Sunteți pe pagina 1din 19

AUDIT

1. Definii auditul n general i identificai elementele fundamentale ale acestuia.


Prin audit se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei opinii
responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Elementele care definesc auditul:
- examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv profesional ;
- obiectul examinarii orice tip de inform din orice domeniu ;
- scopul este acela de a exprima o opinie asupra examinarii;
- calitatea opiniei trebuie s fie responsabil independent si motivanta;
- examinarea trebuie s se fac dup un criteriu de calitate.

2. Ce este auditul financiar?
Reprezinta un serviciu de certificare financiara privind conformitatea situatiilor financiare cu principiile si
referintele contabile general acceptate, sub toate aspectele sale semnificative. Scopul AF este Acela de a exprima
o opinie rezonabila, obiectiva si independent privind respectarea principiilor contabile general acceptatate,
asigurandu-se totodata de regularitatea activitatii contabile, conforme cu referentialul contabil.

3. Definii auditul statutar i identificai elementele fundamentale ale acestuia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra
situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i
complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta.
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
a) p.c. competent i independent care poate fi pf sau pj;
b) obiectul examinrii l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i
pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil; c) scopul
examinrii: exprimarea unei opinii motivate responsabile si independente ;
d) criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele
(normele) nationale si internationale de audit i contabilitate.

4. Abordri privind metodologia auditului statutar.
a) abordare pe faze si etape didactica si mai teoretica (3 faze si 10 etape) faza initiala = faza cunoasterii
entitatii controlate ; faza controlului propriu zis = faza controlarii interne si a verificarii conturilor ; faza finalizarii
lucrarilor si elaborarea raportului
b) abordare per cicluri de control pp succesiunea principalelor faze si etape ale auditului in cadrul fiecarui
ciclu ; - este mai operationala - are 14 cicluri fiecare ciclu urmand 3 faze successive


5. Faze i etape n executarea unei misiuni de audit de baz.

Toate activitile i lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit statutar asupra situaiilor financiare
ale unei entiti pot fi grupate n trei faze i zece etape care, n succesiunea lor logic i practic, aa cum se pot
identifica n Standardele Internaionale de Audit, se prezint astfel:
Faze Etape
Faza I (iniial) 1.acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit
2.orientarea i planificarea auditului
Faza II (a lucrrilor n teren) 3.evaluarea controlului intern a firmei
4.controlul conturilor
5.examenul situaiilor financiare
Faza III (final/de nchidere a misiunii) 6.evenimente posterioare nchiderii exerciiului
7.utilizarea lucrrilor altor profesioniti
8.alte lucrri necesare nchiderii misiunii
9. raportul de audit
10.documentarea lucrrilor de audit
Faza I consum circa 10% din resursele auditorului, acesta desfurndu-i activitatea n cea mai mare parte la
sediul su.
Faza II consum circa 70% din resursele auditorului, acesta fiind prezent aproape tot timpul la client.
Faza III consum restul de resurse al auditorului (aproximativ 20%).

6. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.
Acceptarea mandatului.
Inainte de a accepta o misiune auditorul trebuie sa aprecieze daca are posibilitatea de a indeplini acea
misiune . Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare
fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si se refera la:
- cunoasterea globala a intreprinderii;
- examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;
- examenul competentei; - contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fisa de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrarilor de audit
Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe
baza de contracte de prestari servicii. ISA 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si
conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o Scrisoare de misiune de audit sau in orice
alt tip de contract adecvat.

7. Orientarea i planificarea auditului.
Aceasta activitate desfasurata de catre auditorul financiar este o etapa importanta in cadrul misiunii sale, deoarece
este etapa care urmeaza dupa ce auditorul a acceptat misiunea de audit financiar contabil. Principalele aspecte
avute in vedere de catre auditor se refera la obtinerea de informatii cu caracter general care sunt utile in procesul
planificarii misiunii de audit financiar contabil.
Concret, etapele orientarii si planificarii unei misiuni de audit financiar contabil sunt urmatoarele:
a) culegerea si prelucrarea de informatii cu caracter general privind activitatea desfasurata de catre intreprindere;
b) identificarea domeniilor semnificative = sisteme si conturi semnificative ;
c) intocmirea planului de audit care cuprinde : determinarea controalelor si intinderea acestora in rap cu pragul de
semnificatie; organizarea lucrarilor de audit a.i. sa fie atins obiectivul de a certifica situatia financiara in mod
rational ;
d) intocmirea programului de lucru al auditului financiar contabil;
e) supervizarea misiunii de catre conducatorul acesteia

8. Planul de misiune: coninut, rol.
Planul de misiune este programul general de munc n care sunt sintetizate toate informaiile obinute pe baza
crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. Este documentul care servete ca instrument de baz
pentru toi intervenanii de-a lungul ntregii misiuni de audit..
Continutul planului de misiune:
I. Prezentarea ntreprinderii: Denumirea, Sediul social, Capital social si actionari, Inregistrare, Scurt istoric,
Consideratii succinte privind obiectul de activitate, piaa, concurena
II. Informatii contabile: Bugete si conturi previzionale, Particularitatile sistemului contabil, Principiile contabile;
permanente; comparabiliti plurianuale
III. Definirea misiunii: Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc. Alti auditori, experti
sau cenzori cu misiuni in intreprindere
IV. Sisteme si domenii semnificative: Prag de semnificatie, Functii si conturi semnificative, Zone de risc
identificate, Controale semnificative pe care ne putem sprijini
V. Orientarea programului de lucru: Aprecierea controlului intern, Lucrri deosebite, Confirmri de obinut
(interne si externe), inventare fizice, Asistenta de specialitate necesar (informatic, fiscalitate etc.), Documente
de obtinut
VI.Echipa si bugetul
VII. Planificarea: Repartizarea lucrrilor, Datele interventiilor pe etape, Lista rapoartelor, scrisorilor de
confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise (cu datele limit).
Rolul planului de misiune: = instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrarile de efectuat,
mijloacele necesare, datele interventiilor in teren, rapoarte si relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile
angajate.

9. Evaluarea controlului intern: coninut, etape.
Continut : Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative in scopul
identificariicontroalelor interne pe care doreste sa se sprijine precum si riscurile de eroare in tratarea datelor si
informatiilor. Obiectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se
poate sprijini pe fiabilitatea controlului intern cu scopul de a limita intinderea sondajelor si a controalelor proprii.
Etape:
- intelegerea si descrierea sistemelor semnificative;
- confirmarea intelegerii sistemului respectiv a procedurilor aplicate de societate ;
- evaluarea riscurilor de eroare;
- verificarea functionarii controlului intern;
- evaluarea preliminara ptr a pune in evidenta pct forte/slabe ale procedurii de control intern ;
- evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.

10. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entiti?
Obiectivele controlului intern sunt
A. protejarea activelor intreprinderii :
1. definirea responsabilitatilor
2. separarea sarcinilor si functiilor
3. descrierea functiilor
4. procedura acordarii imputernicirilor
B. asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile
1. modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor justificative
2. organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii
3. organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia
4. respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile
5. controalele de baza ale activitatii contabile
C. asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii
D. promovarea eficacitatii exploatarii

11. Care sunt elementele de baz ale controlului intern al unei entiti?
Elementele de baza ale sistemului de control intern sunt :
- Existenta unui plan de organizare,cuprinzand :
definirea cat mai precisa a sarcinilor ( fiecare trebuie sa stie ce trebuie sa faca)
definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a carei
autoritate e indiscutabila ;
circulatia informatiilor : circuitele documentelor trebuie sa fie suficient de precise si elaborate pentru a
exclude neglijenta si fantezia.
b) Competenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ales la nivelul directiunii ; deciziile pe care le
iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le duc
c) Existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la :
producerea informatiilor : este recomandata existenta unor instructiuni scrise, sub forma, de exemplu, a
unui manual de proceduri ;
arhivarea informatiilor : memoria unei intreprinderi este un element esential al controlului intern
care,de altfel, conditioneaza toate controalele ulterioare.

12. Explicai importana separrii sarcinilor n organizarea controlului intern al unei entiti.
Trebuie sa se asigure separarea a cel putin 3 functii:
Functia de realizare a obiectivului spcietatii; Protejarea patrimoniului ; Inregistrarea operatiunilor care au loc in
societate si contabilizarea lor.
Separarea sarcinilor este necesar a fi facut astfel nct s permit controlul reciproc al execuiei lor. Este de dorit
s se evite ca una i aceeai persoan s poat comite o eroare sau o inexactitate iregularitate - avnd
posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan
s aib posibilitatea de a o descoperi.
Separarea si delegarea atributiilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care gestioneaza patrimonial
intreprinderii. In acest sens, delegarea atributiilor este necesar sa se faca:
- pentru un numar redus de personae, pentru a nu se dilua raspunderea;
- asigurand specializarea acestor personae imputernicite;
- asigurand independenta persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului;
- asigurand autoritatea celor ce exercita controlul, respective dreptul de a impune luarea anumitor masuri.

13. Definii auditul intern i controlul intern, i relaia dintre acestea.
Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional
efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n
legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii).
Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru
aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor
contabile i de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul
intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe
baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei
entiti.
Controlul intern un sistem de control intern ce cuprinde un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare
de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a
activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea
fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor
financiare.
Controlul intern se al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor si la realizarea lui participa intreg
personalul entitatii respective, iar auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si
modului de aplicare procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente
distinct care fac parte din structura si sistemul de control intern al aceleiasi entitati; el poate fi realizat si de firme
specializate de expertiza contabila.

14. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?
o verificarea conformitii activitilor din entitatea auditat cu politicile, programele i managementul
acestuia, n conformitate cu prevederile legale;
o evaluarea gradului de adecvare i aplicare a controalelor financiare i nefinanciare dispuse i efectuate de
ctre conducerea unitii n scopul creterii eficienei activitii entitii;
o evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaiilor financiare i nefinanciare destinate conducerii
pentru cunoaterea realitii din entitate:
o protejarea elementelor patrimoniale bilaniere i extrabilaniere i identificarea metodelor de prevenire a
fraudelor i pierderilor de orice fel.

15. Planul de audit i programele de lucru: rol, coninut, forme de prezentare.
Planificarea auditului presupune deopotriva elaborarea planului de audit si a programelor detaliate de audit.
Planul de audit reflecta strategia adoptata in vederea efectuarii auditului situatiilor financiare, prin elaborarea
programelor de lucru detaliate, care contin proceduri de audit ce se vor utiliza pentru auditarea diferitelor sectiuni
ale situatiilor financiare. .
Planul de misiune este programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe
bazacarora s poata fi orientata si planificata misiunea de audit. Este documentul care serveste ca instrument de
baza pentrutoti intervenienii de-a lungul intregii misiuni de audit.Redactarea planului de misiune si, pe aceasta
baz, a programului de munc presupune:- alegerea membrilor echipei n functie de experienta i cunostintele lor
in sectorul de activitate al intrep;- repartizarea lucrarilor pe oameni, in timp si in spatiu (subunitati, filiale in ar si
in strainatate etc.);- utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii, de alti auditori externi sau
experti;- coordonarea cu auditorii de la societatile surori i de la societatea-mam;- solicitarea de specialisti pentru
studierea sistemelor i datelor informatizate n orice alte domenii (juridic, fiscal, tehnic etc.);- calendarul
sedintelor AGA si CA;- termenul de depunere a raportului.
IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma si fondul acestuia variind in
functie de taliaintreprinderii, complexitatea auditului, metodologia si tehnologia specific utilizata de auditor; din
planul de misiune nu potlipsi informatii care se refera la: cunoasterea activitatilor intreprinderii, intelegerea
sistemului contabil si de control intern,riscul si pragul de semnificatie, natura calendarului i intinderea
procedurilor de audit si coordonarea, conducerea,supravegherea si revizuirea hcrarilor.Pentru realizarea
prevederilor Planului de misiune, ISA 300 prevede obligatia pentru auditor de a elabora si documenta unProgram
de munc in care sunt definite natura, calendarul si ntinderea procedurilor de audit necesare.
Programul de munc este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misiunea de
audit,care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de munca
poate, de asemenea,s detalieze obiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru
fiecare procedur de auditfolosite.
Pentru elaborarea programului de munc, auditorul va aprecia evaluarea specific a riscurilor inerente si a
riscurilor legatede control, cat si nivelul de asigurare care ar urma sa fie furnizat de controalele substantive
(controalele proprii aleauditorului).

16. Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.
Def. = Elemente probante ntr-o misiune de audit =informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe
care acesta si va fonda opinia. Aceste informatii constau n documente justificative, contabile care stau la baza
situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.
Rol = Elementele probante i permit auditorului s si formeze o opinie asupra situatiilor financiare.
Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou conditii de calitate pentru a putea s stea la baza
fondrii unei opinii: 1.s fie suficiente - Caracterul suficient se stabileste n raport cu numrul de elemente
probante colectate ; 2. s fie juste (adecvate). Caracterul just se aprecieaz n raport cu gradul de adecvare, cu
pertinenta, fiabilitatea lor si pp ca auditorul sa se sprijine pe probe care nu sunt concludente prin ele insele dar
care contribuie la formarea convingerii sale.

17. Tehnica sondajului n audit.
Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr-o mulime,
aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a elementelor probante i extrapolarea rezultatelor obinute asupra
eantionului la ntreaga mas sau mulime. Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul
statistic i sondajul nestatistic.Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli
riguroase privind decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii: A. alegerea naturii
multimii, a masei trebuie sa fie compatibila cu obiectivul urmarit; B. elementele cheie elementele care fie
datorita naturii lor, fie datorita valorii lor, prezinta riscuri si ca atare auditorul poate decide verificarea integral a
acestora; C. alegerea tehnicilor ce este influentata de natura controlului efectuat si recurgerea sau
nerecurgerea la tehnici statistice; D. determinarea taliei esantionului se face in functie de anumiti factori care
difera dupa cum este vorba de sondaje asupra atributiilor sau asupra valorilor; E. selectionarea esantionului
care trebuie sa fie reprezentativ; F. studiul esantionului toate elementele selectionate trebuie sa fie
controlate; G. evaluarea rezultatelor inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului, fiecare anomalie
este examinata pentru a se aprecia daca este reprezentativa, accidentala sau exceptionala; H. concluziile
sondajului concluzia finala este suma concluziilor trase asupra elementelor cheie, asupra anomaliilor
exceptionale asupra restului masei.

18. Tehnica observrii fizice.
Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu aduce dect o parte
din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv; celelalte elemente probante ca;
proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici.


19. Confirmarea extern (direct).
Este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afacere cu intreprinderea verificat s confirme
direct auditorului informaiile privind existena operaiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a
determina condiiile i ntinderea acestei proceduri.

20. Examenul situaiilor financiare.
Examenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea:
- faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare sunt
coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile i reglementrilor n
vigoare i in cont de evenimentele posterioare datei de nchidere;
- faptului c anexele comport toate informaiile de importan semnificativ asupra situaiei patrimoniale,
financiare i rezultatele obinute.
Tehnicile de examinare se bazeaz pe:
- stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financiar i compararea lor cu cele ale exerciiilor precedente i
ale sectorului de activitate;
- comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare, posterioare i previziunile
ntreprinderii sau ale altor ntreprinderi similare;
- compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit i pierdere.
Un obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o imagine fidel
clar i complet:
- poziiei financiare ntreprinderii;
- rezultatelor financiare;
- situaiei financiare.

21. Elementele posterioare nchiderii exerciiului.Ele pot fi :
fapte descoperite pn la data raportului de audit auditorul trebuie sa verifice daca acestea au
influenta semnificativa asupra situatiilor financiare si sa le prezinte in anexele situatiilor financiare
fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare Daca au
incidenta semnificativa auditorul stabileste daca se impun masuri ptr corectarea situatiilor financiare de
catre conducere iar in acest caz auditorul emite un alt raport. Daca se reflecta corect situatiile financiare
auditorul va exprima o opinie cu rezerve.
fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este obligat sa faca vreo
investigatie

22. Rolul i importana dosarului exerciiului.
Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete exerciiul controlat; el
permite asamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez i formularea raportului.

Dosarul exerciiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare i control ale misiunii;
- documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulat fr omisiuni;
- nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori;
justificarea opiniei emise i redactarea raportului

23. Rolul i importana dosarului permanent.
Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat
durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an. Clasarea lor ntr-un dosar separat, dosarul
permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la
altul a elementelor de recunoatere a ntreprinderii.

24. Structura dosarului exerciiului.
Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa. n general se folosete
o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel:
- EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;
- EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte;
- EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare;
- ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control;
- EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive;
- EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;
- EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice;
- EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune;
- EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse;
- EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate;

25. Structura dosarului permanent.
Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea documentelor i consultarea lor.
Fiecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comportnd un sumar al coninutului.
inerea la zi se efectueaz pe sumar, indicnd data introducerii documentului.
Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului
profesional, dup cum urmeaz:
- PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti;
- PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern;
- PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile
precedente;
- PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente;
- PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social;
- PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice;
- PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi;

26. Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.
Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz:
- titlul recomandat sa se foloseasca titlul de Raportul auditorului independent pentru a-l distinge de rapoartele
care pot fi elaborate de alte persoane;
- destinatarul raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de administratie.
- paragraful introductiv cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate;
- responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare raportul trebuie sa precizeze ca cei din conducere sunt
responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare in conformitate cu cadrul general
aplicabil;
- responsabilitatea auditorului raportul trebuie sa precizeze ca responsabilitatea auditorului este sa exprime o
opinie asupra situatiilor financiare;
- paragraful opiniei poate avea urmatoarele forme: opinia fara rezerve (curata); opinia fara reserve, dar cu
paragraph de observatii; opinia cu reserve; imposibilitatea exprimarii unei opinii; opinia defavorabila.
- alte responsabilitati de raportare daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare, acestea trebuie
prezentate intr-o sectiune separata a raportului
- semntura auditorului raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de expertiza contabila insotita de
semnatura auditorului;
- data raportului raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit;
- adresa auditorului raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate birourile auditorului.

27. Opinia defavorabil: motive, mod de prezentare.

Opinia contrar este exprimat de auditor atunci cnd concluzioneaz c n urma obinerii probelor de audit
suficiente i adecvate, situaiile financiare conin denaturri semnificative i omniprezente.

Dezacordurile cu conducerea entitii pot aprea asupra unor aspecte precum rezonana politicilor contabile alese,
modul n care sunt implementate de entitate i de impactul pe care l au asupra situaiilor financiare.
Este regsit n cadrul raportului misiunii de audit paragraful opiniei.
Auditorul are o gam larg de constatri cu impact semnificativ, ns unele din acestea au la baz dezacorduri
grave cu privire la principiile contabile.
O astfel de opinie datorat de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta astfel:
Astfel, cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu
este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile
aferente, pe baza unui amortisment linear i a unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuia s se
ridice la suma de ., pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate
trebuiau s se ridice la . mil. lei, iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei.
Dup prerea noastr, datorit incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile financiare nu dau o
imagine fidel situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, contului de profit i pierdere, pentru
exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare.

28. Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.
Auditorul se afl n situaia imposibilitii exprimrii unei opinii aunci cnd nu poate obine probe suficiente i
adecvate pe baza crora s stabileasc o opinie, i concluzioneaz c denaturrile nedectate, dac exist, ar putea
avea att un impact semnificativ asupra situaiilor financiare, ct i omniprezent.
O astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel:
Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de
clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune. Avnd n vedere importana
faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale.


29. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
Opinia cu rezerve este exprimat n situaia n care auditorul constat c denaturrile sunt semnificative, dar nu
omniprezente pentru situaiile financiare, sau n situaia n care auditorul nu poate s obin probe de audit
suficiente i adecvate ca baz pentru opinia de audit, dar concluzioneaz c denaturrile nedectate, dac exist, ar
putea avea un impact semnificativ asupra situaiilor financiare, dar nu omniprezent.
Aceasta forma a opiniei este exprimata atunci cand : auditorul are indoieli sau nu este de acord cu unul sau mai
multe elemente ale situatiilor financiare care sunt materiale (au importanta semnificativa) dar nu sunt
fundamentale pentru buna intelegere a situatiilor financiare, acestea exprima o opinie calificata sau o opinie cu
rezerve. Opinia se exprima in termeni care indica un rezultat nesatisfacator asupra unor aspecte ale auditului,
specificand clar si prcis elementele cu care auditorul nu este de acord sau pe care le considera indoielnice si care
l-au determinat sa exprime o opinie cu rezerve.
Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel:
Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori ulterior
acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin
alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua
controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la
31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme
cu prevederile legale i statutare.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:
Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast
practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale.
Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje,
trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin,
amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la .
mil. lei.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful
precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200,
ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale
i statutare.

30. Opinia fr rezerve: semnificaie, mod de prezentare.
Acest tip de opinie este exprimat de auditor cand s-a ajuns la concluzia ca:
a) situatiile financiare au fost ntocmite cu respectarea principiilor si politicilor contabile aplicabile si ofera sub
toate aspectele materiale, o imagine fidela si reala asupra operatiilor financiare ale entitatii;
b) situatiile financiare reflecta cu fidelitate pozitia financiara a entitatii auditate. Tranzactiile financiare s-au
efectuat in conformitate cu prevederile si reglementarile legale in vigoare;
c) toate informatiile de importanta semnificativa cu privire la situatiile financiare sunt corect mentionate.
Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod sincer, n toate aspectele lor
semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200 precum i rezultatelor acestor
operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n conformitate cu normele
internaionale (sau naionale) de contabilitate.

31. Opinia fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii: semnificaie, mod de prezentare.

Dac exist anumite observaii sau recomandri pertinente i folositoare utilizatorilor raportului, se vor meniona
ntr-un paragraf distinct, n conformitate cu Standardul Internaional de Audit 706 Paragrafele de observaii i
paragrafele explicative din raportul auditorului independent, care se include n raport imediat dup paragraful n
care este exprimat opinia, subliniind faptul c acestea nu reprezint o rezerv.
Pentru o prezentare mai detaliat a unor aspecte care influeneaz rapoartele financiare, raportul auditorului poate
fi modificat prin adugarea paragrafului explicativ, fr a modifica opinia auditorului. Acest paragraf este plasat
n raport prin expresia privind faptul c opinia este fr meniuni dup paragraful opinie. Adugarea
paragrafului explicativ referitor la principiul continuitii activitii sau la incertitudinea considerabil, de obicei,
este suficient pentru ndeplinirea obligaiilor auditorului privind ntocmirea raportului ce in de aceste aspecte.
ns, n cazuri excepionale, n particular la existena numeroaselor incertitudini ce sunt semnificative pentru
rapoartele financiare, auditorul, n locul adugrii paragrafului explicativ poate alege refuz de exprimare a opiniei.
Auditorul trebuie s examineze necesitatea modificrii raportului auditorului adugnd paragraful explicativ, n
cazul existenei unei incertitudini considerabile (pe lng problema referitoare la principiul continuitii
activitii), soluionarea creia depinde de evenimentele viitoare i care pot influena rapoartele financiare ale
agentului economic. Urmrile incertitudinii depind de evenimentele i aciunile viitoare, care nu se controleaz
nemijlocit de agentul economic, dar care pot influena rapoartele financiare ale acestuia.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:
Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din anex.
Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se
pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune i audierile
preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei
afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea
cheltuielilor care ar putea s rezulte.

32. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.
Raportul de audit trebuie s conin o opinie formulat ntr-un mod clar asupra faptului c situaiile financiare
auditate ofer o imagine fidel a setului de situaii financiare n conformiate cu cerinele statutare.
Tipuri opinie:
1. Opinie nemodificat


2. Opinia modificat se mparte n trei categorii:
rezerve;


Dac situaiile financiare sunt ntocmite conform unui cadru general de prezentare fidel, opinia nemodificat este
exprimat prin expresiile:
aspectele semnificative, ... n conformitate cu cadrul general de raportate
financiar aplicabil; sau
raportate financiar aplicabil
Paragraful aferent opiniei modificate trebuie s aib unul din titlurile: Opinie cu rezerve, Opinie contrar sau
Imposibilitatea exprimrii unei opinii, pentru clarificarea faptului c opinia este modificat.
Acest paragraf trebuie s conin formulrile:
n cazul opiniei cu rezerve:
a. Dac este generat de denaturri semnificative: n opinia auditorului, cu excepia aspectelor prezentate n
paragraful aferent bazei pentru modificare, situaiile financiare au fost ntocmite, sub toate aspectele semnificative
n conformitate cu cadrul general de raportare finaniciar;
b. Daca este generat de imposibilitatea obinerii probelor de audit: ... cu excepia efectelor posibile ale
aspectelor prezentate n paragraful aferent bazei pentru modificare...
l opiniei contrare: situaiile financiare nu au fost ntocmite, sub toate aspectele semnificative n
conformitate cu cadrul general de raportare finaniciar;
ei aspectelor prezentate n paragraful bazei
pentru modificare, auditorul nu a putut obine probe de audit suficiente i adecvate n vederea formulrii unei
opinii i, n conformitate, auditorul nu exprim o opinie asupra situaiilor financiare.

33. Paragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit.
Acest paragraf se refera la natura misiunii respectiv audit al situatiilor financiare sau audit al situatiilor financiare
consolidate. El cuprinde referentialul de audit utilizat ce poate fi standard international de ausit sau standard
national. Deci, raportul auditorului treb sa descrie itinderea lucrarilor de audit indicand ca ele au fost indeplinite
conform s.i.a sau standard national.

34. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.
Paragraful introductiv al raportului de audit trebuie s fac referiri la:
1. Denumirea entitii auditate;
2. Meniunea c au fost auditate situaiile financiare;
3. Situaiile financiare auditate i politicile contabile importante sau noteleexplicative, specificnd titlul fiecrei
situaii financiare, precum i data i perioada acoperite de acestea.

35. Coninutul raportului de audit.
Raportul de audit trebuie s conin:
- relaia contractual de executare a misiunii de audit;
- observaiile reieite din diverse verificri;
- informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege;
- oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut asigurarea c situaiile financiare ofer
o imagine fidel, clar i complet poziiei financiare, performanelor i situaiei financiare generale a
intreprinderii;
- meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar:
- menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea ntreprinderii;
- descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit;
- situaiile care fac s apar incertitudini;
- natura i locul observaiilor n raport.

36. Rolul raportului de audit.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 700 stabilete procedurile i principiile fundamentale i modalitile
lor de aplicare cu privire la forma i coninutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor
rezultate din auditarea situaiilor financiare ale unei entiti (misiunea de baz). Cele mai multe din prevederile
acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise i n cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de baz.
Raportul de audit are un triplu rol:
- instrument de comunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu
publicul, precum i cu acionarii pentru decizii economice;
- instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiilor financiare prezentate de o
entitate;
- instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii auditate.
Rspunderea conducerii entitii auditate se refer la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare.

37. Care sunt normele de referin n auditul situaiilor financiare?
n auditul situatiilor financiare ale unei entitti sunt folosite dou categorii de norme de referint: norme contabile
si norme de audit.

38. Ce sunt i ce rol joac normele de audit?
Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se
refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internaionale de Audit (ISA),
- standarde internationale ptr misiuni de exercitiu limitat
- normele naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu.
Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de criterii de calitate
omogene; Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.

39. Ce sunt i ce rol au normele contabile?
Normele (standarde) contabile sunt standarde , norme stabilite de organismele de reglementare din domeniul
contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz situaiile
financiare. NC stabilesc standardele ce trebuiesc folosite (respectate) ptr situatiile financiare deoarece aceste
situatii financiare sunt destinate sa satisfaca necesitatea de informare a unor diverse categorii de utilizatori
(asociati, actionari, banci). Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din
referinele cum ar fi:
- standarde internaionale de raportare financiar;
- standarde sau norme contabile naionale;
- alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea situaiilor
financiare.
40. Ce este i cum se determin pragul de semnificaie?
Pragul de semnificaie reprezinta nivelul sau mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o
inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a
rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii.
Pragul de semnificatie se determina :La nceputul misiunii, in cursul misiunii, la sfritul misiunii.
La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina
domeniile i sistemele semnificative.
n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile
financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a
eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra
situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul
posibil al erorilor constatate.
La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie
corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac ntreprinderea refuz s le corijeze.

41. Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea.
Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie de audit neadecvata atunci cand situatiile
financiare sunt denaturate in mod semnificativ. Riscul de audit este o functie a riscurilor de denaturare
semnificativa si a riscului de detectare planificat.
Riscul de audit prezinta 2 componente:
- Risc de denaturare semnificativa: risc inerent si risc de control
- Risc de detectare planificat.
RDP=RAA/RI*RC
Sau
RAA=RI*RC*RDP (intotdeauna <5)
Exista o relatie inversa intre RDP si nivelul combinat al RI si RC: RI si RC sunt ridicate => riscul de detectare
acceptat trebuie sa fie scazut pt a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil.
RI este invers proportional cu RDP si direct proportional cu cantitatea de probe.

42. Ce este riscul legat de control?

Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de operaiuni,
izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit i
corectat la momentul oportun prin sistemul contabil i de control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricrui sistem
contabil i decontrol intern.
n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd:
- sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect;-
- sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
Cu cat evaluarea riscului de control este mai redusa cu atat mai multe probe trebuie sa obtina auditorul
pentru a asustine faptul ca sistemele de contabilitate si de control sunt proiectate corespunzator.

43. Ce este riscul inerent?
Riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de operaiuni s contina erori
semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte conturi sau categorii de operaiuni, datorit unui control
intern insuficient. Daca auditorul ajunge la concluzia ca exista probabilitate ridicata ca erorile din din sf sa nu fie
depistate de controale interne inseamna ca el apreciaza un risc inerent ridicat.
Cand evalueaza riscul inerent auditorul va lua in cnsiderare urmatorii factori:
- Rezultatele auditurilor precedente
- Angajamentele initiale, comparative cu rezultatele
- Tranzactii neobisnuite sau complexe
- Rationamentul professional aut in vedere la stabilirea soldurilor conturilor si la inregistrarea tranzactiilor
- Activele care sunt susceptibile la delapidari
- Formarea populatiei si dimensiunea esantionului
- Schimbarile in cadrul conducerii si reputatia acesteia
- Natura activitatii entitatilor
- Natura sistemului de procesare a datelor si gradul de utilizare al tehnicilor modern de comunicare

44. Ce este riscul de nedetectare?
Riscul nedetectat este riscul ca procedurile effectuate de auditor pentru a reduce RA la un nivel acceptabil
de scazut, nu vor fi in masura sa detecteze o denaturare care exista si care ar utea fi semnificativa, fie individual
fie la nivel agreat impreuna cu alte active sau impreuna cu alte denaturari. Este singura component a RA asupra
careia auditorul poate sa intervina deoarece acesta este asociat exclusiv activitatii auditorului.
Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectare nu
poate fi eliminat n totalitate, oricare ar fi tehnicile i procedurile folosite de auditor.
Exist anumite relaii ntre cele trei componente ale riscului de audit.
Riscul de nedetectare este invers proporional cu cumulul riscurilor inerente i riscurile legate de control.
De exemplu, dac riscurile inerente i cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de
nedetectare redus, astfel nct s fie redus ct mai mult riscul de audit i, invers, dac riscurile inerente i cele
legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat, reducnd astfel
riscul de audit.
Pe de alt parte, trebuie sesizat i relaia de invers-proporionalitate: dintre caracterul semnificativ i
riscul de audit; cu ct pragul de semnificaie este mai mare cu att riscul de audit este mai mic i invers. Dac, de
exemplu, auditorul constat c pragul de semnificaie acceptabil este redus, riscul de audit crete; atunci auditorul
va putea:
- s reduc nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau
suplimentare;
- s reduc riscul de nedescoperire modificnd natura, calendarul i ntinderea controalelor proprii.
Riscul de nedetectare este riscul ca procedurile fundamentale de control utilizate de auditori s nu detecteze o
eroare existent ntr-un sold sau categorie de tranzacii, eroare ce poate fi semnificativ.

45. Conceptul de independen n audit.
Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber, indiferent de natura
serviciului prestat. In cazul executrii unei misiuni de audit independena devine cea mai sigur garanie c
profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate.
Componentele fundamentale ale independenei sunt: independena faptica (raionamentul profesional) i
independena aparenta (comportamental). (arens & loebbecke=audit-o abordare integrata)
In audit independent inseamna a adopta un punct de vedere nepartinitor in cursul executarii testelor de audit, al
avaluarii rezultatelor acestor testes i al intocmirii rezultatelor acestor testes i al intocmirii raporttului de audit.
Independenta auditorului reprezinta o atitudine de spirit caracterizata de integritate si de o abordare obiectiva a
procesului de audit, iar conceptual cere auditorului sa-si desfasoare activitatea in mod liber si obiectiv.
Elemente de risc ce pot conduce la afectarea independentei auditorului:
- Interesul personal al auditorului
- Autorevizuire
- Reprezentarea si propaganda in favoarea clientului
- Familiaritatea
- Intimidarea.
Pt a-I ajuta pe auditori sa isi mentina obiectivitatea a fost interzisa stabilirea onorariilor de audit in functie de
rezultatele angajamentului.

46. Controlul de calitate in audit.
Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vizeaza analiza
modului de organziare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabientului a
standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme.
Obiective:
Oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;
Armonizarea comportamentelor profesionale ale mebrilor;
Contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;
Aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;
Dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei, prin favorizarea caontactelor dintre colegi, apropierea si
respectul profesionistilor fata de organismul profesional.
Principiile fundamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt: universalitatea,
confidentialitatea, colegialitate, adaptarea controlului si urmarirea.
Documentele europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin doua
metode:
- controale colegiale: membrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectueaza controlul;
- controale prin personal angajat: sunt persoane angajate de o organizatie profesionala sau o autoritate de
reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza controlul de calitate.

47. Care sunt principalele misiuni speciale i misiuni conexe ale profesionitilor contabili?
Misiunile de audit cu scop special se pot referi la:
- situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit se standardele international de raportare financiara
si de normele nationale;
- raporturi asupra unor rubrici din situatiile financiare;
- raport privind respectarea clauzelor contractual;
- raport asupra situatiilor financiare rezumate, condensate.
Misiuni conexe
misiuni de examinare a informatiilor financiare pe baza de procedure convenite;
misiuni de compilare a informatiilor financiare.
misiuni de examen limitat al situatiilor financiare;
misiuni de examinarea a informatiilor financiare previzionale.