Sunteți pe pagina 1din 7

REFERAT

mpratul mutelor de William Golding


Imparatul musteloreste un roman alegoric scris de William Golding, castigator al premiului
Nobel. Romanul prezinta elul in care se maniesta ideea de cultura si ci!ilizatie in sanul unui grup de
tineri ce se ala pe o insula pustie si care incearca sa se autocontroleze dupa regulile societatii. Actiunea
are loc pe o insula izolata. In urma prabusirii unui a!ion, nu e"ista supra!ietuitori adulti, doar niste copii.
In acest conte"t sunt prezentati doi baieti, englezi, Ralp# si $igg% care sunt prezentati ca si
persona&e principale. 'aietii gasesc o coc#ilie de scoica iar $igg% se gandeste sa o oloseasca drept
corn pentru a striga dupa e!entualii supra!ietuitori. (opiii se impart in doua grupe) cei mari si cei mici,
grupe conduse de Ralp# si *ac+. Ralp# si ia sarcina in serios si ii indeamna si pe ceilalti sa munceasca
pentru o cauza comuna, sa ie mereu in alerta si sa aiba un permanent ,semnal de oc.
$entru o perioada baietii se ocupa cu construitul adaposturilor, cu stransul lemnelor si a apei de
baut, si au gri&a ca ocul pe care l-au aprins sa nu se stinga. .copul lor este in primul rand sa tina ocul
mereu aprins, acest lucru iind si cel mai greu de acut deoarece un grup condus de *ac+ isi consuma
energia si se concentreza mai mult pe !anatul porcilor salbatici, pentru asigurarea #ranei. In cercul
tinerilor incep sa se i!easca repede si neintelegeri deoarece, unii credeau ca pe insula e"ista o creatura
ciudata. Acest apt duce la despartirea lor in doua tabere in unctie de negarea sau airmarea e"istentei
pe insula a creaturii respecti!e. Ralp# incearca sa combata ideea e"istentei creaturii, in timp ce *ac+
este con!ins ca ea este intr-ade!ar pe insula si este sustinut de grupul sau de !anatori. /in pricina
acestei neintelegeri *ac+ isi ormeaza repede o alta tabara, unde atrage cat mai multi simpatizanti
promitandu-le #rana, distractie si mai ales protectie impotri!a bestiei. Treptat, grupul condus de *ac+
de!ine din ce in ce mai salbatic, tinerii se picteaza pe ata, dedicandu-se mai tot timpul !anatului, in timp
ce grupul lui Ralp# este concentrat asupra mentinerii ocului pentru a se sal!a.
.imon, un tanar din grupul lui Ralp# este insarcinat cu in!estigarea muntelui. In drumul sau spre
munte gaseste un cap de porc, inipt acolo de ce!a !reme de catre *ac+. 0a !edere acestuia, .imon
incepe sa #alucineze. El !ede capul ca iind ,imparatul mustelor, si crede ca acesta ii !orbeste
spunandu-i ca de apt ei au l-au creat si ca el traieste in interiorul iecaruia dintre ei. 0a intorcere a&unge
in mi&locul unui ritual din cadrul tribului lui *ac+, si este prins c#iar in punctul culminant al acestuia,
relatarea lui nu este bagata in seama si este ucis. /upa aceasta scena , tribul lui *ac+ porneste un atac
spre tabara lui Ralp# incercand sa obtina de la acestia oc#elarii lui $igg% cu care au aprins ocul. Grupul
lui Ralp# este compus din el, $igg%, si gemenii .am si Eric.
Acestia se #otarasc sa plece in tabara lui *ac+ pentru a recupera oc#elarii lui $igg% , ca acesta
sa !ada. In conruntarea ce a urmat $igg% este ucis, gemenii sunt capturati si de!in si ei membrii ai
grupului, Ralp# ramanand singur. In inalul cartii, *ac+ alaturi de Roger, un prieten de-al sau, porneste o
!anatoare pentru a-l ucide pe Ralp#. In acest scop, *ac+ da oc intregii insule. Focul creat este asa de
mare incat atrage atentia unei na!e care se apropie si ii sal!eaza pe baieti. (apitanul na!ei coboara pe
insula si ii surprinde pe baieti intr-o lupta sadica. Acesta ramane surprins si airma ca nu se astepta la
asemenea transormare a baietilor englezi.
Autorul si impune punctul de !edere in inalul cartii prin airmatiile oiterului ce ramane uluit in
urma descoperirii grupului. Na!a in acest conte"t este simbolul ci!ilizatiei, care ii poarta pe tineri inapoi
in lumea de unde au !enit. Romanul este o alegorie asupra instinctului animalic, brutal, sadic, ce ii re!ine
omului izolat, parasit si disperat. Romanul este de asemenea un manual al disocierii binelui de rau, cu
un eect moralizator. (opiii care urmaresc iara ce se ascunde in intunericul &unglei nu realizeaza de apt
ca aceasta este in iecare din ei, crescand tot mai mult pe masura insalbaticirii lor.
Imparatul mustelor William Golding
1
I. /espre autor
Nume complet) 2.ir3 William Gerald Golding
Data i locul naterii) 14 septembrie 1411, (orn5all, Anglia
Data i locul morii) 14 iunie 1446, (orn5all, Anglia
Naionlitate) 'ritanic7
Carier literar ) .criitor, poet
Opere semnificative) Lord of the flies 214893, trilogia To the ends of the earth 214:; <
14:43
Stil) romane alegorice, eseuri
remii) *ames Tait 'lac+ =emorial $rize 214>43, 'oo+er $rize 214:;3, Nobel $rize or
0iterature 214:63
!venimente care i"au influienat viaa i opera) a luptat ?n cel de-al doilea r7zboi mondial, lu@nd parte la
debarcarea din Normandia.
II./espre roman
$ublicare
$rimul roman al lui W. Golding a ost tip7rit Ai publicat in 1489, dar 7r7 prea mult succes B romanul nu a dob@ndit
la aceast7 prim7 apariCie nici admiraCia publicului Ai nici atenCia criticilor. (u toate acestea, apro"imati! D ani mai
t@rziu Lord of the flies de!ine un titlu de mare notorietate, ocup@nd un loc runtaA ?n topul celor mai bine !@ndute
romane ale momentului Ai iind inclus ?n curricula Acolar7 a ma&orit7Cii liceelor Ai colegiilor de pe tot ?ntinsul .tatelor
Enite.
Tip B /ram7.
=oti!aCia autorului.
'ine?nCeles c7 momentul ales pentru conceperea Ai publicarea acestui roman nu este unul ?nt@mpl7tor. William
Golding se ?ntoarce din rzboilul lumilor cu r@ni ad@nci ?n sulet, r7ni ce probabil nu se !or mai !indeca niciodat7F
deoarece acolo a ?nCeles aptul c7 natura uman7 este una primiti!7, instinctual7, barbar7, ?nsetat7 de s@nge Ai de
durere B de durerea celorlalCi, de durerea semenilor B a str7inilor Ai a raCilor, a !ino!aCilor Ai a inocenCilor deopotri!7
F G7rsarea de s@nge este o ne!oie ad@nc engramat7 ?n suletul nostru B moAtenire p7strat7 de toCi antecesorii
noAtrii Ai dat7 mai departe, din neam ?n neamF (uprins de o amar7 re!elaCie, cu aceast7 lecCie de !iaC7 dat7 de
cel mai dur dintre proesori B r7zboiul, William Golding ?i supra!ieCuiAte pentru a ne re!ela Ai nou7 ade!7rul despre
noi ?nAine F $rin urmare el !ine cu acest roman alegoric despre natura uman7, contrast@nd puternic cu alte opere
trat@nd acelaAi subiect Ai 7c@ndu-le s7 par7, prin comparaCie, re!elaCii de basm, din lumea populat7 cu persona&e
mitice ale celor nai!i Ai iremediail ?ndr7gostiCi de antasm7F
.emniicaCia titlului.
Etimologic !orbind, se pare c7 titlul romanului pro!ine de la semniicaCia ebraic7 a lui Belzebub (Baal =
rege/mprat + Zebub = ei!are!zboar"#$ are, ?n unele te"te !e#i era considerat ca iind unul dintre cei mai
importanCi 6 ?ngeri dec7zuCi 2al7turi de 0ucier Ai 0e!itan3, a&uns ?n runtea ierar#iei #oardei inernale a lui .atan Ai
domnind peste ordinul elor!are!zboar 2deAi ?n religia creAtin7 'elzebub a ost asimilat ca sinonim pentru
.atana, sporind astel lunga list7 de nume date conceptului cu cele mai multe denumiri ec#i!alente.3 Hn
roman%mpratul mu&telor apare ?ntruc#ipat intr-un el de idol, conecCionat din capul unui porc !@nat Ai decapitat.
Hntruc#iparea idolului maleic sugereaz7 regresia spre primiti!ism Ai barbarism, generat7 de !ictoria iraCionalului.
Intriga.
0a ni!el mondial se dezbat principii morale Ai etice, doctrine ilosoice Ai ideologice, sisteme de gu!ernare
incompatibile se lupt7 ?ntre ele pentru dreptul la supremaCie F Hntre timp, r7spunsul la toate aceste r7m@nt7ri pare
s7 !in7 de pe o m7runt7 insula de corali, pe m7sur7 ce un mic stat autar#ic prinde contur B un a!ion plin cu copii
tocmai a nauragiat pe o insul7 p7r7sit7 din mi&locul Iceanului $aciic, ?n urma unui atac nuclear F
.ubiectul romanului.
$o!estea plaseaza actiunea unde!a la capatul lumii, sau, mai bine zis in aara ei B acolo unde timpul si spatiul se
estompeaza, iar granitele se topesc si dispar in neantul care desparte oamenii societatii moderne si ci!ilizate de F
oamenii ta!ernelor. I data smulsi din s@nul societatii obl7duitoare copiii par a i smulAi totodat7 Ai din c@mpul
propriei conAtiinte, iar ceea ce la ?nceput p7rea a i a!entura !ietii lor, se transorm7 dintr-o epopee robinsonian7
?ntr-un traseu iniCiatic ucigator de !ise, proanator al ?nocenCei si uzurpator de !ieti F Gocea raCiunii este ?nlocuit7
treptat, ?ntr-o ca!alcad7 ameCitoare Ai nebuneasc7 a regresiei irii umane c7tre instincti! si primiti!, de F !ocea
J
s@ngelui. =inunatele peisa&e, aproape edenice, descrise in paginile romanului sunt brutal sasiate de tipetele celor
care lupt7 pentru propria !iaC7. Ki, ?n timp ce stig7tele de supra!ieCuire ale celor !@naCi se cuund7 iremediabil ?n
genunile ?ntunecoase ale insulei Ai ?n bezna conAtiinCei grupului, strig7tele de lupt7 ale !@n7torilor se ?nalC7 ?n
ecourile r@nte ale iordurilor ce ?ncon&oar7 insula B singurele martore ale tragediei pe care aceasta @Aie de
p7m@nt, altel sal!atoare, o ad7posteAte. Hn mi&locul unui ininit de ap7, ocul este, ?n mod parado"al, at@t simbol al
luminii, al raCiunii, al conAtiinCei Ai singura leg7tur7 p7strat7 cu ci!ilizCia, c@t Ai nucleul gra!itaCional ?n &urul c7ruia
tribul se reuneAte pentru a ?n7ptui &ertaF Hn acelaAi timp, ocul este tot cel care, pe de o parte reuneAte turma
r7t7cit7, ca pe o nou7 Golgot7 a pierderii de sine, unde omul descump7nit ?Ai caut7 un nou a'is mundi, c@t Ai
elementul care contribuie la apariCia breAei iremediabile dintre cele doua lumi B ea a ra(iunii Ai ea s)ngelui*
$ersona&e c#eie.
Gocea raCiunii, conAtiinCa Ai or@nduirea social7 sunt personiicate de Ralp# Ai $igg% 2al c7rui nume real nu-l al7m
niciodat73, tronul, toiagul sau tribuna 2ca e"ponente simbolice ale liderului3 !or i inlocuite de scoica g7sit7 pe pla&7,
iar ?mp7carea, pacea Ai ascetismul !or i personiicate de .imon. Irationalul, orCa brut7, pornirile bazale Ai
apetenCa pentru s@nge Ai !iolenC7 !or i impersonate de *ac+ B tipologia liderului carismatic Ai maleic. AdepCii lui
*ac+ personiic7 banda ?ndoctrinat7 Ai dezumanizat7, suma de oste iinCe umane, depersonalizate Ai dezbr7cate de
!oinC7 proprie Ai autodeterminare.
Impactul asupra cititorului.
$entru cititor ?nt@lnirea cu acest roman Ai parcurgerea lui este ca o operaCie pe F conAtiinCa clar7, ca o incizie pe
sulet, care se ad@nceAte cu iecare pagin7 pe care o d7m, cu iecare presupoziCie atal7 care ne ?ncolCeAte ?n
minte, cu iecare conirmare Ai certiicare a unor ade!7ruri ireutabile, dar pe care totuAi oc#ii larg desc#iAi reuz7 s7
le citeasc7 iar mintea lucid7 reuz7 s7 le conceap7F .cenariul propus este de!astator pentru omul care st7
cuundat comod ?n otoliul s7u Ai citeAte la gura sobei romanul de reerinC7 al unui laureat al premiului Nobel, sigur
probabil pe crezurile sale B ie ele religioase, ilosoice, sociale, politice etc F /e ceL (itiCi acest roman Ai !eCi
constata c7 le trateaz7 pe toate.
.til Ai interpretare.
.ub aparenCa unui roman de a!enturi, prezent@nd ?ntre coperCile unui !olum subCire terbililele p7Canii ale unor copii
care, prinAi ?n !@ltoarea r7zboiului, nauragiaz7 pe o insul7 pustie, !om constata c7 se caut7 r7spuns la cele mai
mari ?ntreb7ri e"istenCiale. /ar, mai mult dec@t un roman de a!enturi, mai mult c#iar dec@t un roman realist, Lord of
the flies este un roman de analiz7 psi#ologic7, social7 Ai antropologic7. (u prile&ul acestui roman autorul ?ncearc7
demonstrarea tezei conorm c7reia principiile e!oluCioniste 2prin care iau naAtere speciile Ai se perpetueaz7
comportamentele3 sunt imuabile, iar natura uman7 per se este ?ntemeiat7, ?n baza aceloraAi principii biologice, pe
elemente undamentale situate ?n aara moralei B principii #edoniste, de supra!ieCuire, de selecCie natural7, de
dominare a celui slab, etc. Hn consecinC7, cele c@te!a mii de ani de ci!ilizaCie se estompeaz7 Ai se topesc ?n #7ul
n7ucitor al celorlate c@te!a milioane de ani de primiti!ism Ai s7lb7tiie, atunci c@nd omul B sau fiara +- este eliberat
de constr@ngeri. Imul ?i !a ace r7u omului ori de c@te ori !a a!ea ocazia, pe baza unui singur considerent
B pentru poate, AAadar, d7-i omului puterea asupra celorlalCi oameni Ai !ei desc#ide cea mai rapid7 cale c7tre
autoe"tincCie. Hn deiniti!, homo homini lupus estF Ki, pentru a ne elibera de orice pre&udec7Ci, cu care anii de
e!oluCie social7 ne-au ?ndoctrinat, W. Golding d7r@m7 Ai ultimul bastion B singura speranCa oric7rei societ7Ci pentru
supra!ieCuire Ai singura speranCa oric7rei relgii pentru m@ntuire B copiii F
Hn concluzieF
William Golding, martor al ororilor razboiului, nu mai crede in inocenta si puritatea suletului uman, nici macar in
cea a copiilor. Imul este capabil de crima, in toate ormele ei, iind totodata, unul dintre cei mai inteligenti, ageri si
!orace dintre predatori.
$remii si recunoaAtere internaCional7)
1. Romanul a obCinut poziCia D: pe lista -elor mai ontro.ersate romane pentru perioada /001 2 3111, oerit7
?n clasiicarea realizat7 de c7tre 4merian Librar5 4ssoiationM
J. Hn J;;8 a ost inclus, de c7tre Time 6agazine, pe lista -elor mai bune romane srise n limba englez
ntre /037 2 prezent.
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
6
Imparatul Mustelor este o carte cursiva, aparent usor de citit dar care lasa mult loc de interpretari
alegorice. Personajele sunt reprezentate de niste copii britanici care se trezesc singuri pe o insula dupa ce
avionul lor s-a prabusit. Initial educati, ingrijiti si civilizati ei se transforma treptat in niste salbatici nemilosi.
Puritatea si jocurile inocente ale copilariei sunt inlocuite de dorinta de putere si de vanatoarea asa zisei fiare
soldata cu uciderea a doi dintre ei.
Rezumat
I. Vuietul Scoicii
Dupa ce avionul lor se prabuseste, Ralp si Pigg! se trezesc pe un taram necunoscut. "uflatul intr-o
cocilie ii ajuta sa gaseasca si restul supravietuitorilor nu mai mairi de #$ ani. Ralp este ales lider iar %ac&,
celalalt baiat dominant e ales seful corului insarcinat cu vanatoarea. %ac&, Ralp si "imon pleaca in descoperirea
noului taram. 'aietii realizeaza ca sunt pe o insula nelocuita de alti oameni iar intalnirea cu un porc mistret pe
care %ac& ezita sa-l omoare le arata sursa de rana.
II. Focul de pe munte
"e convoaca o sedinta in care li se e(plica tuturor unde se afla si cum vor supravietui. )n copil de * ani
sustine ca a vazut o fiara.+u greu, Ralp incearca sa l convinga ca aceasta nu e(ista. Pentru a fi descoperiti,
Ralp sustine necesitatea aprinderii unui foc pe varful muntelui. Pigg! observa disparitia copilului care vazuse
fiara si incearca sa-i convinga pe ceilalti de importanta unor adaposturi si a evaluarii numarului de copii.
III. Colibele de pe plaja
In timp ce Ralp si "imon se cinuie sa construiasca colibe pentru toti, pustii mananca si se joaca. %ac&
se dedica vanatorii insa fara rezultat.
IV. Fete vopsite si par lung
Intr-o zi Ralp vede la orizont un vapor insa realizeaza ca baietii lui %ac&, insarcinati cu mentinerea
focului si cu vanatoarea au lasat focul sa se stinga. ,aporul dispare dar %ac& este prea mandru de
succesul uciderii unui porc mistret pentru a realiza gravitatea faprei. )n nou conflict sta sa izbucneasca. Dupa ce
se reaprinde focul, Ralp convoaca o adunare.
V. Fiara din apa
-a adunare sunt dezbatute toate problemele si se decide ca focul sa fie prioritar. De asemenea, cei mari
incearca sa-i convinga pe pusti ca fiara nu e(ista. "imon spune ca poate fiara sunt ciar ei, noii locuitori ai
insulei.
VI. Fiara din vazduh
.gomotul produs de o silueta sub o parasuta la contact cu pamantul ii sperie pe gemeni aflati de paza la
foc si atribuie zgomotul fiarei. %ac&, Ralp si alti copii mai mari pleaca in cautarea fiarei in zona nee(plorata inca
a insulei.
VII. Umbre si arbori inalti
%ac&, Ralp si Roger continua cercetarile noaptea si gasesc o creatura ca o maimuta uriasa.+and aceasta
isi indreapta spre ei fata descompusa baietii fug tipand.
VIII. Un dar dat beznei
9
/rupul de copii se imparte in doua tabere. De o parte %ac& cu vanatorii, de alta Ralp, Pigg! si pustii.
Ralp este preocupat de singura modalitate de comunicare cu e(teriorul, focul, in timp ce jac& vaneaza. )n cap
de porc este lasat fiarei pentru a o potoli. 0celasi imparat al mustelor langa care "imon isi pierde cunostinta.
IX. O perspectiva asupra mortii
"imon isi revine si se indreapta singur spre locul unde a fost vazuta fiara. Descopera corpul inert al unui
parasutist esuat. +and se intoarce spre grup pentru a le spune descoperirea si celorlalti, in intunericul noptii este
luat drept fiara si ucis.
X. Scoica si ochelarii
0mintirea dansului la care nu participase nici unul dintre ei 1i zgudui violent pe to2i cei patru b3ie2i. 4
0m plecat devreme.
'aietii nu si recunosc uciderea lui "imon insa fiecare are remuscari. In toiul noptii gasca lui %ac& se
napusteste asupra locului unde dormeau Piggi, Ralp, "am si 5ric. Dupa o lupta crancena pleaca victorioasa cu
ocelarii lui Pigg!, singurul instrument de aprindere al focului.
Nu pricepei ce vreau s! spun" Noi le#am $i dat un $oc de bun!voie% dar ni l#au $urat...&
&'m s! m! duc la el cu cochilia (n m(ini. 'm s! i#o (ntind. Uite% am s!#i spun% e)ti mai puternic dec(t mine )i nici
nu su$eri de astm!. *u poi s! vezi% am s!#i spun% cu am(ndoi ochii. +ar eu nu cer s!#mi dai ochelarii (napoi ca pe o
$avoare. Nu#i cer s! $ii cavaler% a)a am s!#i spun% nu $iindc! e)ti puternic% ci $iindc! dreptatea r!m(ne dreptate. +!#mi
ochelarii% am s!#i spun... trebuie s! mi#i dai,&
XI. Castelul de stanca
Pigg!, Ralp, "am si 5ric pleaca spre castelul de piatra unde se afla tabara celorlalti. In incercarea de a-i
recupera ocelarii lui Pigg!, Ralp si %ac& ajung sa se bata. -a o manevra a lui Roger o stanca uriasa se
pravaleste in directia lor. Pigg! este lovit in plin si omorat.Ralp reuseste sa fuga.
XII. Strigatul Vanatorilor
Ralp este vanat de copiii vopsiti ca niste salbatici si pregatiti cu sulite ascutite. Reuseste sa scape cu
viata datorita ofiterului naval cu sapca alba care apare pe neasteptate.
&- V#am v!zut $umul. .i nu )tii c(i s(ntei"
- Nu% domnule comandor.
- /i#a) $i (nchipuit% spuse o$ierul% (n timp ce ()i imagina cercetarea care#l a)tepta% mi#a) $i (nchipuit c! un grup
de b!iei englezi - s(ntei toi englezi% nu" - s(nt (n stare s! $ac! o $igur! mai onorabil! dec(t asta% adic!...
- ')a a $ost la (nceput% zise 0alph% mai (nainte ca lucrurile... 1e atunci eram str(ns legai...% continu! el )i se opri
O$ierul d!du din cap (ncurajator.
- .tiu. 2rozav spectacol. Ca (n Insula Coralilor.
0alph (l privi t!cut. O clip! (i trecu rapid prin minte viziunea splendorii stranii care invadase odinioar! plaja.
Insula se calcinase - Simon murise - iar 3ac4... 5l podidir! lacrimile )i (l zg(l(ir! hohote de pl(ns. 1entru prima oar! de
c(nd se a$la pe insul!% se l!s! prad! lor6 tremura sub o durere cople)itoare% care p!rea c!#i (ndoaie tot trupul. Vocea i se
ridic! pe sub $umul negru% (n $aa insulei ce se consuma (n $l!c!ri6 molipsii de lacrimile lui% ceilali copii mici (ncepur! )i
ei s! tremure )i s! pl(ng! (n hohote. Iar (n mijlocul lor% 0alph% nesp!lat pe trup% cu p!rul (nc(lcit% murdar la nas% pl(ngea
s$(r)itul nevinov!iei% bezna inimii omene)ti )i rostogolirea prin aer a adev!ratului% a (neleptului s!u prieten 1igg7.
O$ierul% (nconjurat de zgomote% se emoion! )i el )i se simi prost. Se (ndep!rt! pentru a le da timp s!#)i revin! )i
a)tept!% cu privirea pironit! pe cruci)!torul elegant din dep!rtare.&
8
89O0+ OF *:; F9I;S% <=>?@
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
Autor: William Golding
Nationalitatea: britanica
Titlu Original: The lord of the flyes
Anul aparitiei: 1954
###
n timpul unui sngeros rzboi, un avion evacueaz un grup de biei britanici pe o insul
tropical. Doi dintre ei, Ralph i Piggy, descoper o cochilie pe care acetia hotrsc s o oloseasca
pe post de trompet pentru a!i chema pe ceilali biei. "dat adunai #n $urul celor doi, decid cu toii
c un lider dintre ei trebuie ales, un lider care trebuie s se gndeasc la modul #n care acetia
urmeaz s ie salvai. %i se hotrsc s #l numeasc pe Ralph #ntruct el &e biatul cu cochilia, el
tie ce ace'&. Ralph, la rndul su, #l numete pe (ac) liderul grupului de vntoare i #mpreun
ormeaz o echip puternic. *nii se ocup cu vnatul #n timp ce alii aprind ocul pentru ca umul s
poat i vazut din larg de vreo corabie, care va putea ulterior s!i salveze. +a #nceput bieii se
bucur din plin de viaa lor pe insul, departe de oamenii maturi, petrecnd ma$oritatea timpului
$ucndu!se i bucurndu!se de zilele #nsorite i de apa cald a oceanului.
ntr!o zi #ns, cnd vntorii trebuiau s se #ngri$easc de oc, un vapor trece prin apropiere
iar Ralph i Piggy constat c ocul se stinsese i vaporul trecuse pe lng ei r s!i observe.
,urios Ralph #i admonesteaz pe vntorii iresponsabili, #ns acetia rmn nepstori lsndu!se
purtai de bucuria renetic a primului porc mistre vnat, bucurie maniestat #n mod bizar prin
dansuri i strigte stridente.
-ei mai mici dintre ei #ncep treptat s rspndeasc zvonuri potrivit crora e.ist un monstru
pe insul care e oricnd gata s!i atace. /vonul acesta este #ntrit de cei doi gemeni 0am i %ric,
care #ntr!una din nopile cnd stteau de paz, un paraitist aterizeaz aproape de ei, iar acetia
nedesluind ormele siluetei i a parautei alearg teriiai ctre ceilali spunndu!le c au vzut
monstrul. /iua urmtoare (ac), Ralph i ali civa biei pornesc #n cutarea lui pentru a!l ucide.
1$uni la locul cu princina abia spre sear, acetia zresc vag parauta #n btaia vntului i o rup la
ug convini ca acela este monstrul cu aripi uriae pe care #l vzuser i gemenii.
"rbit de mnie i de ur #mpotriva lui Ralph, (ac) hotrte s #i ormeze el propriul trib pe
partea cealalt a insulei. 1colo, spune el, vor vna, vor petrece, se vor vopsi i se vor simi bine #n
slbticie. 1ici are loc delimitarea e.act a celor dou persona$e2 (ac) care reprezint omul primitiv
supus instinctelor de supravieuire iar Ralph omul evoluat, civilizat, #ntruct scopul lui rmne pn
la inal salvarea bieilor i #ntoarcerea lor la civilizaie.
-onceptul principal al romanului lui 3olding rmne centrat pe conlictul dintre cele dou
impulsuri care guverneaz iina uman2 instinctul de a tri #n pace, urmnd regulile sociale i
valorile morale i instinctul de a domina, de a ctiga supunerea celorlali prin acte violente.
-onlictul poate i e.primat in dierite moduri2 slbticie vs civilizaie, ordine vs. haos, raiune vs.
simmnt, lege vs. anarhie. Pe tot parcursul naraiunii autorul asociaz binele cu societatea
civilizat i rul cu slbticia i instinctele animalice ale omului.
&mpratul 4utelor& este un roman alegoric i iecare persona$ este reprezentantul unei idei,
al unui concept. Ralph de pild reprezint ordinea, conducerea i civilizaia, Piggy este portretizat ca
iind cel mai inteligent din tot grupul, prin urmare el este partea stiiniic, intelectual a societii,
(ac) reprezint dorina de putere, de conducere #n timp ce Roger reprezint cruzimea, setea de
mnie i rzbunare dus la e.trem.
Romanul este simplu, rumos i uor de citit. ,irul epic nu se disperseaz pe mai multe
planuri, de aceea aciunea este uor de urmrit. %ste un roman pe care vi!l recomand cu mult
D
cldur. *n roman care sigur v ace s va #ntrebai lucruri despre om, despre natura lui, despre
societate i starea natural.
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
Cartea "mpratul Mutelor" este o replic n negativ ale unor romane celebre precum "Doi ani
de vacan" , "Cirearii", "Comoara din insul" i altele.
omanul ncepe cu nt!lnirea unor dou persona"e persona"e # alp$ i %igg&. 'cetia gsesc o
coc$ilie, ce este un obiect ludic principal ce simboli(ea( ec$ilibrul i sigurana i cu a"utorul
acesteia reuesc s i adune pe toi cei pre(eni pe insul. n urma accidentului cu avionul, alp$
constat c nu este niciun adult pe insul i le sugerea( celorlai s se distre(e p!n c!nd i va salva
cineva.
Grupul de biei ce provin din cele mai bune coli britanice trebuiau s se duc ntr#un loc
unde s )ie )erii de cel de#al doilea r(boi mondial ce tocmai se consuma "n lumea celor mari".
Grupul decide s se aleag un e), iar aici intervine pentru prima oar spiritul de turm, deoarece toi
copii se iau dup acel biat ce strig s )ie ales cel cu scoica. *ac+, e)ul coritilor dintr#o coal de
elit prinde o invidie mare )a de alp$ ce i )ur postul, acesta )iind obinuit s )ie e) ntotdeauna.
,eama, dorul de prini i de cas i )rica din su)letul )iecrui biat i determin s i
imagine(e c pe insul e-ist o )iar ce iese din pdure i din ocean. .imon le spune tuturor c nu
e-ist nici o )iar i devine prima victim a lui *ac+, ce l omoar pentru cele spuse.
%igg& i cu alp$ ncearc s#i conving pe ceilali c prima lor prioritate trebuie s rm!n
salvarea lor de pe insul, i anume inerea )ocului aprins. *ac+ i ncepe setea de s!nge i l
prsete pe alp$, acesta )iind urmat de aproape toi din grup. /i i petrec timpul v!n!nd porci i
dans!nd i c!nt!nd " .)!ie porcul0 ,aie#i gruma(ul0 . ias s!nge0 ".
Copii imit, )r s contienti(e(e acest lucru, scene de r(boi devenind pe (i ce trece din ce
n ce mai brutali i slbatici. %igg& rm!ne singurul persona" matur i raional, deoarece era or)an#
era crescut doar de mtua sa, i este omor!t din cau(a vorbelor ce le adresea( tribului lui *ac+.
'tunci c!nd acesta este s)!iat, obiectul ludic principal # coc$ilia, se sparge, )apt ce accentuea(
nceperea nebuniei totale pe insula paradisiac ce a )ost trans)ormat incontient de nite copii, ce ar
trebui s )ie inoceni, ntr#un in)ern.
,ribul dorete s#l e-termine i pe alp$, )apt care duce la arderea insulei, ce se ascunde i
alearg de unii biei ce posed sulie i bolovani. 'cesta este pe cale s )ie omor!t, dar este salvat
de un o)ier. ncep!nd cu alp$, toi ncep s pl!ng, accentu!nd prerea de ru i ruinea pentru
cele )cute.
'tunci c!nd o)ierul a)l c s#au comis dou crime a remarcat1 "m ateptam ca un grup de
biei engle(i s )ac o impresie mai bun".
2ot de )inal # %e l!ng o)ier, nsui autorul rm!ne marcat de in)luena r(boiului, el
particip!nd la primul r(boi mondial i rm!n!nd marcat. 'ceast lectur a )ost propus de
pro)esoara mea de 3imba om!n, ca prim lectur a capitolului *oc i *oac din manual.
.per c v#am a"utat 1#4 0
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
>