Sunteți pe pagina 1din 13

TEMA NR.

1
In urma aplicarii unui test care a masurat nivelul de emotivitate inaintea unui examen, subiectii
au obtinut rezultatele de mai jos.
Realizati etalonul in decile, respectiv cvartile,si precizati in care decil si respectiv cvartil se
gaseste un subiect care a obtinut nota 20,44.
Valori Frecventa Procent
Procent
valid
Frecventa
cumulata
ecile !vartile
",#" " $," $,% $,%
2,02 " $," $,% &
2,$0 " $," $,% "0,% "
$,#0 2 ',$ &,$ "&,(
4,0% " $," $,% 2",$ 2
&,2% " $," $,% 24,( )"
#,00 " $," $,% 2(,$
#,4% " $," $,% $",( $
"0,0" " $," $,% $%,$
"0,#( " $," $,% $(,(
"2,"" " $," $,% 42,$ 4
"$,$2 " $," $,% 4%,(
"4,%0 " $," $,% 4#,$
"4,#0 " $," $,% %2,( % )2
"',00 2 ',$ &,$ '0," '
"',&& " $," $,% '$,'
"&,(" " $," $,% '&,"
"&,#% " $," $,% &0,' &
"#,"% " $," $,% &4,"
20,44 " $," $,% &&,' )$
2",'( " $," $,% ("," (
22,02 " $," $,% (4,'
2$,"4 " $," $,% ((,"
2$,'% " $," $,% #",' #
24,%4 " $," $,% #%,"
2&,$$ " $," $,% #(,'
*** 4 "$
miss
ing
+otal
,talonul in cvartile-
min )" )2 )$ max
&,2% "4,#0 20,44
)" reprezinta o valoare .ata de care 2%/ dintre valori sunt mai mici si &%/ dintre valori sunt mai mari
1
)2 reprezinta o valoare .ata de care %0/ dintre valori sunt mai mici si %0/ dintre valori sunt mai mari
)$ reprezinta o valoare .ata de care &%/ dintre valori sunt mai mici si 2%/ dintre valori sunt mai mari
Rang I - min * &,2%
Rang II - &,2' * "4,#0
Rang III - "4,#" * 20,44
Rang IV - 20,4% * max
01 20,44 .ace parte din rang III ,deci are un nivel inalt de emotivitate inaintea examenului.
,talonul in decile -
min " 2 $ 4 % ' & ( # max
2,$0 4,0% #,4% "2,"" "4,#0 "' "&,#% 2",'( 2$,'%
I II III IV V VI VII VIII I0 0
" reprezinta o valoare .ata de care "0/ dintre valori sunt mai mici si #0/ dintre valori sunt mai mari
2 reprezinta o valoare .ata de care 20/ dintre valori sunt mai mici si (0/ dintre valori sunt mai mari
$ reprezinta o valoare .ata de care $0/ dintre valori sunt mai mici si &0/ dintre valori sunt mai mari
***** * * *
# reprezinta o valoare .ata de care #0/ dintre valori sunt mai mici si "0/ dintre valori sunt mai mari
,talonul in decile-
Rang I - min * 2,$0
Rang II- 2,$" * 4,0%
Rang III- 4,0' * #,4%
Rang IV- #,4' * "2,""
Rang V- "2,"2 * "4,#0
Rang VI- "4,#" * "',00
Rang VII- "',0" * "&,#%
Rang VIII- "&,#' * 2",'(
Rang I0- 2",'& * 2$,'%
Rang 0- 2$,'' * max
0120,44 .ace parte din rangul VIII .
TEMA NR.2 ( TEMA NR.2 manual )
2n grup de subiecti care au .ost examinati .olosindu*se un test care masoara nivelul de umor, a
obtinut urmatoarele rezultate, 3 1 &,% si 4 1 $,2%
+rans.ormati in note 5 scorurile brute 2,2% si "%,% si evaluati subiectii care au obtinut aceste
scoruri.
061 &,% 5" 1 0" * 06 7 4 1 2,2% 8 &,% 7 $,2% 1 * ",'"
4 1 $,2% 52 1 02 * 06 7 4 1 "%,% 8 &,% 7 $,2% 1 2,4'
0" 1 2,2%
02 1 "%,%
4ubiectul " are un scor mai slab decat subiectul 2.
4ubiectul " are ",'" abateri standard de la medie, in sens negativ, spre scoruri slabe, .iind un
scor negativ, iar subiectul 2 are 2,4' abateri standard de la medie in sens pozitiv, spre scoruri bune,
2
.iind un scor pozitiv.
TEMA NR.3
In urma aplicarii unui test de rationament s*au obtinut urmatoarele rezultate- media 061 "0
si varianta 491 4.
Realizati etalonul pentru % si & intervale egale si precizati unde se a.la subiectul care a obtinut
scorul "$.
!alculam abaterea standard- 41 491 4 4 1 2
4cala ordinala pentru % intervale egale, unde distributia este normala, utilizand media si abaterea
standard -
min *$472 *472 412 472 $472 max
& # 061"0 "" "$
I II III IV V
Pentru % clase, intervale egale - I - min : & scor .oarte mic
II - &," : # scor mic
III - #," : "" scor mediu
IV - ""," : "$ scor mare
V - "$," : max scor .oarte mare
Pentru etalonul de % clase, subiectul care a obtinut nota "$ se a.la in clasa a IV, cea a scorurilor mari.
Pentru & clase, intervale egale -
min *%472 *$472 *472 412 472 $472 %472 max
% & # 061"0 "" "$ "%
I II III IV V VI VII
,talonul pentru & clase- I - min : % scor . .oarte mic
II - %," : & scor .oarte mic
III - &," : # scor mic
IV - #," : "" scor mediu
V - ""," : "$ scor mare
VI - "$," : "% scor .oarte mare
VII - "%," : max scor . .oarte mare
Pentru etalonul de & clase, subiectul care a obtinut nota "$ se a.la in clasa a V*a, cea a scorurilor mari.
TEMA NR.4
In urma aplicarii unui test de deductie s*au obtinut urmatoarele rezultate- media 061 (,&( si
3
abaterea standard 41 2,"#
Realizati etalonul in note 5 cu % clase egale si precizati in ce clasa se gaseste subiectul cu scorul (.
Pentru distributia in note 5, media este zero si abaterea standard este unu.
min ",% *0,% 0 0,% ",% max
-$572 *572 06 572 $572
I II III IV V
,talonul in note 5 cu % intervale egale-
!lasa I - min : * ",% scoruri slabe
!lasa II- *",4 : * 0,% scoruri medii spre slabi
!lasa III- * 0,4 : 0,% scoruri medii
!lasa IV- 0,' : ",% scoruri medii spre bune
!lasa V - ",' : max scoruri bune
+rans.ormam nota bruta in note 5 - 5 1 0 * 06 7 4
5 1 ( 8 (,&( 7 2,"# 1 *0,$%
4ubiectul care a obtinut scorul ( se gaseste in clasa aIII*a, clasa notelor 5 medii.
TEMA NR.5
Rezultatele unor subiecti la un test au .ost- (,&,"$, "0, &, "2, #, "0, "",', #, "0, (,#,"2,
"","4,(,"","2,#
a; ,talonati distributia in septile
b; ,talonati distributia in unitati de abatere standard < sigma; in & clase egale.
a;
Valori Frecventa F Procent FR/
Frecventa
cumulata F!/
4eptil
' " 4,&' 4,&'
& 2 #,%2 "4,2( 4"
( $ "4,2( 2(,%' 42
# 4 "#,04 4&,'0 4$
"0 $ "4,2( '",(( 44
"" $ "4,2( &',"' 4%
"2 $ "4,2( #0,44 4'
"$ " 4,&' #%,20
"4 " 4,&' ##,#'
= x 1 20' 2"1>
Frecventa relativa FR/1 F7>x"001"72"x"001 4,&'
******
Frecventa cumulata F!/ 1 4,&' ? #,%2 1 "4,2(
******
4
,talonul de septila -
Pentru a realiza o septila impartim toata distributia in sapte parti egale, vom avea ' intercuantile
si & cuantile numite septile.
4" reprezinta o valoare .ata de care "4,2(/ dintre valori sunt mai mici iar &%,&2/ dintre valori sunt
mai mari
42 reprezinta o valoare .ata de care 2(, %'/ dintre valori sunt mai mici iar &",44/ dintre valori sunt
mai mari
4$ reprezinta o valoare .ata de care 42,(4/ dintre valori sunt mai mici iar %&,"'/ dintre valori sunt
mai mari
44 reprezinta o valoare .ata de care %&,"2/ dintre valori sunt mai mici iar 42,((/ dintre valori sunt
mai mari
4% reprezinta o valoare .ata de care &",40/ dintre valori sunt mai mici iar 2(,%(/ dintre valori sunt
mai mari
4' reprezinta o valoare .ata de care (%,&"/ dintre valori sunt mai mici iar "4,2(/ dintre valori sunt
mai mari

min 4" 42 4$ 44 4% 4' max
& ( # "0 "" "2
I II III IV V VI VII
,talonul in septile - rangul I - min : &
rangul II- &," : (
rangul III - (," : #
rangul IV- #," : "0 clasa medie
rangul V- "0," : ""
rangul VI- ""," : "2
rangul VII- "2," : max

b;Pentru a realiza etalonul de & clase sigma, se contruieste distributia prin unitati sigma pe baza mediei
06 si abaterii standard 4.
media 06 1 =x 7 >
varianta 491 =x9 7 > 1 =<0*06;9 7 >
abaterea standard s 1 @649
valori x 1 0 * 06 IxI x9
' * $,( $,( "4,44
& * 2,( 2,( &,(4
& * 2,( 2,( &,(4
( * ",( ",( $,24
( * ",( ",( $,24
( * ",( ",( $,24
# * 0,( 0,( 0,'4
# * 0,( 0,( 0,'4
# * 0,( 0,( 0,'4
# * 0,( 0,( 0,'4
"0 0,2 0,2 0,04
"0 0,2 0,2 0,04
"0 0,2 0,2 0,04
"" ",2 ",2 ",44
"" ",2 ",2 ",44
"" ",2 ",2 ",44
"2 2,2 2,2 4,(4
5
"2 2,2 2,2 4,(4
"2 2,2 2,2 4,(4
"$ $,2 $,2 "0,24
"4 4,2 4,2 "&,'4
=0 1 20' =x9 1 (#,24
x 1 abaterea de la medie x 1 ' 8 #,( 1 * $,( AA.
IxI 1 abaterea absoluta de la medie
3edia 06 1 20' 7 2"1 #,(
Varianta 49 1 (#,24 7 2" 1 4,24
Bbaterea standard 4 1 @64,24 1 2,0'
,talonul in unitati de abatere standard < sigma; in & clase egale.
min *%472 *$472 *472 4 1 2,0' 472 $472 %472 max
4,'% ',&" (,&& 061#,( "0,($ "2,(# "4,#%
I II III IV V VI VII
,talonul -Rang I- min : 4,'%
Rang II- 4,'' : ',&"
Rang III - ',&2 : (,&&
Rang IV - (,&& : "0,($ clasa mediilor
Rang V - "0,(4 : "2,(#
Rang VI - "2,#0 : "4,#%
Rang VII - "4,#' : max
TEMA NR.6
In urma aplicarii unui test de intuitie s*au obtinut - 061 2%, varianta 491 4, iar in urma aplicarii
unui test de .luenta cognitiva s*au obtinut - 061 $0 si varianta 491 #. 4corurile obtinute de catre 2
subiecti sunt urmatoarele-
la testul de intuitie 0"1 2& si 021 $0 iar la testul de .luenta cognitiva 0"1 2( si 021 2%.
+rans.ormati in note z si a.lati media subiectilor pentru ambele atribute masurate.
istributia in note 5 in care media este 0 si abaterea standard este " -
scoruri slabe scoruri bune
*$ *2 *" 0 0,2 0,4% " 2 $
*$4 *24 *4 06 4" 42 4 24 $4
+estul de intuitie - 061 2% si 4914 : abaterea standard 4 1 2
5"intuitie 1 0" * 06 7 4 1 2&* 2% 7 2 1 "
52intuitie 1 02 * 06 7 4 1 $0 * 2% 7 2 1 2,%
+estul de .luenta cognitiva - 061 $0 si 491 # : abaterea standard 4 1 $
6
5".luentacog 1 0" * 06 7 4 1 2( * $0 7 $ 1 * 0,'
52.luenta cog 1 02 * 06 7 4 1 2% * $0 7 $ 1 *",'
media pentru primul subiect 1 5"intuitie ? 5".luentacog 7 2 1 "? < * 0,'; 7 2 1 0,2
media pentru al doilea subiect 1 52 intuitie ? 52.luenta cog 7 2 1 2,% ? < * ",'; 7 2 1 0,4%
3ediile ambilor subiecti sunt pozitive, insa subiectul al doilea are o medie mai buna decat primul
subiect.
<4corurile 5 aduc rezultatelela acelasi sistem de re.erinta;
TEMA NR.7
2n grup de subiecti, in urma unui test de rationament au obtinut urmatoarele rezultate- 3edia
3 1 (,% si abaterea standard 4 1 $,%0.
+rans.ormati in note 5 scorurile brute $,4% si "4,&% si evaluati subiectii care au obtinut aceste
scoruri.
5" 1 0" * 3 7 4 1 $,4% * (,% 7 $,%0 1 * ",44
52 1 02 * 3 7 4 1 "4,&% * (,% 7 $,%0 1 ",&(
scoruri slabe scoruri bune
*$ *2 *",44 *" 0 " ",&( 2 $
4" 06 42
4ubiectul " avut un scor mai slab decat subiectul 2.
4ubiectul " are ",44 abateri standard de la medie, in sens negativ, spre scoruri slabe, si este un
scor negativ, iar subiectul 2 are ",&( abateri standard de la medie, in sens pozitiv, spre scorurile bune,
si este un scor pozitiv.

TEMA NR.8 ( TEMA NR.3 manual )
2n grup de subiecCi a obCinut urmDtoarele rezultate-
Butocontrol- 3"1"#,(, 4"1$,(E
>ivel motivaCional- 321%,#, 421$,$E
4ociabilitate- 3$1"4,(, 4$12,%E
RezistenCD la obosealD- 341"$,4, 4414,$E
Rezultatele obCinute de doi subiecCi la aceste probe sunt-
Butocontrol- 4"12', 421"(E
>ivel motivaCional- 4"124, 4212%E
4ociabilitate- 4"1"0, 421$E
RezistenCD la obosealD- 4"1&, 4212%E
!erinCe-a; Fa care dintre probe a obCinut subiectul " cele mai bune rezultateG
b; Fa care dintre probe a obCinut subiectul 2 cele mai slabe rezultateG
c; RealizaCi ierarHia subiecCilor In .uncCie de notele obCinute de subiecCi la cele 4 probe.
7
51 0 8 3 7 4
a;pentru subiectul " - autocontrol - 5" 1 2' 8 "#,( 7 $,( 1 ",'$
nivel motivational - 5" 1 24 8 %,# 7 $,$ 1 %,4(
sociabilitate - 5" 1 "0 8 "4,( 7 2,% 1 * ",#2
rezistenta la oboseala - 5" 1 & 8 "$,4 7 4,$ 1 * ",4(
subiectul " a obtinut cele mai bune rezultate la nivel motivational
b;pentru subiectul 2 - autocontrol - 52 1 "( 8 "#,( 7 $,( 1 * 0,4&
nivel motivational - 52 1 2% 8 %,# 7 $,$ 1 %,&(
sociabilitate - 52 1 $ 8 "4,( 7 2,% 1 * 4,&2
rezistenta la oboseala - 52 1 2% 8 "$,4 7 4,$ 1 2,'#
subiectul 2 a obtinut cele mai slabe rezultate la testul de sociabilitate
c; media subiectului " la cele 4 probe - 3" 1 ",'$ ? %,4( ? <* ",#2; ? <* ",4( ; 7 4 1 0,#2
media subiectului 2 la cele 4 probe - 32 1 <* 0,4&; ? %,&( ? <* 4,&2; ? 2,'# 7 4 1 0,(2
In .unctie de notele obtinute la cele 4 probe subiectul " are rezultate mai bune decat subiectul 2.
TEMA NR.9
2n grup de subiecti au obtinut urmatoarele rezultate - la testul de stima de sine media 3" 1 "&,
4"1 $,%E la testul de per.ormanta media 32 1 "%, 421 $,(E la testul de stres autoperceput media
3$1 "$,$ si 4$1 4,"E iar la testul de memorie media 341 "4,( si 44 1 $,$.
Rezultatele obtinute de catre doi subiecti la aceste probe sunt - pentru stima de sine 0"1 22, 02
1 "'E pentru per.ormanta 0" 1 "(, 021 2$E pentru stres autoperceput 0" 1 "0, 02 1 %E si pentru testul
de memorie 0" 1 #, 021 2".
!erinte-a; la care dintre probe a obtinut subiectul " cele mai bune rezultateG
b; la care dintre probe a obtinut subiectul 2 cele mai slabe rezultateG
c; realizati ierarHia subiectilor in .unctie de notele obtinute de subiecti la cele 4 probe.
5 1 0 * 3 7 4
a;Pentru subiectul " - testul stima de sine - 5" 1 0" * 3" 7 4" 1 22 * "& 7 $,% 1 ",42
testul de per.ormanta - 5" 1 0" * 32 7 42 1 "( * "% 7 $,( 1 0,&(
testul de stres autoperceput - 5" 1 0" * 3$ 7 4$ 1 "0 * "$,$ 7 4," 1 * 0,(0
testul de memorie - 5" 1 0" * 34 7 44 1 # * "4,( 7 $,$ 1 * ",&%
4ubiectul " a obtinut cele mai bune rezultate la testul de stima de sine.
b;Pentru subiectul 2 - testul de stima de sine - 52 1 02 * 3" 7 4" 1 "' * "& 7 $,% 1 0,2(
testul de per.ormanta - 52 1 02 * 32 7 42 1 2$ * "& 7 $,% 1 ",&"
testul de stres autoperceput - 52 1 02 * 3$ 7 4$ 1 % * "$,$ 7 4," 1 *2,02
testul de memorie - 52 1 02 * 34 7 44 1 2" * "4,( 7 $,$ 1 ",(&
4ubiectul 2 a obtinut cele mai slabe rezultate la testul de stres autoperceput.
c; 3edia subiectului " la cele 4 probe - 3" 1 ",42 ? 0,&( ? <*0,(0;? <*",&%; 7 4 1 * 0, 0(
3edia subiectului 2 la cele 4 probe - 32 1 0,2( ? ",&" ? <*2,02; ? ",(& 7 4 1 0,4'
In .unctie de notele obtinute la cele 4 probe, subiectul 2 are rezultate mai bune decat subiectul ".
TEMA NR.10 ( TEMA NR.4 manual )
8
emonstrati cu ajutorul unui exemplu care este modalitatea de comparare a valorilor di.eritelor
categorii sau a rezultatelor intre aceleasi categorii obtinute in doua cercetari di.erite intr*o scala
nominala.
atele obtinute in aceste doua cercetari sunt codi.icate.
Intr*o scala nominala nu exista relatii de ierarHie.
Fuam ca exemplu cele $ tipuri corporale, descrise de psiHiatrul german ,. JretscHmer - tipul
picnic 1 ", tipul astenic 1 2 si tipul atletic 1 $.
4a presupunem ca doi cercetatori , in investigatii independente, au obtinut urmatoarele rezultate -
+ip corporal >r. 4ubiecti cercetarea " Fr/" >r. 4ubiecti cercetarea 2 Fr/2
" 2% 2#,4" $& $",$%
2 "& 20 2# 24,%&
$ 4$ %0,%( %2 44,0'
Total 85 118
!oloana a doua si a patra reprezinta .recventa absoluta a unei categorii din scala.
!ompararea rezultatelor celor doua cercetari ne conduce la constatarea ca a doua cercetare
prezinta valori mai mari la prima si a treia categorie. Insa aceasta constatare nu are valoare stiinti.ica
deoarece al doilea grup de cercetare este mai numeros si este normal ca .recventele sa .ie mai mari.
Pentru o comparatie relevanta trebuie sa utilizam .recventele relative. Fr/ 1 F7>x"00
Bst.el se compara .recventele relative ale celor doua cercetari, unde masuratorile realizate pe
esantioane de marimi di.erite sunt aduse la un sistem de raportare comun, ceea ce permite comparatii.
2%7(%x"00 1 2#,4" $&7""(x"00 1 $",$%
4$7(%x"00 1 %0,%( 2#7""(x"00 1 24,%&
"&7(%x"00 1 20 %27""(x"00 1 44,0'
!ei mai multi dintre subiectii primului experiment < %0,%(/; au un tip corporal $, tipul atletic, iar cei
mai multi dintre subiectii experimentului al doilea < 44,0';/; au tot tipul coporal $, adica tipul atletic.
Pentru comparare intre cercetari trebuie sa se tina seama de volumul esantionului.
TEMA NR.11
!oe.icientul de .idelitate al unui test este de 0,(.
a; interpretati acest coe.icient
b; calculati , cu o probabilitte de #%/ intre ce limite se situeaza scorurile adevarate ale unui
subiect care a obtinut la test scorul "0, stiind ca abaterea standard are valoarea $.
a; daca rxxK 1 0,( inseamna ca (0/ din varianta scorurilor observate provin din varianta scorilor
adevarate, si 20/ din varianta scorurilor observate provin din varianta scorurilor de eroare.
cu cat r se apropie de " cu atat .ideliatatea este mai mare. in acest caz noi avem o .idelitate a
testului destul de mare.
daca r este mai mare, variatia este mai mica
b; rxxK 1 0,(
4x 1 $
0 1 "0 B 1 G pentru o probabilitate de #%/
9
B 1 scor adevarat
5 1 scorul standard luat de valorile care determina probabilitati exacte.
pentru '(/ 5 1 "
pentru #%/ 5 1 2
pentru ##/ 5 1 $
0 1 B ? , < scorul observat 0 1 scorul adevarat B ? scorul de eroare , ;
0 * 5 x 4, L B L 0 ? 5 x 4,
abaterea standard de estimare 4, 1 40 < abaterea standard observata; x @6"* rxxK < .idelitatea;
4, 1 $ x @6" * 0,( 1 $ x @60,2 1 $ x 0,44 1 ",$2
0 * "x",$2 L B L 0 ? "x",$2
"0 * ",$2 L B L "0 ? ",$2
(,'( L B L "", $2 pentru o probabilitate de '(/
0 * 2x",$2 L B L 0 ? 2x",$2
"0 * 2,'4 L B M "0 ? 2,'4
&,$' L B L "2,'4 pentru o probabilitate de #%/
0 * $x",$2 L B L 0 ? $x",$2
"0 * $,#' L B L "0 ? $,#'
', 04 L B L "$,#' pentru o probabilitate de ##/
TEMA NR.12
In urma aplicarii unui test s*a obtinut un coe.icient de .idelitate rxxK 1 0,''. Bbaterea standard a
scorurilor observate este 2%.
a; Interpretati acest coe.icient rxxK
b; !alculati intre ce limite se poate situa un scor adevarat al subiectilor care au acelasi rezultat
observat de 4%, cu probabilitatea de '(/, #%/ si #(/.
a; aca rxxK 1 0,'' putem spune ca ''/ din variabilitatea sorurilor observate decurge din
varianta adevarata si $'/ din varianta eroare.
b; rxxK 1 0,''
4x 1 2%
0 1 4%
4, 1 G 4, 1 4x x @6" * rxxK 1 2% x @6" * 0,'' 1 2% x @60,$4 1 2% x 0,' 1 "%
0 * 5 x 4, L B L 0 ? 5 x 4,
4% * "% L B L 4% ? "% $0 L B L '0 pentru probabiitatea de '(/
4% * 2 x "% L B L 4% ? 2 x "% "% L B L &% pentru probabilitatea de #%/
4% * $ x "% L B L 4% ? $ x "% 0 L B L #0 pentru probabilitatea de ##/
TEMA NR.13 ( TEMA NR.6 manual )
10
Intre variabilele atractia pentru o anumita pro.esie si realizarea in plan social s*a obtinut un
coe.icient de corelatie rxN 1 0,%2. Interpretati coe.icientul de validitate obtinut.
Predictor - atractia pentru o anumita pro.esie
!riteriu - realizarea in plan social
aca rxN 1 0,%2 : proportia de varianta r9xN 1 0,&2
&2/ din varianta este impartita intre doua variabile
&2/ din varianta criteriului este datorata variatiei testului predictor, atractia pentru o anumita pro.esie.
&2/ din varianta variabilei realizare in plan social poate .i prezisa pe baza scorurilor la testul de
atractie pentru o anumita pro.esie.
&2/ din varianta criteriului poate .i prezisa sau explicata prin varianta scorurilor obtinute la testul
predictor

TEMA NR.14
Intre scorurile subiectilor la un test de memorie si notele lor la examenul de admitere la
.acultate exista o corelatie de 0,&(.
Interpretati coe.icientul de validtate obtinut.
Validitatea este - ". teoretica
2. de continut
$. predictiva * masura in care cu ajutorul unui instrument psiHologic putem
prezice per.ormanta persoanelor intr*o activitate concreta, intre predictor si criteriu. daca avem o buna
corelatie intre ele atunci testul este un bun predictor pentru criteriu.
$. validitate predictiva - coe.icientul de corelatie intre aceste doua teste< testul de memorie si
notele de la examen; rxN 1 0,&( este corelatia intre variabilele notele la examenul de admitere la
.acultate 1 criteriu si testul de memorie 1 predictorul.

!oe.icientul de precizie 1 proportia de varianta r9xN 1 0,'0
'0/ din varianta variabilei notelor la examenul de admitere poate .i prezisa pe baza scorurilor la testul
de memorie.
'0/ din varianta notelor la examen este datorata variatiei scorurilor testului predictor
!ei care au avut un scor ridicat la testul de memorie sunt perceputi ca avand un scor ridicat si la notele
de la examenul de admitere, .ata de cei care prezinta scoruri mici.
TEMA NR.15 ( TEMA NR.7 manual )
2nui grup de subiecCi li s*au aplicat $ scale- deducCie, evaluare argumente Oi evaluare ipoteze.
upD realizarea inventarului statistic de bazD sumar, s*au obCinut urmDtoarele rezultate-
educCie- 3"1(,', 41",#
,valuare argumente- 321(,&, 4212,2
,valuare ipoteze- 3$1#,$, 412,"
oi subiecCi au obCinut urmDtoarele rezultate- educCie- 0"12, 021""
,valuare argumente- 0"1"2, 021&
,valuare ipoteze- 0"1#, 021(
". +rans.ormaCi In note +, stanine Oi note sten rezultatele obCinute de cei doi subiecCi
11
2. Fa care dintre scale a obCinut primul subiect cele mai slabe rezultateG
$. Fa care dintre scale a obCinut primul subiect cele mai bune rezultateG
4. IerarHizaCi subiecCii In .uncCie de rezultatele obCinute la cele trei scale.
". note + 1 %0 ? "0x5 note 4ten 1 %,% ? ",%x5 stanine 1 % ? 2x5
>ote 5 1 0* 3 7 4
Pentru subiectul " - deductie - 5" 1 2 *(,' 7 ",# 1 * $,4&
>ote + 1 %0 ? "0x < * $,4&; 1 "%,2'
>ote 4ten 1 %,% ? ",%x< * $,4&; 1 %,% 8 %,20 1 0,2#
4tanina 1 % ? 2x <* $,4&; 1 * ",#%
evaluare argumente - 5" 1 "2 8 (,& 7 2,2 1 ",%
>ote + 1 %0 ? "0x ",% 1 '%
>ote 4ten 1 %,% ? ",%x",% 1 &,&%
4tanina 1 % ? 2x",% 1 (
evaluare ipoteze - 5" 1 # 8 #,$7 2," 1 * 0,"4
>ote + 1 %0 ? "0x<* 0,"4; 1 4(,%&
>ote 4ten 1 %,% ? ",%x<* 0,"4; 1 %,2#
4tanine 1 % ? 2x<* 0,"4; 1 4,&"
Pentru subiectul 2 - deductie - 52 1 "" 8 (,' 7",# 1 ",2'
>ote + 1 %0 ? "0x",2' 1 '2,'$
>ote 4ten 1 %,% ? ",%x5 1 %,% ? ",%x",2' 1 %,% ? ",#( 1 &,$#
4tanine 1 % ? 2x",2' 1 &,%2
evaluare argumente - 52 1 & 8 (,& 7 2,2 1 * 0,&&
>ote + 1 %0 ? "0x<*0,&&; 1 42,2&
>ote 4ten 1 %,% ? ",%x<*0,&&; 1 4,$4
4tanine 1 % ? 2x<*0,&&; 1 $,4'
,valuare ipoteze - 52 1 ( 8 #,$ 7 2," 1 * 0,'2
>ote + 1 %0 ? "0x<*0,'"; 1 4$,("
>ote 4ten 1 %,% ? ",%x<*0,'"; 1 4,%&
4tanine 1 % ? 2x<*0,'"; 1 $,&'
2. 4ubiectul " a obtinut cele mai slabe rezultate la testul de deductie.
$. 4ubiectul " a obtinut cele mai bune rezultate la testul de evaluare argumente.
4. 3edia pentru subiectul " - 3" 1 5"ded. ? 5"ev.arg. ? 5"ev.ip. 7 $
3" 1 <*$,4&; ? ",% ? <*0,"4; 7 $ 1 * 2,"" 7 $ 1 0,&"
3edia pentru subiectul 2 - 32 1 52ded. ? 52ev.arg. ? 52ev.ip. 7 $
32 1 ",2' ? <*0,&&; ? <*0,'2 ; 7 $ 1 * 0,"$ 7 $ 1 * 0,04
Bmbii subiecti au valori negative, orientate spe scoruri slabe, iar subiectul " are valori mai slabe decat
subiectul 2.
TEMA NR.16
2n test de anxietate are media % si abaterea standard 2. 2n test de sociabilitate are media 4% si
abatera "0. iar un test de inteligenta are media 2" iar abaaterea standard 4. +rei dintre subiectii care au
participat la aceste teste au urmatoarele rezultate - 4ubiectul B a obtinut notele ', $# si "%E subiectul P
a obtinut notele - #, 4#, 2'E iar subiectul ! a obtinut notele $, 44, 22.
!erinte - a; la ce test a obtinut subiectul B cele mai bune rezultateG
b; la ce test a obtinut subiectul P cele mai bune rezultateG
c; la ce test a obtinut subiectul ! cele mai bune rezultateG
d; la ce test s*au obtinut cele mai bune rezultate ca si medie a celor $ subiect
e; ierarHizati subiectii in .uncie de rezultatele obtinute la cele trei teste.
.; trans.ormati in note +, stanine si note sten rezultatele subiectului P la cele $ teste.
12
5 1 0 * 3 7 4
a;pentru subiectul B- testul de anxietate - 5"1 ' * % 7 2 1 0,%
testul de sociabilitate- 52 1 $# * 4% 7 "0 1 *0,'
testul de inteligenta - 5$ 1 "% * 2" 7 4 1 *",%
!ele mai bune rezultate subiectul B le are la testul de anxietate

b; pentru subiectul P - testul de anxietate - 5"1 # * % 7 2 1 2
testul de socabilitate - 52 1 4# * 4% 7 "0 1 0,4
testul de inteligenta - 5$ 1 2' * 2" 7 4 1 ",2%
!ele mai bune rezultate subiectul 2 le are la testul de anxietate

c;pentru subiectul !- testul de anxietate - 5" 1 $ * % 7 2 1 *"
testul de sociabilitate- 52 1 44 * 4% 7 "0 1 * 0,"
testul de inteligenta- 5$ 1 22 * 2" 7 4 1 0,2%
!ele mai bune rezultate subiectul ! le are la testul de inteligenta
d; media notelor celor trei subiecti la .iecare test in parte - 5" ? 5" ? 5" 7 $
la testul de anxietate- media 1 0,% ? 2 ? <*"; 7 $ 1 0,%
la testul de sociabilitate - media 1 <*0,'; ? 0,4 ? <*0,"; 7 $ 1 * 0,"
la testul de inteligenta - media 1 <* ",%; ? ",2% ? 0,2% 7 $ 1 0
!ele mai bune note s*au luat la testul de anxietate..
e; media notelor subiectilor pentru cele trei teste 3 1 5" ? 52 ? 5$ 7 $
pentru subiectul B - media notelor pentru cele trei teste 1 0,% ? < * 0,'; ? < * ",%; 1 * ",'
pentru subiectul P - media 1 2 ? 0,4 ? ",2% 1 $,'%
pentru subiectul ! - media 1 <*"; ? < * 0,"; ? 0,2% 1 * 0,(%
Pentru cele trei teste media cea mai buna este a subiectului P cu $,' apoi se situeaza
subiectul ! cu media *0,(%, iar media cea mai mica este a subiectului B cu *",'
.; subiectul P - trans.ormarea in note + - + 1 %0 ? "0 x 5
pentru testul de anxietate - +" 1 %0 ? "0 x 2 1 %0 ? 20 1 &0
pentru testul de sociabilitate - +2 1 %0 ? "0 x 0,4 1 %0 ? 4 1 %4
pentru testul de intelienta - +$ 1 %0 ? "0 x ",2% 1 %0 ? "2,% 1 '2,%
trans.ormarea in stanine - stanina 1 % ? 2 x 5
pentru testul de anxietate - 4t" 1 % ? 2 x 2 1 #
pentru testul de sociabiitate - 4t2 1 % ? 2 x 0,4 1 % ? 0,( 1 %,(
pentru testul de inteligenta- 4t$ 1 % ? 2x ",2% 1 % ? 2,%0 1 &,%0

trans.ormarea in note sten - 4ten 1 %,% ? ",% x 5
pentru testul de anxietate - 4ten" 1 %,% ? ",% x 2 1 %,% ? $ 1 (,%
pentru testul de sociabilitate- 4ten2 1 %,% ? ",% x 0,4 1 %,% ? 0,'
pentru testul de inteligenta- 4ten$ 1 %,% ? ",% x ",2% 1 %,% ? ",(& 1 &,$&
13