Sunteți pe pagina 1din 43

Universitatea de Agronomie si Medicina

Veterinara Ion Ionescu de la Brad


Facultatea de zootehnie
Specializarea Inginerie si Management in
Alimentatie publica si Agroturism
Proiect realizat la disciplina
Amenajari peisagistice
Profesor Coordonator: Studenti:
1
Sef Lucr. Chelariu Elena-Liliana Filip Ioana-Irina
Salageanu Corina-Andreea
. Plopul !Populus"
Plopul este un gen de arbori foiosi, cu inaltimi care ajung pana la 40-50 metri si o
circumferinta de pana la 2.5 metri. Copacul atinge dimensiunile maxime intr-o perioada intre 20
si 50 de ani.
Printre cele mai cunoscute specii de plopi sunt Populus alba (plopul argintiu, Populus
tremula (plopul tremurator si Populus nigra (plopul negru. Plopul este repre!entat de
aproximati" #5 de specii din familia $alicaceae, din care face parte si salcia. Cele mai multe
dintre speciile de plop pro"in din %misfera &ordica.
Plopul este un copac cu forma "erticala, cu ramuri care cresc de la ba!a trunc'iului. (a
unele specii, ramurile urca aproape paralel cu acesta. )rborele foios are frun!e rotunjite, "er!i
"ara.
*oamna, frun!isul capata nuante galbene, ruginii si portocalii, in functie de specie. +upa
ce ingalbenesc, frunzele cad, lasand sa se "ada ramurile golase care dau plantei aspectul de
lumanare. ,run!ele tinere au nuante argintii, fiind deosebit de atracti"e in soare. -n ca!ul plopului
tremurator, frun!isul aspectuos este unul dintre principalele atribute ale copacului.
Cum se ingrijeste plopul
Copacul trebuie plantat intr-un loc insorit sau semiinsorit. Planta se adaptea!a la di"erse
tipuri de sol si poate sa creasca atat intr-un loc adapostit, cat si intr-un loc expus, indiferent de
orientarea spre punctele cardinale. Plopii se de!"olta cel mai bine in gradinile cu soluri umede,
bogate in 'umus. Copacul creste bine intr-un sol drenat corespun!ator.
Copacul are ne"oie de o toaletare pentru a creste armonios. Pentru a incuraja cresterea
ramurilor, se rup coditele plantelor tinere.
Pentru ca lumina naturala sa patrunda mai mult in interiorul coroanei, este ne"oie de
inlaturarea integrala a unor ramuri. -n acest fel, planta are mai multa lumina si este mai bine
oxigenata. Primele ramuri care se indepartea!a integral sunt cele uscate sau atacate de daunatori.
-n unele ca!uri, arborele este atacat de gandacii de copac si de omi!i.
2
Pentru a improspata planta, se inlatura atat ramuri de la interior, cat si de la exterior, in
asa fel incat acestea sa nu depaseasca o treime din coroana.
Avantajele plopului in gradina
Plopul este un copac perfect pentru !onele de margine si pentru ecranul de "erdeata in
se!onul cald. -n anotimpul rece, plopul contribuie la designul gradinii pe "erticala. +esi ramurile
raman fara frun!e iarna, in aceasta perioada se obser"a mai mult ca oricand forma dreapta,
"erticala a plopului.
Plopul este apreciat pentru faptul ca este o planta re!istenta, nepretentioasa, cu crestere
rapida. C'iar si atunci cand ramurile sunt rupte de "ant sau taiate, copacul isi re"ine, tulpina
continuand sa creasca. Cel mai adesea, plopul este folosit ca arbore de aliniament.
Copacul este foarte re!istent in condiitii neprielnice de mediu, cu poluare, ger, furtuni etc.
#
#. $E%$E%IS- &racila.
,amilia. /erberidaceae
)spect. arbust
Perioada de inflorire. prima"ara-"ara
4
0enul cuprinde circa 450 specii, cu aspect arbusti" spinoase, cu frun!e mereu "er!i sau
ca!atoare, originar din !onele boreale, din )sia, )frica de nord si tropicala si din )merica de sud.
Prefera soluri stancoase, in !onele montane. ,run!ele sunt lineare, o"ate sau subo"ate si sunt
reunite in mici grupuri sub forma de ro!ete. ,lorile sunt sferice sau in forma de cupa si au
petalele si sepalele galbene. $peciile mereu "er!i sunt apreciate pentru frun!is iar cele cu frun!e
ca!atoare pentru aspectul multicolor al frun!elor in timpul toamnei si pentru ciorc'inii de bace
"iu colorati care deseori re!ista pe ramuri pana iarna. 1nele specii si 'ibri!ii re!ultati din ele pot
forma garduri "ii cu aspect frumos fiind folosite si pentru spatii reduse.
Cultivarea
Cu exceptia unor specii sud-americane sunt plante usor de culti"at putand creste in orice
fel de sol bine drenat, insorit sau partial umbrit. Plantarea speciilor cu frun!e permanente se "a
face in lunile septembrie-octombrie sau in martie-aprilie, iar a celor cu frun!e ca!atoare din
octombrie pana in martie. (a reali!area gardurilor "ii se folosesc plante inalte de #0-40 cm ce
"or fi ase!ate la o distanta de 45-20 cm. Pentru obtinerea unui aspect compact se "a taia partea
superioara a tuturor lastarilor. )cesta operatie se repeta odata pe an la speciile cu frun!is
permanent "erde, dupa ce au inflorit, si in august-septembrie, in ca!ul speciilor cu frun!e
ca!atoare. +aca este culti"ata i!olat nu sunt necesare tunderile cu exceptie tulpinilor imbatranite
ce se "or taia de la ni"elul solului sau ale unei ramuri noi.
Reproducerea
*oate speciile se pot reproduce usor prin seminte, operatiune ce se "a efectua direct in aer
liber prima"ara sau toamna. -n ca!ul in care folosim butasi, acestia se "or recolta in august-
septembrie de pe ramurile laterale si "or a"ea o lungime de 3-4 cm. $e "or planta intr-un amestec
de turba si nisip in parti egale, iar prima"ara urmatoare se transfera intr-o pepiniera in aer liber
unde "or ramane 1-2 ani inainte de plantarea definiti"a. 5 metoda alternati"a de inmultire consta
in di"i!area tufelor, in ca!ul speciilor care produc lastari, operatia putand fii efectuata din
octombrie pana in luna martie.
5
Pericole si precautii
$unt plante re!istente dar pot fi atacate de afide si de o mico!a (boala alba.
Specii si soiuri:
/erberis calliant'a, originara din *ibet, nu depaseste 1m inaltime fiind o specie cu frun!e
permanent "er!i, si flori de culoare galben desc'is ce se desc'id in luna mai, bacele a"and
culoare albastru-inc'is.
/erberis aggregata, originara din C'ina orientala, creste peste 1,5m metri. %ste o specie
cu frun!e ca!atoare a"and florile de culoare galbena, grupate in ciorc'ini. -nfloreste in iunie,
producand ulterior bace rosii-coral.
/erberis "erruculosa, pro"enita din C'ina occidentala, are frun!is permanent cu inaltimi
cuprinse intre 1-1,5m formand tufisuri dese, spinoase. ,lorile sunt de culoare galbena si apar in
mai iunie. /acele sunt de culoare neagra.
/erberis 6ilsoniae, originara ca si precedenta din C'ina occidentala, la fel de des, a"and
o inaltime de 1m, este o specie cu frun!e ca!atoare sau semica!atoare, oblonge, colorate in
timpul toamnei in rosu-portocaliu stralucitor.
/erbis dar6inii, specie sud-americana cu pana la 4 m inaltime, are frun!ele lucioase, de
culoare inc'isa. Culoarea florilor este galben oranj cu nuanta de rosu, bacele fiind colorate in
albastru.
/erberis x otta6ensis 7$uperba7 are frun!e ca!atoare, de culoare mo"-ruginiu inc'is. )re
o inaltime de pana la 2,5 m, florile fiind de culoare galbena cu nuante de rosiu. /acele sunt rosii.
2
/erberis x stenop'8lla 7Corallina Compacta7 are frun!e "e!i permanent, infloreste
abundent in aprilie, florile fiind galben-aurii, bacele a"and culoarea purpurie. $e foloseste atat
pentru gard "iu cat si pentru tufisuri solitare.
Familia 9 :anunculaceae
'rigine %uropa, )sia, )merica.
Specii.
*rebuie sa se faca distinctie intre speciile arbusti"e pentru decorarea gradiniloe si cele
erbacee care decorea!a gradinile si arata foarte frumos si ca flori taiate.
$pecia Paeonia officinalis este originara din %uropa si are inaltimea de 30-40 cm. %ste o
tufa bogata alcatuita din frun!e mari si tulpini florale cu cate o singura floare.
:adacinile sunt mari si carnoase.
-nfloreste in aprilie, mai.
+in aceasta specie cel mai culti"at soi este :ubra Plena cu tije florale scurte, flexibile si
florile sunt rosu inc'is, iar inflorirea este precoce.
Paeonia lactiflora este de origine din C'ina. *ijele florale sunt mai inalte de 30-100cm si
ramificate in partea superioara. )u multi boboci pe tulpina florala, dar pentru inflorire se lasa
unul singur. ,lorile sunt simple sau batute, parfumate, "ariat colorate.
(a soiul ,leur de pec'er, florile sunt ro! (precoce, %dulis $uperba -ro! (semitimpuriu .
Soiuri cu flori rosii: )dolp'e :ousseau (semitimpuriu, 0eneral ;ac ;a'on
3
(semitimpuriu.

Soiuri cu flori al(e: tenuifolia, peregrina, corallina.
)u ne"oie de un sol profund, bine drenat, care sa retina apa si sa nu se usuce prea repede,
p<-ul recomandat este 2 sau ce"a mai mare.
$unt recomandate locurile luminate, insorite si o usoara umbrire este posibila.
Pentru inflorire un rol important il are temperatura. *emperaturile mai ridicate
de"ansea!a inflorirea.

4
). $ujorul !Paeonia 'fficinalis"

Planta perena, apartinand familiei Ranunculaceae, (ujorul este considerat 7regele
gradinilor7, datorita frumusetii florilor sale si a parfumului deosebit al acestora. $e pare ca acest
arbust ornamental isi are originea in )sia, de unde s-a raspandit in %uropa si )merica, fiind culti"at
de mai bine de #000 de ani. C'ine!ii, cei care l-au culti"at primii, il numeau 7s'o 8o7, in traducere
7cel mai frumos7, de!"oltand un ade"arat cult al bujorului, care era amintit in poe!ii, legende si
po"esti si care denumea c'iar una dintre lunile anului in calendarul c'ine!esc (luna aprilie. -n
=aponia planta a fost adusa de catre misionarii budisti si asociata cu bogatia, fiind culti"ata initial
numai de catre repre!entantii elitei sociale.

$ujorul se regaseste si in mitologia greaca, sub denumirea stiintifica de Paeonia, nume
preluat de la Paeon - "raciul care i-a "indecat pe )res si pe <ades, atragand asupra sa mania !eilor.
(egenda spune ca pentru a se sal"a de ra!bunarea lor, Paeon s-a transformat intr-o floare - aceeasi pe
care a folosit-o pentru a-i "indeca pe cei doi !ei. bujorul.

+incolo de legende si po"esti, (ujorul este recunoscut pentru actiunile sale terapeutice.
radacinile, petalele si semintele contin principii acti"e pentru om si mamifere> radacinile sunt
antispastice, semintele sunt purgati"e si emetice, iar petalele, preparate sub forma de infu!ie, au un
puternic efect antispastic, calmand tusea si durerile pulmonare.
Ca aspect, (ujorul se pre!inta sub forma unei tufe bogate de 20-45 cm inaltime, cu o radacina
carnoasa, tuberi!ata> cu frun!e lucioase, de un "erde inc'is, multe si mari, adanc sectate sau penat-
lobate> cu tijele florifere inalte si drepte, care poarta flori solitare rosii, albe, ro! "isinii, coral si c'iar
?
galben. ,ructele sunt folicule. %xista numeroase "arietati de (ujor, care se diferentia!a intre ele prin
culoarea petalelor, inflorire, lungimea axului floral etc.

-n scopuri ornamentale sunt culti"ate indeosebi "arietatile speciilor de origine c'ine!a.
Paeonia lactiflora, Paeonia peregrine etc. -n tara noastra intalnim "arietatea Paeonia peregrina "ar.
romanica, cunoscuta si sub denumirea de bujor de padure - specie spontana, endemica, protejata prin
lege.

$ujorul este o planta re!istenta, cu "iata lunga, a"and perioada de inflorire din prima"ara
pana la inceputul "erii. )re ne"oie de soare cel putin 2 ore pe !i pentru a inflori si a se de!"olta
corespun!ator. $olul trebuie sa fie bogat si afanat, iar in perioadele secetoase are ne"oie de o udare
profunda.

$e inmulteste prin di"i!area tufei, inmultirea prin seminte fiind ane"oioasa.

Fertilizarea.
$unt necesare doua etape principale. dupa rasadirea plantelor prima"ara si imediat dupa
inflorire. $e aduga cantitati moderate de a!ot si mai mari de potasiu.
-ndepartarea bobocilor laterali pentru cresterea celui terminal se face manual.
*aierea plantelor, adica a partilor "egetati"e aeriene se fac"e in fiecare toamna, in luna
octombrie, la ni"elul suprafetei solului.
Precautii.
Patarea bruna a frun!elor. )ceasta se manifesta sub forma de pete mari, rosietice, la
extremitatile frun!elor, care se usuca si se rasucesc in sus.
Patarea frun!elor este fa"ori!ata de prima"erile friguroase.
Combatere. *oamna, tulpinile si frun!ele se taie cat mai aproape de ni"elul solului si se
distrug prin ardere.
-n timpul "egetatiei se fac #-4 tratamente cu /enomil 0,04@, ,unda!ol 0,1@, Captadin
0,#@ si se e"ita excesul de a!ot.
10
;ucegaiul cenusiu al bujorului apare mai ales in anii cu precipitatii bogate si temperaturi
moderate. Primele simptome se "ad la ba!a lastarilor si apoi pe frun!e, boboci si flori. -n dreptul
acestor pete se de!"lota un mucegai cenusiu.
Combatere. *rebuie sa se e"ite excesul de ume!eala si se aplica tratamente cu /enomil
0,04@, *opsin 0,1@, :o"ral 0,1@.
:ugina bujorului se manifesta pe frun!e, tulpini sub forma unor pete circulare, galbene si
in dreptul lor pe fata inferioara apar sporii cipercii. ,run!ele "or de"eni cenusii si se "or usca.
/oala este fa"ori!ata de umiditate ridicata.
Combatere. e"itarea terenurilor umede, cu umbra si arderea tuturor partilor "egetati"e
re!ultate din taierea facuta toamna> stropire cu Aineb 0,4@, !eama bordele!a 0,1@, ,erbam0,#@.
Putre!irea plantei la capatul superior al radacinilor.
Combatere-distrugerea plantelor atacate si a afidelor care propaga boala.
Daunatori pentru bujor:
*ripsul. ,lorile batute ale bujorului sunt cautate mult de aceasta insecta si sunt greu de
depistat. $imptome. incretirea lastarilor, decolorarea, deformarea florilor.
Combatere. +istrugerea florilor, stropiri cu $inoratux 0,1@, +ecis 0,05@, &ogos 0,1@.
Paianjenul rosu. ;anifestari- pe frun!e apar pete rosietice sau cenusii. Caldura si seceta
fa"ori!ea!a aparitia insectei. Combatere. 5mite 0,1@, Belt'ane 0,1@, Aolone 0,2@.
;elcii apar pe partile tinere ale plantei. Combatere. se prafuieste solul cu "ar, cenusa,
superfosfat, metalde'ida #gCm2.
(a taierea florilor trebuie a"ut in "edere sa se lase cat mai multe frun!e pe planta pentru a
asigura cresterea ei mai departe.
11

*. +,linul ! Prunus padus"
+esi nu este o planta impunatoare prin aspect, nea"and o coroana spectaculoasa si nici o
inaltime foarte mare (ajunge la cca. 10 m., malinul se incarca prima"ara cu mii de flori albe -
sidefii, grupate in ciorc'ini lungi de 10-15 cm., care raspandesc un miros puternic, iute amarui.

*raieste in jur de 30 - 40 de ani si poate fi gasit atat in %uropa cat si in )sia. ;alinul
american, care poate fi intalnit si la noi in tara, este o specie foarte asemanatoare cu cea indigena,
diferentiindu-se de aceasta prin faptul ca florile sunt ce"a mai marunte si inflorirea este mai
tar!ie (mai-iunie.

%ste apreciat atat ca arbore ornamental, fiind culti"at in gradini si parcuri, cat si pentru
efectele sale terapeutice. decoctul din scoarta de malin este utili!at in medicina naturista in
tratamentul reumatismului, artritei, colicilor gastrice sau renale. +in seria a"antajelor oferite de
acest arbust inmiresmat amintim faptul ca fixea!a solurilor nisipoase, instabile si poate fi atat
plantat solitar cat si in grupuri mai mici sau mai mari. $i frun!ele malinului au o intrebuintare
12
practica, gratie proprietatii lor tinctoriale - utili!ate proaspete "opsesc fibrele naturale in toate
nuantele de galben.

%ste un arbust cu o crestere rapida si cu frun!isul des. (astareste si drajonea!a puternic,
putand fi condus pe o singura tulpina, cu coroana sau sub forma de tufa deasa. :e!istent la ger, si
mai putin la seceta, poate fi plantat pana in !ona colinara. Prefera solurile mai umede (spre
deosebire de specia americana, cu apa freatica.

-. Frasin !Fra.inus e.celsior"
Denumire tiin ific . ,raxinus excelsior
Denu miri populare (regionale).;ojdrean (de fapt, o specie DnruditE.
Etimologie. +in limba latinE 9 fraxinus.
Tipologie
Arbore cu tulpina dreaptE, cilindricE, cu coroana rarE, frun!e compuse, flori unisexuate
lipsite de corolE i fructe alungite, cu lemnul elastic, folosit Dn industrie.
Provenien
%ste un copac sacru druid. ,rasinul este copacul sacru al teutonilor, cunoscut ca i
Fggdrasil. /ag'etele drui!ilor erau adesea fEcute din frasin i sculptate cu diferite decora iuni.
/ag'etele din frasin sunt indicate pentru "indecare i pentru lucrul cu magia solarE.
Importan
,rasinul pre!intE importanGE ecologicE prin faptul cE poate sE se de!"olte, ca specie
lemnoasE mare, Dn !onele mai umede Hi pe terenurile inundabile, despEdurite sau DmpEdurite
1#
(pEduri alu"iale, unde DndeplineHte rolul de plantE amelioratoare de sol. +e asemenea, este un
foarte bun absorbant de dioxid de carbon, contribuind la curE area atmosferei.
Istoric
+in punct de "edere simbolistic, frasinul este un arbore DncErcat de semnificaGii. (a mai
toate popoarele, speciile genului ,raxinus simboli!ea!E puterea, protecGia Hi nemurirea. +e aceea,
"ec'ii greci de pildE, DHi confecGionau mInerele pentru lEnci din lemn de frasin. 5 semnificaGie
aparte a frasinului apare la Plinius cel /EtrIn Hi +ioscoride. )ceHtia susGineau cE frasinul deGine
puteri magice alungInd Herpii (dacE un Harpe ar a"ea de ales Dntre a trece printre crengile de
frasin sau prin flEcErile unui foc intens, ar alegea cea de a doua "ariantE. Pe acest considerent,
Plinius Hi +ioscoride recomandau infu!ia din frun!e de frasin amestecatE cu "in Dmpotri"a
"eninului, Dn ca!ul mu cEturilor de arpe.
Aria de rspndire
%ste rEspIndit Dn aproape Dntreaga %uropE i Dn !one climatice similare din $tatele 1nite
ale )mericii, Canada etc.
Romnia
,rasinul comun se DntIlneHte prin pEduri, !E"oaie, lunci, pIlcuri de arbori, de la cImpie,
inclusi" Dn +elta +unErii, pInE Dn !ona montanE joasE. +e asemenea, se culti"E ca specie
ornamentalE prin parcuri. +e obicei, Dn !ona forestierE, specia creHte Dn amestec cu alte plante
lemnoase (stejar pedunculat, ulm, plop, anin, arGar, pEducel etc., Dn areale caracteri!ate printr-un
exces permanent de umiditate. 1nele frEsinete de la noi s-au constituit Dn arii protejate 9
:e!er"a ia &aturalE PEdurea de ,rasini din jude ul $atu-;are (la 1r!iceni.
Partea utilizabil
Jn scopuri medicinale se folosesc frun!ele, recoltate Dn lunile mai-iunie, dar i scoar a de
frasin.
Particularit i
)rborele de frasin creHte repede Hi trEieHte pInE la 200 de ani.
od de cultivare
Jn culturi forestiere, la noi, arborele a fost introdus Dn +elta +unErii, Dn luncile din unele
!one de sil"ostepE (lunca /u!Eului, precum Hi Dn regiunile de deal (dealurile ;oldo"ei. Jn
scopuri ornamentale, frasinul comun, alEturi de speciile americane, se culti"E prin parcuri.
Terenul
PreferE solurile jila"e sau umede, suportInd bine inundaGia. &u suportE solurile sErace, pe
cele uscate sau pe acelea care sunt prea acide. ,rasinul creHte cel mai bine pe soluri gleice Hi
glei!ate bogate Dn substanGe nutriti"e, acolo unde cEldura atmosfericE este ridicatE.
!emin e
$e Dnmul e te prin culti"are Dn pepiniere, altoire.
14
"ngr minte
,iind o specie mai degrabE de culturE forestierE, nu necesitE tratament special la acest
capitol dacE solul Dn care este plantat Dntrune te condi iile necesare.
#tila$e
&u este ca!ul (decIt pentru pregEtirea terenului, Dn ca!ul DmpEduririi unei !one mai
extinse.
Plantare
Puie ii cresc Dn pepiniere, apoi sunt muta i Dn !onele unde este ne"oie de ei.

15


%ecintate
;erge i alEturi de al i copaci 9 stejar pedunculat, ulm, plop, anin, arGar, pEducel, lemn
cIinesc etc.
"ntre inere i &ngri$ire
,rasinul DnfloreHte Dnaintea Dnfrun!irii, ceea ce calendaristic se Dncadrea!E Dn perioada
martie-aprilie. )stfel, este necesar sE fie protejat de Dng'e uri tIr!ii, dacE este ca!ul. (a cei
ornamentali, se lucrea!E la aranjarea coroanei prin tEieri repetate, pInE la ob inerea formei dorite.
Duntori
)ceastE plantE lemnoasE posedE o foarte pronunGatE capacitate de regenerare, Dn faGa unor
distrugeri ale organelor "egetati"e cau!ate de condiGiile meteorologice nefa"orabile, boli sau
dEunEtori. +intre insectele care atacE frasinul, mai cunoscute sunt gIndacul de frasin, numit i
cantaridE Hi afidele.
odalit i de lupt contra duntorilor . CurE are, stropire cu insecticide.
od i perioad de recoltare
Coaja se recoltea!a Dn aprilie-mai, de pe crengile i rEdEcinile tinere (de cel mult 4 ani.
12
,run!ele se adunE Dn mai-iunie. +acE se folosesc imediat, proaspete, se pot recolta Dn orice
perioadE a anului.
'ondi ii de pstrare
1scarea se face la umbrE i tot acolo se pEstrea!E frun!ele, Dn spa ii fErE umiditate i pu in
expuse la luminE.
Reac ia la condi iile de mediu
,rasinul nu ridicE pretenGii cu pri"ire la temperaturE, de!"oltIndu-se atIt Dn !onele mai
calde, cIt Hi Dn cele mai reci, cu condiGia existenGei unei umiditEGi suficiente a solului.
!oiuri
:uda cea mai cunoscutE este mojdreanul 9 ,raxinus ornus. )lte soiuri spontane. frasinul
de cImp (,raxinus angustifolia Hi frasinul pufos (,raxinus pallisae. Ca specii de import, Dn
culturi forestiere sau ca arbori decorati"i, la noi au ajuns douE specii de origine americanE.
frasinul american (,raxinus americana Hi frasinul de Penns8l"ania (,raxinus penns8l"anica.
(eneficii pentru organism
+atoritE principiilor acti"e sinteti!ate de cEtre aceastE plantE, frasinul pre!intE proprietEGi
farmaceutice.
Aport caloric
Jn frun!ele frasinilor, s-au identificat o serie de compu i precum. aci!i organici,
fla"onoide (c"ercitina, c"ercetrolul, glucide Hi deri"aGi ai acestora (gluco!E, manitol,
mucopoliglucide, gume, c'inone, deri"aGi cumarinici (fraxina, uleiuri "olatile care conGin
terpene, sEruri minerale, "itamine ("itamina C, "itamine P, pro"itamina ). $coarGa acestor arbori
conGine cumarine Hi deri"aGi ai acestora (fraxina, fraxinolul, fraxidina, fraxidinina, precum Hi
tanin.
!faturi de consum
+oar ca i ceai, sub formE de infu!ie ori Dn fierturi pentru u! extern.
#tilizare &n alimenta ie
+in stupurile aflate pe lIngE frasini, se poate colecta aHa numita miere de manE, astfel cE
frasinul ajunge i Dn alimenta ia noastrE sub aceastE formE.
Tratamente cosmetice sau recomandri medicale
)c iune farmaceuticE. sudorific, colagog, coleretic, cicatri!ant, laxati", intiinflamator
intestinal, antigutos, antireumatismal, diuretic, astringent. -ndica ii. Dn colecistite, angiocolite,
ulcer, afec iuni intestinale, diaree, afec iuni renale, gutE, reumatism, boli de piele. $ub formE de
ceai, frun!ele au efect u or laxati", de asemenea se folosesc ca adju"ant Dn tratamentul gutei i
reumatismului. -ntern. sudorific, colagog, coleretic, cicatri!ant, antiinflamator intestinal, laxati".
13
%xtern. cicatri!ant, antiinflamator 'emoroidal. $coar a poate fi folositE ca un susbstitut pentru
c'ininE Dn febra intermitentE. %ste cunoscutE ca i curE Etoare a splinei i a ficatulu
/. 0eiul !*ilia
*eiul apartine unui gen cu aproximati" #0 de specii de arbori care sunt raspanditi mai mult
in !ona temperata a emisferei nordice, in )sia, %uropa si estul )mericii de &ord. -nitial teiul a
facut parte din familia *iliaceae, insa in urma studiilor genetice recente, teiul a fost clasificat ca
facand parte din familia ;al"aceae.
-n %uropa si implicit in :omania, cea mai intalnita specie este *illia plat8p'8llos, fiind
totodata si una dintre cele mai inalte specii de tei, putand ajunge pana la inaltimea de 40m.

&escriere
*runc'iul teiului este asemanator unui pilon, cu ramuri di"i!ate si subdi"i!ate in
numeroase ramificatii. -n se!onul cald, cand pomul infrun!este, se poate obser"a o coroana
abundenta cu frun!e mari si dese.
*eiul este un copac care, in functie de specie, creste intre 20 si 40 m inaltime. ,run!ele au
o dimensiune de 2-20cm si au forma unei inimi, cele mai multe fiind asimetrice. ,ructele sunt
mici, asemenatoare unor boabe de ma!are, atasate de una sau doua bractee (frun!e care se afla la
marginea florii subtiri si lunguiete. ,lorile tuturor speciilor de tei sunt similare.
*eiul poate fi inmultit prin butasi, altoire dar si prin seminte. %i cresc rapid intr-un sol
bogat, insa sunt subsceptibili atacurilor diferitor insecte.


14

Istorie
-n %uropa, acesti copaci sunt cunoscuti pentru "arstele inaintate pe care le ating, unii
depasind cate"a secole. +e exemplu, un tei apartinand speciei *ilia Cordata din 0loucesters'ire,
)nglia are "arsta de 2000 de ani.
-n curtea Castelului &uremberg din 0ermania, exista un tei despre care traditia spune ca a
fost plantat de catre sotia lui <enr8 al ---lea. )cest lucru inseamna ca teiul are aproximati" ?00
de ani. *eiul din orasul &euenstadt am Boc'er din 0ermania a ca!ut la "arsta de 1000 de ani.
1n alt tei, din %l"etia, este mentionat intr-un document din anul 1#53 si descris de scriitor
ca fiind deja 7magnam7 urias. Pe o placa gasita la poalele sale se mentionea!a ca in anul 1155
teiul se afla deja in acel loc.

1tilizari

*eiul este recomandat ca si copac ornamental atunci cand se doreste un copac umbros.
,lorile sale sunt utili!ate ca plante medicinale.
;ierea monoflorala din flori de tei este foarte apreciata printre apicultori, ea a"and o
aroma unica.
,lorile sunt folosite si pentru ceai, aceasta infu!ie fiind foarte cunoscuta in %uropa.
1?
*ilia cordata este specia preferata de tei pentru u!ul medicinal, aceasta a"and o
concentratie mare de compusi acti"i.
,lorile de tei mai sunt folosite si pentru producerea de parfumuri.
(emnul de tei este folosit adesea pentru c'erestea, el fiind foarte usor de prelucrat.
(emnul de tei este folosit pentru sculptura inca din %"ul ;ediu.
+eoarece este usor de prelucrat si are proprietati acustice bune, teiul este folosit pentru
crearea unor instrumente mu!icale precum c'itara electrica sau instrumente de suflat.
+in lemnul de tei sunt adesea create jalu!ele si obloane , el fiind usor de adaptat la
finisajele naturale si este usor de "opsit.
+in lemnul acestui copac se pot obtine fibre , prin inmuierea timp de o luna a scoartei,
pana cand fibrele din interiorul scoartei pot fi usor separate. )ceste fibre au fost in trecut folosite
in special de poporul =apone! pentru crearea 'ainelor.

;edicina

*ilia cordata este specia de tei cea mai utili!ata in medicina, a"and o concentratie mare de
compusi acti"i spre deosebire de restul speciilor. ,lorile uscate ale teiului sunt dulcege si
lipicioase iar fructele sunt dulci si "ascoase.
Ceaiul din flori de tei are un gust placut si este calmant, fiind potri"it pentru oamenii care
se confrunta cu dureri de cap, neliniste sau anxietate. -ngredintele acti"e din florile de tei includ.
fla"onoide (care actionea!a ca antioxidanti, uleiuri "oalatile si substante mucilaginoase care
calmea!a si reduc inflamatile. +e asemenea, planta mai contine taninuri, care pot actiona ca
astringenti.
,lorile de tei sunt folosite in medicina pentru raceli, tuse, febra, infectii, inflamatii,
'ipertensiune arteriala, dar si ca diuretic si antispasmic.
&oi cercetari au aratat ca florile de tei pot fi 'epatoprotectoare . +e asemenea, frun!ele
sunt flolosite pentru a reduce febra. )cestea sunt intalnite sub forma de ceai, tinctura sau pulbere.
Pulberea se face numai din florile de tei. (emnul este folosit pentru afectiuni ale ficatului
si ale "e!icii biliare dar si pentru tratarea celulitei. )cest lemn este ars pentru a produce
carbunele medicinal care este indicat in tratamentul tulburarilor intestinale.
20

2. Ciresul japonez !Prunus serrulata"
%ste un arbust originar din C'ina si =aponia.
&escriere: Creste sub forma de arbustoid inalt de 10-15 m, cu frun!e o"at-lanceolate,
ca!atoare, cu diametrul de 2-12 cm, de culoare "er!i, iar la de!mugurit brun-cenusii.
,lorile sunt albe, grupate cate #-5 in raceme, apar inainte de infrun!it, prin aprilie-mai.
Conditii de crestere:
%ste o specie termofila, re!istenta la seceta si ger. Prefera solurile afanate, fertile, bogate
in 'umus, insa suporta si solurile lutoase, argiloase si nisipoase.
%ste o planta care prefera locurile insorite.
21
Inmultire: $e inmulteste prin altoire, prima"ara cu mugure sub coaja. %ste sensibila la
monilio!e, afide si omi!i.
22
3.4A%& 5I1 &E IAS'+IE (6asminum 4randiflorum"


&enumire stiintifica: P)iladelp)us coronarius (sinonim cu P)iladelp)us pallidus)
&enumiri comune: Iasomia de gradina
Familie: !a*ifragaceae
'rigine: untii 'aucaz+ !udul Europei

Aspect si prezentare:

)rbust stufos, cu port drept si crestere rapida, ce poate ajunge pana la 2-# m inaltime,
foarte apreciat "ara la momentul infloririi, datorita parfumului dulce delicat pe care-l raspandesc
florile sale alb-galbui, grupate in manunc'iuri. ,run!ele de 5-4 cm lungime, de forma o"ata si
usor dintate pe margini, au culoare "erde desc'is si ner"uri "i!ibile si imbraca ramurile lungi si
flexibile din aprilie pana tar!iu, in noiembrie.
2#


'onditii de ingri$ire,cultivare-

$e utili!ea!a cel mai adesea sub forma de gard "iu mentinut la cca 1-2 m inaltime prin
tunderi periodice. $e mai poate obser"a si indi"idual in gradini aerisite, cu spatii largi intre
speciile culti"ate, ca! in care se lasa sa creasca sub forma de tufa singulara sau mai rar sub forma
de copacel.
Lumina este un atu important in culti"area iasomiei de gradina, aceasta necesitand o
expunere cu lumina intensa sau cel mult semi-umbrita. Pentru o inflorire bogata, are ne"oie de
minim 4-5 ore de soare !ilnic.
+esi tolerea!a temperaturi intre 10 si #0 de grade Celsius, prefera !onele insorite cu 14-
24 de grade si fara "ant puternic. -arna, la minus 10 grade, apare pericolul de ing'et al
radacinilor. Pentru e"itarea acestui neajuns se recomanda protejarea ba!ei tulpinilor cu un strat
gros de frun!e sau paie uscate. )ceasta operatiune trebuie efectuata toamna tar!iu inainte de
caderea brumei.
:e!ista bine si la perioade scurte de seceta dar aprecia!a udarile regulate si abundente
din perioada "erii. -n restul anului, udarile "or fi sporadice si doar pentru a feri arbustul de
uscaciune exagerata.
Umiditatea atmoserica ridicata il protejea!a impotri"a atacului insectelor, dar nu este o
conditie absolut esentiala in culti"area sa, -asomia de gradina a"and o toleranta ridicata la
uscaciunea aerului.
24
-n pri"inta substratului de cultura, P'iladelp'us prefera solurile afanate dar care sa
retina bine apa. 1n sol calcaros este la fel de bine suportat ca si unul 'umos, arbustul nefiind
pretentios in pri"inta ni"elului de aciditate sau al p<-ului apei.
Fertilizarea nu este necesara, aplicarea unui strat superficial de ingrasaminte naturale la
fiecare 2-# ani fiind mai mult decat suficienta.
Inflorirea are loc la sfarsitul prima"erii, in mai-iunie, flori mari si parfumate, de culoare
alb-galbuie, ing'esuindu-se pe ramuri in inflorescente bogate.
Inmultirea se poate produce atat butasirea lastarilor semi-lemnificati, cat si prin
separarea puilor aparuti la ba!a plantei mature. 1n alt procedeu de inmultire a -asomiei de
gradina este marcotarea la sol a ramurilor ba!ale, metoda cu cele mai mari sanse de reusita dar
care necesita mult timp si rabdare, fiind recomandata pentru perioadele aprilie-mai si august-
septembrie.

Trucuri si sfaturi speciale-

Puneti in "aloare aspectul tufei si bucurati-"a de florile ei frumoase si parfumate,
culti"and-o ca piesa centrala in decorul gradinii dumnea"oastra sau ca gard de protectie si
ecranare a !onelor culti"ate din gradina fata de poluarea din trafic.

Alte specii si varietati. P. virginalis+ P. la*us+ P. le/isii+ P. pubescens+ P. satsumi.
7. Liliacul !S8ringa 9ulgaris"
25
(iliacul sau $8ringa "ulgaris face parte din
familia oleaceelor i este o specie din genul $8ringa care Dnflore te primE"ara. %ste un arbust a
cErui DnEl ime poate ajunge pInE la apte metri, cu ramuri drepte i lujeri pu in muc'ia i.(iliacul
este un arbust cu flori, deloc pretentios si foarte apreciat in gradina pentru florile sale minunat de
parfumate.
(iliacul comun sau !0ringa vulgaris este un arbust din familia 5leaceaelor, ce poate
atinge pana la 4 metri inaltime.
)cest arbust originar din )sia este foarte apreciat pentru inflorescentele sale de culoare alba,
"ioleta sau albastra.
1n clasic al gradinilor, liliacul infloreste din mai pana in iunie, oferind un spectacol
imbatator si colorat.
(iliacul, planta care exista in 22 specii diferite, accepta o expunere la soare sau in semi-
umbra si un sol neutru sau calcaros.
)cest arbust rustic este apreciat de gradinari pentru "igoarea si longe"itatea sa, c'iar daca
este sensibil la cate"a boli, precum bacterio!a liliacului (pete negre, oidium (un tip de mucegai
si este atacat de fluturele liliacului, care isi depune lar"ele pe frun!ele sale, iar acestea le
mananca.
-ngrijirea presupune taierea liliacului dupa inflorire, reducand la jumatate tijele cu
inflorescente trecute. -arna sau prima"ara de"reme, liliacul se curata bine de toate resturile
(frun!e si flori uscate, se scutura strasnic pentru a fi reintinerit.
Kara, liliacul se poate inmulti prin butasire.
Cea mai buna perioada de plantare a liliacului este prima"ara, in lunile aprilie sau mai.
(iliacul se numara printre cadourile facute de $oliman al ---lea ambasadorilor %uropei
5ccidentale. )sa arbustul recunoscut pentru parfumul florilor sale a prins radacini si in "estul
22
batranului continent, acolo unde s-au obtinut noi "arietati. Putini stiu ca florile, dar si frun!ele
liliacului au si proprietati terapeutice, fiind tonice, astringente si re"ulsi"e.
,run!ele de liliac, fierte in lapte dulce, curata tenul de pete. ,lorile de liliac, stri"ite si
inmuiate in apa calda, calmea!a tenul inrosit, il in"iorea!a si-i confera suplete.
)pa din flori de liliac se obtine umpland o sticla, pe jumatate, cu flori, peste care se
adauga alcool, pana la un litru. $ticla se astupa bine si se lasa la intuneric 2-# saptamani dupa
care se filtrea!a si peste lic'idul obtinut se toarna apa distilata, in proportie de 1.2. )mestecul
obtinut se foloseste sub forma de comprese pentru ten ori pentru piele, in igiena generala.
-mpotri"a durerilor reumatismale se face un unguent din 40 de grame de flori de liliac, puse la
macerat intr-un litru de ulei, pentru doua saptamani, intr-un loc intunecos si cald. Aonele
dureroase se ung cu acest amestec, de cate"a ori pe !i, masandu-se usor.
,run!ele de liliac alb pot fi folosite ca remediu impotri"a arsurilor de tot felul. $e culeg
frun!e de liliac si se fierb, pana ce apa se innegreste. $e lasa fiertura la racit si, cand este calda,
se scot frun!ele si se aplica pe locul afectat de arsura. $e fixea!a cu pansament sau o fasie de
pan!a curata si se tin 24 de ore, timp in care pansamentul nu trebuie lasat sa se usuce pentru ca
rana sa nu se agra"e!e.

23
Pansamentul se ume!este tot timpul cu apa in care s-au fiert frun!ele. +upa 24 de ore, se
scoate pansamentul si, odata cu frun!ele, se ridica si primul strat de impuritati de pe arsura,
lasand locul curat si sterili!at.
+upa gra"itate, procedeul se repeta mai multe !ile la rand, conditia esentiala fiind ca
frun!ele sa fie sc'imbate la 24 de ore si pansamentul sa fie ume!it tot timpul. +upa
acest tratament, pielea "a ramane sanatoasa si curata, elastica si catifelata, fara urme de arsura.
:. +agnolia ! +agnolia soulangiana"
,amilie. ;agnoliaceae
)spect. arbust cu coroana rotunda
%xpunere. plin soare, partial umbra
$ol. umed, usor drenabil
Ingri$ire si cultivare
-ngrijirea magnoliei este realti" simpla. 5data ce pomul a prins radacini in locul in care a
fost plantat, nu mai are ne"oie decat de ingrijiri minime. 1na din c'eile succesului cand "ine
"orba de magnolie, este sa lasati pomul sa creasca la maxim, c'iar daca acest lucru inseamna ca
"a face multa umbra in jurul lui. ;agnoliei nu ii place sa fie transplantata si nici deranjata, de
aceea este bine sa lasati o !ona de cel mult 2 metri in jurul ei (in ca!ul speciilor care ating
dimensiuni foarte mari.
24
'umpararea magnoliei
)rbustii care se gasesc de "an!are in maga!ine sunt de obicei in "arsta de 2 ani sau c'iar
mai mult, cu radacinile infasurate in pamant cu talas si apoi in folie de plastic. +aca arbustul e
mai batran, atunci pe ramuri se pot obser"a muguri, semn ca magnolia "a inflori c'iar in acelasi
an. +aca radacinile sunt 7in"elite7 in pamant, atunci ele se "or prinde mult mai repede si nu se
"or usca. &1 cumparati arbusti ai caror radacini sunt libere.
Plantare
Cel mai bun moment de plantarea a magnoliei este prima"ara de"reme, inainte ca primele
frun!e sa apara. (ocul ales trebuie sa fie destul de mare, un cerc cu diametrul de #,2 m.
2?
;agnolia se de!"olta cel mai bine in plin soare, dar infloreste fara nici o problema si
daca se afla la umbra partiala data de copacii din jur> totusi, magnoliile care sunt plantate in
umbra au ramificatii putine si fira"e si flori putine. (ocul in care urmea!a sa plantati magnolia
trebuie sa fie protejat de "ant.
Pamantul trebuie sa fie usor drenabil, lutos, dar bogat in materii organice, compost sau
ingrasamant de frun!e. Plantarea magnoliei se face numai cand arbustul este in stadiul de repaus
pentru a reduce riscul de a se ofili.
+upa ce ati ales locul potri"it, sapati o groapa in care sa ase!ati arbustul. )ceasta trebuie
sa fie destul de mare incat g'emul de radacini sa stea lejer. -n ceea ce pri"este adancimea, este
recomandabil (acelasi lucru se aplica oricarui pom sa nu 7ingropati7 arbustul, ci sa il ase!ati la o
adancime egala cu cea care este indicata pe tulpina, adica cea la care a fost plantat in sera.
;agnolia este un arbust cu radacini care isi aduna substantele 'ranitoare din stratul de
pamant de la suprafata, asa ca plantarea prea adanca nu o "a face o planta prea fericita.
+upa ce ase!ati copacul, inlaturati sarma sau folia de plastic din jurul radacinilor.
1mpleti groapa cu turba, balegar descompus sau ingrasamant de frun!e. *asati bine acest
amestec de pamant in jurul radacinii si formati un sant in jurul tulpinii, in care sa turnati apa.
)rbustii nou plantati trebuie legati de un bat, care se "a inlatura dupa 1 an. +upa plantare
udati bine. +e asemenea, o substanta fertili!atoare ec'ilibrata "a da magnoliei un incaput bun.
&u uitati ca irigarea corespun!atoare in primul se!on de de!"oltarea este foarte importanta.
%"itati sa deranjati radacinile magnoliei atunci cand sapati sau ingrijiti plantele din jurul
ei, pentru ca acest lucru poate stopa procesul de crestere al arbustului si uneori poate fi fatal.
Acoperirea cu paie
+upa plantarea magnoliei, acoperiti pamantul de sub ramuri cu talas, bucati maruntite de
scoarta de copac, frun!e uscate siCsau ace de pin. $tratul trebuie sa fie cam de 4 cm si trebuie
inlocuit periodic.
)cest strat protector ajuta la mentinerea umiditatii la suprafata pamantului, !ona in care
radacinile magnoliei sunt acti"e. +e asemenea, nu lasa sa creasca buruieni si, pe masura ce se
descompune, eliberea!a in sol substante nutriti"e.
#0
)"eti grija daca udati !ona dun jurul magnoliei cu furtunul sau folositi alte unelte de
gradinarit, pentru ca puteti rani radacinile.
#darea
-n general, apa pro"enita de la ploi este suficienta pentru arbustii care au si stratul
protector de care am "orbit mai sus. -n !onele mai uscate, unde ploua rar, radacinile trebuie udate
saptamanal, dar cu mare grija, ca sa nu le innecati, in ca!ul in care pamantul nu este usor
drenabil.
1ertilizarea
+aca magnolia a fost plantata in pamant re!onabil de fertil, a carui calitate este din cand
in cand imbunatatita cu materii organice, atunci arbustul are rareori ne"oie sa fie tratat cu
substante fertili!atoare.
Taierea arbustului
&u este o operatie necesara, desi se poate reali!a pentru a reduce dimensiunea coroanei.
-n urma taierilor se inlatura lemnul pe care apar florile, astfel ca acel se!on "a fi oarecum
compromis. Cel mai bun moment pentru taierea magnoliei este la sfarsitul prima"erii, dupa ce a
inflorit, pentru ca ranile pro"ocate la taiere sa aiba timp sa se "indece in perioada de "egetatie.
Inmultire
;agnolia se inmulteste in doua moduri. prin seminte sau prin tesut "egetal, adica butasi
sau lastari noi.
Prin inmultirea prin tesut "egetal se obtine o noua planta identica din punct de "edere
genetic cu planta-mama. -n acest ca!, noua planta poarta mai departe acelasi nume ca originalul
din care s-a obtinut scionul (materialul folosit pentru inmultire.
-nmultirea prin seminte este mai des folosita de culti"atori, pentru ca prin aceasta metoda
se de!"olta nou 'ibri!i, unii din care pot fi imbunatatiri ale unor soiuri reali!ate prin 7clonare7
(inmultire pe cale "egetati"a, in semsul ca ar a"ea caracteristici noi.
#1
(oli si daunatori
;agnolia sufera rareori de pe urma atacului insectelor sau bolilor. %xista, totusi, un mic
numar de boli care apar la magnolie si care "or fi enumerate mai jos.
Cancerul european - nu este fatal pentru magnolie, dar desfigurea!a arbustul. (emnul atins se
taie si se arde.
5filirea - ing'etul poate duce la ofilirea partilor de la "arf a ramurilor. Cresterile care au
loc la sfarsitul se!onului sunt mai ales sensibile. :amurile uscate se taie pana la lemnul sanatos.
1scarea trunc'iului - ciuperca care cau!ea!a aceasta boala patrunde in trunc'iul
magnoliei prin diferitele rani de pe suprafata acestuia (de exemplu, taieturi, parti lo"ite, etc..
+aca arbustii atacati au mai multe tulpini, taiati-le pe cele bolna"e si lasati-le pe cele
tinere si sanatoase sa le ia locul. 5ricum, partile putre!ite din trunc'i trebuie inlaturate. *aietura
trebuie indreptata in afara, pentru ca apa de ploaie sa se poata scurge.
/oala alba - apare uneori pe frun!ele magnoliei, dar numai la unele "arietati. ,run!ele
infectate par pudrate, acoperite de un strat fin de praf, albicios, asemanator bumbacului.
Puricii frun!elor - insectele adulte sunt de culoare maroniu-inc'is, de 4 mm lungime. +e
obicei traiesc in colonii, pe ramurile tinere, in apropierea solului. 5uale eclo!ea!a i august -
septembrie, iar puii sunt de culoare maro-desc'is. -ernea!a in scoarta magnoliei. Puricii sug se"a
din frun!e, lasand in urma lor un lic'id lipicios> la scurt timp pe frun!e apare un mucegai gri sau
negricios care cuprinde intreaga frun!a.
0andacii japone!i - magnolia grandiflora si alte specii care infloresc "ara atrag in general
acesti gandaci. )dultii au culori stralucitoare, "erde-metalic si aripi de culoarea cuprului. )u in
#2
jur de 1,# cm lungime, ataca magnolia in iunie - iulie si se 'ranesc cu petale si stamine.
;arginile petalelor de"in franjurate, iar florile capata o culoare maronie si se curbea!a.
. 0uia !0huja occidentalis"
*uia este un tip de conifer folosit in special ca bariera de !gomot sau gard natural care ofera
multa intimitate datorita foliajului dens. *uia creste foarte repede, in jur de 1-2 metri pe an.
$ubtire si conic ca forma, tuia este un arbust foarte usor de crescut. %ste foarte re!istent si se
de!"olta fara probleme in majoritatea tipurilor de sol.
Creste foarte bine in orice climat si este foarte rar afectat de insecte. 5data ce a
crescut, tuia are ne"oie de ingrijire minima, iar la cati"a ani trebuie sa fie tuns.
'um sa plantezi tuia
*uia este un copac inalt, care necesita putina planificare inainte de a fi plantat. -nainte de
a planta tuia, este indicat sa masori spatiul unde "rei sa il plante!i. -n primul rand ai ne"oie de
lungimea spatiului pentru a estima numarul de copaci pe care trebuie sa ii plante!i.
*uia este un copac care se de!"olta rapid in primii ani de "iata. 1n copac matur ajunge la
inaltimea de 14 - 1? metri, in #0 de ani. Plantat in sir, tuia formea!a un gard natural dens, care se
formea!a rapid. Cu cat "ei planta tuia mai des, cu atat "ei obtine un gard "iu mai dens. +e sine
statator, repre!inta un punct de atractie in orice gradina.
##
)tunci cand plante!i tuia trebuie sa sapi o groapa de doua ori mai larga decat radacinile.
-nainte de a planta tuia, inmoaie radacinile in apa. -n acest fel "ei e"ita ruperea radacinilor, care
trebuie sa fie flexibile.
Plantea!a apoi tuia si acopera cu un amestec de compost si pamant dupa care u!i planta
imediat. +upa plantare, este indicat sa u!i tuia permanent, astfel incat pamantul sa se mentina
umed.
'um ai gri$a de tuia
*uia este un copac usor de intretinut, care se de!"oltara fara probleme in orice tip de sol.
&ecesita insa putina atentie, pentru a-si mentine "igoarea si frumusetea. -n primul rand, are
ne"oie de mulcire. 1n strat de cati"a centimetri de mulci ajuta la retinerea ume!elii si protejea!a
radacinile copacului in se!onul rece.
*uia are ne"oie de apa la fiecare doua !ile, in se!onul cald. Cu un furtun, uda tuia timp de
20 de secunde. -n primele doua saptamani de la plantare, tuia are ne"oie !ilnic de apa. +upa cele
doua saptamani, poti uda copacul la fiecare trei !ile.
+upa prima luna de la plantare, daca nu este foarte cald afara, este indicat sa u!i tuia de
doua ori pe saptamana. +upa sase luni de la plantare, tuia se "a inradacina frumos si nu "a mai
a"ea ne"oie de apa in plus.
*uia nu are ne"oie de fertili!are decat daca toata gradina ta are probleme si trebuie
fertili!ata in mod regulat.
+e asemenea, periodic, tuia trebuie rete!at de la "arfuri, pentru a stimula cresterea si
#4
pentru a-si de!"olta foliajul frumos si bogat. +aca plante!i tuia cu scopul de a forma gard "iu,
este foarte important sa il tun!i in fiecare an, la inceputul se!onului cald.
#. Colchicum ; $randusa de toamna
Colc'icum este un gen cu circa 25 specii rustice cu bulbi Hi se"E toxicE, originare din
%uropa, )sia Hi )frica. +intre acestea, cea mai cunoscutE este specia Colc'icum autumnale (. 9
brInduHE de toamnE.
)ceasta planta din familia (iliaceae ,este cunoscuta din antic'itate cand se foloseau
radacina si semintele pentru di"erse tincturi ce se utili!au in medicina traditionala, era
recomandat in tratarea reumatismului, pentru guta. ,rec"ent actiunea sa poate fi noci"a, in
special asupra stomacului si a intestinelor iar in do!e mari poate produce pierderea cunostintei.
-ubitorii de gradina di"ersa, spontana, gradina rustica, trebuie sa culti"e si Colc'icum, mai ales
ca sunt destul de rare, nu gasesti sa cumperi bulbi pe piata, cel putin la noi in tara nu am "a!ut.
$e poate culti"a pe langa frontiere, in apropierea arborilor mai inalti, pe langa stancarii,
posibilitatile sunt multiple.Poate fi culti"ata in g'i"ece cu pamant nu foarte pretentios la interior
langa o fereastra, de!"olta repede pana la 20- #0 de flori.
CreHte spontan Hi Dn poienile Dnalte Hi umede din Gara noastrE. Planta formea!E Dn sol un bulb
#5
tunicat, o"al din care pornesc frun!e linear9lanceolate, "er!i, Dnguste Hi una sau mai multe tije
florale lungi de 15920 cm, ce poartE Dn "Irf florile. )cestea sunt solitare, simple sau duble, Dn
formE de pIlnie, colorate Dn ro!, liliac'iu sau alb. Jnflorirea are loc la sfIrHitul "erii 9 toamna, din
august pInE Dn octombrie, dupE uscarea frun!elor. PreferE solurile mijlocii, bogate Dn 'umus,
potri"it de umede, Dnsorite sau semiumbrite. $unt geofite rustice, cu repausul "ara.

Inmultire
/rIndu a se DnmulGe te exclusi" prin separarea bulbilor, "ara dupE uscarea frun!elor,
odatE la #94 ani. :eplantarea bulbilor la locul de decor se face imediat dupE scoatere, mai ales la
speciile care Dnfloresc toamna. +istanGele de plantare sunt de 15920 cm iar adIncimea de plantare
de 10 cm, foarte importanta este plantarea la adancime mare. $unt plante puGin pretenGioase, care
se mulGumesc cu lucrEri minime de Dngrijire 9 afInarea solului, distrugerea buruienilor, udatul la
ne"oie.$unt si soiuri cu inflorire prima"ara.
)mintim cate"a soiuri si 'ibri!i de Colc'icum. Colc'icum <ungaricumLKelebit $tarM, originar
din Croatia, de culoare ro! palid, Colc'icum Nesselringii, cu flori gratioase albe , dungate de linii
mo", Colc'icum speciosum , flori mari, Colc'icum autumnale L&anc8 (indsa8M,Colc'icum
b8!antinum, un 'ibrid steril ce poate fi gasit in gradinile "ec'i, este deri"at din Colc'icum
cilicicum, Colc'icum O agrippinumeste un 'ibrid de Colc'icum "ariegatumcu alte specii,
poate Colc'icum autumnale , Colc'icum autumnaleLPleniflorum L%ste un soi cu flori duble,
ro!. Colc'icum autumnaleL)lboplenum L, soi cu flori duble albe, Colc'icum ba8topiorum care
"ine din *urcia, Colc'icum "ariegatum din sudul i sud-"estul *urciei si din 0recia, Colc'icum
umbrosum 9 %ste o specie mica din *urcia i :omInia, cu flori albe sau ro! pal, care infloreste
fara frun!e.Colc'icum tenorii 9 %ste un soi ce il intalnim in flora spontana din -talia, Colc'icum
speciosum L)lbumM )re flori mari, de un alb pur.
).%hodanthe manglesii
#2

$peciile floricole nemuritoare pre!intE bracteele sau inflorescenGele Dn totalitatea lor
persistente, fiind decorati"e atIt Dn stare proaspEtE cIt Hi ca material "egetal uscat. +in acest
moti" ele mai sunt denumite imortele sau flori de paie. -mortelele sunt utili!ate atIt Dn decorul
parcurilor Hi grEdinilor Dn timpul se!onului cald cIt Hi ca flori tEiate uscate, Dn diferite tipuri de
aranjamente florale. Ca orice specie anualE, imortelele se DnmulGesc prin seminGe, DnfiinGarea
culturilor fEcIndu-se DnsE numai prin plantarea de rEsaduri produse Dn spaGii DncEl!ite (sere,
solarii, rEsadniGe dupE te'nologia specificE plantelor anuale> epoca optimE de Dnfiin are a
culturilor de imortele este Dn a doua jumEtate a lunii mai, dupE trecerea pericolului brumelor i
Dng'e urilor tIr!ii.
1amilia 'ompositae
Plante frumoase, cu infloriri bogate si de lunga durata, din luna iulie pana in luna septembrie,
sunt originare din )ustralia.-n cultura este raspandita specia :'odant'e ;anglesii
atrosanguinea , are o inaltime de circa 20 de cm, cu flori in"olte, albe, ro!ii, rosii si liliac'ii. $e
mai intalneste o specie de :'odant'e ;anglesii maculata cu flori ro!, si cu mijlocul de o nuanta
mai inc'isa. $e seamana in rasadnite reci, la sfarsitul lunii aprilie, rasadul se repica in ladita si se
plantea!a in camp in luna iunie.-n regiunile sudice se seamana direct in camp. &ecesita terenuri
expuse la soare. ,ata de sol :'odant'e este putin pretentios, are ne"oie totusi de soluri usoare
$e intrebuintea!a pentru buc'ete si coroane uscate. ,lorile se taie atunci cand sunt pe
#3
jumatate desfacute.
-mortelele sunt deosebit de apreciate ca flori tEiate uscate, gra ie caracterului persistent
ale bracteelor i inflorescen elor. %le sunt DntIlnite DnsE i Dn decorul esti"al al parcurilor i
grEdinilor. $unt specii termofile i iubitoare de luminE> au ne"oie de soluri mijlocii, fertile, bine
drenate, cu umiditate moderatE la Dnceput Hi mai scE!utE Dn partea a doua a "erii. +in punct de
"edere te'nologic imortelele sunt tratate ca specii anuale. Jnfiin area culturilor se face numai prin
plantarea de rEsaduri, spre sfIr itul lunii mai, dupE trecerea pericolului brumelor i Dng'e urilor
tIr!ii. Pentru a le putea usca ele se taie pe timp de soare, cand sunt complet desfacute, se leaga,
si se usuca la umbra sub un acoperis.

*. 4omphrena glo(osa
$peciile floricole nemuritoare pre!intE bracteele sau inflorescenGele Dn totalitatea lor
persistente, fiind decorati"e atIt Dn stare proaspEtE cIt Hi ca material "egetal uscat. +in acest
moti" ele mai sunt denumite imortele sau flori de paie. -mortelele sunt utili!ate atIt Dn decorul
parcurilor Hi grEdinilor Dn timpul se!onului cald cIt Hi ca flori tEiate uscate, Dn diferite tipuri de
aranjamente florale. 0enul 0omp'rena reuneHte circa ?0 specii originare din )merica tropicalE,
)ustralia, )frica Hi )sia, cea mai cunoscutE fiind specia 0omp'rena globosa (. 9 gomfrena,
#4
bumbiHori, bumbuscuGe.
Planta este puternic ramificatE de la ba!E, atingInd o DnElGime de #0940 cm. :amificaGiile sunt
repente la ba!E Hi erecte spre "Irf, acoperite cu periHori. ,run!ele sunt amplexicaule, obo"ate sau
o"at9lanceolate, cu marginile Dntregi Hi colorate Dn "erde9"iolaceu. ,lorile sunt lipsite de corolE,
aceasta fiind DnlocuitE de bractei pergamentoase persistente, foarte "ariat Hi "iu colorate, reunite
Dn capitule globuloase sau o"oide, grupate cIte 29# Dn "Irful ramificaGiilor. Jnflorirea are loc din
iulie pInE toamna tIr!iu. )mbele specii cresc Hi Dnfloresc frumos pe soluri nisipoase, nu prea
bogate Dn elemente fertili!ante, permeabile, Dnsorite, ferite de curenGii de aer Hi cu umiditate
moderatE.
"nmul2ire.
JnfiinGarea culturii se reali!ea!E prin plantarea derEsaduri produse Dn sere, solarii sau
rEsadniGe, Dn luna martie. *emperatura optimE pentru germinaGia seminGelor este 14 PC, plantele
rEsar Dn 12914 !ile de la semEnat. :Esadurile se repicE dupE 29# sEptEmIni de la rEsErire Dn
cuburi nutriti"e, plEci al"eolare sau g'i"ece cu diametrul de 294 cm. Plantarea rEsadurilor la
locul de culturE se face Dn luna mai, la distanGele de 259#0 cm.
#?
'oncluzii
Am ales aceste tipuri de plante si arbori in proiectul de fata deoarece fiecare in parte
reprezinta un element potrivit pentru amena$area unei gradini+ ce poate fi creata in cadrul unei
pensiuni agroturistice sau poate reprezenta orice alt tip de proiect peisagistic.
!pre e*emplu+
Plopul .
este un copac pentru !onele de margine si pentru ecranul de "erdeata in se!onul cald
in anotimpul rece, plopul contribuie la designul gradinii pe "erticala. +esi ramurile
raman fara frun!e iarna, in aceasta perioada se obser"a mai mult ca oricand forma
dreapta, "erticala a plopului.
este apreciat pentru faptul ca este o planta re!istenta, nepretentioasa, cu crestere rapida.
Copacul este foarte re!istent in condiitii neprielnice de mediu, cu poluare, ger, furtuni etc.
/erberis.
5 planta cu frun!ele mereu "er!i, deci intretinerea ei este e"ident mai usoara, cu un
aspect placut ce emana parca mereu sen!atia de prospetime in jur
;alinul.
)re o durata lunga de "iata
%ste apreciat pentru decorul ornamental la care contribuie si pentru efectele sale
terapeutice
,rasinul.
40
DndeplineHte rolul de plantE amelioratoare de sol. +e asemenea, este un foarte bun
absorbant de dioxid de carbon, contribuind la curE area atmosferei.
*eiul.
este recomandat ca si copac ornamental atunci cand se doreste un copac umbros.
,lorile sale sunt utili!ate ca plante medicinale.
-asomie.
aspectul tufei deosebit, florile ei frumoase si parfumate, se poate culti"a ca piesa centrala
in decorul gradinii sau ca gard de protectie si ecranare a !onelor culti"ate din gradina fata
de poluarea din trafic.
1iecare dintre aceste piese peisagistice contribuie in felul ei la crearea unui ambient propice
pentru rela*are+ spatiu curat si armonios de care putem profita pentru propriul rasfat.
41
(ibliografie
///./i3ipedia.org
///.incasa.ro
///.gradina4online.ro
///.gradina.acasa.ro
///.botanistii.ro
///.)orticultorul.ro
///.fabricadeplante.ro
42
4#