UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI

FACULTATEA STIINTE ECONOMICE

PROFIL CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
GRUPA 1111
FORMA DE NVMNT FR
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
1 . PRIVIRE ISTORICA........................................................................................................2
1.1Comerul n Romnia n perioada 1937-1939................................2
1.2 Situaia n decembrie 1989.......................................................................................5
1.2 Economia romneasc dup "douazeci de ani de tranziie" s se
a!e n impas"......................................................................................#
2. Castigatri si !erdanti de "a ince!utu" tran#itiei.................................................................$
2.1 $ntroducere..................................................................................7
%.RO&'& STAT'&'I () ECO)O*IE TRE+'IE RE,-).IT..........................................9
3.1 Coruptia moti%ul dezastrului&'...................................................12
3.2 (caderea productiei si perioada in!atiei crescute )199*-1993+"
,-rima recesiune trans.ormationala,...............................................13
3.3/(ocul de politica, din 1997 )a doua /recesiune
trans.ormationala,+..........................................................................13
/ Cnc"u#ii............................................................................................................................1/
0.1 1 (1234$E E5$C$E678.................................................................19
+ib"igra0ie...........................................................................................................................21
2
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
1 . PRIVIRE ISTORICA
1.1Comerul n Romnia n perioada 1937-1939
Ramurile cele mai importante ale industriei erau industria petrolifer i cea a
gazelor naturale. Principalele resurse de petrol se gseau la poalele Carpailor lng
Ploieti, la intrarea dinspre Pasul Predeal. Producia de pcur era controlat n mod
rigid de ctre guvernul romn, dei anumite companii strine aveau interese mari fat de
aceasta. Producia total de pcur era de 6,2!,!!! tone n anul "#$#. %&porturile
totale de produse petrolifere erau de #,$"$,!!!,!!! lei, un leu avnd valoarea de '.!!6.
(area si tutunul erau monopoluri de stat. )utunul ce provenea n cea mai mare parte din
Cmpia *unrii, era de proast calitate, ns era sursa principal de venit a localnicilor.
+n comparaie cu tutunul ,alcanic, tutunul romnesc avea o frunz sla, i era netratat.
-ndustria e&traciei i prelucrrii cr,unelui era limitat la regiunea .nina din /anat,
ns cr,unele e&tras era de foarte ,un calitate. 0a .nina se produceau $!!,!!! tone de
cr,une anual. Cr,unele e&tras de la (acu, *oman i 1cna de 2ier era livrat unor
oelrii importante. (e spunea n acea vreme c n regiunea 3unedoara, la sudul
localitii *eva ar e&ista resurse nedescoperite.
0ignitul era e&tras n mari cantiti din regiunea 3unedoara i din regiunea dintre
4rciorova i /acu, ns cele mai importante zcmite se aflau n 5untenia i 5oldova.
Producia total de lignit n "#$6 era de 2,"7$,8!7 tone.
.ntracitul era e&tras din districtul 9ori de la (c:ela i din 5oldova i 5untenia, ns
cantitatea total nu depea 2!",!!! tone.
9azele naturale erau e&ploatate pe scar larg n regiunile (rmel, ;au de Cmpie,
aro pe )rnave, /azna i Copa 5ic din )ransilvania. %ra e&ploatat o suprafa de
"" <m ptrai= n general "!,!!!,!!! metri cu,i de gaz metan puteau fi e&trai de pe un
<ilometru ptrat.
-ndustria oelului se afla n /anat, fiind n legtur cu minele de cr,une de acolo, avnd
o producie anual de "2#,!6! tone n "#$6.
Pescriile din regiunea *unrii erau de o important valoare comercial i dup
pescriile de pe 4olga, pescriile din >osul *unrii, de lng 9iurgiu i 1ltenia ,
Clrai, Cernavod i 3rova i cele de lng 1strov, erau cele mai e&tinse si mai
,ogate din %uropa. Pescuitul din lacuri era nensemnat, ns producia anual a *eltei
*unrii era de apro&imativ #,!!!,!!! <ilograme.
Romnia era una dintre cele mai ,ogate ri din sud?estul %uropei n ceea ce privete
grnele. 5untenia si /asara,ia produceau de dou ori mai mult dect cantitatea produs
n )ransilvania. Producia total era doar puin mai sczut dect cea a 9ermaniei i
reprezenta o cincime din cea a Canadei. 9rul era de calitate foarte ,un i era recoltat
n mare msur mecanizat, iar fermele romneti erau ,ine dotate.
%
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
%&portul de gru a sczut n mod considera,il din "#", dei n "#"" reprezenta 6!@ din
valoarea total a e&porturilor. *e atunci locul a fost luat de e&portul de gaze naturale.
Principalii clieni pentru e&porturile de gru erau ri ca /elgia, 1landa, 9ermania i
5area /ritanie.
-ndustria de prelucrare a lemnului e&porta n "#$7 produse n valoare de 2,68,!!! lei.
Romnia a intrat n sfera de influen sovietic, comunismul devenind sistemul su de
guvernare. Comunitii, ,eneficiind de spri>in sovietic, au ptruns treptat n >ustiie,
administraie i n cadrul guvernului. An guvern pro?comunist, condus de dr. Petru
9roBa, a preluat puterea n martie "#8. 0a " iunie "#6, marealul -on .ntonescu a fost
condamnat la moarte i e&ecutat. 0a $! decem,rie "#6, regele 5i:ai - a fost forat s
a,dice. forele democratice din opoziie au fost lic:idate. *up "#7, Romnia a intrat n
reeaua de ri satelit din sfera sovietic. Prelurii puterii de ctre comuniti i?a urmat
naionalizarea ntreprinderilor i colectivizarea pmnturilor dup modelul sovietic.
ntreprinderile industriale, minele, ,ncile i sistemul de transporturi erau administrate
conform economiei planificate. n "#8", au fost introduse planuri de cinci ani pentru
dezvoltarea industriei i a agriculturii. *ar n anii C6!, su, conducerea lui 9:eorg:e
9:eorg:iu?*e> i a succesorlui su, Dicolae Ceauescu, partidul comunist romn a
nceput s promoveze o politic e&tern independent de modelul sovietic. Proprietatea
socialist de stat i planificarea economic au gr,it dezvoltarea industriei grele i au
transformat Romnia dintr?un stat agrar n unul industrial. n perioada anilor C6!,
Ceauescu a ncercat s foreze ritmul creterii economice investind n industrie sume
uriae, mprumutate de la instituiile de credit ocidentale. *in cauza acestui proiect
grandios de dezvoltare, poporul romn a fost supus n anii "#7! unui program sever de
austeritate, deoarece Ceauescu inteniona s ac:ite datoriile acumulate ntr?un timp
foarte scurt. Divelul de trai al populatiei a sczut considera,il, pentru c Romnia
e&porta mari cantiti de petrol i :ran. )imp de aproape 28 de ani, regimul Ceauescu a
trt poporul romn ntr?un marasm economic, social i moral. Cnd regimurile
comuniste din estul %uropei au nceput s se pr,ueasc, n "#7#, Ceauescu s?a
mpotrivit mersului istoriei reafirmndu?i politica sa de for, antipopular. )oate aceste
lucruri i multe altele au strnit nemulumirea poporului i au condus la nlturarea
forat a regimului de dictatur n decem,rie "#7#. (pre mi>locul lunii decem,rie a acelui
an au iz,ucnit demonstraii populare antiguvernamentale n principalele oraele ale rii=
cnd armata romn s?a alturat demonstranilor, Ceauescu s?a vzut nevoit s fug din
/ucureti. . fost arestat din ordinul noului guvern provizoriu, >udecat i e&ecutat E28
decem,rie "#7#F. .(tudiul de dezvoltare la care a>unsese economia Romaniei la sfarsitul
anului "#7#,dupa mai ,ine de patru deceni de communism ,este evidentiat prin trasaturile
de ,aza ale mecanismului de functionare a vietii economice si sociale din aceea perioada.
Ana dintre aceste trasatur era dominatia proprietatii socialiste ,de stat si coperatiste
,monopolul acesteia in toate ramurile economiei nationale .+n perioada "#8!?"#7#,
cresterea economic a avut un caracter e&tensiv, mai ales dup "#6!, cnd s?a accentuat
preponderena aciunii factorilor cantitativi n susinerea indicatorilor macroeconomiei.
*eceniul "#6!?"#7! a marcat cea mai puternic e&tindere a cmpului de producie n
ntreaga economie, n afar de industrie, unde e&tensivitatea dezvoltrii a fost deose,it de
puternic. Produsul social a nregistrat o cretere rapid fa de venitul naional, fapt ce
a dus la scderea ponderii venitului naional n cadrul produsului social. 2iecare unitate
de venit se o,ine n acest caz cu c:eltuieli materiale din ce n ce mai mari.
/
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
+n "#7#, industria i construciile deveniser sectoarele preponderente ale
structurii de ramur ale produciei naionale. .ceast tendin a fost rezultatul creterii
semnificative a venitului naional creat n industrie, i a a unei creteri mai reduse a
venitului naional creat n agricultur. Populaia ocupat a nregistrat creteri n
industrie i construcii i scderi n agricultur. Ponderea industriei n volumul
fondurilor fi&e ale economiei naionale a crescut, iar ponderea agriculturii a sczut. *in
volumul total al investiiilor din perioada "#8!?"#7#, industria a primit cea mai mare
parte, n timp ce agricultura a primit o parte redus.
1.2 Situaia n decembrie 1989
&a %1 decembrie 1989 re#er1e"e 1a"utare a"e Rm2niei erau de 138 mi"iarde de
d"ari iar resurse"e mnetare se ridicau "a !este 944 mi"iarde de "ei. .eci se !ate s!une c5
a e6istat !remis5 bun5 de "ansare a ecnmiei rm2ne7ti n !rcesu" de tran#i8ie c5tre
ecnmie de !ia85 ca!ita"ist5 mdern5. Sensu" e1"u8iei ecnmiei rm2ne7ti du!5 1994 a
0st ns5 e6act cntrariu" ce"ui a7te!tat de scietatea rm2neasc5.
Anu" 1994 3cu nes02r7itu" sau crtegiu de mitinguri si mineriade 1i"ente a "5sat in
urma scietate !r0und di1i#ata din !unct de 1edere !"itic. C"asa !"itica3 cagu"ata mai
a"es !e criterii c"iente"are3ecmnice si nu !e dctrine 3cum ar 0i 0st 0iresc 31a 0i 0rmata
din !artide care succesi1 3se 1r d1edi inca!abi"e sa 0ere s"u8ii "a mari"e !rb"eme
ecnmice urm2nd ca 1iitru" ecmnic a" Rm2niei sa dec"ine s!re un de#ec9i"ibru tta" .
.u!5 1994 nu s:a !utut im!une disci!"in5 0inanciar5 n sectru" ntre!rinderi"r
!ub"ice 7i nici nu s:au atacat !e de!"in !uncte"e ne1ra"gice din sectru" 0inanciar. Ritmu"
de#am5gitr a" re0rmei ecnmice 7i structura"e cnduce "a deterirarea ra!id5 a ba"an8ei
de !"58i e6terne3 ceea ce creea#5 !rb"eme n 0inan8area ba"an8ei de !"58i 7i !une cnstant
n !eric" stabi"itatea macrecnmic5
1.2 Economia romneasc dup "douzeci de ani de tranziie" s
se afle n impas:
1. &i!sa unui mde" ecnmic !r!riu de de#1"tare a
Rm2niei3 c"ar 7i !recis structurat !e resurse"e 7i ca!acit58i"e interne rea"e3 mde"
care s5 de0ineasc5 n !"an ecnmic interesu" na8ina" materia"i#at !rin st!area imediat5 a
5
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
!rcesu"ui de s5r5cire a" !!u"a8iei 7i cre7terea ni1e"u"ui genera" de bun5stare3 n cnte6tu"
sc!u"ui nstru de integrare n structuri"e ecnmice ccidenta"e 7i a" 0enmene"r de
g"ba"i#are ecnmic5 7i de de#1"tare a sciet58ii de ti! in0rma8ina".
2. &i!sa unei strategii ecnmice !e termen mediu 7i "ung cu de0inirea !recis5 a
direc8ii"r !riritare de de#1"tare a Rm2niei3 n care s5 0ie "uate n cnsidera8ie
a1anta;e"e cm!arati1e a"e ecnmiei rm2ne7ti !recum 7i serie de !arametri 1i#2nd
resurse"e3 csturi"e 7i tim!u" necesar atingerii unui ni1e" cncuren8ia" cm!etiti1.
%. Rigiditate 7i "i!s5 de creati1itate a !"itici"r ecnmice gu1ernamenta"e care3 n
md desebit n u"timii ani3 s:au "imitat "a ad!tarea strict5 a !rgrame"r 7i e6igen8e"r
rganisme"r 0inanciare interna8ina"e c9iar 7i atunci c2nd era e1ident c5 acestea nu
cres!und !articu"arit58i"r ecnmiei rm2ne7ti 7i interesu"ui de#1"t5rii ecnmiei
nastre na8ina"e.
/. *en8inerea unui mediu ecnmic sti" re"ans5rii ecnmice3 in1esti8ii"r 7i
a0aceri"r n genera"3 caracteri#at !rintr: 0isca"itate su0cant53 in0"a8ie e6cesi153 db2n#i
mari3 0ragi"itatea sistemu"ui bancar3 "egis"a8ie cm!"icat53 bircra8ie 7i cru!8ie.
5. &i!sa unei "egis"a8ii ecnmice cerente3 sim!"e 7i stabi"e
care s5 dea ncredere in1estitri"r rm2ni 7i str5ini 7i care s5 determine cre7terea
1"umu"ui de in1esti8ii str5ine3 cncentrarea ca!ita"u"ui aut9tn 7i atragerea resurse"r
0inanciare a"e !!u"a8iei n acti1it58i !rducti1e n sc!u" cnstituirii unr resurse de
0inan8are ne!urt5tare de db2nd5 7i reducerii necesaru"ui de 0inan8are e6tern5 !e ba#5 de
credite.
<. E7ecu" !"iticii de restructurare 7i !ri1ati#are a ecnmiei na8ina"e care a
=reu7it= 7i du!5 #ece ani s5 men8in5 n 1ia85 mari"e unit58i industria"e ne!er0rmante c2t 7i
nere#"1area regimu"ui !r!riet58ii 7i a" retrced5rii bunuri"r abu#i1 cn0iscate de
regimu" cmunist.
$. )eg"i;area !rcese"r de mderni#are3 rete9n"gi#are 7i in0rmati#are s!eci0ice
e1"u8iei actua"e a"e ecnmiei mndia"e cu care de1enim tt mai !u8in cm!atibi"i.
8. 'n sectr !ri1at de mu"te ri c9iar mai !u8in !er0rmant dec2t ce" de stat ca
urmare a ad!t5rii unr "egi3 nrme 7i reg"ement5ri =rigina"e= care nu au cres!uns
rea"it58i"r ecnmice rm2ne7ti.
<
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
9.Incerenta in gu1ernare ca urmare a !"iti#5rii e6cesi1e a ecnmiei3
administra8iei3 educa8iei etc. 7i !rm15rii di"etan8i"r ecnmici n 0unc8ii de cnducere "a
ni1e" gu1ernamenta".
14.Prasta gestinare a resurse"r bugetare e6istente caracteri#at5 n !rinci!a"
!rintr: dis!ersare inuti"5 7i 0"sire ine0icient5 a resurse"r !recum 7i ine6isten8a unui
sistem c"ar de !ririt58i !ri1ind c9e"tuie"i"e bugetare.
11. &i!sa unui !rgram eta!i#at 7i cncret de reducere a c9e"tuie"i"r
administrati1e 7i de redimensinare a c9e"tuie"i"r bugetare 1i#2nd diminuarea rea"5 a
de0icitu"ui bugetar.
12. &i!sa unui !rgram de !rtec8ie scia"5 acti15 mdern5 7i e0icient5 care s5
atenue#e 7cu" scia" a" unr m5suri de re0rma ecnmic5 necesare.
2. ti!tori i perdani de la nceputul tranziiei
2.1 "ntroducere
Tran#i8ia Rm2niei3 nce!uta in 19943 a 0st mai di0ici"a dec2t in a"te tari din
Eur!a Centra"a si de Est. Aceasta s:a datrat3 in !arte3 0a!tu"ui ca "a s02r7itu" ani"r 19843
ecnmia Rm2niei era in !ragu" c"a!su"ui du!5 /4 de ani de !"ani0icare centra"a stricta
care a !us accentu" asu!ra industriei gre"e si asu!ra !riecte"r de in0rastructura mari si
nerentabi"e.
*ediu" ecnmic3 scia" si !"itic s:a sc9imbat "a ni1e" na8ina" si a a0ectat
!!u"a8ia si re"a8ii"e dintre ameni. 'nii au renun8at re!ede "a 1ec9iu" sistem si au !r0itat
de ni"e !rtunitatea a"e !ie8ei3 dar a"8ii s:au ada!tat mai greu "a nu" sistem3 drind
re1enirea "a mdu" de 1iata cmunist si "a 1a"ri"e acestuia.
*u"8i cnsidera ca tran#i8ia "a ecnmia de !ia8a este !"ina de cntradic8ii si
ambiguitatea. In "c sa aduc5 r5s!unsuri "a !rb"eme"e cmunismu"ui3 tran#i8ia !r1ac5
ni di"eme. C59tig5trii !rcesu"ui de tran#i8ie >antre!renrii si !"iticienii? sus8in
ecnmia de !ia8a. In sc9imb3 1ictime"e acestuia >7merii3 !ensinarii3 unii anga;a8i din
sectru" !ub"ic? !re0era sistemu" cmunist3 centra"i#at3 unde a1eau 1iata 0ara gri;i.
$
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
.u!5 19943 re0rme"e ecnmice au 0st asciate in Rm2nia cu csturi scia"e
mari. Statu" trebuia sa e0ectue#e dua !rcese simu"tane @ im!unerea disci!"inei in
ntre!rinderi"e de stat si ncura;area cnstituirii de ni 0irme.
Aceste !rcese au generat !ierderi !e termen scurt3 duc2nd "a cre7terea in0"a8iei3 a
7ma;u"ui3 a s5r5ciei. (ncura;area ecnmiei de !ia8a are e0ecte dar !e termen mediu si
"ung. A a!5rut ast0e" necesitatea e0ectu5rii unei a"egeri @ acce!tarea unr csturi scia"e
mari !e termen scurt cu s!eran8a ca se 1r b8ine c27tiguri mari !e termen "ung. Pentru a
rea"i#a acest "ucru3 statu" a1ea ne1ie de !uternica credibi"itate din !artea !!u"a8iei
!entru a:i cn1inge !e cei care su!rtau !ierderi"e "a nce!utu" tran#i8iei ca mai t2r#iu 1r
b8ine c27tiguri. Ttu7i3 au 0st gru!uri care au rea"i#at c27tiguri c9iar in !rima !arte a
tran#i8iei.
In tim!u" tran#i8iei au e6istat % categrii de c29tig5tri sau !erdan8i @
1. *uncitrii din sectru" de stat sunt indi1i#ii cu ca"i0icare in0eriara care nu
au !sibi"itatea de a intra !e !ia8a cncuren8ia"a. Ei sunt !erdan8ii !eriadei de
tran#i8ie3 cn0runt2ndu:se cu numerase !rb"eme din cau#a s5r5ciei3 a cre7terii
!returi"r3 a 7ma;u"ui. Ace7tia s:au d1edit inca!abi"i sa c27tige din ncura;area
intr5rii !e !ia8a a unr ni 0irme.
2. )ii intra8i !e !ia8a re!re#int5 "ucr5trii din ntre!rinderi"e nu:create sau
antre!renrii. Ei !r1in din ntre!rinderi"e de stat3 dar care au a1ut !sibi"itatea si
abi"itatu"e necesare intr5rii !e !ia8a cm!etiti1a. Ini8ia"3 ei au nregistrat !ierderi ca
urmare a dec"inu"ui sectru"ui de stat3 du!5 care au nce!ut sa c27tige de !e urma
ncura;5rii sectru"ui !ri1at.
%. P"iticienii si "igar9ii au de8inut de "a nce!utu" !eriadei de tran#i8ie
!uterea !"itica3 m7tenita de "a 1ec9iu" sistem si au a1ut un cntr" substan8ia" asu!ra
acti1e"r statu"ui. Aceasta categrie a a1ut bene0icii enrme de !e urma !rcese"r de
"ibera"i#are si !ri1ati#are. Pierderi"e "r au nce!ut sa a!5ra dat5 cu im!"ementarea
crecta a re0rme"r in Rm2nia.
In cadru" ecnmiei de tran#i8ie din Rm2nia c27tiguri"e si !ierderi"e de!ind de
0r8a si ra!iditatea !rime"r re0rme ad!tate. Cu cat re0rme"e ini8ia"e sunt mai radica"e si
ncura;ea#5 cm!eti8ia cu at2t nii ntre!rin#5tri ntre15d c27tiguri !ten8ia"e mai mari3
iar "igar9ii si cei din a!r!ierea !"iticieni"r au c27tiguri mai mici. Re0rme"e "ente3 in
8
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
sc9imb3 au csturi mici !entru "ucr5trii din sectru" !ub"ic si !entru nii ntre!rin#5tri si
aduc c27tiguri mari !entru "igar9i din cau#a "i!sei cm!eti8iei.
In Rm2nia3 ad!tarea unei tera!ii gradua"e in !rima !arte a tran#i8iei a !r1cat
b"carea re0rme"r necesare 0unc8inarii ecnmiei. Ast0e"3 "igar9ii au bene0iciat de
s"aba securitate a dre!tu"ui de !r!rietate. Ei au aca!arat sectare strategice a"e ecnmiei3
in s!ecia" sectru" energetic3 !entru a am2na a!"icarea re0rme"r care sa nt5reasc5
siguran8a dre!tu"ui de !r!rietate si sa !at5 e6!"ata ecnmia de scara.
A a!5rut ast0e" in Rm2nia un ni1e" ridicat de inega"itate in ceea ce !ri1e7te a1u8ia
si !uterea. Aceasta inega"itate a dus "a "unga !eriada de insecuritate a dre!tu"ui de
!r!rietate3 "a s"aba sus8inere a re0rme"r din !artea !!u"a8iei3 "a !ierderea
credibi"it58ii statu"ui3 "a un grad ridicat de s5r5cie3 "a instabi"itate !"itica si "a cru!8ie.
Aiecare dintre ce"e % categrii de castigatri sau !erdan8i !re0era cmbina8ie
di0erita de re0rme. *uncitrii din sectru" !ub"ic !re0era starea ini8ia"a in care au "curi
de munca in ntre!rinderi"e de stat si res!ing ni"e re0rme. O"igar9ii !re0era re0rme"e
"ente sau !ar8ia"e !entru a c27tiga cat mai mu"t. Antre!renrii !re0era re0rme"e ra!ide si
a1ansate de7i acestea !resu!un sacri0icii "a nce!ut3 dar !rin aceste re0rme se creea#5 un
mediu cm!etiti1 care "e generea#5 c27tiguri mari.
Statu" trebuie sa !un5 accentu" !e ni"e ntre!rinderi3 05r5 sa neg"i;e#e insa
restructurarea ce"r 1ec9i. Crearea unui mediu ecnmic 0a1rabi" este "a 0e" de im!rtant
ca si restructurarea si re0rma.
2.2 #o$ara trecutului
Ana"i#e"e cm!arati1e a"e ecnmii"r in tran#i8ie au acrdat aten8ie
insu0icienta cndi8ii"r ini8ia"e care dminau "a debutu" !rcesu"ui de trans0rmare.
Reducerea 0r8ata a datriei e6terne din anii B84 3 a am!"i0icat de!"inu"
cm!eti1it5ii ecnmiei3 a e6acerbat de#ec9i"ibre"e dintre sectare3 a s!rit
"i!suri"e3reduc2nd cnsumu" !!u"a8iei.
%.RO&'& STAT'&'I () ECO)O*IE TRE+'IE RE,-).IT
'"timii ani ne:au ar5tat c5 ntr: !eriad5 de trans0rm5ri cu ttu" !articu"ar5 n
istria Rm2niei3 a7a cum este trecerea de "a un sistem ecnmic scia"ist "a unu"
ca!ita"ist3 a "i!si de#1"tarea de mecanisme"e rea"e a"e ecnmiei de !ia853 a nt2r#ia
9
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
"egi0erarea acestra sau a te ab8ine de "a rice in0"uen8are a direc8ii"r genera"e a"e
de#1"t5rii3 a 0st mare gre7ea"5. )e:am temut de =!"ani0icare= 7i !ate acest "ucru a 0st
!e de!"in ;usti0icat !rin etic9eta de cmunist3 scia"ist sau retrgrad care ar 0i 0st a!"icat5
imediat ce"ui care ar 0i 1rbit de necesitatea !"ani0ic5rii n scietatea dminat5 de
ecnmia de !ia85 ca!ita"ist53 0a!t care ne:a cndus "a cnce!8ie cu ttu" gre7it5. .re!t
urmare am =!"ani0icat= s5 =nu !"ani0ic5m nimic=3 am dec"arat c5 "a ni1e"u" sciet58ii ba#ate
!e ecnmia de !ia85 ca!ita"ist5 nu e6ist5 !"ani0icare3 am s!us c5 n "umea ecnmic5 n
care drim s5 ne integr5m ac8iunea indi1idua"5 trebuie s5 aib5 !riritate abs"ut5 n ra!rt
cu ac8iuni"e sciet58ii re!re#entate !rin stat 7i ne:am 7i cm!rtat n cnsecin853 n md
desebit n u"timii trei ani. 'rm5ri"e s:au 15#ut@ 9as ecnmic3 de#rdine scia"53 sc5dere
dramatic5 a ni1e"u"ui de trai.
Se cnsider5 c5 aceast5 atitudine care tr5dea#5 gra15 necuna7tere a de#1"t5rii
mecanisme"r ecnmiei de !ia85 ca!ita"iste a adus de;a mari deser1icii sciet58ii
rm2ne7ti3 nu numai n !"an ecnmic dar 7i n !"an educa8ina"3 cu"tura"3 a" cercet5rii
7tiin8i0ice 7i s5n5t58ii3 a" ca!acit58ii mi"itare de a!5rare3 rdinii !ub"ice 7i siguran8ei
na8ina"e etc. Cu siguran85 nu gre7im cu nimic atunci c2nd d5m !riritate ini8iati1ei
!ri1ate n dmeniu" ecnmic. Acesta este un !rinci!iu esen8ia" a" sciet58ii ca!ita"iste
mderne s!re care ne ndre!t5m 7i mtru" bun5st5rii ntregii sciet58i.
Pentru ni este ns5 e1ident c5 aceste 0r8e 7i ini8iati1e indi1idua"e trebuie3 n
!rea"abi"3 sus8inute de un cadru "egis"ati1 s!eci0ic ecnmiei de !ia85 ca!ita"iste3 c2t mai
cerent 7i stabi".
(n !"us3 trebuie ca ini8iati1a !ri1at5 s5 0ie in0"uen8at5 !rin mti1a8ii su!"imentare de
rdin "egis"ati13 bugetar 7i 0isca"3 s5 ac8ine#e !re!nderent n ace"e dmenii ecnmice !e
care scietatea "e identi0ic5 dre!t !riritare !e termen mediu 7i "ung.
P"ani0icarea "a ni1e"u" ini8iati1ei !ri1ate3 n cadru" ei3 a 0st 7i r5m2ne 7tiin85
riguras5 care a!e"ea#5 "a te9nici de mare 0ine8e.
Se cnsider5 c5 n scietatea ba#at5 !e ecnmia de !ia85 ca!ita"ist53 statu" nu
!"ani0ic5 dar in0"uen8ea#5 n md 9t5r2tr !rin buget 7i sistem 0isca"3 direc8ii"e genera"e
de de#1"tare ecnmic5 7i scia"53 deci 7i direc8ii"e ini8iati1e"r !ri1ate 7i de stat 7i n ce"e
din urm5 ntreaga e1"u8ie a sciet58ii.
14
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
Statu" !ate 7i trebuie s5 se retrag5 masi1 din ecnmie de abia du!5 ce direc8ii"e
genera"e de de#1"tare !e termen mediu 7i "ung au 0st identi0icate 7i s!ri;inite din !unct
de 1edere "egis"ati13 iar "egi"e 7i mecanisme"e ecnmiei de !ia85 ca!ita"iste care s5
!ermit5 0unc8inarea rea"5 7i e0icient5 a !rcesu"ui cncuren8ia" autreg"atr au 0st date 7i
0unc8inea#5 crect.
Acest mecanism ecnmic cm!"e6 7i dinamic care st5 "a ba#a 0unc8in5rii
sisteme"r ecnmic:scia"e mderne 7i care nu a 0st !e de!"in n8e"es n u"timii #ece
ani3 re!re#int5 c9eia 1iitarei de#1"t5ri ecnmice 7i scia"e a Rm2niei.
Ecnmia rm2neasc5 este n md e1ident 7i du!5 #ece ani de tran#i8ie ecnmie
ne!er0rmant53 iar tendin8e"e ei de e1"u8ie nu 0er5 garan8ii"e unei cre7teri a ni1e"u"ui de
trai !e termen scurt3 mediu 7i "ung 7i nici reducerea deca"a;e"r ecnmice 0a85 de 85ri"e
Eur!ei ccidenta"e sau 0a85 de une"e state 1ecine.
Este de remarcat c5 !rinci!iu" de ba#5 a" mde"u"ui ecnmic !r!riu !e care
Rm2nia trebuie s5:" ad!te !entru a reu7i re"ansare ecnmic5 ra!id5 7i e0icient5 este
ace"a de a:7i cncentra !re!nderent interesu" 7i resurse"e3 de a acrda a1anta;e 0isca"e 7i
a"te categrii de 0aci"it58i sciet58i"r care ac8inea#5 n dmenii"e strategice de de#1"tare
ecnmic5 a Rm2niei3 05r5 a ac8ina n detrimentu" a"tr sciet58i care ac8inea#5 n
ce"e"a"te dmenii a"e ecnmiei na8ina"e. Ideea de ba#5 de "a care trebuie s5 !"ece
!rcesu" de re"ansare ecnmic5 n Rm2nia este aceea de a ncura;a 7i mti1a !rin
mi;"ace 0isca"e3 bugetare 7i "egis"ati1e tate ti!uri"e de acti1itate ecnmic5 des057urat5 n
Rm2nia !rin cm!ara8ie cu "egis"a8ia ecnmic5 a 85ri"r a0"ate cu ni ntr:un !rces
cncuren8ia"3 iar acti1itatea din dmenii"e strategice a"e ecnmiei na8ina"e s5 !rimeasc5
a1anta;e 0isca"e3 bugetare 7i "egis"ati1e 7i mai mari.
Studii"e cnsider5 c5 n cn0rmitate cu re#u"tate"e studii"r 7i ana"i#e"r 05cute din
r2ndu" dmenii"r strategice de de#1"tare nu !t s5 "i!seasc5@
Cm!nente a"e industriei !rduc5tare de !rduse !urt5tare de !rgres
te9nic3 cu grad na"t de !re"ucrare3 cu cnsum redus de energie3 de
materia"e 7i materii !rime !r1enind !re!nderent din resurse interne 7i
a12nd ttdat5 7anse mari de e6!rt
11
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
Agricu"tura cu cm!nente"e sa"e industria"e mderne !ri1ind industria de
stcare 7i !re"ucrare a !rduc8iei agric"e !recum 7i industrii"e de uti"a;e
agric"e3 uti"a;e a"imentare de tate categrii"e etc.
In0rastructura>cnstruc8ii"e3 trans!rtu" 7i te"ecmunica8ii"e? cu ansamb"u"
de acti1it58i industria"e 7i ser1icii"e !e care aceasta "e inc"ude
Turismu" cu ansamb"u" de acti1it58i n dmeniu" !e care acesta "
!resu!une3 inc"u#2nd in0rastructuri"e necesare acestuia .In cm!"etarea
acestr !atru dmenii strategice de de#1"tare ecnmic5 !e termen mediu
7i "ung3 studii"e tratea#5 7i serie de dmenii care nu se ncadrea#5 n
dmenii ecnmice cum ar 0i@ Educa8ia3 (n1585m2ntu"3 S5n5tatea3 Cu"tura3
Arta 7i In0rma8ia dre!t dmenii strategice de de#1"tare.
%.1 orupia moti$ul dezastrului&'
)u nt2m!"5tr cmunitatea ameni"r de a0aceri str5ini cnsider5 cru!8ia dre!t
unu" dintre !rinci!a"e"e bstac"e n "ansarea 7i res!ecti1 de#1"tarea unei a0aceri n
Rm2nia. (ntr:un c"asament mndia" !ri1ind cru!8ia3 Rm2nia se situea#5 !e un
nenrant "c 0runta73 a"5turi de serie de 85ri din "umea subde#1"tat5.
.e aceea !rin ni amendamente aduse actua"ei "egi a !ri1ati#5rii trebuie s5 se "imite#e
!ri1ati#area sciet58i"r rentabi"e sau a sciet58i"r care !rin !ri1ati#are determin5
trans0rmarea unui mn!" de stat ntr:un mn!" !ri1at 7i s5 se !un5 accentua" !e
!ri1ati#area cu !riritate a sciet58i"r nerentabi"e care nregistrea#5 mari !ierderi.
Pentru a e"imina cn0u#ii"e care dmin5 n cntinuare acest !rces cm!"e63
trebuie stabi"it !rin "ege c5 dmenii"e care 1i#ea#5 asigurarea securit58ii genera"e a ntregii
sciet58i rm2ne7ti3 cum ar 0i@ sistemu" de asigurare a ba#ei de materii !rime 7i
inde!enden8ei energetice na8ina"e3 sistemu" de a"imentare cu a!5 7i energie termic5 de
interes na8ina"3 !5r8i din sistemu" na8ina" de trans!rturi 7i te"ecmunica8ii etc. 7i
im!"icit sciet58i"e cu ca!ita" ma;ritar de stat care ac8inea#5 n aceste dmenii nu 1r
0ace3 n md !riritar3 biectu" !ri1ati#5rii. Cin2nd cnt de 0a!tu" c5 7i asu!ra sciet58i"r
cu ca!ita" ma;ritar de stat din aceste dmenii 1r ac8ina a1anta;e"e nu"ui sistem 0isca" 7i
m5suri"e de sim!"i0icare genera"5 a acti1it58ii administrati1e3 este de a7te!tat c5 acti1itatea
12
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
"r se 1a mbun5t58i3 n sensu" cre7terii !rducti1it58ii 7i e0icien8ei 7i a reducerii csturi"r
genera"e de !rduc8ie.
(n cndi8ii"e a!ari8iei unr ne1i in1esti8ina"e mari3 care de!57esc !sibi"it58i"e
sciet58i"r de stat din aceast5 categrie3 se 1a !rceda "a ma;r5ri de ca!ita" !rin emiterea
de ac8iuni ni3 acestea urm2nd s5 se 12nd5 0ie !ac9et unr in1estitri strategici 0ie !rin
intermediu" !ie8ei de ca!ita". Ast0e"3 tre!tat3 aceste sciet58i 1r de1eni sciet58i mi6te !e
ac8iuni3 sciet58i n care statu" 1a !5stra ns53 n cntinuare !ac9etu" ma;ritar.
(n !ara"e"3 !rin "ege trebuie !ermis ca!ita"u"ui !ri1at s5 in1esteasc5 n aceste
dmenii 1i#2nd securitatea genera"5 a sciet58ii3 nerestricti13 ntr:un !rces cncuren8ia" 7i
!#iti13 !entru de#1"tarea n aceste dmenii a unr resurse !ri1ate a"ternati1e 7i
cm!"ementare.
%.2 Scderea produciei si perioada inflaiei crescute (199)*199%+: ,#rima
recesiune transformaionala,
Primii ani ai !st:cmunismu"ui in Rm2nia au 0st tu"bura8i de di0icu"tatea
ecnmice se1ere3 inc"usi1 de sc5dere masi1a a !rduc8iei .Interregnu" institu8ina"
se re0era "a dis!ari8ia ma;rit58ii structuri"r institu8ina"e 1ec9i 05r5 cnstruire
ra!ida a unr institu8ii a"e ecnmiei de !ia8a >tabe"u" 2?. Acestea au cntribuit "a
s!rirea incertitudinii3 ambiguit58ii si 1"ati"it58ii din mediu" ecnmic intern. In
aceasta eta!a structuri"e m7tenite sunt s!arte3 im!"ic2nd cre7tere cnsiderabi"a a
1"umu"ui 0ric8iuni"r din sistem si cnsumarea unr energii >resurse? im!rtante
!entru a rea"i#a trans0rmarea.
-abel 2: Venituri"e gu1ernamenta"e >Tta" Venituri? !entru c2te1a ecnmii in
tran#i8ie 1994:199<
-ara 199) 1991 1992 199% 199. 199/ 1990
Rm2nia %93$ /139 %$3/ %%39 %%31 %%39 293<
A"bania /<38 %135 2%35 253< 2/35 2/ D
+u"garia 5239 /43/ %83/ %$32 %939 %<32 %%3<
Ce9ia D D /832 5435 /93/ /83/ D
'ngaria 5231 5439 54 543$ /93< /<3< /538
P"nia /53/ /23/ /%39 /$3< /$32 /$32 /53$
S"1acia D D /<31 //32 /<3% /<38 D
1%
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
%.%1Socul de politica, din 1992 (a doua 1recesiune transformaionala,+
Prima m5sura a nu"ui gu1ern a 0st "ibera"i#area !ie8ei 1a"utare si a
!returi"r ce erau inca cntr"ate administrati1. *asuri"e "uate de crectare a unr
de#ec9i"ibre ma;re au a1ut une"e re#u"tate !#iti1e@ !ia8a 1a"utara a nce!ut sa
0unc8ine#e in md adec1atE de0icitu" bugetu"ui cns"idat s:a redus "a %3$ F din PI+E
de0icitu" cntu"ui curent s:a diminuat de "a $32F "a <3<F din PI+E si re#er1e"e 1a"utare
a"e +5ncii Centra"e au crescut "a a!r6imati1 23< mi"iarde d"ari. *5rimea a;ust5rii
0isca"e trebuie de asemenea !ri1ita !e 0unda"u" dec"inu"ui !uternic a" !rduc8iei3 care a
redus semni0icati1 ba#a de im!#itare.
Insa a e6istat si a dua 0ata a mnedei@ rata e0ecti1a a in0"a8iei a 0st de
151 F si PI+:u" a sc5#ut cu mu"t mai mu"t dec2t era !re1i#inat ><3<F 0ata de 2F?.
At2t 7curi"e cererii3 cat si a"e 0ertei s:au a0"at "a ba#a dec"inu"ui ecnmieiE e"e
e6!"ica dec"an7area ce"ei de:a dua Grecesiuni trans0rma8ina"eH.
E6ista mai mu"8i 0actri care e6!"ica rata na"ta a in0"a8iei. *ai nt2i3
cm!nenta c"ecti15 a in0"a8iei >"ibera"i#area !returi"r si cre7terea unr !returi
administrati1e? s:a 05cut sim8ita in 0r8a in martie3 c2nd in0"a8ia a atins a!ra!e %4F.
In a" di"ea r2nd3 su!raa!recierea "eu"ui. In a" trei"ea r2nd3 !rgramu" a subestimat
r"u" mn!"uri"r si reac8ia "enta a 0ertei ca surse a"e in0"a8iei.
. oncluzii
.u!5 decembrie 1989 a e6istat e6trardinara presiune de >os !entru cnsumarea
de bunuri cmercia"i#abi"e3 reducerea e6!rturi"r si e6!ansiunea im!rturi"r at2t de
bunuri !entru cnsum3 cat si intermediare3 du!5 !eriada de se1ere !ri1a8iuni din anii B84.
Trecerea c2tre bunuri"e cmercia"i#abi"e a 0st a!ra!e instantanee si teretic im!sibi" de
m!iedicatE 0iind s!ri;inita si de sindrmu" Ge1it5rii bunuri"r aut9tneH. In 1194
e6!ansiunea cnsumu"ui a 0st in !rinci!a" 0inan8ata !rin des:ecnmisire >reducerea
re#er1e"r 1a"utare?.
In 0ata unei deterir5ri ra!ide a ecnmiei si 05r5 a !utea "imita de#ec9i"ibre"e
cresc2nde3 "a nce!utu" anu"ui 1991 a 0st intrdus un !"an de stabi"i#are3 sus8inut de A*I.
Prgramu" de stabi"i#are gradua"ist care s:a cnturat inc"udea@ nn5s!rire a !"itici"r
1/
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
mnetara si 0isca"a3 !"itica a 1enituri"r ba#ata !e im!#itare nua de!reciere si
intrducerea unui sistem 1a"utar !e dua ni1e"uri >!rin intrducerea unui sistem
interbancar de "icita8ii 1a"utare3 in 0ebruarie 1991?. Prgramu" nu a reu7it sa !reasc5
in0"a8ia.
&a s02r7itu" anu"ui 1991 tensiuni"e din sistem erau in cre7tere@ de e6em!"u3 un curs
1a"utar 0icia" su!raa!reciatE !returi arti0icia" sc5#ute !entru energie si materii !rime care
stimu"au su!ra cnsumu" "r E si insu0iciente intr5ri de ca!ita" str5in care sa cm!ense#e
ni1e"u" intern sc5#ut de ecnmisire si a" in1esti8ii"r. *u"8i e6!rtatri si im!rtatri au
g5sit ca"e de ie7ire din impas !rin intermediu" recurgerii "a trc3 ceea ce a intrdus un
curs de sc9imb implicit in 0unc8inarea ecnmieiE acest curs a redus e0ecte"e negati1e a"e
su!raa!recierii dar a im!"icat mari csturi in0rma8ina"e si tran#ac8ina"e. Ttu7i 0uga
ca!ita"u"ui si e6!rturi"e insu0iciente de1eneau !rb"eme de interes ma;r.
In !rim51ara anu"ui 1992 0actrii de deci#ie au 0st b"iga8i sa ac8ine#e3 rate"e
db2n#ii au crescut cnsiderabi" si rata de re0inanare a +5ncii )a8ina"e a a;uns "a 84FE
cursu" de sc9imb a 0st substan8ia" de1a"ri#at si e6!rtatri"r "i s:au acrdat dre!turi de
de8inere tta"a a 1a"utei in s!eran8a n"5tur5rii nencrederii "r si ncura;5rii re!atrierii
ca!ita"u"ui. Aceasta din urma m5sura a 0st 15#uta ca necesara din mment ce
ntre!rinderi"e !5strau nc5 amintire 1ie a Gcn0isc5riiH dis!nibi"it58i"r "r 1a"utare de
"a s02r7itu" anu"ui 1991. Insa rerientarea !"itici"r a 0st incm!"eta si rate"e db2n#ii au
r5mas negati1e ca re#u"tat a" 1"umu"ui mare de credite !re0eren8ia"e si a" ni1e"u"ui sc5#ut
a" db2n#i"r "a de!#ite.
&ibera"i#area !returi"r si desc9iderea 0unc8ina"a a ecnmiei !rduc ncordare
structura"a !uternica atunci c2nd rea"carea resurse"r nu !ate a1ea "c su0icient de ra!id
si 05r5 0ric8iuni. (ncordarea structurala este s!rita de 0ragi"itatea institu8ina"a a!ra!e
cngenita"a.
*agnitudinea necesara re"c5rii resurse"r >ncordarea structuralaF si
dezorganizarea !t submina cnsiderabi" !sibi"itatea atingerii !e termen scurt a unei rate
sc5#ute a in0"a8iei3 in s!ecia" daca se iau in ca"cu" "i!sa !ie8e"r de ca!ita"3 !re#enta unr
de0icite bugetare mari si in cre7tere3 rate"e sc5#ute a"e ecnmisirii si ni1e"u" sc5#ut a"
intr5ri"r de ca!ita" str5in si a" asistentei e6terne. Intr:un sistem su!us unei substan8ia"e
ncordri3 e6ista 0rte !uternice care induc !r!ensiune ridicata de a genera in0"a8ie ca
15
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
mda"itate de a re!arti#a3 sau de a am2na3 csturi"e a;ust5riiE un a"t e0ect a" ncordrii sunt
masi1e"e arierate intre ntre!rinderi3 care a!ar ca in1a8ie 0inanciara sui?generis
neinten8inata si creea#5 ca!cana structura"a !entru !"itica de stabi"i#are. )a&a prin
inflaie si ratele reale negative ale do,nzii sunt sub1en8ii im!"icite !entru ntre!rinderi"e
ine0iciente.
P!ru" rman a !tat !entru ecnmia cu !ia8a cncuren8ia"a si mecanismu" ei
0unc8ina"3 n8e"eg2nd ca mn!"u" !r!rietarii Gscia"isteH de stat3 mecanisme"e
ecnmiei de cmanda nu mai !uteau asigura rientarea energii"r na8iunii s!re
satis0acerea acce!tabi"a a ne1i"r "imitate si in cntinua di1ersi0icare.
Ca"ea de urmat !entru a "ic9ida structuri"e 1ec9i si a crea cadru" institu8ina"
necesar !ririi c5derii ecnmiei na8ina"e a0"ate intr: !r0unda cri#a si desc9iderii ei
s!re e1"u8ie nrma"a !e traiectria !rgresu"ui nu !ate 0i g5sita s!ntan. Ecnmia de
!ia8a cntem!rana este desebit de cm!"e6a si 1ariata3 ba#ata !e interese"e agen8i"r
ecnmici 0arte di0erite3 di1ergente. .e aceea3 0undamentarea 7tiin8i0ica a unei strategii
de n05!tuire a ecnmiei de !ia8a cncuren8ia"a in Rm2nia s:a d1edit b"igatrie3
!rb"ema ce !resu!une ana"i#e si de#bateri am!"e si 0ina"i#ate in sc9i8e !rgramu"ui de
tran#i8ie e"abrat cu !artici!area unui cerc "arg de s!ecia"i7ti si nsu7it !ractic de tate
0r8e"e !"itice !ar"amentare din 1994.
A0"ata in 0ata ad!t5rii unei strategii de tran#i8ie "a ecnmia cu !ia8a
cncuren8ia"a si "u2nd cun7tin8a de e6!erien8a tari"r a1ansate in acest dmeniu3 tara
nastr53 ca si a"te tari din Eur!a centra"a si de est3 a a1ut ce" !u8in urm5tare"e
!sibi"itatea@
I de a !re"ua un mde" e"abrat si a!"icat cu succes intr:una din tari"e "umii >s:ar
0i !utut a1ea in 1edere3 in a"egerea mde"u"ui3 e1entua"e"e simi"itudini a"e de#1"t5rii "r
istrice3 ca si a"e structuri"r de ramura3 a"e resurse"r umane etc.?E
I de a ncerca sa cncea!5 strategie !r!rie3 cu ttu" rigina"a3 !e care sa
a!"ice !rin metde3 de asemenea3 intru ttu" s!eci0ice >s:ar 0i !utut sus8ine asemenea
"inie !rin ine6istenta unei e6!erien8e istrice de trecere de "a scia"ismu" mar6ist "a
ca!ita"ism si !rin tr5s5turi"e caracteristice a"e ecnmiei rmane7ti de ast5#i3 du!5
e1"u8ie de c2te1a decenii sub regim de cmanda?E
1<
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
I de a rea"i#a sinte#a a unr as!ecte !#iti1e din e6!erine"e mai mu"tr tari3
ndesebi eur!ene. Aceasta urma a se rea"i#a !e ba#a urm5tare"r criterii@ ncadrarea in
cerin8e"e re1"u8iei te9nic:7tiin8i0ice actua"e >deci !rin rientarea !rcesu"ui cu 0ata s!re
1iitr?E 1a"ri0icarea e6!erien8ei !#iti1e a tarii nastre din !eriada interbe"ica >mai a"es
in ceea ce !ri1e7te cnstituirea institu8ii"r ecnmice si ;uridice cres!un#5tare
ecnmiei de !ia8a?E !re"uarea si im!"ementarea dar a ace"r e6!erien8e a"e unr tari si
!!are care au 7anse mari de a 0i asimi"ate creatr de nii agen8i ecnmici >cu ni1e"u"
"r actua"3 cu interese"e !e care "e au3 !rnind de "a starea de#1"t5rii ecnmice a tarii3 de
"a mari"e de#ec9i"ibre te9nic:ecnmice Ga7e#ate si cns"idateH intr: !eriada re"ati1
nde"ungata3 de "a ni1e"u" cu"tura" a" !!u"a8iei etc.?.
.e7i e6ista numerase !uncte de 1edere re0eritare "a ecnmia cu !ia8a
cncuren8ia"a ce urmea#5 a 0i !rm1ata in tara3 ttu7i se !ate 1rbi de un cnsens minim
in sensu" !8iunii "r !entru ecnmia de !ia8a mderna3 e0icienta3 de nuan8a eur!eana3
de ti! scia".
In !re#ent3 in Rm2nia3 tran#i8ia "a ecnmia cu !ia8a cncuren8ia"a se identi0ica
cu n05!tuirea re0rmei ecnmice. Prin intermediu" re0rmei3 ecnmia Rm2niei3
!uternic centra"i#ata3 distrsinata sub ra!rt te9nic:7tiin8i0ic si de#ec9i"ibrata structura"3
e1"uea#5 s!re "ibera"i#are3 in care ac8iuni"e agen8i"r ecnmici trebuie reg"ate !rin
intermediu" !ie8ei cu res!ectarea cadru"ui "egis"ati13 creat de statu" demcratic3 mdern.
Aunc8ia ini8ia"a a Re0rmei este de!57irea cri#ei ecnmice m7tenite de "a
mecanismu" de cmanda si a ce"ei cic"ice !e care !arcurge in !re#ent ecnmia nastr5.
Aina"itatea re0rmei re!re#int5 n05!tuirea ecnmiei de !ia8a mderna si a
mecanismu"ui sau e0icient3 0unc8ina" "iber. Ce"e dua biecti1e trebuie sa se n05!tuiasc5
in sec1en8e de tim! di0erite3 gradua" dar nu "ent3 cu b"ca;e3 ci3 !rin masuri e7a"nate insa
deru"ate cu simu"taneitate. Aceasta decurge din natura si interde!endenta 0enmene"r si
!rcese"r ecnmice im!"icate si rea"i#ate !rin asemenea masuri.
In cadru" acestr masuri3 a12nd am!"are3 !r0un#ime si im!"ica8ii desebite3
!t 0i identi0icate c2te1a mari !rcese@
I 3acrostabilizarea care 1i#ea#5 e"iminarea sau m5car atenuarea unra dintre
de#ec9i"ibre"e m7tenite sau a!5rute in !rcesu" tran#i8iei@ cntr"u" in0"a8iei3 de0icitu"
1$
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
bugetar si a" ba"an8ei de !"a8i e6terne3 ada!tarea cnsumu"ui "a resurse"e e6istente si "a
starea e0icientei ecnmice.
I Efectuarea reformelor structurale si instituionale care sa !ermit5 rea"carea
resurse"r in ra!rt cu ne1i"e si !sibi"it58i"e ecnmice3 dar 8in2nd seama de tendin8e"e
!e care tran#i8ia "e im!une !e !"an mndia"3 cat si de dmenii"e cu a1anta;e re"ati1e
>cm!arati1e? a"e ecnmiei rmane7ti. Rea"carea trebuia n05!tuita !rin !2rg9ii
ecnmice cm!atibi"e cu "gica !"iticii 0isca"e3 cu cea a c9e"tuie"i"r !ub"ice3 !2rg9ii de
credit3 de cmer8 e6terir si de de#1"tare teritria"a. Ra8iunea u"tima a acestr re0rme
cnstituie s!rirea e0icientei uti"i#5rii 0actri"r de !rduc8ie si3 in !rimu" r2nd3 a
!rducti1it58ii ca su!rt !entru cre7terea ecnmica !e termen "ung. Prin re0rme"e
structura"e urmea#5 a 0i crea8i3 subiec8ii ecnmici !artici!an8i "a tran#ac8ii"e
cncuren8ia"e3 sa 0ie creat un nu cadru institu8ina" ;uridic3 care reg"ementea#5 dre!turi"e3
b"iga8ii"e si ra!rturi"e dintre unit58i"e ecnmice3 si sa se asigure cns"idarea sistemu"ui
de !ie8e si a mecanisme"r 0unc8ina"e s!eci0ice.
)uc"eu" re0rme"r structura"e " re!re#int5 !ri1ati#area3 e"iminarea mn!"u"ui
!r!rietaii !ub"ice3 a a"tr ti!uri de mn!"uri si crearea !"ura"ismu"ui sistemu"ui de
!r!rietate a c5rui ba#a cnstituie !r!rietatea !ri1ata sub di0erite"e ei 0rme . Re0rme"e
structura"e au in 1edere tate cm!nente"e mecanismu"ui ecnmic si ni1e"uri"e
ecnmiei3 a c5rr 0unc8inare este a7e#ata !e un cadru institu8ina":;uridic adec1at
statu"ui de dre!t si cm!atibi" cu ce" !racticat de s!a8iu" 'niunii Eur!ene3 ca !remisa
!entru integrare mai 0aci"a in acesta.
I 4iberalizarea economica. E6!erien8a istrica re"e1a ca ecnmia cu !ia8a
cncuren8ia"a !ate 0unc8ina dar daca sunt create cndi8ii"e !entru e6ercitarea si
garantarea unui set de "ibertatea@ "ibertatea a"egerii bunuri"r de cnsum si de ca!ita"3 a
!r0esiei si a "cu"ui de muncaE "ibertatea de a dis!une autnm de 0actrii de !rduc8ie
a0"a8i in !sesiune3 "ibertatea de a e6ercita ini8iati1e"e imaginate cu res!ectarea "ibert58ii
ce"r"a"8i si a cadru"ui "egis"ati1 ad!tat !rin sistemu" demcratismu"ui !"itic. Prin
nrme"e de "ibera"i#are ecnmica !e care "e:a imaginat si a!"icat Re0rma din Rm2nia
se da e6!resie asum5rii de c2tre agen8ii ecnmici a dre!tu"ui de deci#ie si a cnsecin8e"r
acesteia in "eg5tura rganica cu rede0inirea r"u"ui statu"ui. O a"ta direc8ie !resu!une
masuri cum sunt@ "ibera"i#area !returi"r>inc"usi1 a sa"arii"r si a ratei db2n#ii?3
18
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
cn1ertibi"itatea mnedei3 "ibertatea de mi7care a 0actri"r de !rduc8ie3 desc9iderea s!re
si !entru e6terir in s!iritu" !rinci!ii"r Organi#a8iei *ndia"e a Cmer8u"ui3 mdi0icarea
sistemu"ui de cnducere a ntre!rinderi"r si re0rma micrecnmica. In cnte6t3 statu" isi
restr2nge une"e 0unc8ii ecnmice tradi8ina"e3 asum2ndu:si 0unc8ii"e mderne !ri1ind
crearea si a!"icarea cadru"ui "egis"ati13 asigurarea !remise"r !entru e6ercitarea
"ibera"i#5rii ecnmice3 ntre8inerea si su!ra1eg9erea cncurentei.
Cu tate acestea3 csturi"e scia"e a"e tran#i8iei au de!57it a7te!t5ri"e. Au a!5rut
ni de#ec9i"ibre si 0actri de instabi"itate@ 7ma;u" structura"3 datria e6terna substan8ia"a3
b"ca;u" 0inanciar3 dimensiuni"e ecnmiei subterane3 de!recierea st5rii genera"e de
s5n5tate a !!u"a8iei3 situa8ia ecnmica dramatica a unr categrii a"e !!u"a8iei
>!ensinari3 !ersane 12rstnice3 7merii crnici s.a.? am!"i0icarea !rcese"r s!ecu"ati1e
>inc"usi1 in acti1itatea sistemu"ui bancar? in detrimentu" si !e seama ecnmiei rea"eE
sustragerea unei !ar8i nsemnate de ecnmii >inc"usi1 ce"e institu8ina"i#ate? de "a
!rcese"e in1esti8ina"e rea"e diminuea#5 in;ectarea in ecnmie a ni 0actri de !rduc8ie
si de ame"irare a ca"it58ii3 e0icientei si cm!etiti1it58ii ce"r e6isten8i.
In cnc"u#ie3 tran#i8ia "a ecnmia cu !ia8a cncuren8ia"a in Rm2nia se !ate
n05!tui bene0ic !e ba#a unei strategii cerente3 in care se armni#e#e tate "aturi"e 1ie8ii
ecnmice:scia"e3 in acrd cu !ers!ecti1a integr5rii in 'niunea Eur!eana3 cu as!ira8ii"e
de !rgres si !rs!eritate.
/.1 O SO&'CIE EAICIE)TJ
.ac5 1rem s5 de!57im c2t mai ra!id !r0unda cri#5 ecnmic5 7i scia"5 n care ne
a0"5m3 trebuie s5 n8e"egem c5 !rb"eme"e ecnmiei na8ina"e nu se mai !t re#"1a dar
n5untru" grani8e"r nastre.
Trebuie s5 8inem cnt cu rea"ism 7i "uciditate de "cu" rea" !e care ecnmia
rm2neasc5 " cu!5 n !re#ent n sistemu" ecnmic mndia" 7i cu !#i8ia !e care ni
1rem s: cucerim n ecnmia mndia"5 g"ba"i#at5 a urm5tru"ui mi"eniu.
.ac5 1rem s5 ana"i#5m cerent situa8ia 7i s5 stabi"im cu !reci#ie
strategia !e care a1em de urmat3 trebuie s5 n8e"egem c5 menirea se a0"5 n 0a8a
unui nsemnat sa"t nainte. Ea se cn0runt5 cu ce"e mai !r0unde 0r5m2nt5ri scia"e 7i
restructur5ri creatare din tate tim!uri"e.
19
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
A5r5 s5 ne d5m seama3 suntem anga;a8i n cnstruc8ia unei ni 7i remarcabi"e
ci1i"i#a8ii. Este ci1i"i#a8ia ce"ui de:a" trei"ea mi"eniu care nseamn5 nici mai mu"t nici mai
!u8in dec2t !r5bu7irea ci1i"i#a8iei industria"e a !"anetei 7i a!ari8ia "a nce!ut 0ragmentat5 7i
a!i tt mai e1ident5 a unei ni rdini ecnmice 7i scia"e im!use de ci1i"i#a8ia
!stindustria"5 care 1a 0i te9n"gic53 in0rmati#at5 7i cu"tura":intensi15.
)e1ia de mde" ecnmic !r!riu de de#1"tare a Rm2niei este dat5 de
necesitatea de a ne !riecta cu e0icien85 7i demnitate !r!riu" nstru 1iitr care s5
r5s!und5 ma;rit58ii !r1c5ri"r interna8ina"e 7i interne a"e 1iitru"ui mi"eniu. A1em
ne1ie de un mde" ecnmic !r!riu de de#1"tare n care
dimensiunea !rinci!a"5 s5 0ie sc9imbarea radica"5 a mdu"ui de a cnce!e 7i
determina de#1"tarea Rm2niei. Este 1rba de un mde" dinamic3 e0ecti1 7i e0icient care
s5 8in5 cnt de resurse"e 7i ca!acit58i"e interne rea"e3 mde" care s5 de0ineasc5 n !"an
ecnmic interesu" na8ina"3 materia"i#at !rin@
: re"ansarea ecnmic53
: st!area imediat5 a !rcesu"ui de s5r5cire a !!u"a8iei3
: mderni#area 85rii3
Scietatea rm2neasc5 trebuie s5 !ri1easc5 n trecut 7i s5 n1e8e din gre7e"i"e 05cute
n !"an ecnmic 7i c5 n urma ana"i#ei =crecte= a e1"u8iei ecnmice din u"timii #ece
ani s5 a;ung5 "a cnc"u#ia "gic5 c5 n dmeniu" ecnmic trebuie s5 ad!te un mde"
!r!riu de de#1"tare !ragmatic3 e"iberat de e6cese ide"gice3 desc9is identi0ic5rii
s"u8ii"r e0iciente !entru !rb"eme"e cncrete 7i gra1e cu care suntem cn0runta8i.
24
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
Bibliografie
)i5 .brt5 9i c"ab.3 Ecnmia !"itic53 Editura ecnmic53 1995
Eugen O1idiu C9ir1ici S!ectac"u" Re0rmei Va#ut de "a ,a"erie +ucuresti 1999
Ed. E0icient
.anie" .aianu : )ranzitia economica in Romnia G trecut, prezent si viitor
0ucrrile conferinei HRomnia 2!!!. "! ani de tranziie?trecut, prezent si viitorI
editura Arta ,ra0ica31999
Crne"ia )istr : )ranziia in Romnia G modelarea ec:ili,rului economic editura
*i"itara3 244/
,9erg9e O!rescu : Piaa muncii G teorii, politici, tranzitia in Romnia
KKK.cer!e.r
21
ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989
22