Sunteți pe pagina 1din 12

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA

BOLNAVEI CU ENDOMETRIOZ

CUPRINS: Pagina
Motivaia lucrrii
Istoricul Endometriozei
CAPITOLUL 1 Endomet!o"# $ %e"ent#e &ene#'(
1.1. An#tom!# )! *!"!o'o&!# o&#ne'o &en!t#'e !ntene #'e *eme!!
1.1.1. Organele genitale
1.1.2. Tubele uterine
1.1.3. Uterul
1.2. Endomet!o"#+ %e"ent#e &ene#'(
1.2.1. e!initie
1.2.2. Etiologie
1.2.3. Patogenie
1.2.". iagnostic clinic # sim$tomatologie
1.2.%. iagnostic $araclinic # investigaii
1.2.&. iagnostic di!erenial
1.2.'. Evoluie # $rognostic
1.2.(. Tratament
1.2.(.1. Tratament igieno#dietetic
1.2.(.2. Tratament medical
1.2.(.3. Tratament c)irurgical
CAPITOLUL , Endomet!o"# -n&!.!! &ene#'e
2.1. Internarea $acientei *n s$ital
2.2. +sigurarea condiiilor de s$italizare
2.3. +sigurarea condiiilor igienice $acientelor internate
2.3.1. Pregtirea $atului ,i accesoriile lui
2.3.2. -c)imbarea len.eriei de $at
2.3.3. +sigurarea igienei $ersonale/ cor$orale ,i vestimentare a $acientei
2.3.". E!ectuarea toaletei generale ,i $e regiuni a $acientei imobilizate
2.3.%. Observarea $oziiei $acientei
2.3.&. -c)imbarea $oziiei ,i imobilizarea $acientei
2.3.'. 0a$tarea eliminrilor
2.". -u$raveg)erea !unciilor vitale ,i vegetative
2.%. +limentaia bolnavei
2.&. +dministrarea medicaiei ,i )idratarea organismului
2.'. 1ecoltarea $roduselor biologice ,i $atologice 2bio$sii3
2.(. Pregtirea $acientei ,i e!ectuarea te)nicilor im$use de a!eciune
2.4. Pregtirea $re#o$eratorie ,i *ngri.irile $ost#o$eratorii
2.15. Educaie $entru sntate 6 $ro!ila7ia endometriozei
2.11. E7ternarea $acientei
CAPITOLUL / n&!.!! )%e0!*!0e %e"ent#e# 1no 0#"1! 0on0ete de endomet!o"(
3.1. 0azul 1
3.2. 0azul 2
3.3. 0azul 3
CAPITOLUL 2 Con0'1"!!
".1. -tatistic
".2. Evaluare !inal
".3. 0oncluzii generale
8I89IO:1+;IE


ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA
BOLNAVEI CU ENDOMETRIOZ
Mot!3#4!# '10(!!
motto:

Nimic nu este mai nseltor dec5t un diagnostic de sarcin extrauterin Sheldon
MOTI<+=I+ 9U01>1II+m ales s e!ectuez aceast lucrare deoarece am observat
numrul mare de sarcinie7trauterine la !emei de v?rst !ertil ,i am !ost
im$resionat de dorina lor de a avea unco$il.+m a.utat ,i eu/ $rin mica mea
contribuie la *ngri.ire/ tratament ,i educaie sanitar.Prin studierea acestor cazuri am
a.uns la o *nelegere ,i cunoa,tere a !iinei umane ,ia modului *n care se $ot iniia
,i *ntreine relaii inter$ersonale coo$erante bazate $e res$ect *ntre membrii
ec)i$ei de *ngri.ire ,i cel *ngri.it.
Pagina 3 din (&
I)to!01' Endomet!o"e!
Endometrioza este o boal nou a$rut *n cuno,tinele medicale. +v?nd *n vedere
c Endometrioza este o boala intern/ nu este sur$rinztor !a$tul c la *nce$ut/
sim$tomele acesteia au !ost greu *nelese. @n ma.oritatea cazurilor/ medicii nu au avut
$osibilitatea s se uite *n interiorul cor$ului. +uto$siile ,i diseciile anatomice au !ost
e!ectuate *n Egi$tul antic ,i *n sudul Italiei/ *.A./ *ns/ din anul 1%5 d.A. $?n du$ Evul
mediu/ diseciile umane a !ost interzise din motive etice si religioase.
In .urul anului 1&45/ medicul :erman/ aniel -c)oen/ *n $ublicaia Bis$utatio
Inauguralis Medica de Ulceribus UlceriC/ a descris *n mod clar ceea ce azi numim
BendometriozaC. @n anul 1''"/ un medic scoian a scrisD E*n stadiul cel mai grav/ aceast
boal a!ecteaz negativ ,i *n totalitate/ bunstarea $acienteiF *ntregul ei s$irit este distrus
,i *nc trie,te cu !rica de mai multe sim$tome/ cum ar !i *n dureri continue/ $ierderea
con,tienei ,i convulsii.E @ntr#adevr/ aceast descriere seamn cu endometriozaG
e#a lungul secolului H<III/ !emeile au !ost considerate adesea ca av?nd EisterieE
mai degrab dec?t o condiie ginecologica/ care a $rovocat durere. Unii medici a *ncercat
$entru a combat aceast noiune/ argument?nd c Eisterie nu este un idiosincrasie.../ este/
evident/ un sim$tom ma.or al acestei boli ad?nc *nrdcinate.E 0?t des$re in!ertilitate/
$entru care a !ost *ntotdeauna *nvinovit !emeia/ aceasta nu atribuit *n mod s$eci!ic
endometriozei. 1ecunoa,terea endometriozei ca boal de ctre $ro!esia medical s#a
*mbuntit du$ ce a !ost descris *n mod clar de r. 0arl von 1oIitansIJ *n anul 1(&5.
in anul 142% a !ost cunoscut ca EendometriozaE/ care combin EendometruE 2garnitur
a uterului3 cu E#iozaE 2anormal3. @n acest caz tesutul endometrial a !ost gsit *ntr#un loc
anormal.
Tratamentul c)irurgical al endometriozei severe a debutat la *n *nce$utul anului
1455/ c?nd anestezia a avansat su!icient *nc?t o$eratie s !ie relativ sigur. Tera$iile
)ormonale nu au !ost dis$onibile $?n la mi.locul anului 1455. Prima tera$ie )ormonal
utilizat/ a constat *n doze mari de estrogen. E!ectele secundare au !ost severe/ iar ratele
de succes relativ sczute.
e,i acum avem multe tratamente medicale ,i c)irurgicale $entru endometrioza/
cuno,tinele noastre des$re boala sunt *nc *n !az inci$ient. Ktim cum arat/ dar nu ,tim
de ce este acolo. Ktim c la unele !emei este mostenita/ dar abia acum *nce$em sa a!lm
ce gene sunt im$licate.
CAPITOLUL 1 Endomet!o"# $ %e"ent#e &ene#'(
1616 An#tom!# )! *!"!o'o&!# o&#ne'o &en!t#'e !ntene #'e *eme!!
161616 O&#ne'e &en!t#'e
1616,6 T17e'e 1te!ne
1616/6 Ute1'
16,6 Endomet!o"#+ %e"ent#e &ene#'(
Poza: Endometrioza
Care sunt cauzele endometriozei?
Care sunt simptomele endometriozei?
Cum este diagnosticata endometrioza?
Endometrioza poate fi suspectata pe baza simptomelor de durere pelvina. Ocazional in
timpul unui examen rectovaginal, medicul poate simti noduli (implanturi endometriale) in spatele
uterului. Alteori nu se simt noduli dar examenul in sine provoaca durere neobisnuita.
igura modalitate de diagnosticare exacta a endometriozei este interventia c!irurgicala, "ie prin
desc!iderea abdomenului cu incizie mare (laparomtomie) "ie prin incizie mica (laproscopie).
Laparoscopia este cea mai folosita metoda de diagnosticare a endometriozei # procedura
c!irurgicala minora, se poate "ace sub anestezie totala sau locala.
Aceasta procedura c!irurgicala se "ace prin introducerea de dioxid de carbon in abdomen printr$o
mica incizie la nivelul ombilicului. %n instrument lung si subtire (laparoscop) este apoi inserat in
cavitatea abdominala in care se a"la dioxidul de carbon. Cu a&utorul laparoscopului este
examinata cavitatea pelvina. Pe parcursul laparoscopiei, biopsiile se pot e"ectua pentru un
diagnostic sigur.
Care este tratamentul pentru endometrioza?
Endometrioza poate "i tratata cu a&utorul medicamentelor sau c!irurgical. Obiectivele
tratamentului sunt amelioraraea durerii sau cresterea nivelului de "ertilitate.
Tratamentul medical al endometriozei
'edicamentele antiin"lamatoare sunt des "olosite in tratarea endometriozei pentru a alunga
durerea pelvina. (e asemenea in tratarea endometriozei se mai "olosesc si contraceptivele orale
care se bazeaza pe intreruperea productiei normale de !ormoni. Este important ca diagnosticul
de endometrioza sa "ie pus in urma unei laparoscopii sau biopsii, iar tratamentul sa "ie prescris de
un medic specialist (deoarece orice tratament are parti bune si unele mai putin bune) care va sti
cu siguranta ce "el de tratament se muleaza cel mai bine pe a"ectiunea si istoricul
dumneavoastra.
Tratamentul chirurgical al endometriozei
)ratamentul c!irurgical poate "i adecvat atunci cand tratamentul medicamentos nu a avut e"ect
sau cand simptomele endometriozei sunt severe. C!irurgia este utilizata mai mult pentru
anormalitatile anatomice produse de endometrioza (anormalitati ale organelor pelvine, obstructie
a intestinului sau a tractului urinar).
)e!nicile c!irurgicale pentru endometrioza pot "i clasi"icate ca "iind conservatoare (uterul si
tesutul ovarian se pastreaza) sau de"initive care implica !isterectomia cu sau "ara indepartarea
ovarelor.
C!irurgia conservatoare este de obicei realizata prin laparoscopie, insa in cazul in care tesutul
endometrial a invadat portiuni mai mari in abdomen, te!nica pre"erata este cea a laparotomiei.
*n timp ce tratamentele c!irurgicale pot "i "oarte e"iciente in indepartarea durerii, rata de recurenta
a endometriozei este de +,-. Cei mai multi doctori recomanda dupa interventia c!irurgicala
administrarea medicamentelor pe cale orala pentru a a&uta la mentinerea ameliorarii simptomelor.
16,616 De*!n!t!e
Endometrioza este o a"ec.iune "recvent/ care se de"ine0te prin prezen.a unui .esut asem/n/tor
cu endometrul (.esutul cu aspect de mucus care 1nvele0te 1n interior uterul) descoperit 1n a"ara
uterului, 1n principal 1n alte p/r.i ale cavit/.ii pelviene. Endometrioza se poate localiza 1n ovare,
pere.ii uterului sau ligamentele acestuia, vagin, apendice, vulv/ 0i colul uterin. 2n situa.ii rare,
leziuni au "ost descoperite 0i 1n vezic/, intestine 0i pl/m3ni. 4esutul localizat 1n exteriorul uterului
se comport/ asem/n/tor cu endometrul din interiorul acestuia, 1ngro03ndu$se 0i dezintegr3ndu$
se 1n "iecare perioad/ de ovula.ie, cre3nd zone !emoragice, in"lama.ii 0i irita.ii. 5oala poate s/
"ie dureroas/, s/ aduc/ neregularit/.i 1n menstrua.ie, dureri la contactul sexual 0i alte dis"unc.ii
sexuale.
Endometrioza reprezinta cresterea anormala a celulelor endometriale (celulele care se desprind
de peretii uterului in "iecare luna la menstruatie) in a"ara uterului. Celulele endometriale se
implanteaza cel mai "recvent pe ovare, trompele uterine, pe supra"etele exterioare ale uterului
sau ale intestinelor si pe supra"ata mucoasei din cavitatea pelvina.
Ele pot "i de asemenea intalnite in vagin, col uterin, vezica urinara. 6areori celulele endometriale
sunt intalnite in a"ara pelvisului (pe "icat, pe cicatrici vec!i ale unor operatii). (esi celulele
endometriale migreaza in a"ara uterului, acestea sunt benigne (necanceroase).
Endometrioza a"ecteaza "emeile care se a"la intre perioada pubertatii si menopauza. *n timp ce
cele mai multe cazuri sunt diagnosticate la "emeile cu varsta in &urul valorii de 78$98 ani,
endometrioza a "ost raportata si la "ete in varsta de :: ani. Acest diagnostic il intalnim si la
menopauza dar "oarte rar.
16,6,6 Et!o'o&!e
Cauzele endometriozei constituie un subiect destul de controversat, resursele 0i mi&loacele
0tiin.elor medicale dovedindu$se 1nc/ insu"iciente pentru elucidarea acestei probleme.
Exist/ mai multe teorii, unele c!iar contradictorii 1n privin.a cauzelor endometriozei. %nele
sus.in c/ etiologia bolii poate "i de origine ereditar/ sau o cauz/ a sistemului imunitar de"icitar.
Alte posibile cauze ale endometriozei sunt:
; <luxurile retrograde ale menstrua.iei. (ac/ 1ntr$un ciclu menstrual, ovulul nu a "ost
"ecundat 0i nida.ia nu a avut loc, endometrul se dezintegraz/ 0i este eliminat odat/ cu s3nger/rile
menstruale, urm3nd s/ reapar/ la urm/torul ciclu menstrual. 2n ast"el de condi.ii menstrua.ia
poate avea "luxuri retrograde, o parte a s3ngelui menstrual, care poate con.ine celule
endometriale, este re.inut 1n uter 0i migreaz/ c/tre alte organe 0i .esuturi din zon/, iar rezultatul
este apari.ia endometriozei.
; Endometrioza se poate dezvolta din resturi de .esuturi embrionare, din care se
"ormeaz/ trompele uterine 0i uterul, sau din .esutul ovarian.
; (eregl/rile !ormonale pot "i, de asemenea, cauza endometriozei. Acestea pot permite
.esutului endometrial s/ migreze 0i s/ se dezvolte 1n alte loca.ii.
; O alt/ posibil/ cauz a endometriozei bazat/ pe teoria induc.iei este di"eren.ierea
celulelor care intr/ 1n alc/tuirea peritoneului, care sunt activate de c/tre substan.ele eliberate de
.esuturile endometriale a&unse la nivelul cavit/.ii peritoneale.
; =enele pot determina o predispozi.ie pentru dezvoltarea endometriozei. Ast"el c/, dac/
ascenden.ii persoanei a"ectate au avut 1nscris/ 1n istoria medical/ aceast/ a"ec.iune,
atunci cauzele endometriozei pot "i de origine ereditar/.
; (e asemnea, un sistem imunitar de"icitar poate "i o alt/ cauz a endometriozei, 1ns/
nu se 0tie care este impactul acesteia asupra .esutului endometrial.
Cauzele endometriozei sunt necunoscute. %na din teorii este ca tesutul endometrial este
depozitat in locatii neobisnuite prin intoarcerea "luxului menstrual in trompele uterine sau in
cavitatea abdominala in timpul menstruatiei.
O alta posibilitate este aceea ca zonele care captusesc organele pelvine poseda celule primitive
care sunt capabile sa creasca in alte "orme de tesut > cum ar "i celulele endometriale.
)rans"erul de celule endometriale prin sistemul sanguin sau sistemul lim"atic este cea mai
probabila explicatie a cazurilor rare de endometrioza care se dezvolta in creier.
16,6/6 P#to&en!e
16,626 D!#&no)t!0 0'!n!0 $ )!m%tom#to'o&!e


Endometrioza este o a"ec.iune cu inciden.a crescut/ 1n cazul "emeilor cu v3rsta cuprins/ 1ntre
78 0i +, de ani 0i este puternic asociat/ cu in"ertilitatea, o propor.ie de peste 9,- din "emeile
care su"er/ de endometrioz acuz/ incapacitatea de a concepe copii.

Printre simptomele endometriozei se 1nscriu:

; (ismenoreea (menstrua.ia dureroas/), este una dintre simptomele endometriozei dac/
1ncepe 1nainte de debutul ciclului menstrual 0i persist/ p3n/ dup/ terminarea acestuia. Cauza
durerii este necunoscut/, dar probabil este legat/ de sc!imb/rile 1n secre.ii din .esutul
endometrial ectopic, cu s3ngerarea a"erent/.
; Contactul sexual dureros (dispareunia), care poate ap/rea atunci c3nd leziunile
endometriale apar 1n prea&ma ligamentelor uterine sau 1n vagin.
; (iscrete s3nger/ri intermenstruale 0i un volum redus de s3nge menstrual, pot constitui
alte simptome ale endometriozei. 2n cazuri de implicare la extrem a ovarelor, pot s/ apar/
perioade menstruale anormale.
; Ocluzia intestinal/ 0i apari.ia s3ngelui 1n scaun 0i 1n urin/, care poate "i cauzat/ de leziuni
endometriale din a"ara cavit/.ii abdominale.
Nu toate femeile care au endometrioza prezinta simptome. )otusi dintre cele care prezinta
simptome, acestea ar putea include dureri pelvine si in"ertilitate. (urerea pelvina apare de obicei
inainte de menstruatie sau pe parcursul ei, si scade dupa menstruatie. %nele "emei pot resimti
dureri in timpul actului sexual sau crampe. (e asemenea durerea mai poate aparea in timpul
tranzitului intestinal sau la urinare.
*ntensitatea durerii se poate sc!imba de la o luna la alta si variaza "oarte mult in randul "emeilor.
(urerea pelvina depinde partial de locul in care celulele endometriale s$au implantat. *mplantarile
mai pro"unde si in zonele ce au multi nervi pot provoca durere.
Endometrioza este unul dintre factorii infertilitatii. *n timpul examinarilor laparoscopice pentru
in"ertilitate, parti ale tesutului endometrial pot "i gasite in a"ara cavitatii uterine. (esi nu se
cunoaste exact motivul scaderii in"ertilitatii, acesta ar putea "i datorat unor "actori anatomici cat si
!ormonali. Endometrioza poate a"ecta "ertilitatea prin producerea de !ormoni si alte substante
are au un e"ect negativ asupra ovulatiei, "ecundatiei si nidarii celulei ou.
Printre alte simptome ale endometriozei se numara:
$ dureri abdominale
$ diaree? constipatie
$ dureri de spate
$ sangerari menstruale neregulate
$ prezenta sangelui in urina.
Simptome rare de endometrioza includ dureri in piept sau tuse insotita de sangerare
(endometrioza localizata la nivelul plamanilor) si durere de cap (endometrioza localizata la nivelul
creierului).
16,686 D!#&no)t!0 %##0'!n!0 $ !n3e)t!&#4!!
16,696 D!#&no)t!0 d!*een4!#'
16,6:6 E3o'14!e $ %o&no)t!0
16,6;6 T#t#ment
16,6;616 T#t#ment !&!eno$d!etet!0
16,6;6,6 T#t#ment med!0#'
16,6;6/6 T#t#ment 0<!1&!0#'
CAPITOLUL , Endomet!o"# -n&!.!! &ene#'e
,616 Inten#e# %#0!ente! -n )%!t#'
,6,6 A)!&1#e# 0ond!4!!'o de )%!t#'!"#e
,6/6 A)!&1#e# 0ond!4!!'o !&!en!0e %#0!ente'o !nten#te
,6/616 Pe&(t!e# %#t1'1! =! #00e)o!!'e '1!
,6/6,6 S0<!m7#e# 'en.e!e! de %#t
,6/6/6 A)!&1#e# !&!ene! %e)on#'e+ 0o%o#'e =! 3e)t!ment#e # %#0!ente!
,6/626 E*e0t1#e# to#'ete! &ene#'e =! %e e&!1n! # %#0!ente! !mo7!'!"#te
,6/686 O7)e3#e# %o"!4!e! %#0!ente!
,6/696 S0<!m7#e# %o"!4!e! =! !mo7!'!"#e# %#0!ente!
,6/6:6 C#%t#e# e'!m!n(!'o
,626 S1%#3e&<ee# *1n04!!'o 3!t#'e =! 3e&et#t!3e
,686 A'!ment#4!# 7o'n#3e!
,696 Adm!n!)t#e# med!0#4!e! =! <!d#t#e# o&#n!)m1'1!
,6:6 Re0o't#e# %od1)e'o 7!o'o&!0e =! %#to'o&!0e >7!o%)!!?
,6;6 Pe&(t!e# %#0!ente! =! e*e0t1#e# te<n!0!'o !m%1)e de #*e04!1ne
,6@6 Pe&(t!e# %e$o%e#to!e =! -n&!.!!'e %o)t$o%e#to!!
,61A6 Ed10#4!e %ent1 )(n(t#te %o*!'#B!# endomet!o"e!
,6116 EBten#e# %#0!ente!
CAPITOLUL / n&!.!! )%e0!*!0e %e"ent#e# 1no 0#"1! 0on0ete de
endomet!o"(
/616 C#"1' 1
/6,6 C#"1' ,
/6/6 C#"1' /
CAPITOLUL 2 Con0'1"!!
2616 St#t!)t!0(
26,6 E3#'1#e *!n#'(
26/6 Con0'1"!! &ene#'e
BIBLIOGRACIE