MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII TINERETULUI

I SPORTULUI
COLEGIUL TEHNIC PAUL DIMO GALAI

PROIECT
PENTRU ATESTAREA COMPETENELOR PROFESIONALE
NIVEL 3

TEMA LUCRARII:
SIGURANTE FUZIBILE DE JOASA TENSIUNE

CUPRINS
I. Argument

pg 4

II. Principiul de functionare al sigurantelor fuzibile

pg 7

III. Marimi caracteristice ale sigurantelor fuzibile

pg 12

IV. Clasificarea sigurantelor fuzibile de joasa tensiune

pg 15

V. Tipuri de sigurante in functie de timpul de producer a topirii

Fuzibilului
pg 22
VI. Solutii constructive si domenii de utilizare

pg 25

VII. Bibliografie

pg

ARGUMENT

Un echipament electric reprezint un ansamblu de dispozitive electrice

i mecanice destinate pentru comanda, protecia, reglajul, controlul
automat sau neautomat al funcionrii unui circuit utilizat, la rndul su,
ntr-unul din scopurile de producere, transport, distribuie sau utilizare a
energiei electrice.
Este cunoscut faptul c transferul de energie electric de la locul de
producere n centrala electric la utilizatorul industrial sau casnic se
realizeaz prin intermediul liniilor i reelelor electrice n care sunt
implantate echipamentele de comutaie. Acestea au rolul funcional de
stabili i ntrerupe circuite electrice aflate n condiii normale de
funcionare cnd se urmrete dirijarea fluxului energetic de la generator la
receptor. Unele echipamente de comutaie au i rol funcional de protecie
deci pot fi considerate i echipamente de protecie. Acestea pot efectua
deconectri (ntreruptoarele de putere, siguranele fuzibile) sau conectri
urmate de deconectri (descrctoarele electrice) atunci cnd apar avarii,
deci situaii anormale de funcionare, cum ar fi suprasarcinile,
scurtcircuitele, supratensiunile atmosferice i supratensiunile interne.
Procesele de comutaie sunt caracterizate de faptul c, att la
nchiderea dar mai ales la deschiderea unui circuit, apare arcul electric.
Acest fenomen se manifest la echipamentele cu comutaie mecanic,
adic la cele a cror nchidere sau deschidere se realizeaz prin deplasarea
mecanic a unei piese mecanice (contactul mobil). Existena arcului
electric n echipamentele de comutaie conduce la solicitri suplimentare
de natur termic i de uzur a contactelor. Se impune, pentru limitarea
acestor solicitri, s se reduc la minimum durata de ardere a arcului
electric.

Sigurantele fuzibile sunt cele mai simple aparate electrice de

protective folosite foarte mult in instalatiile de joasa tensiune.Rolul lor este
de a intrerupe un circuit atunci cind curentul prin acesta depaseste o
anumita valoare, prin arderea unuia sau mai multor elemente fuzibile
concepute si calibrate in acest scop.
Ele sunt aparate electrice cu intrerupere automata care protejeaza
circuitele de iluminat si forta impotriva efectelor electrice si dinamice
produse de curentii de suprasarcina si de scurtcircuit.
Sigurantele electrice se caracterizeaza printr-o constructive simpla si
robusta, care are incorporate ca elemente de protective( fuzibilul) un fir
rotund sau o banda conductoare, montate in serie cu obiectul de
protejat..Rolul lor este de a intrerupe un circuit atunci cind curentul prin
acesta depaseste o anumita valoare, prin arderea unuia sau mai multor
elemente fuzibile concepute si calibrate in acest scop.
In cazul curentilor de scurtcircuit si a suprasarcinilor mai mari,
metalul din care este confectionat fuzibilul , avand cea mai redusa
stabilitate termica din intreg circuitul, se topeste si intrerupe circuitul
electric.
Pn la o anumit valoare a curentului din circuit (curentul minim de
topire Imt, elementul fuzibil nu va produce comutaia circuitului; la
depirea acestei valori, fuzibilul se topete ntrerupnd astfel circuitul.
Spre a proteja circuitul mpotriva primului maxim al curentului de
scurtcircuit (curentul de lovitur), fuzibilul trebuie s se topeasc ntr-un
timp mai scurt de o semiperioad, msurat n raport cu momentul nceperii
scurtcircuitului (deci n rnai puin de l0-2 s n reelele cu f = 50 Hz); numai
astfel sigurana fuzibil i va manifesta efectul limitator, adic va
ntrerupe circuitul nainte ca s fie atins valoarea maxim a curentului
de scurtcircuit.
Prin funcionarea siguranei fuzibile, se nelege ntreruperea de ctre
5

aceasta a circuitului n care este montat, ca urmare a topirii elementului

fuzibil i a stingerii arcului electric aprut ntre picturile de metal. Dup
fiecare funcionare elementul fuzibil trebuie nlocuit, ceea ce se face
schimbnd patronul siguranei fuzibile (elementul de nlocuire).
Curentul nominal al elementului de nlocuire (In), se definete ca
fiind valoarea standardizat a curentului garantat de ctre fabrica
constructoare, la care elementul de nlocuire poate funciona, timp
ndelungat.
Prin capacitatea de rupere a siguranei fuzibile (Ir) se definete cea
mai mare valoare a curentului de scurtcircuit, pe care sigurana l poate
ntrerupe n condiii precizate n norme, fr ca elementul de nlocuire s
se distrug n timpul ncercri.

Principiul de functionare al sigurantelor fuzibile

Siguranta fuzibila are doua regimuri de functionare
: cnd curentul care o strabate este mai mic dect curentul minim de topire
(I<Imin top) si regimul tranzitoriu conditionat de curentii de scurtcircuit
sau de suprasarcina,curenti ce depasesc curentul minim de topire (I > Imin
topire).

Principiul de functionare al sigurantei fuzibile

Elementul fuzibil este nglobat ntr-o masa de nisip de cuart si se94
7

topeste la depasirea Imin top, aparnd arcul electric, a carui stingere este

determinata de preluarea caldurii de catre granulele de nisip.

Din momentul n care firul ajunge n stare lichida, masa de lichid nu
mai pastreaza forma geometrica a firului, fiind supusa deformarii cauzate
de fortele electrodinamice n bucla parcursa de curent 1si de fortele
Lorentz n masa de lichid.
Fuzibilul se topeste apoi se evapora, din stare solida trece n stare
lichida apoi n stare de vapori. Procesul de schimbare a acestor stari difera
esential dupa cum se efectueaza ncet sau repede, adica daca fuzibilul
sigurantei se topeste la intensitate mica a curentului de suprasarcina sau la
intensitate mare a unui curent de scurtcircuit.
Se constata ca pe durata 0t1 are loc ncalzirea elementului fuzibil,
conform curbei din figura, pna la temperatura q1 corespunzatoare
1. temperaturii de topire (q1=qtop). Durata t1este de 15 ns si ca
urmare se poate considera ca ntr-un interval att de scurt nu exista
schimb de caldura cu mediul ambiant, procesul fiind adiabatic.
n intervalul t1-t2 materialul fuzibilului se topeste n ntregime, iar
temperatura
se pastreaza constanta n timpul procesului de topire la valoarea
q1=qtop. n acest interval exista att metal solid, ct si lichid, care ocupa
ipotetic forma geometrica a elementului n stare solida.
n intervalul de timp t2 - t3 metalul lichid se ncalzeste la temperatura
q1la temperatura q2 cnd se ajunge la temperatura de vaporizare
(q2=qvap),
dupa care ar urma formarea arcului electric.
Intervalul de timp scurs ntre momentul aparitiei curentului de
scurtcircuit si momentul aparitiei arcului electric se numeste durata de
prearc.
Caracteristic pentru functionarea la scurtcircuit a sigurantelor fuzibile
este procesul de limitare a curentului electric ca durata si amplitudine.
Dupa topirea completa a elementului fuzibil si deci dupa aparitia arcului
electric, curentul mai creste putin, deoarece rezistenta arcului este nca
mica. Efectul limitativ al sigurantelor fuzibile este cu att mai pronuntat
cu ct valoarea nominala a sigurantei este mai mica si curentul de
scurtcircuit mai mare (supratensiunile ce apar n circuit sunt mai mari).
8

n cazul unui curent mic, distrugerea fuzibilului ncepe n anumite portiuni, nu prea mari. Astfel n aceste portiuni, datorita topirii si evaporarii
metalului, ia nastere un arc sau mai multe arcuri mici. Aceste arcuri distrug
fuzibilul pe lungimea totala, necesara stingeri arcului. Dar metalul
fuzibilului ramne n zona unde se gasea initial fuzibilul. Daca acesta este
nconjurat de nisip, metalul topit umple spatiul dintre firele de nisip si
formeaza un canal semiconductor. Stingerea arcului dupa topirea
fuzibilului, n cazul curentilorredusi, este ngreunata datorita acestui fapt.
n cazul unui curent mare95 fuzibilul se topeste, practic, simultan pe toata
lungimea. Efectul topirii si evaporarii metalului are un caracter de
explozie, n care metalul fuzibilului este aruncat cu putere n laturi si se
condenseaza pe firele de nisip. La trecere din stare lichida n stare de
vapori, conductanta devine practic nula si curentul se ntrerupe brusc,
aceasta ducnd la supratensiuni apreciabile, care de obicei cresc pna la o
valoare la care apare strapungerea mediului sigurantei plin cu metal sub
forma de vapori. Dupa strapungerea mediului, se stabileste un arc, a carui
durata de ardere si caracter al stingerii depind de constructia dispozitivului
de stingere al arcului cu care este prevazut siguranta. Valoarea
supratensiunii care ia nastere n siguranta dupa evaporarea
fuzibilului, depinde de lungimea acestuia. Cu ct lungimea este mai mare
cu att supratensiunea care ia nastere este mai nalta. Pentru reducerea
supratensiunii care ia nastere n siguranta la scurtcircuit, se ncearca
reducerea lungimi fuzibilului. De exemplu, n sigurantele tubulare dupa
topirea fuzibilului si formarea arcului, unul dintre electrozi este tras din
canalul de stingere, astfel supratensiunile sunt practic imposibile.
La sigurantele umplute cu nisip unde nu se poate marii distanta dintre
electrozi, se folosesc fuzibile n trepte. Fuzibilul este construit din srme
de diferite sectiuni. n cazul unui astfel de fuzibil topirea si evaporarea se
produc nti n portiunea de sectiunea minima. Dupa ce este strapunsa
aceasta sectiune urmeaza cea cu sectiune mai mare, arcul se stabileste pe
toata lungimea. Este clar ca n cazul strapungerilor n trepte,
supratensiunile trebuie sa aiba valori mai mici dect siguranta care nu are
fuzibilul n trepte, deoarece lungimile diferitelor sectiuni se micsoreaza.

Efectul de limitare a curentului prin siguranta fuzibila.

a)Regim sinusoidal, b) Regim aperiodic
Arcul care ia nastere ntr-o siguranta dupa topirea si evaporarea
fuzibilului, trebuie stins ntr-un timp ct mai scurt. n functie de
conditiile de functionare a sigurantei, de puterea scurtcircuitului si de
valoarea tensiunii de serviciu, se folosesc diferite metode de stingere
a arcului, ncepnd de la ntreruperea simpla n aer si terminnd cu
dispozitive complicate. Sigurantele fuzibile limitatoare de curent sunt
sigurantele care dupa topirea fuzibilului reduc repede curentul la
zero, nainte sa atinga valoarea maxima. Toate constructiile de
sigurante se pot mparti n:
1) cu limitare de curent;
2) fara limitare de curent.
n figura 3.2. s-au reprezentat marimile standardizate si notate
conform recomandarilor CEI:
10

-ip curentul prezumat, definit ca acel curent care ar trece prin circuit
daca siguranta fuzibila ar fi nlocuita cu un conductor de impedanta
nula;
ipt curentul prezumat taiat, definit ca valoarea instantanee a ip n
momentul aparitiei arcului electric;
il curentul limitat este curentul care trece prin siguranta fuzibila
dupa amorsarea arcului electric;
ilt curentul limitat taiat este valoarea instantanee maxima a
curentului limitat;
tpa este durata de prearc;
ta este durata de ardere a arcului electric.
Rezulta ca durata de ardere a arcului electric este tpa + ta.
Din figura 3.2. se constata ca n regim aperiodic efectul de limitare
este mai pronuntat dar durata de ardere a arcului electric este mai
mare.
Sigurantele fuzibile limitatoare de curent sunt sigurantele care dupa
topirea fuzibilului reduc repede curentul la zero, nainte sa atinga
valoarea maxima. La curentul i, fuzibilul se evapora si au loc
strapungerea intervalului si amorsarea arcului. n sigurantele
limitatoare de curent, curentul din circuit nu atinge valoarea maxima
Im ci, dimpotriva, ncepnd de la valoarea I, scade tinznd catre zero.
Astfel de proprietati remarcabile au de exemplu sigurantele umplute
cu o substanta cu granulatie mica. n cazul acesta, arcul se gaseste n
astfel de conditii, nct rezistenta sa capata, dintr-o data o valoare
mare care apoi creste repede. Proprietate sigurantelor, umplute cu
substante granuloase de a reduce fortat curentul la zero nainte de
trecerea sa normala prin zero, indica posibilitatea utilizarii acestui fel
de sigurante si n curent continuu, lucru confirmat n practica.
Sigurantele fuzibile fara limitare de curent aproape ca nu reduc
curentul dupa evaporarea fuzibilului. n acest caz, curentul din arc
dupa evaporarea fuzibilului trece prin maxim si, n cazul cel mai bun
se ntrerupe la prima trecere prin zero, nsa poate sa se ntrerupa si
dupa trecerea ctorva semiperioade. Majoritatea sigurantelor fuzibile
nu sunt sigurante limitatoare de curent.

11

n sigurantele fuzibile se foloseste pe scara larga stingerea arcului cu

ajutorul descompunerii unei substante solide de stingere. Astfel de
sigurante sunt de exemplu, sunt sigurantele tubulare la care stingerea
are loc ntr-un curent de gaz longitudinal, ce ia nastere n tubul
executat din material generator de gaz. Astfel de sigurante de nalta
tensiune de curent alternativ sunt utilizate n special n instalatii
exterioare. O raspndire si mai mare a capatat metoda de stingere a
arcului electric n sigurantele fuzibile cu ajutorul unei substante de
umplutura cu granulatie mica. Acest principiu de stingere a arcului
este folosit pe scara larga, att la sigurantele de nalta tensiune pentru
instalatii interioare (pna la 35 kV) ct si la sigurantele de joasa
tensiune. Sigurantele cu umplutura granuloasa au efect limitator de
curent si pot fi utilizate pentru ntreruperea curentilor mari de
scurtcircuit.

Marimile caracteristice ale sigurantelor fuzibile

Proprietatile si performantele sigurantelor fuzibile sunt definite
prin mai multe marimi caracteristice general acceptate, cum ar fi:
curentul nominal al 98 soclului; curentul nominal al elementului
fuzibil; frecventa tensiunii; puterea nominala de rupere; caracteristica
temporala de curent; curentul limita de topire; factorul de topire;
caracteristica de limitare; tipul constructiv; consumul propriu, etc.
Aptitudinea unei sigurante fuzibile de a ntrerupe un anumit curent de
scurtcircuit se poate exprima prin:
curentul de rupere (capacitatea de rupere) Ir al sigurantei,
indicat prin valoarea maxima a curentului de scurtcircuit, pe
care l poate ntrerupe siguranta, n conditii de ncercare precizate de
norme, aceasta ramnnd fara deteriorari;
puterea de rupere Pr a sigurantei la scurtcircuit ce se poate
determina pentru circuite de curent alternativ din relatia:
Pr = 3UnIr (3.1.) Prin curent de rupere se ntelege curentul de
scurtcircuit de soc simetric ce s-ar stabili n circuitul dat (deci
12

fara componenta continua), n cazul n care siguranta ar fi scoasa

din circuit prin suntare. Caracteristica timp-curent (de protectie)
t = F(i), reprezentata prin variatia timpului de ardere a
sigurantelor fuzibile n functie de supracurent, se poate exprima
n doua variante de caracteristici temporale:
caracteristica de topire a elementului fuzibil, care exprim_
dependen_a dintre tipul de la nceputul scurtcircuitului pna n
momentul topirii fuzibilului (aparitia arcului), si valoarea
prezumata a curentului de scurtcircuit, presupus constant;
caracteristica de ntrerupere a elementului fuzibil care exprima
dependenta dintre durata totala pna la ntrerupere (timpul de
la nceputul scurtcircuitului pna la nceputul topirii fuzibilului,
plus durata de ardere a arcului) si acelasi curent de scurtcircuit
prezumat. Durata de ardere a arcului (510-3s) se neglijeaza, iar
pentru durate de topire mai mari de 210-2, cele doua
caracteristici se pot considera identice n zona de scurtcircuit.
Din aceasta cauza n prospecte se indica numai caracteristica de
topire. Prin exprimarea curentului de scurtcircuit prezumat, ca
multiplu al curentului nominal (figur3.3.) s-a reusit
reprezentarea printr-o singura curba a tuturor caracteristicilor
de protectie a sigurantelor de aceeasi constructie dar de curenti
nominali diferiti. Protectia instalatiilor electrice prin sigurante
fuzibile se face confruntnd caracteristica termica a obiectului
protejat cu caracteristica de protectie a siguranei fuzibile.
Caracteristica termica a unui obiect din instalatia electrica este o
curba care reprezinta dependent dintre timpul in cursul caruia
temperatura partii celei mai incalzite a obiectului atinge valoarea
limita admisibila si valoarea supracurentului.Fata de
intreruptoarele obisnuite sigurantele fuzibile cu mare putere de
rupere, avand un timp de comutatiefoarte mic,au marele
avantaj,ca pot limita considerabil valoarea unui curent de
scurtcircuit,realizand ruperea acestuia inainte ca el sa fi ajuns la
valoarea maxima.Aceasta aptitudine se ilustreaza prin
caracteristica de limitare care reprezinta valoarea de varf atinsa
de curentul de scurtcircuit,limitat prin prezenta sigurantei in
13

functie de valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit

prezumat.In regim stability de incalzire intreaga energie
consumata de fuzibil este complet cedata mediului
inconjurator.Curentul maxim,care corespunde acestui regim de
incalzire a fuzibilului,se numeste curent minim de
topire.Teoretic,timpul de top ire sub actiunea curentului minim
de top ire este infinit.Cu cresterea intensitatii curentului care
trece prin siguranta,timpul de top ire a fuzibilului se reduce si
devine foarte mic la scurtcircuite.
Curba t = f(I) tinde asymptotic spre valoarea minima a
curentului de topire Imin,pentru t.Intensitatea acestui curent
depaseste de obicei,20-25% intensitatea curentului nominal al
fuzibilului.Din punc de vedere al incalzirii intregii
sigurante,adica a patronului si a contactelor sale,cel mai greu
este regimul curentului minim de topire.

Caracteristica temporala de protectie a sigurantelor fuzibile

14

Clasificarea siguranelor fuzibile de joas tensiune

Sigurantele fuzibile sunt aparate cu ntrerupere automata, care
protejeaza circuitele de iluminat si de forta mpotriva efectelor
termice si dinamice produse de curentii de suprasarcina si
scurtcircuit. Sigurantele fuzibile se caracterizeaza printr-o constructie
foarte simpla si robusta, care au ncorporat ca element de protectie un
fir rotund sau o banda conductoare, montate n serie cu obiectul de
protejat. n cazul curentilor de scurtcircuit si la suprasarcini mari,
metalul din care este confectionat fuzibilul, avnd cea mai redusa
stabilitate termica din ntreg circuitul, se topeste si ntrerupe circuitul,
realiznd protectia. Din punct de vedere constructiv,
sigurantele de joasa tensiune se clasifica n: sigurante fuzibile de
mare putere de rupere, utilizate n instalatii industriale, cu tensiuni
nominale de pna la 1000 V si curenti nominali ntre100 si 1000 A;
sigurante fuzibile cu filet utilizate n instalatii industriale si casnice
la tensiuni pna la 1000 V si curenti nominali ntre 6 si 100 A si
sigurante fuzibile miniatura utilizate la redresoare, aparate de radio
si televiziune, instalatii electronice, la tensiuni pna la 500 V si
curenti nominali ntre 0,1 si 6 A. Reprezentarea tabelara a
principalelor tipuri de sigurante fuzibile de joasa tensiune si a
parametrilor lor este data n tabelul 3.1.

15

Tabelul 3.1. Clasificarea sigurantelor fuzibile de joasa tensiune

Nr. Denumire
Crt.

Tensiune Curent
nominala nominal
V
A

Siguranta
fuzibila de
mare putere
Siguranta
fuzibila cu
filet

<1000 V
<1000 V

16100

<33

Siguranta
fuzibila
miniatura

<550 V

0.110

<2

Curentul Folosire
prezumat
interrupt
A
1001000 50
Instalatii
industriale
Instalatii
industriale
si casnice

Aparate
electrice
(redresoare,
aparate
de radio
siTV)
Se numesc sigurante fuzibile de uz industrial sigurantele la care
elementul nlocuitor nu este accesibil si nu poate fi nlocuit dect de
persoane calificate; sigurantele fuzibile de uz casnic cele ce se
utilizeaza n instalatiile casnice, la cer elementul nlocuitor este
accesibil. Din punct de vedere constructiv sigurantele fuzibile de
joasa tensiune se prezinta sub numeroase variante. n figura 3.4. este
prezentata evolutia variantelor constructive de sigurante fuzibile de
la variantele primitive deschise cnd arcul electric era stins n aer
liber, la variantele nchise cnd arcul este stins ntr-un tub de sticla
sau portelan nchis la capete cu sau fara umplutura de nisip.
Pentru a obtine puteri de rupere mari, n timpul arderii fuzibilului
trebuie sa de reduca la minim cantitatea de vapori metalici. Utilizarea
cuprului si argintului care comparativ cu plumbul au o foarte buna
16

conductibilitate electrica fuzibil si obtinerea unor sectiuni mai

reduse, reducndu-se astfel si punct de topire ridicat, a permis
m_rirea densitatii de curent n volumul de metal care se vaporizeaza.
Sigurantele fuzibile umplute cu nisip pur si uscat (l=6,512 Wm1grd1), comparativ cu firele fuzibile n aer au o putere de rupere foarte
mare avnd n anumite conditii un accentuat efect de limitare a
curentilor de scurtcircuit. Elementele fuzibile executate din material
cu punct de topire ridicat(cupru si argint), la suprasarcini mici si de
lunga durata solicita intens termic siguranta. Micsorarea acestei
solicitari s-a reusit pe baza fenomenului denumit efect metalurgic.
Este cunoscut faptul ca anumite aliaje eutectice de 102
staniu si plumb, usor fuzibile, daca vin n contact n stare topita cu
unele metale greu fuzibile (cupru, alama, argint), sunt capabile sa le
dizolve. Pentru declansarea acestui fenomen ntr-o siguranta este
nevoie ca pe elementul fuzibil, executat dintr-un metal cu punct de
fuziune ridicat sa se prinda prin lipire o mica picatura (bobita) dintrun metal cu punct de fuziune scazut (staniu, eutecticul plumbcadmiu, etc). n momentul n care elementul fuzibil, sub actiunea
supracurentului, atinge temperatura de topire a picaturilor, acestea se
topesc si dizolva metalul elementului fuzibil n punctul de lipire la
temperaturi inferioare temperaturii de topire a elementului.
Procesul de difuzare a metalului picaturii se intensifica o data cu
cresterea ncalzirii, producndu-se o evolutie n avalansa.
Arcul de ntrerupere ia nastere chiar n zona picaturii, unde masa
topita contine un aliaj cu mare rezistivitate si deci unde ncalzirea
este mai puternica. Acest arc topeste si restul lungimii elementului
fuzibil. Sigurantele cu efect metalurgic au caracteristica de topire
inerta (cu ntrziere). n instalatiile electroenergetice se utilizeaza o
larga gama de sigurante fuzibile cu capacitati de rupere medie si
mare. Astfel, industria romneasca produce pentru medie putere
sigurante cu filet tip LS, la care legaturile se fac n spatele panoului
(la curentii nominali: 25, 63, 100 A), LF si LFi la care legaturile se
executa n fata panoului pe care se monteaza soclul (25, 63, 100 A),
cu si fara capac de protectie.
17

Elementele principale ale sigurantelor fuzibile tip cu filet sunt

soclul, patronul (care are ncorporat elementul fuzibil si firul de
semnalizare) si capacul (filetat pentru soclu). Pentru curentii de
scurtcircuit de valoare mai redusa se executa sigurante tubulare de 30
si 69 A. n figura 3.5. sunt prezentate cteva variante constructive de
sigurante fuzibile cu filet n constructie normala sau mignon
(miniaturizata)

Elementele constructive ale sigurantelor fuzibile cu filet.

Pentru protectia circuitelor la curenti de scurtcircuit mari se executa

sigurante fuzibile cu mare putere de rupere MPR, alcatuite din
patron (doua cutite de contact), fuzibil (cu actiune rapida si
ultrarapida) si suport cu furci de contact.

18

19

Sigurante fuzibile cu mare putere de rupere MPR

Introducerea si scoaterea patronului din furci se realizeaza prin
intermediul unui mner izolant detasabil. Aceasta operatie manuala
se face cnd prin barele circuitului nu exista curent. Astfel se
realizeaza sigurante fuzibile cu mare putere de rupere tip MPR,
pentru curent alternativ de 100, 125, 160, 200, 250, 315, 400, 500,
630 A si pentru curent continuu de 250, 400 A.
Sigurante fuzibile de medie si nalta tensiune
Pentru instalatii interioare, la tensiunea de 3-35 kV, cele mai
raspndite sunt sigurantele cu umplutura de mica granulatie (nisip
cuartos cu continut de siliciu de pna la 99,5%). Puterea de rupere
maxima a acestor sigurante reprezinta300 MVA pentru toate
tensiunile mentionate. Sigurantele fuzibile de medie si nalta tensiune
se clasifica dupa mai multe criterii astfel:
1) Dupa felul montajului
a) de interior;
b) de exterior;
2) Dupa tensiunea nominala:
20

7,2; 12; 24; 42 kV;

3) Dupa destinatie (felul circuitului):
- pentru circuite principale;
- pentru circuite de masura (transformatoare de masura);
4) Dup numarul de perechi de poli:
a) monopolare;
b) bipolare;
c) tripolare;

Tipuri de sigurane n funcie de timpul de producere a topirii

Fuzibilului

In mod normal,sigurantele fuzibile se caracterizeaza printr-o

functionare foarte rapida(miimi de secunda).Exista insa situatii ca
:aprindereaunui grup de lampi cu filament de putere mare sau
pornirea motoarelor electrice cu rotorul in scurtcircuit,in care apar
supraintensitati ce nu pot fi evitate si care,fiind de scurta durata,nu
provoaca incalziri exagerate ale elementelor circuitului
protejat.Pentru a putea folosi complet posibilitatile conductoarelor
din instalatiile electrice de a suporta fara deteriorari supracurenti de
scurta durata ,este necesar,in astfel de cazuri,ca elementul fuzibil sa
suporte fara topire supraintensitatile trecatoare.Legat de aceste
necesitati practice,s-au diferentiat doua categorii de sigurante fuzibile
de joasa tensiune:

21

-sigurante fuzibile rapide,la care timpul pana la topire este foarte

scurt,chiar si in cazul unor supraintensitati care dapasesc cu putin
curentul niminal al fuzibilului;
-sigurante fuzibile inertecare suporta un timp relativ lung (secunde
sau minute),supraintensitati de cateva ori mai mari decat curentul lor
nominal.Sigurantele fuzibile inerte au o functionare intarziata numai
la supraintensitati mici;la scurtcircuite ele actioneaza practic tot atat
de repede ca si sigurantele rapide.
Sigurantele fuzibile rapide
Sigurantele fuzibile rapide sunt caracterizate din punct de vedere
constructive prin aceea ca firul fuzibil este realizat dintr-un singur metal
(cupru sau argint).Ele reprezinta tipul cel mai folosit de
sigurantefuzibile,avand o constructive relative simpla si o putere mare de
rupere.Sigurantele rapide prezinta insa si unele neajunsuri,printre care cele
mai importante sunt urmatoarele:
-argintul si cupru(metale folosite pentru realizarea firului fuzibil) au
o temperature de topire foarte ridicata ceea ce,in cazul unor curenti de
serviciu foarte apropiati de cel nominal,determina incalziri importante ale
bornelor si ale contuctoarelor de record;
-temperatura ridicata a firului fuzibil favorizeaza oxidarea treptata a
firului fuzibil (indeosebi la fuzibilele din cupru),ceea ce determina
reducerea sectiunii active a acestuia si provoaca,dupa un timp relative
scurt de exploatare,topirea sa chiar la curenti mai mici decat curentul
nominal;
-in cazul consumatorilor caracterizati prin supracurenti inevitabili,de scurta
durata,la punerea sub tensiune(ca exemplu:motoarele electrice cu rotorul
in scurtcircuit,instalatiile mari de iluminat
incandescent,transformatoarele),aceste sigurante nu pot realiza o protective
eficace,deoarece,daca sunt dimensionate astfel incat sa nu se topeasca la
acesti supracurenti,ele nu mai realizeaza o protective sufficient de rapida la
curenti de scurtcircuit.

22

Sigurantele fuzibile inerte

Pentru a se inlatura neajunsurile sigurantelor rapide,s-a cautat sa se obtina
sigurante fuzibile care sa realizeze:
-incalziri mai reduse in serviciu de durata
-posibilitati de supraincarcare temporara
-eliminarea manifestarilor de imbatrinire
Solutiile practice date acestor problem se grupeaza in juril a trei principia
constructive si anume:
-sigurante fufibile cu separare mecanica
-sigurante fuzibile cu top ire prin effect metallurgic
-sigurante fuzibile cu top ire prin reactii chimice
a.Sigurante fuzibile cu separare mecanica.Acestea au firul fuzibil realizat
din doua portiuni,lipite intre ele cu un aliaj avand punctual de top ire
coborat.
Functionarea lor este urmatoarea:
-elementul fuzibil 1 este astfel dimensionat,incat la suprasarcini de
lunga durata temperature atinsa sa determine topirea aliajului de top ire
2;in acest moment resortul 3 indeparteaza una din portiunile firului
fuzibil,determinand,prin separarea mecanica,formarea arcului electric de
intrerupere;
-la suprasarcini relative mari dar de scurta durata,cum sunt de exemplu
cele ce apar la pornirea motoarelor asincrone,zona de lipire,prevazuta
eventual cu o sectiune maritade metal,manifesta o anumita inertie
termica,astfel incat aceste suprasarcini (inerente in serviciu),sunt suportate
fara arderea fuzibilului;
-la scurtcircuite,zona de lipire prezinta de asemenea,o anumita inertie
termica,iar elemental se topeste pe portiunile subtiri 1,comportandu-se ca o
siguranta rapida;
-in regim normal si la suprasarcini mici,temperatura firelor este mult
mai mica decat cea pe care o ating in acelasi conditii sigurantele
rapide,obtinandu-se in felul acesta o incalzire mai redusa a contactelor.
b.Sigurante fuzibile cu topire prin efect metalurgic.Functionarea acestor
sigurante se bazeaza pe propietatea unor aliaje de staniu-plumb de a forma
23

de la o anumita temperature,cu argintul si cuprul,aliaje cu rezistenta

electrica mare si punct de top ire coborat.Solutia constructive consta in
alpicarea unei mici cantitati dintr-un astfel de aliaj staniu-plumb pe
lamelafuzibila din cupru sau argint,in punctual cel mai cald sau in
apropierea acestuia.Modul de functionare este urmatorul:
-in regim normal temperature firului fuzibil se afla sub pragul de aliere
si este mult inferioara celei a sigurantelor rapide;
-la suprasarcini de lunga durata temperature atinsa determina topirea
aliajului staniu-plumb,care incepe sa difuzeze in lamella suport,formand
un aliaj cu rezistenta electrica mare si temperature de top ire
coborata;procesul o data inceput evolueaza in avalanse(formarea aliajului
mareste incalzirea locala,iar aceasta favorizeaza difuziunea componentelor
straine in masa fuzibilului),ceea ce determina topirea rapida a firului
fuzibil;
-la scurtcircuit se produce o intrerupere rapida prin topirea unui istm
practicat in alta portiune a lamelei fuzibile.Se obtin in felul acesta
sigurante cu intarziere,care permit (fara sa intrerupa circuitul) suprasarcini
relative mari dar de scurta durata.
c. Sigurante fuzibile cu topire prin reactii chimice.Acestea se bazeaza pe
folosirea,in locul aliajului de staniu-plumb,a unor substante chimice,care la
temperature de ordinal a 250-500 ,intra in reactive cu argintul sau cuprul
din care este formata lamella fuzibila,determinand formarea unor compusi
rau conducatori de electricitate.Astfel,la atingerea temperaturii de reactive
lamela fuzibila este atacata chimic,reducandu-i-se sectiunea utila,ceea ce
mareste incalzirea locala si accelereaza reactia;se obtine o intrerupere
rapida a circuitului,fara incalziri exaggerate.

Solutii constructive si domenii de utilizare

Dupa mediul in care se realizeaza intreruperea si dopa solutia
constructiva,diferitele tipuri de sigurante fuzibile de joasa tensiune se
grupeaza in:
-sigurante cu intrerupere in aer
-sigurante cu intrerupere in nisip
24

Sigurantele fuzibile deschise sunt acele sigurante la care firul fuzibil este
intins intre doua contacte,in aer liber,neprotejat sunt folosite din ce in ce
mai putin deoarece au putere de rupere redusa si pot provoca accidente si
scurcircuite prin improscarea cu material topit.Pentru acest ultim
motiv,folosirea lor in cutii capsulate este interzisa.
Sigurantele fuzibile cu maner sunt sigurante deschise la care pentru a se
putea inlocui fuzibilul sub tensiune;acesta este montat pe un maner izolant
din bachelita sau din portelan;introducerea lor in circuit se face cu ajutorul
unor cutite sau furci de contact fixate pe maner.Sunt folosite indeosebi in
cutii de distributie,in circuite cu intensitati nominale de 60.600
A.Prezinta toate neajunsurile sigurantelor deschise.Ca element fuzibil se
foloseste o lamella de zinc cu sectiune strangulate in zona central.
Sigurante tubulare.Pentru a se evita accidentele provocate de
imprastierea metalului topit sau de atingerea intamplatoare a
fuzibilului,acesta se inchide intr-un tub material izolant.Deoarece si aici
intreruperea arcului electric are loc in aer liber,puterea de rupere ramane
redusa.
Sigurante cu intrerupere in nisip.Acestea pot fi:cu filet si cu mare putere
de rupere.
Sigurante cu filet sunt cele mai simple si mai folosite sigurante de joasa
tensiune cu stingere in nisip.Ele se utilizeaza in instalatii,pentru protectia
circuitelor de lumina si forta de intensitati mijlocii.Sunt formate din patru
elemente:
-soclu di portelan prevazut cu bornele de legare la circuitul exterior;
-patronul fuzibil,alcatuit dintr-un tub de portelan de anumita
forma,umplut cu nisi psi inchis la capete cu capacele de contact
-piesele de contact ,cu diametrul interior calibrat ,avand rolul de a
permite introducerea numai a patroanelor pana la o anumita
intensitate,corespunzatoare circuitului protejat,si de a impiedica
introducerea unor patroane de intensitate nominal mai mare.
-capacul filetat cu rolul de a inchide patronal,realizand totodata
presiunea necesara de contact.
Sigurante de joasa tensiune cu mare putere de rupere sunt sigurante
fuzibile de constructive speciala,putand intrerupe curenti de sigurante

25

fuzibile de constructive speciala,putand intrerupe curenti de scurtcircuit de

ordinal zecilor de kiloamperi.

Bibliografie

Popescu Lizeta: Echipamente electrice volumul II

Editura Alma Mater
Sibiu 2008
26

27