Sunteți pe pagina 1din 12

Tratamentul cariei dentare

Tratamentul cariei simple


Scopuri majore:
1. Indepartarea tesuturilor demineralizate;
2. Prevenirea complicatiilor pulpare;
3. Obturatia finala (reface morfoloic si functional portiunea lipsa de la nivelul coronar al
dintelui afectat de carii ! scop curativ";
Conform pp biologice tratamentul cariei are ca obiective urmatoarele aspecte:
1. Indepartarea tesuturilor bolnave din procesul carios;
2. Prevenirea e#citatiei nocive;
3. $ratamentul placii dentinare;
%. Protejarea pulpei dentare si stimularea functiei de aparare;
&. protejarea tesuturilor moi din vecinatatea procesului carios;
'. (efacerea morfo)dentara si asiurarea prin obturatie a dainuirii ei in timp;
*. (estabilirea rapoartelor ocluzale si articulare pt reinterarea dintelui in functionalitatea
corecta a aparatului dento)ma#ilar.
Etapele tratamentului:
1. +#ereza c,iruricala ! consta in prepararea unei cavitati specifice in vederea inserarii
obturatiei la niv dintelui - asa numitul timp chirurgical
2. $ratamentul medicamentos al plaii dentinare - asa numitul timp medicamentos.
3. (efacerea morfoloiei morfo)functionala prin obturatie ) asa numitul timp ortopedic.
Principii generale si speciale in prepararea cavitatii
Def: Prepararea cavitatii este o interventie de tip c,irurical care consta in e#ereza
tesuturilor dentare alterate si creerea in coroana dintelui a unei cavitati cu anumite caracteristici in
vederea refacerii anatomo)functionala a dintelui lezat prin aplicarea in cavitatea respectiva a unor
materiale de obturatie ,eteroene.
Prepararea cavitatilor are:
1.Scop curativ ! eliminarea procesului patoloic si creerea de conditii bioloice favorabile
pulpei dentare pt elaborare de dentina secundara de reactie.
2. Scop profilactic ! suprimarea dezvoltarii cariei recidive sau a cariei secundare
marinale.
Pp. de preparare ale cavitatii au fost concepute de .lac/ in 1001 si corespund celor & clase
in care se impart leziunile carioase dupa criterii clinico)toporafice. 1ceste principii sunt de 2
feluri: pp enerale si pp speciale.
Principii generale! timpi de lucru necesari in prepararea unei cavitati (care sunt aceeasi
indiferent de tipul de cavitate";
! sunt: 1. Deschiderea cavitatii ;
2. Escavarea;
3. Extensia preventiva a cavitatii;
4. Asigurarea rezistentei peretilor cavitatii;
5. Stabilirea retentiei cavitatii;
6. Prelucrarea marginilor cavitatii;
7. Verifcarea cavitatii preparate;
1
Principii speciale! fiecare tip de cavitate conform celor & clase a clasificarii toporafice a
cariilor dupa .lac/2 astfel:
CLASA I: apartine cariilor localizate pe suprafetele ocluzale a tuturor 3 si P32 in fosetele
orale si vestibulare ale 3 si in foramen caecum la frontalii superiori.
CLASA II: cavitatiile realizate pe fetele pro#imale ale tuturor 3 si P3.
CLASA III: cavitatile realizate pe fetele apro#imale ale frontalilor2 la care un,iul incizal
este interu.
CLASA IV: cavitatile localizate pe fetele apro#imale ale frontalilor cu un,iul incizal
distrus.
CLASA V: cavitatile localizate in treimea cervicala a fetelor 4 si O a tuturor dintilor (in
cariile de colet".
+#ista in nomeclatorul de specialitate si asa numitele cavitati atipice2 localizate pe mai multe
fete2 ele purtand denumirea fetei pe care sunt amplasate2 respectiv cavitatea mezio)ocluzo)distala.
5enumiri de cavitati mai pot fi: simple2 compuse2 superficiale2 profunde2 in functie de
caracteristicile care le are la finalul preparatiei.
Timpul chirurgical al tratamentului
Pentru prepararea unei cavitati fazele de lucru trebuie sa respecte anumite reuli enerale
care au fost elaborate in 1001 de .lac/ si care se respecta si azi.
1. Desci!erea procesului carios
! reprezinta calea de abordare a procesului carios in scopul preatirii cavitatii.
! uneori efectul acestui timp de lucru necesita usurarea accesului care se realizeaza cu
ajutorul unei faze preliminare de subtiere a zonei de smalt2 urmata apoi de desc,iderea
propriu)zisa a procesului carios cu ajutorul unei freze lobulare (cazul de carie cu
desc,idere punctiforma".
1ceasta desc,idere a procesului carios trebuie realizata astfel incat sa:
) fie proportionala cu intinderea in suprafata a procesului carios;
) sa fie suficient de mare pt a permite o buna vizibilitate directa sau indirecta in
procesul carios;
) sa permita un acces satisfacator a intrumentelor de lucru;
6a modul eneral desc,iderea procesului carios se realizeaza prin indepartarea in totalitate a
smaltului periferic subminat de catre procesul carios2 pana se ajune in zona de smalt sprijinit pe
dentina sanatoasa.
". E#tensia preventiva
! urmareste e#tinderea marinilor viitoarei cavitati in zonele de autocuratire sau in zonele
accesibile curatirii artificiale2 e#tensie care trebuie sa meara pana in tesut sanatos al
dintelui pt a preveni aparitia cariei secundare marinale.
4arietatea de situatii clinice face ca e#tensia preventiva sa imbrace aspecte clinice
particulare in raport cu tipul de cavitate.
6a dintii frontali se admit concesii in ceea ce priveste prelucrarea marinilor cavitatii pt ca
primeaza principiul fizionomic al zonei frontale dar nu sunt admise compromisuri fata de
indepartarea in totalitate a tesuturilor demineralizate si alterate de la marinea procesului carios.
$. %e&istenta peretilor cavitatii
! urmareste prepararea unei cavitati cu peretii cat mai rezistenti la presiunile masticatorii
transmise atat direct asupra lor cat si prin intermediul obturatiei aplicate ulterior.
2
In cariile ocluzale sau pro#imale la dintii laterali2 unde presiunile masticatorii sunt mari2
peratii laterali subtiri ai cavitatii sau cei nesustinuti de dentina sanatoasa2 vor fi indepartati sau
scurtati prin slefuire pana vor deveni mai rosi prin sustinerea de catre dentina sanatoasa.
6a dintii frontali se vor face concesii in asiurarea rezistentei peretilor pastrandu)se din
motive estetice c,iar si peretii subtiri numai din smalt la nivel vestibular2 c,iar daca peretele e f
subtire si nesprijinit de dentina sanatoasa la fel se procedeaza si cu un,iul incizal subminat ! se
pastreaza.
7avitatile de colet2 nefiind supuse presiunilor masticatorii2 nu ridica probleme in asiurarea
rezistentei peretilor.
'. %etentia peretilor cavitatii
! mijloacele pe care le folosim in prepararea unei cavitati pt a nu permite dislocarea
obturatiei cand asupra ei actioneaza fortele de presiune2 de tractiune2 de alunecare in timpul
procesului masticator.
8orma de retentie a cavitatilor e specifica fiecarei clase2 in eneral se stie ca pt asiurarea
retentiei trebuie sa:
) cel putin 2 pereti ai cavitatii trebuie realizati paraleli intre ei2 si perpendicular pe
fundul cavitatii.
) fundul cavitatii trebuie sa fie plan sau conve#2 dar niciodata concav (palnie".
) creerea de pereti usor diverenti spre baza contribuie la marirea radului de
retentie a intreii cavitati.
) radul de aderenta al obturatiei la pereti poate creste si datorita asperitatilor
dentinare ale peretilor laterali care corespund cu asperitatile materialului ce se va
insera ulterior in cavitate.
9nele concesii se pot face pt materialele compozite care se stiu ca au un coeficient de
aderenta mai bun decat a amalamelor.
(. E#ere&a !entinei ramolite
$impul de curatire a cavitatii! indepartarea in intreime a continutului procesului carios si
a dentinei alterate pana la dentina sanatoasa care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa
fie dura2 sa fie normal colorata.
In cazul in care raman mici insulite de dentina ramolita neidentificate acestea pot enera si
alte procese carioase ! carii recidive.
In cariile profunde apropiate de camera dentara2 indepartarea dentinei alterate se va face
incepand de la perferia procesului carios spre centru astfel incat peretele care protejeaza camera
pulpara (pulpar sau para)pulpar" sa fie ultimul asupra caruia sa se actioneze.
). *i&otarea marginilor cavitatii
Pentru a permite o perfecta adaptare a obturatei la marinile cavitatii2 aceasta trebuie sa aiba
un contur reulat2 un,iurile e#terne trebuie sa fie rotunjite2 iar prismele de smalt periferic
nesustinute de dentina trebuie sa fie indepartate.
.izotarea prezinta insa deosebiri de la clasa la clasa2 fiind necesara mai ales in cavitatile
mari si mijlocii2 la dintii laterali datorita diverentei prismelor de smalt fata de a#ul vertical al
dintelui (dispunere radiala".
6a cavitatile apro#imale2 la nivelul dintilor frontali si a celor de colet se urmareste ca
marinile sa fie drepte2 netede2 fara anfractuozitati2 deci finisate pt ca la acestea nu se face bizotare.
+. Pregatirea finala a cavitatii ,toaleta cavitatii-
! se realizeaza prin spalarea cavitatii pt indepartarea resturilor de dentina2 saliva2 sane2
apoi se izoleaza dintele2 se dereseaza cavitatea2 se usuca2 se face controlul atent al peretilor
cavitatii si mai ales a peretilor pulpar si parapulpar pt depistarea eventualelor desc,ideri
3
microscopice ale camerei pulpare2 astfel prelucrata cavitatea se va putea efectua la nivelul
ei.
! timpul urmator: tratamentul plaii dentinare
.omeclatura peretilor unei cavitati simple
7avitatea simpla ! o cavitate care prezinta o forma de caseta care are:
1. Patru pereti verticali (care se denumesc prin denumirea fetei in dreptul careia se
etaleaza2 respectiv perete vestibular2 oral sau palatinal2 mezial2 distal"
2. 9n perete orizontal care se denumeste ca perete pulpar.
3. Patru un,iuri verticale( se formeaza prin unirea a 2 pereti verticali2 acestia sunt:
peretele mezio)vestibular2 disto)vestibular2 mezio)oral si disto)oral".
%. Patru un,iuri orizontale care se formeaza la locul de unire a peretelui pulpar
orizontal cu cei % pereti verticali: mezio)pulpar2 disto)pulpar2 vestibulo)pulpar2
oro)pulpar.
&. Patru colturi care se formeaza din intretaierea a cate 3 pereti: coltul mezio)
vestibulo)pulpar2 disto)vestibulo)pulpar2 mezio)oro)pulpar2 disto)oro)pulpar.
'. 3arinile ocluzale ale unei cavitati simple2 adica cele date de peretii verticali si
suprafata ocluzala care lipseste2 constituie marinile e#terne ale cavitatii. 6a
clasele II2 III2 I4 si 4 mai e#ista un perete inival si un perete parapulpar care
formeaza cu ceilalti pereti un,iurile si colturile denumite corespunzator fetelor
pe care le secondeaza.
%
Cavitatea de clasa I
! rezulta din tratamentul proceselor carioase localizare in santurile orale ale molariilor si in
ropitele orale ale dintiilor frontali.
$e,nica de preparare
5ifera dupa forma si localizarea cariei2acesta putand avea urmatoarele aspecte clinice:
1.carie cu orificiu mare de desc,idere
2.carie punctiforma unica sau multipla
3.carie cu marmoratie care se intinde in santuri
I. Carie cu orificiu mare !e !esci!ere
1. +ste pronuntata atat in suprafata cat si in profunzime
1bordarea ei se va face cu o freza lobulara de marime corespunzatoare procesului carios
respectiv desc,iderea cav. Se introduce in turatie mare in interiorul cav. 7arioase2orintand)o spre
peretii laterali si e#ecutand o miscare de retraere a frezei lobulare din interiorul cavitatii.1ceasta
miscare se numeste miscare de scoatere activa2 se va face fara a pierde contactul cu peretii laterali
pt a indeparta prismele de smalt subminate cu ajutorul partii dorsale a frezei pana se ajune in tesut
sanatos.
". E#tensia preventiva -in toate santurile si fosetele ocluzale retentive2 in marmoratii pana
la nivelul pantelor cuspidiene 2in zonele de autocuratire si curatire artificiala.
Se folosesc freze coninvers si freze cilindrice.
$. %e&istenta peretilor -urmareste prepararea unei cav.cu peretii sufficient de rosi
2rezistenti pe presiunile masticatorii2atunci cand peretii sunt prea subtiri ei se vor scurta prin
slefuire cu o piatra pana se ajune la o rosime suficienta datorita rosimii dentinei.
'. %etentia cavitatii )asiurata de paralelismul paretiilor laterali si intalnirea cu peretele
bazal al cav. 7are intotdeauna trebuie sa fie in un,iuri drepte si usor ascutite pt a marii radul de
retentionare al obturatiei in interiorul cav.Pentru acesta se actioneaza cu freze cilindrice de)a lunul
peretiilor verticali menajand peretele pulpar care poate fi prelucrat plan sau in trepte (mai ales in
dreptul coarnelor pulpare pt a nu desc,ide camera pulpara.7and nu putem evita forma concave a
peretelui pulpar 2forma care se stie ca favorizeaza bascularea obturatiei2 se va aplica un coafaj
indiresct in care dupa 2)3 zile se va sculpta planul bazal absalut orizontal.
(. Curatirea cavitatii - escavarea dentinei ramolite se va face cu linurita .lac/ sau freza
lobulare de marimi adecvate marimii cav. Prin actionarea frezelor de la periferie spre centru pe
peretii latearali2ultimul perete abordat fiind cel pulpar.7avitatea este bine curatita atunci cand la
palpare cu sonda a peretiilor se obtine un sunet specific denumit :striat dentinar; asemanator
actiunii de dezosare a carnii de pe os.Peretele pulpar se va curate ultimul pt ca in cazul desc,iderii
camerei pulpare accidentale sa nu e#iste riscul de infectare a pulpei dentare prin e#istenta de resturi
de dentina ramolita ce ceilalti pereti.
Se folosesc freze lobulare -miscari de tatonare din aproape in aproape 2fara presiuni2turatie
mica pt a nu desc,ide camera pulpara 2pt a nu incalzi in timpul frezajului dentina putin pt ca
produce dureri.In dreptul coarnelor pulpare se pot face concesii e#erezei dentinei pataloice pt a nu
&
desc,ide camera pulpara2dar atunci va trebui aplicata te,nica coafajului indirect pulpar in 2
timpi.5upa curatirea completa de dentinei ramolite! o cavitate de forma bruta sau caviate primara.
). *i&otarea -realizata cu scopul :
) indepartarea anfractuozitatiilor si prismelor de smalt nesustinute direct de dentina;
) cu scopul tesirii marinilor cav. pt indepartarea prismelor de smalt periferice sectionate;
) rotunjirea un,iurilor e#terne de intalnire a marinilor;
Pentru realizarea bizotarii se folosesc pietre diamantate cilindrice sau conice2care se plimba
de)a lunul marinilor cavitatii si anume:
) in pozitie verticala atunci cand piatra este conica;
) in pozitie usor inclinata spre e#terior cand piatra este cilindrica;
In functie de materialul de obturatie care se foloseste2inclinatia poate fi de 3<)3& rade pt
amalam si %& rade pt incrustatii..izotajul nu se face in cazul materialelor compozite aplicate ca si
obturatie.
+. Toaleta cavitatii consta in spalarea cu jet de apa a resturilor de dentina2saliva2sane
dupa care se face izolarea 2uscarea dintelui2deresarea si controlul riuros al peretiilor mai ales in
dreptul coarnelor pulpare pentru a nu lasa neobservata o eventuala desc,idere punctiforma a
camerei pulpare.
II. Carii punctiforme :a"unice
b"multiple
c"multiple cu vec,ime diferita
a" 1tunci cand caria este punctiforma unica se pot intalni doua situatii)carie superficiala cu
dentina ramolita e#tinsa in suprafata ce depaseste diamterul orificiului de desc,idere a cariei.In
aceasta situatie desc,iderea de face cu freze lobulare de marimi corespunzatoare desc,iderii cav la
care prin miscari de scoatere active se va indeparta smaltul subminat marinal si dentina ramolita.
+#tensia preventiva -implica larirea lobala a cav.cu e#tinderea marinilor pe pantele cuspidiene
in zonele de curatire artificiala si autocuratire folosind freze coninvers aplicate la limita smalt
dentina dupa care se vor folosi frezele cilindrice care vor realize papalelismul peretiilor laterali si
perpendicularitatea lor pe peretele pulpar care obliatoriu trebuie sa fie orizontal.
(ezistenta peretiilor ) nu ridica probleme datorita lipsei de intindere a procesului carios in
profunzime.
+#tensia si retentia - poate fi usurata prin folosirea turbinei cu freza cilindrica pana la
obtinerea conturului dorit
.izotarea ) dupa te,nica descrisa
b" 7ariile multiple - acestea sunt situate pe aceeasi suprafata ocluzala si impun probleme
daca se realizeaza a cav unica sau cav separate.1ceasta este in functie de aspectul clinic al
punctiilor de smalt ce separa cav multiple.Se va desc,ide fiecare carie separat 2iar dc puntile de
smalt care le separa sunt puternice cu dentina subadiacenta sanatoasa2 dura si nepimentata
cavitatile raman unice.1tunci cand puntile de smalt care separa cav de smalt punctiforme sunt
inuste si malmorate2iar dentina sunadiacenta nu are aspect sanatos2 se prepara o cav unica prin
unirea cavitatiilor ce le separa.6a 31S se unesc de obicei cav meziale cu cele centrale si rar cu cele
distale in functie de aspectul clinic al crestei oblice de smalt ce le separa.6a 3 inferiori fosetele de
pe suprafata ocluzala se unesc intr)o cav unica.
c" 7ariile punctiforme multiple cu vec,ime diferita: acestea au nivele diferite de intindere in
suprafata si in profunzime care pot fi preparate separat daca situatia clinica permite sau pot fi unite
'
prin santuri la adancimea cav celei mai superficiale pentru a nu sacrifice inutil tesut dentinar
sanatos.1stfel rezulta o cavitate cu baza in trepte.
III. Carie cu marmoratie care se intin!e in santuri
Prepararea lor este asemanatoare cu cea descrisa la cariile punctiforma ocluzale.Peretii
laterali vor fi usor diverenti spre peretele pulpar care va trebui sa fie plan sau usor conve#
urmarind conturul camerei pulpare.+#tensia preventive va fi mai redusa indepartand numai tesutul
alterat al fosetei .
.izotarea nu se face incat pe fetele 4 si O nu se e#ercita presiuni.1tunci cand procesul
carios proreseaza pana sub creasta marinala vestibulara trebuie sa e#tindem prepararea cav sip e
fata ocluzala prin intreruperea crestei marinale afectate si creerea unei cav simple si pe suprafata
ocluzala.7avitatea obtinuta va fi una compusa vestibule)ocluzala.
Cariile din gropitele V ale M
) se dezvolta de obicei in profunzime;
) esc,iderea se face cu freze lobulare;
) e indeparteaza maltul subminat;
) e#tensia se va face in tesut sanatos;
) bizotarea nu se face pt ca se folosesc materiale fizionomice;
Cariile cu marmoratii in santuri
) au ca specific indapartarea acestora pt ca se considera tesuturi alterate;
) prepararea se face conform reulilor stiute;
Cavitatea clasa a II-a
7avitatea de clasa a II)a rezulta din prepararea leziunilor carioase localizate pe suprafetele
apro#imale ale tuturor molarilor si premolarilor.
In functie de localizarea procesului carios se pot intalni:
1. 7arie care a intrerupt creasta marinala
2.7arie situata la nivelul punctului de contact cu creasta marinala subminata2dar
intrerupta.
3.7arie situata sub punctul de contact care nu a intrerupt creasta marinala fiind situata la
distanta de ea.
5.p.d.v. clinic cariile de clasa a II)a :
) au contur marinal nereulat2taios;
) cu prisme de smalt deminearealizate;
) cu prisme de smalt fracturate cu multa dentina ramolita;
) cu pupila interdentara conestionata2uneori sanerand la atinere datorita resturilor
stationate in procesul carios apro#imal si cu fermentarea acestora;
7omporta realizarea in prepararea lor a 2 componente:
) o componenta verticala care reprezinta insasi cavitatea procesului carios.
) o componenta orizontala localizata pe suprafata ocluzala care reprezinta e#tensia componentei
verticale pe suprafata orizontala cu menirea de a mari radul de retentie a materialului de
obturatie atunci cand se va aplica acesta.
Componenta verticala
*
=ecesita ca timp de lucru suplimentar asa numita desc,idere a procesului carios in situatia in
care localizarea procesului carios e sub punctul de contact avand creasta marinala subminata sau la
distanta mare de ea.
1. Desci!erea lui se poate face:
1. 5ispre pro#imal atunci cand e#ista spatiu intre dintele vecin(lipsa dintelui vecin sau cand
dintele a suferit o tensiorare a#iala2sau cand este localizata suprapozitia datorita unei eruptii
accelerate"
2. 5ispre suprafata ocluzala pentru ca creasta marinala e intera2se impune o faza preliminara de
usurare a acestuia in procesul carios
3. 7and creasta marinala e intrerupta2usurarea acestuia se face cu o piatra lenticulara care are un
diametru de jumatate din dimensionarea mezio)distala a suprafetei ocluzale a dintelui2piatra cu care
se va actiona de)a lunul santului ocluzal mezio)distal pana se descopera un punct de dentina in
care se anajeaza o freza lobulara cu ajutorul careia se va crea un lacas de 12&)2 mm in
profunzimea dintinei de la acest odeu cu o freza de con invers se va lari si adanci santul mezio)
distal spre creasta marinala pana o perforam ceea ce va crea accesul in procesul carios localizat
subiacent de creasta marinala apoi cu o freza lobulara prin miscari de scoatere activa se lareste
accesul in procesul carios.
In situatia in care procesul carios e localizat sub punctul de contact se va actioana cu o freza
cilindrica prin metoda tunelizarii la e#trimitatea santului mezio)distal prin avansarea cu freza
inspre adancimea procesului carios de le nivelul de sub punctul de contact2apoi se va lari tunelul
astfel creat pana la desfiintarea in totalitate a crestei marinale avand acces direct spre procesul
carios.
5esc,iderea procesului carios la nivelul cavitati verticale se va face prin larirea accesului
prin procesul carios cu ajutorul unor freze lobulare carora li se aplica miscari de scoatere activa
sau cu ajutorul unor freze cilindrice care determina prabusirea prismelor de smalt subminate de le
nivelul crestei marinale ce acopera procesul carios
". E#tensia preventiva
Se va prepara astfel incat peretii laterali2sa fie scosi din contactul cu dintele vecin astfel incat
desc,iderea componentei verticale sa ia forma de evantai.In raport cu planul suprafetei ocluzale
acesti pereti laterali pot fi verticali sau usor converenti spre ocluzal2fapt ce va mari radul de
retentie a componentei verticale in sens vertical.
Peretii lateralii trebuie sa formeze un,i obtuz cu peretele parapulpar pt.a respecta scoaterea
lor din contact cu dintele vecin.Peretele inival trebuie situat la adancimea ma#ima a procesului
carios2el trebuie sa fie totdeauna plan2trebuie sa formeze deasemenea cu peretele parapulpar un
un,i drept sau usor ascutit prin inclinarea lui spre acesta2dar totdeauna sa aiba o latime de cel putin
2 mm in sens mezio)distal pana la intalnirea cu peretele parapulpar.
$. E#ere&a !entinei ramolite
Intotdeauna se incepe de la nivelul peretelui inival si a celor 2 pereti laterali lasandu)se la
sfarsit abordarea peretelui parapulpar pt.ca in cazul desc,iderii accidentale a camerei pulpare sa nu
e#iste posibilitatea de infectare a pulpei.1tunci cand boltile cuspidiene2dupa e#ereze dentinei
ramolite raman subminate2dar suficient de rezistente2ele raman pe loc2nu se va desfinta bolta
cuspidiana2prin a,itectura ei c,iar daca nu e nesustinuta de dentina confera o rezistenta destul de
mare in procesul masticator.5e obicei acesta se va intari prin aplicarea unui strat de ciment fosfat de
>n dupa prepararea in intreime a cavitati de clasa a II)a
3arinile apro#imale de conve#itate verticala se vor netezi cu discuri de ,artie abrazive cu
ranulatie fina fara a se face bizotarea.
'. Controlul cavitatii
0
Se va face mai ales la nivelul peretelui parapulpar pt.a evita o eventuala desc,idere a
camerei pulpare.
Componenta orizontala
+ste conceputa pt a asiura retentia in plan saital a obturatie ulterioare ea realizandu)se sub
forma unei cavitati cu aspect de paralelipipedic a carei contur marinal e valabil ca in cavitatea de
clasa a I)a.
Prepararea se e#ecuta cu o freza con invers aplicata la limita smlt)dentina2dupa ce s)a subtiat
smaltul cu o piatra lenticulara.8rezei con invers i se aplica o aplica o miscare din directia opusa
cavitaii verticale urmarind traiectul santurilor si fosetelor ocluzale pe pantele cuspidiene atat cat e
necesar pt a asiura si e#tensia preventiva a cavitati pe pantele cuspidiene..aza mare a cavitatii
orizontale se intalneste cu cavitatea verticala la nivelul zonei istmului care trebuie sa fie mai inust
pt a realiza retentia viitoarei obturatii2dar totdeauna trebuie sa fie proportionala cu marimea cavitatii
ocluzale.Intinderea in suprafata a componentei orizontale trebuie sa fie proportionala cu marimea
cavitatii ocluzale.Intinderea in suprafata a componentei orizontale trebuie sa fie proportionala cu
marimea cavitatii verticale2totdeauna mai mult lata decat adanca(cel putin 2 mm"2respectand toate
reulile de clasa a I)a .Odata cu bizotarea si finisarea marini de smalt se va rotunji si un,iul de
intalnire intre peretele pulpar si parapulpar folosind o piesa cilindrica tinuta in un,i de %& de rade
pt ca astfel aceasta zona va actiona asupra viitoarei obturatii ca o pana ce poate sa provoace
fracturarea obturatie la acest nivel.
In final rezulta toaleta cavitatii compuse verticale si orizontale2controlul acesteia si apoi
tratamentul plaii dentinare.
Cavitatea de cls a-III-a
Preparare
(ezulta din tratamentul cariilor localizate pe fetele apro#imale ale dintilor frontali cu
un,iul incizal interu.
Timpi !e lucru
1. Desci!erea procesului carios se face in functie de localizarea si marimea lui2 in
functie de urmatoarele situatii clinice:
) caria pro#imala care intrerupe continuitatea crestei marinale;
) caria pro#imala submineaza continuitatea crestei marinale;
) carie incipienta situata pe mijlocul fetei apro#imale;
5.p.d.v. clinic cele 3 situatii intrerup cresta marinala putand evolua spre marinea incizala
sau spre fata vestibulara oferind desc,iderea accesibila vizualizarii. $otdeauna desc,iderea
procesului carios trebuie sa respecte factorul estetic.
5esc,iderea dinspre vestibular se face doar cand procesul carios a ajuns la acest nivel. In
mod obisnuit desc,iderea se face dinspre oral lasand neatinsa fata vestibulara c,iar si atunci cand
este foarte subtire incat a ramas doar stratul de smalt2 acesta trebuie sa fie sanatos.
Pt desc,idere se folosesc piese lobulare mici2 atunci cand desc,iderea e orala si pt piesa
dreapta atunci cand ea este vestibulara.
7and procesul carios a subminat creasta marinala fara a intrerupe e necesara usurarea
accesului cu ajutorul separatiei rapide prin aplicarea separatorului Ivor?2 sau separatia lenta realizata
cu bucatele de cauciuc2 scobitoru2 ata pescareasca2 amplasate interdentar si pt ma#im 2% ore.
@
1tunci cand procesul carios e incipient si situat pe mijlocul fetei apro#imale se poate face
separatia rapida sau lenta si se abordeaza creasta marinala orala sau vestibulara.
6a dintii frontali inferiori pentru ca suprafata pro#imala e mica se recomanda indepartarea
crestei marinale pe toata intinderea procesului carios.
". Escavarea !entinei ramolite
Se realizeaza cu freze lobulare de marimi potrivite2 sub turatie mica.
Prepararea cavitatii urmareste obtinerea unei casete de forma triun,iulara cu un,iuri
interne ascutite2 iar cele e#terne rotunjite.
$. E#tensia preventiva
Se rezuma doar la indepartarea prismelor de smalt alterate si cele colorate de la marinea
cavitatii pana in tesut sanatos.
'. %e&istenta
$ine cont de a face concesii fata de peretii de smalt foarte subtiri atat cei vestibulari cat si
orali si c,iar si fata de un,iul incizal pe care il pastram c,iar si atunci cand este subminat in cazul
ocluziei cap la cap.
(. %etentia
Se asiura prin intalnirea peretelui para)pulpar cu peretii laterali: vestibular2 oral2 inival2
in un,iuri drepte sau ascutite in care este necesar a se pastra cat mai mult din peretele oral la
nivelul caruia s)a realizat accesul in procesul carios (se pastreaza atat cat sa ne permita sa actionam
corect in interiorul cavitatii".
). *i&otarea
6a modul eneral nu se face2 trebuie insa sa finisam marinile conturului cavitatii care
trebuie sa fie in linie continua si neteda. In cavitatile profunde se aplica obturatia de baza care va
reproduce forma conve#a a peretelui para)pulpar. In procesele carioasa foarte e#tinse si profunde pe
fata apro#imala care au distrus creasta marinala orala pentru a asiura retentia obturatiei trebuie sa
se prepare o caseta trapezoidala pe fata orala cu o adancime de minim 2 mm care sa fie amplasata in
reiunea cervicala a fetei orale si care se realizeaza prin folosirea unei freze con invers mici.
Cavitatea de cls a-IV-a
Preparare
(ezulta din tratamentul cariilor apro#imale ale dintilor frontali cu un,iurile incizale
distruse. 7el mai des afectat e un,iul mezial pentru ca e mai ascutit2 iar punctul de contact cu
vecinul e mai aproape de marinea incizala si deci e mai e#pus traumatismelor.
5.p.d.v. clinic se distin mai multe situatii:
1. In cazul unei distructii reduse a un,iului incizal el poate fi refacut cu materiale
compozite fara o preparare suplimentara. Procesul carios fiind desc,is dentina ramolita se va
indeparta cu freze lobulare mici. (etentia va rezulta din accentuarea un,iurilor dintre peretii
laterali2 iar e#tensia2 rezistenta si bizotarea se va face ca la cavitatea de cls a III a2 respectand
factorul estetic2
2. In cazul unei distructii masive a un,iului incizal retentia obtinuta prin diverenta
peretilor laterali spre peretele para)pulpar nu mai este suficienta. In acest caz se poate prepara o
1<
retentie suplimentara in forma de coada de randunica care va fi e#tinsa mai mult pe fata orala avand
un instrument mai lar cu o adancime de 2 mm si cu o marime proportionala cu marimea cavitatii
apro#imale.
3. O retentie suplimentara la aceasta situatia se poate efectua si prin aplicarea unor
crampoane(aliaje nobile si seminobile" care vor fi cimentate in niste puturi parapulpare preparate cu
freze speciale. 7apatul terminal crampoanelor va fi sub forma butonata si deci retentiva.
%. In alta situatie se poate face pulpectomie si dupa obturatia de canal se poate folosi camera
pulpara drept lacas de retentie a obturatiei cavitatii de clasa I4.
&. 7and dintele prezinta o pierdere mare de substanta sau cand pacientul solicita in mode
e#pres se recure la slefuirea dintelui si realizarea unui bont apt pentru confectionarea unei coroane
fizionomice de invelis.
Cavitatea de clasa a-V-a
(ezulta din tratamentul cariilor sitiate in 1A3 cervicala a suprafetelor vestibulare si orale a
tuturor dintiilor.
5in punct de vedere clinic2 aceste cavitati evolueaza de)a lunul lizereului inival2 de
obicei mai mult in suprafata decat in profunzime
Timpi de lucru
1 Desci!erea cavitatii ) acestea nu se fac in mod special2 pt ca procesul este dBjC desc,is.
" E#tensia preventiva ) consta in departarea smaltului cu aspect cretos2 se foloseste o freza
coninvers2 care se tine perpendicular pe a#ul dintelui2 rezultand o cavitate cu contur oval2 rotund sau
reniform. 7avitatea care este intinsa in sens mezio)distal frecvent avand peretii usor converenti
spre e#terior fapt ce confera o retentive buna.
6a cavitatile sipreficiale pt a marii radul de retentive se poate aplica o freza roata sau
stelata2 care va realize prin actiunea ei un sant bazal retentive2 deoarece obturatia nu va fi supusa
presiunilor masticatorii.
*i&otarea nu se face la cvitatile de clasa &2 cid oar se indeparteaza nereularitatile
marinilor e#terne pana cand conturul este neted.
Curatirea se face cu freze lobulare de marimi potrivite2 cu turatie mica sau cu linura
.lac/.
5in punct de vedere clinic se distin urmatoarele aspecte:
1 Procesele ce pot sa se e#tinda de la colet pe fata vestibulara pana la nivelul crestei
marinale ocluzale a fetei vestibulare si va trebui sa se prepare o cavitate compusa cervico)
vestibulo)ocluzala prin e#tinderea prepararii cavitatii si pe suprafata ocluzala.
2 7and procesele carioase sunt e#tinse subinival si pot fi acoperite partial de catre
marinile inivale profilate va trebui sa recurem la o operatie preliminara de indepartare a
acestora daca profilarea enerala este reduca2 atunci se ca aplica un pansament cu utaperca in
e#ces care dupa intarire va indeparta inia din interiorul cavitatii si va avea spatial necesar
prepararii cavitatii intr)o alta sedinta.
5aca profilarea inivala este foarte mare si acopera procesul carios2 se va actiona astfel:
) in prima sedinta se va indeparta ,ipertrofia inivala cu bisturiul iar intr)o ultima sedinta
se va prepara cavitatea de clasa a &a.
Obturatiile definitive se vor face cu material fizionomice la nivelul dintiilor frontali si
amalam la dintii laterali.
11
12