecan5
a)mutatii ale genei E<A11,ce codeaza 1+.alfa.steroldemetilazei,ca rezultat ghemul
citocromului nu poate interactiona cu azolii,dar este accesibil pentru substratul
natural.lanosterol4 b)efluul azolilor din celula prin interm transporturilor,inclusi!
3#P.dependenti4 c)intensificarea sintezei 1+.alfa.steroldemetilazei
Indicaiile i principiile de selectare
@eto2onazolul:
a)infectii sistemice si de organ:in
histoplasmoza,blastomicoza,caccidioidomicoza,paracoccidiomicaza4
137
b)infectii topice:dermatomicoze,candidoze cutanate,!aginale,intestinale,micoze ale
pielii,parului si mucoaselor,ce nu raspund la trat local.
Miconazolul:
mi2oze cutanate,cauzate de fungi sensibili4in micoze cutanate,infectate secundar cu
bact AB4in profilaia micozelor cutanate4in profilaia micozelor cutanate4in trat si
prof candidozelor orofaringiene si intestinale4in mi2oze !aginale4
Reactii adverse
@eto2onazol:gastrointestinal"greata,!oma,diaree,dureri abd,cresterea enz
hep,hepatita toica),endocrine"ginecomastie,scad libidoului,oligospermie,tulb
menstr,impotent),neurologice"somnolent,cefalee,emeteli)si reactii alergice.
Mi2onazolul:la adm i&! alergii"pina la so2 anafilactic),dureri anginoase,deregl
hematologice"red agreg trombocitelor,modif reolog singelui).=a utilize
interna:greata,diaree,prurit,eruptii cutanate,iar la cea topica.iritatii si macerarea
pielii.
Farmacocinetica
@eto2onazolul se abs rapid la ni! intest,datorita unei liposolubilitati inalte,iar
biodisp constit 1/.;09.)upa adm topica ,nu se determ in singe.=a util i&!ag abs
este neschimbata.Mi2onazolul se indica oral,i&! si topic.=a adm interna,abs este
limit,2u biodisp redusa,fara effect sPstemic.Mi2onazolul prezinta abs redusa dupa
apli2area pe piele"19) si mucoase"!aginala.1,-9
A&'IMIC)'ICE/M)D DE ADMI&I*'RARE1
3.Preparatele utilizate Jn maladiile pro!ocate de ciupercile patogene:
1. Mn micozele sistemice Gi profunde:
a. 3ntibiotice:3mfotericina (,Micoheptina
b. )eri!aFii de imidazol:Miconazol,@etoconazol
c. )eri!aFii triazolului:6traconazol,Fluconazol
,. Mn micozele superficiale"dermatomicoze):
a. 3ntibiotice:Arizeoful!ina
b. )eri!aFii 7 D metil D naftalinei:#erbinafinE"=amizil)
c. )eri!aFii imidazolului:Miconazol,Clotrimazol
d. )eri!aFii nitrofenolului:7itrofunginE
e. Preparatele iodului:6odurE de calciu,SoluFie alcoolicE
de iod
138
(.<emediile utilizate Jn maladiile pro!ocate de ciupercile condiFionat D patogene
"Jn candidomicoze):7istatinE,=e!orinE,3mfotericinE
(,Miconazol,Clotrimazol,)ecaminE
*pectrul de actiune. Spectrul de actiune este larg hi cuprinde: %andida albicans s$ %*glabrata$ %* neoformans=
Blastom>ces dermatitidis= %occidioides immitis$ &aracoccidioides brasiliensis= Malassezia ?osporum! furfur$ +pidermop.>ton$
Tricop.>ton= (.odotorula= Torulopsis gra-*%r>ptococcus neoformans* Mai putin sensibili sunt: porotrix sc.enc2ii= Aspergillus
fumigates* Sunt rezistenti: %andida 2rusei hi agentii mucormicozelor (&.>ton>cetes$ ordinul rales0 Mucor$ Absidia hi (.izopus!*
Mecanismul de actiune. 3zolii inhiba 1+.alfa.steroldemetilaza "o enzima P.+/0), cu blocarea transformarii lanosterolului in
ergosterol "cu creqterea permeabilitatii membranei citoplasmatice hi pierde.!e loni hi macromolecule cu consecinte toice. 3cumularea del+.alfa.
metilsteroli leaza densitatea fosfolipidelor proteinelor membranare, 3#P.azelor hi enzimelor ill respirator al fungilor.
rezistenta este determinata de urmatoarele mecanisme:
i) mutatii ale genei E<A11, ce codeaza 1+.alfa.steroldemetilaza, ca rezultat
ghe.mul citocromului nu poate interactiona cu azolii, dar este accesibil pentru sub.stratul natural . lanosterol4
b) efluul azolilor din celula prin intermediul transportorilor, inc.ai dependenti
"C.albicans hi glabrata)4
c) intensificarea sintezei 1+.alfa.steroldemetilazei.
Indicatiile Ki regimul de dozare. )eri!atii de triazol se indica in: candid:r la4 micozele cutanate, bucale, oculare4
onicomicoze4 micoze sistemice "aspe:s didoze, criptococoze, histoplasmoze, sporotricoze, paracoccidioidoze, blastom::
Reactiile adverse. )eri!atii de triazol sunt mai bine suportati ca cei de imidazol
actiune sistemica. Fluconazolul hi itraconazolul pot fi responsabili de urmatoarele
gastrointestinale "greata, !oma, diaree, dureri abdominale, crehterea
nag&zi timp de tu P . r.zimelor hepatice etc.)4 neurologice "cefalee, ameteli, ne!rita periferica "f. rara
reactii alergice "eruptii cutanate, sindromul Ste!ens.Kohnson etc.)4 di!erse : :
mie, hipertrigliceridemie, edeme, hipertensiune arteriala, alopecie etc.). Efec:t gene ale fluconazolului s.au determinat la animale.
A&'I+IRA.E
A. Clasi$icarea dup origine5
6. Sintetice:
1. 3nalogii
nucleozidelor:\ido!udina,3ciclo!ir,'idarabina,#rifluridin,6do
uridina
,. )eri!aFii peptidelor:Sac!ina!ir
-. )eri!aFii adamantanei:Midantan,<emantadinE
+. )eri!aFii acidului indolcarbonic:3rbinol
/. )eri!aFii acidului fosfonoformic:Foscamet
>. )eri!aFii tiosemicarbonazei:Metisazon
66. (iologice:6nterferon,<oferon 3,6ntron 3,3lferon
6nductorii interferonului:Poludan,(etaferon
(. )upE spectrul terapeutic:
1. 3nti!iroticele acti!e faFE de !irusul
gripal:3mantadina.<emantadina,3rbinol
,. 3nti!iroticele acti!e faFE de !irusul
herpetic:3ciclo!ir,'idarabina,6douridina,'alaciclo!ir,#rifluridina
-. 3nti!iroticele acti!e faFE de !irusul imunodeficienFei
umane:\ido!udina,Sta!udina,\alcitabina,)idanozina,Sac!inacir,7elf
ina!ir,6ndina!ir, <itona!ir
139
C. )upE tipul !irusului inhibat:
6. 3<7 D inhibante:3mantadina,<emantadina
66. 37) D inhibante:6douridina,'idarabina,3ciclo!ir
666. 3<7 D 37) D 6nhibante:6nterferonii,<ibo!irina
). )upE mecanismul acFiunii:
6. 6nhibiFia sintezei acizilor nucleici:6douridina,'idarabina,3ciclo!ir
66. 6nhibiFia absorbFiei Gi & sau pEtrunderea !irusului Jn
celulE:3mantadinE,<emantadinE,6nterferonii
666. 6nhibiFia sintezei unor enzime !irotice specifice:3ciclo!irul ,'idarabina
6'. 6nhibiFia asamblErii !irionil:6nterferonii
Spectrul de actiune. 3mantadina hi rimantadina inhiba specific replicarea !iru.gripei 3, iar oseltami!irul, zanami!irul hi riba!irina .
a !irusului gripei 3 hi (.
Mecanismul de actiune
6nhibitorii proteinei M,. 'irusul gripal se leaga de receptorii de pe suprafata celulei internalizat in endozomi. p. 3mantadina hi
rimantadina influenteaza acidi-ierea endozomilor hi !irusului. Preparatele inhiba proteina M,responsabiL de decapsidarea !irala.
Indicatiile Ki regimul de dozare. 3mantadina Ki rimantadina se folosesc la
profilaia /1 tratamentul gripei 3
Preparatele se administreaza oral cate 100 mg de , ori&zi la mesele de dimir::
pranz, de obicei timp de / zile. Lneori se administreaza pentru tratamentul gripale
hi crupului gripal. =a bolna!ii cu rise ma*or se administreaza pe tot timp.i : persists
riscul infectarii "+.? saptamani).
8seltami!irul se utilizeaza in tratamentul curati! al gripei tip 3 hi tip v r: initiat
in primele , zile de la debutul bolii) cate 1/ mg de , ori&zi la adulti hi , rr
r
, ori&zi
la copii timp de / zile. Pentru profilaia gripei in timpul epidemiei la fetu) cu rise
ma*or se prescriu cate 1/ mg&zi.
\anami!irul se administreaza inhalator in ca!itatea bucala cate , doze e tew. de
, ori&zi timp de / zile. #ratamentul se incepe in primele , zile de la debutum :: scop
profilactic, la persoanele sanatoase, se administreaza i data pe zi.
Preparatele anti!irale se considera doar ca masuri ad*u!ante in cursul er:a.ko o de gripa la pacientii cu rise ma*or pentru formele gra!e ale
maladiei. Ele redu: tatea hi durata simptomelor la administrarea in primele , zile de la debutul gripei.
Reactiile adverse. 3mantadina, de regula, se suporta bine la utilizarea ca preparat antigripal. Se pot constata tulburari neuropsihice:
cefalee, ameteli, anietate, insomnie, iificulta*i de concentrate, conflizie "sur!in in primele ore hi sunt corelate cu concentra.:ia plasmatics). Lneori
se pot constata: anoreie, greata, constipatie.
\anami!irul poate pro!oca: greata, bronhospasm, insuficienta respiratorie,
Farmacocinetica Preparatele antigripale se caracterizeaza printr.o farmacocinetica !ariata, fiind accesibile pentru administrarea
interna, cu eceptia zanami!irului, care se utilizeaza prin inhalatie in ca!itatea bucala. Circa ?0 9 se depun in orofaringe, 1/9 in caile respiratorii
inferioare. 6n circuitul sistemic a*ung iproimati! ,09 din doza inhalata.
A&'I+IRA.E A&'I(ERPE'ICE
Clasificarea preparatelor anti!irale antiherpetice
3.3nalogi aciclici nucleozidici
1) analogii guanozinei:
. medicamente acti!e: aciclo!ir, penciclo!ir, ganciclo!ir,
. promedicamente: !alaciclo!ir, famciclo!ir, !alganciclo!ir
,) analogii dezoiuridinei: idouridina, trifluridina
-) analogii timidinei: bri!udina
+) analogii adenozinei: !idarabina
140
(. 3nalogi nucleotidicifosfonati anti!irusuri herpetice: cidofo!ir
x 6nhibitoare alefuziunii!irale: docosanol
). Compuhipirofosfat organici: foscarnet
E. 8ligonucleotide antisens: fomi!irsen
F 6nhibitori ai protein2inazei !irale: mariba!ir
Spectrul de actiune. Proprietatea comuna a acestor preparate este acti! : de !irusurile herpetice, dar ele au hi unele particularitati
ce le fac de electie in i. .infectii herpetice:
Mecanismele de actiune. 6n infectiile herpetice se utilizeaza analogii nucleozidici ce participa la sinteza acizilor nucleici
sau proteinelor !irale in celula infectata prin sub.stitutia nucleozidelor naturale in structura acestor macromolecule sau a substraturilor unor enzime
implicate in aceste biosinteze.
3nalogii nucleozidici ai guanozinei "aciclo!ir, !alaciclo!ir, penciclo!ir, famciclo.
!ir, ganciclo!ir, !alganciclo!ir) hi timidinei "bri!udina) sunt sub forma acti!a hi de
pro.medicamente.
Indicatiile Ki regimul de dozare. Preparatele antiherpetice pot manifesta i selecti!e fata de anumite !irusuri.
3ciclo!irul hi !alaciclo!irul se indica in: infectii herpetice oculare "2eratita etc.)4 infectii herpetice cutanate sau mucoase genitale recurente4 !aricela
la copii hi pacientii cu rise de forme se!ere i'' maladii pulmonare sau cutanate cronice, tratament de durata cu glucocortic: sistemice "encefalite, herpes
neonatal)4 infectii herpetice cu cefalite) sau ''\ "!aricela yi zona zoster) la pacientii imunocompromi*i4 anti'CM la pacientii imunodeprimati
"transplant de organ)4 infectii cu 'EE tranzitorii).
Reactiile adverse. Printre reactiile ad!erse se constata cele sistemice hi locale. Lnele preparate din cauza efectelor sistemice
importante nu se administreaza pentru efectul resorbti!.
=a administrarea i&! sau interna se pot constata:
. fenomene toice neurologice hi psihice "cefalee, confiizie, delir, halucinatii,
tul.burari de comportament, mai rar . con!ulsii sau coma)4
. nefrotoicitate "proteinuric, glucozurie, insuficienta renala)4
. mielosupresie "trombocitopenie, neutropenic, mai rar anemie)4
. insuficienta hepatorenala "hiperbilirubinemie, crehterea transaminazelor)4
. dereglari dispeptice "greata, !oma, diaree, dureri abdominale etc.)4
. febra, flebite "i&!)4
. dereglari hidroelectrolitice "foscarnet . hipo2aliemie, hipomagneziemie, hipo.
fosfatemie, hipo. sau hipercalcemie)4
. potential cancerigen, teratogen, mutagen. =a utilizarea
topica se pot constata:
. iritare locala "senzatii de arsura, intepatura etc.)4
. dureri locale, ulceratii4
. eritem, urticarie, prurit4
. inflamatie, edem.
Farmacocinetica Preparatele anti!irale antiherpetice, la .rlicarea topica, de regula, nu determina concentratii sistemice importante,
dar care se pot acumula in !eziculele herpetice.=a adm interna se considera o biodisponibilitate mai mare a promedicamentelor,care la primul pasa*
intrstinal si herpeticnse transforma in medicamentenacti!e.
A&'IRE'R)+IRA.E
Clasificarea preparatelor antiretro!irale
3.6nhibitorii re!erstranscriptazei:
1. 3nalogii nucleozidici: zido!udina, sta!udina, lami!udina, didanozina,
teno.
fo!ir, zalcitabina, emtricitabina, abaca!ir, amdoo!ir4
,. 3nalogi non.nucleozidici: dela!irdina, ne!irapin, efa!irenz4
(.6nhibitori ai proteazei !irale: amprena!ir, indina!ir, ritona!ir, pina!ir, nelfina!ir,
lopina!ir, sac!ina!ir4
C.6nhibitori ai fuziunii !irus.celula tinta: enfu!irtida.
Mecanismul de actiune
141
6nhibitorii re!ertranscriptazei !irale "<#). <# sau 3)7 polimeraza 3<7.dependenta asigura trecerea de la 3<7
genomic monocatenar la 3)7 pro!iral bicate.nar, care apoi este integrat in cromozomul celulei.gazda.
1. 3nalogii nucleozidici initiali ai timidinei, citozinei, adeninei hi adenozinei se supun fosforilarii consecuti!e in mono., di. hi trifosfat.
Preparatul trifosfat inhi.ba <# prin competitie cu dezoinucleotidele trifosfatate naturale hi se incorpo.reaza in 3)7.!iral cu stoparea
elongarii lantului 3)7.
,. 3nalogii non.nucleozidici se leaga alosteric de enzima in afara locului de legare a substratului, cu producerea de forme nefunctionale ale
enzimei hi impiedica sinteza 3)7.!iral "actiune specifica anti.56'.1).
6nhibitorii proteazei !irale manifesta i afinitate de 100 de ori mai mare decat fata de proteaza umana. Proteazele !irale
asigura trecerea proteinelor !irale "56') cu lanturi polipeptidice lungi in fragmente mai mici "proteine structurale mature hi functionale). 6nhibitorii
proteazelor !irale se cupleaza cu situsurile de cli!are, cu formarea de par.ticule imature hi neinfectioase qi respecti! se blocheaza maturarea !irala.
Preparatele respecti!e sunt substrate pentru P.glicoproteina, i pompa de eflu, care limiteaza pe.netrarea in celule hi difuziunea in tesuturi.
6nhibitorii proteazei !irale sunt inhibitori ai citocromului P.+/0, indeosebi ritona!irul.
6nhibitorii fuziunii !irus . celula.tinta blocheaza actiunea glicoproteinei gp+1 de ancorare in membrana celulei.
tinta hi de initiere a fuziunii celor doua in!elihuri lipidice "!iral hi membrana celulara).
Indicatiile Ki regimul de dozare. Preparatele anti!irale anti56' se indica in: chi.mioprofilaia la persoanele
sanatoase epuse riscului infectarii4 pre!enirea transmisiei prenatale la femeia gra!ida infectata cu 56'4 infectiile cu 56' la adulti hi copii "mai
frec!ent in asocieri de inhibitori ai <# nucleozidici, nucleozidici B non.nucleozidici, nucleozidici B inhibitori ai proteazei)4 infectii 56'.1 la adulti
"non.nucleozidici B alti antiretro!irali)4 infectii cu 56' cu tulpini multirezistente "efu!irtida).
\ido!udina se administreaza intern la adulti cate /00.>00 mg&zi subdi!izate in ,.> prize, iar in cazuri gra!e . prin perfuzii i&!. )idanozina se
recomanda oral cate 1,/.,/0 mg de , ori&zi in afara meselor. Sta!udina se prescrie cate -0.+0 mg la inter!al de ?* iar zalcitabina cate 0,1/ mg de -
ori&zi. #enofo!irul in doza de -00 mg&zi hi en L bina ,00 mg&zi se indica intr.o priza in infectia 56' in di!erse asocieri.
Reactiile adverse. =a utilizarea preparatelor antiretro!irale, cu i frec!enta : se pot constata:
. tulburari gastrointestinal: greata, !oma, diaree, dureri abdominale. m:: ale
gustului, meteorism, erostomie etc.
. pancreatita uneori acuta, fatala4
. hepatotoicitate "hepatomegalie, crehterea transaminazelor, hiperbilirub icter etc.)4
. dereglari neurologice: cefalee, ameteli, insomnii, nelinihte, confuzie. 4
depresie, agitatii, iritabilitate etc4
. neuropatie periferica, parestezii, retinita hi ne!rita optica4
. mielosupresie: anemie, neutropenic, trombocitopenie, eozinofilie4
. reactii alergice: febra, eruptii cutanate, dermatite "uneori se!ere), eritem.
sindromul Ste!ens.Kohnson, rash etc.
. acidoza lactica, hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, diabet4
. di!erse: cristalurie, caderea parului, uscaciunea pielii
. Farmacocinetica Preparatele anti!irale anti56' se caraterizeaza prin absorbtie hi biodisponibilitate !ariata "10.;09), insa pentru
ma*oritatea .ele aceasta constituie >0.;09. Pentru analogii nucleozidici hi non.nucleozidic : caracteristica: i cuplare nesemnificati!a cu
proteinele plasmatice "/.+09)metabolizare !ariata in ficat ",0.?09)4 i eliminare mai considerabila sub forma neschimbata prin urina "/.109)
i perioada de in*umatatire mai mare in celula decat in plasr.acelaqi timp inhibitorii proteazei: se cupleaza intens cu proteinele plasmatice : :
@5A!= se metabolizeaza etensi! in ficat hi produc inhibitia citocromului P.+/0 cu reducerea metabolizarii altor preparate4 au un #0/ relati!
mic ",.1, ore).
(EPA'I'E +IRA.E/'RA'AME&'1
#n .epatitaprodusa de -irusul .epatitic B se folosesc: interferon alfa.,b, alfa.,a, PEA interferon alfa.,b, PEA
interferon alfa.,a, lami!udina, emtricitabinar riba!irina, cle!udina, enteca!ir, adefo!ir dipi!oil, tenofo!ir, timozina alfal.
6n .epatita produsa de -irusul .epatitic C se folosesc: interferon alfa.,b, alfa.,a, PEA interferon alfa.,b, PEA interferon alfa.,a, le!o!irina,
riba!irina.
*pectrul de actiune. 6nterferonii poseda un spectru larg de actiune ce include
!irusul hepatitic v hi C, !irusul citomegalic, papiloma!irusul,
herpes!irusurile, !irusul
56' etc. 6n general !irusurile 3)7.dependente sunt mai putin sensibile., de regula, efecti!i in infectiile !irale de diferita geneza, , ca
preparate de prima intentie sau de rezer!a.
Mecanismul de actiune. 6nterferonii actioneaza in mare masura selecta care ii produce. 6nterferonii
interactioneaza cu receptorul membranar calea de traducere a semnalului K3@.S#3# Factorul S#3# acti!at se deplaseaza in nucleu,
unde se leaga de genele care : element ce raspunde specific la 67F si le depreseaza.
142
Efectele interferonilor. 6nterferonii manifests actiune anti!irala, imunomodulatoare, gradul de manifestare al carora
depinde de tipul interactiunea anti!irala a interferonilor se realizeaza practic la toate etapele infect dar mai marcant se poate inhiba:
penetrarea !irusului hi decapsidarea4 sinteza !iral yi translatia proteinelor !irale si&sau asamblarea hi eliberarea !irusului
Efectele 67F asupra sintezei proteinelor ce inter!in in replicarea !irala sunt
1) inhibitia transcrierii: acti-eaza proteina M "proteina celulara specifica
blocheaza sinteza 3<7m.
,) inhibitia translatiei: acti-eaza metilaza ce blocheaza metilarea cap A(,m
inhibitia procesarii proteinelor: actioneaza pe glicoziltransferaza ce bloc.eaza glicozilarea proteinelor*
-) 6nhibitia maturarii !irusului: actioneaza pe glicoziltransferaza ce blocheza
rarea proteinelor4 produce leziuni membranare ce blocheaza inmugurirea
.6ndicati6 yi regimul de dozare. #nterferonii recombinati sau pegilati #,F *2 67F.alfa.,b sunt indicati in: hepatite cronice cu
!irusul hepatitic B (uneori in -cu lami!udina) i -irusul .epatitic C (uneori in asociere cu riba!irina)4 sarcomul :aposi la DEF* #nfect cu H#G=
leucemia cu celule paroase= leucemia granulocitara inf. cu papiloma!irusuri "!egetatiile !enerice in condilomata acumina- -scleroza multipla4
boli !irale maligne
Contraindicatiile Ki precautiile pentru administrare. 6nterferonii sunt contraindicati in:
hipersensibilitate la interferoni4 neutropenic sau trombocitopenie4 maladii cardio!asculare decompensate4 ciroza hepatica decompensate4 ciroza
hepatica "pentru interferonii recombinati, dar nu cei pegilati)4 psihoza "inclusi! in antecedente)4 depresie marcanta4 con!ulsii necontrolate4
transplantarea organelor "in afara de ficat)4 gra!idita.te. Preparatele interferonilor se !or utiliza cu precautie in maladii autoimune, la femeile care
alapteaza, in diabetul zaharat necontrolat, la copii "nu se folosesc interferonii pegilati) hi afectiunile renale "poate fi necesara corectia dozelor).
Reactiile adverse. Se considera ca reactiile ad!erse la interferoni sunt dependente de doza. Con!entional, acestea se
subdi!izeaza in precoce "apar in primele ore sau zile de tratament) hi tardi!e "sur!in pe la ,.> saptamani de tratament). <eactiile ad!erse precoce se
manifesto prin sindrom pseudogripal "la cate!a ore dupa in*ectare): astenie, febra, frisoane, transpiratii4 cefalee, mialgii, artralgii4 greata, !oma,
diaree. 3cest sindrom poate fi destul de pronuntat, din care considerente pacientii trebuie informati des.pre aceste simptome, precum hi ca ele !or
diminua treptat la administrarile ulterioare. 6n acest caz preparatul nu se suspenda, iar la necesitate inainte de in*ectarea interferonului se !a
administra paracetamol.
<eactiile ad!erse tardi!e pot a!ea un caracter mai persistent hi mai gra!, ce pot im.pune intreruperea tratamentului. Se constata efecte toice
sistemice la ni!elul:
1) S7C: somnolenta, confuzii, tulburari de comportament hi de memorie,
depresie, anietate, insomnii, con!ulsii4
,) sistemului ner!os periferic: parestezii, prurit, tremor4
-) sangelui: mielosupresie prin granulocitopenie, trombocitopenie, anemie, agra.
nulocitoza4
+) SC': aritmii, cardiomiopatie tranzitorie, hipotensiune arteriala, infarct
miocar.dic, insuficienta cardiaca4
/) pulmonilor4 tuse, dispnee, pneumonie, fibroza pulmonara, edem pulmonar,
stop respirator4
>) tubului digesti!: anoreie, greata, !oma, erostomie, diaree, pierdere
ponderala, modificari ale gustului, iar uneori . constipatie, meteorism,
acutizarea ulcerului, hemoragie, crerterea peristaltismului4
1) ficatului: crerterea enzimelor "313#, F3, =)5), hiperbilirubinemie4
?) sistemului endocrin: tiroidita autoimuna4
;) di!erse: mialgii, rash, insuficienta renala, retinopatie, hiperlipidemie,
alopecie.
Lneori se pot forma anticorpi antiinterferoni alfa.,a cu reducerea eficacitatii.
Farmacocinetica. 6nterferonii, fiind preparate de origine proteica, se inacti!eaza
in tubul digesti! din care cauza se administreaza parenteral. )upa in*ectarea s&c sau i&m biodisponibilitatea constituie circa ?09. Concentratia
maima se atinge peste +.? ore. Picul actiunii anti!irale se atinge in ,+ ore hp scade dupa > zile. Eliminarea din sange este legata de distributia
tisulara, captarea celulara. 6nterferonii se metabolizeaza preponderent in rinichi hi mai putin in ficat. Eliminarea este prelungita . 1?.-> ore, iar # W/ la
administrarea s&c constituie ,.+ ore. =a in*ectarea i&! #W/ al 67F.alfa este de +0 min, 67F.beta . + ore, 67F.gama . -0 min.
.
A&A.3E4ICE )PI)IDE
Clasi$icarea analgezicelor dupa mecanismul e$ectului analgezic.
6. Propriu.zise
143
3. centrale
1. opioide D morfina, trimeperidina, fentanil
,. neopioide
a) antipiretice D paracetamol, fenacetina, panadol
b) di!erse D clonidina, carbamazepina, !alproat de 7a
-. actiune mita D tramadol
(. periferice
1. ac acetilsalicilic si deri!atii
,. deri! pirazolonei D metamizol, fenilbutazona
-. deri! ac acetic D 2etorolac
+. di!erse D 2etoprofen, nefopan
/. 367S
a) neselecti!e D diclofenac, ibuprofen, indometacina
b) selecti!e D nimesulid, celecoib
66. Coanalgezice "potenteaza ef analgezic) D neuroleptice, antidepresi!e triciclice,
miorelaante
666. Paraanalgezice "pe linga ef farmaco de baza poseda ef analgezic) D glucocort,
nitrati, antiacide
A&A.3E4ICE CE&'RA.E )PI)IDE
Clasificarea analgezicelor opioide
6. afinitate fata de receptori
1. agonisti puternici D morfina, metadona, fentanil
,. agonisti medii si slabi D trimeperidina, codeina, oicodona
-. agonisti.antagoisti D buprenorfina, butorfanol, pentazocina
+. antagonisti D naloona, naltreona, nalmefina
66. acti!itate
1. slab acti!e D trimeperidina, tramadol, pantazocina
,. acti!e D morfina, metadona, tramadol
-. f.acti!e D fentanil, butorfanol, buprenorfina
666. durata actiunii
1. scurta D fentanil, trimeperidina, pentazocina
,. medie D morfina, tramadol, trimeperidina
-. lunga D buprenorfina
MA molecular5
1. z {.receptori | 3C|l3MPc|ef i&cll
,. z {.receptori | "B)canale @ | influ @ | lelib neuromediat postsinap
-. }. receptori | "D)canale Ca | linflu Ca | l elib neuromed
MA sistemic5
144
1. bloc transmiterii i&neuronale
,. dereglarea sesizarii emoti!e
7i!ele: coarnele anter MS D inhiba controlul descend a str centrale asupra MS4
misc reactia motorie si senziti!a talamus, hipotalamus D mics afluului impuls
algogene si sumatiei lor scoarta D diminuarea senzatiei dureroase4 efect sedati!
E$ecte5
S7C:
1. analgezic "l transm, perceptia, sumarea impuls algogene, aprec subiecti!.
emoti!a4 sedare)
,. sedati! "inhibarea reactiei scoarte, hipotalamusului)
-. psihotrop "dependenta D euforie, somn, abstinenta)
+. asupra sist hipot.hipof "lgonado si corticoliberina D FS5, =5, 3C#5,
testosteron, estrogeni, cortizol)
/. inhibarea centrului respirator, termoreglator, tusei
>. stimularea centrului 7.8ptic "mioza), centrului !omei"greata, !oma),
centrului 7.'ag "Ztonus simpatic)
SC': h#3 temporara la admin i&!
S<: Z tonus !agal cu bronhopasm
#A6: spasmogen "Ztonus centilor parasimp4 Ztonus muscul netede)4 poate fi
inlaturat cu atropina
<inichi: Z tonus sfincterelor !ez urinare, mics diurezei "Zhormon antidiuretic)
Indicatii5 Sdr algic acut intens, 6M3, Cr inoperabil, colici, obstetrica, edem pulm
acut, neuroleptanalgezie, anestezie i&!
Contraindicatii5 5# i&craniana, traume cranio.cerebrale, con!ulsii, coma alc,
abdomen acut, sarcina
Precautii5 psihoze, boli psihice, cifoscolioza, obezitate, !irstnici, copii, lactatie
RA5
1. S7C D dependenta, deprim respir, sedare, delir, con!ulsii
,. #A6 D anoreia, greata, !oma, constipatii
-. SC' D h#3, sincopa, bradicardie
145
+. S< D bronhospasm, apnee la nn
/. <inichi D disurie
Into%icatia acuta5
ameteli, !oma, constiinta neclara, mioza, oligurie, somn
coma "bradipnee, respir Cheine.Sto2es, cianoza, h#3, con!ulsii)
delir, halucinatii, hiper2inezie
tratament D respiratia asistata4 naloona i&! 0.+.0.?mg pina la ,mg, repetat 0.+
mg peste , min4 spaaturi gastrice cu /0.?0g carbune4 trat simptomatic
Dependenta5
1. psihica D necesitate psihologica de a folosi opioide datorita efectului
euforizant, antiaios
,. toleranta D diminuarea reactiei la anumite doze, membranele neuronale de!in
mai sensibile la mediatorii ecitanti, deaceea sunt necesare doze mai mari de
opioide
-. fizica D necesitatea insistenta de a folosi permanent drogul pt a e!ita sdr de
abstinenta "midriaza, pielea gainii, deshidratarea)
#ratament: Substituire cu metadona /.10mg ,.- ori&zi - zile
Subst neopioide "clonidina)
Psihoterapie
A&A.3E4ICE CE&'RA.E &E)PI)IDE
Clasi$icare 5
a) antipiretice "deri! paraaminofenolului) D paracetamol, fenacetina, panadol
b) di!erse D clonidina, carbamazepina, !alproat de 7a
Derivatii Paraamino$enolului
M3: l sintezei PA= in S7C4 Z serotoninei4 nu pro!oaca independenta fizica
6nd: cefalee, migrena, dureri dentare, musculare, ne!ralgii, stari febrile, analgezie
postoperatorie "perfalgan 1g in 100ml i&!)
)oza: paracetamol D 0., . 0.+g ,.- ori&zi
C6: boli hep.renale, afect hematopoietice, hipersens, asoc cu anticoag indirecte
<3: hematurie, eanteme, anemie, trombocitopenie, colaps, con!ulsii, nefrita,
methemoglobinemie
146
Clonidina5 H.adrenomimetic central, potenteaza deprimarea S7C4 normaliz deregl
hemodinamice4 ind D 6M3, postoperator, dureri tumorale, obstetrica, traume,
premed in anestezie, sdr de abstinenta
Amitriptilina si imipramina: antidepresi!,blocarea recaptarii serotoninei4 ind D
dureri croniceBdepresie, dureri fantom
Betamina: anest general i&!4 acti! recept serotoninergici si opioizi
Anti,istaminice: bloc 51.recept, ef analgezic4 infl modulatorii durerii
Carbamazepina0 valproat de sodium0 9aclo$en: antiepilepticeBanalgezie4 dureri
cornice4 carbamazepina D neuralgia ner! trigemen
A&A.3E4ICE C8 MECA&I*M MI?' DE AC'I8&E "#ramadol)
MA5 agonist neselecti! a receptorilor opioizi, stimul sist monoaminergic "transm
impuls ner!), stimul sist H,.adrenergic din S7C, sedati!, antitusi!
Ind5 inter! chirurgicale, proced diagn, neoplazii maligne, 6M3, neuralgii, traume
CI5 into acuta cu alcool, hipnotice, analgezice4 hipersen4 O, ani
RA5 dependenta, transpiratii, ameteli, greata, !oma, palpitatii, h#3 ortostatica,
colaps, con!ulsii, depresie respiratorie
Doza5 tab /0mg sau ,0pic p&o
<ectal 1 supoz
6&!, i&m, s&c 100mg
A&A.3E4ICE PERIFERICE
M3: l C88[ | lform PA=, smpt inflamatiei, lsensib nociceptorilor pt
bradi2inina, histamina.
De%Metopro$en5
M3 D inhiba C88[, control ni!elul unor neuromediatori
)oza D 1,./mg 1.>ori&zi pina la ,/mg la ? ore
6nd D sdr algic moderat, maladii acute si cronice a apar locomotor, dismenoree,
cefalee, dureri dentare
Betorolac5
M3 D 367SBanalgezicBantipiretic, l C8[1 si ,
)oza D 10mg p&o "ma +0) la +.>ore / zile
6nd D sdr algic posoperator, neolasm, traume, mialgii
C6 D bronhospasm, edem angioneurotic, triada aspirinica, ulcer, deshidratare,
hipocoag, insuf hep.ren
<3 D deregl dispeptice, hemor #A6, anietate, meningita aseptica, con!ulsii,
halucinatii, insuf renala acuta, bradicardie, h#3, astm, dispnee, dermatita
efoliati!a, sdr =Pell, sdr Stea!ens.Kohnson, trombocitopenie, tulb de gust, de
!edere, hipoacuzie.
147
A&'IC)&+8.*I+A&'E
Clasi$icare5
1. simptomatice
,. antipar2insoniene
-. antiepileptice
+. miorelaante centrale
A&'IC)&+8.*I+A&'E *IMP')MA'ICE
Clasificare:
#* <rup0
1. barbiturice hidrosolubile D barbital sodic, fenobarbital sodic, tiopental sodic
,. benzodiazepine D diazepam, fenazepam, lorazepam
-. deri! alifatici D cloralhidrat
+. sulfat de Mg
/. anest locale D lidocaina
>. deri! A3(3 D oibat de 7a
1. neuroleptice D clorpromazina, droperidol
?. miorelaante periferice . suametoniu
##* Act asupra c* (espir0
1. inhiba slab D benzodiazepine, oibat de 7a, lidocaina
,. inhiba puternic D barbiturice, cloralhidrat, sulfat de Mg
148
9arbiturice D inhiba centr motorii super si refleele motorii a MS4 inhiba
c respir si !asomotor4 tiopental sodic 19.10ml i&!4 heobarbit sodic 19
10.,0mg&2g i&! lent sau /9.,/mg&2g i&m sau 109 0./ml&2g rectal4
fenobarbital p&o -./ mg&2g4 ind D *ugularea, profila con!ulsiilor
9enzodiazepine D acti! str A3(3.ergice la ni!el S7C4 inhib desc electr
in hipocamp4 mics implic cll piramid4 ef miorelaant central in doze mari4
inhiba slab c respir4 diazepam i&! 0./9.,.+ ml in 10.,0ml sol glu lent 1.
1./min cu repetare peste 10min ,ml4 ind D profilaia con!ulsiilor
Derivati 3A9A D oibat de 7a D presinap ecita recep A3(3.(4
postsinap inhiba recep A3(3.34 neuroprotector "amelior metab si circul)4
hipnotic, anest general, antisc, inlatura acidoza "influ @ i&cll)4
!asoconstrictor4 i&! lent sau in perf 100.1/0mg&2g sol ,09
Cloral,idrat D deri! alifatic, preintimp con!ulsiilor4 rectal clisme cu
amidon sol -9 +0.>0ml
*ul$at de Mg D antag compet cu Ca, se mics elib acetilcolinei in sinapse
neuromusc4 la s&dozare D clorura de Ca 109 /.1/ml4 i&m ,/9 /.1/ml4
profil con!ulsiilor
.idocaina D se cumuleaza in fibrele ner! "liposol), blocind can 7a,
stabilizind membrana4 i&! ,mg&2g, apoi perf +.> mg&2g&ora
A&'IEPI.EP'ICE
Clasi$icare
2. Epilepsii generalizate
a) Crize ma*ore D elecFie D fenobarbital, fenitoinE, carbamazepinE
rezer!E D clonazepam, benzobarbital, beclamidE
b) Crize minore D elecFie D etosuimida, ac !alproic, clonazepam
rezer!E D morsuimidE, acetazolamidE, trimetadionE
c) Crize mioclonice D elecFie D fenobarbital, ac !alproic,!alproat de sodiu,
clonazepam
rezer!E D etosuimidE, trimetadionE
d) Crize a2inetice D elecFie D clonazepam, nitrazepam
rezer!E D felbamat
e) Stare de rau epileptic D elecFie D diazepam
de rezer!E D clonazepam, lorazepam,
fenobarbital sodic
,.Epilepsii partiale
a) Crize partiale simple D elecFie D fenobarbital, fenitoinE,carbamazepinE
rezer!E D clonazepam, ac !alproic, !alproatul de
sodiu, gabapentinE,
b) Crize partial compuse D elecFie D fenitoinE, carbamazepinE, fenobarbital
rezer!E D clonazepam, ac !alproic, !alproatul
de sodiu
M3:
1. Membranostabilizator D bloc can 7a cu impiedicarea depolar membr4
bloc can Ca din creier
,. 3cti! sist A3(3.ergice D cresterea afinit A3(3 pt recept A3(3.34
form A3(34 bloc inacti! A3(34 bloc recapt neuronale A3(3
-. 6nfl asupra sist glutamatergic D impiedic elib glutaminat4 bloc recept
glutamatergici
+. 3ntagonism cu adenozina in creier
/. 6nhib carboanhidrazei din focar epileptic
Farmacocinetica: absorb buna, rapida4 biodisponib ;094 distrib D conc
ma peste -.?ore, cuplarea cu prot plasm nesemnif pt fenitoina, diazepam,
ac !alproic4 metab D ficat, form metab acti!i, inductoare enzimatice
"fenobarbital, fenitoina)4 elim D urina 4 #1&, ,.;0 ore.
Fenitoina:
6nd D crize ma*ore, focale, asoc cu fenobarbital, ne!ralgii trigeminale,
aritmii "din AC)
)oza D 100mg ,ori&zi cu crestere cite ,/.-0mg&zi&in sapt sau /0mg&min in
rau epileptic
<3 D ataie, diplopie, nistagm, ne!rite4 anoreie, greata, !oma, gingi!ita
hipertrofica, necroza hepatica4 pancitopenie, limfadenopatie4 hipo!itamin4
h#3, inhib S7C "i&!)
(arbiturice:
6nd D dif forme epilepsie, asoc cu fenitoina, copiiO/ani in crize ma*ore
)oza D initial >0mg&zi, apoi ma -00mg&zi in ,.- prize4 i&m ,.>mg&zi
<3 D sedare, tulb mintale, nistagm, ataie4 hipo!itamin4 sdr suspendare4
alergii.
Carbamazepina:
6nd D crize ma*ore si partiale, ne!ral trigeminale si glosofar, neuropatii
diab, psihoze maniacal depresi!e
)oza D initial 100mg ,ori&zi pina la mediu >00mg&zi in 1.+ prize
<3 D sedare, diplopie, ataie, tulb mintale4 erostomie, tulb de !edere,
osteoporoza, reac idiosincrazice "eruptii, pancitopenie, icter)
C6 D bloc 3', insuf card, sarcina, afec hep, crize minore si mioclonice
'alproatii:
6nd D crize minore si ma*ore
)oza D initial ,/0mg ,ori&zi pina la 1000mg in 1., prize4 i&! lent 10mg&2g
<3 D anoreie, somnolenta, alopecie, hepatotoic, trombocitopenie,
embriotoic
C6 D malad hep, afect organice a S7C, sarcina
=amotrigina:
6nd D crize partiale, ma*ore
)oza D init ,/mg&zi pina la 100.,00 mg&zi in 1., prize
<3 D ameteli, tulb !edere, ataie, greata, eruptii, sdrStea!ens.Kohnson,
C6)
(enzodiazepine:
6nd D toate forme epilepsie, rau epileptic
)oza D initial 0./mg ,ori&zi pina la +mg&zi4 in rau epileptic i&! lent 0.,/.1
mg "clonazepam) si in bolus10.,0mg sau -mg&2g perf "diazepam)
<3 D ef sedati!, agitatie la copii, hipersali!atie, toleranta si dependenta4 i&!
D colaps, inhib respir
Carbamazepina:
6nd D crize minore si mioclonice
)oza D initial /00mg&zi pina la ,000mg&zi in 1., prize
<3 D deregl dispeptice, oboseala, cefalee, euforie, ecitatie, reac
idiosincrazice "eruptii, pancitopenie), alergie
3nalogii A3(3:
6nd D ad*u!ant in crize partiale, spasme infantile, sdr Test "spasme,
hipsaritmie, retard mintal), rezist la alte epil
)oza D 'igabatrina D ,g&zi pina la +g&zi in 1., prize4 Aabapentina D
-00mg&zi pina la ,+00 mg&zi
<3 D 'igabatrina D somnolenta, ner!ozitate, depresie, fen psihotice,
neurologice4 Aabapentina D somnolenta, tremor, diplopie, nistagm4
Progabida D somnolenta, ameteli, deregl dispeptice
Ltilizare:
6n crize frec!ente, corectia tratam prin ni!el plasmatic, se e!ita prep ce
maresc pragul con!ulsi!, tratam de durata pro!oaca <3 se!ere "necesita
monitorizare)4 schemele de admin indi!idual, se recom monoterapia,
dozele se ma*oreaza treptat, in lipsa efectului ,.+ luni dozele se mics
treptat pina la anulare.
A&'IPARBI&*)&IE&E
Clasi$icare5
3. dopaminergice
1. restab fondalul de dopamina D le!odopa, droidopa, madopar
,. agonisti
a) directi D bromcriptina, pergolid, lisurid
b) indirecti D selegilina, tolcapon, amantadina
(. anticolinergice D triheifenidilbiperiden, prociclidina
C. inhibitorii glutamaterigici D amantadina, memantadina, bemantan
). ad*u!ante D tranchilizante, antidepresi!e, miorelaante centrale
Principii: tratament simptomatic.patogenetic, pe !iata4 cit mai precoce4
initial doze mici4 suspendare treptata4 le!odopa D cind bolna!ii nu se
autodeser!esc "eficace /.1 ani)4 colinolitice D forme usoare, in asoc cu
amantadina, le!odopa4 le!odopa D forme tardi!e, afectarea ocupatiilor
pacientului4 amantadina D form usoare, ce nu suporta le!odopa4 selegilina
D trat precoce4 bromcriptina D form gra!e, e!ol fluctuanta4 antihistaminice
D ad*u!ant, forma usoara, bolna!i in !irsta
Preparate ce restabilesc $ondalul de dopamina:
M3 D le!odopa penetreaza bariera hemat.encef si se transf sub act )8P3.
decarboilazei in dopamina, interactionind cu ),.recept inhiba
adenilatciclaza cu mics 3MPc
Efecte D antipar2insonian "mics rigiditatii si hipo2ineziei, amelior staii
psihice), eficac scade la util de lunga durata4 inhiba secr P<=4 creste secr
S#54 stimul cardiaca prin )1 si I1 recept4 !asodilat4 tahicardie, aritmii
6nd D par2inson idiopatic si secundar
)oza D initial /00mg&zi pina la -.+ g&zi in + prize la masa4 supra!egherea
eficacit si <3
C6 D afect cerebro!asc gra!e, psihoze se!ere, ulcer, melanom malign4
glaucom, sarcina, inter! chirurgicale.
<3 D dereglari dispeptice, C', neuro, dis2inezii4 stari paranoide,
halucinatii, dementa
Cinetica D absorb partial in #A6, dispon in creier 19
Agonisti dopaminergici directi5
M3 D stimul ), recept din corpi striati "suplim defic dopamina)4 stimul
recept hipot.hipof cu mics P<= si S#5
efecte D ef. antipar2inson mai durabil dar mai slab, reduce a2inezia pro!oc
de rezerpina, dimin secr P<=, S#5
6nd D par2ins idiopatic, prolactinemie, acromegalie
)oza D initial 1.,/mg 1., ori&zi la masa pina la ,0.-0 mg&zi in + prize
C6 D antec psihotice, ulcer, maladii C' gra!e, sarcina, asoc cu alcool,
contracepti!e
<3 D deregl gdigesti!e, neuro, psihice, C'
Cinetica D absorb -09, conc ma peste 1.- ore, cupl cu prot ;09, metab
se elimina prin bila, #1&, /0 ore
Agonisti dopaminergici indirecti5
6nhibitori M38 D seligilina
M3 D dimin inacti!area dopaminei prin dezaminare oidati!a4 ef antipar2
moderat, asociat cu le!odopa4
ind D par2ins idiopatic si secundar4 /mg&,ori&zi la masa4
C6 D deregl piramidale, demente, psihoze, sarcina, lactatia
<3 D insomnie, dis2inezie, h#3 ortostatia
Cinetica D se supune 6 pasa* hepatic, cupl ;/9 cu prot plasm, in metaboliz
form amfetamina si metamfetamina, #1&, , ore
6nhibitorii C8M# D tolcapon, entacapon
M3 Dbloc C8M# cu dimin inacti! le!odopei si dopaminei la perif
6nd D b.Par2inson
)oza . tolcapon"100.,00 mg -ori&zi), entacapon ",00mg.,g - ori&zi)
<3 D tulb #A6, dis2inezii, tulb somn
Cinetica D absorb rapid in #A6, metab tital, elim urina si scaun
3mantadina:
M3 D cresterea eliberarii si dimin recaptarii dopaminei, M.colinobloc
central, neuroprotector
Efecte D antipar2 rapid, moderat
6nd Dpar2ins idiopatic si secundar, precoce, asoc cu le!odopa
)oza D 100mg , ori&zi -.+ sapt4 i&! ,00mg 1.+ ori&zi
C6 D sarcina, lactatia, miastenia gra!is, glaucom, antec psihotice, insuf
renala
<3 D toleranta, isomnie, edeme, confuzie, stari maniacal.depresi!e,
mialgii, rebound
Colinoblocante centrale:
M3 D bloc colinorecept S7C, scad tonus sist colinergic "restab echilibru
intre sist colinergic si dopaminergic)
Efecte D antipar2inson4 mai eficient hipertonia, scad sialoreea"smpt
colinergic), amelioreaza starea psihica
)oza D #riheifenidil D initial 1 mg pina la +.10mg in -.+ prize4 in crize
dis2inetice i&m /.10mg
C6 D glaucom, adenom prostata4 precaut la !irstnici, obstructii intestinale si
urinare
<3 Derostomie, tulb !edere, constipatii, parotidita supurati!a,confuzie,
delir
MI)RE.A?A&'E CE&'RA.E
Clasificare:
(enzodiazepine D diazepam, tetrazepam, fenazepam
3gonisti A3(3 D fenibut, baclofen
)eri! benzoalona D clorzoazona, miolgina
di!erse D meprobamat, tizanidina, tolperison
(enzodiazepine: modif sensib recept A3(3.3 cu amplific act A3(3 in
creier si MS | desch can Cl | hiperpolarizare | inhib presinaptica4
stimul elib endgene A3(34 dimin rasp H.motor la act glutamatului4 inhiba
reflee spinale4 eficace in stari spastice centrale si periferice
3gonistii A3(3: agonisti A3(3.( | hiperpolarizare | creste cnductib
pt @4 bloc influ Ca | mics elib neuromediat4 inhib refle mono si
polisinaptice, efect prepond asupra MS, analgezic "inhiba elib subst P)
)eri!ati benzoazolona: bloc caile postsin ecitat spinale si upraspinale4
inhiba refle medulare polisinap4 efica in asoc cu analg antipiretice si
367S
#izanidina: mics elib aa ecitanti din neur intercalari cu bloc polisin
medulare4 in stari spastice cronice spinale si cerebrale4 combate spasmul
dureros si con!ul clonice4 reduce rezist muscul
#olperison: inhiba format reticulara4 7.colinolitic central4 bloc caile
polisinap medulae4 spasmolitic si !asodilat perif4 in epilepsie, deregl
psihice
A&'IP*I()'ICE /&E8R).EP'ICE1
Clasi$icare5
.edative D clorpromazina, le!omepromazina, rezerpina "sedati! intens,
antipsih moder, fen neuri!eg marcate)
%edii D tioridazina, propazina, tiaprid "ef sedati!, antipsih moder, fara <3
marcate)
;olivalente D haloperidol, droperidol, tioproperazina "ef antipsih intens,
sedati!, deregl etrapiram)
Dezinhibitorii D perfenazina, sulpirid, carbidina "antipsih fata de smpt
negati!e)
"eductoare D clorpromazina, pipotiazina, haloperidol "antipsih fata de
smpt floride)
MA5
9ntipsihotic D dopaminobloc4 inlatur deregl comport, delir, haluc, maniilor
;sihosedativ D H.adrenobloc, M.colinobloc, 51.antihistam4 somnolenta,
deprimare
9ntivomitiv D bloc recept dopamin si serotonin din c.!omei4 ind D !oma in
stari patologice si fiziol, post.anest.
%iorela8ant D dimin tonus musc striate, in stari spastie dupa ictus
9nticonvulsivant D infl prag con!uls, in status epileptic.
7ipotermic D dimin acti! c.termoregl, !asodilat4 ind in hipotermii diri*ate
;otentarea analgez, anestez, hipnot, alcool D H.adrenobloc, M.colinobloc,
51.histaminobloc4 droperidol B fentanil $ neuroleptanalgezie
<- endocrine . lreleasing | l3C#5, ##5, 3)5, oitoc, =5, FS54
ZP<=, melanostimul
<- vegetative D h#3 "H.adrenobloc)4 act tip atropinic D act M.colinobloc
cu erostomie, constipatie, midriaza
Ind5
1) psihiatrie D psihoze cu halucinatii, delir, manii, agresi!4 ecitati
psihomot in calamitatii, posttrauma4 psihopatii, agresi!itate, deregl
comportament
,) maladii somatice D !egetoneuroze, grata si !oma centrala, urgente 5#,
soc traumatic, combustii, neuroleptanalgezie, tumori inoperab, stari
spastice a muscul striate, stari febrile critice, con!ulsii
CI5 Coma barbiturica, alcoolica4 glaucom4 adenm prostata4 ateroscler
a!ans4 par2insonism4 epilepsie4 !irstnici4 malad hep.ren4 lactatie, sarcina4
insuf card decomp4 ulcer4 h#34 afect org a creierului4 hipercoagul.
RA5 sedare, depresie, ecitatie spontana trecatoare, delir, deregl !eget,
inhib c respir4 psihoza toica parado, rebound, sdr dis2ineziei de
suspendare "coreoatetoza)4 retinopatie, matit cristal, 2eratopat, midriaza,
scotoame4 h#3, tahicard, aritmii4 erostomie, ocluzie intest, icter
colestatic4 retentie urina4 amenoree, galactoree, ginecomastie, scad libido,
hiperglic4 hepatotoic4 alergii4 leucopenie, agraulocitiza, anemie hemol.
Deregl e%trapiramid5 sdr.par2insonian4 a2atizia4 reac distonice acute4
dis2inezii tardi!e4 sdr malign

A&?I).I'ICE /'RA&C(I.I4A&'E1
Clasificare:
1. ma*ore D benzodiazepine "diazepam, fenazepam, nitrazepam)4
nebenzodiazepinice "benzocidina, trimetazina, lonetil)4 combinate "amiid,
libra)4 antidepres "opipramol)
,. minore D piracetam, fenibut, propranolol
Ltilizare ca:
Tranc.ilizante D alprazolam, bromazepam, lorazepam
Hipnotice D flurazepam, nitrazepam, 2etazolam
Miorelax centrale D diazepam, fenazepam, tetrazepam
Anticon-ul, antiepil D clonazepam, diazepam, nitrazepam
)upa durata act:
Scurta "# X -.10ore) D oazepam, tofizopam, triazolam
Medie "# X 10.+0ore) D alprazolam, bromazepam, lorazepam
=unga "# X -0.;0ore) D diazepam, fenazepam, medazepam
Efecte: aniolitic, psihosedati!, acti!ator, hipnotic, anticon!uls, miorela,
anest gener, anti!omiti!
6nd: insomnii, sdr anios, tulb psiho.somatice in afect neuro.psih,
alcoolici, neuroza, enureza nocturna, neurodermite4 tetanos, aclampsie,
epilepsie, in anest gener, stati spastice a musc striate, profil gretei, !omei.
C6: miastenia gra!is, conduc auto, insuf hep si respir, cu depend medicam,
sarcina, lactatia, nasterea
<3: sedare, depresie, amnezie anterograda, slabiciune, rebound,
dpendenta, ef paradoale4 tulb dispep,menstr.
*EDA'I+E
Clasi$icare5
(arbiturice D fenobarbital, barbital, amobarbital
(enzodiazepine D diazepam, fenazepam
(romuri D de 7a, @, Ca
51.antihistaminice D difenhidramina, prometazina, clorpiramina
'egetale D etract tinct !aleriana, paducel, @a!a.@a!a
3gonisti A3(3 D oibat de 7a
Combinate D !alocordin, cor!alol, no!opasit
MA5 mics influ 7a, dimin reac motorii si emotionale
Ind5 iritabil, stari asteno.neurotice, distonie neuro.!eget, stari spastice a
muscul striate
Barbiturice! in doze subhipnotice, dez! stari somnolenta, toleranta, smpt
suspendare
Benzodiazepine! dimin ecit eogene si acti! motorii
Bromuri! inhib S7C, reduc reac motorii si emot, aprofund somn, distrib
etracll, # X 1,zile, cumulare
72-antihistaminice: bloc 51.recep din S7C, potent deprimarea S7C,
folos in premedic
=egetale! infuzii, tincturi4 dimin ecit S7C, instal somn, ef spasmolit, in
trat comple a hiperecit.

&)RM)'IMICE /'IM)I4).EP'ICE1
Clasi$icare5
Saruri de litiu
'alproati
carbamazepina
(CC D !erapamil, diltiazem, nifedipina
MA5 modif permeab pt 7a, @, Ca, Mg4 inhib elib noradren, dopaminei,
serotoninei4 inhib adenilatciclazei, inhib A3(3.transaminazei, crest tonus
sist colinerg
E$ecte5 ef antimaniacal, reduc de!iatiile dispozitiei, antideprei!, regl ritm
bio, profil psihozei maniacal.depres
Ind5 psihoza maniac.depres, tulb de afect, agitatie, manie !iolenta,
schizofrenie
RA5 1) preoce D in per de adaptare, corectia prin modif nr prize4 ,) tardi!e
D control la > luni, conc toice
Carbamazepina5 ,00mg cu ma*or treptata4 C6 D bloc 3', aritmii,
glaucom, adenom, insuf card4 <3 D somnolenta, ataie, tremor4
erostomie, sudoratie, fotosensib
Ac valproic5 dupa masa 1/0.-00mg4 C6 D sdr hemoragic
Saruri de litiu: conc in singe 0.>.1.0mmol&l, ef curati! peste ,/.,/zile,
remisii 10.1,ani
&))'R)PE /&E8R)')&ICE1
Clasi$icare5
6.)er pirolidonei"piracetam, aniracetam, oiracetam)
66. )er piridoinei"piritinol)
666. )er A3(3"ac gama.aminobutric, oibat de 7a, fenilbut)
6'. )er dimetilaminoetanolului D dimetilaminoetanol, meclofenoat,
euclidan
'. 3ntioidanFii D dibunol, gutiminE, meidol
'6. Subs cerebro!asculare D !inprocetinE, cinarizinE, pentoifilinE
MA: intens proc energ in creier prin . stimularea utilizErii
glucozei4creGterea sintezei de 3#P, 3<7, proteine fosfolipide4 intens
proce respir Jn mitoc4 6nfl poz asupra membr cll Gi nucleare, aparat lizoz,
mitoc, riboz4 CreGt tonus Gi acti! f.le a struc Gi cent ner!4 (loc acF compon
proagreg ale tromboc4 'asodil cerebralE.
E$ectele5
6. 3cF Gi restab funcFiile asociati!e Gi integrati!e superioare, manifestate
prin:
. concentrarea atenFiei4
. ameliorarea procesului de Jn!EFare Gi memorizare
. micGorarea numErului de greGeli Gi timpului la rezol!area problemelor
. accelerarea Gi facilitarea transferului informaFiei Jn memoria de lungE
duratE.
66. Ma*orarea tonusului Gi acti!itEFii funcFionale:
restabilirea interesului faFE de mediul ambiant, optimismului, Jncrederii Jn
sine4
ma*orarea tonusului general la bEtrNni, la bolna!ii cu neuroze Gi la
persoanele cu supraobosealE, dezadaptare4
666. CreGterea rezistenFei S7C Gi organismului la diferite agresiuni
"hipoie, hiper.sau hipotermie etc).
6'. 3ccelerarea proceselor reabilitErii funcFionale Gi reparati!e dupE
traume, neuroinfecFii, intoicaFii, ischemii cerebrale.
'. 3cFiune antistres Gi profilaia dereglErilor posibile
'6. 3meliorarea circulaFiei cerebrale
'66. Efect antiagregant.
Ind 5 insuf cerebro!asc cronice de orig organicE Gi f.lE. Encefalopat Gi
stEri cerebroastenice de dif genezE
deficit de memorie Gi atenFie, comportament, perioada de reabilitare. tulb
de comportament Gi adaptare la mediu4 retenFia dez!oltErii psihomotorii4
tratamentul maladiilor nerurologice Gi psihice4 afecFiunilor creierului la
nou.nEscuFi dupE traume, hipoie4 enurezE nocturnE. #ulburEri cauzate de
alcoolism. MigrenE, cefalee rebelE, ameFeli, ne!ralgia trigementului,
sindromului radicular dureros. Mn unele stEri acute: dereglEri tranzistorii a
circulaFiei cerebrale, ictus ischemic, traume, meningite.Coma traumaticE Gi
toicE, delirium tremens
CI 5Ara!iditate, lactaFie Sensibilitate la preparat 3fecFiuni renale Gi&sau
hepatice gra!e )ereglEri ale hemopoezei Maladii sistemice ale Fesutului
con*uncti! Miastenie gra!E )ermatoze se!ere Psihoze endogene cu
neliniGte Gi agitaFii.
RA 5 7er!ozitate, ecitaFie, iritabilitate, neliniGte.#ulburEri de sonm
"insomniii sau somnolenFE).#remor. )ereglEri gastrointestinale "greaFE,
!omE, constipaFie sau diaree) Gi ficatului "ma*orarea tranzistorie a
transaminazelor).<eacFii alergice cutanate Gi pe mucoase. )ereglEri ale
hemopoezei "leucopenie, eozinofilie, trombocitopenie).
;iracetam -0 la >0 mg&2g subdi!izate Jn , sau chiar -.+ prize.
;iritinolul ,00 mg - ori & zi
9cidul gama-aminobutric 0,/.1,,/ g - ori&zi
%eclo-eno8atul 0,/ g dimineaFa Gi la prNnz pe o duratE de +.? sEptEmNni
A&'IDEPRE*I+E
Clasi$icare5
)upE predominarea efectelor
1) cu efect sedati!.. amitriptilinE, trimipraminE, trazodonE,
,) cu efect acti!ator.. imipraminE, nortriptilinE, tranilciprominE
-) cu efect echilibrant. clomipraminE, maprotilinE, dosulepinE
+) cu efect aniolitic . alprazolam, flu!oaminE, amitriptilinE
E$ecte5
1. #imoleptic "antidepresi!) D capac de a ridica, restabili dispoziFia.
#reptat dispar simpt carac D tristeFea, pesimismul, durerea moralE,
senzaFiile de prisos, de autoacuzare, disperare, inhibiFia psihomotorie,
tulburErile de somn "Jndeosebi trezirea precoce), ideile suicidale,
diminuarea apetitului.
,. #imeretic "acti!ator, stimulant) D amelior dispoziFiei se asociazE cu
acti!are psihomotorie, restabilirea moti!aFiei, iniFiati!ei, JnlEturarea
aboselei psihice Gi fizice. Lneori poate fi cauza de agitaFie, insomnie.
-. Sedati! Gi aniolitic "ad*u!ant) D capacitatea de a JnlEtura emoFiile
negati!e, spaima, neliniGtea "lipseGte acest efect la 6M38), gradul de
reacFie la stimului eogeni,
+. 3nalgezic propriu Gi de potenFare a preparatelor analgezice D dupE
potenFE nu cedeazE neurolepticelor.
/. 3nticolinegic D uneori destul de semnificati!, Jndeosebi din partea
sistemului cardio!ascular, manifestat prin tahicardie, hipotensiune,
uscEciune Jn gurE etc.
6) 'asodilatator D cauzate preponderent prin blocada .adrenoreceptorilor
Gi manifestate prin hipotensiune arterialE, tahicardie.
1. Membranostabilizator D de tip chinidinic cu deprimarea miocardului.
?. 3noreigen D efect ad*u!ant rezultat posibil, din efectul timeoretic.
;. 3ntihistaminic.
10. Serotoninolitic.
11. Simpatomimetic D efecte cardio!asculare
caracteristice pentru 6M38.
Ind5 depresii de diferitE genezE, la bolna!i cu maladii somatice, stEri
asteno.depresi!e, enureza nocturnE funcFionalE, tratamentul diferitor
dereglEri fizice Gi psihice, dureri cronice rebele cu elemente de depresie
Gi&sau potenFarea analgezicelor
CI5 glaucom, retenFie urinarE, adenom de prostatE, b card orga, instab #3,
h#3, dereg de conduct, insuf hep, insuf renalE, epilepsie, sarcina
RA5 colinolitice "uscEciune Jn gurE, constipaFie, hipomotilitate intestinalE,
retenFie urinarE etc).cardio.!asculare "tahicardie, palpitaFii, aritmii,
hipotensiune arterialE, hipertensiune arterialE) digesti!e "greaFE, !omE,
icter, hepatitE, diaree, colici etc)hematologice "leucopenie, eozinofilie,
trombocitopenie) neurologice "sedaFie, somnolenFE, slEbiciune, obosealE,
ataie, tremor, ecitaFie, iritabilitate, insomnie etc) alergice "urticarie,
dermato!asculitE etc) di!erse "fenomenul rebound, creGterea masei
corporale, dereglEri endocrine Gi a funcFiilor seuale etc).
(IP&)'ICE
Clasi$icare5
Durata! scurta "10.1/ min) D brotizolam, triazolam, clotiazepam4 medie
",0.+0min) D nitrazepam, amobarbital, cloropiramina4 lunga "+0.>0min) D
flurazepam, diazepam, barbital
#armacodinamic!
1) hipnoinductoare D benzodiazepine "nitrazepam, flurazepam,
midazolam)4 nebenzodiazepine "zolpidem, zopiclona)4 sedati!e4
neuroleptice4 antidepre4 melatonina
,) hipnocoreciti!e . barbiturice "fenobarbital, barbital, pentobarbital)4
deri! alifatici "cloralhidrat, carbromal)4 piperidindione "metiprilona)4
chinazolone "metacla!ona)4 51.atihistam "difenhidramina, prometazina)
Corectarea hiposomniilor! #rat patol de baza , igiena somnului, electia
preparatului depinde de momentul manifestarii hiposomniei "initial,
terminal, intermitent, in!ersarea ritmului zi.noapte).
Preparatele hipnotice trebuie sE corespundE unor cerinFe destul de
importante ca:
sE posede acFiune rapidE Gi sigurE4
sE nu manifeste efect iritant asupra mucoasei tubul digesti!, gust Gi miros
neplEcut4
sE fie inacti!ate Gi eliminate rapid, deci sE nu cumuleze Gi sE nu manifeste
postacFiune4
sE nu eercite influenFe nefa!orabile asupra organelor Gi sistemelor4
sE nu dez!olte toleranFE Gi dependenFE4
sE nu posede efect teratogen.
9enzodiazepinele nitrazepam, flurazepam, midazolam
MA5. se fieazE cu receptorii benzodiazepinici, care formeazE un sediu
specific de cuplare, numite subunitEFile alfa ale glicoproteinei receptoare a
A3(3.3 receptorilor. Mn aGa fel benzodiazepinele induc modificEri
conformaFionale a moleculei receptoare cuplatE cu canalele de cl
.
prin
creGterea afinitEFii subunitEFii beta a receptorilor A3(3.3 faGE de
mediatorul sEu cu deschiderea canalelor de clor, influul acestor ioni Jn
celulE Gi hiperpolarizarea membranei. Mn aGa fel, benzodiazepinele nu
acFioneazE ca substituienFi pentru A3(3, dar necesitE prezenFa
mediatorului pentru a cEpEta un rEspuns, deci sunt substanFe A3(3.ergice
cu acFiune indirectE, deoarece Jn dificitul neurotransmiFEtorului, ele nu.Gi
realizeazE efectele. Se presupune cE Jn componenFa compleului receptori
A3(3 B receptori benzodiazepinici se include o polipeptidE A3(3.
modulinE, care poate modula interacFiunea Jntre aceGtea.(enzodiazepinele
faciliteazE transmisia A3(3.ergicE la ni!elul scoarFei cerebrale,
hipocampului, zonei limbice, hipotalamusului, substanFei nigra, scorFei
cerebeloase Gi mEdu!ei spinErii.E$ectul dau impresia unui somn profund Gi
re!igorant4micGoreazE latenFa instalErii somnului4cresc timpul total al
somnului "mai ales cNnd acesta este micGorat)4ma*oreazE pragul de trezire
Gi diminueazE numErul de treziri nocturne4reduce durata stadiului 1, iar
cele ca tranchilizante D o prelungesc.cresc durata stadiului , toate
benzodiazepinele4somnul cu unde lente stadiului - Gi mai ales + este
micGorat4Jn mod caracteristic, durata somnului rapid este micGoratE numai
la dozele mari. =a unii insomnici, precum Gi la bolna!ii ne!rotici sau
psihotici, este posibilE chiar prelungirea somnului rapid4cantitatea Gi ritmul
secreFiilor homorale din timpul somnului D hormon de creGtere, prolactinE,
hormon luteinizant D nu sunt modificate4oprirea tratamentului dupE
administrarea Jn fiecare searE cNte!a sEptEmNni, determinE un rebound al
somnului rapid Gi al celui cu unde lente, dar fenomenul !ariazE pentru
diferite benzodiazepine.Indica-iile tratamentul insomniilor.Jn tratamentul
bolilor somatice sindrom premenstrual, colopatii etc. "datoritE efectului
sedati! Gi tranchilizant).tratamentul epilepsiei Gi con!ulsiilor simptomatice
"tetanos, eclampsie, la alcoolici etc).premedicaFie "pregEtirea preoperatorie
Gi preanestezicE, Jngri*irea postoperatorie).neuroze.inducerea, menFinerea
sau completarea anesteziei generale. delirium tremens, abstinenFa, stEri
confuzionale la alcoolici.Reac-iile adverse efect postacFiune D e cu mul
mai puFin pronunFat ca la barbiturice.fenomenul rebound D e cu mult mai
slab ca la barbiturice.dependenFa medicamentoasE D riscul e cu mult mai
mic "mai frec!entE toleranFa Gi dependenFa psihicE, sindromul de
abstinenFE e rar Gi minor).mai frec!ente: slEbiciune, ataie, cefalee,
tulburEri de !edere, !erti*, greaFE, !omE, diaree, modificEri ale gustului.mai
rar: creGterea Jn greutate, diminuarea libidoului Gi tulburEri menstruale.stEri
paradoale la bEtrNni "ecitaFie, iritabilitare etc.)
AI&*
C.A*IFICARE5
6.3ntiinflamatorii nesteroidiene:
3.7eselecti!e "acFioneazE prin intermediul ciclooigenazei 6 Gi
ciclooigenazei 66):
1.SalicilaFii: acidul acetilsalicilic,acetilsalicilatul de lizinE,salicilatul de
metil,salicilamida,diflunisalul
,.)eri!aFii de pirazolonE Gi pirazolidinE:
Fenazona,aminofenazona,propifenazona,fenilbutazona,oifenbutazona,2eb
uzona,azapropazona,metamizolul sodic
-.3cizii indolacetici Gi analogii lor:
6ndometacina,sulindacul,etodolacul,2etorolacul,tolmetina
+.3cizii arilacetici:)iclofenacul,alclofenacul,nabumetona,lonazolac
/.3cizii
arilpropionici:6buprofenul,flurbiprofenul,2etoprofenul,fenoprofenul,napro
enul,acidul tiaprofenic,carprofenul
>.FenamaFii:acidul flufenamic,acidul mefenamic,acidul
meclofenamic,acidul niflumic
1.8icamii:Piroicamul,tenoicamul
?.)eri!aFii paraaminofenolului:Fenacetina,paracetamolului
(.Selecti!e:7imesulida,meloicamul,celecoibul "Jn curs de e!aluare
clinicE)
Particularitile mec de aciune i e$ectelor $armacodinamice ale
in,ibitorilor neselectivi ai cicloo%igenazei5Farmacodinamia: printre
mecanismale care contribuie la realizarea efectului antiinflamator o
importanFE deosebitE Ji re!ine mecanismului de inhibare a sintezei
prostaglandinelor. 6nter!enFia preparatelor se face la o etapE pecoce a
acti!itEFii sistemului prostaglandin D sintetazic. Este inhibatE enzima
ciclooigenaza, care catalizeazE ciclizarea oidati!E a acidului arahidonic
cu formarea de endoperoizi ciclici, precursori ai prostaglandinelor,
prostaciclinei, tromboanilor.Mn ultimii ani s.a mai constatat cE
antiinflamatoriile nesteroidiene pEtrund Jn stratul fosfolipidic a
membranelor celulelor imunocompetente inhibJnd, preJntJmpinJnd
acti!area celularE Jn fazele timpurii ale inflamaFiei. 3ntiinflamatoriile
nesteroidiene mEresc cancentraFia Jn #.limfocite a ionilor de calciu care
contribuie la proliferarea lor Gi la sinteza interlei2inei.,. MncE un mecanism
posibil al acFiunii antiinflamatorii a compuGilor nesteroidieni D inhibarea
acti!itEFii neutrofilelelor cauzatE de acFiunea asupra proteinei.A.
Principalele e$ecte $armacodinamice ale antiin$lamatoriilor
nesteroidiene5efectul antiinflamator4efectul analgezic4efectul
antipiretic4diminuarea agregErii plachetelor "efectul antiagregant)4efectul
desensibilizant moderat.
Efectul antiinflamator: 3cFiunea antiinflamatorie se datoreazE celor douE
mecanisme descrise anterior:
a. 6nhibarea sintezei prostaglandinelor4
b. (locarea a cti!Erii neutrofilelor datoritE interacFiunii cu proteina A
"la concentraFii mari a preparatelor).
Prostaglandinele, Jndeosebi prostaglandina E,, se formeazE Jn cantitEFi
crescute Jn Fesuturile supuse agresiunii.Ele contribuie la generarea
inflamaFiei pro!ocNnd !asodilataFie, creGterea permeabilitEFii capilarelor,
apariFia edemului, eritemului Gi a durerii.6nhibJnd sinteza
prostaglandinelor, antiinflamatoriile nesteroidiene JmpiedicE fenomenele
congesti! D eudati!e ale inflamaFiei.
+fectul analgezic se datoreazE inhibErii sintezei prostaglandinelor Jn
focarul de inflamaFie cu diminuarea acFiunii algogene a bradi2ininei,
totodatE diminuarea eudErii contribuie la o presiune mecanicE scEzutE
asupra terminaFiunilor ner!oase sensiti!e
+fectul antipiretic*Patogenia febrei implicE formarea crescutE de
prostaglandine, mai ales PAE, la ni!elul hipotalamusului sub influenFa
inductoare a substanFelor pirogene Gi a cito2inelor. 3ntiinflamatoriile
nesteroidiene, inhibJnd ciclooigenaza diminuiazE respecti! Gi sinteza
localE a prostaglandinelor Jn hipotalamus, fapt ce permite normalizarea
temperaturii crescute.
Aciunea antiagregant se datoreazE JmpiedicErii sintezei de tromboan
3,, compus de tip prostaglandinic care declanGeazE faza a 66.a a agregErii.
3cidul acetilsalicilic ire!ersibil inhibE ciclooigenaza Jn plachete. )in
aceste considerente, utilizarea preparatului Jntr.o singurE prizE diminuiazE
agregarea plachetelor pe +? ore, timp mult superior eliminErii preparatului
din organism. <estabilirea capacitEFii de agregare are loc odatE cu
formarea plachetelor noi. 3lte preparate antiinflamatorii nesteroidiene
inhibE re!ersibil enzima, de aceea Jn mEsura diminuErii concentraFiei
plasmatice a preparatelor capacitatea de agregare a plachetelor circulante
cu sJngele se restabileGte.
Indica-iile cu elecFia preparatelor antiinflamatorii nesteroidiene:3rtritE
reumatoidE.<eumatism, inclusi! Gi nearticular.8steoartritE.3steoartrozE
deformantE.Colagenoze.SpondilitE anchilozantE.=umbago.3fecFiuni
inflamatorii a ner!ilor periferici.3fecFiuni periarticulare acute "bursite,
tendinite, sino!ite etc.).3fecFiuni inflamatorii a Fesutului con*uncti!, a
muGchiilor.Sindromul algic de intensitate moderatE "cefalee, dureri
dentare, artralgii, mialgii, neuralgii, dismenoree).Sindromul algic Gi
inflamator Jn infecFii, dupE inter!enFii chirurgicale Gi traume.)ismenoree
primarE.AutE.StEri febrile.Profilaia trombozelor.ElecFia preparatelor se
face FinJnd cont de diagnostic, potenFa antiinflamatorie, analgezicE,
antifebrilE Gi toicitatea preparatelor.Contraindica-ii5Llcerul gastric sau
duodenal Jn e!oluFie.5ipersensibilitate Gi alergie specificE la preparatele
antiinflamatorii nesteroidiene.5emopatii Gi diateze
hemoragice.6nsuficienFa renalE gra!E.#impul sarcinii Gi la copii
"fenilbutazona, indometacina D Gi la !Jrstnici).Reac-iile adverse5Aciunea
ulcerigen* Aciunea nefrotoxic0 Aciunea .epatotoxicManifestrile
3ereglrile din partea ,%.Se pot manifesta prin cefalee, ameFeli,
dereglEri de somn, halucinaFii.6ndometacina se poate depozita Jn retinE,
cornee pro!ocJnd retinopatie, cheratopatie. 3dministrarea JndelungatE a
ibuprofenului poate pro!oca ne!rita ner!ului optic. Este posibilE a
diminuare tranzitorie a auzului la administrarea indometacinei,
ibuprofenului, pirazolidinelor, acidului acetilsalicilic.3ereglrile
.ematopoezei se JntJlnesc comparati! rar Gi se pot manifesta prin anemie,
trombocitopenie, leucopenie, agranulocitozE "la administrarea deri!aFilor
pirazolidinici, indometacinei, acidului acetilsalicilic).Sunt re!ersibile dupE
suspendarea administrErii. 8 e!oluFie mai gra!E are afectarea neutrofilelor.
7eutropenia poate fi pro!ocatE de metamizol, fenacetinE, mai rar de
fenilbutazonE, indometacinE.Farmacocinetica antiin$lamatoriilor
nesteroidiene5 toate prepartele au o absorbFie Gi o biodisponibilitate JnaltE
dupE administrarea oralE. 3supra gradului de absorbFie poate influenFa
interacFiunea preparatelor cu antiacidele Gi substanFele alimentare.#oate
preparatele, cu ecepFia acidului acetilsalicilic, se leagE de proteinele
plasmatice Jn proporFie mare ";0.;;9), fapt ca contribuie la interacFiunea
cu alte medicamente la aceastE etapE a procesului
farmacocinetic.3ntiinflamatoriile nesteroidiene se metabolizeazE de regulE
Jn ficat, metaboliFii se liminE cu urina. Produsele biotransformErii
ma*oritEFii co!JrGitoare a preparatelor nu posedE acti!itate farmacologicE
cu ecepFia fenilbutazonei, un metabolit al cEreia "oifenilbutazona) are
acFiune antiinflamtorie.Eliminarea din organism a metaboliFilor se face
preponderent pe cale renalE.
DERI+A'II !AMI&)C(I&).I&ICI
Mecanismul de ac-iune5 Clorochina Gi hidroiclorochina JmpiedicE
reacFia limfocitelor # la mitogene, deprimE chemotaia leucocitelor,
stabilizeazE membranele lizozomale, inhibE sinteza acizilor nucleici.
6nhibNnd eliberarea interlei2inei.1 din monocite, preparatele limiteazE
eliminarea PAE, Gi a colagenazei din celulele sino!iale. )iminuNnd
eliminarea limfochinelor, JmpiedicE formarea clonilor de celule
sensibilizate Gi acti!area sistemului complementului.Efectul se dez!oltE
lent, dupE o perioadE de latenFE de +.1, sEptEmNni. Efectul maimal se
intaleazE peste >.10 luni dupE Jnceputul administrErii.Farmacocinetica5
(iodisponibilitatea clorochinei la administrarea oralE este de ;09. Se
leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de //.>19. Se distribuie larg Jn
organism, cantitEFi considerabile se depun Jn Fesuturi. ConcentraFia
clorochinei Jn plEmNni, ficat, rinichi, leucocite este de +00.100 ori mai
mare ca Jn plasmE, Jn Fesuturile ochilor Gi a creerului de -0 ori mai mare ca
Jn plasmE. #rece bariera placentarE, se leagE de 3)7, inhibNnd sinteza
proteinelor Jn Fesuturile fetale.Indica-ii pentru administrare5Poliartrita
reumatoidE, Jn caz de ineficienFE a antiinflamatoriilor nesteroidiene.Forme
uGoare de lupus eritematos diseminat Gi alte colagenoze.LrticEria
solarE.Porfiria cutanatE tardi!E.Malaria. 3mebiaza
hepaticE.Contraindica-ii5<etinopatiile.Sarcina.Psoriazul "inclusi! artrita
psoriaticE)Se impune prudenFE Jn administrare, sau se e!itE utilizarea
clorochinei Jn:insuficienFE renalE, epilepsie, deficitul de glucozo.>.
fosfatdehidrogenazE "risc de anemie hemoliticE), stErile de deprimare a
hematopoezei.Reac-ii adverse5<eacFiile ad!erse apar rar Gi ca regulE nu
impun suspendarea administrErii preparatului.Clorochina pro!oacE
ocazional tulburEri digesti!e cauzate de diminuarea secreFiei "greFuri,
inapetenFE, anoreie, diaree, meteorism), prurit, erupFii cutanate,
pigmentarea cErEmizie a unghiilor Gi mucoaselor, decolorarea
pErului.3dministrarea JndelungatE determinE un risc sporit de reacFii
ad!erse datoritE acumulErii Jn organism a preparatului. Se poate produce
retinopatie cu tulburEri de !edere.acomodare dificilE, diplopie, Jngustarea
perifericE a cNmpului !izual Gi deficit de !edere central. <areori pot fi
dereglEri hematopoetice: leucopenie, trombocitopenie, anemie hemoliticE.
C)MP8*II A8R8.8I
Mecanismul de ac-iune0 propriet-i $armacodinamice.3urul este preluat
de sistemul reticulo.endotelial Gi se concentreazE Jn ganglionii limfatici Gi
Jn macrofage, rEmNne timp Jndelungat Jn sino!iale.3urul diminuiazE
acti!itatea fagocitarE a macrofagelor, leucocitelor, sino!icitelor, JmpiedicE
captarea de cEtre ele a antigenilor Gi eliminarea interlei2inei.1, fapt ce
contribuie la inhibarea transformErii Gi proliferErii limfocitelor, inhibarea
funcFiei limfocitelor # Gi (, inhibarea producerii de cEtre (.limfocite a 6g
"inclusi! a factorului reumatoid) Gi a formErii compleelor imune.
3lte acFiuni ce determinE eficacitatea sErurilor de aur:inhibarea
complementului4inhibarea eliberErii de PgE, din sino!icite Gi de
leucotriene "(+, C,) din leucocitele polimorfonucleare4inhibarea acti!itEFii
enzimelor lizozomale4modificarea colagenului prin creGterea numErului de
legEturi JncruciGate.Propriet-i $armacocinetice53urotiomalatul de sodiu
Gi aurotioglucoza se administreazE . i&m sub formE de sEruri hidrosolubile
care conFin /09 aur. 3urotioprolul este o suspensie uleioasE care conFine
--,>9 aur Gi se administreazE de asemenea i&m. 3urotiosulfatul de sodiu
conFine aur -19 Gi este un preparat in*ectabil intra!enos. 3uranofinul este
un preparat pentru administrare oralE, conFine ,;9 aur.)upE administrarea
i&m a preparatelor, concnetraFia maimalE Jn plasmE se realizeazE peste ,.>
ore. 3uranofinul dupE administrarea oralE are o biodisponibilitate de ,/9
Gi realizeazE concnetraFia plasmaticE maimalE Jn 1,/.,,/ ore. CompuGii
aurului se leagE de proteinele plasmatice Jn proporFie de ;0.
;/9.)istribuFia aurului Jn organism este neuniformE. Se acumuleazE Jn
sistemul reticuloendotelial, Fesutul limfoid, mEdu!a hematopoeticE, ficat,
splinE, rinichi.Mn proporFie de 1;9 se fieazE Jn piele, Jn lichidul sino!ial
realizeazE concentraFii de /09 din concentraFia plasmaticE.#rece rEu
bariera placentarE, cantitEFile din lapte sunt neJnsemnate.3urul se eliminE
foarte lent din organism . ,0./09 dintr.o dozE unicE persistE Jn organism
pNnE la > luni de la administrare.#impul de Jn*umEtEFire plasmatic este de
/,/ zile pentru doza de /0 mg. Cantitatea totalE din organism se
Jn*umEtEFeGte Jn >1 zile Jn cazul administrErii auranofinului Gi Jn ,/0 zile Jn
cazul administrErii aurotiomalatului de sodiu. Eliminarea se face Jn
proporFie de 109 ">0.;09) prin urinE Gi -09 "10.+09) prin
scaun.Indica-ii pentru administrare5Poliartrita reumatoidE, cNnd persistE
fenomenle de sino!itE acti!E dupE -.+ luni de tratament cu antiinflamatorii
nesteroidiene sau Jn cazurile de boalE !eche cu manifestEri de inflamaFie
acti!E Gi modificEri erozi!e.Poliartrita reumatoidE *u!enilE.3rtrita
psoriaticE.Contraindica-ii53fecFiunile hepatice gra!e, nefritele,
insuficienFa cardiacE, alterErile hematologice importante, lupusul, eczema
Gi dermatozele e!oluti!e.Reac-ii adverse5<eacFiile ad!erse se JntNlnesc
frec!ent, la o treime din bolna!ii care administreazE compuGii de aur, la
circa 109 din bolna!i sunt se!ere. Patogenia lor este predominant de
naturE imunE. Cele mai frec!ente sunt manifestErile cutanate "10.1/9)
care se pot manifesta la Jnceput prin erupFii eritematoase, uneori JnsoFite de
eozinofilie Gi care Jn continuare pot e!olua Jn forme mai gra!e D eritem
nodos, dermatitE buloasE sau efoliati!E dacE nu se suspendeazE
administrarea.
DERI+A'II 'I).ICI
;enicilamina,derivat tiolic)!Mecanismul de ac-iune0 propriet-i
$armacodinamice. Mecanismul de acF*une nu este cunoscut definiti!. Jn
artrita reumatoidE pro!oacE o scEdere importantE factorului reumatoid,
datoritE capacitEFii de a desface punFile disulfidice a macroglobulinelor Gi
datoritE acFiunii principale a preparatului . influenFErii sistemului de
imunitate "inhibE sinteza imunoglobulinelor de cEtre limfocitele (,
diminueazE formare compleelor imune, includerea sistemului
complementului Jn procesul patologic, sinteza colagenului inhibNnd sinteza
mucopolizaharidelor Gi eliberarea lor din celulele
mezenchimale).Farmacocinetica.)upE administrarea oralE, penicilamina
se absoarbe Jn propor~Fie de +0.>09 "Jn medie . /09).3limentele
diminueazE esenFial biodisponibilitatea preparatului.Penicilamina se leagE
intens de proteinele plasmatice "?09), concentraFia maimE Jn plasmE se
determinE peste + ore. 6n ficat se transformE Jn doi metaboliFi hidrosolubili
neacti!i, care se eliminE prin rinichi. ParFial, preparatul se eliminE sub
formE neschimbatE cu masele fecale Gi cu urina. #impul de Jn*umEtEFire
plasmaticE este de /+ ore.Indica-iile5formele se!ere, e!oluti!e, !echi de
poliartritE reumatoidE, care nu cedeazE la tratamentul obiGnuit Gi cu
compuGii de aur4unele forme de poliartritE reumatoidE *u!enilE4unele
forme de sclerodermie4intoicaFiile cu unele metale grele4boala
Tilson.Contraindica-iile5 7u se poate indica penicilamina la pacienFii cu:
nefropatii, he. matopatii, lupus eritematos diseminat, miastenie gra!E,
dermatoze se!ere, alergie la peniciline, insuficienFE renalE, Jn timpul
sarcinii.Reac-iile adverse5Penicilamina pro!oacE frec!ent efecte nedorite
"la /0.?09 b0 na!i), Jn ma*oritate de naturE imunologicE.
Cele mai frec!ente sunt afectarea pielii Gi a mucoaselor . erupFii
eritematoase pruriginoase, stomatite, care pot apErea indiferent de stadiul
tratamentului Gi pot di sau dispare la micGorarea dozei.<areori,
administrarea penicilaminei poate pro!oca sindroame care aratE tulburEri
imunologice gra!e: lupus eritematos sistemic, dermatomiozitE, miastenie
gra!E, sin~drom Aoodpasture, pemfigus, anemie hemoliticE, tireoiditE.
Fenomenele sunt re!ersibi~le dacE medicaFia este JntreruptE la timp.=a
administrarea penicilaminei sunt posibile Gi alte reacFii ad!erse: pierderea
ca~pacitEFii gustati!e sau gust metalic Jn gurE, anoreie, greFuri, !omE,
hiperplazia glandei mamare, alopecie, dereglEri psihice.
IM8&)*8PRE*I+E CI')')?ICE
Mecanismul de ac-iune0 propriet-i $armacodinamice5Mn aceastE grupE
sunt incluse preparate cu structurE chimicE di!ersE, dar care au o
proprietate comunE de a inhiba proliferarea celulelor influenFNnd
metabolismul acizilor nucleici. Ele deregleazE sinteza acizilor nucleici Gi a
proteinelor Jn di!erse Fesuturi, dar acFiunea este mai e!identE Jn Fesuturile
cu multiplicare intensE "tumorilor maligne, mEdu!a hematopoeticE,
mucoasa gastrointestinalE, gonadele).
Medicamentele citotoice, administrate timp Jndelungat, Jn doze mici,
manifestE acFiune imunodepresi!E. Eficacitatea se datoreGte interferErii
capacitEFii organismului de a rEspunde la agresiunea imunologicE prin
afectarea celulelor imunocompetente Gi a altor tipuri de leucocite Gi celule
con*uncti!e, prin deprimarea sintezei imunoglobulinelor "inclusi! a
factorului reumatood), a cititiinelor Gi a compleelor imune.
Farmacocinetica5%iclofosfamida se absoarbe bine din intestin, are o
biodisponibilitatea de 1+/. 3*unsE Jn ficat, se transformE sub influenFa
sistemului citocrom P.+/0, formNnd un metabolit acti! aldofosfamida Gi
alFi metaboliFi practic inacti!i. 3ldofosfamida, a*unsE Jn diferite Fesuturi, se
desface la ni!elul celulelor sensibile Jn fosforamid.iperitE Gi acroleinE,
metaboliFi acti!i Gi toici. #impul de Jn*umEtEFire mediu al ciclofosfamidei
Jn plasmE este de +.1 ore.Se eliminE cu urina sub formE de metaboliFi
acti!i, inacti!i Gi sub formE neschimbatE ",09 din doza administratE). Mn
insuficienFE renalE intensitatea efectelor, inclusi! a celor toice,
creGte.Indica-ii pentru administrare5poliartrita reumatoidE4lupus
eritematos disemninat4sclerodermia4!asculitele sistemice4polimiozita &
dermatomiozita4alte afecFiuni imunopatologice Gi proliferati!e.&9@)in
cauza se!eritEFii reacFiilor ad!erse, Jn special a celor oncogene,
hepatotoice, de inhibare a hematopoezei, imunodepresi!ele se indicE
numai atunci cNnd tratamentul cu alte preparate este ineficient.&9@
Preparatele citotoice sunt incompabile cu sarcina.Reac-ii adverse5
6munodepresia fa!orizeazE apariFia Gi rEspNndirea infecFiilor "!irale,
bacteriene, micotice) datoritE deprimErii mecanismelor de apErare
imune.3cFiunea supresi!E asupra mEdu!ei hematogene poate fi JnsoFitE de
leucopenie, trombocitopenie, anemie.#oicitatea gastricE a citotoicelor se
poate manifesta prin dereglEri dispeptice, stomatitE, gastritE, ulcer gastric.
3fectarea gonadelor se poate complica cu sterilitate, mutaFii. =a
administrarea citotoicelor persistE riscul cancerigen datoritE perturbErii
aparatului genetic al celulelor Gi deprimErii imunitEFii.
AI*/glucocorticoizii1Mecanism de actiune5=a acFiunea
glucocorticoizilor se sintetizeazE lipocortina care inhibE fosfolipaza 3, Gi
se JmpiedicE iniFierea cascadei acidului arahidonic Gi respecti! sinteza
prostaglandinelor, le. ucotrienelor, factorului agregErii plachetare "P3F),
mediatori responsabili de inflamaFie. Alucocorticoizii prin reglare poziti!E
cresc epresia unor nucleaze implicate Jn scindarea 3)7.ului, acesta,
probabil, contribuie la apoptoza celulelor limfatice.
Clasi$icare5
A.Dup modul de administrare se subdivizeaz n5
.pentru administrarea enteral: cortizon acetat, hidrocortizon acetat,
prednison, prednisolon, metilprednisolon, triamcinolonE, deametazonE,
betametazonE4
-pentru administrarea parenteral0.intra!enoasE: hidrocortizon
hemisuccinat, prednisolon hemisuccinat, pred~nisolon clorhidrat sau sodiu
fosfat, metilprednisolon clorhidrat sau hemisuc~cinat, deametazonE sodiu
fosfat, betametazonE sodiu fosfat4
.intramuscularE: hidrocortizon acetat, prednisolon acetat, metilprednisolon
acetat Gi ciclopentilpropionat, triamcinolonE acetonid, plus cele pentru
admi~nistrarea intra!enoasE . hidrocortizon hemisuccinat, prednisolon
hemisucci~nat, prednisolon clorhidrat sau sodiu fosfat, metilprednisolon
clorhidrat sau hemisuccinat, deametazonE sodiu fosfat, betametazonE
sodiu fosfat4
.pentru utilizarea topic "Jn otorinolaringologie, oftalmologie,
dermatologie etc.): hidrocortizon, prednisolon, flumetazonE, fluocortolon,
fluocinolonE ace~tonid, mazipredon, clobetazol, mometazonE,
galometazonE, budesonidE, fluni. solidE, beclometazonE, fluticazonE etc.4
-pentru administrarea in.alatorie0 beclometazonE, budesonidE,
flunisolidE, fluticazonE.
9.Dup intensitatea e$ectului5
puFin acti!e . cortizon, hidrocortizon "o unitate de acti!itate $ ,0.,/
mg)4
acti!e . prednison, prednisolon, metilprednisolon, triamcinolonE "o
unitate de acti!itate $ +./ mg)4
foarte acti!e . deametazonE, betametazonE "o unitate de acti!itate $
0,/ . 0,1/ mg).
(. )upE efectele de bazE "antiinflamator Gi mineralocorticoid):
posedE efect antiinflamator Gi mineralocorticoid "1:1) b cortizon,
hidrocor~tizon4
efect antiinflamator marcat Gi mineralocorticoid slab "-./:1) .
prednison, prednisolon, metilprednisolon4
efect antiinflamator puternic, mineralocorticoid practic lipseGte "-0:1)
. triamcinolonE, deametazonE, betametazonE.
C. Dup durata ac-iunii /'# " n plasm <i '#" al e$ectului biologic15
scurtE . # Jn plasmE . ;0.1,0 min, f0/ biologic . ?.1, ore: . cortizon,
hidrocortizon4
medie . #0 / Jn plasmE k ,00 min, #0d biologic .1,.-> ore .
prednison, pred~nisolon, metilprednisolon, triamcinolonE4
lungE . #W/ Jn plasmE S -00 min, #0/ biologic . ->./+ ore:
deametazonE, betametazonE.
Indica-iile5
Bcu scop de substituFie Jn: insuficienFa corticosuprarenalE acutE "primarE
Gi&sau secundarE) Gi cronicE4
Bcu scop de supresie Jn: disfimcFia "hiperplazia) congenitalE a
corticosuprare. nalelor4
Bcu scop farmacodinamic "paliati!) Jn:Maladiile reumatice4maladiile
sistemice ale Fesutului con*uncti! "colagenoze): lupusul erite. matos
diseminat4 poliartrita nodoasE4 nefrita lupicE4 polimiozita etc.4
.afecFiunile articulare: poliartrita reumatoidE4 reumatismul poliarticular
acut4 artrita acutE gutoasE4 artroza deformantE4 tendinite, bursite.
.(olile renale: glomerulonefritE "rapid progresi!E, mezangiocapilarE)4
sin~drom nefrotic4 glomeruloscleroza focalE4 nefrita lupicE4
.Maladiile hepatice Gi digesti!e: hepatita cronicE acti!E, necroza hepaticE
subacutE4 hepatita alcoolicE "formele gra!e)4 ciroza hepaticE "cazuri
selecFio~nate)4 colita ulceroasE nespecificE4 boala Crohn "ileita terminalE)4
.3fecFiunile oftalmice: iridociclite4 ne!rita ner!ului oculomotor4 procese
infla~matorii ale pErFii anterioare "dupE inter!enFii chirurgicale, Jn infecFii,
pemfi. gus) . irite, con*uncti!ite4
.Maladii infecFioase: pneumonia pneumocisticE la bolna!ii cu S6)34
menin~gita cauzatE de 5.influenzae tip (4 febra tifoidE gra!E4 infecFii
gra!e JnsoFite de Goc4 tuberculoza pulmonarE acutE a seroaselor "formele
gra!e)4 meningita tuberculoasE4 encefalitele !irotice4
.(olile alergice: Gocul anafilactic4 stEtus astmatic Gi forme gra!e de astm
bron. Gic4 edemul Wuinc2e4 reacFii alergice la medicamente4 dermatite Gi
dermatoze alergice "formele gra!e)4 rinita alergicE "formele gra!e)4
.#umori: limfoleucoza acutE "leucemia acutE la copii)4 limfoame maligne4
.3lte afecFiuni: dermatite de diferitE origine4 edem cerebral4 stEri de Goc .
co~laps, trombocitopenia "purpura trombocitopenicE idiopaticE etc.)4
anemia he. moliticE imunE4 traume ale mEdu!ei spinErii4 sarcoidoza4
naGterea prematurE4 transplant de organe.
Bcu scop diagnostic: diagnosticul Gi diagnosticul diferenFial al sindromului
Cushing.
Principiile de utilizare <i dozare a glucocorticoizilor5Jn ma*oritatea
cazurilor nu eistE recomandEri clare pentru folosirea glucocorticoi.zilor
"cu ecepFia terapiei de substituFie). Jnainte de iniFierea tratamentului
cortizonic e necesar de analizat prioritEFile Gi nea*unsurile acestei terapii. 6n
fiecare maladie pentru fiecare bolna! se determinE empiric dozele ce !or
asigura efectul curati! cu re!ederea lor periodicE odatE cu ameliorarea
simptomelor clinice sau dez!oltarea reacFiilor ad!erse. E necesar de
menFionat cE dozele mari Jn tratamentul de scurtE duratE "pNnE la o
sEptEmNnE) ale glucocorticoizilor, Jn absenFa contraindicaFiilor, nu prezintE
pericol. Jn cazul unei terapii cortizonice peste o sEptEmNnE riscul reacFiilor
ad!erse este dependent de durata ei Gi dozele preparatelor.
Contraindica-i52eratita herpeticE, deoarece progresarea maladiei poate
duce la matitatea irisului, Gi Jn traumatismele oculare, fiindcE !or reduce
cicatrizarea cu rEspNndirea infecFiei.
Reac-iile adverse5Edeme "retenFia apei Gi sErurilor, ma*orarea
'SC)45ipo2aliemie45iperglicemie "diabet steroid)48steoporozE "fracturi
patologice ale coastelor, coloanei !ertebrale)47ecroze aseptice ale
!aselor4Miopatii4'asculite4Aeneralizarea sau acutizarea infecFiilor
cronice4Sindrom Cushing iatrogen "redistribuirea Fesutului adipos pe
trunchi Gi faFE)4Sindrom rebound "hipocorticism acut)4Llcer gastric Gi
duodenal43trofia pielii, striuri, echimoze, leziuni purpurice4EcitaFie,
insomnie, tulburEri neurologice sau psihotice4Alaucom
cortizonic4Cataracta steroidicE4Sindromul de lipsE.
Farmacocinetica. Absorb-ia5Alucocorticoizii se absorb bine din tubul
digesti! Gi penetreazE prin orice mucoase Gi bariere histohematice, inclusi!
hematoencefalicE Gi placentarE "ce!a mai slab penetreazE triamcinolona,
deametazona Gi betametazona din cauza fluorului). ConcentraFia maimE
se atinge peste 0,/.1,/ ore. 3limentele reduc !iteza de absorbFie dar nu
gradul ei.
=a in*ectarea intramuscularE efectul sur!ine dupE ,+.+? ore, maimum Jn
+.? zile cu duratE de + sEptEmNni.
Alucocorticoizii utilizaFi topic "pe piele, Jn sacul con*uncti!al, inhalatoriu)
pe Su.prafeFe Jntinse Gi Jn concentraFii mari se pot absoarbe, determinNnd
efecte sistemice inclusi! cu deprimarea corticosuprarenalelor.
Reac-iile adverse53cestea sunt cauzate preponderent de retenFia sodiului
Gf rr in organism ce se manifestE prin edeme, pastozitate, ascitE,
hipertensiune arterialE etc Concomitent se poate dez!olta hipo2aliemia
"anoreie, constipaFie, dereglEri cardio~!asculare prin in!ersia undei #,
depresia segmentului S.#, lErgirea compleului W<S) Gi alcaloza hipo2al
ierni cE,
IM8&)M)D8.A')ARE
Clasificarea imunomodulatoarelor dupE pro!enienFE:
6. Preparate de origine endogenE:
1.Peptide imunoreglatoare:
a)timice:naturale: "#.acti!inE, timalinE, timoptin, timactid, timostimulin,
!ilozen4)semisintetice: "timogen, imunofan)4b)obFinute din mEdu!a osoasE:
mielopid.
,.Citochine:a)6nterleuchine recombinate: roncoleuchinE,
betaleuchinE4b)interferoni:naturali:" interferon, leuchinferon,
locferon4)recombinaFi: "chipferon, reaferon, !iferon, roferon 3, intron 3,
realdiron betaferon)4c)nductorii interferonilor:naturali:" aloin a, megosin,
ridostin)4semisintetici: "amiin, arbidol, cicloferon, neo!ir, iodantipirinE,
alpizarinE).
66. Preparate de origine eogenE:(acteriene:naturale: pirogenal,
prodighiozan, bronho.munal, imudon, ribomunil, ru. zam4semisintetice:
licopid4'egetale: suc de echinacee, imunal.
666. Preparate de origine sinteticE:Cu greutate molecularE micE:
"le!amizol, gala!it, glutoim, aloferon, diuci.fon, isoprinozin,
imunoma)4Cu greutate molecularE mare: "polioidoniu.)
I. Imunomodulatoare de origine endogen5
.Preparatele de generaFia 6 sunt complee de fracFii polipeptidice etrase
din timusul bo!inelor "#.acti!inE, timalinE). PosedE efect imunomodulator
moderat . ma*oreazE numErul Gi acti!itatea funcFionalE a limfocitelor #.
.Preparatele de generaFia a 66 Gi a 666 sunt analogi semisintetici ai
preparatelor timi. ce.6ndicatii: 6munofanul este un preparat eficient Jn
restabilirea reacti!itEFii imune Jn afecFiuni in. fecFioase cronice de origine
bacterianE, !iralE, infecFii chirurgicale. #otodatE, imunofa~nul posedE
capacitate marcatE de stimulare a sistemului antioidant din organism. )in
aceste considerente este indicat Jn tratamentul comple al bolna!ilor cu
cancer "creGte imunitatea, JnlEturE radicalii liberi Gi peroizii).
.Mielopidul este un imunomodulator obFinut din mEdu!a osoasE animalE
"porcine, !iFei). 6n componenFa preparatului intrE > mielopeptide specifice
ale mEdu!ei osoase, care regleazE diferite componente ale rEspunsului
imun. 6ndicatii:Se utilizeazE la maturi Jn stEri imunodeficitare secundare cu
afectarea preponderentE a imunitEFii umorale, inclusi! Jn pre!enirea
complicaFiilor infecFioase dupE inter!enFii chirurgicale, traume,
osteomielitE, Jn afecFiuni nespecifice cronice pulmonare "laringitE,
bronGitE, traheitE, pneumonii), Jn 3 leucemii acute "limfoblastice,
mieloblastice), limfoame.
.Citochinele
Indica-iile de administrare. 3ceste preparate sunt indicate Jn stEri
secundare imu. nodeficitare dupE traume, procese purulente, septice,
inter!enFii chirurgicale mari, sti~mularea leucopoiezei Jn leucopenii de gr.
66.6' "dupE chimio., radioterapie oncologicE), afecFiuni infecFios.
inflamatorii gra!e "peritonite, meningite, pleurite etc.), cancer al !e~zicii
urinare, cancer colorectal, tumori cerebrale, tumori ale prostatei etc.
II. Imunomodulatoarele de origine e%ogen5
)in acest grup fac parte astfel de preparate ca: pirogenal, prodighiozan,
nucleinat de natriu, ribomunil, bronhomunal, li. copid etc. #oate aceste
preparate stimuleazE acti!itatea funcFionalE a neutrofilelor Gi macrofagelor.
.icopidul reprezintE un analog structural al unui substrat acti!
"muramedildipeptid) al peptidoglicanului, ce este un component structural
al peretelui bacterian al tuturor bacteriilor grampoziti!e Gi gramnegati!e.
=icopidul influenFeazE toate cele - inele im~portante ale imunitEFii:
fagocitoza, imunitatea celularE, imunitatea umoralE. StimuleazE
leucopoieza Gi procesele regeneratorii
III. Imunomodulatoarele de origine sintetic5Ln preparat mai nou din
acest grup este polioidoniul. PosedE spectru larg de acFiune. 8
caracteristicE deosebitE a polioidoniului este proprietatea de a acti!a toFi
factorii de rezistenFE naturalE. StimuleazE acti!itatea funcFionalE a
macrofagelor, neutrofilelor, limfocitelor # Gi (, celulelor 7@.Indicatii 5Se
administreazE Jn di!erse maladii infecFios.inflama. torii, autoimune, Jn
maladii hepatice, maladii bronhopulmonare, septicemie, peritonite.
Polioidoniul este unul din imunomodulatoarele recomandate Jn
tratamentul proceselor infecFioase acute Gi alergice.
3luto%imuleste unicul reprezentant al unui nou grup de preparate .
timopoieti. ne. Alutoimul este o heapeptidE sintetizatE chimic, fiind
analog structural al unui metabolit natural . glutationul. Poseda efect
imunomodulator Gi efect citoprotector sistemic.3cti!eazE enzimele
antioidati!e . glutationreductaza, glutationtransferaza,
glutationperoidaza, acti!eazE procesele de sintezE a compuGilor fosforici
macroergici. Alutoimul stimuleazE fagocitoza, hematopoieza medularE cu
restabilirea Jn circuitul sang!in periferic a ni!elului neutrofilelor,
monocitelor, stimuleazE producerea endoge~nE a 6=.1, 6=.>, #7F, 67F,
eritropoietinei. Indicatii 5Se utilizeazE Jn calitate de imunomodulator Jn
profilaia Gi tratamentul stErilor imunodeficitare secundare asociate cu
factori chimici, radioacti!i, infecFioGi, tumori maligne, hepatite !irale "(,
C) Jn profilaia complicaFii~lor purulente postoperatorii, pentru potenFarea
tratamentului antibacterian Jn afecFiuni pulmonare.
A&'IA.ER3ICE
Clasi-icare,>medicatie reiese din clasi-icare)!
MedicaFia reacFiilor alergice de tip imediat include:
1. Preparatele care JmpiedicE eliberarea din mastocitele sensibilizate Gi din
bazofile a histaminei Gi a altor substanFe biologic acti!e b
glucocorticoizii, cromoglicatul de sodiu Gi alte inhibitoare ale degranulErii
mastocitelor.
,.Preparatele care JmpiedicE interacFiunea Jntre histamina liberE Gi
receptorii tisu~lari sensibili la histaminE: blocantele 5*.receptorilor
histaminici "difenhidrami. na, clemastina etc.)
-.Preparatele medicamentoase care combat, JnlEturE principalele
simptome, ma~nifestEri ale reacFiilor alergice de tipul Gocului anafilactic,
cum ar fi hipotensiu. nea arterialE, spasmul bronGic:a!adrenomimeticele0
epinefrina, norepinefrina4b!bron.odilatatoarele0 musculotrope .
aminofilina, teofilina4 simpatomimeticele . salbutamolul, fenoterolul,
terbutalina etc4 parasimpatoliticele . ipratropiul, oitropiul, tro!entolul.
+.Preparatele care diminueazE afectarea Fesuturilor: antiinflamatoarele
nesteroidi.ene.
Medica-ia reac-iilor alergice de tip ntNrziat include5
1.6munodepresi!ele "Jn special cele care deprimE imunitatea celularE):
a)ma*ore: glucocorticoizii "prednisolonul, metilprednisolonul,
deametazona etc.)4
citotoicele "azatioprina, metotreatul, mercaptopurina, ciclosporina)4
b)minore: deri!aFii chinolinici "clorochina, hidroiclorochina).
,.Preparatele care diminueazE reacFiile citotoice Gi afectarea Fesuturilor .
antiin~flamatoarele nesteroidiene Gi steroidiene.
(2 (I*'AMI&)9.)CA&'E.E DE 3E&ERA'IA 2 *I A
Clasi$icare5
1. Etilendiamine: cloropiraminE, histapirodinE, mepiraminE,
tripelenaminE"gen6)
,. Etanolamine: carbinoaminE, clorfenoaminE, clemastinE,
difenhidraminE, setastinE"gen6)
-. 3lchilamine: acri!astinE "gen. 66) bromfeniraminE, clorfenaminE,
declorfeniraminE , triprolidinE, dimetinden"restul gen 6)
+.6midazoline: antazolinE"gen6)
/.5inuclidine: ^uifenamidE
>. Fenotiazine: alimemazinE prometazinE me^uitazinE "gen. 66)
1.Piperazine: cetirizinE "gen. 66) ciclizinE meclozinE oatomidE
?.Piperidine:astemizol"gen66),azatadina,ciproheptadina"gen66),loratadina"g
en66),terfenadian"gen66),dezloratadina"gen666)
Mecanismul de ac-iune. Structura chimicE a antihistaminicelor 5,.
blocante in~clude gruparea nEtilenaminoo prezentE Gi Jn histaminE.
3ntihistaminicele blocheazE competiti! receptorii histaminergici de tipul 6,
JmpiedicNnd efectele caracteristice ale histaminei. PreJntNmpinE eliberarea
histaminei din mastocite Gi bazofile, dar Jn doze mari, preparatele din
generaFia 6, pot pro!oca degranularea mastocitelor Gi eliberarea histaminei.
Alte e$ecte $armacodinamice caracteristice preparatelor
anti,istaminice din genera-ia I5
H Aciunea sedati-* Ma*oritatea preparatelor de generaFia 6 simt
liposolubile, bine penetreazE bariera hematoencefalicE Gi se leagE de
receptorii 5, din S7C. Efectul sedati!, posibil, se datoreazE de asemenea
blocErii receptorilor M.colinergici Gi serotoninergici centrali. Efectul
sedati!, Jn funcFie de preparat, de la moderat !ariazE pNnE la marcant
"difenhidraminE, prometazinE) Gi este potenFat de alcool, tranchilizante.
+fectele anticolinergice periferice$ moderate sau marcante, sunt
caracteristice pentru etanolamine Gi etilendiamine. =a administrarea
preparatelor apare eros. tomie, dereglEri de micFiune, constipaFii,
tahicardie, dereglEri de !edere. CreGte !Nscozitatea sputei, agra!Nnd
obstrucFia bronGicE Jn astmul bronGic. )atoritE blocErii M.
colinoreceptorilor este posibilE creGterea presiunii intraoculare cu
agra!area glaucomului, Jn adenom de prostatE . retenFia urinarE.
+fectul anti-omiti-, care se datoreazE acFiunii anticolinergice centrale
este ca~racteristic pentru unele preparate din generaFia 6 . difenhidramina,
prometazina, meclozina. 3cest efect al preparatelor poate fi utilizat Jn
combaterea nrEului de miGcareo, Jn tratamentul maladiei Menier.
Preparatele de genera-ia a IIa <i a IIIa5
.afinitate Gi selecti!itate JnaltE faFE de receptorii 5*.histaminici, farE a
influenFa receptorii M.colinergici Gi serotoninergici4
.practic lipseGte efectul sedati! la administrarea preparatelor Jn doze
terapeuti~ce. <ar poate fi o somnolenFE moderatE, care doar Jn anumite
cazuri determinE suspendarea administrErii4
.nu se dez!oltE toleranFE la administrarea JndelungatE a preparatelor4
.proprietEFi farmacocinetice fa!orabile: Jnceputul efectului sur!ine repede
"dupE -0.>0 minute), acFiunea este de lungE duratE ",+.+? ore)4
.blocheazE canalele de potasiu din sistemul de conducere intracardiac cu
alungirea inter!alului W# Gi apariFia dereglErilor de ritm "tahicardii
!entri~culare npiruetEo). <iscul acestui efect ad!ers creGte Jn cazurile de
asociere a antihistaminicelor cu inhibitorii izoenzimelor citocromului P.
+/04 antifungi. cele . 2etoconazol, itraconazol4 macrolidele b
eritromicina, claritromicina4 antidepresi!ele b fluoetina, paroetina.
8nele anti,istaminice din genera-ia I poten-eaz ac-iunea epine$rinei
<i norepine$rinei.
Indica-iile5
.reacFii alergice cu afectarea pielii Gi mucoaselor: urticaria, rinitele,
con*uncti~!itele "Jn special din cadrul febrei de fNn Gi al polinozei), edemul
laringian Gi edemul Wuin2e, edemele cauzate de suprarEcirea organismului.
Sunt utile Jn re~acFiile alergice cauzate de administrarea antibioticelor Gi a
altor medicamente4
.antihistaminicele mai pot fi indicate Jn stEri de neliniGte Gi agitaFie, pentru
uGura~rea instalErii somnului "antihistaminicele cu acFiune sedati!E
marcantE)4
.unele antihistaminice pot fi utilizate pentru combaterea !omei Gi a rEului
de miGcare, de asemenea pot fi utile Jn diferite tulburEri !estibulare
"!erti*uri, boala Menier)4
.datoritE acFiunii antipruriginoase, anestezice, analgezice, pot fi utilizate
topic.
Contraindica-iile53ntihistaminicele cu efect sedati! sunt contraindicate Jn
timpul lucrului persoanelor, acti!itatea profesionalE a cErora necesitE
reacFii psihomotorii rapi~de "conducerea auto!ehiculelor, mane!rarea
mecanismelor, maGinilor etc.).
Este necesarE prudenFE la administrarea antihistaminicelor Jn afecFiunile
hepatice Gi renale.7u se recomandE administrarea JndelungatE a
preparatelor din generaFia 6, dato~ritE posibilitEFii hipersensibilizErii Gi
fotosensibilizErii organismului.
Reac-iile adverse53ntihistaminicele, de regulE, se suportE bine.
3ntihistaminicele din generaFia 6 pro!oacE deseori sedare Gi somnolenFE cu
diminuarea performanFelor, senzaFia de obosealE, potenFeazE efectul
deprimant al bEuturilor alcoolice.
=a unele persoane, antihistaminicele pro!oacE neliniGte, ner!ozitate,
insomnie, tre. mor.
I&(I9I')RII DE3RA&8.ARII MA*')CI'E.)R
)in acest grup de preparate farmacologice fac parte:cromoglicatul sodic .
sare a acidului cromoglicic4nedocromilul . deri!at de acid
cromoglicic42etotifenul . deri!at de benzocicloheptatiofen4amleanoul,
lodoamida, pemirolastul, reprinastul sunt alte preparate stabilizatoare ale
mastocitelor.
Mecanismul de ac-iune0 e$ectele $armacodinamice5Preparatele
menFionate mai sus stabilizeazE mastocitele, JmpiedicNnd degranularea lor.
JmpiedicE eliberarea de histaminE din mastocite Gi formarea ecesi!E de
leucotriene de cEtre mastocite, leucocite Gi epiteliul traheal, declanGate de
6gE Jn astmul alergic Gi alte reacFii alergice. Jn afara JmpiedicErii
degranulErii mastocitelor, inhibE unele acFiuni ale factorului de agregare a
plachetelor, cum ar fi acumularea eozinofilelor Jn plEmNni,
hiperreacti!itatea cEilor respiratorii Gi bronhospasmul.
,edocromilul JmpiedicE eliberarea histaminei, leucotrienei C+, Pg), Gi a
altor substanFe biologic acti!e nu numai din mastocite, ci Gi din eozinofile,
neutrofile, macro. fage, trombocite, limfocite, care participE Jn reacFia
inflamatoare din bronhii.
Ietotifenul, Jn plus, pro!oacE Gi o blocare prelungitE a receptorilor
histaminergici de tip 5r
Farmacocinetica5 Cromoglicatul sodic este insolubil Jn lipide Gi de aceea
rEu se absoarbe la administrarea oralE "0,/.,9). Se administreazE prin
inhalare.)oar 109 dinbat. )upE inhalarea unei doze ",0 mg) concentraFia
maimE Jn sNnge se atinge Jn 1/ minute. #0/ al preparatului . ?0
minute.Efectul maim Jn primele , ore dupE inhalare, durata efectului . +.
> ore.
Indica-iile5
. profilaia crizelor de astm alergic, crizelor astmatice produse de
efort, frig, sub~stanFe iritante chimice, gazoase, praf "administrare
JndelungatE a cromoglicatu. lui sodic Jn doza ,0.+0 mg + ori&zi, ca
alternati!E . nedocromilul Jn inhalaFii). )upE diminuarea frec!enFei
crizelor astmatice se micGoreazE Gi numErul de inhalaFii pe zi4
. diferite alergii alimentare, mastocitoza sistemicE "administrare oralE)4
. rinitele Gi con*uncti!itele alergice "topic).
Reac-iile adverse5 Efectele ad!erse ale preparatelor sunt minore.
Cromoglicatul sodic este bine suportat. 6ncidenFa reacFiilor ad!erse este
doar de 0,19. Pot apErea simp tomele: bronhospasm trecEtor, tuse,
disfonie, greFuri, gust neplEcut, artralgii, urticarie, infiltraFie pulmonarE cu
eozinofile.
#uGea se cupeazE prin administrarea unui pahar cu apE JndatE dupE
inhalare. 6n caz de bronhospasm repetat, se recomandE cu 1/.,0 minute
Jnainte de administrare, inhala~rea unui P.adrenomimetic.
Contraindica-iile5Cromoglicatul sodic Gi nedocromilul sunt contraindicate
Jn starea de rEu astmatic, 2etotifenul se indicE cu prudenFE persoanelor
acti!itatea de muncE a cErora necesitE concentrarea atenFiei. #oate
preparatele sunt contraindicate Jn caz de hipersensibilitate, Jn trimestrul 6 al
sarcinii.
I&(I9I')RII .E8C)'RIE&E.)R
=eucotrienele sunt niGte substanFe biologic acti!e, sintetizate din acidul
arahidonic cu a*utorul /.lipooigenazei Jn neutrofile, monocite, macrofage,
mastocite.
=eucotrienele pot pro!oca apariFia bronhospasmului.=eucotrienele
pro!oacE ede~mul mucoasei cEilor respiratorii, modificE secreFia
mucusului, contribuie la infiltrarea peretelui bronGic Gi proliferarea
mu<c,ilor netezi.
Clasi$icarea preparatelor ce in,ib ac-iunea leucotrienelor5
1. Preparatele ce inhibE sinteza leucotrienelor: . zileuton.
,. 3ntagoniGtii receptorilor leucotrienelor:zafirlucast4montelucast.
Farmacocinetica 5 \afirlucastul se absoarbe bine la administrarea oralE.
3dmi~nistrarea concomitentE a alimentelor diminueazE biodisponibilitatea
cu +09. ConcentraFia maimE plasmaticE se instaleazE Jn - ore.Se leagE cu
proteinele plasma. tice Jn proporFie de ;;9.Se metabolizeazE complet Jn
ficat.Se eliminE preponderent cu bila, parFial cu urina, se eliminE Gi cu
laptele matern.#0/ . 10 ore.
6nhibitorii leucotrienelor se indicE Jn: astm bronGic.
. \afirlucastul se administreazE cNte ,0 mg de , ori Jn zi.
. Montelucastul 10 mg o datE Jn zi.
Reac-iile adverse5 cefalee, dereglEri dispeptice, creGterea tranzitorie a
transamina. zelor Jn ser.
Contraindica-iile5 hipersensibilitatea indi!idualE la preparat.
. Interac-iuni5 asocierea zafirlucastului cu eritromicina Gi teofilina
duce la diminu~area concentraFiei zafirlucastului Jn ser cu +09 Gi -09
respecti!. =a asocierea cu acid acetilsalicilic . concentraFia zafirlucastului
creGte cu +/9.
. 3socierea zafirlucastului cu Carfarina duce la ma*orarea
protrombinei cu -/9 da~toritE inhibErii de cEtre zafirlucast a izoenzimei
citocromului P.+/0 Jn ficat.
(EM)*'A'ICE>FI9RI&).I'ICE
Clasi$icare5
A.5emostatice
1.cu aciune local
.preparate ce acFioneazE ca factori de coagulare Gi materiale hemostatice.
#romboplastina, #rombina, Fibrina umanE, Spongia hemostaticE, Aelatina
.preparate !asoconstrictoare.Epinefrina, 7orepinefrina, )ifetur, 6zoturon
.preparate de origine !egetalE.Folia urticae, 5erbae milifolii, Floris
arnicae
,.cu aciune sistemic
.directE "factorii ai coagulErii) .Fibrinogen, (atrioobina, Fibracel,
Concentratele factorilor '666, 6[ ,[ 666
.indirectE ..Fitomenadiona, Menadiona
9.3ntifibrinolitice
.Cu acFiune sistemicE .3. aminocapronic, 3. aminometilbenzoic, 3.
traneanic
.)e pro!enienFE animalierE.3protinina
C.3gregante
.3gregante plachetare.. CaCl,, Aluconat de Ca, Serotonina, Carbazocrom
3ntifibrinoliticele sunt preparate cu acFiune hemostaticE, utilizate Jn
hemoragiile prin hiperfibrnolizE. )in aceastE grupE fac parte :
3cidul aminocaproic "aminocaproic acid, amicar, capramol, epsi2apron)4
3cidul traneamic "traneamic acid, an!itoff, cPclo2apron, eacPl,
frenolPse, ugurol)4
3cidul aminometilbenzoic "aminomethPlbenzoic acid, gumbi)4
3protinina "aprotinin, aprotimbin, contrP2al, gordo, iniprol, trasPlol,
zPmofren).
(emostaticele cu ac-iune local 53ceastE grupE cuprinde preparate care
aplicate pe suprafeFele sNngerNnde, pot controla hemoragiile capilare. Se
utilizeazE Jn caz de epistais, plEgi, etracFii dentare, inter!enFii 8.<.=.
etc. Ele se Jmpart Jn urmEtorul mod:
2)' Gasoconstrictoare0 Epinefrina "adrenalina), norepinefrina
"noradrenalina), policrezulina. Se folosesc Jn soluFie 1&100 000.1&,000
pentru prima Gi 1&/000 pentru a doua utilizare.3cFiunea !asoconstrictoare,
responsabilE de oprirea sJngerErii, dureazE 1&,., ore.
A1.&reparate astringente, substanFe care pro!oacE o coagulare a
proteinelor de suprafaFE:
Clorura $eric0 Jn soluFie /.,09. 7u este recomandabilE aplicarea pe
plEgi, deoarece JntNrzie cicatrizarea, iar soluFiile concentrate sunt caustice.
*ul$atul de aluminiu <i potasiu "alumen, alaun de potasiu) sub formE de
creioane sau Jn soluFie, este util pentru oprirea hemoragiilor produse prin
tEieturi superficiale sau Jn ulceraFiile buzelor.
I1.&reparate cu acti-itate tromboplastinic : Pulbere sau soluFie de
tromboplastinE, !eninul de !iperE "'ipera russelli) cu acFiune analogE
tromboplastinei. Efectul hemostatic se datoreGte acti!Erii protrombinei, cu
declanGarea consecuti!E a procesului de coagulare a sNngelui.
'rombina uman0 bo!inE Gi cea obFinutE de la alte mamifere. #rombina
este proteinE enzimaticE cu acti!itate peptidazicE, care transformE
fibrinogenul Jn monomeri de fibrinE, fa!orizNnd coagularea sNngelui.
Preparatele de trombinE nu se in*ecteazE, deoarece pro!oacE coagulare
intra!ascularE masi!E, din care cauzE se utilizeazE sub formE de pulbere
sau Jn soluFie "100., 000 u&ml) JmpreunE cu fibrinogen sau JmbibatE Jn
burete de fibrinE. #rornbina este utilE pentru controlul local al sNngerErilor
din !ase mici, la ni!elul Fesuturilor parenchimatoase, Jn cazul inter!enFiilor
8.<.=., Jn chirurgia plasticE, neurochirurgie, etracFii dentare. Poate fi
folositE Gi la bolna!ii cu hemofJlie.
!1.Materiale .emostatice absorbabile (matrice pentru coagularea localE)
Fibrina uman sub formE de burete Jmbibat Jn soluFie de trombinE. Se
aplicE pe plEgi chirurgicale sJngerJnde, unde trombina, !enind Jn contact
cu sJngele Jl coaguleazE Jn matricea fibrilarE.
3elatina, sub formE de burete, se aplicE pe suprafeFe sJngerJnde, ca atare
sau JmbibatE Jn soluFie salinE izotonE sterilE, soluFie de trombinE sau
soluFie de antibiotic.(uretele absoarbe sJngele Gi fa!orizeazE coagularea,
acFionNnd hemostatic Jn sJngerErile capilare Gi !enoase. 7u trebuie pus Jn
contact cu lichidul din urechea internE4 de asemenea nu este indicat Jn
chirurgia ocularE, atunci cJnd este epusE umoarea !itroasE sau umoarea
apoasE.
(uretele de fibrina umanE Gi gelatinE poate fi lEsat Jn ranE, absorbindu.se
Jn +.> sEptEmJni.Mn prezenFa infecFiei, buretele se JndepErteazE dupE oprirea
hemoragiei.
Pulberea sterilE de gelatinE, sub formE de pastE preparatE cu soluFie salinE
izotonE, se aplicE pe suprafeFele sJngerJnde ale pielii, mucoasei nazale,
rectale sau !aginale, eercitNnd acFiune hemostaticE.Poate stimula
granularea Jn caz de mici plEgi ulceroase cronice ale pielii. Folosirea Jn
prezenFa infecFiei nu este recomandabilE.
Celuloza o%idat, !enind Jn contact cu sJngele de pe suprEfaFa plEgii
formeazE cheag iar dupE 1., zile masa coagulatE de!ine gelatinoasE Gi se
poate JndepErta. )acE este lEsatE pe loc se absoarbe Jn cNte!a zile, Jn
mEsurE !ariatE. 3re Gi proprietEFi bactericide cu spectru larg, dar nu trebuie
sE substituie medicaFia antimicrobianE. Poate pro!oca fenomene de
obstrucFie cNnd se foloseGte Jn chirurgia intestinalE sau ureteralE. 7u se
aplicE Jn pansamente, deoarece inhibE epitelizarea4 de asemenea nu este
recoimandabilE Jn chirurgia osoasE, deoarece JntNrzie formarea calusului.
(EM)*'A'ICE C8 AC'I8&E *I*'EMICA
5emostaticele cu acFiune sistemicE JGi manifestE efectul prin unul din
urmEtoarele mecanisme : a) corectarea unor deficienFe ale procesului
coagulErii, b) Jmpiedicarea fibrinolizei, c) consolidarea peretelui capilar.
Ele se de!izeazE Jn:
Coagulante directe5
. Preparatele din sJngele uman: fibrinogen purifcat, concentratele
factorilor '666, compleul factorului 6[ "compleul protrombinic)4
. Fosfolipidele tromboplastinice "fibracel)4
. 'itaminele @: Fitomenadiona. !itamina @1 "naturalE), !itamina @,
"sintetizatE de flora intestinalE), Menadiona . !itamina @- "produs de
sintezE)4
. 3ntagonistul heparinei . protamina sulfat4
. Etractele din !eninul unor Gerpi: batroobinE.
. 5emostaticele prin creGterea rezistenFei capilare: carbazocroma,
biofla!onoidele cu acFiune !itaminicE P, etamsilatul.
. 6nhibitoarele procesului de fJbrinolizE : acidul aminocaproic,
aprotinina4
/A1Preparatele din sngele uman5
Preparatele din sJngele uman cuprinzNnd factori ai coagulErii, sunt folosite
pentru profilaia Gi tratamentul hemoragiilor prin deficit de coagulare Gi la
bolna!ii cu deficite specifice. Preparatele trebuie folosite cu discernEmJnt,
deoarece eistE riscul de a transmite hepatita ( Gi S6)3.
/91Fos$olipidele tromboplastinice obFinute din placentE, introduse Jn
sJnge, formeazE JmpreunE cu factorii [, ' Gi ionii de calciu un comple
care transformE protrombina Jn trombinE, fa!orizNnd procesul coagulErii.
Ln preparat de acest tip este fibraccel pentru utilizare intra!enoasE. Este
recomandat pentru profilaia Gi tratamentul unor sJngerEri operatorii "dupE
amigdalectomie, inter!enFii ginecologice etc.), al hemoragiilor prin
trombocitopenie sau trombocitopatie Gi Jn alte coagulopatii.Ca reacFii
ad!erse s.au semnalat congestia pielii Gi creGterea temperaturii.Este
contraindicat Jn coagulopatia de consum.
/C1+itaminele B sunt compuGi naturali sau analogi de sintezE, deri!aFi de
1,+.naftochinonE. 3cFionNnd Jn calitate de cofactor al unui sistem
enzimatic microzomal, ele sunt indispensabile pentru sinteza Jn ficat a
unor glicoproteine care au rol de factori ai coagulErii: protrombina
"factorul 66), procon!ertina "factonil '66), factorul Christmas "factorul 6[),
factorul Stuart.ProCer "factorul [). 'itaminele @ catalizeazE gama.
carboilarea radicalilor glutamici de pe suprafaFa macromoleculelor
glicoproteice.
/D1Antagonistul ,eparinei5
Protamina sul$at "protamine sulfate) . este o polipeptidE bazicE obFinutE
din sperma de peGte. 7eutralizeazE specific heparina, fiind folositE ca
antidot al acesteia.Efectul se instaleazE Jn -0.>0 secunde de la in*ectarea
intra!enoasE.100.1,/ mg protaminE anihileazE acFiunea anticoagulantE a
10.000 unitEFi heparinE.
Este indicatE Jn hemoragiile gra!e, apErute sub tratament heparinic.Se
in*ecteazE intra!enos /0.1/ mg protaminE, continuNnd apoi cu o perfuzie
dozatE dupE ne!oie.
Supradozarea protaminei implicE un risc de coagulare intra!ascularE Gi
trombozE, datorita inhibErii funcFiei heparinei endogene. 6n*ectarea
intra!enoasE pro!oacE uneori congestia pielii, bradicardie, hipotensiune Gi
dispnee.
/E1E%tractele din veninul unor <erpi5 (othrops atra, (. Kararaca .
batroobin "hemocoagulase, ophidiase, reptilase, !enostat) . au proprietEFi
hemostatice datoritE unei acti!itEFi enzimatice de tip trombinic Gi
tromboplastinic Sunt fololosite pentru tratamentul menoragiilor Gi pentru
profilaia sJngerErilor Jn chirurgia plasticE, 8.<.=., sau dupE
prostatectomie. Se administreazE intra!enos sau intramuscular.
/F1(emostatice prin cre<terea rezisten-ei capilare5
Carbazocroma, biofla!onoidele cu acFiune !itaminicE P, etamsilatul, sunt
utilizate pentru combaterea hemoragiilor datorite fragilitEFii capilare, dar
efJcacitatea lor este apreciatE ca slabE.
/31Anti$ibrinoliticele sunt preparate cu ac-iune ,emostatic0 utilizate
n ,emoragiile prin ,iper$ibrnoliz. )in aceastE grupE fac parte :
3cidul aminocaproic "aminocaproic acid, amicar, capramol, epsi2apron)4
3cidul traneamic "traneamic acid, an!itoff, cPclo2apron, eacPl,
frenolPse, ugurol)4
3cidul aminometilbenzoic "aminomethPlbenzoic acid, gumbi)4
3protinina "aprotinin, aprotimbin, contrP2al, gordo, iniprol, trasPlol,
zPmofren).
Acidul aminocaproic"aminocaproic acid, amicar, capramol, epsi2apron),
un compus de sintezE Jnrudit cu lizina. Efectul hemostatic se datoreGte
inhibErii acti!atorilor plasminogenului Gi JmpiedicErii formErii plasminei
3cidul aminocaproic se absoarbe bine dupE administrarea oralE, realizNnd
concentraFia plasmaticE maimE la , ore.Se distribuie etracelular.Sc
eliminE repede prin urinE . circa ?09 Jn 1, ore. #impul de Jn*umEtEFire
este de 1., ore.
A&'IFI9RI&).I'ICE
3ntifibrinoliticele sunt preparate cu acFiune hemostaticE, utilizate Jn
hemoragiile prin hiperfibrnolizE. )in aceastE grupE fac parte :
Acidul aminocaproic "aminocaproic acid, amicar, capramol, epsi2apron),
un compus de sintezE Jnrudit cu lizina. Efectul hemostatic se datoreGte
inhibErii acti!atorilor plasminogenului Gi JmpiedicErii formErii plasminei
3cidul aminocaproic se absoarbe bine dupE administrarea oralE, realizNnd
concentraFia plasmaticE maimE la , ore.Se distribuie etracelular.Sc
eliminE repede prin urinE . circa ?09 Jn 1, ore. #impul de Jn*umEtEFire
este de 1., ore.
Indica-ii5 supradozarea medicaFiei fibrinolitice, sindrom fibrinolitic
sistemic Jn cirozE, cancer metastatic, hemopatii etc., hemoragii operatorii
dupE prostatectomie Gi alte inter!enFii urologice, amigdalectomie,
hematurii, melene, unele menoragii Gi metroragii4 profilaia hemoragiei
dupE etracFii dentare la hemofilici.
Se administreazE oral, > g de + ori&zi, sau Jn perfuzie intra!enoasE, iniFial
+.> g Jn 1&, orE, apoi cNte 1.1,,/ g&orE, pNnE la oprirea hemoragiei, fErE a
depEGi -0 g&zi. =a ne!oie, se asociazE perfuzia cu sNnge proaspEt Gi
fibrinogen.
Reac-ii adverse5 in*ectarea intra!enoasE rapidE produce hipotensiune,
bradicardie, aritmii. fa!orizarea coagulErii intra!asculare. )ozele mari
pro!oacE diurezE osmoticE, uneori cu dezechilibru hidroelectrolitic.
8cazional pot apErea greaFE, diaree, cefalee, ameFeli, obstrucFie nazalE,
rareori fenomene de miopatie.
Contraindica-ii5 insuficienFa renalE se!erE, stErile de coagulare
intra!ascularE acti!E, hemoragiile intraca!itare, primul trimestru de
sarcinE. 6mpune gri*E folosirea la cardiaci, hepatici Gi renali
A&'I'R)M9)'ICE.E
Clasi-icare!
3ntitromboticele sunt medicamente utile pentru tratamentul Gi profilaia
afecFiunilor tromboembolice. Ele pot acFiona prin urmEtoarele mecanisme :
a) inhibarea coagulErii "anticoagulantele)4 b) inhibarea funcFiilor plachetare
"antiagregantele plachetare)4 c) stimularea lizei trombusului
"tromboliticele).
Clasi$icarea anticoagulantelor directe5
1.5eparina standard, "heparina con!enFionalE sau heparina nefractionatE:
calciparine, heprine, li^uemin, monoparin, ne!parin, noparin, !etren)4
,.5eparinele cu masa moleculara micE: dalteparina sodicE "dalteparin
sodium, tedelparin, fragmin, loC li^uemin)4enoaparina "enoaparin,
cleane)4nadroparina calcicE "nadroparin calcium, fraiparine)4re!iparina
sodicE "re!iparin sodium, cli!arin)4parnaparina sodicE "parnaparin sodium,
bamaparin, fluum)4tinzaparina sodicE "tinzaparin sodium, innolog,
logiparin).
-.5eparinoizii: )anaparoidul sodic "danaparoid sodium,
orgaran)4Pentosanul polisulfat de sodiu "pentosan polPsidfate sodium,
fJbrase,thrombocid)4Sulodeidul "sulodeide, aterol, luzone).
+.5irudina "hirudin)4
/.<i!aluridina "bi!aluridine, hirulog).
A&'IC)A38.A&'E.E I&DIREC'E0 C8MARI&ICE
/A&'IC)A38.A&'E.E )RA.E1 5
1.)eri!aFii de +.hidroicumarinE:3cenocumarolul "acenocumarol,
nicoumalone, sintrom, trombostop)4(iscumacetatul de etil "ethPl
biscoumacetate, ethPldicoumarol, pelentan, tro.mean)4Tarfarina
"Cnrfarin, coumadin, panCarfin)4Fenprocumona "phenprocoumon,
fnlithrom, li^uamar, marcumar),
,.)eri!aFii de indan.1,-. dionE :)ifenadiona "diphenadione,
depain.)4Phenindiona48mephin.
Mecanismul de ac-iune/$armacocinetica15 anticoagulantele indirecte
acFioneazE ca anti!itaminE @ Gi sunt acti!e pe cale oralE. )atoritE analogiei
structurale cu !itamina @, ele inhibE competiti! epoireductaza Gi, posibil,
reductaza o enzimE specificE, care transformE !itamina din forma oidatE,
inacti!E Jn forma sa redusE "!itamina @5,), acti!E, necesarE pentru
perfectarea unor proteine procoagulante, care se sintetizeazE Jn ficat:
protrombina, factorii '66, 6[ si [. Mn prezenFa acestor anticoagulante
ficatul produce Gi secretE proteine parFial carboilate sau necarboilate,
care nu sunt funcFionale . cunoscute sub denumirea de P6'@3 "oprotein
induced bP !itamin @ absenceo).
Indica-iile 5 3nticoagulantele indirecte sunt indicate pentru tratamentul
curati! Gi profilaia tromboemboliilor si al trombozei !enoase profunde.
Sunt de ales la bolna!ii cu risc mare pentru pre!enirea trombozei !enoase
postoperatorii dupE inter!enFii ortopedice asupra Goldului Gi inter!enFii
chirurgicale ginecologice ma*ore4 risc mare de embolie Jn infarct
transmural anterior "fa!orizeazE formarea de trombuGi murali), infarct
Jntins, insuficienFE cardiacE, ane!rism !entricular, fibrilaFie atrialE, angina
instabilE, Jn arteriopatii periferice4 profilaia accidentelor embolice la
bolna!ii cu fibrilaFie atrialE Gi la purtEtorii de !al!ule cardiace protetice.
Reac-ii adverse5 3ccidente hemoragice, Jn timpul sarcinii pot pro!oca
hemoragii letale la fEt. 6n timpul primului trimestru pot fi cauzE de
malformaFii "hipoplazie nazalE, calcificEri epifizare).Pot apErea di!erse
malformaFii ale sistemului ner!os central pentru folosirea Jn orice perioadE
a sarcinii, rareori erupFii cutanate, febrE, leucopenie, de naturE
alergicE.Foarte rar pot apErea leziuni necrotice ale pielii, mai ales la ni!elul
sNnilor, de patogenie neprecizatE.)eri!aFii de indandionE sunt toici Gi pot
pro!oca leziuni hepatice, leziuni renale, diaree se!erE.
Contraindica-iile 5 8 contraindicaFie absolutE reprezintE lipsa posibilitEFii
de control periodic al coagulErii. 3lte contraindicaFii prezintE hemoragiile,
traumatismele Gi alte leziuni sNngerJnde, ulcerul Jn e!oluFie, prezenFa
sindroamelor hemoragice, inter!enFiile operatorii neurologice sau oculare,
hipertensiunea arterialE malignE, accidentele cerebro!asculare, insuficienFa
hepaticE Gi renalE gra!E, alergia specificE, leziunile canceroase, sarcina.
5emoragiile pro!ocate de anticoagulantele orale se trateazE cu !itamina @
. fitomenadiona, care este antidotul specific. )ozele utile sunt cuprinse
Jntre / mg Gi ,/ mg, administrate oral, Jn in*ecFii intramusculare sau
in*ecFii intra!enoase lente.
A&'IC)A38.A&'E.E DIREC'E
2.5eparina standard, "heparina con!enFionalE sau heparina nefractionatE:
calciparine, heprine, li^uemin, monoparin, ne!parin, noparin, !etren)4
A.5eparinele cu masa moleculara micE: dalteparina sodicE "dalteparin
sodium, tedelparin, fragmin, loC li^uemin)4enoaparina "enoaparin,
cleane)4nadroparina calcicE "nadroparin calcium, fraiparine)4re!iparina
sodicE "re!iparin sodium, cli!arin)4parnaparina sodicE "parnaparin sodium,
bamaparin, fluum)4tinzaparina sodicE "tinzaparin sodium, innolog,
logiparin).
I.5eparinoizii: )anaparoidul sodic "danaparoid sodium,
orgaran)4Pentosanul polisulfat de sodiu "pentosan polPsidfate sodium,
fJbrase,thrombocid)4Sulodeidul "sulodeide, aterol, luzone).
!.5irudina "hirudin)4
".<i!aluridina "bi!aluridine, hirulog).
Mecanismul de ac-iune/$armacodinamie1 al heparinei constE Jn
inhibarea coagulErii care se datoreGte cuplErii heparinei cu un
anticoagulant fiziologic . antitrombina 666. Compleul heparinE.
antitrombinE 666 determinE modificEri conformaFionale ale antitrombinei
666, care Ji accelereazE considerabil acFiunea anticoagulantE, inacti!Jnd o
serie de enzime procoagulante: trombina Gi factorii acti!aFi [, [66, [6, 6[.
Cea mai sensibilE este trombina, urmeazE apoi factorul [a. Fiarea de
antitrombina 666 este condiFionatE de prezenFa sec!enFei pentazaharidice
specifice a heparinei. Pentru inacti!area trombinei este necesar ca heparina
sE se fieze atNt de antitrombina 666 cNt Gi de trombinE.
Date de $armacocinetic 5 anticoagulantul este ineficace cNnd este
administrat oral, deorece nu se absoarbe din mucoasa tractului gastro.
intestinal. Se absoarbe bine la administrarea subcutanatE, intramuscularE Gi
intra!enoasE. Mn cazul in*ectarii subcutanate biodisponibilitatea heparinei
standard este limitatE la ,/.-09. Mn sNnge se leagE Jn proporFie mare de
proteinele plasmatice #impul de Jn*umEtEFire dupE in*ectarea intra!enoasa
a anticoagulantului este dpendentE de dozE .
Indica-ii5 tratamentul Gi profilaia trombozei !enoase profunde Gi al
emboliei pulmonare, bolna!ilor cu risc moderat Gi la cei cu risc mare
"!Nrsta peste +0 ani, inter!enFii chirurgicale ma*ore pel!ine sau
abdominale, cancer, inter!enFii ortopedice pe Gold G.a.). 5eparina Jn doze
mici "/ u&2g Gi orE Jn perfuzie intra!enoasE), poate fi folositE Jn stEri de
coagulare intra!ascularE diseminatE. )e asemenea este utilE pentru a e!ita
ocluzia canulelor intra!asculare Gi a aparatelor de hemodializE sau bPpass
cardiopulmonar.
Reac-ii adverse 5 hemoragii, trombocitopenie "dupa -.1/ zile de la
debutul tratamentului), trombozE arterialE care este atribuitE agregErii
plachetare, stimulatE de heparinE Gi cea !enoasE, atribuitE eliberErii de
factor plachetar +, care pro!oacE rezistenFE la efectul anticoagiilant4
osteoporozE, chiar fracturi spontane alopecie, fenomene de
hipoaldosteronism, cu hiper2alieinie. 3lte efecte nedorite sunt de naturE
alergicE: febrE, frisoane, erupFii cutanate, rareori Goc anafilactic.
Contraindica-ii55eparina este contraindicatE Jn hemoragii sau tendinFe la
hemoragii, Jn ulcerul gastric sau duodenal acti!, Jn accidentele !asculare
cerebrale hemoragice, endocardita bacterianE acutE, dupa inter!enFiile pe
sistemul ner!os central, ateroscleroza !aselor cerebrale. ContraindicaFii
relati!e prezintE hipertensiunea arterialE, afectarea !aselor retinei,
insuficienFa hepaticE Gi renalE, antecedente ulceroase, !Nrsta JnaintatE, la
bolna!ii cu alergie specificE la anticoagulant.
(eparinele cu masa moleculara mica5
5eparinele cu masa molecularE micE "-.000 Gi 10.000 ).) sunt fragmente
de heparinE produse prin depolimerizarea chimicE sau enzimaticE a
acesteia. )in aceastE grupE fac parte preparatele :
Dalteparina sodic "dalteparin sodium, tedelparin, fragmin)4 enoaparina
"enoaparin, cleane)4 nadroparina calcicE "nadroparin calcium,
fraiparine)4re!iparina sodicE "re!iparin sodium, cli!arin)4 parnaparina
sodicE "parnaparin sodium, bamaparin, fluum)4 tinzaparina sodicE
"tinzaparin sodium, innolog, logiparin).
Mecanism de actiune /$armacodinamie15CompoziFia preparatelor
farmaceutice diferE prin proporFia moleculelor cu masE molecularE
di!ersE, prin structura lor Gi prin gradul de sulfatare. Caracteristica
biologicE principalE constE Jn actiunea marcatE de inhibare a factorului [a.
3cFiunea de inhibare a trombinei este slabE sau nulE . aceasta nu se poate
lega de molecula de heparinE de dimensiune micE "cuplarea nu este
posibilE penlru moleculele care cuprind mai puFin de 1? unitEFi
monozaharidice).
3cti!ilatea heparinelor cu Mr micE se eprimE la greutate&corp sau Jn
unitEFi antifactor [a "u3[3). )oza con!enFionalE este de -000 u in*ectate
subcutanat o datE pe zi. 6n cazul inter!enFiilor chirurgicale se in*ecteazE
subcutanat o dozE cu , ore Jnainte, apoi cNte o dozE&zi timp de 1.10 zile
postoperatoriu.
Farmacocinetica5Comparati! cu heparina standard biodisponibilitatea
heparinelor cu masa molecularE micE este superioarE, timpul de
Jn*umEtEFire este mai lung. 6n*ectate subcutanat, preparatele a*ung Jn
circulaFie Jn proporFie de circa ;09, concentraFia plasmaticE fiind
maimalE dupE ,.- ore.Moleculele sunt captate Jn micE mEsurE de cEtre
celulele reticuloendoteliale. #impul de Jn*umEtEFire este de aproimati! +
ore, iar efectul anticoagulant se menFine 1? ore. 5eparinele cu masE
molecularE micE fa!orizeazE fibrinoliza.
Indica-ii 5 tratamentul Gi profilaia trombozelor !enoase Gi a emboliilor de
cauzE medicalE sau chirurgicalE. Sunt de ales Jn chirurgia ortopedicE Gi
generalE, la persoanele !Nrstnice4 infarct miocardic acut4 accidente
!asculare cerebrale "se asociazE tromboliticelor Gi acidului acetilsalicilic).
Se indicE pentru pre!enirea coagulErii la bolna!ii sub hemodializE
E$ectele adverse ale heparinelor cu masa molecularE micE sunt
asemEnEtoare celor produse de heparina standard, JnsE frec!enFa
hemoragiilor este redusE, trombocitopenia este relati! rarE. Sunt posibile
erupFii alergice, rareori hiper2aliemie "prin hipoaldosteronism trecEtor),
foarte rar necrozE cutanatE la locul in*ecFiei.7u pro!oacE osteoporozE.
FI9RI&).I'ICE.E
)in aceastE grupE fac parte:strepto2inaza "aCelPsin,
streptase)4antistreplaza "eminase)4Lro2inaza "uro2inase, abbo2inase,
actosol!, u2idan)47asaruplaza "nasaruplase, prouro2inaza)43lteplaza
"acti!ase, actilPse) sau t.P3.acti!atorul tisular al plasminogenului.
Clasi$icare5
A.Cu acFiune directE..Fibrinolizina
9.Cu acFiune indirectE.Strepto2inaza, 3nistreplaza, Lro2inaza, 3lteplaza,
#enecteplaza, Stafilo2inaza
Mecanism de actiune/$armacodinamie156ntroduse Jn circulaFia sistemicE
medicamentele fibrinolitice, se leagE de plasminogenul fiat pe chiagul
format Gi lizeazE fibrina, desfEcNnd chiagul. Proteoliza se eercitE Gi asupra
fibrinogenului, ca consecinFE se micGoreazE !iscozitatea Gi se amelioreazE
reologia sNngelui.
#romboliza este eficace Jn primele ore, cNnd trombusul este freabil Gi
fleibil. #rombuGii !echi sunt insolubili.Pentru mErirea eficacitEFii
fibrinoliticelor se poate asoca heparinE Jn doza* de /00 D?00 u &orE.
Pentru a asigura eficacitatea Gi securitatea tratamentului fibrinolitic
"e!itarea hemoragiilor) se controleazE obligator timpul de trombinE, care
trebuie menFinut de ,.+ ori mai mare decNt !aloarea normalE.
Indica-iile5 embolii pulmonare gra!e cu modificEri hemodinamice, unde
sunt superioare heparinei Gi pot sal!a !eaFa pacientului, tromboze !enoase
profunde, tromboflebitE ileofemuralE se!erE, ocluzii arteriale periferice,
infarct acut de miocard "Jn primele 1, ore de la debut), infarct cerebral
"primele -.>ore) tromboza suturilor arterio!enoase eterne, tromboze pe
!al!ule cardiace, tromboze intra!entriculare dupE infarct miocardic.
Reac-ii adverse 5 accidente hemoragice, sNngerEri interne Gi intracraniene,
reacFii alergice pNnE la Goc Gi fre!ent . cefalee febrE, dureri lombare .
Pretratamentul sau asocierea de anticoagulante, antiagregante plachetare,
cresc riscul hemoragiilor. )acE apar hemoragii gra!e se administreazE
preparate inhibitoare ale fibrinolizei "antifibrinolitice) D aprotinina, acidul
aminocaproic G. a. =a ne!oie fibrinogen uman.
Contraindicatiile5Fibrinoliticele sunt contraindicate Jn caz de hemoragii,
sau scurt timp dupE acestea, diateze hemoragice, !alori ridicate ale
tensiunii arteriale "peste ,00 mm 5g presiunea sistolicE Gi 100 mm 5g
presiunea diastolicE), stEri septice, pancreatitE acutE, ultimile - luni dupE
ictus. %ontraindicaii relati-e prezintE tuberculoza ca!itarE, ateroscleroza
a!ansatE, !Nrsta JnaintatE, prima *umEtate a sarcinei "dezlipirea placentei),
mai puFin de + zile dupE naGtere.
A&'IA3RE3A&'E.E P.AC(E'ARE
Calsi-icare!
A.6nhibitorii acti!itEFii tromboanului
1.inhibitorii sintezei tromboanului
inhibitorii ciclooigenazei.. 3. acetilsalicilic
inhibitorii selecti!i ai tromboansintetazei.. )azoiben
,.preparate ce blocheazE receptorii tromboanici 3,.. )altroban
-.remedii cu mecanism mit de acFiune.. <idogrel
9.<emedii ce cresc acti!itatea sistemului prostaciclinic
stimulatori ai receptorilor prostaciclinici Gi acti!atori ai
prostaciclinsintetazei...Epoprostenol,Carbaciclin
C.<emedii ce inhibE legarea cu fibrinogenul Gi receptorii glicoproteicii
trombocitari
3natagoniGtii receptorilor glicoproteici .#irofiban, 3bciimab
<emedii ce blochezE receptorii purinergici de pe trombocite Gi
preJntJmpinE acFiunea stimulantE a 3)P.#icopidina, Clopidogrel
D.<emedii cu acFiune antiagregantE di!ersE.)ipiridamol, Sulfinpirazon
Clasi$icarea dup mecanismul de ac-iune5
A. 6nhibitorii ciclooigenazei :acidul acetilsalicilic "acetPlsalicilic acid,
aspirin),sulfinpirazona "sulfinpPrazone, anturan).
9. 6nhibitoii tromboan sintetazei :indobufenul "indobufen, ibustrin).
C. 6nhibitorii receptorilor tromboanului :)etranul +0,sulotrabanul "Jn
curs de e!aluare)4
D. 6nhibitorii fosfodiesterazei " cresc disponibilul de adenilat ciclic)
:dipiridamolul "dipPridamol, cleridium, curantPl, perazodin, persantin).
E. Preparate care mEresc disponibilul de 3MPc.epoprostenolul
"epoprostenol, flolan).
F.(locatorii receptorilor membranari plachetari AP 6lb&66la. #iclopidina
"ticlopidine, ticlid).
3. 3ntagoniGtii glicoproteinelor de pe membrana plachetarE :tirofJbanul
"tirofiban),integrelina.
Indicatiile antiagregantelor53ntiagregantele plachetare sunt indicate
pentru profilaia Gi tratamentul trombozelor arteriale Jn boala coronarianE,
angina instabilE, a infarctului miocardic, accidentele !asculare cerebrale,
pentru profilaia trombozei Jn boala arterialE perifericE ateroscleroticE,
profilaia trombozei pe materiale protetice.
/A1In,ibitorii C)?5
.9cidul acetilsalicilic /acetPlsalicilic acid, aspirin), analgezic,
antiinflamator Gi antipiretic din grupa salicilaFilor are acFiune antiagregantE
plachetarE de lungE duratE. Preparatul inhibE ciclooigenaza plachetarE,
JmpiedicNnd sinteza tromboanilor.3dministrat oral, Jn dozE unicE,
prelungeGte timpul de sNngerare pentru cNte!a zile.
Dipiridamolul "dipPridamol, cleridium, curantPl, perazodin, persantin),
medicament cunoscut, dar puFin eficace ca antianginos, inhibE unele
funcFii plachetare. Eficacitatea antiagregantE este slabE concentraFiile
realizate prin dozele obiGnuite fiind insuficiente. Singurul efect e!ident
produs de dipiridamol, cNnd este administrat oral, constE Jn prelungirea
!ieFii plachetelor.
3dministrat Jn doze mari, +00 mg&zi, dipiridamolul poate reduce incidenFa
emboliilor la purtEtorii de !al!ule cardiace protetice. Se poate asocia
medicaFiei anticoagulante. 3socierea cu aspirinE permite folosirea de doze
mai mici "100 mg&zi). Eficacitatea profilacticE Jn accidentele
cerebro!asculare Gi la coronarieni nu a fost do!editE.
Ca reac-ii adverse au fost descrise cefalee !ascularE, greaFE Gi !omE, care
sunt frec!ente la dozele mari.
/91In,ibitorii trombo%ansintetazei 5
Indobu$enul "indobufen, ibustrin) este un antiagregant plachetar care
inhibE electi! formarea de tromboan Gi JmpiedicE consecuti! eliberarea de
3)P, serotoninE Gi alFi metaboliFi acti!i de cEtre plachete.
/C1Preparate care mresc disponibilul de AMPc5
.Epoprostenolul "epoprostenol, flolan) sau prostaciclina. Se foloseGte Jn
perfuzie intra!enoasE sau introdus Jn circulaFia etracorporalE, cNte /
mg&2g Gi minut, ca o alternati!E a heparinei Jn cadrul dializei renale.3re Gi
proprietEFi !asodilatatoare.
Este repede metabolizat Jn organism, cu un timp de Jn*umEtEFire de ,.-
minute. <iscul hemoragic este comparati! mic. Pro!oacE frec!ent
congestia feFei, uneori cefalee, greaFE, !omE, colici abdominale.
/D19locatorii receptorilor membranari plac,etari 3P Ilb>IIla5
.'iclopidina "ticlopidine, ticlid) este un compus de sintezE cu stnicturE
tienopiridinicE, are acFiune marcatE de inhibare a funcFiilor plachetare .
JmpiedicE adeziunea Gi agregarea, nu permite retracFia cheagului,
preluageGte timpul de sNngerare.
3dministratE oral se absoarbe repede, Jn proporFie de ?09.Se fieazE de
proteinele plasmatice ;0.;>9. ConcentraFia plasmaticE constantE se
realizeazE dupE -./ zile de tratament. Se metabolizeazE practic Jn
totalitate.#impul de Jn*umEtEFire esle de -0./0 ore.
/E1In,ibitorii receptorilor trombo%anului 5
.De%tranul !# amelioreazE microcirculaFia Gi JmpiedicE staza, diminuNnd
procesul de formare a agregatelor plachetare Gi hipercoagulabilitatea
sNngelui.
()RM)&A.E 'IR)IDIE&E
6n practica medicalE se utilizeazE preparatele hormonale ale glandei tiroide
mo. nocomponente "le!otiroina sodicE "tiroina, eutiro, tiro.+ etc.)4
liotironina "triiodti. ronina, tiroton etc.)4 tireoidina4) Gi preparatele
combinate "tireotom "#- B #+ $ 1 : +) Gi tireotom forte4 tireocomb "#-B #+
B@6 $1:1:1/)4 no!otiral "#- B #+ $ 1 : /)4 iodtiro "#+ B @6)).
Mecanismul de ac-iune5Mecanismul de acFiune al preparatelor hormonale
tiroidiene se poate realiza la trei ni!ele. Primul dintre acestea Gi cel de bazE
se considerE a se rele!a prin penetrarea Jn celulE Gi interacFiunea cu
receptorii nucleari, inclusi! 3)7, cu reglarea "ma*orarea sau micGorarea)
epresiei genelor cu influenFa ulterioarE asupra sintezei prote~inelor. 3cest
mecanism este realizat preponderent de #- Gi practic nemanifest la #+.
Cel de al doilea ni!el se realizeazE prin interacFiunea triiodtironinei cu
receptorii membranei sau citoscheletului cu creGterea captErii glucozei Gi
aminoacizilor de cEtre celule, precum Gi stimularea 7aB@B.3#P.azei
membranare.
Prin cea de a treia ipotezE se estimeazE interacFiunea hormonilor tiroidieni
cu re ceptorii din membrana mitocondriilor cu reglarea oidErilor celulare.
Preparatele ,ormonale ale glandei tiroide5
2.=e!otiroina sodicE "tiroina, eutiro, tiro.+ etc).
A.=iotironina "triiodtironina, tiroton etc).
I.#ireoidina.
!.Preparate combinate:tireotom "#- B #+ $ 1 : +) Gi tireotom
forte4tireocomb "#- B #+ B @6 $ 1 : 1 : 1/)4no!otiral "#- B #+ $ 1 :
/)4iodtiro "#+ B @6)4acti!itatea comparati!E a #- : #+ $ 1 : +41 : /
Farmacocinetica 5
2.Preparatele tradiFionale ale le!otiroinei se caracterizeazE prin absorbFie
diferitE Gi limitatE Jntre -/ Gi >/9, iar cele contemporane D pNnE la ?09.
,.3limentele micGoreazE biodisponinibilitatea preparatelor.
I.Mn miedemul gra! absorbFia se micGoreazE cu mult, deoarece preparatele
nu sunt efecti!e la administrarea peroralE Gi se introduc i&!.
!.=e!otiroina se transportE Jn stare cuplatE cu o globulinE specificE Gi mai
puFin cu albuminele. =iotironina se cupleazE cu aceleaGi proteine, JnsE mai
slab "#+ Jn sNnge D /.11 g&100 ml ser, iar liberE D 1., ng&100ml4 #- |
;/.1;0 ng&100 ml4 iar liberE D 1,/ ng&100 ml).
".=e!otiroina Gi liotironina se metabolizeazE preponderent Jn ficat prin
deiodare, dezaminare oidati!E Gi con*ugare.
O.Se eliminE prin bilE. Con*ugaFii Jn intestin parFial se hidrolizeazE Gi mai
departe participE Jn ciclul enterohepatic.
H.#0,/ le!otiroinei D 1 zile la eutireoizi4- zile la hipertireoidieni41+ zile
la hipotiroidieni4#0,/ liotironinei D 1., zile.
Indica-iile preparatelor ,ormonale ale glandei tiroide5
2.5ipotiroidism "primar, secundar Gi terFiar)A.#ireoidita autoimunE "boala
5aGimoto)I.Coma Jn miedem!.#ireotoicozE "Jn remisie dupE tratament
cu tiamazol pentru preJntNmpinarea efectului lui de guGE)".#ireoidectomia
parFialE Jn guGa toicE nodularE.O.#ireoidectomia totalE Jn carcinomH.AuGa
difuzE netoicEJ.AuGa endemicE.
20 A0 I0 O D tratament de substituFie
!0 "0 H0 J D efect supresi! asupra secreFiei tirotrotinei.
Contraindica-iile53bsolute nu.s4<elati!e :. infarct acut de miocard, boala
ischemicE, aritmii,hipertensiune arterialE stabilE,dereglEri hepatice Gi
renale,asocierea cu anticoagulante indirecte, antidepresi!ele triciclice,
insulina Gi antidiabeticele orale, glicozidele cardiace,
colestiramina,tuberculoza,insuficienFa cardiacE decompensatE,diabet
zaharat,insuficienFa suprarenalelor
Principiile de dozare5a) Mn hipotiroidism doza pentru ,+ ore a
le!otiroinei constituie 1,1 g&2g pentru adult sau 1,0 mg la 10 2g. MnsE se
folosesc iniFial doze mai mici ,/./0 g&zi, treptat crescNnd doza la
inter!ale de , sEptEmNni dupE necesitate pNnE la eutireozE sau apariFia
efectelor toice. )e obicei se recomandE nu mai mult de ,00 g&zi.
b) 'Nrstnicilor, la hipertensi!i Gi cei cu maladii cardiace doza iniFialE este
de , ori mai micE "1,,/.,/ g&zi) sub controlul ECA Gi tabloul clinic.
c) Mn formele gra!e de hipotireozE deasemenea se Jncepe cu doze mai mici
D 1,,/ g&zi D lent crescNnd doza.
A.a) Mn coma miedemicE D i&! le!otiroina sodicE ,00.+00g, apoi /0.
100 g&zi pNnE nu !a fi posibilE administrarea peroralE. )acE nu este
preparatul pentru administrarea i&!, le!otiroina se administreazE prin
sondE Jn stomac.
b) Jn aceastE situaFie urgentE folosesc i&! Gi hidrocortizonul Jn doze ,00.
-00 mg, apoi 100 g&zi, reieGind din necesitatea cE e micGoratE producFia
acestuia.
c) =iotironina se administreazE Jn comE Jn doze /.10 g i&! sau prin
sondE peste ?.1, ore pNnE la /0 mg&zi. Controlul dupE tratamentul cu
liotironinE este mai dificil, deoarece ni!elul #- are !ariaFii mari.
-.Ltilizarea le!otiroinei Jn scop supresi! se atinge prin administrarea ei Jn
dozE unicE ,00 g&zi.
+.Preparatele combinate se considerE cE nu au prioritate faFE de
le!otiroinE, deoarece pro!oacE oscilaFii nefiziologice ale liotironinei Gi
sunt mai scumpe.
Reac-iile adverse5 =a doze mari preparatele hormonale ale glandei tiroide
produc simptome de hipertiroidism cu eacerbarea efectelor
farmacodinamice la ni!elul orga~nelor Gi sistemelor. =a ni!elul S7C se
constatE: hiperecitabilitate, insomnie, ameFeli, tremor. Simptomele
cardio!asculare cel mai frec!ent sunt manifestate prin: tahicardie,
palpitaFii, accese de anginE pectoralE, care la pacienFii cu afecFiuni
cardio!asculare pot de!eni periculoase sau chiar fatale. )in partea tubului
digesti! sur!in: anoreie, diaree, scEdere ponderalE. =a ni!elul pielii se pot
constata transpiraFii, congestie cutanatE. Pot fi caracteristice Jn sNnge
hiperglicemie, balanFE azotatE negati!E, hipocolesterolemie.
REMEDII.E A&'I'IR)IDIE&E
Dup mecanismul de aciune, preparatele antitiroidiene se clasi-ic ?n!
.Preparatele ce deregleazE sinteza hormonilor tiroidieni
"tioamidele):metiltiouracil, propiltiouracil, tiamazol, carbimazol.
.Preparatele ce inhibE captarea iodului de cEtre glanda tiroidE:percloratul
de potasiu.
. preparatele care inhibE procesele de iodare Gi eliberare a hormonilor
ti~roidieni:iodura de sodiu Gi de 2aliu, soluFia =ugol.
.Preparatele care micGoreazE eliberarea hormonilor din glanda tiroidE Gi
transformarea #+Jn #-:litiul carbonat.
.Preparatele care distrug foliculii glandei tiroide:iodul radioacti!.
. Preparatele cu mecanisme !ariate:beta.adrenoblocantele "propranolol
etc.), diltiazemul.
.Preparatele ce deregleazE sinteza hormonilor tiroidieni:"tioamidele)
Indica-ii5guGa toicE difuzE "boala (azedo!)4pregEtirea pentru inter!enFie
chirurgicalE a tirotoicozei4 pregEtirea pentru tratamentul cu preparatele
iodului
D Controlul dupE eficacitatea preparatului: tabloul clinic4determinarea #+,
iar la necesitate #-, Jn sNnge.
Farmacocinetica5a)absorbFia rapidE Gi bunE din intestin ",0.-0 min)b)se
acumuleazE selecti! Jn glanda tiroidEc)penetreazE placenta Gi epiteliul
glandei mamare.Propiltiouracilul se cupleazE intensi! cu proteinele
plasmatice, deaceea penetrarea lui prin bariera este limitatE, ce permite de
al utiliza la gra!ide Gi Jn timpul lactaFiei.d)#0,/ Jn plasma este scurtE ",.>
ore), iar Jn glanda tiroidE mare "1 ore D propiltiouracil Gi ,+.+? ore D
tiamazol).e)Se metabolizeazE Jn ficat Gi se eliminE prin urinE. Metabolit
acti! al tiamazolului D carbimazolul.
Reac-iile adverse5Cea mai gra!E reacFie ad!ersE este agranulocitoza, care
la tia~mazol este dozodependentE, iar la propriltiouracil nu, Gi are o
incidenFE de 0,1, Gi 0,++9 respecti!. )e regulE, se constatE Jn primele
sEptEmNni sau luni de tratament, dar poate sur!eni Gi mai tNrziu. )eoarece
uneori agranulocitoza poate apErea rapid, este utilE determinarea periodicE
a leucocitelor pentru diagnosticarea precoce. Primele simptome ale
agranulocitozei frec!ent se pot manifesta prin dureri Jn gNt Gi febrE, din
care cauzE pacienFii trebuie imediat sE se adreseze la medic. 8 neutropenie
uGoarE poate fi un simptom al agranulocitozei incipiente, precum Gi al
tirotoicozei. Suspendarea preparatelor contribuie la dispariFia
agranulocitozei, care poate fi acceleratE prin prescrierea factoru~lui
granulocitar colonial.
/91Preparatele ce in,ib captarea iodului de glanda tiroid <i
eliminarea iodului5
. percloratul de potasiu
a)se foloseGte cNnd nu se suportE alte antitiroidiene.
b)dozele iniFiale Jn ,+ ore D +?0 mg4 de menFinere D >0.?0 mg.
/C1Preparatele care in,ib procesele de iodare <i eliberare a
,ormonilor tiroidieni5
Mecanismul de ac-iune5 6odura de sodiu Gi de 2aliu, soluFia =ugol la doze
peste > mg&zi pot bloca captarea iodului, sinteza iodtirozinelor, procesul de
eliberare a hormo~nilor tiroidieni, precum Gi trecerea #+ Jn #-.
Indica-iile. 6odurile se folosesc Jn: formele uGoare ale tirotoicozei,
suplimentar la tiamazol4 cazurile gra!e pentru pregEtirea cEtre
tiroidectomie4 asociere cu antitiroidienele Gi propranololul Jn crizele
tirotoice4 protecFia glandei de afectarea cu iod radioac~ti! dupE realizarea
stErii de eutiroidie prin tioamide4 radiaFie ecesi!E.
Farmacocinetica 5 Efectul sur!ine Jn ,+ ore, iar cel maim peste 10.1/
zile. )acE tra~tamentul se Jntrerupe, simptomele tirotoicozei se
restabilesc sau de!in chiar mai pronun~Fate. 6odurile penetreazE placenta,
trec Jn sali!E, sudoraFie, lapte.Se eliminE prin urinE.
Regimul de dozare 5Jn cazul pregEtirii pentru tiroidectomie se
administreazE timp de 10.1+ zile dupE realizarea stErii de eutiroidie prin
tioamide. Efecte fa!orabile sunt determi~nate de reducerea !ascularizErii
Gi sensibilitEFii Fesutului hiperplaziat la stimulii mecanici.
=a necesitate iodurile pot fi folosite pentru protecFia glandei tiroide de
afectarea cu iod radioacti!. Se foloseGte soluFia =ugol forte "/9 iod Gi 109
@6 Jn apE) cNte 10 picE~turi - ori&zi luate cu apE sau lapte "o picEturE
conFine >.? mg iod).
Preparatele iodului se folosesc de asemenea Jn tratamentul medicamentos
al hi. pertiroidismului "Jn cazurile gra!e cu complicaFii cardiace . asociate
cu tiamazol Gi propranolol), Jn boala (asedoC cu eoftalmie marcantE.
Reac-iile adverse 5 =a utilizarea preparatelor iodului pot sur!eni
simptome de io. dism "gust metalic Jn gurE, hipersali!aFie, lacrimaFie,
rinoree, tuse producti!E, artralgii, erupFii cutanate), febrE, hemoragii, rar
edem Wuinc2e, reacFie anafilacticE. =a pacienFii sensibili se poate instala
starea de hipo. sau hipertiroidism. Ltilizarea iodurilor la gra!i~de poate fi
responsabilE de dez!oltarea tirotoicozei "sindromul de guGE) la fat.
/D1Preparatele care diminueaz eliberarea ,ormonilor din glanda
tiroid <i trans$ormarea '! in 'I5
%arbonatul de litiu micGoreazE eliberarea hormonilor din glandE Gi
blocheazE transformarea #+ Jn #- la periferie. Preparatul se foloseGte Jn
formele gra!e ale tirotoi.cozei Gi dupE complicaFii la alte preparate.
Se utilizeazE timp scurt: 1.- sEptEmNni, dupE posibilitate cu tiamazol.
)oza iniFialE este de ;00 mg&zi, care treptat se mEreGte pNnE la 1?00 mg&zi.
/E19etaadrenoblocantele5iniFial erau utilizate Jn tratamentul
hipertiroidismului prin capacitatea de a micGora simptomele cauzate de
hipertonusul sistemului simpatic, Jnde. osebi a celor cardiace. 3ctualmente
se considerE cE propranololul Gi analogii lui inhibE trecerea #+ Jn #- la
periferie, posibil, prin blocarea /.deiodinazei cu diminuarea formErii deci
a celei mai acti!e forme a hormonilor tiroidieni.)e regulE, beta.
adrenoblocantele se prescriu Jn caz de alergie la tioamide Gi ioduri.Ele pot
fi bine!enite Jn criza tirotoicE pentru preJntNmpinarea sau *ugularea
tahicardiei, fibrilaFiei atriale Gi hipertensiunii arteriale.Jn cazurile cNnd sunt
contraindicate beta.adrenoblocantele, cu acest scop poate fi utilizat
diltiazemul, dar nu alte blocante ale canalelor de calciu.
D4.'etraza,aridele i in,ibitorii aldoreductazei
I Dupa mecanism
1. Preparatele de substitutie.Preparatele insulinei
,. Preparate ce contribuie la eliberarea insulinei: deri!aFii sulfanil ureei
D metiglinidele
-. Preparate ce contribuie la utilizarea glucozei D biguanidele
+. Preparatele ce 6nhibE absorbFia glucozei Jn intestin sau preJntJmpinE
metabolizarea ei Jn intestin: tetrazaharidele :3carboza "6nhibE alfa.
glucozidaza la ni!el de intestin)
/. remedii ce cresc sensibilitatea celulelor cEtre insulinE: teazolidone.
<oziglitazon, Pioglitazon
>. Preparate ce inhiba metabolismul glucozei tolrestat, epalrestat.
#etrazaharidele D acarboza miglitola. Mecanism de actiune: 6nhiba
re!ersibil enzimele alfa glucosedazice "sucraza, maltaza) din enterocite.
3stfel duce la diminuarea scindarii glucidelor din )i . , polizaharide in
monozaharide si reducerea asimilarii acestora in special a glucozei.
E$ectele <educere ni!elul hemoglobinei glicozelate, insulinemia,
trigliceridemia, colesterolemia. 3ctioneaza post prandial micsorind
glucoza in singe. Si ni!elind.o in timpul zilei. Cresc ni!elul glucagon pe
ptide E1 post prandial tardi!, si micsoreaza eliberarea polipeptidei gastrice
inibitorii indusa de ingestia alimentelor.Indicatii D )\, ca monoterapie
sau asociata cu sulfamide antidiabetice. )\1 in asociere cu
insulina.Dozare D /0 D ,00 mg , - ori pe zi, cresterea dozei la 1,,
saptamini, inainte de masaContraindicatii D copii pina la 1? ani, gra!ide
cetoacidoza deabetica, infectii se!ere, inter!entii chirurgicale,afectiuni
hepatice renale se!ere maladiile intestinului cronice, meteorism.Reactii
adverse D )ereglari gastrointestinale, flatulenta, meteorism, diaree.
Cresteresa transaminazelor hepatice.Farmacocinetic D (iodisponibilitatea
1,, 9 in singe are , picuri concentratia maima. Peste 1., ore si 1,.,+
ore. Se elimina prin scaun /1 9 prin urina -/ 9. # X$+ ore in faza de
distributie $10 ore in faza de eliminare
I,ibitorii aldoreductazei D tolrestat,epalrestat.Mecanism de actiune .
inhiba autoreductaza cu pre!enirea trasformarii glucozei in sorbitor.
Sorbitolul este in ecess la diabetici si da complicatii tisulare ca nefropatia,
ritinopatia,neuropatia.E$ectele D nu reduc glicemia, au actiune indirecta
prin reducerea complicatiilor diabeticeIndicatii D )\ cu
complicatii.)ozare D ,00 mg inaintea micului de*un<eactii ad!erse .
ameteli, Cresterea transaminazelor
I&*8.I&E 8MA&E
Dupa durata actiunii
6nsulinele umane:
1. Lltrarapida si foarte scurta "incep /.1/ min, ma 0./., ore, durata ,.
/ ore) . 6nsulina =ispro
,. <apida si scurta "incep 1/.-0 min, ma 1./., ore, durata /.? ore) D
insulina umana regular D humolin <.
-. 6ntermediara "incep 0./ .- ore ma ,.? ore, durata 10.,+ ore) D
insulina umana izofam, insuline bifazice , 6nsulina lispro miata c u
protamin lispro.
+. =enta si durabila D incep ,.> ore, ma ?.,+ ore, durata ,+.-> D
insulina zinc cristalina umana suspensie.
Insuline animaliere:
1. <apida si scurta "incep 1/.-0 min, ma 1./., ore, durata /.? ore) D
act rapid.
,. 6ntermediare "incep 0./.- ore, ma ,.? ore, durata 10.,+ore) D
insulina protofam
-. =enta si durabila incep ,.> ore, ma ?.,+ ore, durata ,+.-> D insulina
ultralonga
Dupa tipul de insulinizare:
1. insuline prandiale. asigura absorbtia rapida si o durata scurta de
actiuni.
,. 6nsuline bazale D asigura absorbtia lenta si actiune lunga
-. 6nsuline combinate D insuline bifazice care asigura controlul
glicemiei prandiale si bazale
Mecanism de actiune :
1. Stimuleaza transportul glucozei in celula"ficat, muschi, aritrocite)
Alucoze este trasportata prin difuziune facilitata de catre proteinele Alut 1
si Alut /. 3ccelerarea transportului glucozei parFial se epli~cE printr.un
proces re!ersibil, necesitant Jn energie, de migrare a proteinelor A=L#
"A=L#+ Gi A=L#*) din depourile intracelulare spre membrana celularE.
)ereglarea acestui mecanism, se presupune, este o !erigE patogeneticE a
diabetului zaharat tip ,
,. <egleaza metabolismul glucozei D difuzia facilitata a glucozei in
celula, se finiseaza cu fosforilarea glucozei in A D > D P sub influenta
heochinazei sub forma de + izomeri. . 5eo2inaza tip 6' "numitE
gluco2inaza), JmpreunE cu A=L#, se detecteazE Jn hepatocite Gi celulele.
beta pancreatice. 5eo2inaza tip 66 se aflE preponderent Jn muGchii striaFi,
miocard Gi Fesutul adipos Jn asociere cu A=L#+
E$ectele metabolice ale insulinei
2. Actiuni asupra metabolismului glucidic
Ficatul, tesutul muscular si cel adipos sunt insulino.dependente, adica nu
pot cataboliza glucoza in absenta insulinei. Sistemul ner!os central este
insulino.independent.
% stimuleaza intrarea glucozei in celulule
% stimuleaza folosirea glucozei in celule
% stimuleaza glicogenogeneza
% inhiba glicogenoliza
% inhiba gluconeogeneza hepatica
6n diabetul zaharat efectele sunt: hiperglicemie, scaderea depozitelor de
glicogen din ficat si muschi, scaderea glucozei pentru oidarile celulare.
A. Actiuni asupra metabolismului proteic
Efect anabolizant:
% stimuleaza intrarea aminoacizilor in celule
% stimuleaza formarea peptidelor si proteinelor
% creste productia de acizi nucleici
6n diabetul zaharat:
% scade masa musculara
% scade productia de imunoglobuline, cu cresterea predispozitiei la
infectie
I. Actiuni asupra metabolismului lipidic
Efect anabolizant:
% inhiba lipoliza
% stimuleaza lipogeneza
% creste sinteza hepatica a lipoproteinelor
% creste catabolizarea periferica a lipoproteinelor
6n diabetul zaharat:
% se elibereaza cantitati mari de trigliceride si acizi grasi care a*ung la
ni!el hepatic
% creste sinteza de corpi cetonici
% hipercolesterolemie
% hipertrigliceridemie
Indica-iile. Printre indicaFiile preparatelor insulinei sunt:
Absolute: . )iabet zaharat tip 1 "insulinodependent)4
. StEri de precomE Gi comE4
. )iabet zaharat Jn perioada de gra!iditate Gi lactaFie4
. 6n caz de contraindicaFii pentru antidiabeticele orale.
Relative: . )iabet zaharat tip , insulinonedependent decompensat cu
cetoacidozE4
.)iabet zaharat tip , cu complicaFiile sale4
.)iabet zaharat tip , cu caGeie4
.6nfecFii gra!e, acutizarea maladiilor somatice4 traume gra!e, inter!en~Fii
chirurgicale la bolna!ii cu diabet zaharat tip ,.
Analogii insulinelor umane
<eieGind din faptul cE tipul fiziologic al insulinemiei se caracterizeazE prin
secreFia permanentE "bazalE) a insulinei Gi eocitozei suplimentare la
administrarea hranei "insulinemia alimentarE) au fost cEpEtate insulinele cu
acFiune foarte rapidE Gi duratE ultrascurtE "insulina lispro, insulina aspart)
care imitE mai adec!at insulinemia alimentarE sau prandialE. Preparatele ce
imita secreFia bazalE de insulinE lipsite de picurile de acFiune, sce poseda o
duratE lungE Gi constantE de acFiune Gi sint efecti!e, inofensi!e Gi
acceptabile Jn administrare.astfel au fost elaborate insulinele bazale
"insulina glargin, insulina detemir).
Analogii insulinelor cu ac-iune rapid
insulina lispro <i insulina aspart. ParticularitEFile lor :absorbFia mai
rapidE din locul administrErii4 posibilitatea ingerErii hranei imediat dupE
in*ectarea insulinei sau chiar utilizarea preparatului dupE masE, ce nu
necesitE respectarea inter!alului de -0 min Jntre in*ectarea insulinei
solubile simple Gi administrarea hranei4 o corespundere mai adec!a~tE
dintre folosire Gi glicemia postprandialE4 asigurE pacienFilor o libertate mai
mare Jn dietE Gi modul de !iaFE4 risc mai mic al hipoglicemiilor tardi!e.
Insulina lispro /,umalog1. indica-iile insulinei :tratamentul diabetului tip
1 lainsuportabilitatea altor preparate ale insulinei4 prezenFa
hiperglicemiilor postprandialeilogic eocitozei insulinelecare imita JFia
bazalE ta lungE Gi Cu acestce nu se supun corecFiei cu alte preparate ale
insulinei4 insulinorezistenFa acutE la in*ectarea s&c a insulinelor "datoritE
degradErilor locale mai intense). =a bolna!ii cu diabet zaharat tip ,
insulina lispro poate fi folositE cNnd sur!ine: o rezistenFE la antidiabeticele
orale dereglarea absorbFiei altor preparate ale insulinei4 hiperglicemia
postprandialE necontrolatE4 inter!enFiile chirurgicale sau maladiile
intercurente. Jn cazul trecerii de la insulinele de scurtE duratE din bo!ine
sau porcine la insulinalispro !a fi necesarE corecFia dozei, iar dacE aceasta
depEGeGte 100 L3&zi se recomandE a efectua corecFia dozelor Jn staFionar.
6nsulina lispro ca monoterapie se administreazE de +.> ori pe zi, iar Jn
asociere cu cele prolongate de - ori pe zi. Preparatul din flacoane se poate
asocia cu insulinele umane prolongate, insulina lispro fiind luatE prima, iar
in*ectarea se !a face imediat dupE amestecare.
Insulina aspart /&ovorapid).
6nsulina aspart prin modificErile respecti!e asigurE: o disociere mai rapidE
a hea.merilor Jn monomeri4 o absorbFie mai intensi!E din FesuFul adipos4
o atingere a concentraFiei maime mai rapide ca insulina umanE de scurtE
duratE Jn corespundere cu picul hiperglicemiei postprandiale4 o eliminare
mai rapidE din organism4 o imitare practic completE a proprietEFilor
farmacocinetice a insulinei endogene4 o in*ecFie nemi*locit Jnainte sau
imediat dupE masE4 Jnceputul acFiunii dupE 10.,0 minute, cu o acFiune
modifica. maimE Jntre 0,/.- ore Gi o duratE de -./ ore4 un control efecti!
Jn cadrul terapiei 4i insult combinate "insulina bazalEBinsulina rapidE) cu o
frec!enFE mai micE a hipoglicemiilor "*in locul nocturne4 o reducere mai
importantE a hemoglobinei glicozilate "5b3 1 c)4 o complianFE gu chiar
mai bunE la tratament Gi cu o inofensi!itate mai mare4 o libertate mai mare
a regimului rJntre alimentar Gi o reducere a necesitEFii unor aporturi
suplimentare de alimente, ii adec!a E necesar de menFionat cE, pe lNngE
prioritEFile descrise, afinitatea insulinei aspartde receptorii insulinei este
similarE cu cea a insulinei umane.
Indica-iile insulinei aspart ar fi: diabet zaharat tip 1 Gi tip , la copii4
pacienFii ce folosesc insulina Jn regimul combinat "insulina prolongatE
sau bazalE B insulina descurtN duratE . aGa.numitul bazal.bolus)4 bolna!ii
interesati Jntr.o insulinoterapie mai acceptabilE. cazu%trecerrr terapia cu
insulinE aspart e necesar un autocontrol al glicemiei,mdeosebi Jn timpul
titrErii dozelor. #recerea de la insulina umanE solubilE la insulina 5gp
aspart Jn ma*oritatea regimurilor insulinoterapiei se efectueazE prin
respectarea prin.
Analogii insulinelor bazale
3nalogul insulinei cu duratE lungE . insulina glargin /.antus10 obFinut
prin 3)7 recombinat pe tulpini @ 1, de E.coli. 3cesta se deosebeGte de
insulina umanE prin suplimentarea a , reziduuri de argininE la sfNrGitul
lanFului ( "Jn poziFiile (-, Gi (--) Gi substituFia Jn poziFia 3 ,1 a
asparaginei cu glicina. ModificErile respecti!e asigurE o stabilitate a
structurii la mediul acid "p5 $ +) Gi formeazE microprecipitate la
administrarea Jn mediul neutru al Fesutului adipos care JntNrzie absorbFia.
Suplimentarea zincului stabilizeazE microprecipitatele Gi asigurE o duratE
mai lungE. Ca urmare, insulina glargin nu realizeazE picuri Jn sNnge ci lent
se absoarbe Jn sNnge Gi menFine timp Jndelungat o concentraFie stabilE care
dupE proprietEFile farmacocinetice e similarE cu administrarea prin
perfuzie s&c neJntreruptE a insulinei.
Printre priorit-ile insulinei glargin s.ar pute menFiona: profil stabil al
glicemiei nocturne4 micGorarea frec!enFei hipoglicemiilor nocturne4
diminuarea ni!elului glicemiei matinale4 dispariFia fenomenului )aCn "al
zorilor de zi)4 posibilitatea unui somn matinal mai durabil farE a JnrEutEFi
indicii glicemiei4 o stabilitate a ni!elului glucozei Jn timpul zilei farE risc
de hipoglicemie, micGorarea numErului de in*ecFii ale insulinei prolongate.
#oate acestea amelioreazE calitatea !ieFii, Jndeosebi la copii Gi adolescenFi.
ConcentraFia stabilE a insulinei glargin se instaleazE la ,.+ zile dupE prima
in*ecFie. Jn Fesutul adipos insulina glargin se scindeazE cu formarea a douE
produse care persistE Jn sNnge alEturi de preparatul nemodificat.
Indica-ii pentru trecerea la insulina glargin trebuie sE fie: imposibilitatea
compensErii metabolismului glucidic cu insulinele tradiFionale4 e!oluFia
labilE a diabetului4 mai mult de , in*ecFii ale insulinelor prolongate Jn zi
pentru menFinerea insulinemiei bazale4 fenomenul )aCn ce necesitE
administrarea suplimentarE a insulinei de scurtE duratE .Jn orele precoce de
dimineaFE4 predispoziFie la hipoglicemiile nocturne4 pacienFii cu in*ecFii
suplimentare multiple ale insulinelor de scurtE duratE pe un fundal de
diabet compensat.
#recerea la insulina glargin este indicatE la ma*oritatea copiilor" de la >
ani) Gi adolescenFilor.
Doz ini-ial de insulinE glargin constituie ?09 din doza sumarE de
insulinE prolongatE, la , sau mai multe in*ecFii, sau echi!alent cu doza
insulinei prolongate, administratE Jntr.o prizE. #itrarea dozelor ulterioare
se face dupE glicemia pe nemNncate cu glicemia Jnainte de somn.
Insulina detemir /levemir1. Preparatul reprezintE un analog bazai solubil
al insulinei umane prolongate, obFinut prin biotehnologia recombinatE a
3)7 cu folosirea tulpinii de SaccharomPces cere!isiae. 3cFiunea
prolongatE este datoratE autoasocierii marcate a moleculelor de insulinE
detemir Jn locul in*ectErii Gi cuplErii moleculelor preparatului cu
albuminele prin lanFul lateral. 6nsulina detemir a*unge mai lent Jn
Fesuturile.FintE periferice Jn comparaFie cu insulina izofan. 3ceste
particularitEFi Ji asigurE preparatului un profil al absorbFiei Gi acFiunii mai
adec!at ca a insulinei izofan.

Printre priorit-ile insulinei detemir se pot enumera: dez!oltarea lentE a
efectului cu un maim Jntre -.1+ ore Gi o duratE pNnE la ,+ ore4 efectul
farmacodinamic este pro.porFional dozei4 asigurE un control stabil al
glicemiei4 un risc mai mic al hipoglicemiilor nocturne4 absenFa creGterii
masei corporale, administrarea 1., ori pe zi.
6nsulina detemir se administreaz s&c, iar sub controlul medicului Gi i&!.
=a in*ec~tarea preparatului Jn , prize concentraFia stabilE se obFine dupE ,.
- administrEri cu res~pectarea inter!alului strict de 1, ore. 'olumul de
distribuFie constituie 0,1 l&2g. CorecFia dozelor insulinei detemir se poate
efectua cu un pas de 1 L3 la doze pNnE la >0 L3.
Insuline bi$azice
6nsuline bifazicesint cele premiate ce conFin analogi ai insulinelor rapide
cu insuline prolongate. Printre acestea se pot enumera: suspensie bi$azic
de insulin lispro A" sau /09 cu protamin lispro4 suspensie bi$azic de
insulin aspart I#: cu protamin insulin "&ovomi% I#).
&ovomi% I#. Preparatul reprezintE o suspensie din -09 insulinE aspart Gi
109 protamin.insulinE aspart cristalinE. Prin insulina aspart se asigurE o
absorbFie Gi acFiune rapidE, iar prin protamin.insulinE aspart o absorbFie Gi
acFiune mai lentE Gi mai durabilE. Studiul comparati! al insulinei 7o!omi
-0 cu insulinele umane bifazice a demonstrat un control similar Gi durabil
al glicemiei. #otodatE analogul bifazic al insulinei aspart a redus mai
semnificati! frec!enFa glicemiei postprandiale Gi a hipoglicemiilor
nocturne.
Indicatii 5pacienFilor cu diabet zaharat tip , Jn caz de: control neadec!at al
glicemiei pe fond de tratament cu doze maime de antidiabetice orale.
control neadec!at al glicemiei postprandiale pe fundalul terapiei
precedente4 risc de suspendare a insulinoterapiei din cauza hipoglicemiilor
frec!ente4 imposibilitatea efectuErii unui tratament intensi! cu insulinE Gi
reglementarea strictE a regimului alimentar.
6n cazul bolna!ilor cu diabet zaharat tip 1 tratamentul cu 7o!omi -0 se
poate efectua Jn caz de: stabilirea iniFialE a diagnosticului la pacienFii care
nu au folosit insulined imposibilitatea administrErii mai frec!ente a
insulinei din cauza modului de !iaFE, regimului alimentar, problemelor
psihologice4 hipoglicemii nocturne frec!ente4 necesitatea trecerii de la
terapia bazis.bolus la o terapie mai puFin intensi!E cu controlul adec!at al
glicemiei postprandiale.
Jn cazul iniFierii tratamentului cu 7o!omi -0 la pacienFii cu diabet
za,arat tip 2 doza ini-ial se calculeazE reieGind din #0!#0O 8A>Mg>zi
subdi!izatE egal Jnainte de de*un Gi cinE. )oza iniFialE se titreazE cu ,.+
L3 la fiecare -.+ zile. 6n cazul trecerii de la insulinele bifazice la
7o!omi -0 dozele se determinE dupE principiul nunitate la unitateo cNnd
controlul este satisfEcEtor, iar la cei cu control nesatisfacEtor dozele
analogului insulinei !or trebui ma*orate cu 10.,09 Jn timpul primei
sEptEmNni cu corecFia ulterioarE la necesitate. )acE pacientul e transferat
de la bazis.bolus terapie la 7o!omi -0, doza acestuia !a trebui testatE
astfel JncNt cantitatea insulinei bazale sE fie similarE componentului bazai
al terapiei precedente.
Principiile de dozare a insulinei
1. Cel mai optimal se considerE administrarea insulinei conform
ritmurilor biologice de secreFie "la mese).
,. )oza iniFialE de insulinE se determinE din doza de 0,,.0,> L3&2g
pentru adult, ce practic acoperE necesitatea fiziologicE:
la copii D 0,1.1 L3&2g
gra!ide D 0,1.0,? L3&2g
Jn comE D 1 L3&2g
-. <epartizarea dozelor:
Mn , prize D , : 1 ",&- dimineaFa Gi 1&- seara)
Mn - prize D , : - : 1 sau mai frec!ent ,,/ : ,,/ : 1
Mn + prize D ,,/ : ,,/ : - : 1 sau - : ,,/ : ,,/ : 1
+. =a utilizarea concomitentE a insulinei simple Gi prolongate raportul
1 : , "1&- simplE Gi ,&- prolongatE).
/. Scheme de tratament sunt foarte !ariate4 cele mai recomandate:
a) insulinE de scurtE duratE se administreazE Jnainte de mese Gi seara
Jnainte de somn "1&- pronlongat din doza zilnicE)
b) dimineaFa insulina simplE B de durata medie, Jnainte de cinE insulina
simplE, iar la ,,.,-00 D prolongatE
c) insulina simplE B medie D dimineaFa Gi seara.
Reac-iile adverse ale insulinelor: 5ipoglicemia,=ipodistrofiile,
6nsulinorezistenFa 3lergia ,Edemele insulinice
FARMAC)CI&E'ICA I&*8.I&E.)R
Cile de administrare a insulinei
A.. 6n*ectabile . seringi obiGnuite"s&c4 i&m4 i&!) . seringi.stilou,. pompe
insulinice
(. 6ntranazal. prin mucoasa nazalE "efectul ca Gi la administrarea i&!)
C. Peroral. capsule sau comprimate "JnsE pNnE ce nu sunt forme eficiente)
). 6nhalatoriu
E. Pancreas artificial
Farmacocinetica Gi acFiunea biologicE a insulinei depinde de:2.de
organism "absorbFia de la locul administrErii, prezenFa anticorpilor Gi
starea receptorilor insulinici) A.de preparatele insulinei . tipul,
solubilitatea, p5.ul, concentraFia Gi doza.
Distribu-ia. 6n sNnge insulina se aflE Jn stare liberE sub formE de
monomen. 'olumul aparent de distribuFie este echi!alent cu !olumul
lichidului etracelular "10. 1+ 1). Prioada de Jn*umEtEFire Jn plasmE la
persoanele sEnEtoase este de /.> min, iar la bolna!ii cu diabet de circa 11
min "datoritE anticorpilor la insulinE).
Metabolizarea. 6nsulina se metabolizeazE preponderent Jn ficat, rinichi Gi
muGchi Gi Jn cantitEFi mai mici Jn Fesutul adipos Gi alte organe. 6nsulina
secretatE de pancreas prin !ena portE trece prin ficat unde circa /09 se
inacti!eazE, din care cauzE concentraFia Jn !ena portE este de ,.+ ng&ml, iar
Jn sNngele periferic de 0,/ ng&ml. 5epatocitele Jn mod normal inacti!eazE
insulina cu !itezE maimE. Proteoliza insulinei are loc Jn hepatocite dupE
internalizarea compleului hormon B receptor, care nimeresc Jn endosome
unde are loc scindarea circa a /09 din insulina captatE. 8 parte se
metabolizeazE Jn lizozomi. =a scindarea insulinei participE cNte!a enzime,
dintre care rolul principal Ji re!ine metaloproteazei cisteinice, localizate Jn
citosol Gi Jn endosome. Enzimele date, posibil, participE la inacti!area Gi
altor hormoni, inclusi! glucagonului.
6nsulina se filtreazE Jn glomerulii renali cu reabsorbFie Jn tubi, Jn timpul
cEreia se inacti!eazE. 6nsuficienFa renalE influenFeazE #0 / a insulinei mai
esenFial decNt cea hepaticE, deoarece ficatul nu.Gi poate asuma
metabolizarea hormonului, fiindcE acest proces Jn mod normal este maim
acti!at Jn hepatocite.
Celulele endoteliale asigurE un transport al insulinei, sub formE de
comple cu receptorul, din sNnge Jn spaFiul interstiFial, mecanism ce
asigurE aportul hormonului cEtre celulele.FintE.
A&'IDIA9E'ICE )RA.E
3ntidiabeticele orale sunt compuGi de sintezE acti!i pe cale oralE, care pot
fi eficace Jn unele forme uGoare sau medii de diabet, atunci cNnd boala nu
poate fi controlatE nu. Ko* mai prin dietE, iar in*ectarea insulinei nu este
indispensabilE.
Clasi$icarea5
6 Dupa mecanism :
1. Preparate ce contribuie la eliberarea insulinei: deri!aFii sulfanil ureei
D metiglinidele "repanglinida,nateglinida)
,. Preparate ce contribuie la utilizarea glucozei D
biguanidele"metformina)
-. Preparatele ce 6nhibE absorbFia glucozei Jn intestin sau preJntJmpinE
metabolizarea ei Jn intestin: tetrazaharidele .3carboza "6nhibE alfa.
glucozidaza la ni!el de intestin)
+. remedii ce cresc sensibilitatea celulelor cEtre insulinE: teazolidone.
<oziglitazon, Pioglitazon
/. Preparate ce inhiba metabolismul glucozei tolrestat, epalrestat.
In $unc-ie de in$luen-a asupra glicemiei se disting5
I. Antidiabetice propriuzise5
A. 5ipoglicemiante5 sul$onilureicele0 meglitinidele0 tiazolidindioneleC
9. 3ntihiperglicemiante sau euglicemiante5 biguanidele.
II. Antidiabetice indirecte /conven-ionale15 In,ibitorii al$a
glucozidazei <i aldoreductazei.
Meglitinidele . repaglinidE "no!onorm),nateglinidE "starli) .antidiabetice
noi cu acFiune rapidE. Scad ni!elul glucozei Jn sNnge prin stimularea
eliberErii insulinei de cEtre celulele.beta pancreatice.
Mecanismul de ac-iune. (locheazE canalele ionice @
B
3#P.dependente Jn
membranele celulelor.beta prin intermediul proteinelor.FintE, deosebindu.
se de alte preparate ce stimuleazE secreFia insulinei. 3cest efect duce la
depolarizarea -.celulelor Gi deschiderea canalelor de calciu. Ca rezultat un
influ abundent de Ca%% stimuleazE secreFia insulinei de cEtre celulele.
beta.
Prin urmare, are loc o eliberare a insulinei Jn prima fazE de secreFie,
corelatE cu picul glucozei Jn sNnge.
Indica-iile. )\ tip , ca supliment la dietE Gi eerciFii fizice4 Jn asociere cu
metforminE, Jn cazuri cNnd ultima nu controleazE ni!elul glucozei Jn
sNnge.
Regimul de dozare. se admin Jnainte de mese, dar nu mai mult de -0 de
minute, dozarea fiind stabilitE indi!idual. 6niFial se recomandE doza de 0,/
mg repaglinidE sau 1,0 mg nateglinidE de - ori&zi. Ma*orarea dozei se !a
efectua Jn funcFie de indicii glicemiei Gi 5b3lc la un inter!al de 1.,
sEptEmNni de la iniFierea tratamentului.
Contraindica-iile: hipersensibilitate la preparat sau componenFii sEi,
diabet zaharat tip 1 "insulinodependent), cetoacidozE cu comE diabeticE
sau farE ea, copii pNnE la 1, ani, sarcinE Gi lactaFie, dereglEri funcFionale
gra!e ale rinichilor sau ficatului.
E$ectele adverse.hipoglicemie, dereglarea acuitEFii !izuale, dureri
abdominale, diaree, greFuri, !omE, creGterea tranzitorie a enzimelor
hepatice, reacFii alergice "prurit, hiperemie, urticarie).
Farmacocinetica repaglinidei <i nateglinide
DERI+A'II *8.F)&I.8REICI
generaFia 6: tolbutamidE, clorpropamidE, tolazamidE, acetoheamidE4
generaFia a 6l.a: glibornuridE, glipizidE, glibenclamidE, gliclazidE,
gli^uidonE, glimepiridE, glizoepidE.
Mecanismul de ac-iune. )eri!aFii sulfonilureici JGi manifestE acFiunea
hipoglicemiantE prin mecanism pancreatic Gi etrapancreatic.
%ecanismul pancreatic rezultE din creGterea secreFiei insulinei Gi secundar
prin creG~terea eliberErii somatostatinei Gi micGorarea ni!elului
glucagonului. =a ni!elul celulelor. beta ale pancreasului deri!aFii
sulfonilureici se fieazE cu receptorii specifici "dupE tipul stimulatorilor
fiziologici . glucozei, leucinei), care sunt asociaFi cu canalele ionice de
2aliu cu micGorarea efluului acestor ioni din celulE. Ca rezultat sur!ine
depolarizarea cu deschiderea canalelor calciului Gi influul ionilor de
calciu Jn celulE. Calciul Jn eces se leagE de calmodulinE Gi acti!eazE
tirozin2inazele specifice, care contribuie la eocitoza insulinei din granule
%ecanismul e8trapancreatic este cauzat de: creGterea afinitEFii Gi
densitEFii receptorilor insulinici4 stimularea sintezei transportorilor
glucozei4 inhibarea gluconeogenezei4 ma*orarea sensibilitEFii celulelor.FintE
la insulinE. Concomitent cu aceasta, preparatele pot influenFa fenomenele
care urmeazE acti!Erii receptorilor.
E$ectul ,ipoglicemiant. Sulfamidele antidiabetice pot micGora
hiperglicemia Gi pro!oca o hipoglicemie.Ele sunt efecti!e la pacienFii cu
funcFia endocrinE pEstratE a pancreasului. Se constatE, sub influenFa lor,
creGterea ni!elului plasmatic al insulinei si raspunsul pancreasului la
JncErcarea glucidicE, efect mai e!ident Jn primele luni de tament.
Indica-iile. sunt indicate la bolna!ii cu forme uGoare sau moderate de
diabet zaharat tip , Jn urmEtoarele cazuri: pacienFii peste -/.+0 ani,
bolna!ii cu pondere normalE, mai rar cu obezitate, maladia nu poate fi
controlatE prin dietE, eerciFii fizice etc., Jn asociere cu biguanidele,
acraboza sau alte antibiabetice orale.
Regimul de dozare. Pentru stimularea optimE a secreFiei de insulinE se
administreaza cu -0 min Jnainte de masE "ecepFie pot face doar cazurile
de intoleranFE gastricE). <egimul de dozare depinde de acti!itatea
preparatului, durata de acFiune Gi particularitEFile e!oluFiei maladiei. )e
regulE, titrarea dozelor se face treptat Jn funcFie de efectul obFinut la un
inter!al de circa 1 zile. Preparatele pot fi administrate Jntr.o prizE sau
subdi!izate Jn ,.- prize "chiar Gi la preparatele de duratE lungE la doze
mari).
Contraindica-iile. diabet zaharat tip 1, precum Gi diabet zaharat tip , Jn
urmEtoarele situaFii: forme gra!e, decompensate cu cetoacidozE4 prezenFa
complicaFiilor diabetice "micro., macroangio. patii)4 infecFii intercurente,
traumatisme ma*ore4 inter!enFii chirurgicale4 gra!iditate Gi lactaFie4 come Gi
precome diabetice.
Sulfamidele antidiabetice se utilizeazE cu precauFie Jn insuficienFa
hepaticE.
Reac-iile adverse.
. hipoglicemii pNnE la comE "Jndeosebi la preparatele de generaFia 66)4
. dereglEri digesti!e "la /9 . greaFE, !omE, anoreie, diaree, dureri
abdominale)4
. manifestEri alergice "la ,.-9 . erupFii cutanate, prurit, eritem
polimorf, derma. titE efoliati!E)4
. dereglEri hematologice "ca ecepFie . leucopenie Gi trombocitopenie
re!ersibile, agranulocitozE)4
. icter colestatic "la doze mari)4
. creGtere ponderalE "obezitate)4
. creGterea riscului maladiilor cardio!asculare4
. edeme "la utilizarea clorpropamidei)4
. efect teratogen "anomalii) Gi fetotoic "hipoglicemii la ft)4
. rezistenFE secundarE la sulfamide Gi tahifilaie4 a efect antabus "dupE
asocierea cu alcoolul).
Farmacocinetica
Sunt rapid absorbite din tractul gastrointestinal. ProprietEFile lor fizice Gi
corelarea cu ingestia alimentarE pot modifica !iteza pasa*ului prin
mucoasE. 3stfel, absorbFia glipizidei este JntNrziatE cu -0 min, dacE
medicamentul este luat Jn timpul mesei, de aceea el ar trebui administrat
cu -0 min Jnainte de masE. 3bsorbFia glibenclamidei nu este afectatE de
alimentaFie, dar necesitE -0.>0 min pNnE atinge ni!elul capabil sE reducE
glicemia, de aceea este recomandabilE utilizarea Jnaintea meselor.
Preparatele se leagE cu proteinele "Jndeosebi cu albuminele) Jn proporFie
de 1/. ;/9. Moleculele de albumine au mai multe locuri de ataGare cu
afinitEFi diferite pentru sulfonilureice. Preparatele de 6 generaFie sunt
captate de albumine prin legEturi ionice la ni!elul anumitor regiuni, Jn
timp ce preparatele de generaFia 66 sunt legate de zone nepolarizate ionic.
Metabolizarea are loc Jn ficat, rezultNnd compuGi inacti!i, cu ecepFia
acetoheami. dei "al cErui produs de degradare =.hidroiheamida are o
acFiune hipoglicemiantE de ,,/ ori mai mare), tolazamidei "trei metaboliFi
inacti!i Gi trei cu efect hipoglicemiant) Gi mai puFin a gliborinuridei "un
metabolit din cei > este acti!).
Eliminarea se face Jndeosebi pentru metaboliFi pe cale renalE, cu ecepFia
gli^uidonei care se ecretE biliar. Clorpropamida se eliminE aproimati!
>09 prin urinE sub formE acti!E, ceea ce reprezintE risc de cumulare Jn
insuficienFa renalE.
9I38A&IDE.E
I. De scurt durat /!O ore15 buformin$ metformin*
II. De durat lung /2!2O ore15 buformin-retard$ metformin-
retard*
Mecanismul de ac-iune. (iguanidele eercitE un mecanism
etrapancreatic la pEstrarea unei funcFionalitEFi limitE a pancreasului prin
sensibilizarea Fesuturilor periferice la acFiunea insulinei. 3ceasta se poate
realiza prin urmEtoarele mecanisme: potenFarea acFiunii insulinei4 creGterea
afinitEFii Gi numErului receptorilor la insulinE4 stimularea acti!itEFii
tirozin2inazice a receptorilor insulinici4 amplificarea sintezei glicogenului4
stimularea epresiei Gi acti!itEFii transportorului glucozei A=L#
+
.6ndirect
sensibilitatea la insulinE se poate ma*ora prin intensificarea esterificErii
acizilor graGi Gi inhibarea lipolizei Jn Fesutul adipos.
E$ectul ,ipoglicemiant. (iguanidele, spre deosebire de sulfamidele
antidiabetice <i insulin0 diminueazE la normal hiperglicemia, dar nu
modificE practic glicemia normalE. )in aceastE cauzE ar fi bine!enit ca ele
sE fie numite antihiperglicemiante sau euglicemiante. Prin reducerea
ni!elului crescut al glucozei se micGoreazE Gi hiperinsulinemia.
MetforminE este efecti!E Jn ni!ele ale glicemiei ce nu depEGesc ,00
mg&100 ml.
Efectul antihiperglicemiant creGte odatE cu ma*orarea dozelor de la /00 la
,/00 mg farE a se ma*ora riscul efectelor ad!erse gastrointestinale sau
acidozei lactice.
MetforminE poate preJntNmpina dez!oltarea diabetului zaharat tip , la
pacienFii cu dereglarea toleranFei la glucozE prin stoparea pierderii
capacitEFii secretorii a beta.celu. lelor pancreasului. 3ceastE acFiune
profilacticE se considerE beneficE la biguanide Gi este rezonabil de a fi
utilizatE pNnE la apariFia manifestErilor clinice ale diabetului zaharat tip ,
"cam cu /.1 ani Jnainte).
Indica-iile.1. )\ tip , cu obezitate unde sunt benefice efectele asupra
metabolismului glucidic Gi lipidic, precum Gi diminuarea apetitului
,.diabetul instabil, Jn care se asociazE la insulinE, pentru a reduce
pericolul de hipoglicemii. (iguanidele pot fi asociate cu sulfamidele
Jn cazul controlului insuficient al glicemiei cu ultimele.
Regimul de dozare:iratamentul cu metformina se JniFiaza cite 0,/ de ,
ori&zi "la de*un Gi cinE). =a necesitate doza se poate creGte pNnE la 1,/.,
g&zi "maim ,,/ g&zi)la

inter!ale de 1., sEptEmNni. Metformina.retard se
indicE cNte ?/0 mg la inter!al de 1, ore Gi este preferabilE Jn cazul dozelor
mai mari. Simptomele digesti!e sunt mai rare.
Contraindica-iile. formele gra!e decompensate de diabet4 comele Gi
precomele diabetice4 diabetul zaharat tip 1 "ca monoterapie)4 maladiile
renale sau insuficienFa renalE4 afecFiunile hepatice sau insuficienFa
hepatocelu. larE4 insuficienFa cardiacE sau respiratorie4 infarct recent de
miocard4 sarcinE Gi lactaFie4 cercetEri cu iod radioacti!4 infecFii gra!e4 stEri
hipoice "Goc, septicemie, pneumopatii etc.)4 febrE, greaFE, !omE4
hipersensibilitate la preparat4 asocierea cu alcool sau medicamentele ce
conFin alcool "riscul acidozei lactice cu deces).
Reac-iile adverse. Printre reacFiile ad!erse ale biguanidelor se enumerE:
dereglEri dispeptice "greaFE, !omE, disconfort abdominal, anoreie
marcantE, gust metalic Jn gurE, uneori diaree persistentE)4 lactacidozE4
tahicardie Gi ma*orarea presiunii arteriale4 anemie megaloblasticE4
accentuarea hipoglicemiei la asocierea cu insulina Gi sulfamidele
antidiabetice.
Farmacocinetica. (iguanidele se indicE Jn timpul sau imediat dupE masE.
3bsorbFia este rapidE Gi bunE cu o biodisponibilitate de /0.>09. 8 cuplare
intensE cu proteinele prezintE buformina Gi fenformina, Jn timp ce
metforminE nu se leagE cu ele. Circa -0. +09 buforminE Gi fenforminE se
metabolizeazE Jn ficat, iar restul Gi metforminE completamente se eliminE
sub formE neschimbatE prin urinE. Perioada de Jn*umEtEFire Jn plasmE este
de - ore pentru metforminE Gi circa / ore pentru fenforminE Gi buforminE.
)urata de acFiune este de circa / ore la fenforminE Gi 11 ore la buforminE
Gi metforminE. )in aceste considerente formele obiGnuite se indicE de ,.-
ori&zi, iar cele retard 1., ori&zi. (uformina este o alternati!E a metforminei.
'IA4).IDI&DI)&E.E
pioglitazonul "actos) Gi roziglitazonul "a!andia) micGoreazE ni!elul
glucozei farE efecte hepatotoice serioase.
Mecanismul de ac-iune. 3cFiunea tiazolidindionelor este dependentE de
prezenFa producFiei insulinei endogene. Ele sunt agoniGti selecti!i ai
receptorilor acti!aFi de proliferare a peroizomului.gama "PP3<.P),
receptori nucleari ce fac parte din aceeaGi familie ca Gi receptorul retinoic
<[<, receptorul pentru hormonii tiroidieni Gi pentru !itamina ).
<eceptorii PP3< "izoformele a,-,P) sunt acti!aFi de acizii graGi naturali,
precum Gi de agoniGtii sintetici de tipul tiazolidindionelor.
E$ectul ,ipoglicemiant 3cFiunea primarE a preparatelor din aceastE grupE
este determinatE de creGterea insulinosensibilitEFii periferice la ni!elul
ficatului, muGchilor Gi adipocitelor cu scEderea rezistenFei la insulinE farE
sE ma*oreze secreFia hormonului endogen.#iazolidindionele JGi realizeazE
efectul de micGorare a ni!elului glucozei lent cu un maim peste 1., luni.
Indica-iile. diabetului zaharat tip , Jn calitate de: ad*u!ant la dietE Gi
eerciFii fizice4 monoterapie la ineficacitatea dietei Gi eerciFiilor fizice4
component al terapiei combinate cu sulfonilureice, metforminE sau
insulinE4 terapie triplE cu sulfamide antidiabetice Gi biguanide.
Regimul de dozare* &ioglitazonul se indicE Jn doze indi!iduale o datE pe
zi, indiferent de mese. )ozele iniFiale ca monoterapie constituie 1/ sau -0
mg&zi, care la necesitate se cresc pNnE la +/ mg&zi. 6n cazul terapiei
combinate cu sulfamidele sau metforminE se prescrie 1/ sau -0 mg&zi.. =a
asocierea cu preparatele insulinei doza de asemenea este de 1/.-0 mg&zi cu
corecFia acesteia cu 10.,/9 cNnd ni!elul glucozei este sub /,/ mmol&1. Jn
insuficienFa renalE nu e necesarE corecFia dozelor pioglitazonului.
(oziglitazonul se administreazE indiferent de mese Jn 1., prize. =a adulFi
doza iniFialE constituie + mg&zi care Jn cazul rEspunsului insuficient peste
>.? sEptEmNni se poate ma*ora la ? mg&zi. =a asocierea cu insulina se
recomandE + mg&zi cu o creGtere pNnE la ? mg&zi numai dupE aprecierea
riscului reacFiilor ad!erse .
Contraindica-iile.: gra!iditate4 lactaFie4 diabet zaharat tip 14 cetoacidoza
diabeticE4 hipersensibilitate la preparate4 afecFiuni mo.derate sau gra!e ale
ficatului.Cu precauFie .la pacienFii cu insuficienFE cardiacE, renalE, Jn cazul
prezenFei edemelor, la femeile cu sindrom premenopauzal. Periodic "o datE
la , luni) e necesar controlul transaminazelor.
Reac-iile adverse hipoglicemie"Jn monoterapiei este foarte micE, dar
poate creGte Jn asociere cu preparatele insulinei, sulfamidelor antidiabetice
Gi, rar, cu metformina), anemie, micGorarea hemoglobinei Gi
hematocritului")ereglErile hematologice sunt rare, mai frec!ente la
asocierea cu metforminE, care nu au manifestEri clinice Gi, posibil, pot fi
determinate Gi de retenFia lichidului) edeme periferice, simptome ale
insuficienFei cardiace, edem Pulmonar,creGterea tranzitorie a
transaminazelor "hiperfermentemia este ocazionalE, nefiind confirmatE de
utilizarea preparatelor)Gi masei corporale.
Farmacocinetica. )upE administrarea Jnainte de mese absorbFia este bunE
cu o biodisponibilitate JnaltE "la roziglitazon . ;;9). ConcentraFia maimE
se constatE Jn -0.1,0 min. 5rana nu influenFeazE semnificati!
biodisponibilitatea, ci doar face mai lentE absorbFia. Preparatele se
cupleazE intens, peste ;;9, cu proteinele, preponderant cu albuminele. 6n
limitele terapeutice concentraFia sericE este proporFionalE dozelor.
'olumul aparent de distribuFie "'d) pentru pioglitazon este de 0,>.0,1 l&2g,
iar pentru roziglitazon . de 0,, l&2g. Preparatele nu se cumuleazE, dar se
poate constata o retenFie a metaboliFilor.
3.8C)C)R'IC)I4II
Clasi$icarea
A. Dup modul de administrare se subdivizeaz n5
I. pentru administrarea enteral! cortizon acetat, hidrocortizon acetat,
prednison, prednisolon, metilprednisolon, triamcinolonE, deametazonE,
betametazonE4
II. pentru administrarea parenteral5
a) intra-enoas: hidrocortizon hemisuccinat, prednisolon hemisuccinat,
pred~nisolon clorhidrat sau sodiu fosfat, metilprednisolon clorhidrat sau
hemisuc~cinat, deametazonE sodiu fosfat, betametazonE sodiu fosfat4
b) intramuscular0 hidrocortizon acetat, prednisolon acetat,
metilprednisolon acetat Gi ciclopentilpropionat, triamcinolonE acetonid,
plus cele pentru admi~nistrarea intra!enoasE . hidrocortizon hemisuccinat,
prednisolon hemisucci~nat, prednisolon clorhidrat sau sodiu fosfat,
metilprednisolon clorhidrat sau hemisuccinat, deametazonE sodiu fosfat,
betametazonE sodiu fosfat4
III. pentru utilizarea topic "Jn otorinolaringologie, oftalmologie,
dermatologie etc.): hidrocortizon, prednisolon, flumetazonE, fluocortolon,
fluocinolonE ace~tonid, mazipredon, clobetazol, mometazonE,
galometazonE, budesonidE, fluni. solidE, beclometazonE, fluticazonE etc.4
I+. pentru administrarea in,alatorie: beclometazonE, budesonidE,
flunisolidE, fluticazonE.
a Dup intensitatea e$ectului5
21 puFin acti!e . cortizon, hidrocortizon "o unitate de acti!itate $ ,0.,/
mg)4
,) acti!e . prednison, prednisolon, metilprednisolon, triamcinolonE "o
unitate de acti!itate $ +./ mg)4
-) foarte acti!e . deametazonE, betametazonE "o unitate de acti!itate $
0,/ . 0,1/ mg).
9. Dup e$ectele de baz /antiin$lamator <i mineralocorticoid15
1) posedE efect antiinflamator Gi mineralocorticoid "1:1) b cortizon,
hidrocor~tizon4
,) efect antiinflamator marcat Gi mineralocorticoid slab "-./:1) .
prednison, prednisolon, metilprednisolon4
-) efect antiinflamator puternic, mineralocorticoid practic lipseGte "-0:1)
. tri~amcinolonE, deametazonE, betametazonE.
C. Dup durata ac-iunii /'# " n plasm <i '#" al e$ectului biologic15
21 scurtE . # Jn plasmE . ;0.1,0 min, f0/ biologic . ?.1, ore: . cortizon,
hidrocortizon4
,) medie . #0 / Jn plasmE k ,00 min, #0d biologic .1,.-> ore .
prednison, pred~nisolon, metilprednisolon, triamcinolonE4
-) lungE . #W/ Jn plasmE S -00 min, #0/ biologic . ->./+ ore:
deametazonE, betametazonE.
Mecanismul de ac-iune. Molecula de corticosteroid dupE detaGarea de pe
globulina specificE penetreazE Jn celulE unde se cupleazE cu receptorii
intracelulari specifici care sunt inacti!i. 3ceGti receptori constau din ,
sedii: nespecific Gi specific. Cel nespecific este format dintr.o sec!enFE de
aminoacizi comunE tuturor receptorilor nucleari. Sediul specific are -
domenii funcFionale: de legare a moleculei de corticosteroid4 de fiare a
receptorului acti!at de 3)74 de reglare a transcripFiei genice. <eceptorul
citoplasmatic este nefuncFional, fiind cuplat cu trei proteine asociate: douE
proteine de Goc termic "5SP;0 Gi 5SP10) Gi o proteinE ce leagE substanFele
imunodepresi!e "6F/> . 6F. imunofilinE).
E$ecte $armacologice speci$ice
9ciunea antiin-lamatoare &i imunodepresiv. Mecanismul acesteia este
determinat de inhibarea producerii unor factori celulari "macrofage,
limfocite, bazofile, fibroblaGti, celule endoteliale etc.) implicaFi Jn
rEspunsul inflamator.
9ciune antialergic' Alucocorticoizii inhibE manifestErile reacFiilor
alergice de tip imediat Gi JntNrziat, preJntNmpina eliberarea mediatorilor
alergiei Gi sE micGorarea lezarearii Fesuturilor.
9ciunea anti&oc. Jn stErile de Goc are: acFiune benefice asupra sistemului
cardio!ascular "efect inotrop.poziti! Jn doze mari, mEreGte minut.!olumul
Gi !olumul sistolic farE tahicardie, reacFie adec!atE la catecolamine etc.)4
JnlEturE !asoconstricFia Gi micGoreaza rezistenFa periferica"prin efect
miotrop Gi alfa.adre. nolitic)4 JmbunEtEFirii microcirculaFiei Gi micGorErii
depozitErii patologice a sNngelui4 micGorErii permeabilitEFii membranelor
Gi efectelor enzimelor lizozomale4 inhibErii hia. luronidazei4 stabilizErii
permeabilitEFii barierei hemato.encefalice etc.4 inhibErii sintezei toinelor4
micGorErii eliberErii histaminei Gi a altor mediatori.
9ciunea asupra esutului lim-oid &i hemopoiezei* Alucocorticoizii Jn
doze mari produc tulburEri metabolice la ni!elul celulelor limfatice.
9ciunea asupra sistemului nervos central* 6nfluenFa glucocorticoizilor
asupra sistemului ner!os central "S7C) poate fi determinatE de efectele
directe Gi indirecte.
9ciunea asupra sistemului cardiovascular ,.C=)' 6nfluenFa asupra SC'
este cauzatE de acFiunea mineralocorticoidE Gi permisi!E.
9ciunea asupra musculaturii striate' Alucocorticoizii, Jn concentraFii
adec!ate, asigurE prin mecanism permisi! funcFionalitatea normalE a
musculaturii striate. Jn insuficienFa corticosuprarenalE scade forFa de
contracFie, rezistenFa la obosealE. =a baza acestor efecte stau dereglErile
metabolismului electrolitic Gi glucidic. 6n hipercorticism sur!ine miopatia
steroidianE cu obosealE Gi slEbiciune, simptome caracteristice
sindro~mului Cushing.
E$ectele metabolice
%etabolismul glucidic. 3cFiunea glucocorticoizilor asupra metabolismului
glucidic este compleE, ceea ce asigurE efectul final . ma*orarea
concentraFiei glucozei Jn sNnge "hiperglicemia). %etabolismul proteic'
Alucocorticoizii stimuleazE catabolismul proteinelor la ni!elul muGchilor
scheletici, pielii, Fesutului limfoid, Fesutului con*uncti! Gi oaselor, ce se
manifestE prin bilanF azotat negati!. 3ceste procese sunt responsabile de
dez!oltarea unor reacFii ad!erse .Jn ficat se constatE intensificarea captErii
aminoacizilor cu creGterea sintezei proteinelor. 3minoacizii pot fi utilizaFi
Gi Jn procesele de gluconeogenezE.
%etabolismul lipidic' corticosteroizii la ni!elul adipocitelor amplificE
acFiunea lipoliticE a catecolaminelor, hormonului de creGtere, hormonilor
tiroidieni cu creGterea ni!elului acizilor graGi liberi Jn plasmE.
%etabolismul hidro-electrolitic. Alucocorticoizii manifestE efecte de tip
minera.locorticoid la ni!elul tubilor distali Gi colectori concretizate prin
retenFia apei Gi natriului cu eliminarea urinarE a ionilor de 2aliu Gi
hidrogen.
Farmacocinetica.se absorb bine din tubul digesti! Gi penetreazE prin orice
mucoase Gi bariere histohematice, inclusi! hematoencefalicE Gi placentarE
"ce!a mai slab penetreazE triamcinolona, deametazona Gi betametazona
din cauza fluorului). ConcentraFia maimE se atinge peste 0,/.1,/ ore.
3limentele reduc !iteza de absorbFie dar nu gradul ei.
Alucocorticoizii utilizaFi topic "pe piele, Jn sacul con*uncti!al, inhalatoriu)
pe SuprafeFe Jntinse Gi Jn concentraFii mari se pot absoarbe, determinNnd
efecte sistemice inclusi! cu deprimarea corticosuprarenalelor.
Indica-iile.
I. cu scop de substitu-ie n: insuficienFa corticosuprarenalE acutE
"primarE Gi&sau secundarE) Gi cronicE4
II. cu scop de supresie n5 dis$imc-ia /,iperplazia1 congenital a
corticosuprare nalelorC
III. cu scop $armacodinamic /paliativ1 n:
A. Maladiile reumatice0
1) maladiile sistemice ale Fesutului con*uncti! "colagenoze): lupusul
erite. matos diseminat4 poliartrita nodoasE4 nefrita lupicE4 polimiozita etc.4
,) afecFiunile articulare: poliartrita reumatoidE4 reumatismul
poliarticular acut4 artrita acutE gutoasE4 artroza deformantE4 tendinite,
bursite.
9. Bolile renale: glomerulonefritE "rapid progresi!E, mezangiocapilarE)4
sin~drom nefrotic4 glomeruloscleroza focalE4 nefrita lupicE4
C. Maladiile .epatice 1i digesti-e: hepatita cronicE acti!E, necroza
hepaticE subacutE4 hepatita alcoolicE "formele gra!e)4 ciroza hepaticE
"cazuri selecFio~nate)4 colita ulceroasE nespecificE4 boala Crohn "ileita
terminalE)4
D. Afeciunile oftalmice: iridociclite4 ne!rita ner!ului oculomotor4
procese infla~matorii ale pErFii anterioare "dupE inter!enFii chirurgicale, Jn
infecFii, pemfi. gus) . irite, con*uncti!ite4
E. Maladii infecioase: pneumonia pneumocisticE la bolna!ii cu S6)34
menin~gita cauzatE de 5.influenzae tip (4 febra tifoidE gra!E4 infecFii
gra!e JnsoFite de Goc4 tuberculoza pulmonarE acutE a seroaselor "formele
gra!e)4 meningita tuberculoasE4 encefalitele !irotice4
F. Bolile alergice: Gocul anafilactic4 stEtus astmatic Gi forme gra!e de
astm bron. Gic4 edemul Wuinc2e4 reacFii alergice la medicamente4 dermatite
Gi dermatoze alergice "formele gra!e)4 rinita alergicE "formele gra!e)4
3. Tumori: limfoleucoza acutE "leucemia acutE la copii)4 limfoame
maligne4
(. Alte afeciuni: dermatite de diferitE origine4 edem cerebral4 stEri de
Goc . co~laps, trombocitopenia "purpura trombocitopenicE idiopaticE etc.)4
anemia he. moliticE imunE4 traume ale mEdu!ei spinErii4 sarcoidoza4
naGterea prematurE4 transplant de organe.
I+. cu scop diagnostic5 diagnosticul Gi diagnosticul diferenFial al
sindromului Cushing.
Principiile dozare a glucocorticoizilor
6n fiecare maladie pentru fiecare bolna! se determinE empiric dozele ce
!or asigura efectul curati! cu re!ederea lor periodicE odatE cu ameliorarea
simptomelor clinice sau dez!oltarea reacFiilor ad!erse. Jn cazul unei terapii
cortizonice peste o sEptEmNnE riscul reacFiilor ad!erse este dependent de
durata ei Gi dozele preparatelor. Suspendarea bruscE a corticosteroizilor
dupE utilizarea de lungE duratE prezintE un risc ma*or de hipocorticism
iatrogen, chiar cu sfNrGit letal.
E*'R)3E&I
Clasi$icarea5
1. &aturali: estrona, estriol, estradiol Gi estradiol dipropionat, benzoat,
undecilat, cipionat, enantat, !alerat4
,. *teroizi semisintetici4 etinilestradiol, mestranol4
-. Estrogenii conPuga-i: premarin, presomen4
+. &esteroidieni sintetici: heestrol, benzestrol, dietilstilbestrol,
metestrol, diene. strol, fosfestrol, clorotriansen, metalenestril.
Mecanismul de ac-iune. Estrogenii din plasmE penetreazE, posibil, prin
difuzie Jn celulele.FintE "uter, !agin, glanda mamarE, sistemul hipotalamo.
hipofizar, oase, ficat etc.) de unde sunt transportaFi Jn nucleu. 3ici ei se
cupleazE cu receptorii estroge. nici "alfa Gi beta) care se aflE sub formE de
complee cu proteine de Goc. Lltimele se elibereazE, iar compleul
estrogen.receptor interacFioneazE cu 3)7 printr.o sec!enFE nucleotidicE
numitE estrogen responsabil element "E<E). Ln alt domen de pe molecula
receptoare se fieazE cu proteine celulare specifice cu modularea epresiei
unor gene, respecti! funcFia 3<7.polimerazei, Gi acti!area transcripFiei lor
cu inducFia sintezei proteinelor Jn celule.
E$ectele biologice.
9' <-ectele speci-ice
6nfluenFa asupra dez!oltErii seuale la femei.
B' <-ectele nespeci-ice
I' E$ecte metabolice. eercitE influenFE asupra producFiei Gi acti!itEFii
multor proteine din organism. 3ceasta se referE Jn primul rNnd la ficat,
unde este o concentraFie mare a transcortinei, globulinei ce fieazE tiroina
Gi hormonii seuali, transferinei.
Indica-iile5 cu scop de:
3. SubstituFie Jn insuficienFa o!arianE din: hipogonadismul primar4
hipopituita. rism Gi sindromul #urner4 perioada postmenopauzE4 oligo. Gi
amenoree4 oste~oporozE.
(. Supresie Jn: hipertrofia Gi cancerul de prostatE, inclusi! cu metastaze4
amenoree Gi hirsutism prin secreFie ecesi!E de androgeni4 suprimarea
lactaFiei post.par. tum4 dismenoree de genezE necunoscutE4 sNngerEri
uterine disfuncFionale.
C. ContracepFie . ca anticoncepFionale orale.
Principiile utilizrii5in $unctie de a$ectiunea endocrina5
a) estradiolul D zilnic a cNte 0,/ mg
b) estradiolul benzoat D / mg Jn 1., sEptEmNni
c) estradiolul undecilat D odatE Jn - sEptEmNni
d) estriolul D 0,/.1 mg&zi per os sau i&m
e) etinilestradiolul D 0,00/.0,0/ mg&zi
f) dietilstilbestrolul D 0,1.0,/ mg&zi
g) heestrolul D 1., mg&zi
Reac-ii adverse.
3. dereglEri digesti!e . greaFE, anoreie sau creGtere Jn greutate, diaree4
(. dereglEri hepatobiliare . ma*orarea tranzitorie a transaminazelor,
fosfatazei al~caline, bilirubinei, formarea de calculi biliari, producerea de
icter colestatic4
C. tulburEri cardio!asculare . creGterea presiunii arteriale, edeme4
). complicaFii tromboembolice . tromboflebite, tromboembolii, inclusi!
trombo. embolia arterei pulmonare, accidente cerebro!asculare Gi
coronariene4
E. dereglEri neurologice . cefalee, iritabilitate, depresie, dereglEri de
somn, apatie, adinamie4
F. tulburEri ale funcFiei organelor seuale:
la femei . sNngerEri uterine periodice sau intermenstruale neregulate,
tensi~une mamarE, modificarea libidoului, candidozE !aginalE, hiper.
plazie anormalE a endometrului, carcinom endometrial4 la bErbaFi .
ginecomastie, scEderea libidoului, atrofie testicularE4
A. efecte teratogene . malformaFii cardiace Gi ale membrelor.
Contraindica-iile.
3bsolute: sarcinE4 lactaFie4 antecedente tromboembolice4 tulburEri
cerebro!as. culare4 cardiopatie ischemicE4 hipertensiunea arterialE4
!al!ulopatii4 hepatite acute4 porfirie4 tumori maligne de sNn4 hemoragii
genitale nediagnosticate4 tuberculozE e!oluti!E "asocierea cu rifampicina
scade eficacitatea).
<elati!e: diabetul zaharat4 hipertiroidism4 obezitate4 tumori benigne de
sNn Gi endometru4 femeile peste -/ ani Gi fumEtoare4 galactoreea4 afecFiuni
hepatice Gi insuficienFa hepaticE4 insuficienFa renalE4 anemiile4 bolile de
colagen4 litiaza biliarE Gi colestaza recurentE4 otoscleroza.
Farmacocinetica estrogenilor
1. Se absorb bine Jn ca!itatea bucalE creNnd concentraFii
terapeutice Jn sNnge.
,. Se absorb bine din tubul digesti!, dar V ;09 se supun primului
pasa* hepatic. )eaceea aceastE cale nu e raFionalE.
-. Preparatele nesteroidiene deasemenea se absorb bine, dar mai
puFin se supun metabolismului "V ,/9).
+. Mn ser se aflE Jn stare cuplatE cu globulinele Gi albuminele.
/. Se metabolizeazE preponderent Jn ficat, mai ales prin
glucurono. Gi sulfocon*ugare.
>. 3proimati! /09 de preparat participE Jn circulaFia
enterohepaticE.
1. Se eliminE renal -09 sub formE acti!E Gi /09 sub formE
con*ugatE "neacti!E).
?. ParFial se eliminE prin intestin, puFin prin lapte.
;. SoluFiile uleioase au un clearance hepatic mai lent #0,/ V ,/
ore.
10. Preparatele semisintetice Gi nesteroidiene au o biodisponibilitate
V >09 la administrarea peroralE.
FARMAC).)3IA C.I&ICA
"farmacologia omului) este GtiinFa care se preocupE de studiul
interacFiunii remediilor medicamentoase cu organismul omului Jn
condiFii de patologie "clinicE).
Farmacologia clinicE studiazE acFiunea medicamentelor asupra
organismului sEnEtos Gi bolna!, elaboreazE principii Gi metode de
cercetare Gi utilizare raFionalE a preparatelor medicamentoase Jn
condiFii clinice.
Scopul de bazE al farmacologiei clinice constE Jn optimizarea
tratamentului medicamentos la om, adicE de a.l face maim efecti! Gi
inofensi!.
Farmacologia clinicE constE din , compartimente de baz:
. farmacologia omului Gi
. aprecierea terapeutic a medicamentului*
Farmacologia (omului) include de asemenea douE pErFi
"compartimente):
a) Farmacocinetica clinicE ce studiazE e!oluFia "soarta)
medicamentului Jn organism "absorbFia, transportul,
distribuirea, metabolismul, ecreFia), adicE Jn ce mod
organismul omului sEnEtos sau al bolna!ului influenFeazE
asupra medicamentelor. Ce face organismul cu medicamentulq
b) Farmacodinamia clinicE . studiazE Jn ce mod medicamentul,
folosit ca remediu de bazE, precum Gi Jn asociere cu alte
medicamente, acFioneazE asupra organismului omului "tNnEr, adult,
Jn etate) sEnEtos sau bolna! "realizeazE efectul farmacologic
respecti!). Ce face organismul cu medicamentulq
Aprecierea terapeutic a medicamentului - determinarea !alorii
clinice a medicamentului Gi a celui mai eficient mod de utilizare a lui.
6nclude:
cercetEri terapeutice oficial controlate "supra!egheate)4
supra!egherea eficacitEFii Gi inofensi!itEFii "farmaco!igilenFa)
medicamentelor.
*arcinile $armacologiei clinice
1. Elaborarea Gi aprobarea schemelor noi Gi modalitEFilor de utilizare
a preparatelor, adicE reieGind din farmacocinetica Gi farmacodinamia
medicamentului, particularitEFile indi!iduale ale pacientului.
Farmacologia clinicE concretizeazE:
. schemele administrErii medicamentelor4
. dozarea lor Gi alte condiFii ce asigurE o eficacitate curati!E
maimE a preparatului cu o influenFE negati!E minimE a lui asupra
omului4 cu un risc minim pentru sEnEtatea pacientului4
,. Elaborarea recomandErilor Gi a*utor medicilor Jn selectarea
medicamentelor pentru tratamentul atNt al anumitor grupuri de
pacienFi, cNt Gi al unui pacient concret4
-. Prezentarea Jn instituFiile oficiale din FarE a datelor despre
necesitatea de ecludere a unui medicament oarecare din lista
remediilor medicamentoase Jn !igoare, autorizate pentru utilizare4
+. Efectuarea cercetErilor clinice Gi controlul preparatelor
medicamentoase noi4
/. Prezentarea rezultatelor cercetErilor clinice ale preparatelor noi,
efectuate conform autorizErii Comisiei Medicamentului "cu condiFia
autorizatE de Comitetul Etic), Jn instituFiile oficiale de Jnregistrare
din FarE "Comisia Medicamentului a MS <M)4
>. Studierea interacFiunilor medicamentoase la administrarea lor
concomitentE "asociatE)4
1. Efectuarea supra!egherii Gi farmaco!igilenFei medicamentelor.
6nformarea medicilor Gi a pacienFilor despre posibilele efecte ad!erse
ale medicamentelor. Elaborarea mEsurilor de combatere Gi pre!enire
a efectelor ad!erse Gi de tratare a complicaFiilor farmacoterapeutice
"tratamentului medicamentos).
FARMAC).)3IA *)CIA.E
"F3<M3C8=8A63 U6 S8C6E#3#E3).reprezintE o ramurE nouE a
farmacologiei care studiazE consecinFele epunerii populaFiei la
medicamente Gi factorii sociali care influenFeazE utilizarea agenFilor
farmacologici chiar Gi atunci cNnd nu eistE o bazE raFionalE sau clinicE de
folosire a acestora.
Directiile de studiu ale acestui nou domeniu sunt:
aspectele "cu ecepFia administrErii raFionale sau clinice) ce
influenFeazE utiliza~rea medicamentelor4
moti!aFiile "cu ecepFia celor raFionale Gi clinice) prescrierii sau
autoadministrE. rii medicamentului4
moti!aFii ce determinE eliberarea actelor de autorizare "aceeaGi
ecepFie)4
implicaFii sociale ca urmare a epunerii la medicamente4
interacFiuni Jntre medicamente Gi mediul ambiant.
Farmacoeconomia este un domeniu economic al sistemului de
sEnEtate, care analizeazE costul "cheltuielile) Gi rezultatele utilizErii
medicamentelor, adicE stabileGte raportul dintre cheltuielile pentru
tratamentul cu medicamente Gi eficacitatea lui. 3cest domeniu
actualmente de!ine tot mai important, deoarece cheltuielile Jn
medicinE Jn ma*oritatea FErilor sporesc Gi este importam ca mi*loacele
limitate alocate pentru sEnEtate sE fie corect distribuite.
Analiza clinicoeconomic Dreprezinta aprecierea eficacitEFii de
cheltuire a resurselor in utilizarea medicamentului sau metodei de
tratament ,luind Jn considerare atNt cheltuielile pentru medicamente,
cNt Gi pentru prestErile "ser!iciile) medicale.
#n aprecierea farmacoeconomic a medicamentelor Jn principiu se
folosesc rezultatele a douE metode de e!aluEri clinice:
datele cercetErilor randomizate Jn grupuri de pacienFi identice
dupE !NrstE, se, patologii concomitente, selectate Jn baza unor
criterii concrete de includere Gi ecludere "cercetEri clinice)4
datele cercetErilor la o populaFie realE de pacienFi heterogeni, Jn
care aceGtia nu sunt selectaFi Jn mod artificial Jn baza criteriilor de
includere Gi ecludere "cercetEri farmacoeconomice).
=ipsa datelor de eficacitate clinicE reduce eactitatea calculelor
farmacoeconomice Gi impune cercetEtorii de a recurge la metode noi
de e!aluEri clinico.economice ale medicamentelor sau la aplicarea
modelErii economice "matematicE).
Analiza eficacitii c.eltuielilor de resurse la folosirea
medicamentului Gi a metodelor nemedicamentoase de tratament se
efectueazE cu a*utorul urmEtoarelor metodologii:
analiza costului bolii "C86 . cost of illness)4
aprecierea tehnologiilor alternati!e medicale:
. analiza cheltuielilor minimizate "cost minimization)4
. analiza ncheltuieli.eficacitateo "cost . effecti!eness)4
determinarea eficacitEFii asistenFei medicale:
. analiza ncheltuieli.utilitateo "cost.utilitP).
analiza ncheltuieli.beneficiu "cost.benefJt).
*ER+ICI8. FARMAC).)3IE C.I&ICA
)rganizarea *erviciului $armacologie clinic Jn instituFia medicalE
include JnfiinFarea unui sistem de control dinamic pentru
administrarea substanFelor medicamentoase.
Pentru aceasta este necesar de:
medicul farmacolog clinician,
!ice directorii medicali,
Gefii secFiilor,
Geful farmaciei spitalului
sE acti!eze Jn comun, efectuJnd analiza permanentE a administrErii
preparatelor, aprecierea economicE a di!erselor tipuri de
farmacoterapie Gi determinarea strategiilor de achiziFionare a
preparatelor.
Functiile $armacologului clinician Jn instituFia medical cuprinde:
participarea la elaborarea formularului de medicamente,
aprecierea epertE a calitEFii farmacoterapiei,
efectuarea analizei farmacoeconomice,
consultarea medicilor,
organizarea conferinFelor Gi seminarelor cu pri!ire la utilizarea
medicamentelor.
*arcinile de baz
. controlul efectuErii farmacoterapiei Jn secFiile clinice ale instituFiei4
. asigurarea colectErii oportune a informaFiei cu pri!ire la reacFiile
ad!erse apErute Jn urma administrErii remediilor medicamentoase4
. participarea la elaborarea Formularului Farmacoterapeutic al
instituFiei medicale, controlul respectErii acestuia Gi modificarea lui la
necesitate4
. organizarea analizei cazurilor complicate Gi a erorilor Jn
administrarea remediilor medicamentoase, regimului de dozare,
interacFiunii medicamentoase Gi a reacFiilor ad!erse ale acestora4
. controlul respectErii regulilor administrErii enterale Gi parenterale a
remediilor medicamentoase, controlul Gi pEstrarea acestora, Jndeosebi
a preparatelor cu acFiune puternicE, psihotropelor Gi stupefiantelor4
. participarea la realizarea unor programe pentru aprobarea clinicE a
remediilor medicamentoase, controlul efectuErii acestora Gi analiza
rezultatelor obFinute, consultarea medicilor care efectueazE studii
clinice4
. asigurarea cu informaFie referitor la medicamentele noi Jnregistrate
Jn <epublica Moldo!a4
. organizarea conferinFelor practice cu pri!ire la administrarea,
reacFiile ad!erse, interacFiunea remediilor medicamentoase4
. supra!egherea utilizErii medicamentelor, depistarea Gi comunicarea
reacFiilor ad!erse4
. combaterea polipragmaziei, utilizErii iraFionale a medicamentelor,
utilizErii preparatelor cu efecte suspecte Gi cu eficacitate dubioasE
neconfirmatE4
. analiza farmacoeconomicE a diferitor scheme de tratament4
. participarea la organizarea Gi efectuarea cercetErilor clinice a
remediilor medicamentoase4
. depistarea Gi ecluderea medicamentelor noci!e, false Gi inacti!e4
. analiza terapiei antibacteriene4
. organizarea informErii 3genFiei Medicamentului pri!itor apariFiei
reacFiilor ad!erse la SM ce prezintE pericol pentru sEnEtatea Gi !iaFa
pacienFilor4
. analiza terapiei medicamentoase la bolna!ii secFiilor chirurgicale
"generalE, colorectalE, hepatobiliopancreaticE, septicE abdominalE,
toracicE, !ascularE, !isceralE, endocrinE), 8<=, urologie, secFia
internare, terapia intensi!E septicE Gi urgentE, policlinica consultati!E
republicanE.
FARMAC)'ERAPIA
Farmacoterapia . noFiune integralE, ce include ansamblul metodelor
de tratare, bazate pe utilizarea substanFelor medicamentoase,
eamineazE tactica utilizErii raFionale a medicamentelor Jn di!erse
!ariante de e!oluFie a bolii "indi!idual . pacient concret).
Farmacoterapia eficientE se bazeazE, pe de o parte, pe cunoGtinFe
eacte despre diagnoza Gi baza patogeneticE a bolii, Gi pe de alta . pe
datele farmacologiei clinice "farmacocinetica Gi farmacodinamia
substanFelor medicamentoase).
Sunt cunoscute mai multe tipuri de farmacoterapie:
farmacoterapia etiotrop . tratament medicamentos pentru
corectarea sau Jn~lEturarea cauzei afecFiunii "de e. folosirea
antibioticelor Jn afecFiunile infec. Fioase)4
farmacoterapia patogenetic . influenFarea asupra
mecanismelor de e!oluFie a bolii "utilizarea inhibitorilor enzimei de
con!ersie a angiotensinei "6EC3) Jn hipertensiunea arterialE)4
farmacoterapia simptomatic . aplicatE atunci cNnd nu este
posibilE influenFa asupra cauzei sau patogeneza bolii "de e.,
administrarea analgezicelor opioide pacienFilor cu tumori maligne
sau a antipireticelor pacienFilor cu gripE)4
farmacoterapia de substituie . Jn insuficienFa substanFelor
biologic acti!e natu~rale "administrarea insulinei pacienFilor cu
diabet zaharat sau enzimelor digesti!e bolna!ilor cu insuficienFa
funcFiei pancreasului). FErE a JnlEtura cauza bolii, farma.coterapia de
substituFie asigurE o acti!itate !italE a organismului de lungE duratE4
farmacoterapia de profilaxie "pre!enti!E) "!accinuri4 seruri4
prescrierea acidu~lui acetilsalicilic pacienFilor cu boala ischemicE a
cordului etc.).
3,idurile clinice sunt elaborate de cele mai celebre organizaFii
internaFionale. Ltilizarea lor Jn practica medicalE reprezintE o cale
pentru diminuarea diferenFelor Jn calitatea Jngri*irilor furnizate de
cEtre diferiFi medici. <ecomandErile Ahidurilor nu trebuie percepute
ca norme obligatorii, care ar JngrEdi libertatea decizionalE a
practicianului Jntr.o Jmpre*urare clinicE specificE. 3laturi de acestea
sunt publicate si o serie de Ahiduri clinice naFionale Gi Protocoale
clinice naFionale Gi instituFionale, aplicabile in <epublica Moldo!a.
Sunt publicate si o serie de Protocoale clinice standardizate pentru
medicii de familie, prezentate intr.un format grafic eceptional.
Protocoalele clinice na-ionale "Jn continuare . Protocoalele) sunt
elaborate Jn baza Ahidurilor internaFionale bazate pe do!ezi a
eficacitEFii clinice Gi, Jn acelaGi timp, Gi economice. Ele sunt
instrumente pentru luarea deciziilor clinice, ultimele fiind deseori
destul de dificile.
Ele au un dublu efect benefic: pe de o parte conferE pacienFilor un
standard calitati! "optim), indiferent de eGalonul medical cEruia i s.au
adresat, iar pe de alta parte, conferE medicului o protecFie "de care !a
fi tot mai mare ne!oie Jn !iitor).
M9D
Medicina bazat pe dovezi "M9D, Jn englezE +-idence-based
medicine D E(M), este o concepie medicalE apErutE prin anii 10d ai
secolului trecut, care susine cE medicina trebuie sE se concentreze
pe obiecti!itate, pe do!ezi, pe meta.analizE, pe folosirea metodicE,
algoritmicE, a totalitEii ramurilor medicinii "epidemiologie,
geneticE, bio.statisticE, informaticE medicalE, medicinE eplorati!E i
de laborator promptE, precisE i de calitate, etc.) considerNnd raportul
cost . eficienE, sub un control de calitate riguros i permanent,
medicul consultat fiind factorul frontal al unui larg grup de
specialiti$ cu care se gsete /n interreacie. Spre deosebire de
M(), medicina nclasicE`, deducti!E "englezE 'pinion-Based
Medicine D 8(M) este bazatE pe baga*ul de cunotine acumulat din
studiile i eperiena personlE, pe tradiionala ars medicae "arta
medicalE), pe intuiia personalE a clinicianului.
Practica medicinii bazate pe eviden cuprinde urmtoarele
componente:
.6dentificarea problemei sau a zonei de dubiu, de lipsE de
certitudine.
.)e pus numai JntrebEri rele!ante, concentrate pe subiect,
coherente, Jntr.un limba* clar i pe Jneles, la care pacientul poate sE
rEspundE. Areutatea de a formula o Jntrebare clinicE precisE,
centralizatE poate constitui un impediment ma*or Jn M().
.)e selectat resursele cele mai potri!ite de cercetare "spre
eemplu, de e!itat pescuitul, fishing.ul, comandarea unei infinitEi
de eamene de laborator Jn sperana cE !a apare un rezultat poziti!).
.)e cercetat i e!ideniat fondul de e!idenE "do!ezile, faptele).
.3precierea importanei clinice a faptelor, a e!idenii.
.3precierea aplicabilitEii clinice a e!idenii.
.)e acionat i de aplicat e!idena.
.)e apreciat a!anta*ele efortului depus.
.)e adunat, de conspectat i de notat acti!itatea pentru a o folosi
Jn !iitor.
6n acelasi algoritm este folosita M() Jn domeniul medicamentului.
MEDICAME&'E +I'A. IMP)R'A&'E
Medicamentele esen-iale sunt cele ce asigurE necesitEFile ma*oritEFii
populaFiei Jn medicaFia celor mai rEspNndite boli. =a baza selectErii lor
sunt: importanFa pentru sistemul de stat al ocrotirii sEnEtEFii, eficienFa Gi
inofensi!itatea de*a demonstratE, corelaFia comparati!E cost.beneficiu.risc.
Medicamentele esenFiale trebuie sE fie disponibile Jn orice moment,
Jn cantitEFi necesare, forme medicamentoase corespunzEtoare, a!Nnd
o calitate garantatE, informaFie suficientE despre preparat, un preF
accesibil pentru fiecare pacient Gi pentru Jntreaga populaFie.
<ealizarea conceptului medicamentelor esenFiale presupune
fleibilitate Gi capacitate de adaptare la di!erse situaFii.
Medicamentele $alsi$icate !or fi supuse obligator nimicirii Jn modul
stabilit.
]inNnd cont de calitatea superioarE, medicamentele Gi alte produse
farmaceutice de uz uman fabricate la Jntreprinderile farmaceutice
autohtone sau strEine Jn conformitate cu regulile de bunE practicE de
fabricaFie "AMP) !or fi eliberate de Controlul de Stat pre!enti! prin
decizia Comisiei Medicamentului a 3M.
Medicamente )'C "o!er the counter drugs)Sunt medicamente
eliberate fara prescriptie medicala si destinate automedicatiei unor
afectiuni minore, fara implicarea medicului. 3utomedicatia impune
masuri menite sa e!ite abuzurile si accidentele.
Medicamentele Qor$ane` sunt destinate tratErii bolilor rare. Sunt
denumite astfel deoarece industria farmaceuticE manifestE un interes
scEzut pentru producerea Gi comercializarea de produse destinate
numai unui numEr redus de pacienFi, care suferE de afecFiuni foarte
rare.
Medicamentele originale sunt cele care apar primele pe piaE, fiind
rezultatul direct al cercetErii unei noi substane medicamentoase.
3ceste medicamente ino!atoare sunt prote*ate de bre!et Jn momentul
lansErii pe piaa farmaceuticE, astfel JncNt compania care l.a
descoperit are dreptul eclusi! de a.l produce pe o perioadE de 1, ani
"la care se pot adEuga JncE / ani de prelungire). )upE ce epirE
patentul, medicamentul respecti! poate fi copiat i produs i de alte
companii farmaceutice, sub o altE denumire comercialE, dupE ce
cumpErE licena de la producEtorul original.
Medicamentele generice. sunt echi!alente terapeutice ale
medicamentelor originale ale cEror bre!ete au epirat.
Medicamentele generice conin aceeai substanE acti!E ca i
produsul farmaceutic original, aceeai dozE, cale de administrare,
siguranE, eficacitate, indicaii terapeutice i reacii aderse D pe
scurt, sunt teoretic interschimbabile cu originalele. 3probarea unui
medicament generic dureazE circa 1.- ani, faE de pNnE la 10 ani
pentru un medicament original. Mn LE, pre!ederea (olar pre!ede cE
producEtorii de generice pot sE pregEteascE documentaia de
aprobare Jnainte de epirarea bre!etului, astfel JncNt genericul sE fie
disponibil pe piaE imediat dupE ce produsul original nu mai este
prote*at de patent. =a ni!el mondial, piaa medicamentelor generice
tinde sE depEeascE pe cea a medicamentelor originale. Pe scurt, se
poate spune despre generice cE sunt originale loC.cost.
CERCE'ARI.E PREC.I&ICE A.E MEDICAME&'E.)R
Cercetrile substanFelor medicamentoase permit de a obFine o
caracteristicE multi.lateralE a preparatului, date despre toate proprietEFile
lui curati!e Gi posibilele reacFii ne~gati!e. Ln studiu mult mai serios al
substanFelor medicamentoase se efectueazE la ela~borarea medicamentelor
noi Gi aceasta se realizeazE Jn , etape . preclinic <i clinici
Cercetrile preclinice
Scopul definiti! al cercetErilor preclinice ale substanFelor
medicamentoase constE Jn selectarea modalitEFii de producere a
preparatului studiat "e., sinteza chimicE, ingine ria genicE),
determinarea proprietEFilor farmacologice, eficacitEFii potenFiale,
precum G inofensi!itEFii lor. Componente obligatorii ale e!aluErilor
preclinice ale SM constituie G elaborarea formei medicamentoase Gi
aprecierea stabilitEFii ei, precum Gi metodele nor mati!.analitice de
control. 9
6ndiferent de sursa de obFinere, cercetarea substanFei biologice acti!e
constE Jn de.terminarea farmacodinamiei, farmacocineticii, toicitEFii
Gi inofensi!itEFii.
%ercetrile farmacocinetice permit de a obFine informaFie despre
absorbFia, distribu~Fia, biotransformarea Gi eliminarea substanFelor
medicamentoase, precum Gi despre posi~bilele proprietEFi ale
metaboliFilor lor, ceea ce contribuie la determinarea profilului farma.
cocinetic al substanFei Jn timp Gi crearea premiselor de elaborare a
regimului de dozare. Modelele eperimentale dau posibilitatea de a
studia Gi interacFiunile medicamentelor.
#n cercetare a farmacodinamiei substanFei medicamentoase se
determinE nu numai acti!itatea specificE a ei, dar Gi posibilele reacFii
ad!erse legate de acti!itatea farmacologicE. Pentru aceasta cercetErile
toicologice determinE caracterul Gi manifestarea posibilelor acFiuni
dEunEtoare ale preparatului asupra organismului animalelor. Jn
studiile toicologice se delimiteazE - etape:
studiul toicitEFii acute a substanFei la administrarea
unimomentanE . toicita~tea acutE4
se determinE toicitatea cronicE a compusului la administrarea
repetatE timp de o lunE, un an, uneori Gi mai mult4
se determinE toicitatea specificE a preparatului . cancerigenE,
mutagenE, em. briotoicE, inclusi! acFiunea teratogenE, proprietEFile
alergice, precum Gi capa~citatea de a pro!oca dependenFE "pasiune)
medicamentoasE.
Cercetrile clinice ale substanFelor medicamentoase ser!esc drept
raFionament al farmacoterapiei bazate pe do!ezi "argumentate).
Cercetarea clinicE este orice studiu al SM efectuat cu scopul de a
obFine argumente ale inofensi!itEFii Gi eficacitEFii ei cu participarea
subiecFilor umani, orientate la depistarea sau confirmarea efectului
farma. cologic, reacFiilor nedorite, studierea farmacocineticii. JnsE
pNnE la iniFierea cercetErilor clinice SM sunt supuse unei perioade
complicate de cercetEri preclinice.
&orme etice <i Puridice ale cercetrilor clinice
CerinFele deontologiei medicale capEtE o importanFE deosebitE Jn
efectuarea cercetErilor clinice ale SM, deoarece acestea se realizeazE
pe oameni Gi ating drepturile fundamentale ale omului . dreptul la
sEnEtate Gi !iaFE.
=a efectuarea cercetErilor clinice ale substanFelor medicamentoase
trebuie sE ne cElEuzim Jn primul rNnd de interesele pacientului.
)ecizia de a efectua cercetErile clinice ale substanFelor
medicamentoase este pronunFatE de organele competente "Jn <.
Moldo!a . Comisia Medicamentului a MS) dupE studiul minuFios al
ansamblului de date, obFinute Jn studiul preclinic al substanFei
medicamentoase. Pentru ocrotirea drepturilor omului se elaboreazE
coduri etice. 6n anul 1;+1 #ribunalul militar internaFional a elaborat
codul 7iirenberg. El include 10 puncte referitoare la efectuarea
cercetErilor medicale la oameni. 6n cod se stipuleazE protecFia
intereselor omului, in!iolabilitatea sEnEtEtii lui.
LrmEtorul document mondial consacrat problemelor etice Jn
cercetErile clinice pe oameni a fost )eclaraFia de la 5elsin2i din anul
1;>+, Jn care au fost prezentate reco~mandEri pentru medici Jn
cercetErile biomedicale la oameni.
6n <. Moldo!a la 11.1,.1;;1 a fost adoptatE =egea nr.l+0;.[666 nCu
pri!ire la medicamenteo Jn care pe lNngE alte articole Jn mod
legislati! au fost aprobate normele etice Gi *uridice pri!ind efectuarea
cercetErilor clinice ale substanFelor medicamentoase, elaborate Jn
conformitate cu cerinFele actelor internaFionale menFionate mai sus.
3stfel, Jn art. 11 al legii, denumit n)repturile pacientului, participant
al cercetErilor clinice ale substanFelor medicamentoase o se spune:
1. Participarea pacientului Jn cercetErile clinice ale substanFelor
medicamentoase este bene!olE Gi conGtientE.
,. Pacientul prezintE acordul Jn scris semnat pentru participare Jn
cercetErile clinice ale substanFelor medicamentoase.
-. Pacientul trebuie sE fie informat pe deplin:
6. despre substanFele medicamentoase Gi sensul cercetErilor clinice a
substanFelor medicamentoase indicate4
. despre consecinFele posibile ale participErii lui Jn studiul clinic
concret4
. despre eficacitatea preconizatE, despre inofensi!itatea
substanFelor medicamentoase, gradul de risc pentru pacienFi4
. despre acFiunile pacientului Jn cazul efectelor nepre!Ezute ale
influenFei substanFelor medicamentoase asupra stErii sEnEtEFii lui4
. despre condiFiile de asigurare a sEnEtEFii pacientului.
+. Pacientul are dreptul sE refuze de a participa Jn cercetErile
clinice ale substanFelor medicamentoase la orice etapE de efectuare a
cercetErilor indicate. Principala cerinFE a ocrotirii drepturilor
pacientului . respectarea confidenFialitEFii.
/. 7u se permit cercetEri clinice ale substanFelor medicamentoase
la minori, cu ecepFia situaFiilor cNnd substanFa medicamentoasE
cercetatE este destinatE eclusi! pentru tratarea bolilor la copii sau
cNnd scopul cercetErilor clinice constE Jn obFinerea datelor referitoare
la o dozare mai a!anta*oasE a substanFei medicamentoase pentru
tratamentul minorilor. 6n ultimele situaFii cercetErile clinice ale
substanFelor medicamentoase la minori trebuie sE fie anticipate de
e!aluEri clinice ale medicamentului la adulFi.
i=a realizarea cercetErilor clinice a substanFelor medicamentoase la
minori este necesar consimFEmNntul Jn scris al pErinFilor lor.
Se interzice efectuarea cercetErilor clinice ale substanFelor
medicamentoase la:
minorii care nu au pErinFi4
femeile gra!ide, cu ecepFia situaFiilor cNnd se efectueazE
cercetErile clinice ale sub~stanFelor medicamentoase destinate pentru
femeile gra!ide. 6n cazul lor informaFia necesarE poate fi obFinutE
numai Jn e!aluErile clinice ale substanFelor medicamentoase Gi cNnd
este complet eclus riscul pricinuirii daunei femeii gra!ide Gi fEtului4
militari4
persoanele care eecutE pedeapsa Jn locurile de pri!aFiune de
libertate, precum Gi persoanele aflate Jn stare de arest Jn izolatoarele
de anchetare penalE.
?. Se permit cercetErile clinice ale substanFelor medicamentoase,
destinate tratamentului afecFiunilor psihice, la persoanele cu boli
psihice Gi incapabili, selectaFi Jn modul stabilit de =ege. CercetErile
clinice ale substanFelor medicamentoase Jn aceste situaFii se
realizeazE Jn prezenFa consimFEmNntului Jn scris al reprezentanFilor
legali ai persoanelor selecFionate.
;. Contractul de asigurare a pacientului participant Jn cercetErile
clinice ale substanFelor medicamentoase se Jncheie Jntre instituFia
elaboratoare a substanFelor medicamentoase Gi instituFia de asigurEri
medicale.
Fazele cercetrilor clinice
Fazele 7umErul pacienFilor
8biecti!ele de bazE
I/cercetri clinico $armacologice1 ,0.-0 3precierea
toicitEFii Gi inofensi!. )etermin parametr farmacocine
II /cercetripilot <i controlate1 100.,00./00 )etermin
eficacitEFii. )eterminregimului optim de dozare. 3precierea inofensi!itEFii.
III/cercetri clinice e%tinse1 1000./000 Confirmarea datelor
eficacitEFii Gi inofensi!itEFii. Efectuarea cercetErilor comparati!e cu
preparatul de referinFE "etalon).
I+/cercetri postn registrare) mai mult de 10.000Stabilirea
particularitEFilor acFiunii substanFelor medica~mentoase. Suplimentar,
aprecierea eficacitEFii Gi inofensi~!itEFii la un mare numEr de pacienFi.
)epistarea proprietEFilor anterior necunoscute, Jndeosebi efectele ad!erse
rare Jn cercetErile de lungE duratE.
&)ME&C.A'8RA MEDICAME&'E.)R
Denumirea c,imica este legata de structura chimica a substantei
medicamentoase. )eobicei este prea complicata pentru a fi folosita in
practica .Medicamentele cu structurea chimica simpla sunt prescrise cu
denumirea chimica: sulfat de magneziu, carbonat de calciu.
Denumirea comuna internationala ").C.6.) D )enominatio communis
internationalis) este propusa de 8MS si se foloseste in literatura de
specialitate.
Denumirea o$icinala este pre!azuta in Farmacopeea unei tari unde
reprezinta denumirea oficiala pentru acel preparat. Formula unui preparat
oficinal este fia si este inscrisa in Farmacopee, iar pe reteta medicala se
scrie doar denumirea oficinala. SE prepara in farmacii. Preparatele
magistrale au o formula terapeutica !ariabila da la bolna! la bolna! si se
prepara de asemenea in farmacii.
Denumirea comerciala sau depusa este stabilita de firma de
medicamente producatoare a medicamentului. 7umarul mare al
denumirilor comerciale reprezinta o dificultate in recunoasterea
medicamentelor. )e eemplu, numai pentru acidul acetilsalicilic sunt peste
,/0 de denumiri.
9I)DI*P)&I9I.I'A'E>9I)EBI+A.E&'A
9iodisponibilitatea "(d) prezintE acea parte din cantitatea de medicament
admi~nistratE oral care a*unge Jn sNnge. (iodisponibilitatea eprimE
proporFia din cantitatea de medicament administratE intern disponibilE
pentru acFiune. Ea se calculeazE astfel:
(d "9) $Co&Ci&' 1009,
unde: Co este concentraFia plasmaticE dupE administrarea oralE, iar Ci&' .
concentraFia plasmaticE dupE administrarea intra!enoasE.CunoaGterea
biodisponibilitEFii este necesarE pentru estimarea dozei medicamentului
care urmeazE a fi administratE oral.
9ioec,ivalen-a "(e) sau biodisponibilitatea relati!E reprezintE raportul
dintre cantitatea preparatului ce a a*uns Jn circulaFia sistemicE la utilizarea
lui Jn diferite forme sau remedii medicamentoase, produse de diferite firme
farmaceutice. )acE preparatele date "substanFa acti!E, doza, forma
medicamentoasE) sunt similare, dar produse de diferiFi producEtori, acestea
se numesc generice Gi Jn acest caz pentru ele se studiazE (e. )ouE produse
sunt bioechi!alente dacE asigurE o (d egalE.
*E.EC'AREA>8'I.I4AREA MEDICAME&'8.8I
8tilizare ra-ional JnseamnE a asigura corect terapeutic Gi efecti!
economic folosirea medicamentelor de cEtre lucrEtorii medicali Gi
consumatori.Prin utilizarea raFionalE a medicamentelor Jn primul rNnd se
subJnFelege selectarea Gi utilizarea corectE a medicamentelor, a cEror
eficacitate Gi inofensi!itate clinicE sunt bine argumentate.
3precierea economicE a medicamentelor presupune analiza tuturor
consecinFelor clinice ale tratamentului cu preparatul respecti! Gi
determinarea cantitati!E a cheltuiel.lor, directe Gi indirecte, legate de
utilizarea acestui medicament.
Principiile de bazE ale utilizErii raFionale a medicamentelor Gi direcFiile
generale de asigurare a farmacoterapiei raFionale, deopotri!E cu asigurarea
financiarE a instituFiilor curati!e, sunt:
1. Ltilizarea raFionalE a medicamentelor de cEtre lucrEtorii medicali:
a) limitarea sectorului farmaceutic prin:
. elaborarea Jndreptarelor "Jndrumarelor) de standarde de tratament a
celor mai rEspNndite boli Gi stEri patologice la ni!el de stat4
. elaborarea listelor medicamentelor de bazE "!ital.importante,
esenFiale etc.)4
. crearea Gi asigurarea acti!itEFii efecti!e a comitetelor formularelor
farmacoterapeutice Gi elaborarea formularelor4
b) utilizarea raFionalE a medicamentelor prin:
. prescrierea reFetelor Gi re!izuirea listei medicamentelor eliberate fErE
reFetE "8#C)4
. ecluderea autotratamentului "automedicaFiei)4
. reducerea polipragmaziei4
. selectarea raFionalE a medicamentelor FinNnd cont de starea
indi!idualE a pacientului "medicamentele . P)4
. crearea unui spaFiu informaFional pentru medici "Jndreptare.
formulare) Jn do~meniul farmacoterapiei raFionale4
. supra!egherea "monitoringul) medicamentelor "prezenFa lor,
preFurile, com.portamentul, reacFiile ad!erse)4
. elaborarea programelor didactice Gi altor mecanisme efecti!e de
stimulare a utilizErii raFionale a medicamentelor de cEtre lucrEtorii
medicali.
,. Ltilizarea raFionalE a medicamentelor de cEtre pacienFi
"consumatori):
. crearea sistemelor efecti!e de prezentare maselor largi a informaFiei
indepen.dente Gi obiecti!e despre medicamente4
. informarea populaFiei despre utilizarea raFionalE a medicamentelor Gi
antrena~rea ei cu scop de ameliorare a utilizErii medicamentelor.
Comitetului &a-ional al Formularului Farmacoterapeutic "C.7.F.F.)
este un centru de coordonare a managementului farmacoterapeutic
raFional.C.7.F.F. organizeazE implementarea Jn procesul asistenFei cu
medicamente a sistemului de formular farmacoterapeutic "F.F.).
F.F. este un document de bazE. cu o serie de medicamente esentiale,
obligatoriu pentru acti!itatea cadrelor medicale Gi farmaceutice indiferent
de sfera Gi domeniul de acti!itate "instituFii de stat, pri!ate).El se utilizeaza
Jn acti!itatea cotidianE, inclusi! la Jntocmirea actelor normati!e Jn
domeniul medicamentului, Jn procesul de instruire Gi perfecFionare a
cadrelor medicale Gi farmaceutice.
*istemul de F.F. organizat Jn FarE, presupune o structurE a sa pe !erticalE
Gi include douE ni!eluri: naFional Gi al instituFiei medico.sanitare.
5otErNrea de fondare Gi componenFa nominalE a C.F.F., Jn dependenFE de
ni!el este prerogati!a Ministerului SEnEtEFii Gi ProtecFiei Sociale "ni!el
naFional) Gi medicului D Gef al spitalului "republican, municipal Gi raional).
C.F.F. la nivel na-ional include preGedinte, !ice.preGedinte, secretar,
specialiGti principali Jn profilurile de bazE "pediatrie, terapie, ginecologie,
chirurgie, anesteziologie Gi reanimare), reprezentanFi ai )irecFiilor
Ministerului SEnEtEFii Gi ProtecFiei Sociale "Jn total 11.11 persoane cu !ot
deliberati!).
C.F.F. la nivelul institu-iei medicosanitare include: preGedinte . medic.
Gef ad*unct al spitalului pe partea curati!E, !ice.preGedinte, secretar, Gefii
secFiilor de bazE ale spitalului Gi farmacistul.diriginte al farmaciei
spitaliceGti, responsabil de achiziFionarea medicamentelor, dacE instituFia
nu dispune de farmacie, etc.
'RA&*P)R')RII MEDICAME&'E.)R03.IC)PR)'EI&A P
Pglicoprotein0 care reprezintE un transportor membranar specific ce
funcFioneazE ca o pompE de eflu ce contribuie la eliminarea substanFelor
Jn lumenul intestinal Gi preJntNmpinE absorbFia lor. P.glicoproteina se
gEseGte Jn intestinul subFire, ficat, rinichi, bariera hematoencefalicE,
placentE, testicule, celulele tumorale. 3stfel, la ni!elul intestinului acest
transportor limiteazE absorbFia intestinalE, contribuie la eliminarea
substanFelor Jn bilE Gi urinE, prote*eazE celulele creierului, fEtului,
testiculului de acFiunea nefa!orabilE a enobioticelor. 3cti!itatea P.
glicoproteinei Jn Fesuturi este controlatE de o genE specialE, care poate
determina !ariaFii la fiecare indi!id cu influenFarea distribuFiei substratelor.
3cti!itatea P.glicoproteinei poate fi influenFatE de inhibitori "ciclosporina
3, chinidina, !erapamil, itraconazol etc.) Gi inductori "rifampicina etc.).
'ransportorii medicamentelor
Practic orice preparat a*uns Jn sNnge se supune cuplErii cu componentele
plasmei "albuminele, gama.globulinele, alfa.l.glicoproteina acidE,
lipoproteinele) sau formele figurate ale sNngelui "eritrocitele etc.). 3stfel,
Jn plasmE fiecare medicament se aflE Jn stare liberE Gi cuplatE cu
proteinele. Cuplarea cu proteinele plasmatice depinde de: a) medicament
"structura chimicE, proprietEFile acide sau bazice, constanta de ionizare)4 b)
organism . !NrstE "nou.nEscut, adult, senil)4 stEri fiziologice "sarcinE etc.)4
stEri patologice "hiper. sau hipoalbuminemie etc.)4 c) asocierea
medicamentelor "procentul de cuplare a diferitor medicamente).
FracFia liberE a medicamentului este: responsabilE de efectul farmacologic4
capabilE sE penetreze prin membranele Gi barierele fiziologice4 se supune
biotransformErii4 se poate elimina mai repede4 determinE o latenFE mai
micE, o potenFE mai mare Gi o duratE mai scurtE de acFiune.
FracFia cuplatE cu proteinele are urmEtoarele caracteristici: este neacti!E
farmacologic4 reprezintE un ndepozito sang!in4 are o latenFE Gi duratE mai
mare de acFiune, intensitate mai redusE a efectului4 se eliminE Gi
metabolizeazE mai lent4 limiteazE procesele de difuziune prin membranele
Gi barierele fiziologice Gi distribuFia4 creGte hidrosolubilitatea preparatelor
liposolubile cu consecinFe poziti!e4 poate cEpEta proprietEFi antigenice4 la
o proporFie de cuplare cu proteinele peste ;09 se pot constata interacFiuni
medicamentoase.
. FracFia cuplatE a substanFei medicamentoase nu interacFioneazE cu
receptorii, enzimele Gi nu penetreazE membranele celulare. 'iteza Gi
puterea fiErii substanFei medicamentoase cu centrii acti!i ai proteinelor
plasmatice depind de conformaFia "configuraFia) Gi ni!elul de corespundere
a acestor centri cu moleculele remediului medicamentos Gi de legEturile
chimice. Puterea legEturilor poate fi prezentatE Jn descreGtere Jn felul
urmEtor: legEtura co!alentE, ionicE, hidrogenicE, hidrofobE, 'an.der.
'aals.
Jn calitate de substanFe fiatoare pot ser!i aproape toate proteinele
"albuminele, globulinele, lipoproteinele, a.glicoproteinele acide) Gi formele
celulare ale sNngelui
Albuminele. Cu albuminele se cupleazE preponderent preparatele cu
proprietEFi acide care la p5.ul plasmei disociazE Jn proporFie mare Gi se
leagE pe sediile catio. nice prin legEturi ionice ".75
-
B
). 3ceste sedii au un
numEr redus "1O1 Gi pentru ele pot concura medicamentele cu caracter
acid. . antiinflamatoarele nesteroidiene4antiepilepticele indirecte
diureticele ,penicilinele4sulfamidele antimicrobiene4
.ipoproteinele. Cu lipoproteinele se cupleazE preparatele cu proprietEFi
slab bazice. ClorpromazinE, imipraminE, chinidinE, tetraciclinele, alpre.
nolol, chinidinE etc.
Al$a2glicoproteina acid. Se cupleazE substanFele cu proprietEFi bazice
ce la p5.ul plasmei disociazE Jn proporFie micE.. beta.
adrenoblocantele,antidepresi!ele triciclice,antiaritmicele
,neurolepticel,macrolidele4dipiridamolul
Rglobulinele #ubocurarinE, fenadonE, codeinE, morfinE etc
Eritrocitele ChinidinE, clorpromazinE, imipraminE, pentazocinE
M)&I')RI&3 'ERAPE8'IC
',erapeutic drug monitoring is a branch of clinical chemistrP that
specializes in the measurement of medication le!els in blood. 6ts main
focus is on drugs Cith a narroC therapeutic range, i.e. drugs that can easilP
be under. or o!erdosed.
6n pharmacologP, manP medications are used Cithout monitoring of blood
le!els, as their dosage can generallP be !aried according to the clinical
response that a patient gets to that substance. 6n a small group of drugs,
this is impossible, as insufficient le!els Cill lead to undertreatment or
resistance, and ecessi!e le!els can lead to toicitP and tissue damage.
Indications $or t,erapeutic drug monitoring include:
% #here is an eperimentallP determined relationship betCeen plasma
drug concentration and the pharmacological effect.
% @noCledge of the drug le!el influences management.
% #here is narroC therapeutic CindoC
% #here are potential patient compliance problems.
% #he drug dose cannot be optimised bP clinical obser!ation alone.
Eamples of drugs analPsed bP therapeutic drug monitoring:
% 3minoglPcoside antibiotics "gentamicin)
% 3ntiepileptics "such as carbamazepine, phenPtoin and !alproic acid)
% Mood stabilisers, especiallP lithium citrate
% 3ntipsPchotics "such as pimozide and clozapine)
#herapeutic drug monitoring can also detect poisoning Cith abo!e drugs,
should the suspicion arise.