Sunteți pe pagina 1din 70

Norme ambientale

Cabinetul cosmetic indiferent de marimea lui trebuie prini ambianta pe care o creaza sa
asigure relaxarea clientei si nu in ultimul rand sa asigure conditii placute de lucru cosmeticienei.
Cabinetele pot fi individuale sau combinate cu saloane de coafura si ingrijire corporala.
In primul rand ambianta coloristica a cabinetului trebuie sa placa privirii, sa fie o culoare
neutra care sa nu influenteze in nici un fel starea psihica pentru ca persoanele care intra in cabinet
aduca stari psihice diferite.
In concordanta cu culorile peretilor si utilitatilor se armonizeaza lenjeria protectoare a clientei,
a cosmeticienei si a fotoliului cosmetic.
Mobilierul trebuie sa fie functional, aranjat ergonomic in asa fel incat sa se evite deplasarile
inutile care ar putea deranja clienta si consuma timp. In cabinet trebuie sa existe cel putin un fotoliu
cosmetic cu partile terminale rabatabile, masuta pe rotile pentru ustensile si materiale, o masuta cu
rotile pentru aparate, un pat de epilat, o masa pentru ustensile de epilat, un fotoliu pentru machiaj si o
masuta pentru produsele si ustensilele de machiaj. De asemenea in cabinet sunt necesare dulapuri
pentru pastrarea lenjeriei si a imbracamintii clientei si cosmeticienei.
Clientul trebuie sa fie dotat cu instalatii sanitare c orespunzatoare care sa permita mentinerea
conditiilor de igiena, trebuie sa se asigure o incalzire corespunzatoare dar si o ventilare prin ferestre
sau aer conditionat. Iluminarea este importanta, ea trebuie sa fie si naturala dar si artificiala. In
camera de epilat trebuie sa exsita si o hota.
Pentru creearea senzatiei de spatiu se folosesc oglinzi mari de perete.
Atmosfera in cabinetul cosmetic trebuie sa fie calda si prietenoasa care sa readuca clienta in
acest spatiu.
Norme generale de protectia muncii si igiena
ormele de protectia muncii si cele de igiena sunt importante pentru asigurarea integritatii
clientei si cosmeticienei.
Inainte de orice manevra executata pe fata clientei cosmeticiana trebuie sa se spele si sa se
dezinfecteze pe maini. !enjeria utilizata trebuie spalata si sterilizata.
Inainte de folosire aparatele se dezinfecteaza cu spirt. In timpul muncii cu ceara se respecta
normele specifice de protectia muncii si cele igienice.
u se utilizeaza prizele cu mana uda. u se fumeaza in cabinetul cosmetic. "ste indicat ca
cosmeticiana sa nu fumeze pe parcursul programului pentru ca mainile pot avea miros de tutun.
#iecare capitol are masuri specifice de igiena si protectia muncii care trebuie respectate.
Relatia cu colegii si clientii
Mentinerea unei relatii bune cu clientii este foarte importanta pentru reusita afacerilor.
Pentru a putea anticipa dorintele clientilor este necesar ca cosmeticiana sa aiba notiuni
minime de psihologie comportamentala, adica trebuie sa stie cate ceva despre temperamente si
modul de manifestare a acestora.
$emperamentele dicteaza modul de reactie vizavi de anumite situatii, factori de stres, boala,
suferinta, etc. %tiind care este reactia, anticipam temperamentul si putem lua masurile optime pentru
relaxarea clientei aplicand procedeele cele mai adecvate.
$emperamentele extrovertite& colericul si sangvinicul se manifesta zgomotos, vorbesc mult,
mai ales in conditii de stres, doresc ca parerea lor sa fie adoptata si de cei din jur, vor sa aiba
'
totdeauna dreptate, se impun, nu au rabdare sa astepte, se inerveaza repede, se descarca furtunos si se
calmeaza la fel de brusc. In conditii de stres toate aceste caracteristici negative se accentueaza si
cosmeticiana trebuie sa linisteasca acest temperament vulcanic, sa foloseasca toate mijloacele de
relaxare& aromoterapia, masaj de relaxare, in timpul tratamentului sa se prelungeasca extragerea
comedoanelor, mai mult decat este necesar, dar sa insiste la masaj lungindu(I durata, sa aplice masti
calmante si sa creeze o atmosfera calma in cabinet. Din punct de vedere psihologic cosmeticiana
trebuie sa asculte )plangerile* clientei fara a face comentarii, eventual sa aprobe altfel nu face decat
sa sporeasca agitatia clientei. +ricum clienta nu are nevoie de aprobare sau dezaprobare ci numai de
cineva care sa asculte. "ste indicat ca in timpul lucrului cu astfel de persoane, cosmeticiana sa se
poarte detasat pentru ca nelinistea sa nu se transmita.
In zilele obisnuite aceste doua temperamente sunt extrem de agreabile, amabile si
comunicative si sunt de cele mai multe ori inzestrate cu simtul umorului, astfel ca transmit o energie
pozitiva, din acest motiv cei din jur uita repede clipele de agitatie create.
Cele doua temperamente& flegmaticul si melancolicul sunt introvertite, sunt nehotarate,
reactioneaza prin tacere in conditii de stres, oboseala, nu stiu niciodata ce vor, cu ce le sta bine, sunt
neincrezatori in sfaturile primite, le lipseste increderea in sine, nu se enerveaza decat rar dar au tot
timpul un aer nemultumit, de cele mai multe ori solutiile propuse nu se ridica la asteptarile lor pentru
ca nu stiu la ce sa se astepte. Cosmeticiana trebuie sa stimuleze aceste persoane, sa le dea sfaturi dar
sa le si exemplifice pentru a(I creste increderea de sine, sa foloseasca procedee cosmetice
stimulatoare, energizante, tonice. Din punct de vedere psihologic cosmeticiana trebuie sa uzeze de
toata puterea ei de convingere pentru a determina clienta sa incerce un produs sau un procedeu nou,
pentru a o convinge ca un machiaj ii vine bine, sa schimbe culorile pe care le foloseste de o viata si
care eventual o fac sa para prea stearsa, sa aleaga o noua culoare de par. Pentru toate acestea
cosmeticiana trebuie sa depuna un effort energetic suplimentar care poate deveni obositor.
$otusi astfel de persoane pot constitui o companie extrem de placuta pentru ca sunt linistite
din fire si de cele mai multe ori calme, daca nu se vorbeste despre ele si sunt buni ascultatori.
$oate aceste caracteristici temperamentale se aplica si colegilor dar desigur atitudinea si
relatia cu acestia fiind diferite anumite neintelegeri se pot rezolva prin discutii deschise.
,elativ la relatia cu colegii nu sunt permise discutiile in contradictoriu in fata clientilor,
discutiile referitoare la alti clienti dar nici referitor la alti colegi. u sunt permise comentariile vizavi
de operatiunea executata, eventualele observatii se fac dupa plecarea clientilor.
Deoarece este o meserie publica, in care oamenii se perind prin cabinet cosmeticiana trebuie
sa(si formeze un psihic corespunzator, sa nu se implice emotional si energetic mai mult decat este
necesar. De asemenea problemele personale nu sunt permise sa afecteze viata profesionala.
Aspectul trebuie sa fie in poermanenta ingrijit, cosmeticiana trebuie sa fie un exemplu pentru
cliente atat fizic cat si moral.
Vopsitul genelor si al sprancenelor
Generalitati
Acest procedeu face parte din cosmetica decorativa, avand rol de infrumusetare. Prin
vopsit se realizeaza o coloratie mai intensa a genelor si a sprancenelor, ceea ce accentueaza
expresivitatea ochilor. "ste un procedeu mai comod de colorare deoarece dureaza mai mult in timp si
se elimina colorarea zilnica prin creioane si rimelare.
-
Masuri de precautie
"ste bine sa tinem seama ca vopsitul de gene sau sprancene nu se recomanda in cazul
anumitor afectiuni ale pleoapelor, dermatite de contact, conjunctivita, blefarita.
De asemenea este interzisa folosirea altei vopsele decat cea recomandata pentru aceasta
regiune.
Pentru a evita aparitia alergiilor la persoanele senesibile se recomanda testarea vopselei dupa
ureche sau pe antebrat. Daca nu se inregistreaza nici o reactie se poate trece la vopsirea genelor.
%e foloseste numai vopsea proaspata care in tub are culoare gri(albicioasa.
Tehnica de lucru
Vopsirea genelor
%e prepara vopseaua intr(un recipient de sticla sau portelan in felul urmator&
( pentru un vopsit se pune aprox. ' cm de vopsea pasta neagra
( .(/ picaturi de perhidrol .0
( '(- picaturi de apa
%e amesteca bine c u un betisor de lemn sau plasstic pana se omogenizeaza.
%e confectioneaza din sugativa sau vata doua tampoane dreptunghiulare carec se umezesc, se
ung pe o parte cu vasilina si apoi se aplica sub cilii pleoapei inferioare. Pleoapa superioara se unge
cu crema grasa sau vaselina.
1opseaua se aplica pe gene de la radacvina spre varf, de la unghiul intern catre cel extern.
1opseaua trebuie sa cuprinda toate firele de par. !a sfarsit cu varful betisorului se trage o linie, din
unghiul intern catre cel extern, pentru a desena conturul.
$impul de actiune a vopselei este de '2 min.
Dupa expirarea timpului se iau doua tampoane de vata, se umezesc si se sterg genele de la
radacina spre varf si de la unghiul intern catre cel extern. +peratia se repeta, schimband tampoanele
de vata daca este cazul, pana genele si pleoapele raman curate. Apoi cu doua tampoane curate se
stergesi pleoapa inferioara dupa ce clienta este rugata sa deschida ochii.
Daca ochii sunt usori iritati se pot pune picaturi de Proculin sau Colir care sa calmeze zona.
Pentru a da intensitate vopselei se poate introduce, in momentul prepararii, un varf de penseta
de vopsea praf.
+ modalitate foarte moderna de trasare a conturului genelor este tatuajul. Prin acest procedeu
se introduc in piele pigmenti vegetali prin tehnica de punctare.
%e foloseste un aparat electric de tatuaj care este prevazut cu un ac prin care se introduce
pigmentul.
$atuajul nu este definitiv, culoarea se estompeaza in -(. ani. Procedeul este eficient dar este
dureros desi se lucreaza sub anestezie locala. Introducerea pigmentului se face in mai multe sedinte.
Vopsirea sprancenelor
Pentru vopsirea sprancenelor se prefera vopseaua maro. egrul aspreste trasaturile si
imbatraneste. Daca se alege vopseaua maro ea se prepara separat dupa metoda cunoscuta.
%e aplica vaselina pe toata suprafata sprancenelor intr(un strat subtire pentru ca vopseaua sa
nu se prinda de piele. 1opseaua se aplica incepand de la baza spre varf avand grija ca toate firele sa
fie incarcate de vopsea, de la radacina pana la varf.
.
$impul de actiune a vopselei la sprancene este mai scurt de aprox. 2 min, depinde de
intensitatea dorita.
Cu un tampon de vata uscat se sterge spranceana de la baza spre varf dintr(o singura miscare.
Apoi cu un tampon de vata umezita si stoarsa vse sterge spranceana pe toate directiile cresterii firelor
de par pentru a indeparta toata vopseaua.
Daca sprancenele nu au fost pensate inca inaintea aplicarii vopselei se stabileste forma pe care
o vor avea acestea dupa vopsit si pensat.
%prancenele difera de la persoana la persoana prin culoarea lor si la vopsit trebuie sa tinem
seama de culoarea lor naturala. De asemenea este importanta si culoarea parului deoarece de
exemplu multe persoane blonde au la origine parul inchis la culoare, deci sprancenele lor au si ele o
nuanta mai inchisa. In acest caz nuanta aleasa va fi maro inchis pentru a reduce contrastul. !a
persoanele carunte de asemenea, se vor folosi nuante de maro sau gri.
Pentru a renunta la culoarea sprancenelor prin vopsit, mai ales la persoanele care au
sprancenele subtiri sau cu multe goluri, se poate recurge la tatuarea firelor de spranceana. %e
introduc pigmenti vegetali care se estompeaza in -(. ani. Procedeul este realizat in mai multe
sedinte, in functie de numarul de fire tatuate.
De asemenea pentru a obtine o coloratie uniforma a sprancenelor se poate apela la creioane.
"ste un procedeu usor de realizat de catre fiecare persoana dar necesita timp si putina dexteritate.
Creionarea se realizeaza de preferinta cu creioane maro 3 brun sau gri si se evita creioanele
negre care aspresc trasaturile. u se trage o linie continua ci linii scurte, oblice care sa imite firele de
par. In final cu periuta de sprancene se uniformizeaza desenul in firele de par naturale. Aspectul final
este insa mai natural decat colorarea chimica sau tatuarea.
Notiuni de comunicare
"xplicati clientei ce operatiune urmeaza sa efectuati si modelul ei de desfasurare.
%tabiliti de comun acord ce culoare vor avea genele si sprancenele.
Daca considerati ca sprancenele nu ar trebui vopsite pentru ca nu ar avantaja figura
comunicati acest lucru clientei.
Daca clienta nu este decisa ce culoare sa aleaga sfatuiti(o in functie de culoarea parului, a
tenului, a varstei.
Asigurati clienta pe tot parcursul desfasurarii vopsitului ca sunteti inj incapere deoarece multe
persoane nu pot sa stea cu ochii inchisi fortat, eventual aplicati doua coprese peste ochi pentru a(I
forta sa stea inchisi.
Comunicati cu clienta pe tot parcursul procedurii de stergere pentru a va asigura ca va
respecta cerintele dvs.
Dupa incheierea operatiunii machiati ochii clientei.
Pensatul
Pensatul este o modalitate mecanica de indepartare a firelor de par din regiunea sprancenei
dar in acelasi timp este o modalitate de corectare a sprancenelor si de aceea pensatul face parte din
cosmetica decorativa, si anume din machiajul corector.
%prancenele sunt cele care dau expresivitate figurii, contureaza personalitatea, exprima prin
mobilitatea lor anumite stari afective.
!inia sprancenelor s(a schimbat odata cu trecerea timpului, fiind dependenta de linia modei.
/
Pe timpul Cleopatrei erau la moda sprancenele negre, dese. In sec. 41III(lea aristocratele
engleze accentuau sprancenele lipindu(si blanite de soareci, in anii -5 au intrat in moda sprancenele
)fir*, insa din anii 65 sprancenele capata dreptul de(a creste cum vor.
In timpul pensarii sprancenelor incercam ca prin forma pe care o vom obtine sa ne apropiem
de spranceana ideala. Aceasta se situeaza intre linia verticala trasata de la baza nasului la radacina
nasului si linia oblica trasata de la baza nasului pana la coltul extern al ochiului. De asemenea baza
sprancenei trebuie sa fie situata pe aceeasi linie orizontala cu varful sprancenei.
+rice spranceana are trei parti& baza sau partea cea mai groasa, mijlocul adica partea cea mai
arcuita si varful adica partea cea mai subtire.
Tipuri de sprancene:
( ascendente la care spranceana, incepe de la partea mediana spre varf, urca spre frunte
( descendente la care spranceana, incepe de la partea mediana spre varf, coboara spre coltul
extern al ochiului
( orizontale la care baza, mijlocul si varful sprancenei sunt pe aceeasi linie
( lungi a caror varf depaseste linia oblica trasata de la baza nasului la unghiul extern al
ochiului
( scurte a caror varf nu atinge linia oblica trasata de la baza nasului la unghiul extern al
ochiului
( apropiate a caror baza depaseste linia verticala trasata de la radacina nasului la baza nasului
( apropiate a caror baza nu atinge linia verticala trasata de la radacina nasului la baza nasului
Tehnica de lucru
Pensatul se executa cu penseta. "xista mai multe tipuri de pensete& cu varf ascutit 3
pentru fire izolate sau rupte7 cu marginea tesita 3 utila in cazul firelor fine si care cresc lipite de
piele7 cu varful in cleste 3 pentru fire mai groase care sunt mai usor de prins sau sprancene care nu
au mai fost pensate.
Inainte de folosire penseta se dezinfecteaza cu spirt. Inainte de pensat nu se unge pielea cu
crema pentru ca penseta sa nu alunece si sa rupa firele. Pentru ca operatiunea este dureroasa se
tensioneaza usor pielea unde se lucreaza intre index si mediu.
In timpul lucrului penseta se tine usor inclinata in sensul de crestere a firelor de par, pe care le
prinde de la radacina si printr(o miscare rapida firul este smuls din radacina. Pentru a avea un control
asupra formei pe care dorim sa o obtinem pensatul se incepe de la baza spre varf. De asemenea un se
penseaza toate firele dintr(o spranceana deodata, ci se penseaza din fiecare spranceana, progresiv,
cateva fire, se compara si se reia lucrul pana la finalizarea operatiunii.
Pentru a corecta forma sprancenei se extrag firele de pe partea inferioara a sprancenei, din
baza sau varf in functie de necesitati. #irele din partea superioara se indeparteaza numai in cazuri
deosebite deoarece prin inlaturarea acestora se poate schimba forma sprancenei spre descendent sau
orizontal, schimband astfel expresia fetei.
In vederea executarii pensatului clienta este intinsa pe fotoliul cosmetic si daca este cazul, se
demacheaza sprancenele. Apoi se stabileste forma pe care o vor avea sprancenele dupa pensare.
Aceasta forma este stabilita in functie de forma fetei si a ochilor in asa fel incatea sa se incadreze in
trasaturile fetei si sa puna in valoare personalitatea clientei.
,egula generala dupa care se executa pensatul este urmatoarea&
2
( la sprancenele ascendente se incearca pastrarea formei si chiar accentuarea ei deoarece dau
o expresie optimista chipului
( sprancenele descendente se penseaza spre forma orizontala prin pensarea lor de la mijlocul
si varful sprancenei
( sprancenele orizontale sunt ridicate usor pensandu(le din varf
#orma care avantajeaza cel mai mult este spranceana ascendenta in unghi, adica care are )
unghi* la parea mediana a sprancenei. De o astfel de forma pot insa beneficia numai persoanele care
din constructia sprancenei beneficiaza de )unghi* natural la partea superioara a sprancenei. In acest
caz se penseaza mai putin la baza si din varful sprancenei, si mai mult din mijlocul ei.
De cele mai multe ori forma sprancenelor este asociata unui anumit tip de fata. !a tipurile de
fata patrat, diamant si triunghi cu varful in sus care sunt caracterizate de o dilatare a partii superioare
a fetei si la care sprancenele au deseori o forma orizontala sau descendenta si sunt mai groase,
sprancenele trebuie pensate spre o forma ascendenta daca este posibil sau orizontala, usor subtiate in
asa fel incat sa indulceasca trasaturile mai dure ale acestor tipuri de fete.
$ipul de fata triunghi cu varful in jos si lung beneficiaza de un relief osos mai pronuntat si de
aceea sprancenele prin forma lor trebuie sa echilibreze trasaturile. %e cauta o forma orizontala care sa
ofere senzatia de calm.
$ipul de fata rotund prezinta o problema deosebita pentru ca sprancenele trebuie sa ridice
trasaturile acestui tip de fata. %e recomanda o forma usor ascendenta.
"xista situatii cand sprancenele sunt prea apropiate, atunci ele trebuie pensate din baza pentru
a le indeparta de nas. Daca sprancenele sunt prea lungi ele se penseaza din varf pentru a le scurta
putin.
Corectarea sprancenelor se poate face si in raport cu forma ochilor.
Ochii prea mici 3 se ridica linia sprancenelor spre exterior, pensand in partea inferioara spre
varf.
Ochii rotunzi 3 sunt mai avantajati de sprancene aproape drepte care )alungesc* acesti ochi.
Ochii infundati in orbite sprancenele arcuite aduc )lumina* acestor ochi.
Ochii apropiati sprancenele se indeparteaza usor din baza pentru a da senzatia de spatiu.
Ochii departati pot crea o senzatie de farmec persoanei, sprancenele se completeaza prin
creionare sau tatuaj, cateva fire, in baza.
Pentru un aspect deosebit al sprancenelor o operatiune foarte importanta este periajul acestora.
Perierea sprancenelor se realizeaza cu un piepten 3 perie care ordoneaza firele in modul in
care au fost pensate. Daca firele sunt rebele ele pot fi fixate cu rimel incolor. Perierea asigura de cele
mai multe ori aspectul impecabil al sprancenelor in cadrul machiajului.
Curatirea superficiala demachierea
Demachierea este procedeul de curatiere cel mai important atat in cadrul ingrijirilor pentru
acasa cat si a celor de acasa.
Prin demachiere se indeparteaza de la suprafata pielii fardurile, impuritatile, transpiratia,
praful ce se depun pe fata pe parcursul zilei.
Demachierea este recomandata atat persoanelor care se machiaza dar si celor care nu se
machiaza deoarece pe fata, pe gat si pe decolteu se depun o serie de impuritati in afara fardurilor.
8
Chiar si dupa o zi petrecuta in casa este necesara o demachiere deoarece si praful casnic poate
impiedica buna respiratie a pielii.
Pentru realizarea demachierii se pot folosi mai multe produse&
'. lotiunile demachiante care se folosesc rar deoarece au un continut alcoolic ridicat. %e
folosesc mai ales la tenurile grase cu secretie sebacee accentuata sau la aceleasi tenuri ca o
completare a demachierii realizata cu un demachiant specific tenurilor grase.
-. emulsia sau laptele demachiant este cel mai recomandat datorita compozitiei echilibrate.
"ste suficient de gras pentru a ingloba impuritatile, fardurile, transpiratia de la suprafata pielii dar in
acelasi timp nu lasa pelicula grasa dupa ce a fost indepartat.
.. servetelele demachiante care sunt imbibate si cu lotiune pe langa demachiant, deci
realizeaza si completarea demachierii. Aceste servetele demachiante sunt usor sicative din cauza
compozitiei si de aceea necesita aplicarea unei cr9me dupa folosire.
/. cremele de spalat :;ash cream< pot inlocui demachiantele la tenurile grase cu secretie de
sebum accentuata sau la tenurile acneice la care suplimentul de grasime nu se recomanda. %e
folosesc seara prin spalarea fetei cu aceasta crema dupa care se clateste cu apa calduta.
2. gelurile demachiante care nu contin grasime deloc si sunt recomandate tenurilor grase.
Modul de demachiere este la fel ca si in cazul emulsiei demachiante.
In afara demachiantelor enumarate exista produse specializate si anume&
( demachiant pentru rimel rezistent la apa7
( demachiante diferentiate pe diferite regiuni ale fetei si in acest caz este bine sa se respecte
indicatiile produsului. Produsul destinat fetei nnu este indicat a fi folosit si la ochi pentru ca poate
provocs usturimi. De asemenea demachiantul recomandat pentru ochi nu se recomanda a fi folosit
pentru fata pentru ca datorita compozitiei nu realizeaza suficient de bine indepartarea impuritatilor
de la suprafata pielii.
In alegerea demachiantului nu se tine seama de tipul de ten. %pecificatia tenului este prevazuta
pe produs atat prin precizarea tipului de ten cat si a substantelor componente care trebuie sa fie
specifice tenului respectiv. "xista demachiante pentru toate tipurile de ten care datorita compozitiei
sunt neutre.
"ste indicat ca demachiantele sa contina o cantitate cat mai mica de parfum pentru ca acesta
poate fi un factor alergen.
Tehnica demachierii
Pentru realizarea demachierii clienta este intinsa pe fotoliul cosmetic, se izoleaza parul cu o
boneta si gatul si decolteul sunt degajate de imbracaminte, clienta poate imbraca un halat de cabinet.
In cabinet se creeaza o atmosfera de relaxare si se creeaza conditiile unei bune oxigenari.
!a realizarea demachierii trebuie respectata o anumita ordine&
( intai se demachiaza ochii7
( apoi se demachiaza buzele7
( si apoi fata, gatul si decolteul.
"ste indicat sa se respecte aceasta ordine pentru ca aceste puncte ale fete sunt de obicei cele
mai machiate si nu se doreste intinderea fardurilor pe restul fetei.
%e pune demachiantul in palma stanga sau intr(un recipient mic de plastic sau portelan si cu
un tampon de vata sau disc imbibat in demachiant se sterge ochiul ijncepand cu genele de la
=
radacina spre varf. Apoi se sterge pleoapa din unghiul intern catre cel extern, urcand pana la arcada.
+peratia se repete pana cand vata sau discul ramane curat. Apoi se trece la ochiul celalalt si se repeta
operatiunea.
!a buze in timpul operatiunii se sustine muschiul orbicular al buselor la una din comisuri.
+peratia se repeta pana cand vata sau discul ramane curat.
!a demachierea fetei, gatului si a decolteului se procedeaza in felul urmator&
( din palma sau din recipient se intinde demachiantul pe fata cu degetele mainii drepte intai
pe o jumatate de fata si apoi pe cealalta, pe linii paralele cu linia maxilarului inferior, apoi se
omogenizeaza demachiantul pe ambele maini si prin miscari circulare se intinde demachiantul pe gat
si decolteu, urcand cu aceleasi miscari si pe fata pentru ca impuritatile sa fie bine inglobate in
demachiant. u se recomanda multe miscari pentru ca nu se doreste ralizarea unui masaj suplimentar
pielii si rolul demachiantului este de a ramana la suprafata pielii nu de a patrunde in profunzime.
%e trece la stergerea demachiantului folosind doua tampoane de vata sau doua discuri de
demachiere. Mainile lucreaza simultan pe ambele parti ale fetei. !iniile de stergere sunt la fel ca si la
intindere, paralele cu lini maxilarului inferior. Pe gat si decolteu se fac miscari de dute(vino,
incepand de la maxilarul inferior. +peratiunea se repeta pana vata sau discurile raman curate.
!a finalu demachierii se recomanda o stergere a fetei cu lotiuni tonica, lotiunea hidratanta sau
infuzie calmanta. Acest lucru are ca scop stergerea ultimilor urme de impuritati sau de demachiant
care pot denatura examenul cosmetic.
Acest mod de demachiere se rcomanda si ca ingrijiri pentru acasa. Clienta este sfatuita sa nu
se demachieze cu vata sau discul imbibat cu demachiant pe fata uscata pentru ca operatiunea risca sa
fie incompleta.
Examenul cosmetic
"xamenul cosmetic este o etapa premergatoare tratamentului cosmetic, prin realizarea lui
cautam sa obtinem o serie de informatii care sa ne ajute sa punem corect diagnosticul de ten. "ste
foarte important cat de corecteste acest examen deoarece de acesta depinde alegerea procedeelor si
produselor ce vor fi folosite in timpul tratamentului. Daca alegerea este gresita efectele tratamentului
pot fi negative.
"xaminarea incepe inca de la intrarea clientei in cabinet, pe fata nemachiata, la lumina
naturala. +bservatiile facute ne ajuta sa facem anumite recomandari la sfarsitul tratamentului legate
de machiaj, corecturi ale liniei sprancenelor, respectarea liniei modei in imbracaminte sau coafura,
alimentatie, regim de viata.
"xamenul cosmetic se desfasoara in mai multe etape.
Examinarea vizuala& dupa demachiere si completarea ei. !a acest examen vom observa tipul
morfologic al fetei& oval, rotund, patrat, triunghi, diamant.
%tudiul ridurilor& de expresie la tenul normal, liniare 3 superficiale sau in retea la tenul
uscat deshidratat, cute
"xaminarea culorii pielii& alb(rozata caracteristica tenului normal, sau o culoare
modificata din cauza unor imperfectiuni ale pielii. Imperfectiunile pot fi de natur pigmentara,
vasculara sau alta natura.
Dintre imperfectiunile de natura pigmentara putem recunoaste& efelidele :pistruii<,
nervii celulari de culoarea pielii, roz sau galbeni si uneori sunt acoperiti de fire de par, cloasma
6
gravidica, melanoza ,ichl ce se gaseste in special la tenurile senile, vitiligo este o afectiune ce se
manifesta prin lipsa de pigmenti pe regiuni bine determinate.
Imperfectiuni de natura vasculara putem observa diferite forme de angioame.
Imperfectiuni de alta natura putem observa& puncte de milium sau puncte de colesterol,
hipertricoza, cicatricile inclusiv cele ramase in urma extragerilor de comedoane, xantelasma este
localizata in regiunea pleoapelor sub forma unor pete galbene.
Prin examinare vizuala putem observa si aspectul pielii si al porilor& piele lucioasa cu pori
dilatati asemanatori cojii de portocala la tenul gras uleios, piele mata cu pori mici, asemanatori
firului de par la tenul uscat, pori inchistati cu comedoane si piele cenusie la tenul gras asfixic si pori
mari, chisturi, pustule acneice si o piele rosiatica la tenul acneic.
!egat de aceste observatii vizuale la palpare vom face urmatoarele constatari&
( la trecerea degetelor pe suprafata pielii vom putea constata gradul de finete al acesteia. !a
ternurile normale pielea este fina iar la celelalte tipuri de tenuri aspectul pielii este modificat fie din
cauza uscaciunii fie din cauza comedoanelor sau a pustulelor si chistruilor.
( la palpare vom simti elasticitatea, aderenta si tonusul muscular, aspecte care sunt
determinate de calitatea fibrelor elastice si musculare din derm. !a tenurile normale acestea vor fi
normale pe cand la tenul uscat vor fi diminuate in functie de varsta, iar la tenurile grase vor fi
apropiate de normal. $enurile uscate pierd mai repede tonicitatea si elasticitatea din cauza suportului
plastic al pielii care este extrem de subtire la aceste tenuri. In schimb la tenurile grase elasticitatea si
tonicitatea muschilor se mentinje intr(o conditie buna un timp mai indelungat datoprita suportului
plastic bine reprezentat. Aceste aspecte ne sunt deja anticipate de la examenul vizual adica&n la
tenurile uscate unde apar riduri vom fi siguri ca elasticitatea si aderenta sunt diminuate tocmai pentru
ca ridurile sunt generate de o diminuare a acestora. !a tenurile grase unde suportul plastic este
prezent, muschii isi pastreaza elasticitatea un timp mai indelungat.
Prinzand pielea la nivelul pleoapei inferioare vom constata ca se formeaza o cuta care persista
la tenurile uscate si atunci vom sti ca avem o cantiotate de apa insuficienta in piele sau cuta isi revine
rapid la normal si in acest caz stim ca avem o cantitate de apa suficienta in tesuturi.
Pentru a sti daca pielea va reactiona negativ la extragerea comedoanelor putem trasa o linie pe
frunte cu capatul pensetei, daca linia se coloreaza repede si intens inseamna ca pielea este sensibila si
manevrele facute in timpul tratamentului nu trebuie sa aiba intensitate mare.
"xista mai multe aparate cu care se poate face examinarea pielii, dintre acestea cele mai
importante fiind lupele, lampa >ood si Ph(metrul.
Examinarea cu lupa urmareste o apreciere mai exacta a aspectelor tenului.
Examenul cu lampa ood care este o lampa cu nichel care emite radiatii ultraviolete, pune in
evidenta mai multe tipuri de fluorescente&
( albicioasa la tenul gras7
( violacee la tenul normal7
( intunecata la tenul uscat7
( slaba la tenul deshidratat.
Examenul cu !h metru 3 stabileste valoarea Ph 3ului care se situeaza intre 5('/. intre 5 si =
ph(ul este acid, iar intre = 3 '/ p?(ul este alcalin. %e considera valoarea normala a p? 3ului situata
@
intre /,2 si 8,2. tinand seama de aceste valori la un ten uscat se va pune in evidenta un p? acid, sub
=, iar la un ten gras vom gasi un p? alcalin, peste =.
1aloarea p? ului este extrem de importanta pentru ca ea ne da relatii despre sensibilitatea
tenului la factorii microbieni. Cu cat p?(ul este mai alcalin cu atat predispozitia tenului spre infectii
este mai mare. De aceea in timpul tratamentului trebuie sa aplicam produse si procedee care sa
reduca valoarea ph(ului aducand(o spre zona de aciditate.
In timp ce aceste date sunt culese ele sunt trecute intr(o fisa cosmetica. !a final este stabilit
diagnosticul de ten si sunt trecute primele observatii despre schema de tratament propusa, precum si
sfaturile pentru ingrijirile pentru acasa.
"isa cosmetica #exemplu$
AM"!"&
1A,%$A&
P,+#"%IA&
A!"B,II&
,"$A%A,I D" P,+PA%&
$en normal uscat grasCuleios asfixicacneic
,iduri
Aspectul morfologic
Aspectul pielii
Coloratia
Imperfectiuni inestetice
Branulatia
"lasticitatea
Aderenta
$urgor
$onus
%ensibilitate
p?
Diagnostic
Interval de tratament
Ingrijiri pentru acasa
%chema de tratament
%lasificarea tenurilor
Pe baza detaliilor observate in urma examenului cosmetic se stabileste diagnosticul de ten.
Pentru a pune un diagnostic de ten corect trebuie sa cunoastem caracteristicile tenurilor de baza.
"xista mai multe categorii de tenuri diferentiate intre ele in functie de tulburarile care exista in
organismul persoanei respective.
Ca punct de referinta este luat tenul normal.
TEN&' NOR()'
'5
$enul normal se caracterizeaza printr(un echilibru la nivelul intregului organism, functiile
pielii nefiind nici ele afectate. Acest tip de ten este intalnit in jurul varstei de -5(-2 de ani, apoi el de
cele mai multe ori pierde aceste calitati din cauza influentelor hormonale pe care le sufera
organismul femeii in perioada urmatoare, transformari legate de sarcina, activitate sexuala.
Caracterul normal al tenului poate reveni in apropierea menopauzei cand toate aceste tulburari
dispari si functiile pielii se linistesc..
!a tenul normal pielea este neteda, catifelata, usor rozata, ridurile sunt de expresie, porii sunt
practic inexistenti.
"lasticitatea, aderenta si tonusul muscular sunt bine mentinute deoarece fibrele elastice si
musculare sunt de calitate excelenta. Cantitatea de apa din tesuturi este suficienta, secretia sebacee
este echilibrata.
In general nu este o piele sensibila la actiunea factorilor mecanici dar reactioneaza destul de
usor la actiune prelungita a factorilor atmosferici sau la actiunea unor produse cosmetice
necorespunzatoare.
!a examenul cu lampa >od se pune in evidenta o fluorescenta violacee, iar p? 3 ul este situat
intre /,2 si 8,2 adica usor acid.
$ratamentul acestui tip de ten urmareste sa pastreze caracteristicile normale ale tenului.
Durata acestui tip de ten este destul de scurta, el evolueaza spre ten uscat dar cu ingrijiri
corespunzatoare isi poate recapata aspectul frumos.
In functie de tulburarile metabolice se diferentiaza doua mari categorii de ten&
'. categoria tenurilor uscate
-. categoria tenurilor grase
$enul uscat se caracterizeaza printr(o hiposecretie de sebum, iar tenul gras printr(om
hipersecretie de sebum.
TEN&' &*%)T
In categoris tenurilor uscate intalnim&
( tenul uscat prin aplicitate
( tenul uscat prin deshidratare
( tenul casectic
Tenul uscat prin aplicitate 3 se caracterizeaza printr(o secretie insuficienta de sebum.
Insuficienta secretiei poate avea mai multe cauze&
( fie numarul glandelor sebacee este insuficient si atunci si secretia este diminuata, fie
numarul glandelor este normal dar secretia este diminuata din cauza folosirii unor produse cosmetice
nepotrivite teenului sau ca urmare a actiunii indelungate a factorilor atmosferici.
Ca aspect tenul prezinta o piele mata, cu pori mici, cu comedoane subtiri, prezinta riduri fine,
liniare, pielea este subtire.
!a palpare pielea este usor aspra din cauza uscaciunii, elasticitatii ca si tonusul si aderenta
pielii depinde de varsta clientei insa la acest tip de ten ele se degradeaza repede tocmai datorita
faptului ca pielea este subtire si neprotejata, suportul plastic al pielii fiind practic inexistent. $ot din
aceste cauze pielea este sensibila la actiunea factorilor mecanici si atmosferici si la actiunea unro
produse cosmetice alcoolice, astringente.
''
!a examenul cu lampa >ood se pune in evidenta o fluorescenta intunecata, iar p?(metrul va
determina un p? acid.
$ratamentul acestui ten are ca scop sa corecteze deficienta de grasime prin aplicarea
procedeelor de hranire a pielii.
Tenul uscat prin deshidratare are aceeasi origine ca a tenului uscat prin aplicitate la care se
adauga si o tulburare in metabolismul apei care se manifesta prin incapacitatea organismului de(a
retine apa provenita atat din exterior cat si cea din straturile profunde ale pielii. De aceea putem
determina o deshidratare superficiala care afecteaza numai epidermul si este mai usor de corectat sau
una profunda care afecteaza numai epidermul si este mai usor de corectat sau una profunda care
afecteaza dermul si hipodermul si pentru a carei corectare sunt necesare eforturi mai mari.
Aparitia acestei complicatii este rezultatul actiunii mai multor factori de natura externa sau
interna. Cauzele externe pot fi& factorii atmosferici care sporesc uscaciunea pielii sau folosirea unor
produse cosmetice astringente, absorbante. Dintre cauzele interne putem enumera& stare febrila ca
urmare a unei boli, stare de stres, tulburari hepatice, pulmonare si renale care maresc eliminarea apei.
!a inceput deshidratarea este superficiala dar daca nu este inlaturata cauza ea avanseaza
cuprinzand straturile profunde si in acest caz practic deshidratarea devine ireversibila.
Aspectul tenului este identic cu cel al tenului alipic si se completeaza prin aparitia unor celule
ce se descuameaza. Acestea se observa in special la coltul extern al ochilor si la comisurile buzelor.
De asemenea pot aparea, in cazul unei deshidratari mai avansate, usturimi si mancarimi ale pielii. !a
tenurile deshidratate ridurile se accentueaza rapid, pielea capata un aspect albicios din cauza stratului
de celule descuamate, elasticitatea si tonusul muscular se deterioreaza rapid, pielea devine si mai
sensibila din cauza terminatiilor nervoase ce sunt tot mai aproape de suprafata.
"xamenul cu lampa >ood va pune in evidenta o fluorescenta slaba.
$ratamentul acestui tip de ten urmareste in primul rand sa corecteze deficienta mare de apa pe
care o are pielea. Acest lucru se poate realiza prin aplicarea mai multor procedee de rehidratare dar si
prin cresterea asimilatiei de apa in detrimentul dezasimilatiei.
$enul casectic este un ten la care pe langa deficienta de lipide in organism se adauga si o
tulburare in metabolismul glucidelor si proteinelor. Practic in cazul acestui tip de ten functiile pielii
se diminueaza pana la minimum, instalandu(se starea de boala. "ste un tip de ten care se intalneste
numai la persoanele cu grave tulburari in organism& cardiace, hepatice, diabet, tulburari nervoase.
Aparitia acestui tip de ten poate fi trecatoare, caracteristicile lui mentionandu(se atat cat se
manifesta si tulburarile din organism.
Aspectul tenului este asemanator cu a celui uscat prin deshidratare, dar mult accentuate.
"ste un tip de ten care apare mai rar in cabinetele cosmetice din cauza starii de boala a
persoanei. Putem sa(l intalnim insa in faza de recuperare. In acest caz tratamentul tenului presupune
aplicarea tuturor procedeelor de hranire si hidratare asociate tratamentului medical.
TENUL GRAS
Din categoria tenurilor grase fac parte&
( tenul gras uleios
( tenul gras asfixic
( tenul gras acneic
( tenul pletoric
'-
Tenul gras uleios se caracterizeaza printr(o tulburare la nivelul metabolismului lipidelor,
aceasta manifestandu(se printr(o hipersecretie de sebum.
!a tenul uleios nu exista comedoane, porii sunt deschisi, asemanatori unei coji de portocala,
sebumul la acest tip de ten este sub forma pastoasa, se scurge liber pe fata si din aceasta cauza pielea
capata un aspect lucios, unsuros, culoarea ei este galbuie tot din aceasta cauza sebumului. Pentru ca
la acest tip de ten suportul plastic al pielii este bine reprezentat, nu apar riduri decat tarziu, la o varsta
destul de inaintata spre deosebire de tenul uscat care se rideaza extrem de repede.
"lasticitatea, aderenta si tonusul muscular sunt de asemenea bine pastrate un timp indelungat.
!a acest tip de ten cantitatea de apa din tesuturi este suficienta. u este o piele sensibila la actiunea
factorilor mecanici dar din cauza p?(ului alcalin este deosebit de teceptiva la infectiile microbiene.
!ampa >ood pune in evidenta o fluorescenta albicioasa.
$ratamentul acestui tip urmareste sa reduca secretia sebacee, care implicit duce la modificarea
p?(ului spre acid si astfel se micsoreaza posibilitatea infectarii pielii.
Tenul gras asfixic apare ca urmare a unui tratament necorespunzator al tenului gras uleios.
Asfixia este determinata de incapacitatea pielii de(a mai respira. Ca urmare a unui tratament
necorespunzator al tenului gras uleios, sebumul se usuca la suprafata pielii si in pori impiedicand
pielea sa respire. In acelasi timp pielea nu poate sa mai preia oxigenul nici din profunzime ca urmare
a astuparii mecanice a canalului excretor al orificiului pilosebaceu.
Ca urmare a cresterii cantitatii de sebum in pori, acestia se dilata si apar comedoanele. #iindca
continutul porilor nu se mai evacueaza canalul se umple tot mai mult si apar astfel chisturile sebacee.
De cele mai multe ori aceste chisturi sunt acoperite de piele normal colorata dar la palpare se
prezinta sub forma unei induratii. Culoarea pielii devine cenusie din cauza comedoanelor. De multe
ori apar puncte albe mici, perlate numite milium sau puncte de colesterol. $enul nu prezinta riduri
dar pielea are un aspect vestejit.
!a palpare pielea are o textura intrerupta, este granuloasa, elasticitatea, aderenta si tonusul
muscular se mentin in conditie buna un timp mai indelungat.
"ste o piele sensibila la actiunea factorilor mecanici si din cauza p?(ului alcalin este extrem
de sensibila la actiunea factorilor microbieni.
!ampa >ood pune in evidenta un p? alcalin.
$ratamentul acestui tip de ten urmareste sa inlature asfixia cutanata. Acest lucru se poate
realiza prin indepartarea stratului de celule de la suprafata pielii prin gomaj sau dezincrustare,
curatirea temeinica prin demachiere atat in cabinetul cosmetic dar mai ales in cadrul ingrijirilor
pentru acasa, evacuarea continutului porilor prin exragerea comedoanelor si a chisturilor, activarea
circulatiei sanguine pentru a aduce spre suprafata sange oxigenat si nu in ultimul rand folosirea si
recomandarea produselor cosmetice adecvate tenului.
$enul gras asfixic, din cauza sebumului ce se usuca la suprafata pielii si a multitudinii de
produse astringente si absorbante folosite, se poate confrunta cu deshidratare. !a acest tip de ten
deshidratarea este superficiala, ea putand fi ameliorata prin curatirea adecvata a tenului. De
asemenea in schema de tratament a acestui ten se poate introduce o etapa de hidratare.
Tenul gras acneic reprezinta o formaagravata a unui ten gras asfixic. Acesta din urma netratat
sau tratat necorespunzator provoaca suprainfectarea pielii.
'.
$enul acneic se caracterizeaza prin prezenta pustulelor alaturi de comedoane si chisturi
sebacee. Pustula este de fapt rezultatul unui proces inflamator ce ia nastere la baza unui comedon,
ulterior capatand un aspect purulent.
Acneea se poate intalni sub mai multe forme& acnee comedoniana, pustuloasa si indurata.
Din cauza proceselor inflamatorii pielea capata un aspect rosiatic, inflamat, porii sunt
deschisi, inchistati cu comedoane, chisturi si pustule.
Pielea este ingrosata, granuloasa si este extrem de sensibila la actiunea factorilor mecanici si
microbieni.
Ph(ul pielii este extrem de alcalin si pe langa procesele inflamatorii obisnuite pentru acest tip
de ten, el se poate infecta cu staflilococ specific acneei.
$ratamentul acestui tip de ten urmareste in primul rand rezolvarea procesului infectios,
reducerea valorii p?(ului si apoi refacerea integritatii tegumentului.
Inainte de inceperea tretamentului cosmetic se recomanda un consult dermatologic pentru a
elimina posibilitatea infectiei cu stafilococ.
Tenul pletoric face parte din categoria tenurilor grase din cauza tulburarilor de la
nivelulmetabolismului lipidelor, dar in cazul acestui ten se mai adauga si tulburari in metabolismul
glucidelor si proteinelor. %pre deosebire de tenul casectic care avea aceleasi tulburari de metabolism
si era caracterizat de o diminuare a functiilor pielii, tenul pletoric in schimb este reprezentat de un
surplus de substante inclusiv de o hiperhidratare.
$enul pletoric se manifesta in cazul tulburarilor grave& cardiace, hepatice, pulmonare si
renale. Aspectul tenului poate fi trecator, fiind legat de fazele acute ale bolii.
Ca aspect tenul pletoric se aseamana cu aspectul tenului gras uleios la care se adauga un
aspect edematiat din cauza surplusului de apa. "ste un ten sensibil la actiunea factorilor mecanici si
microbieni. Prezinta de asemenea o fragilitate capilara accentuata.
In cabinetele cosmetice acest tip de ten il intalnim in faza recuperatorie a persoanei, iar
schema de tratament are ca scop principal curatarea si reducerea secretiei sebacee.
In afara celor doua mari categorii de tenuri, in practica cosmetica putem intalni alte doua
tipuri de ten care sunt rezultatul varstei si respectiv aparitia unor imperfectiuni de natura vasculara.
Aceste doua tenuri sunt&
( tenul senil
( tenul cuperozic
Tenul senil apare in jurul varstei de /2 3 25 ani, odata cu aparitia primelor semne de
menopauza si instalarea acesteia.
Pana nu demult menopauza era o perioada din viata unei femei care era trecuta sub tacere, nu
se mai punea problema ca aceasta sa se mai gandeasca la ingrijiri cosmetice. Din fericite lucrurile s(
au schimbat pe masura ce cariera ocupa un loc tot mai important in viata femeilor si viata lor sociala
se prelungeste.
Caracteristicile tenului apar indiferent de tenul care a fost la baza& uscat sau gras.
%emnele care indica instalarea senilitatii sau aparitia petelor pigmentare pe maini, gat si
decolteu, ridurile devin mai pronuntate, se adanceste santul nazogenin, buzele isi pierd conturul
natural, pielea capata o nuanta galbuie cu aer de vechime, apare o fragilitate vasculara crescuta, se
manifesta o hipertricoza accentuata.
'/
"lasticitatea, aderenta si tonusul muscular se deterioreaza vizibil, apar )caderi* ale muschilor
in special in zona maxilarului inferior si al ploapelor si astfel fata isi pierde conturul initial. Pielea se
deshidrateaza rapid.
$oate aceste caracteristici sunt mai pregnante la tenul de provenienta uscata deoarece
capacitatile tenului uscat s(au pierdut mai timpuriu decat cele ale tenului gras.
Procesul de imbatranire este ireversibil si de aceea tratamentul acestui tip de ten are mai mult
un rol de relaxare si mentinere un timp cat mai indelungat a functiilor pielii.
Pentru a intarzia aparitia semnelorde senescenta este necesar ca ingrijirile cosmetice sa fie
temeinice, corecte si incepute la o varsta la care aceste semne sa poata fi prevenite.
Tenul cuperozic apare ca urmare a unor tulburari vasculare ce se manifesta si la nivelul pielii.
Cuperoza este un stadiu premergator al acneei rozacee. Inainte de instalarea definitiva a
cuperozei tenul trece prin faza de eritroza care se recunoaste prin aparitia unei inrosiri ale obrazului,
a nasului si in cazuri rare ale fruntii. Cauzele pot fi multiple& emotivitate, activitate prelungita in
bataia factorilor atmosferici, unele tulburari digestive.
Cu timpul sangele care invadeaza capilarele din aceste regiuni va ramane in aceste capilare
deoarece peretii lor se dilata, elasticitatea se diminueaza si nu mai au putere sa evacueze complet
capilarele. Astfel apar telangiectaziile pe fondul eritematos care se permanentizeaza. In acest
moment pielea capata un aspect caracteristic& aripile nasului, pometii si mai rar fruntea sunt brazdate
de firicele subtiri rosietice, pielea devine rosie sau se inroseste la cea mai mica activare a circulatiei
sanguine, temperatura locala devine ridicata.
Instalarea cuperozei este favorizata de pielea subtire si neprotejata a tenului uscat, mai rar la
tenurile grase.
In stadiul de cuperoza cosmeticiana poate interveni prin aplicarea unor procedee adecvate
care sa simuleze circulatia sanguina, insa manevrele executate trebuie sa fie de mica intensitate.
Acneea rozacee este urmatorul stadiu care apare de obicei odata cu instalarea menopauzei
cand rezistenta organismului scade si este prediscup la infectii. De asemenea prediscuse pentru acnee
sunt persoanele care in tinerete au avut un ten gras si la care se mentine o secretie sebacee crescuta.
,ozaceea se manifesta prin aparitia unor elemente de foliculita pe zonele pe care este instalata
cuperoza. "lementele de foliculita sunt niste vezicule pline cu lichid clar, ceea ce le deosebeste de
pustulele acneice ce au un continut purulent.
In aceasta etapa cosmeticiana nu poate interveni, se recomanda un tratament dermatologic
prin administrarea de antibiotice si unguente pe baza de antibiotice aplicate local. $ratamentele
moderne sunt pe baza de raze laser unde raza scaneaza vasul cu probleme cauterizandu(l. Astfel
tratamentul este definitiv si cu rezultate bune.
)pareta folosite in cosmetica
In cadrul tratamentelor cosmetice se folosesc o serie de aparate care usureaza sau completeaza
unele procedee de tratament.
#olosirea aparatelor se bazeaza pe efectele pe care ele le realizeaza. "fectele aparatelor se
bazeaza pe efectele pe care ele le realizeaza. "fectele aparatelor pot fi sintetizate astfel&
( efecte de curatire
( efecte de hidratare
( efecte de hranire
'2
( efecte estetice
fiecare dintre aceste efecte se realizeaza prin modalitati diferite in functie de fiecare aparat.
VAPOR!ATORUL
1aporizatorul se gaseste sub doua forme& vapofor si vapozon.
Principiul de functionare este acelasi& emiterea de vapori calzi.
Vapoforul este dotat cu o rezistenta ce incalzeste apa dintr(un bazin, aceasta este condusa
spre o carcasa de plastic, unde trece peste un recipient unde sunt plante medicinale, vaporii sunt
proiectati apoi pe fata clientei.
1aporii obtinuti produc asupra pielii urmatoarele efecte&
'. efecte de curatire 3 efect principal
( efecte secundare&
-. efecte de hranire
.. efecte de hidratare
Dazat pe efectul principal, 1apoforul se foloseste in prima etapa de tratament, inaintea
extragerii de comedoane si dupa demachiere.
Vapo"onul este prevazut cu o rezistenta care incalzeste apa dintr(un vas de sticla rezistent la
caldura, aburii rezultati sunt condusi printr(un tub la capatul caruia este o lampa de Euartz, dupa care
sunt proiectati pe fata clientei. #olosirea becului de Euartz este optionala in functie de efectul care se
urmareste. Pentru vaporizare simpla nu se foloseste Euartzul.
"fectele vapozorului sunt aceleasi ca si ale vapoforului& curatire, hranire si hidratare la care se
adauga efectele obtinute datorita existentei in dotare a becului de Euartz.
In timpul folosirii becului de Euartz, in aer se degaja ozon care are asupra tenului si a aerului
inconjurator un efect bactericid, dezinfectant si tonifiant.
1apozorul datorita constructiei sale poate fi folosit in mai multe etape ale tratamentului.
( la inceputul tratamentului pentru efectul sau de curatire, inainte de extragerea
comedoanelor7
( dupa extragerea comedoanelor pentru dezinfectie7
( in timpul masajului pentru accentuarea efectului substantelor hranitoare din
crema7
( peste masti pentru accentuarea efectului acestora
Masuri de precautie
( se foloseste numai apa distilata pentru a se evita depunerile de saruri pe
rezistenta metalica7
( nivelul apei trebuie permanent controlat sa nu scada sub 'C. din capacitate
pentru ca rezistenta sa nu de arda7
( inainte de expunerea clientei la aburi se controleaza intensitatea aburilor.
SE#ASPRUL $Vacuum%
"ste folosit pentru completarea curatirii si a masajului facial. Aparatul este prevazut cu o
pompa de aspiratie si ventuze de marimi diferite si cu deschideri de diferite forme si marimi.
"fectele aparatului sunt &
( completarea extragerii comedoanelor7
( activarea circulatiei sanguine in timpul masajului7
'8
( stimularea elasticitatii fibrelor elastice si musculare.
Pentru completarea curatirii tenului se foloseste tirecomedonul ,in special in regiuni greu
accesibile,cum ar fi aripile nasului.1entuza se plaseaza pe comedon,moment in care se elibereaza
orificiul lateral. In ventuza se creeaza vid si se aspira comedonul.
Deplasarea ventuzei se face numai cand orificiul lateral este inchis pentru a nu leza
tesuturile. $irecomedonul exista si in forma manuala. %e prezinta sub fonna unei baghete
confectionata dintr(un aliaj special care nu se oxideaza si nu retine microbii.Acest lucru nu exclude
dezinfectarea lui inainte de folosire. !a unul dintre capete prezinta un cap cu un orificiu concav(
convex.+rificiul, cu partea convexa aplicata peste comedon si presat usor actioneaza asupra partilor
laterale ale comedonului, fortandu(l sa iasa la suprafata.#ormatiunea grasoasa se aduna in partea
concava. Actiunea este asemanatoare cu cea a extragerii manuale de comedoane dar de mai mica
intensitate, iar presiunea fiind uniforma nu lezeaza tesuturile.
In completarea masajului se folosete ventuza redaspir, cu deschidere alungita. %e executa o
aspiratie ritmica pe traiectul ridului.1idul creat ationeaza prin umflarea tesutului netezind pielea.
"ste contraindicata folosirea ventuzei la tenurile congestionate pentru ca accentueaza
fenomenul de spargere a vaselor.
VAPORELUL
"ste un aparat cu ajutorul caruia se executa pulverizari cu diferite infuzii,sucuri de fructe si
legume,lotiuni tonice sau astringente,apa minerala,uleiuri vegetale. Produsul folosit depinde de
efectul dorit si momentul cand se face pulverizarea. Pulverizarile se pot face&
( dupa demachiere pentru indepartarea urmelor de demachianl cu lotiuni ionice, hidratanle
,astringenle sau infuzie calmanta7
( in timpul sau dupa masaj cu uleiuri vegetale7
( peste masa astringenta pentru inmuiere ei7
( la sfrrsitul tratamentului pentru reamprospatare cu loliune tonica.
Aparatul este prevazut cu un flacon de plastic ce are un pulverizer. Pulverizatoarele trebuie
spalate dupa fiecare intrebuintare pentru ca solutiile sa nu interactioneze intre ele si pentru ca
orificiul pulverizatorului sa nu se infunde.
PERA ROTATVA
Peria rotativa se foloseste datorita efectele multiple care se obtin in urma folosirii ei.
Pentru oblinerea efectului de curiitire peria rotativa se foloseste la indepartarea gomajului la
tenurile grase. !a tenurilc uscate nu se recomanda decat in cazuri speciale, cand tenul se confrunta
cu deshidratare accentuata si indepartarea stratului de celule descuamate necesita o actiune mai
energica. !a tenurile uscate pielea este subtire si prin folosirea periei se contribuie la subtierea
epidermei.
Penlru obtinerea unei hraniri sau hidratari, peria se inmoaie in diferite substante hidratante
sau hranitoare. %e lucreaza dupa extragerea comedoanelor, in completarea masajului facial sau la
sfarsitul tratamentului pe piele curata.
Datorita miscarii mecanice periei ,ea are si un efect de tonifiere ,actionand asupra fibrelor
elastice si musculare.
Dimensiunile periilor sunt diferite si sunt alese in functie de regiunea pe care se lucreaza.
Dupa fiecare folosire periile se spala cu detergent, se clatesc si se pastreaza uscate.
'=
LA&PA 'E ULTRAVOLETE
De milenii cunoastem si folosim efectele binefacatoare a razelor solare. Descoperirile din
ultimele decenii a surselor artificiale de radiatii ultraviolete ,fac posibila aplicare lor tot mai mult in
tratamentele cosmetice si speciale.
Dupa lungimea de unda a radiatiilor solare, lumina naturala ,care ajunge pe pamant peate fi
impartita in& lumina vizibila, radiatii infrarosii si raze ultraviolete. ,adiatiile ultraviolete si cele
infrarosii sunt invizibile. ,adiatiile infrarosii au efect termic, iar cele ultraviolete au efecte
biologice.
,adiatiile infrarosii si cele ultraviolete au duoa proprietati& produc incalzirea corpurilor pe
care cad si sunt absorbite de substantele pe care le intalnesc.
Asupra organismului aceste raze actioneaza in sens stimulator cand sunt in cantitate mica,
insa in cantitate mare produc tulburan functionale.
%ensibilitatea pielii la actiunea agentiloractinici este variabila. Pidea se apara prin intermediul
Feratinei din stralul cornos si a melaninei din melanocitele epidermului. %tratul comos are proprietati
de reflexie a radiatiilor solare prin formarea unor substante protectoare cum este acidul
paraaminobenzoic dand pielii o rezistenta de / ori mai mare la radiatiilor ulterioare.
(OTOTERAPA
Consta in ulilizarea in scop terapeutic a razelor spectrului solar, vizibile si invizibile.
Cura fototerapeutica se poate realiza prin expunerea la soare sau prin expunerea la aparale
care generaza raze ultraviolele si infrarosii.
"xpunerea la radiatiile solare se recomands a fi fscuts, treptal, la orele matinale sau cele de
dupa(amiaza. Intervalul de expunere la soare difera in functie de intensitatea radiatiilor si de
rezistenta individuala. Daca se sta la soare mai multa vreme : pentru ca trupul se incailzeste si
transpira < se recornanda rnai multe dusuri.$rabuie tinut seama insa de faptul ca pe o piele racita in
urma dusului, razele ultraviolete au un efect pigmentar mai mare si riscul de arsuri este mult mai
mare.
Pe durata expunerii la soare se recomanda folosirea preparatelor de protectie. "ficienta
acestora esle legata de gradul de protectie pe care il asigura.Cu cat numarul inscris pe produs este
mai mare cu atat si protectia produsului este mai mare. Pentru a stabili timpul de protectie se
inmultese numarul inscris cu '5. De exemplu pentru un facor de protectie -, timpul de protectie este
-x '5 G-5 ,ceea ce inseamna -5 min de protectie sau la un factor .5 timpul este .5x'5G .55 adica
.55 min de protectie. "ste bine sa se aleaga produse cu protectie si pentru apa altfel trebuie refacut
stratul de protectie la fiecare baie chiar daca timpul indicat nu trecuse.
%ensibilitalea la radiatiile ultraviolete este dependenta si de culoarea parului, mai sensibile
fiind persoanele cu par roscat :natural< sau blond :natural< ,iar cele mai putin sensibile sunt
brunetele. De asemenea persoanele cu piele alba sunt de '5 ori mai sensibile decat cele cu piele
creola. "xista diferente si intre partile corpului,cele mai sensibile fiind decolteul, abdomenul si
partile articulare ale membrelor.
,adiatiile solare in exces usuca pielea, intensifica eliminarea lichidelor, iar sarea care ramane
pe piele de la transpiratie degradeaza si mai mult tegumenlele. De aceea sunt necesare ingrijiri
deosebite in timpul si dupa expunerea la soare.
Inflamatiile pielii mai usoare se vindeca singure in cateva zile si sunt urmate de descuamare.
'6
In cazul arsurilor cu flictene este necesara stoparea expunerii la soare si ingrijiri mai atente, de
obicei in aceste cazuri intervine si necrozarea tegumentelor.
SOLARLE
%unt pe primul loc intre procedeele de tratament care asigura bronzarea. De cele mai multe
ori solariile se prezinta sub forma unor tuburi asezate in paturi sau cabine verticale. %olariile emit o
cantitate mai mare de ultraviolete de tip A decat D spre deosebire de soare. De aceea solariile nu
produc inflamari si nici cancer :cazuri rare < dar au rol in imbatranirea prematura a pielii si in
formarea cataractei.
LA&PLE CU )UART!
Aceste lampi asociaza de cele mai multe ori radiatiile ultraviolete cu cele infrarosii. !ampile
de acest gen sunt dotate cu becuri ce genereaza radiatii de ambele tipuri. Marimea aparatului
depinde de marimea becurilor. Prezenta becurilor de infrarosu nu este obligatorie.
$ratamentele cu lampile de Euartz se bazeaza pe radiatiile de tip D care sunt active din punct
de vedere biologic.
%pre deosebire de solarii, lampile cu Euartz sunt mult mai nocive in cazul folosirii
neadecvate. %olariile beneficiaza preponderent de radiatii de tip A ,acelea sunt cele mai putin nocive
pentru organism pe cand lampile cu Euart se bazeaza pe radiatiile de tip D care au ca principal efect
regenerarea celulara. In cazul unei predispozitii canceroase aceasta regenerare celulara actioneaza
defavorabil.
"xista lampi cu Euart care genereaza radiatii de tip C intr(o cantitate mare. ,adiatiile de tip C
au cea mai mica lungime de unda si sunt folosite la dezinfectarea aerului in salile de operartie,
cabinete medicale, saloane de spital. "le provoaca inflamatii ale pielii, ale membranei conjunctive si
au rol in formarea tumorilor maligne. In timpul actiunii acestei lampi este interzisa preznta in
incapere.
"fectele radiatiilor ultraviolete
,adiatiile ultraviolete au efecte biologice multiple care pot fi sintetizate astfel&
'. efecte asupra pielii
-. efecte asupra sangelui
.. efecte generale
'. "fecte directe asupra pielii
- Efect bactericid. ,adiatiile A1 inhiba inmultirea bacteriilor si a ciupercilor si uneori chiar le
distruge. Acest efect se datoraza ozonului obtinut la trecerea radiatiilor prin aer, de aceea se folosesc
si la sterilizarea aerului din laboratoare si sali de operatie.
- Regenerarea celulara. In urma expunerii repetate si de durata se produce descuamarea mai
intensa a stratului comos, iar celeulele stratului germinativ se divid mai intens, pentru a le inlocui.
%e realizeaza astfel o regenerare a epidermului,constituind un mijloc de indepartare a unor
imperfectiuni superficiale ale pielii survenite de exemplu in urma acneei.
- Bronzarea pieli: sau melanogeneza este un proces de producere a melaninei in celulele
specializate, situate in stratul bazal. Aceste celule numite melanocite au in citoplastna lor granulatii
incolore ce se transforma sub actiunea radiatiilor A1 in pigment de culoare bruna. Acest pigment
numit melanina da culoarea bruna, bronzata a pielii. Melanogeneza este influentata si de actiunea
uoor medicamente fotosensibilizante,de actiunea unor glande cu secretie interna, de sistemul nervo
'@
si de unele vitamine din grupul D.
- Stimularea sintezei itaminei D. ,adiatiile A1 sunt folosite in tratamentele de combatere a
rahitismului. %ub actiunea radiatiilor A1 ergosterolul din piele se transforma in vitamina D, factor
de crestere si de fixare a calciului in oase.
- Efect sedati prin actiunea asupra terminatiilor nervoase din piele. %e folosesc la
combaterea pruritului in unele efectiuni dermatologice.
( !ormalizarea functiei glandelor sebacee si prevenirea infectiei la tenurile grase.
-. "fecte supra sangelui
Activarea circulatiei sanguine si cresterea numarului de globule rosii se realizeazii datorita
vasodilatatiei ce se produce din cauza caldurii locale provocate. Activarea circulatiei sanguine aduce
dupa sine intensificarea schimburilor nutritive.
.. "fecte generale
( stimularea tuturor functiilor vitale7
( efect fluorescent care sta la baza observarii detaliilor de structura cu lampa >ood7
( reactiile oculare sunt efecte negative ale radiatiilor A1 ce se mnifesta prin inflamarea
conjunctivei. De aceea se recomanda punarea ochelarilor de protectie in momentul expunerii la
lampii.
Radiatiile infrarosii
$esuturile vii absorb radiatiile infrarosii cu lungime de unda mai mare decat lungina vizibila.
"nergia absorbita se transforma in totalitate in energie termica, iar aceasta poate fi folosita in
tratamentele termice pentru calmarea durerilor.%ub influenta radiatiilor infrarosii pielea se inroseste,
se incalzeste si transpira mai abundent.
ELECTRO'ER&UL
"lectrdermul este folosit pentru producerea scanteilor intre electrozi si piele cu efecte
multiple stimulatoare .
Aparatul este prevazut cu o bobina si electrozi de sticla de diferite forme si marimi. %ub
influenta curentului electric in electrozi se produc descarcari de gaz rar. In urma descarcarii apare o
culoare violacee, portocalie etc in functie de gazul care este in interior.
"fectele obtinute se obtine in functie de electrodul folosit .
Electrodul plat se folosese pentru completarea dezinfectiei dupa extragerea comedoanelor.
#olosit peste o compresa umezita la sfarsitul tratamentului se obtine o hidratare.
Electrodul ac este folosit la dezinfectia craterelor pustulelor in urma extragerii comedoanelor
la tenurile acneiee.
Electrodul cu spirala metalica este folosit la masajul Hsub saturatie Hsau la dezinfectie la
persoanele sensibile care nu suportii electrdul direct pe piele.
Electrodul pieptene este folosit la ingrijirea pielii capului ,pentru stimularea cresterii firului
de par.
Electrodul in forma de " se foloseste in completarea masajului corector al barbiei duble.
Pe langa aceste efecte electrdermul mai are un efect datorat ozonului ce se degaja in timpul
lucrului cu electrozii. +zonul contribuie la o mai buna oxigenare a muschilor ,adica la o tonifiere a
acestora si in acelasi timp are un efect bactericid,ozonul impiedicand formarea microorganismelor.
"lectrozii se dezinfecteaza inainte de folosire.
-5
u se luereaza cu electrozi fisurati pcntru ca pot exploada sau produc arsuri.
$impul de lucru este -(. min.
GALVANO'ER&UL
Balvanodermul este folosit pentru ionizari si dezincrustari.
Aparatul este dotat cu doua fire conductoare la capatul carora sunt doi electrozi. Ca anexa
este ruloul metalic ce se ataseaza in timpul dezincrustarii.
,ealizarea celor doua efecte se bazeaza pe proprietatea curentului continuu de a disocia
solutiile in ioni cu mare putere de patrundere in straturile profunde ale pielii. Aceasta proprietate se
numeste electroliza.
Curentul galvanic poate determina si efecte polare adica o reactie acida sub polul pozitiv si o
reactie alcalina sub polul negativ. + alta proprietate a curentului, electroosmoza, influenteaza
patrunderea substantelor prin membrana celulara.
In timpul lucrului clienta simte slabe intepaturi, furnicaturi la locul de aplicare a electrozilor.
Daca intensitatea curentului este prea mare senzatiile pot deveni dureroase. Pe masura trecerii
timpului apare o senzatie de caldura ce determina o hranire a tesuturilor.
Dezincrustarea este un procedeu de curatire profunda ce se realizeaza cu ajutorul solutei de
carbonat de sodiu '5 0. In urma dezincrustarii se obtine o saponificare a sebumului si o
transformare a acestuia in produsi solubili in apa ce pot fi indepartati usor de piele. In timpul
lucrului la electrodul pozitiv se ataseaza ruloul metalic, in timp ce electrodul negativ este invelit in
vata sau protejat cu un burete, se imbiba in solutie si astfel se lucreaza pe fasii. Dezincrustarea este
recomandata tenurilor grase uleioase sau asfixice. Durata de lucru este de maximum '5 min.
Ionizarea este un procedeu prin care se introduc in piele, sub forma de ioni diferite substante
cu efecte diferite in functie de solufia folosita& hidratare, hranire si tonifiere. Ionizarea este
recomandata tuturor tipurilor de ten.
Durata ionizarii este de '5 min. Dupa primele 2 min se inverseaza polaritatea.
'E%T&R+ *&!'+(ENT)RE
!A%","!"
#olosirea laserelor a adus noutati atat in viata tehnicii cat si a celei medicale, ele facand
posibile mule metode noi de investigatii si tratament.
%pre deosebire de radiatiile surselor obisnuite, razele laser constituie un fascicul in mare
masura coerent :cu capacitate mare de interferenta<, monocromatic, polarizat constand din raze
paralele care pot fi dirijate si focalizate pe o suprafata foarte mica, cu obtinerea unei concentrari mari
de energie, motiv pentru care pot fi folosite la taierea diferitelor materiale, printre care si tesuturile
vii, dar si la distrugerea lor.
"fectele razelor laser asupra organismelor vii este in sransa legatura cu proprietatile optice ale
diferitelor tesuturi. $esuturile difuzeaza, respectiv absorb in mod diferit razele laser.
In functie de capacitatea de concentrare a laserului ,energia luminoasa are efecte termice de
diferite grade&
( incalzire locala7
( deshidratare7
( coagulare7
( terrnoliza :carbonizarea tesuturilor <7
-'
( vaporizarea :evaporarea apei din tesuturi <
!aserele pot provoca in organisrnul viu si alte modificari care nu au la baza efecte termice
: formarea unei celule libere, modificari ale activitatii enzimatice etc.< motiv pentru care in scopul
evitarii efectelor secundare, ele trebuie folosite doar in mod justificat .
&tilizarea laserelor in tratarea diferitelor modificari ale pielii
In ultimii ani, in tratamentele cosrnetice au inceput sa fie folosite laserele de .(-5 m>, de
mic randament cu emisie continua de heliu si neon. %e folosese la tratarea ridurilor prin stimularea
metabolisrnului zonei, eliminarea induratiilor si chisturilor acneice, tratarea acneei rozacee, activarea
bulbului firului de par,varice etc.
In tratamentul cuperozei, varicelor, rozaceei laserele merg pe acelasi principiu& emisia unei
energii pe o lungime de unda la care hemoglobine se absoarbe.
Anda laser patrunde in vasul de sange, unde coaguleaza sangele. De obicei este nevoie de
doua, trei sau chiar mai multe treceri din cauza faptului ca unele vase sunt mai profunde. Marea
majoritate a laserelor merg pana la ' mm adancime. Daca vasul se afla la adancime mai mare efectul
dispare.
1asele de pe picioare se rezolva in doua, trei sedinte. Daca vasul are diametrul mai mare de
5,- mm nu se mai lucreaza cu laserul ci se foloste o alta metoda care se numeste HscleroterapieH. %e
procedeaza in felul urmator& se introduce la nivelul vasului de sange un ac foarte fin, prin care se
introduce o substanta care slerozeaza vasul. 1asul devine mai negru, apoi dispere in timp ca si cum
ar fi fost o vanataie. De cele mai multe ori cele doua terapii se asociaza.
In cazul acneei rozacee este nevoie de cel putin '- sedinte, dupa care se face o pauza de o
luna de zile. Daca este nevoie se reia terapia. "ste obligatoriu sa se asocieze si un tratament
medicamentos.
In cazul celulitei raza laser scaneaza zona mergand dintr(o parte in alta. "ste una din
metodele radicale de tratare a celulitei alaturi de operatiile estetice.
Ana din aplicatiile cele mai frecvente ale laserului este in epilarea definitiva a parului in
exces din anumite parti ale corpului. Inceperea tratamentului se face dupa un prealabil examen
ecografic care pune, sau nu, in evidenta existenta unei deficiente ovariene. De regula acestea sunt
responsabile de exesul de piulozitate. Atunci cand se constata vreo deficienta trebuie tratata intai
aceasta si apoi se incepe epilarea cu laser.
,aza laser merge de(a lungul firului de par, in pori, pana la nivelul radacinii, la bulb.
Impulsul de joasa frecventa distruge radacina firului de par care se extrage apoi usor cu penseta.
Avantajul laserului fata de elctrocauter este ca, cu laserul se pot extrage aproximativ '55 fire
intr(o sedintii din care 65 nu se mai refac. Durata tratamentului este in functie de numarul de fire.
Aplicatiile razelor laser sunt multiple dar inainte de inceperea tratamentului se recomanda un
control medical amanuntit, deoarece una dintre efectele secundare principale ale laserului este
activarea tumorilor maligne. Din cauza cresterii vascularizatie zonei tratate si a zonelor invecinate
tumorile metastazeazii mult mai rapid.
LA #ELLE $APARAT 'E &ASA* CU N(RAROSU %
"ste un aparat destinat rnasajului fesei gatului si decolteului.
Aparatul are un aspect elegant si este usor de manevrat. "ste prevazut cu un acumulator cu o
autonomie de -5(-2 min. ,eancarcarea acumulatorului se face timp de 6 ore cu ajutorul unui
--
incarcator prevazut cu un led ce semnalizeazii cand aparatul este incarcat. Aparatul functioneaza in
urma actionarii unui intrerupator ce are doua pozitii&
'( emisie de raze infrarosii
-(emisie de raze infrarosii si masaj
Cu ajutorul aparatului se masaeza portiunea prin miscari circulare ascendente.
Efectele aparatului
Aparatul are doua efecte importante&
#ranire ( datorita emisiei de raze infrarosii ce sunt radiatii calorice, se realizeaza o hiperemie
locala, deci implicit o imbunatatire a circulatiei locale, o oxigenare mai buna a epiderrnei si
stimularea proceselor metabolice. De asemenea datorita emisiei de raze infrarosii creste capacitatea
de absorbtie a produselor aplicate pe piele cu .5 0.
Tonifiere - datorita masajului realizat de catre aparat. Prin masaj se asigura relaxarea si
stimularea fibrelor elastice si musculare din derrn si are ca urmare un puternic efect antirid. In
acelasi timp se realizeaza si o calmare a terminatiilor nervoase. Aparatul se poate folosi in
completarea masajului manual pentru a ajuta patrunderea substantelor active din crema sau peste
masti emoliente sau hranitoare. In ambele cazuri se poate folosi si pozitia de infrarosii a aparatului.
Aparatul fiind usor de manevrat se poate folosi si la domiciliu pentru completarea ingrijirilor de
acasa.
,+O!TRON
Diopironul este un aparat revolutionar pentm ingrijirea pielii bazat pe terapia cu lumina
polarizata liniara.
In mare parte, celulele raspund de sanatatea noastra.Corpul uman este format din aproximativ
=5 mil. de celule. In aceasta retea vasta de celule au loc nesfarsite si complexe procese chimice si
fizice. Pentru ca acest sistem sa fie functional este nevoie de lumina, oxigen si apa, cele mai
importante elemente din natura.Cu ajutorul luminii polarizate putem introduce in organism aceste
trei elemente vitale in organism.
!umina polarizata are o actiune benefica asupra celulelor organismului, fortificand sistemul
imunitar si intensificand procesul de regenerare celulara. !umina polarizata asigurata de o lumina
proiectata pe un cristal, are o putere de penetrare in organism pana la -(-,2 cm.
Celulele expuse luminii polarizate sunt repolarizate la nivelul membranei, asigurandui(se
acesteia crsterea capacitatii de fagocitare de '5 ori mai mult. In acelasi timp se realizeaza slimularea
fiziologiei la nivelul celular si cresterea capacitatii imunologice.
Aparatul este prevazut cu un adaptor si functioneaza conectat direct de la retea. Pe cablul de
alimentare este plasat un intrerupator si este prevazut cn un Htimer* care indica scurgerea timpului
din doua in doua minute printr(un semnal sonor.
$impul de utilizare este de /(8(6 min in functie de afectliunea si gravitatea ei.
Distanta fata de suprafata tratata este de 2('2 cm.
Efectele aparatului
$a nielul pielii:
( puternice efecte antirid7
( regenerare celulara7
( preintampina si trateaza acneea avand puternic efect cicatrizant si de refacere a integritatii
-.
tegumentului7
( trateaza edeme, exeme, pitiriazis, psoriazis, rani , arsuri
%n domeniu medical cu efecle de profunzime&
( inlatura dureri de cap, de dinti, sinuzita, laringita7
( elimina rapid dureri postoperatorii si postraumatice :entorse, dupa scoaterea gipsului<7
( calmeaza dureri lombare, cervicale7
u se cunose efecte secundare ale luminii polarizate.
Alte particularitati
( aparatul este compatibil cu folosirea filtrelor color oferind posibilitalea unei noi
terapii&color(terapia7
( este usor de folosit si la domiciliu.
Timp de lucru in domeniul cosmetic:
Pentru tenurile acneice& 8(6 min pe fiecare zonaCzi .
Pentru prevenirea ridurilor&
( se aplica tampoane pe ochi pentru ai proteja7
( ten normal&-(. min pe zonaCzi7
( ten uscat &2('5 min pe zonaCzi7
( ten gras& 2('5 min pe zona Czi
$rataemntul cu Dioptronul se poate aplica ca tratamenl de sine statator sau asociat cu alte
aparate.
ELECTROPUNCTOR
"ste un aparat de inalta tehnologie cu ajutorul caruia se alina durerile simptomatice, se
revitalizeaza si tonifica corpul fara a folosi ace. Aparatul imbina tehnologia moderna cu experienta
de /555 ani a medicinei chinezesti in domeniul acupuncturii si presopuncturii.
Acest aparat foloseste o metoda total nedureroasa, inlocuind acul acupuncturii prin stimuli
electrici ,care se realizeaza prin .8 agrafe placate cu aur, ce conduc impulsurile dar in acelasi timp nu
perforeaza pielea.
Avantajul major al aparatului este capacitatea acestuia de a depista singur punctele cu energie
electrica acazuta ,amelioriind durerea.
Aparatul se pozitioneaza pe zona dureroasa, iar prin agrafe se transmit impulsuri electrice.
"lectropunctorul calmeaza dureri de reumatism, artrita, degenerescenta articularii. Alimentat
cu pile electrice, prin stimulare directa, acest aparat permite revitalizarea tesuturilor, tonifirtea si
sporirea nivelului de energie a intregului corp.
u exista riseuri sau efecte negative. u trebuie dezinfectat, nu transmite microbi, virusi sau
alte boli transmisibile.
Deoarece esle un aparat usor de manevrat si nu necesita cunostinte de medicina poate fi
folosit in cabinelele de ingrijire corporala sau de acupunctura asociat cu alte procedee sau aparate.
Poale fi utilizat si la domiciliu.
Iata cateva puncte unde aplicat da rezultate bune&
( in tratamenlul celulilei sau chiar a obezitatii, penlru combaterea senzatiei de foame se
activeaza punctul Hanti(foameH. Aparalul se plaseaza deasupra intrarii in pavilionul urechii, putin mai
sus de lob. In prima faza se poate resimti o senzatie dureoasa, dar se insista pana la aparitia unor
-/
usoare intepaturi.
( al doilea punct este pentru stimularea digestiei. Punctul se afla pe mijlocul bratului superior,
intre incheietura umarului si a cotului.
( impulsionarea metabolizarii grasimilor se realizeaza prin cele doua puncte plasate la stanga
si la dreapta ombilicului la o distanta de trei degele. Durata unei sedinte trebuie sa fie de = sec. In
cazul unei durate prea mari poate aparea ca efect secundar diareea.
( punctul pentru eliminarea toxinelor se gaseste la patru degete deasupra genuinchiului,
lateral, exterior.
( deasupra buzei superioare, sub nas se gaseste un punct a carui stimulare stopeaza pofta de
mancare si linistste stomacul7
( pentru stimularea organismului in conditii de stress se poate activa punctul plasat in
prelungirea degetului mare de la picior, putin spre interior.
In cazul in care se incearca o presopunctura cu scop de reducere a greutatii, pentru eliminarea
celulitei, se repeta procedeul de cel mult 2 ori pe zi& fie inaintea meselor cu /2 min sau cand apare
senzatia de foame.
Durata de actiune este de =('5 sec. Prin stimulare exagerata se pot obtine efecte opuse.
Pentru completarea tratamentului cu aparatul se activeaza si zonele reflexogene
corespunzatoare organului ce dorim sa(l stimulam. Durata masajului este de .(2 min pe ficeare zona
la ambele talpi ale picioarelor. "xceptie fac zonele& ficatului, inimii, si a coloanei vertebrale la care
masajul nu trebuie sa depaseasea ' min. Masajul se incepe de la piciorul drept.
In tratamentele cosmetice se poate folosi cu succes presopunctura asociata cu masajul, avand
ca rezultate stimularea glandelor sebosudorale, eliminarea desurilor si toxinelor.
!ocalizarea punctelor&
Pe fata ( pe partea mediana a frontii
( sub arcada sprincenoasa
( coltul extern al ochilor
( gura(deasupra si sub buze pe partea mediana si la comisuri
( gat( de o parte si de alta a tiroidei
Pe cap& partea mediana a calotei craniene
Pe spate& ( regiunea cervicala de o parte si de alta a partii mediene
( in regiunea omoplatilor
( in regiunea sacrala
!RO%E*E'E %)RE *T)& ') ,)-) TR)T)(ENT&'&+
Metabolismul si circulatia sunt implicate in aportul de oxigen si substante nutritive care
asigura buna functionare a procesului de regenerare celulara, de hidratare, de mentinere a fibrelor
elastice si musculare in bune conditii. $ulburarile metabolice ce pot aparea la diferite niveluri in
organism determina schimbari si la nivelul tegumentului, depozite de grasimi si produsi toxici care
duc la aparitia diferitelor imperfectiuni.
#iziologic pielea imbatraneste. Imbatranirea poate fi accelerata din cauza mai multor factori&
excesul de cafea, tutun, alcool, razele solare in exces sau tulburari hormonale. In consecinta trebuie
luate anumite masuri care sa preantampine sau sa trateze efectele acestor factori.
De aceea cosmeticiana trebuie sa stabileasca corect diagnosticul de ten pentru ca apoi sa
-2
poate sa aleaga cele mai eficiente mijloace si procedee de tratare si combatere a efectelor factorilor
nocivi.
!a baza tratamentului stau patru procese&
( procesul de curatire7
( procesul de hranire7
( procesul de rehidratare7
( procesul de tonifiere
!rocesul de curatire cuprinde toale mijloacele de indepartare de la suprafata epidermului a
celulelor descuamate, impuritatilor, a sebumului si a fardurilor. "ste un proces foarte important in
cadrul ingrijirilor din cabinetul cosmetic si in cadrul ingrijirilor pcntru acasa. Aplicarea incorecta
sau neaplicarea prccesului de curatire duce la modificari importante in aspectul pielii.
!rocesul de curatire cuprinde mai multe procedee&
( demachierea7
( vaporizarea calda7
( gomajul7
( dezincrustarea7
( extragerea comedoanelor.
!rocesul de hranire este reprezentat de toate mijloacele prin care se introduc in piele
substante nutritive si oxigen. "ste un proces important prin faptul ca datorita folosirii lui se
realizeaza activarea circulatiei sanguine si se incetineste procesul de imbatranire a pielii. Procesul de
hranire este destinat in special straturilor profunde ale pielii.
!rocesul de hidratare. Apa si grasimile constituie suportul plastic al pielii care o mentine
intinsa si catifelata. Diminuarea cantitatii de apa din tesuturi modifica si aspectul pielii. Procesul de
hidratare este indicat in special tenurilor uscate, deshidratate si senile dar si tenurilor grase in
anumite etape de tratament.
!rocesul de tonifiere este constituit din totalitatea mijloacelor care asigura o cantitate
suficienta de oxigen necesara desfasurarii proceselor din muschi. Acestia mentin aspectul intins al
tegumentului.
STRUCTURA S (UNCTLE PEL
Pielea este un organ viu cu activitate imponanta in desfasurarea proceselor vitale, la fel de
importanta ca inima, rinichii etc. "a participa la metabolizarea substantelor aplicate pe piele in
timpul tratamentului eliminandu(le pe cele nefolositoare in mod selectiv.
Pielea este alcatuita din trei straturi&
( epiderm,
( derm si
( hipoderm.
Epidermul la randul lui este alcatuit din stratul bazal:germinativ<, ale carui celule se divid
intens, stratul celulelor poliedrice: filametos<, stratul spinos :granulos<, stratul lucid si stratul cornos.
#iecare are o structura specifica si un rol bine determinat. "ste un strat nevascularizat.
&ermul constituie scheletul de rezistenta al pielii si este alcatuit din substanta fundamentala,
fibre conjunctive:colagen, elastina< si celule de tipul fibroblasilor. Acest strat este vascularizat si are
in componenta corpusculi senzitivi, glande sebacee si este strabatut de canalele glandelor
-8
sudoripare.
#ipodermul este alcatuit din tesut conjunctiv lax, panicul adipos, vase de sange, nervi si
substanta fundamentala.
%aracteristici ale pielii
- 'rosimea pielii variaza in functie de regiune, sex si varsta. Pielea copiilor este mai subtire,
la maturitate este mai groasa si apoi se subtiaza din nou la persoanele in varstia. In structura pielii
epidermul este mai subtire, dermul mai gros, iar hipodennul variabil in functie de regiune.
( Elasticitatea se datoreaza in primul rand sistemului fibrilar si hipodermic. "a poate fi
influentata si de paniculul adipos ai caror lobuli adiposi sunt inveliti in tesut conjunctiv elastic.
"lasticitatea scade odata cu varsta sau este influentata de anumite afectiuni.
( Mobilitatea pielii este variabila, la fata este mai accentuata, la nivelul nasului, palmelor este
mai scazuta etc.
( Transpiratia cutanata este fenomenul de evaporare a apei de la suprafata pielii si este
conditionata de factorii atmosferici, tulburari interne sau de produsele coametice.
"&N%T++'E !+E'++
#iziologia pielii este influentata de organizarea sa cghimica si implicit de prezenta unei
cantitati de substante necesare desfasurarii vietii celulare.
%ubstantele componente sunt de natura& organica si anorganica.
%ubstantele anorganice
( apa pielea contine =50 din cantitatea existenta in organism7
( saruri minerale ( sodiul se gaseste in tesutul conjunctiv, potasiu in epiderm si anexe, calciu
in tesutul conjunctiv, in cantitati mai mici sunt& #e, Cu, Mg, In, Cb, P, i si CI. Pielea are un rol
important in metabolismul sulfului. %ubstantele minerale se gasesc sub forma de electroliti incarcati
cu sarcini electrice prin care se fixeaza la suprafata membranelor protoplasmatice.
%ubstante organice
( proteinele sunt constituite din acizi aminati .Cea mai cunoscuta scleroproteina
este Feratina, bogata in sulf. De asemenea si colagenul, elastina si reticulina au o
constitutie proteica.
( hidratii de carbon sunt reprezentati de glucoza si polizaharide.
( lipidele-grasimea subcutanata este formata din trigliceride in compozitia caruia
intra acidul palmic, stearic si oleic. !ipidele epiteliale sunt reprezentate de colesterol.
%ebumul este o substanta uleioasa, semifluida ce contine acizi grasi nesaturati, saturati si
colesterol.
( enzimele pielii actioneaza in procesele de metabolizare a grasimilor, proteinelor
si polizaharidelor. De asemenea intervin in procesele de oxireducere ce au loc in prezenta
oxigenului molecular.
( itaminele care se gasesc in epidrem sunt A si D, in derm vitaminele D, acidul
pantotenic, acidul ascorbic si in peretele capilarelor vitamina PP.
#unctiile pielii sunt &
'. de protectie prin Feratogeneza, melanogeneza si formarea filmului hidrolipidic7
-. secretorie prin secretia sudoripara si sebacee7
.. fizico ( mecanica dand pielii rezistenta, elasticitate si plasticitate7
-=
/. metabolica7
2. termoreglare7
8. functie reactiva, neurovasculara, receptoare.
#unctiile pielii se pot modifica din cauza actiunii unor factori interni sau externi. ,evenirea la
conditiile anterioare se poate face prin aplicarea unor tratamente adecvate.
PROCESUL 'E CURATRE
Procesul de curatire este un proces de baza in cadrul ingrijirilor cosmetice din cabinetul
cosmetic sau de acasa.
"l cuprinde cinci procedee&
( demachierea
( vaporizarea
( gomajul
( dezincustrarea
( extragerea comedoanelor
'. D"MAC?I","A
Demachierea este primul pas inaintea inceperii oricaror ingrijiri cosmetice. Prin demachiere&
( se indeparteaza de la suprafata pielii fardurile, impuritatile, celulele descuamate
( se pregateste pielea pentru a fi examinata in vederea punerii diagnosticului de ten si
stabilirea schemei de tratament adecvata
Pentru a executa aceasta operatiune vom pregati clienta in felul urmator&
( se izoleaza parul
( se izoleaza imbracamintea cu un halat
( clienta va fi instalata comod pe patul cosmetic
-. 1AP+,IIA,"A CA!DA
1aporizarea calda se realizeaza cu ajutorul unui aparat de tip 1apofor sau 1apozon care emit
vapori de apa calzi.
1aporizarea se bazeaza pe efectele acestor aparate, cel mai important fiind in acest caz efectul
de curatire.
"fectul de curatire se realizeaza prin&
( inmuierea stratului cornos
( dilatarea porilor usurand astfel apoi extragerea comedoanelor
( eliminarea toxinelor prin transpiratie
( activarea glandelor sebosudorale
( eliminarea de pe fata a ultimilor urme de demachiant si impuritati
Celelalte doua efecte sunt efecte secundare&
a< efectul de hranire ce se realizeaza datorita caldurii aburilor ce antreneaza un aflux
marit de sange si oxigen din interior si il aduce spre exterior in folosul epidermei
b<efectul de hidratare care se realizeaza printr(o expunere prelungita la aburi deoarece
particulele fine de apa au o putere mai mare de patrundere in interior.
1aporizarea se realizeaza cu plante medicinale datorita principiilor lor active ce au efecte
calmante, tonice, astringente, antibacteriene, descongestive.
Plante cu actiune calmanta& musetel, tei, nalba, verbina, soc, coada soricelului.
-6
Plante cu actiune tonica& mrnts, flori de trandafir, busuioc, levantica, lamainta.
Plante cu actiune astringenta& sunatoare, patlagina, cimbru, hamei, salvie, seminte de marar,
muguri de brad.
Plante cu actiune descongestiva& muguri de brad, pin, levantica.
Inainte de expunerea clientei la vapofor&
( se stabileste intensitatea aburilor in functie de sensibilitatea clientei si scopul urmarit
( se stabileste distanta in timpul vaporilor fata de clienta
( inainte de expunerea la aburi se aplica crema grasa in jurul ochilor
( timpul de expunere este variabil in functie de tipul de ten& 2('5 min pentru ten normal7 '2(
-5 min pentru ten uscat si -5(.5 min pentru ten gras. $impul de expunere depinde si de scopul urmarit
Re+uli de protectie si i+iena
verificarea integritatii prizei, a firului si stecherului
controlarea nivelului apei din recipient :daca este prea mic se arde rezistenta, daca este prea
multa apa in timpul fierberii iese afara si poate provoca arsuri<
se foloseste numai apa distilata, completarea nivelului apei facandu(se cand aparatul nu
functioneaza
pentru dezinfectia carcasei se folosesc substante dezinfectante inainte de fiecare expunere
lenjeria folosita trebuie sa fie in perfecta atare de curatenie, schimbata dupa fiecare clienta
planta medicinala se schimba dupa fiecare clienta, atat din motive igienice, cat si pentru a(si
pastra proprietatile si se adapteaza in functie de scopul urmarit
Precautie la e,punerea la a-uri
Persoanele cu afectiuni cardiace, respiratorii, glandulare. In aceste cazuri vaporizarea calda se
poate inlocui cu alte metode de inmuiere a stratului cornos. Cea mai utila si mai simpla este aplicarea
unor comprese calde pe fata, care trebuie schimbate de cate ori se constata racirea lor, pana la
obtinerea efectului de dilatare a porilor si inmuiere a stratului cornos.
./ GO&A*UL
"ste un procedeu de curatire superficiala prin care se indeparteaza de la suprafata pielii
celulele descuamate si surplusul de sebum. Prezenta deseurilor organice si a sebumului oxidat
impiedica patrunderea substantelor incorporate in produsele cosmetice destinate& ionizarii, masajului,
mastilor, etc.
Acest procedeu se aplica tenurilor alipice, grase uleioase si asfixice si este interzis tenurilor
acneice in etapa de asanare a infectiei.
Bomajul este un procedeu de indepartare mecanica, care prin actiunea produselor imbiba
deseurile cutanate si antreneaza surplusul de sebum.
Produse de +oma0
Aceste produse se folosesc sub forma de paste
( extracte vegetale de papaia, smochin, frunze de ananas, combinate cu acid acetic sau suc
gastric de porc
( albus de ou batut spuma amestecat cu malai :produs specific tenului gras<
( mucilagiu din flori de tei amestecat cu tarate de grau :produs specific tenului uscat<.
Mucilagiul se prepara astfel& se aleg flori de tei fara codite, acopera cu apa, se fierb pana scade apa la
jumatate, se filtreaza caldut7
-@
( bioxid de siliciu amestecat in parti egale cu o crema pe baza de stearina7
( carbonat de calciu amestecat in parti egale cu crema samponata7
( germeni de grau cu mucilagiu din flori de tei7
( faina de migdale cu mucilagiu de tei sau cu demachiant in parti egale7
( faina cosmetica care are urmatoarea compozitie& tarate de grau, lapte praf, fulgi de
sapun in parti egale cu mucilagiu din flori de tei.
Tehnica +oma0ului
Produsele de gomaj se prepara sub forma de paste si se aplica pe directiile demachierii cu o
pensula, spatula sau cu varful degetelor.
%e evita oficiile naturale ale fetei :ochii, nasul si gura<.
In functie de produsele folosite si de tipul de ten, se lasa un timp de actionare intre 2 3 '2
minute pentru a lasa timp deseurilor cutanate sa se incorporeze.
Produsul se indeparteaza prin mai multe metode&
'. se executa o miscare de frecare usoara circulara cu pulpa degetelor simultan pe
ambele parti ale fetei, in sensul circulatiei sanguine.
-. in foarfeca formata de indexul si mediul mainii stangi se executa miscari de dute(
vino cu indexul si mediul mainii drepte pe directii. Motul barbiei 3 ureche, comisura gurii(
ureche, aripile nasului pe sub ochi pana la tampla, pe frunte pe directii orizontale. %e lucreaza
intai pe o parte a fetei si apoi pe cealalta.
In completarea stergerii se pot folosi infuzii de plante calmante, tonice, astringente sau cu
comprese umezite in apa la temperatura camerei.
ncadrarea +oma0ului in tratament
'. !a tenul normal gomajul se executa numai in cazuri deosebite, cand intervin anumite cauze
ce schimba aspectul tenului&
( dupa o stare gripala7
( dupa o expunere neprotejata la actiunea agentilor atmosferici.
Preparate indicate& mucilagiu din flori de tei, germeni de grau cu demachiant, faina de
migdale cu demachiant. %e observa ca produsele folosite la aceste tenuri sunt extrem de blande ca
actiune.
%ncadrarea in tratament
( demachiere7
( gomaj7
( vaporizare calda7
( extragerea comedoanelor.
-. !a tenul uscat gomajul se aplica odata pe luna deoarece aplicarea acestui procedeu duce la
diminuarea mantalei acide protectoare. Manevrele de gomaj vor fi blande la acest tip de ten pentru ca
pielea se lezeaza usor.
%ncadrarea in tratament
( demachiere7
( gomaj7
( vaporizare calda7
( extragerea comedoanelor.
.5
In cazul in care comedoanele sunt subtiri ca firul de par, acestea se evidentiaza de multe ori
dupa extragerea comedoanelor sau pot apare descumari. Dupa extragerea comedoanelor se propune
urmatoarea incadrare in tratament&
( demachiere7
( vaporizare calda7
( extragerea comedoanelor.
( gomaj7
.. !a tenul gras preparatele indicate sunt&
( bioxid de siliciu cu crema samponata7
( carbonat de calciu cu crema samponata7
( albus de ou spuma cu malai.
Produsele de gomj ale tenurilor grase au avantajul ca antreneaza de la suprafata fetei sebumul
oxidat si surplusul de sebum.
Manevrele de indepartare a produsului pot fi mai energice si minutioase pentru a indeparta
reziduurile. Bomajul se aplica de doua ori pe luna sau o data si atunci este in alternanta cu
dezincustrarea. In cadrul tratamentului in care s(a executat gomaj mastile aplicate trebuie sa fie
hidratante, cu sucuri de fructe si nu foarte astringente.
!a tenul acneic nu se executa gomajul.
%ncadrarea in tratament
( demachiere7
( vaporizare -(/ min7
( gomaj7
( vaporizare in completare pana la timpul stabilit7
( extragerea comedoanelor.
Produse chimice de +oma0
%pre deosebire de produsele vegetale care actioneaza prin inmuierea, imbibarea si
indepartarea desurilor cutanate, gomajul chimic actioneaza cu ajutorul substantelor active continute
in produsele gata preparate, prin macerarea la suprafata epidermei a deseurilor cutanate si a
sebumului oxidat.
Produsele chimice de gomaj se aplica pe fata cu pulpa degetelor pe directiile demachierii
ocolind orificiile narurale. %e lasa un timp de actiune in functie de indicatiile prospectului si apoi se
indeparteaza prin manevre usoare dupa tehnicile cunoscute, umezind usor degetele. Completarea
gomajului se face minutios pentru a indeparta toate urmele de procius ca acesta sa nu mai actioneze.
Produsele preparate industrial se pot folosi aut in cabinetele cosmetice si de asemenea se pot
recomanda si la domiciliu pentru completarea ingrijirilor de acasa.
%unt totusi de preferat produsele naturale, preparate proaspat, ce nu contin conservanti si
principiile active nu au fost distruse de prepararea la caldura mare.
Preparatele industriale se diferentiaza si ele in functie de tipul de ten. Pentru tenurile uscate se
recomanda produse sub forma de geluri care nu se usuca pe fata.
Completarea efectului gomajului se peate realiza prin folosirea periei rotative. #olosirea
acesteia este mai indicata tenurilor grase si mai putin tenurilor uscate.
.'
Ana dintre cele mai moderne tehnici de indepartare a stratului de celule moarte de la
suprafata pielii si de stimulare a regenerarii celulare este Peelingul chimic. "ste o metoda de curatre
mai profunda aflata la limita dintre gomaj si dezincrustare. %e realizeaza cu produse acide si este
recomandat mai mult tenurilor grase decat celor useate. !a tenurile grase are rol de reacidifiere de
refacere a integritatii tegumentului mai ales la acele tenuri care au ramas cu cicatrice in urma
extragerii comedoanelor. "ste de asemenea un procedeu care se foloste la tenurile cu pete
pigmentare pentru ca descuamarea succesiva a straturilor de piele realizeaza o albire a tenului. #iind
o metoda prin care pielea este agresata nu se practica decat toamna si iarna cand pielea nu este
agresata si de razele solare.
1/ 'E!NCRUSTAREA
Dezincrustarea este un procedeu de curatire profunda care are ca scop saponificarea
sebumului din profunzime si transformarea lui in produsi solubili in apa. In acest scop se pune in
contact pielea cu un curent galvanic care producand sodiu prin electroliza, emulsioneaza grasimile.
Pentru a realiza dezincrustarea se foloseste aparatul Balvanoderm.
Produsul folosit pentru saponificarea sebumului este carbonatul de sodiu '5 0.
Acizii grasi saturati si nesaturati din compozitia sebumului vor reactiona cu hidroxidul de
sodiu :a+?< format in procesul de electroliza,obtinandu(se in final saruri solubile.
Principalele efecte fizice ale electrolizei sunt& reactie acida la polul pozitiv si reactie alcalina
la polul negativ. Aceste efecte acide si alcaline, pot fi descrise ca efecte polare, pentru ca se
manifesta numai sub electrozi. Alaruri de aceste efecte, datorita transferului de ioni, exista o
migratie, sub influenta curentului continuu,a solutiilor coloidale, a celulelor sangelui, a bacteriilor.
Acest fenomen se numeste HcataforezaH. De asemenea, sub influenta sarcinii electrice
achizitionate de strucrurile membranoase, se produce o modificare a apei continute in tesuturi
fenomen numit Helectroosmoza H.
Efectul principal
%odiul eliberat se combina cu acizii grasi si sebumul din derm, din foliculii pilosebacei si da
nastere unui corp solubil in apa, ceea ce permite saponificarea sebumului si aducerea lui la suprafata.
In plus curenrul galvanic stimuleaza fibrele musculare microscopice ale glandei sebacee ale
carei pereti sunt intinsi din pricina excesului de sebum.
"fectele secundare realizate datorita dezincrustarii sunt inmuierea stratului cornos si
indepartarea deseurilor cutanate.
In concluzie dezincrustarea se folosese pentru efectele de alcalinizare in cazul tenurilor grase,
o data la doua saptamani sau la o luna daca este alternat cu gomajul. Degresarile prea dese si
agresive excita glandele sebacee si apare fenomenul de crestere a fluxului seboreic.
Tehnica de lucru
Clienta va tine in mana electrodul pozitiv la care se ataseaza ruloul metalic. Mana care tine
electrodul nu trebuie sa aiba inele.
"lectrodul negativ, invelit in vata sau buretele atast, se inbiba in solutie de carbonat de sodiu
si cu acesta se va lucra pe fata, prin miscari circulare, incepand din zona preauriculara care este mai
putin sensibila. u se stationeaza prea mult in acelasi loc pentru a nu se produce arsuri. Clienta va
simti usare intepaturi pe piele si un gust metalic in gura.
1ata sau buretele trebuie sa fie tot timpul bine imbibat in solutie pentru ca partea metalica sa
.-
nu ajunga pe fata.
In timpul lucrului nu se va atinge pielea cu partea metalica a electrodului pentru a nu se
produce arsuri.
In timpul lucrului se va controla intensitatea curentului.
Deoarece in timpul dezincrustarii se modifica foarte tare p?(ul pielii, devenind extrem de
alcalin, in urmatoarele etape ale tratamentului se vor aplica metode de reacidifiere pentru a readuce
p?(ul la limitele normale.
Metode de reacidifiere
( folosirea mastilor acide la sfarsitul tratamentului7
( pulverizari cu solulii slab acide de acid acetic sau acid citric diluat7
( ionizari cu fructe acide sau cu sucuri de fructe7
( cu galvanodermul folosind aceeasi solutie de carbonat se sodiu dar inversand polii7
( cu galvanodenrmul folosind solutii slab acide lucrand intocmai ca si la dezincrustare
+ncadrarea dezincrustarii in tratament
"ficienta dezincrusurii se manifesta la tenurile grase uleioase si astixice. $enurile
acneice pot beneficia de aceasta operatiune numai dupa etapa de asanare a infctiei.
( demachiere
( vaporizare -(. min
( dezincrustare
( vaporizare in completare
( extragerea comedoanelor
$impul de lucru este de 2('5 min in functie de sensibilitatea pielii si stadiul in care se gaseste
tenul.
2/ E3TRAGEREA CO&E'OANELOR
"xtragerea comedoanelor este un procedeu de curatire profunda prin care se realizeazii
evacuarea continutului porilor, adica a comedoanelor.
!a suprafata pielii unde firul de par ajunge la tegument se produce o infundare ca o palnie
numita ostiul folicular. !a nivelul ostiului se deschide glanda sebacee care insoteste firul de par si
din acest motiv foliculul pilos se mai numeste si foliculul pilosebaceu. Blandele sebacee sunt glande
acinoase, situate mai superfical decat cele sudoripare. #iecarui fir de par ii este anexata o glanda
sebacee, produsul de secretie, sebumul se elimina prin spatiul dintre par si teaca lui, avand rolul de a
mentine suplelea firului de par si a tegumentului.
Comedonul este o mica formatiune de sebum alb sau usor galbui, de consistenta moale si
onctuoasa. %e formeaza in palnia foliculara, unde sebumul aglomereaza celulele cornoase care se
descuameaza si capata o consistenta dura si in contact cu oxigenul din aer se oxideaza capatand
aspectul unui punct negru.
"xcesul de sebum da pilelii un aspect lucios si poate provoca o dilatare a porilor. Aceasta
dilatare se produce astfel& orificiul extern al foliculilor si palnia situata imediat dedesubt sunt
receptorii firelor de praf, al microbilor si al diversilor corpi straini microscopici. Pielea nu reuseste
sa elimine toate acestea pentru ca sunt retinute de sebum, de aceea ele se acumuleaza in por si
impiedica scurgerea secretiei grase care exercita o presiune asupra peretilor porului, asfel el se
dilata.
..
Comedonul este format din& sebum, praf, impuritati, celule descuamate, microbacilii
lui %abouraud si parazitul Demodex foliculorum.
Pana la forma finala comedonul trece prin mai multe faze&
( sebum lichid ce se scurge libere pe fata
( sebum de consistenta unei paste numit filament seboreic
( sebum de consistenta unui chist oxidat la suprafata adica comedonul
Comedoanele sunt localizate in pori& comedoane subtiri asemanatoare unui fir de par
localizate in pori mici sau comedoone mai mari, vizibile, inchistate localizate in pori mari, dilatati.
!a tenurile grase uleioase porii sunt deschisi, practic nu exista comedoane si sebumul se scurge liber
pe fata.
%ebumul prezent pe suprafata pielii si in foliculii pilo(sebacei, reprezinta unul din principalele
obstacole in calea patrunderii substantelor prin epiderm.
"xtragerea comedoanelor executata corect si in conditii de igiena perfecta este o etapa
importanta in realizarea tratamentului cosmetic.
Tehnica extragerii comedoanelor
Materiale necesare
( fese de tifon
( comprese sterile
( vata
( ace sterile
( lotiune dezinfectanta
( aparatul "lectroderm
( creme medicamentoase
( pudre sulfamidate
Dupa vaporizare se tamponeaza fata cu servetele de hartie.
( se aprinde lampa proiector
( se protejeaza degetele index ale ambelor maini pe latura lor externa cu o fasa de tifon
in lungime de 25(85 cm, cu latime suficienta pentru a putea fi impaturita in doua sau trei parti
( cu degetele index se prinde tesutul si se ridica usor, apoi se preseaza cu latura externa a
pulpei degetelor, de o parte si alta a comedonului
( presiunea nu trebuie sa fie exagerata pentru a nu leza tesutul
( daca continutul comedonului nu se elibereaza complet se repozitioneaza degetele pe
alta latura a comedonului si se repeta operatiunea pana la evacuarea completa a continutului
( mana cosmeticienei trebuie sa fie intr(o perfecta stare de curatenie:sa fie spalata cu
sapun si periuta daca este cazul si dezinfectata chiar la inceputul lucrului<
( ordinea extragerii comedoanelor este in functie de sensibilitatea regiunii si apoi cu cele
proeminente& regiunea ochilor, nasului, barbie, frunte, regiunea geniana
( la tenurile grase pot aparea chisturi sebacee si pustule acneice. !a acestea tehnica necesita
atentie mai mare si uneori este necesara interventia cu un ac steril. Intai se extrag pustulele pentru a
reduce infectia si apoi se trece la extragerea chisturilor si comedoanelor.
Dupa extragerea comedoanelor se face dezinfectia minutioasa cu lotiune dezinfectanta. In
completarea dezinfectiei la tenurile se foloseste "lectrodermul cu ectrodul corespunzator regiunii.
./
(ompletarea e)tragerii comedoanelor cu Sebaspirul
%ebaspirul este un aparat folosit la curatirea tenului, prin aspirarea sebumului din profunzime.
Aparatul se foloseste la tenurile grase cu un continut mare de comedoane.
Pentru aspirarea sebumului se folosesc, in functie de regiune&
( tricomedonul la comedoanele mari vizibile la tenul gras asfixic7
( ventuza de nettoJage la aspirarea sebumului de pe aripile nasului la tenul gras uleios7
( ventuza de petrissage la aspirarea sebumului din regiunea geniana
%e lucreaza prin aspiratie ritmica, alunecand usor pe trasee scurte, pentru a nu traumatiza
pielea.1entuzele trebuie dezinfectale, degresate, uscate.
Incadrarea in tratament&
( demachiere7
( vaporizare7
( extragere manuala7
( extragere cu %ebaspirul
$ehnica extragerii in functie de tipul de ten
Tenul uscat
!a tenul uscat comedoanele sunt subtiri ca firul de par si sunt destul de inchistati in pori.
"xtragerea va fi usoara, fara presiune prea mare pentru a nu leza tesutul.Brija trebuie sa fie mare
deoarece pielea este subtire si se lezeaza usor. Dezinfectia se face eu lotiune dezinfectanta:maximum
-5 0 alcool<.
Tenul gras uleios
Porii fiind deschisi, cu sebum lichid pe toata fata, extragerea se face amanuntit, din aproape in
aproape pe toata suprafata fetei. "xtragerea este mai usoara si mai putin dureroasa. Pentru ca tenul
are un p? alcalin, dezinfectia se face amanuntit cu lotiune dezinfectanta : cu continut de alcool de =5
0, camfor ' 0, mentol ' 0 si - 0 acid salicilic< si in completare eu "lectrodermul.
Tenul gras asfi)ic
Comedoanele sunt mari, vizibile, inchistate in porii dilatati aproximativ pe intreaga suprafata
a fetei. "xtragerea de comedoane este dificila, dureroasa si de aceea este bine ca ele sa fie extrase in
mai multe sedinte de tratament. !a aeest tip de ten pot aparea si chisturile sebacee care se extrag
dupa ce au fost intepate cu un ac steril pentru a li se forma canal de evacuare.
Dezinfectia se face la fel ca si la tenul gras uleios.
Tenul gras acneie
!a tenul acneic sunt prezente toate formatiunile& comedoane, chisturi sebacee si pustule
acneice. "xtragerea se face in etape& intai pustulele, apoi chisturile si in final comedoanele. Pentru
extragerea chisturilor si a pustulelor se folosesc comprese sterile care se schimba pentru fiecare in
parte. Din cauza inflamatiilor extragerea este dureroasa si etapa de asanare a infectiei este
indelungata. Conditiile de igiena trebuie strict respectate. Daca este necesar se foloseste ac steril
pentru extragere.
+ncadrarea extragerii comedoaoelor in tratament
!a tenul uscat&
( demachiere
( vaporizare
.2
( extragere
sau
( demachiere
( gomaj
( vaporizare
( extragerea comedoanelor
!a tenul gras &
( demachiere
( vaporizare
( gomaj
( vaporizare
( extragerea comedoanelor
sau
( demacjiere
( vaporizare
( dezincrustare
( vaporizare
( extragerea comedoanelor
Alegerea schemei se face in functie de tipul de ten sau de etapa executata.
!RO%E*&' .E /R)N+RE
Procesul de hrainire este unul dintre cele mai importante folosite in timpul tratamentului. Prin
folosirea lui se asigura pielii substantele nutritive necesare regenerarii pielii. "ste un proces specific
tenului uscat.
Principalele mijlooce de realizare a procesului de hranire sunt &
( activarea circulatiei sanguine
( absorbtia cutanata
AC$I1A,"A CI,CA!A$I"l %ABAI"
$inand seama ca epidermul este un epiteliu nevascularizat si nu beneficiaza de o hranire
proprie, este necesar sa actionam asupra straturilor profunde, derm si hipoderm, pentru a stimula
vascularizatia acestei zone. Astfel se aduc din interior substanle nutritive si oxigen care contribuie
la hranirea straturilor superficiale ale pielii.
Activarea circulatiei sanguine se poate realiza prin mai multe metode &
'. masaje manuale care prin miscarile energice executate intensifica circulatia sanguina7
-. folosirea 1apozonului in timpul masajului, peria rotativa, ionizarile sau folosirea lampii
de ultraviolete peste o masca hranitoare pot activa circulatia sanguina
.. folosirea mastilor grase, hranitoare sau a cremelor hranitoare atat in cabinetele cosmetice
cat si in ingrijirile pentru acasa . Dintre substantele hranitoare putem aminti& produsele apicole,
galbenusul de ou, uleiuri vegetale, enzime, fitohormoni, vitaminele liposolubile A, #, ", lipozomi,
extrecte placentare.Anele subsamte actioneaza asupra radicalilor liberi. Acestia sunt fragmente de
molecule care circula liber prin organism si devin toxice prin transformarea potentialului energetic.
,adicalii liberi ataca membrana celulara trasformand fosfolipidele in lipoperoxizi. Membrana
atacata lasa radicalii liberi sa
.8
patrunda in interiorul celulei si sa actoneze asupra enzimelor si a ribozomilor. ,ezultatul este
transformarea celulelor, degradarea tesuturilor de sustinere, a fibrelor elastice si de colagen, aparitia
fenomenelor inflamatorii.
),*OR,T+) %&T)N)T)
Prin absorbtie se inlelege patrundere substantelor aplicate pe piele in straturile profunde ale
pielii si de aici in circuitul sanguin si limfatic. Patrunderea substantelor se poate realiza, pasiv, prin
osmoza si difuziune, iar in celule se face activ si este ccnditionata de structura, de permeabilitatea si
de proprietiilile electrice ale membranei. Membrana celulara este constituita din lanturi fosfolipidice,
bistratificate, la interior, iar la exterior este dispus un strat de hidrap de carbon. !a extreriorul celulei
se gaseste un invelis de acid hialuronic, de colagen si elastina care actioneaza ca un filtru. #unctia
principala a membranei este de a mentine mediul celular intact. Patrunderea substantelor se face
selectiv, in functie de necesitatile celulei. Partea lipidica a membranei permite patrunderea unor
substanle liposolubile, gaze si ioni. Potentialul de membrana este rezultatul repartitiei ionilor pe
peretii interni si extrni ai membranei. #ata interna este, in repaus, negativa si devine pozitiva in
prezenta unor stimuli& curent electric si caldus. Acestia pot depolariza membrana modificand
permeabilitatea ei. $ratamentele cosmetice cu aparatele urmaresc tocmai acest lucru. In ceea ce
priveste patrunderea substanlelor in diferite straturi ale pielii, aceasta se realizeaza in functie de&
( solubilitatea substantelor
( natura vehiculului
( gradul de concentrare a substantei respective
( temperatura mediului
(ecanismul absorbtei
Pielea intacta din cauza structurii ei se comporta ca o bariera pentru substantele care vin din
exterior. Absorbtia prezinta o mare imponantii din punct de vedere terapeutic si estetic. %ubstantele
aplicate pe picle sunt capabile sa patrunda in interior prin&
( absorbtia transfoliculara
( absorbtia transepidermica
( absorbtia prin porii sudoripari
( absorbtia prin ioni pereche
'. )bsorbtia transfoliculara se realizeaza prin foliculii pilosebacei. !a nivelul bulbului,
epidermul se reduce la un singur strat de celule, necheratinizate, care este separat de mediu doar de
sebumul secretal de glandele sebacee. %ubstantele liposolubile ce pot sa se dizolve strabat peretii
foliculului ajung in vasele de sange din derm. Pentru ca produsi activi sa ajunga in derm trebuie sa
strabata membrana bazala situata la nivelul jonctiunii dermo(epidermicii.
Membrana are o permeabilitate selectiva si strabaterea ei se face in functie de talia
moleculelor si de incarcatura lor negativa sau pozitiva. %tratul comos fiind alcatuit din 250 proteine,
-5 0 lipide si -5 0 substante hidrosolubile, produsele aplicate trebuie sa fie liposolubile si
hidrosolubile.
-. )bsortia transepidermica presupune traversarea filmului hidrolipidic de la suprafata
pielii si a substanlei liante. %e realizeaza de catre substante lipofile : asa se explica actiunea unor
emulsii si creme<.
.. )bsorbtia prin porii sudoripari este posibila pentru unele solutii bogate in saruri
.=
minerale :actiunea bailor termale<.
/. )bsorbtia prin ioni pereche se refera la compusii puternic ionizati care leaga in ioni
pereche si astfel patrund prin bariera hidrilipidica.$raversarea se face in prezenta unui solvent
organic.$ransportul activ al substantelor se face cu consum de energie, cu o viteza invers
proportionala cu grosimea stratului comos si direct proportionala cu diferentele de concentratie.
Dupa atigerea unei concentratii locale, substantele absorbite sunt metabolizate sau preluate de sange
si transportate la alte organe.
#ARERELE CE SE OPUN A#SOR#TE
Ingrijirile cosmetice se bazeaza pe aplicare unor produse pe piele care sa mentina pielea
neteda, catifeleta. Patrund in piele numai substantele care isi gasesc corespondentul in elementele
constructive ale acesteia .
Darierele ce se opun absorbtiei sunt&
'. #ilmul hidrolipidic
-. Dariera electrofiziologica a lui ,ein
.. Keratinizarea
/. Mantaua gazoasa
'. "ilmul hidrolipidic este o pelicula grasa de la suprafata pielii formata din electroliti si
grasimi cutanate. Brasimile cutanate rezulta din secretia glandelor sebacee si din degradarea
stratului comos. #ilmul hidrolipidic impiediea deshidratarea straturilor superficiale ale pielii cat
si difuzarea crescuta a apei din exterior spre straturile profunde. "l asigura si o protectie
impotriva factorilor microbieni, fizici si chimici.
01 ,ariera electroflziologica a lui Rein. Cercetarile lui ,ein au demonstrat ca fata
externa a stratului lucid si comos este acida, iar partea profunda, dinspre derm, este mai putin
acida sau chiar alcalina. Aceasta s(ar datora incarcaturii electrice deosebite a acestei zone, cea
superioara fiind electropozitiva, iar cea interna este electronegativa. Ca urmare ionii nu pot
patrunde dar stimulii mecanici, termici si chimici pot micsora rezistenta pielii, curentul de
polarizare scade si permeabilitatea creste.
.1 2eratinizarea este inclircarea celulelor cu o scleroproteina numita Feratina. Aceasta
substanta face imposibila patrunderea substantelor prin stratul comos intact. Celulele descuamate
care se gasesc in foliculii pilosebacei pot opri substantele sa patrunda in profunzime.
31 (antaua gazoasa reprezentata de bulele de aer ce se afla in pori se opun patruderii unor
substante in straturile profunde.
")%TORl+ %)RE ") VOR+-E)-) ),*OR,T+)
( degresarea suprafetei epidermului
( indepartarea celulelor descuamate prin gomaj sau dezincrustare
( inmuierea straturilor superficiale prin vaporizari si comprese calde
( temperatura ridicata intensifica circulatia sangelui, fapt care se realizeaza prin diferite
metode& vaporizari, comprese calde, masti calde, iradieri cu lampa de ultraviolete.
!RO%E*&' .E /+.R)T)RE
Pielea deshidratata imbatraneste si se rideaza mai repede. %uportul plastic al pielii este format
din apa si grasimi. Pierderea apei si diminuarea stratului de grasimi duce la modificari in aspectul
tenului.
.6
Apa este cel mai important si mai raspandit compus din organism& in celule, in tesuturi, in
plasma sanguina si interstitiala. Metabolismul apei este strans legat de sistemul nervos si endocrin.
Din piele apa se elimina prin transpiratie si in acest caz se instaleaza o deshidratare
superficiala sau se poate pierde din strarurile profunde, din cauza unei dereglarii de metabolism si in
acest caz deshidratarea este produnda.
Apa este importanta in organism datorita rolurilor pe care ea le indeplineste&
( transportor al substantelor nutritive spre organe si a celor nefolositoare spre exterior
( asigura termoreglarea
( participa la formarea suportului plastic al pielii
( contribuie la forrnarea unor reactii chimicc in organism
Pierderea apei din straturile superficiale este determinata de expunerea prelungita la factorii
atmosferici sau folosirea produselor cosmetice prea astringente si absorbante, iar stratul comos avand
in compozitie cea mai mica cantitate de apa se deshidrateaza cel mai repede.
%traturile profunde pot suferi o pierdere accentuata de apa din cauza unor stari febrile,
tratamentele cu diuretice, efectiuni nervoase, renale si endocrine. In aceste cazuri apare un
dezechilibru metabolic care de cele mai multe ori nu se mai reface.
Dehidratarea se poate instala atat pe tenurile useate cat si pe cele grase dar din motive diferite&
tenul uscat este deja sensibilizat prin lipsa peliculei de grasimi protectoare la care se adauga si
pierderea apei, pe cand la tenurile grase deshidratarea se instaleaza din cauza folosirii indelungate a
produselor astringente si absorbante.
,ehidratarea se poate realiza prin mai multe metode &
( masajul manual executat cu creme pe baza de lanolina, substanta ce are proprietatea de a
ingloba o cantitate mare de apa pe care o cedeaza tesuturilor in timpul rnasajului7
( utilizarea in timpul tratamentului a aparatelor& vapofor, vapozon, vaporelul prin pulverizari,
elecrodermul peste o compresa umezita , ionizari7
( aplicarea mastilor hidratante pe baza de sucuri de fructe si legume, alge marine7
( aplicarea cremelor de zi hidratante
!RO%E*&' .E TON+"+ERE
$onusul muscular este starea fiziologica a muschilor. Din diferite motive calitatea fibrelor
elastice si musculare din derm se diminueaza. In cazuri deosebite apare atonia musculara dar aceasta
reprezinta o stare de boala.
In timpu' tratamentelor cosmetice se utilizeaza o serie de metode de stimulare a fibrelor
elastice si musculare pentru a mentine pielea intr(o conditie cat mai buna. ,ezultatul diminuarii
tonusului muscular il reprezinta ridarea accentuata a pielii si pierderea aspectului ei intins.
(etodele de tratament
Masajul facial reprezinta o modalitate eficienta de stimulare a fibrelor musculare, folosind in
special miscarile energice cu intensitate mai mare.
Dintre aparatel e vom alege pe acelea care pe langa stimularea fibrelor aduc un aport
suplimentar de oxigen. %e stie ca mushii pentru asi mentine starea de contractie au nevoie de mult
oxigen pentru reactiile chimice ce se produc la nivelul lor. 1om alege vapozonul, sebaspirul,
electrodermul, pulverizarile, ionizarile.
De asemenea se aplica masti tonice pe baza de produse apicole sau cu elastina, acid
.@
hialuronic, colagen, alge.
+ONl-)RE)
Ionizarea este procedeul folosit in cosmetica prin care se introduc in piele si straturile
profunde, substante sub forma de ioni. Acest procedeu are la baza proprietatea curentului continuu
de a disocia solutiile in ioni cu mare putere de patrundere in profunzime.
Ionizarile sunt recomandate pentru toate tipurile de ten in diferite etape de tratament.
Procedeul este realizat cu Balvanodermul, folosind sistemul bipolar, adica ambii poli ai
aparatului. Daca ionizarea se realizeaza cu o solutie apoasa, fiecare electrod se invelse in vata sau i
se ataseaza un electrod (burete care se imbiba in solutie si se lucreaza pe ambele parti ale fetei
simultan. Durata ionizarii este de aprox. '5 min. Dupa primele 2 min se inverseaza polii pentru ca
efectele realizate sub fiecare pol sa fie resimtite pe fiecare parte a fetei.
Daca se lucreaza cu fructe sau legume se taie doua bucati din fruct sau leguma si se ataseaza
la fiecare pol. %e lucreaza pe ambele parti ale fetei simultan prin miscari circulare. "ste necesar ca
fructul sau leguma sa fie suculent si proaspat.
Produsele de ionizat se diferentiaza in functie de tipul de ten&
Pentru tenurile uscate, deshidratate se pot folosi fructe sau sucuri de fructe cu aciditate medie
sau alte solutii cu concentratii bine stabilite& portocale, banane, piersici, caise, suc de struguri albi,
miere dizolvata in infuzie, colagen dizolvat in infuzie. Plantele pentru infuzie pot fi& musetelul,
catina, urzica, galbenele, afin, maghiran, menta, rozmarin.
Pentru tenurile senile se pot folosi la ionizare extracte placentare, fitohormoni, vitamine
colagen. Aceste produse au insa de cele mai multe ori compozitii destul de instabile si de aceea se
prepara industrial, in laboratoare si se comercializeaza inchise in fiole. + fiola se utilizeaza la o
ionizare.
Pentru tenurile grase se folosesc fructe si legume cu aciditate mare a caror scop este de
refacere a ph(ului7 portocale, grapefruit, visine, rosii castravete. Pentru infuzii se recomanda
galbenelele, ciubotica cucului, coada soricelului, laptuca.
Daca produsul de ionizat este emolient, hidratant sau hranitor miscarile de ionizare coboara si
pe gat si decolteu.
Ionizarile se executa pe o piele curata. In cadrul tratamentului se executa dupa extragerea
comedoanelor si inainte de masaj.
Efectele ionizarii
'. hidratare cand se folosesc solutii apoase
-. hranire cand se folosesc produse grase, emoliente, vitamine
.. catifelarea pielii si stimularea procesului de regenerare celulara
&ASA*UL COS&ETC
Masajul reprezinta o combinatie de miscri si presiuni, executate manual sau cu ajutorul
aparatelor, asupra unei persoane sanatoase, in scop igienic si estetic, pentru a pastra un timp cat mai
indelungat stralucirea pielii, elasticitatea si vitalitatea dermului si a muschilor pielosi.
Masajul are originea in timpurile vechi cand era folosit atat in scopuri medicale cat si ca
modalitate de infrumusetare.
%e atribuie masajului o origine magica pentru ca in antichitate manevrele de masaj erau
insotite de cuvinte sau gesturi rituale si erau practicate de reprezentanti ai religiei.
/5
In terapia chineza rolul masajului si a presopuncturii este de necontestat.
Astazi masajul este studiat temeinic, misarile fiind adaptate tipului de ten, se folosesc produse
diferentiate de tipul de piele, se tine seama de varsta si starea psihica a persoanei.
Masajul trebuie executat respectand cu strictele anumite cerinte. "ficacitatea masajului
depinde de dimensiunea si iluminarea cabinetului, precum si de uscaciunea aerului. Patul trebuie
amplasat astfe' incat lumina sa cada lateral, sa nu incomodeze clienta si sa nu stanjeneasca vederea
cosmeticienei.
Aspectul cabinetului joaca si el un rol important pentru realizarea destinderii. Aceata trebuie
sa fie curat si aranjat cu armonios. %e cunste importanta culorii si a starii pe care o transmite.
uantele de roz, bleu, lamai, verde pal adica clorile pastelate, sunt mai odihnitoare.
Pentru a mari gradul de oxigenare a cabinetului se poate folosi un vapozon pentru ozonizarea
si umezirea aerului, un tub de oxigen, lampii de ultraviolete.
!umina discreta completata de un fond muzical discret dau un efect sigur de relaxare.
Cosmeticiana trebuie sa aiba mainile si unghiile curate. %(a dovedit ca frictiunea pielii cu
mainile murdare inlesneste patrunderea bacteriilor in caile limfatice. Pielea de pe degete si palme sa
fie intacta, sa nu fie crapata, unghiile sa fie taiate corespunzator si rotunjite. Purtarea bijuteriilor nu
este indicata.
Pielea, nasul si gura cosmeticienei nu trebuie sa aima miros urat. "ste posibil ca pielea
palmelor sa transpire si in acest caz se recomanda frictionarea cu formol ' 0 sau pudrarea cu
salicilat.
u este indicat sa se vorbeasca in timpul masajului.
Masajul trebuie sa fie executat la fel de bine cu ambele maini. Degetele sa fie mobile, moi.
Pentru dezvoltarea acestor insusiri este bine sa se faca exercitii si gimnastica speciala pentru
mobilitate.
"ste important ca in timpul masajului sa se aleaga o pozitie care sa preantampine oboseala
provocata de incordarea statica.
Cunoasterea tipului de piele ce trebuie masata este importanta pentru alegerea produsului,
pentru stabilirea duratei masajului si a miscarilor de baza.
$egea de baza a masajului prevede ca mana cosmeticienei nu trebuie sa paraseasca
niciodata, in timpul masajului, suprafata pielii, iar miscarile de masaj sa fie legate intre ele prin
miscari de legatura care sa faca trecerca de la o regiune la alta sau de la o categorie de miscari la
alta.
%tarea sufleteasca a cosmeticienei este de asemenea importanta pentru reusita masajului. "a
trebuie sa fie calma, relaxata, stare pe care in mod sigur o va transmite clientei.
Clienta este intinsa pe fotoliul cosmetic si este deja pregatita de la inceputul tratamentului.
Pentru masaj clienta trebuie sa fie invelita cu o patura sau un cearceaf in functie de anotimp pentru
ca in timpul masajului se produce o vasodilatalie care poate induce o stare de racoare, deci un
discomfort pentru clienta.
)ctiunea masajului asupra diferitelor organe
41 +nfluente asupra pielii
Pielea impreuna cu glandele sudoripare si sebacee, cu vasele sanguine si cu terminatiile
nervoase, are un rol important ca organ de aparare, termoreglator si a carui functionare influenteaza
/'
procese vitale ale organismului.
Masajul exercitat asupra pielii are asupra pielii o serie de influenle directe. Prin manevrele
mecanice se imbunatatste calitatea fibre lor elastice si musculare precum si calitatea si catifelarea
pielii prin indepartarea durilor cutanate si a impuritalilor.
%ub actiunea mevrelor de masaj sangele este antrenat din profunzime, este atras prin dilatarea
capilarelor si epidemul este mai bine hranit si vascularizat.
Masajul pielii actioneaza si asupra terminatiilor somatice si vegetative ale nervilor stimuland
reactivitatea pielii la factorii externi.
$ipul si calitatea pielii sunt importante deoarece fiecaruia ii sunt specifice anumite miscari si
o anumita intensitate de executie.
*entru teul normal se vor folosi miscari de netezire, fara intensitate, durata masajului fiind de
'5 min. !a cest tip de ten rolul masajului este de intretinere, nu are un scop curativ.
Tenul uscal si deshidratat are nevoie de miscari de netezire rapide pentru activarea circulatiei
sanguine si limfatice. Miscarile energice vor avea o intensitate moderata. In cazul acestui tip de ten
durata masajului se va stabili in functie de varsta.
Tenurile gras uleios si gras asfi)ic,din cuaz ingrosarii pielii si tesutului subcutanat, au nevoie
de miscari energice de profunzime. Cu ajutorul acestor miscari se realizeazsi eliminarea sebumului
din foliculii pilosebacei si imprastierea depozitelor de grasime. In alternanta se vor folosi miscari de
netezire pentru relaxarea tesuturilor. Durata masajului se va stabili si de aceasta data in functie de
varsta.
%n cazul tenului acneic este interzisa efectuarea masajului cu crema. Acestui tip de ten i se
executa un masaj special, masajul a sec a lui LaEuet, folosind ca produs pudra sulfamidata, saprosan
sau chiar sulf gol daca tenul este intr(o forma grava.
Tenul congesti beneficiaza de un masaj cu rol descongestiv. Acesta este compus din miscari
de netezire executate pe directia circulatiei venoase, combinate cu miscari vibratorii. Masajul incepe
de la frunte spre decolteu.
01 +nfluente aupra circulaliei sanguine si limfatice
Prin intermediul masajului se accelereaza scurgerea sangelui si a limfei de la diferite organe
spre inima. Intensificarea circulatiei elimina statele circulatorii care sunt raspunzatoare de aparitia
cuperozei, a celulitei si altor imperfectiuni.
Activarea circulatiei locale, la nivelul pielii are efecte binefacatoare si asupra organelor
interne si in special al inimii. In urma cercetarilor s(a stabilit ca sub influenta masajului numarul de
globule rosii din sange si a trombocilelor se mareste.
51 +nfluenta asupra sistemului muscular
Masajul arc un rol preventiv si curativ asupra mushilor a caror calitate este diminuata.
In urma stresului ai a oboselii in tesuturile organismului apar produse metabolice. Anul dintre
aceste produse este acidul lactic care este usor de eliminat prin masaj. An alt produs este azotul a
carui eliminare prin urina este usurata prin masaj.
Ana din calitatile cele mai importante ale masajului si care are o influenta mare asupra
functionarii proceselor chimice din muschi este producerea oxigenului in cantitate mare. Acesta
stimuleaza starea de contractie a muschilor.
31+nfluenta masajului asupra sistemului nervos
/-
Manevrele de masaj actioneaza diferentiat asupra terminatiilor nervoase periferice. Miscrile
executate intr(un ritm vioi si cu energie au efecte stimulatoare, iar executate lent, usor produc efecte
linistitoare.
Masajul stimulator da o senzatie de buna dispozitie, de energie, iar cel linistitor o senzatie de
relaxare, destindere si deconectare .
Masajul stimulator este indicat persoanelor astenice, obosite, inhibate iar cel linistitor
persoanelor nelinistite, incordate, agitate.
$inand seama de aceste lucruri constatam ca este important sa stim care este starea psihica a
clientei pentru a hotatari ce tip de masaj ii aplicam. Cand avem de(a face cu o clienta nervoasa,
agitata, crispata ne vom axa pe miscari care au ca rezultat diminuarea acestor stari, relaxarea.
Miscarile de netezire sunt cele mai potrivite, combinate cu vibratii si presiuni aplicate in principalele
puncte de presopunctura de pe fata si pe regiunea cervicala, presiuni care au ca rezultat eliminarea
factorilor de stres. In final se poate aplica si un masaj general de relaxare.
Daca clienta este obosita, plictisita, tratamentul cosmetic poate incepe printr(un masaj
corporal de relaxare, iar miscarile din masajul facial vor fi stimulatoare, bazate pe miscari de netezire
rapide si miscari energice executate cu inensitate.
61+nfluenta varstei asupra miscarilor de masj
1arsta este un criteriu foarte important de care trebuie sa tina seama la efectuarea masajul
facial.
Pentru tenul tanar durata masajului nu va depasi '5 min, deoorece este un rnasaj de intretinere
si nu se doreste o stimulare exagerata a tonusului muscular. %e executa toate miscarile de masaj cu
intensitate moderata.
!a persoanele adulte durata masajului este intre '2 ( -5 min. Miscarile de masaj vor fi
stabilite in functie de starea calitatea tenului si starea psihica a clientei.
!a tenul senil durata masajului se va prelungi pana la -2(.5 min deoarece calitatea muschilor
este mult diminuata si au nevoie de un timp mai indelungat pentru a se contracta. Miscarile nu vor
avea o intensitate mare pentru ca pielea este mult subtiata si pot exista diferite imperfectiuni care nu
trebuie agravate.
%ontraindicatiile masajului
Masajul nu poate fi executat decat pe o piele sanatoasa. "ste interzis masajul la persoanele
care sufera boli de natura parazitara, inflarnatorii, eczeme, eruptii, plagi, arsuri acer prin masaj s(ar
putea intinde, agrava sau contamina.
Masajul este interzis in starile patologice cu caracter general insotite de febra stare de agitatie,
de oboseala acuta, in bolile contagioase, inflamatii ale centrilor nervosi, hemoragii cerebrale recente.
Masajul este interzis in cazul bolilor grave de cord si circulatorii, varice voluminoase sau ulceroase,
in cazul tuberculozei, tumori de orice fel, abcese. In cazul hematoamelor se masaeza zona
inconjuratoare si niciodata hematomul.
Din punct de vedere al cosmeticienei este interzis ca ea sa faca masaj daca sufera de boli
contagioase, dermatite de contact localizate in special in regiunea mainilor, infectii ale pielii din
regiunea mainilor sau daca sufera de tulburari nervose sau psihice.
!roduse de masaj
Alegerea produsului de masaj nu este intamplatoare. %e tine seama de felul masajului
/.
executat, de efectul dorit si de tipul de piele pe care se realizeaza masajul.
Pentru masajul facial la tenurile uscate se alege o crema grasa, vitaminizata pe baza de
lanolina. !a tenurile grase, uleioase sau asfixice se alege o crema pe baza de stearina, cu un continut
de grasime mai mic. Aceasta crema aluneca mai greu pe piele si de aceea se poate folosi inmuind
mainile in timpul masajului in infuzie sau apa minerala. !a tenurile acneice unde nu se executa masaj
cu crema se foloseste o pudra sulfamidata, sulf gol sau saprosan.
Ca produse de masaj se pot folosi si uleiuri aromatice care se aleg in functie de efectul pe care
dorim sa(l obtinem.$rebuie insa ca acestea sa fie procurate din locuri autorizate.
Acnee& musetel, ienupar, lavanda, comfor, lemn de cedru, bergamota
Anxietate& rozmarin, iasomie
Celulita& anson, ienupar, lavanda
Calmant& levantica
Circulatie deficitara& lamaie, ienupar, chiparos, trandafir,benzoe
Depresie& busuioc, salvie, cimbru, muscata, camfor
Atonie musculara& lamaie, piper negru, lavanda,rozmarin
%tress& ienupar, lemn de cedru, trandafir.
()*)7&' "ETE+8 9)T&'&+ *+ .E%O'TE&'&+
!a executarea masajului se folosesc trei categorii de miscari&
'. miscari de netezire, de efleuraj7
-. miscari energice7
.. miscari vibratorii
'. (iscarile de netezire8 efleuraj au ca scop& de a lua contact cu pielea ,de intindere a
cremei, de a relaxa.
Miscarile de intindere a cremei
Pentru intinderea cremei se va folosi fata palmara a ambelor maini, aderand bine pe piele prin
miscari usoare.
Miscarile de intindere incep de pe pielosul gatului, pe care il va cuprinde intr(o miscare de
mangaiere cu ambele maini simultan.
Dupa aceasta mainile coboara spre decolteu, spre umeri pe care ii inconjoara si apoi prin
regiunea cervicala revin la regiunea mentoniera.
Pe fata miscarile de intindere se executa cu ambele maini simultan, pe urmatoarele directii&
motul barbiei ( ureche, comisura buzelor ( ureche, aripile nasului 3ureche, revenirea la pozitia initiala
se face cu dosul falangelor. Pe frunte miscarea se face de 'a mijlocul fruntii spre tample. Miscarile
se repeta de cateva ori pentru a gresa bine suprafata pielii.
De pe frunte se fac cateva miscari de legatura pe sub ochi& cu mediul ambelor se face o
miscare de rotatie in jurul ochilor, incepand din unghiul intern, arcada sprancenoasa, unghiul extern
al ochiului si se revine in unghiul intern.
De la frunte, pe laturile fetei se coboara la motul barbiei de unde se incep miscarile de
efleurage, de netezire.
Miscarile de eflieurage
Din regiunea mentoniera, se coboara pe gat si se executa miscarile in felul urmator& cu
ambele maini simultan, cu fata palmara se executa o miscare de netezire circulara, mainile aderand
//
bine pe piele.
Pe decolteu se procedeaza astfel&
( mainile coboara pe decolteu, ocolind regiunea tiroidei, pana in regiunea sanilor. ,evenirea
la pozitia initiala se face pe acelsi traseu.
( mainile coboara din nou spre decolteu, aici degetele se desfac in evantai cuprinzand toata
suprafata pana la umeri. ,evenirea la pozitia initiala se face pe acelasi traseu.
( mainile coboara spre decolteu, aici se desfac in evantai si apoi ocolesc umerii prin regiunea
cervicala revenind la barbie.
( manile coboara de o parte si alta a gatului cu policele ajungand in regiunea cervicala, unde
acesta executa presiuni circulare.
,evenind la barbie se incep miscarile de netezire pe fata&
( in regiunea submandibulara o mana sustine muschiul in apropierea urechii pe cand cealalta
mana executa o netezire de la urechea sustinuta la cealalta. Aici ea ramane fixata si miscarea se
continua cu cealalta mana. Daca se constata o tendinta de barbie dubla, miscrea se repeta de mai
mult de trei ori.
Mainile raman pe barbie, unde sunt fixate cu articulatia pumnului si cu degetele in unghi
deasupra barbiei. De aici executa o netezire pe maxilarul inferior pana la ureche.
Mainile sunt fixate cu degetele in unghi deasupra buzelor, de aici executa foarfeca buzelor, la
comisura buzelor degetele se unesc si continua miscarea pana la ureche.
Mainile se gasesc cu degetele fixate in unghi deasupra nasului, de aici executa o netezire pe
aripile nasului pana la timpla.
!a toate miscarile mainile revin una dupa cealalta& adica o mana ramane fixata la locul de
terminare a miscarii iar cealalta se deplaseaza la locul de inceput a miscarii, dupa care si prima
mana se deplaseaza la locul initial.
Pentru netezirea in regiunea ochilor mainile sunt fixate in regiunea tamplelor cu degetele
impreunate deasupra ochilor. De aici se executa o netezire in regiunea ochilor, degetele se curbeaza
usor in timpul miscarii pentru a nu presa globul ocular.
In zona fruntii netezirea se executa de la o tampla la cealalta. In timpul miscarii o mana
sustine muschiul la una dintre timple, pe cand cealalta mana executa miscarea. !a terminarea
miscarii mana rsmane fixata la tampla si miscarea este continuata de cealalta mana.
%e executa o miscare de legatura pe sub ochi si apoi se executa de la frunte spre decolteu
arpegii pe aceleasi directii pe care s(au executat miscarile de netezire la urcare.
Pentru a ajunge de la maxilarul inferior, unde s(a terminat miscarea, la frunte pentru a incepe
miscarile de masaj in regiunea fruntii se executa o miscare de legatura mai ampla& cu mediul
ambelor maini simultan se trece prin netezire de(a lungul santului nazo(genian, de o parte si alta a
nasului, pana in unghiul intern al ochilor de unde se face o miscare de legaturs in jurul ochilor, cu
care se ajunge cu ambele maini la timpla dreapta.
Miscarile de masa+ din regiunea fruntii
Miscarea de netezire este executata cu fata palmara a degetelor, de la o tampla la cealalta, din
regiunea intersprancenoasa la locul de implantare a parului. Miscarea se incepe de al timpla dreapta
la cea stanga, revenirea la pozitia initiala se face cu aceleasi miscari. Mainile lucreaza alternativ.
Miscarea in zigzag mediul ambelor maini executa o netezire in zigzag de la tampla dreapta la
/2
cea stanga si invers. Degetele lucreaza alternativ.
etezirea in cerculete mediul ambelor maini executa o netezire in cerculete de la o tampla la
cealalta pe toata suprafata fruntii. Mainile lucreaza alternativ.
#oarfeca sprancenei indexul si mediul ambelor maini cuprind spranceana in foarfece si
executa o netezire din partea mediana spre timple. ,evenirea la baza sprancenelor se poate face o
mana dupa cealalta sau cu legatura pe sub ochi. Mainile lucreaza simultan. %e poate face o presiune
in fosa temporala pentru relaxare.
etezire in foarfece pe frunte duupa foarfecele sprancenei se face o miscare de legatura pe
sub ochi si din mijlocul fruntii, indexul si mediul ambelor maini executa o netezire in forfece
:degetele se intrepatrund <, de la o tampla la cealalta, mainile lucreaza simultan.
etezire zigzag in foarfece ( indexul si mediul mainii stangi sunt deschise in foarfece in timp
ce mediul mainii drepte executa o netezire in zig (zag in foarfecele mainii stingi. ,evenirea la
tampla dreapta se face prin netezire.
1ibratia punctata ( pozitia degetelor mainii stangi este in foarfece, iar mediul mainii drepte
executa o vibratie punctata in foarfecele mainii stangi. ,evenirea la timpla dreapta se face prin
netezire.
1ibratia punctata ( mana dreapta sustine tampla dreapta, in timp ce mana stamga executa o
vibratie plana de la timpla dreapta la cea stanga. Aici mana ramane fixata si miscarea se continua cu
mana dreapta.
Miscarile de masa+ din regiunea ochilor
Cerculete la ambii ochi ( mediul ambelor maini executa o netezire circulara de la unghiul
extern al ochilor pana la jumatatea arcadei zigomatice, de unde miscarea se continua cu netezire
prin unghiul intern al ohilor, arcada sprincenoasa si se ajunge la unghiul extern de unde se reia
miscarea. Mainile lucreaza simultan.
Cerculete la fiecare ochi ( mediul mainii stangi sustine muschiul la unghiul intern al ochiului
drept, iar mediul mainii drepte executa cerculete la unghiul extern al ochiului pana la jumatatea
arcadei zigomatice, de unde continua miscarea prin netezire. !a trecerea prin unghiul intern al
ochiului degetul mainii stangi se ridica, lasa degetul sa treaca si apoi continua sustinerea mediul
mainii drepte continua miscarea de(a lungul arcadei sprincenoase pana la unghiul extern.
Aceeasi miscare se repeta si la celalalt ochi inversand mainile.
etezirea pleoapei urmata de pianotat(indexul, mediul si inelarul ambelor maini executa un
pianotat la unghiul extern al ochilor pana la jumatalea arcadei zigomatice, dupa care executa o
netezire pe muschiul orbicular al ochilor de la unghiul intern catre cel extern.
#oarfeca sprancenei ( miscarea se executa la fel ca si cea de la miscarile de masaj din regiunea
fruntii, dar cu legatura pe sub ochi.
#ramantatul sprancenei ( cele trei degete executa un framantat catre police a tesutului din
regiunea sprincenei, de la baza sprincenei spre varful acesteia. Pentru a ajunge la baza sprincenei se
executa o netezire pe sub ochi.
Pianotat in jurul ochilor ( toate degetele ambelor maini executa un pianotat circular in
regiunea ochilor din unghiul extern catre cel intern.
etezirea in spirala mediul ambelor maini executa o netezire in sprirala la unghiul extern al
ochilor. Mainile lucreaza simultan.
/8
etezirea urmata de vibratie ( ambele maini cu fata palmara executa o netezire plana urmata
de o vibratie plana pe muschiul orbicular al ocbilor, din unghiul intern catre cel extern, pana la
tampla.
Miscari de masa+ din regiunea nasului
Cerculete pe aripile nasului cu mediul ( din regiunea ochilor se coboara in regiunea nasului
dupa cateva miscari de legatura si se executa, cu mediul ambelor maini, simultan,cerculete pe aripile
nasului, din exterior catre interior. Dupa cateva cerculele se urca cu mediul catre unghiul intern al
ochilor, prin netezire de(a lungul aripilor nasului, apoi arcada sprincenoasa, coltul extern al ochilor
si apoi din nou la aripile nasului de unde se reia miscarea.
Cerculete cu policele pe aripele nasului 3 miscarea se executa la fel ca si cea anterioara dar se
va lucra cu policele.
etezirea in ziezag pe muchia nasului cu policele ( se executa cerculele cu policele pe aripile
nasului, apoi continua miscarea prin netezire in zigzag pe muchia nasului pana la locul de implantare
a parului. Policele revine la aripile nasului prin netezire de(a lungul arcadei sprancenoase, unghiul
extern al ochiului. Alternativ cu netezirea in zigzag policele poate executa, dupa cerculete, o netezire
alternativa pe muchia nasului dupa care continua miscarea prin netezire, revenind la aripile nasului.
etezirea in jurul ochilr cu policele ( policele ambelor maini simultan executa o netezire in
jurul ochilor, incepand din unghiul intern, arcade sprancenoasa, unghiul extern.
#oarfecele simplu ( indexul si mediul ambelor maini cuprind nasul in foarfece si executa o
miscare de netezire de la aripile naslui pana in regiunea intersprincenoasa, aici degetele se unesc si
continua miscarea pana la locul de implantare a parului. Mainile lucreaza alternativ.
#oarfeca combinata ( se executa aceeasi miscare ca si cea anterioara dar din regiunea
intersprincenoasa degetele se unesc si aluneca de o parte si alta a fruntii pana in regiunea temporala.
Mainile lucreaza alternativ.
Miscari de masa+ in regiunea gurii si a barbiei
#oarfeca buzelor ( din foarfeca combinata a nasului se trece direct in foarfeca buzelor.
Indexul si mediul ambelor maini cuprind buzele in foarfece si executa o miscare de netezire din zona
mediana catre comisuri. Aici degelele se unesc si continua miscarea pana la ureche. Mainile lucreaza
alternativ.
#oarfeca barbiei ( indexul si mediul ambelor maini cuprind barbia in foarfece si executa o
netezire pana la gonion unde degetele se unesc si continua netezirea pana la ureche. Mainile lucreaza
alternativ.
Arpegiul( ambele maini executa un arpegiu sub barbie lucrand alternativ.
Cerculete cu policele pe varful barbiei ( policele ambelor maini, simultan, executa cerculele
pe varful barbiei. Apoi policele urca de ( a lungul santului nazogenian, pe la aripile nasului, pana in
unghiul intern al ochilor. De aici policele se ridica si miscarea este continuata de mediu pe acelasi
traseu, iar din unghiul intern continua netezirea pe laturile fetei pana la barbie de unde se reia
miscarea cu policele.
etezirea cu policele pe barbie ( policele ambelor maini executa a netezire alternativa pe
virful barbiei, pe sub buza inferioara.
etezirea pe muschiul orbicular al buzelor ( ploicele ambelor maini executa o netezire
deasupra buzei superioare si pe sub buza inferioara, din partea mediana spre comisuri. Manile
/=
lucreaza simultan.
Pianotatul pe santul nazogenian ( indexul, mediul si inelarul executa un pianotat de(a lungul
santului nazogenian de la maxilarul inferior pana la aripile nasului. Miscarea se reia numai de la
maxilarul inferior, mainile lucreaza simultan.
etezirea in spirala pe sanml nazogenian ( mediul ambelor maini, simultan, executa o
netezire in spirala pe santul nazogenian.
Miscarile de masa+ din regiunea geniana.
Miscarile executate in regiunea geniana sunt miscari energice.
#rictionatul (dupa incheierea miscarilor din regiunea barbiei se executa cateva miscari de
legatura dupa care se ajunge in zona maxilarului inferior. De aici mainile executa o miscare de
semirotatie din articulatia pumnului astfel ca degetele se strang in pumn. Ambela maini simultan
executa, cu dosul falangelor ce se misca intre ele, miscari circulare in regiunea geniana. Miscarea se
executa si pe directii orizontale paralele cu linia maxilarului, pe frunte miscarea se executa
altemaliv, apoi se coboara pe gat si decolteu cu miscari circulare. Mainile lucreaza pe o parte si alta
a fetei.
Ciupitul ( mediul si policele ambelor maini ciupesc pielea pe urmatoarele directii & motul
barbiei ( ureche, comisura buzelor ( ureche, santu' nazogenian de la maxilarul inferior pana la
aripile nasului, aripile nasului (tampla. Mainile lucreaza altemativ intai pe o parte a fetei si apoi pe
cealalta.
Palmuitul ( mediul, inelarul si degetul mic al ambelor maini executa loviri usoare, de jos in
sus, de la o ureche la cealalta si apoi pe regiunea geniana pe aceleasi directii ca la ciupit. Mainile
lucreaza alternativ intai pe o parte a fetei si apoi pe cealalta.
etezirea ( cu fata palmara a ambelor maini se executa o netezire pe aceleasi directii ca la
ciupit. Mainile lucreaza alternativ intai pe o parte a fetei si apoi pe cealalta.
#ramantatul ( indexul, mediaul si inelarul ambelor maini ruleaza pielea si tesutul subcutanat
catre police. Miscarea se poate executa pe directie orizontala ca la ciupit, pe directie verticala de la
maxilarul inferior catre cel superior pe trasee paralele cu santul nazogenian, miscare care se executa
cu legatura de netezire de pe gat si decolteu sau pe directie circulara. In primele doua cazuri
miscarile se executa cu mainile lucrand intai pe o parte a fetei si apoi pe cealalta, iar la cea din urma
mainile lucreaza simultan pe ambele parti ale fetei.
Arpegiul ( ambele maini executa un arpegiu, cu degetele deschise in evantai, pe regiunea
submandibulara de la o ureche la cealalta, mainile lucrand alternativ si apoi pe fata pe directie
orizontala pe trasee paralele cu maxilarul inferior, mainile lucrand simultan. Pe frunte arpegiul se
executa alternativ.
Pianotatul ( se excuta cu toate degetele ambelor maini loviri usoare in regiunea geniana si in
regiunea ochilor, pe directie circulara.
$apotatul ( cu fata palmara a ambelor maini se executa loviri usoare in regiunea geniana pe
directie circulara.
Miscarile de incheiere a masa+ului
Dupa executarea miscarilor energice se fac miscari de legatura care sa pregateasca fata
pentru miscarile de incheiere a masajului. Aceste miscari au rolul de relaxare si calmare.n Cu
miscarile de legatura se ajunge la regiunea gatului.
/6
Din regiunea gatului incep miscarile de netezire care sunt aceleasi ca si la inceputul
masajului& netezirea pe pielosul gatului, netezirea pe decolteu paana la umeri, netezirea decolteului
cu trecere pe dupa umeri, netezirea in regiunea cervicala cu policele, dupa care se ajunge la barbie.
Miscarile de netezire pe cele trei ovale. Miscarile pe cele trei ovale au aceeasi tehnica de
executie ca la inceputul masajului dar au urmatoarea succesiune& o miscare de netezire plana o
netezire ondulata si o vibratie plana, executate pe fiecare directie in parte. Pe frunte miscarile se
executa de la o tampla la cealalta pentru o cuprindere mai buna a suprafetei.
!a finalul masajului se executa miscari de legatura, presiuni cu mediul in unghiul intern al
ochilor si fosa temporala, precum si presiuni plane executate cu fata palmara a ambelor maini in
regiunea geniana, pe frunte si barbie. Aceste presiuni au rol de relaxare a sistemul nervos periferic.
&ASTLE COS&ETCE
Mastile cosmetice sunt amestecuri de substanle de diferite origini care se combina in diferite
proportii, obtinandu(se efecte multiple in functie de substantele componente.
Mastile au origini indepartate in istorie, marturie stau descoperirile din diferitele epoci.
Diferite recipiente si ustensile s(au descoperit si in morminlele faraonilor. Mastile aveau la inceput
un scop medical si apoi scopul lor s(a diversificat, avand si scop de infrumusetare.
Compozitia mastilor a fost initial naturala dar pe masura ce industria chimica s(a dezvoltat
mastile au inceput sa fie preparate industrial din substante sintetizate in laborator. Din pacate astfel s(
au pierdut o parte din calitatile naturale ale substantelor.
+data cu aproprierea de anii contemporani, se incearca o intoarcere la compozitiile naturale
ale mastilor.
!repararea si aplicarea mastilor cosmetice1
Pentru ca o masca sa aiba efectul dorit ea trebuie sa indeplineasca anumite conditii&
( sa contina substante potrivite tenului si efectului dorit
( sa aiba consistenta unei paste, fara cocoloase sau particule care ar putea sa zgarie fata
( sa nu aiba miros urat si sa nu contina substanle alergene
( ustensilele folosite trebuie bine dezinfectate pentru a nu transmite infectii
( inainte de aplicarea mastii zona ochilor se protejeaza cu crema grasa
( in timpul actiunii mastii, daca nu se face vopsit de gene, comprese care sa asigure relaxarea
clientei
( stergerea mastii se face fara a freca pielea, daca s(a aplicat o masca astringenta aceasta se
inmoaie cu o compresa umezita si apoi se sterge
( in cazul in care se aplica masti preparate industrial, acestea se lasa sa actioneze atat cat
prevede prospectul pentru a nu provoca reactii alergice.
)plicarea mastilor in functie de efectele si modul lor de preparare
,. Mastile astringente- absorbante sunt specifice tenurilor grase cu pori dilatati, rolul lor fiind
de a absorbi surplusul de sebum si de a inchide porii. %unt preparate de obicei pe baza apoasa si au in
compozitie carbonat, caolin, argila.
.. Masti emolienle specifice tenurilor normale, uscale si deshidratate au in compozitie fainuri
si uleiuri vegetale, lapte praf, pulpa unor fructe& caise, piersica, banana cu efect emolient.
/. Masti nutritie- hranitoare specifice tenurilor uscate, deshidratate, senibile si au rol de
revitalizare a tesuturilor. Au in compozitie substante grase& smantana, galbenusul de ou, produse
/@
apicole etc.
0. Masti tonice pentru tenurile senile sau tenuri care din anumite motive sufera de o diminuare
temporara a tonusului muscular. Au in compozitie mentol, camfor, sucuri de frucle tonice :struguri
albi, portocale, fragi <, miere etc.
1. Masti specifice actiarii circulatiei sanguine. Aceste masti se aplica calde sub forma
mastilor calde, masca de parafina, impachetari faciale calde .
Mastile calde se prepara din miere fierte in lapte si aplicate sub forma de pasta calda pe fata,
cartof fiert in lapte aplicat cald pe fata. "xista de asemenea o serie de masti gata preparate care in
contact cu pielea au o serie de reactii chimice ce determina incalzirea lor.
Impachetarile faciale calde sunt realizate astfel& se confectioneaza din tifon sau diftin subtire
o masca ce acopera fata dar lasa descoperite orificiile ochilor, nasului si a gurii. Aceasta compresa
se imbiba in uleiuri vegetale calde sau vitamina A calduta, dupa care se aplica pe fata. Peste
compresa calda se aplica o folie care sa mentina caldura un timp mai indelungat.
Masca de parafina are urmatoarea compozitie& =5 g parafina solida, '5g ceara de albine, l5 g
glicerina, -5 g ulei de parafina. Masca de parafina are avantajul ca aplicata pe fata la o temperatura
mai ridicata, peste 25 grade C nu produce arsuri. "a este aplicata peste un strat de crema grasa
pentru ca efectul de hranire si inmuiere a stratului comos sa fie mult amplificat. Conditia ca aceste
efecte sa se produca este ca stratul de masca sa fie compact, sa nu aiba nici o fisura pentru ca aerul
sa nu patrunda. Masca se aplica cu o pensula mai lata si moale. In timpul actiunii mastii clienta
trebuie sa nu aiba grimase ale fetei pentru ca masca sa nu se fisureze. Dupa -5 min masca se
indeparteaza, desprinzandu(se in bucati de pe fata cu ajutorul unei spatule. %ub masca pielea trebuie
sa fie umeda si catifelata si usor congestionata, astfel vom constata ca efectul dorit s(a realizat.
Deoarece toate aceste masti prin efectul termic pe care il realizeaza, actioneaza asupra
tonusului muscular, slabindu(l, nu se aplica decat rar, de .(/ ori pe an.
2. Masti hidratante care se aplica tenurilor deshidratate. %e prepara pe baza apoasa din
infuzii, sucuri de fructe si legume la care se adauga alte substante& alge marine, caolin, argila
depinde de tipul de ten pe care se instaleaza deshidratarea.
=. Mastile descuamante sunt specifice tenurilor cu tulburari pigmentare, asfixice sau acneice
la care este necesara refacerea tegumentului. Au in compozitie substante Feratolitice& acid salicilic,
rezorcina.
3. Masti medicamentoase aplicate tenurilor acneice si au in compozitie& sulf, ihtiol, acid
salicilic, infuzii din plante cu actiune antibactericiba sau in unele cazuri extreme se introduc
cantitati mici de antibiotice unguent sau pulbere.
4. Masti biologic actie se aplica tenurilor senile cu tonus muscular diminuat.Au in
compozitie substante regeneratoare& produse apicole, vitamine, extracte placentare, fitohormoni,
enzime,colagen etc.
*ubstante componente ale mastilor
%ubstantele introduse in masti pot avea mai multe origini&
'. origine animala
-. origine minerala
.. origine vegetala
'. Substante de origine animala
25
+ul se poate folosi la ambele tipuri de ten dar diferentiat& la tenul gras, albusul, iar la tenul
uscat, galbenusul.
Albusul batut spuma amestecat cu malai se poate folosi ca masca de gomaj la tenul gras.
Amestecat cateva picaturi de lamaie devine o masca astringenta pentru tenul gras cu porii dilatati.
Balbenusul are un efect hranitor amestecat cu uleiuri vegetale, miere, smantana, polen si alte
substante hranitoare sau emoliente.
!aptele are un efect hranitor si este specific tenurilor uscate. Da un efect de luminozitate
pentru tenurile normale sau cele care prezinta imperfetiuni de ordin pigmentar. !aptele impreuna cu
mar formeaza o pasta care se aplica sub forma de masca calda, se amesteca cu cartof sau caolin etc.
Dranza de vaci are un amestec usor emolient si hranitor si se folosese la tenurile uscate si
deshidratate.
Iaurtul se combina cu caolinul, putin zahar si se obtine un efect astringent pentru tenurile
grase.
Caimacul este un produs gras si se amesteca cu suc sau pulpa de morcov, miere, polen in
masti pentru tenurile uscate, senile.
!aptele praf este o pulbere galbuie care se amesteca cu uleiuri vegetale, miere, infuzie, sucuri
de fructe si legume cu un bun efect hranitor si emolient.
Mierea are o compozitie complexa& apa, substante zaharoase si nezaharoase, fermenti,
vitamine de aceea este una din cele mai importante substante care se introduce in rnasti. Pentru tenul
uscat se poate combina cu caolin, galbenus, smantana, lapte praf. Pentru tenul gras se poate combina
cu lamaie, drojdie si albus de ou. Actiunea este tonica, cicatrizanta, hemostatica, dezinfectanta,
bacteriostatica si regeneratoare.
!aptisorul de matca este o substanta depusa de albine cu consistenta moale, cremoasa, alb(
galbuie. Compozitia este formata din apa, proteine, ipide, glucide, vitaminele b,c, microelemente,
fermenti hormoni, antibiotice. !aptisorul de matca este un bun regenerator si tonifiant si
echilibreaza functiile pielii. %unt indicate special tenurilor devitalizate, senile, tenuri ridate timpuriu.
Polenul contine lipide, substante minerale, vitamine, pigmenti, fermenti, hormoni, esente
aromate. "ste folosit pentru prepararea mastilor revitalizante, antirid si nutritive.Atilizarea se face
cu atentie deoarece poate provoca alergii.
.. Substanle de origine minerala
Caolinul este o pulbere alba, galbuie, cenusie sau usor maronie in functie de locul de unde
este extrasa si de puritate. "ste o substanta neutra si de aceea este indicata tuturor tipurilor de ten.
Amestecat cu infuzie formeaza o masca neutra care poate fi aplicata si tenurilor uscate la carc intr(o
anumita etapa au fost mai multe comedoane sau se poate aplica numai pe axul facial. De asemenea
caolilnul poate constitui o baza pentru alte tipuri de masti destinate oricarui tip de ten.
$alcul este o pulbere fina, alba, foarte aderenta, fara gust si miros poate constitui baza pentru
diferite tipuri de masti.
Alunul se prezinta sub forma unor cristale incolore, fara miros cu gust astringen. Actiunea
este astringenta si usor dezinfectanta.
Acidul acetic este un lichid limpede, incolor, cu miros intepator ce se foloseste diluat pentru
vaporizari dupa dezincrustare ca metoda de reacidifiere. "ste un bun tonic.
Acidul boric se pezinta sub forma unor lamele cristaline lucioase cu aspect sidefiu, cu gust
2'
acrisor. Actiunea lui este antiseptica, dezinfectanta, antiinflamatoare.
Acidul citric are un gust acrisor, fara miros, actiunea este astringenta, antiseptica,
antipruriginoasa si de albit. %e foloseste sub fonna de pulverizari dupa dezincrustare sau in unele
masti neutru tenurile grase.
Acidul salicilic se prezinta sub forma unor cristale incolore, fara miros, cu gust acru. Prezinta
o actiune antiseptica, in concentratie mica ajuta la refacerea pielii, in schimb in concentratii mari
provoaca descuamatii masive ale pielii.
Camforul are o forma cristalina cu miros puternic, gust iute, putin amar. Impreuna cu
mentolul se foloseste in masti la tenurile grase asfixice si acneice, datorita proprietatii lor calmante,
racoritoare, revitalizante si tonice.
Carbonatul de calciu este o pulbere alba, fara miros, fara gust, actiunea este astringenta,
absorbanta si se utilizeaza in masti la tenurile grase.
Carbonatul de magneziu este o pulbere alba fara gust si miros, actiunea este absorbanta si
astringenta. Impreuna cu caolinul si carbonatul de calciu formeaza o masca pentru tenul gras.
Parafina se foloseste topita in masti calde ce se aplica in special tenurilor uscate si
deshidratate.
%ulful este o pulbere galbuie, foarte fina, are o actiune antiseptica la tenurile acneice.
+xidul de zinc este o pulbere alba, opaca, foarte aderenta si foarte astringenta. In cantitate
mare usuca si aspreste pielea. %e utilizeaza in cantitate mica pentru ca se indeparteaza greu de pe
piele.
/. Substante de orige egetala .
Pentru prepararea mastilor din plante se folosesc anumite parti din care se extrag substantele
al caror efect se urmaste.
%ubstantele active din plante se pot extrage prin mai multe metode&
'. Infuzarea este operatia de extractie in care produsul vegetal este mentinut in contact cu apa
fierbinte un anumit timp dupa care se lasa sa se raceasca si se strecoara solutia obtinuta. Aceasta se
numste infuzie. !a infuzie se folosesc& teiul, musetelul, sunatoarea, coada soricelului etc.
-. Decoctia este operatia de extractie in care produsul vegetal se pune in apa rece, care se
pune la fiert un anumit timp, se lasa sa se raceasca si se strecoara. %olutia obtinuta se numste
decoctie. Prin aceasta metode se extrag substanlele active mai ales din tulpini si radacini la care este
nevoie de un timp mai indelungat pentru ca substantele active sa difuzeze in apa.
.. Maceratia este operatia de extractlie in care produsul vegetal se mentine cu lichidul
extractiv la temperatura obisnuita un anumit timp, agitand din cand in cand solutia, dupa care solutia
extractiva se strecoara. Acest produs se numeste maceral.
Maceratia poate fi &
( apoasa daca agentul extractiv este apa
( alcoolica daca agentul extractiv este alcoolul, in acest caz produsul final este o tinctura.
!lante folosite in masti
Musetelul are un efect calmant, antiseptic si decongestiv. %e foloseste sub forma de infuzie la
tenurile iritate si congestionate sub mai multe forme& la bai de aburi, comprese, pentru stergerea fetei
dupa demachiere sau pulverizari.
alba are o actiune emolienta, antiinflamatoare, tonica datorita prezentei vitaminelor A, D, C
2-
si #. !a tenul uscat, deshidratat si ridat se aplica comprese. Pentru ai mari efectul antiinflmator se
poate folosi in combinatie cu musetel, sunatoare si salvie.
%unatoarea de la care se folosesc florile contin glicozide, flavonoide, hipericin si tanin, are o
actiune antiinflamatoare, cicatrizanta si calmanta. Pentru tenul gras se foloseste otetul de sunatoare
preparnt prin maceratie alcoolica.
Menta ale carei frunze contin ulei volatil cu componente pe baza de mentol si substante
antibiotice, are o actiune tonica si se foloseste la tenurile ofilite, ridate, senile.
$eiul de la care sunt folosite florile are o actiune calmanta, linistitoare si este recomandata sub
forma de infuzie la toate tipurile de ten.
!aptuca ale carei frunze oparite se folosese sub forma de cataplasme pentru tenurile
congestionate. %e recomanda pentru albirea si luminozitatea tenului. Contin vitaminele D, C, " si
caroten.
Coada soricelului de la care se folosesc florile si frunzele contin un ulei volatil bogat in
azulena cu actiune antiseptica si antiinflamatoare. %e poate folosi sub forma de comprese la toate
tipurile de ten.
%alvia are o actiune antiseptica si astringenta datorita compozitiei sale chimice. %ub forma de
comprese se poate folosi la tenul uscat, iar la tenurile grase se recomanda otetul de salvie ce se
prepara in amestec cu sunatoare si rozmarin, sub forma de maceratie alcoolica.
,ozmarinul contIine ulei volatil, tanin si vitamina C. Datorita actiunii sale cicatrizante este
folosit la tenurile cuperozice si acneice sub forma de infuzie.
Albastrelele sub forma de infuzie se pot folosi pentru cearcane, ochi congestionati sau
comprese la tenurile ridate datorita proprietalilor tonice.
'egume si fructe folosite in masti
!amaia este bogata in vitamina C care se pastreaza in forma activa datorita acidului citric.
"ste folosita pentru tratarea tenului gras. %e mai poate folosi pentru decolorarea petelor de pe fata,
pentru a da luminozitate si la tenurile uscate alaturi de substante potrivite "xemplu& 'C- lingurita de
suc de lamaie, ' galbenus si o lingurita de ulei vegetal.
Portocalele sunt folosite in cosmetica datorita efectului lor tonic asupra tenului prevenind
formarea ridurilor. %unt folosite la ionizare, masti la toate tipurile de ten, inclusiv la tenurile uscate
datorita aciditatii medii pe care le are.
Merele au un continut bogat in vitamine, enzime, proteine, saruri minerale si tanin din cauza
caruia marul expus la aer se oxideaza si capata o culoare bruna. %ucul de mar ajuta la tonifierea
tesuturilor. Din mar fiert in lapte se prepara o pasta care se aplica calda la tenurile uscate pentru
luminozitate. Contra cearcanelor se aplica cataplasme din pulpa de mar copt la coptor.
Piersicile sunt folosite ca remediu pentru tratarea tenurilor seboreice, se poate folosi si la
tenurile uscate la ionizari.
%trugurii se pot folosi in masti la tenurile grase cu pori dilatali. Pulpa strugurilor se poate
folosi si la ionizare. Pentru ca strugurii se oxideaza repede este bine sa se adauge putina vitamina C.
u se folosesc strugurii rosii pentru ca contin tanin si pot provoca alergii.
Dananele au un efect tonic asupra tenului, se pot folosi la ionizare sau in masti tonice,
emoliente.
Caisele sunt tonifiante atat pentru tenul uscat cat si pentru tenul gras, se pot folosi la ionizare
2.
sau masti.
Butuile au un puternic efect astringent fiind recomandate pentru tenurile grase cu secretie
sebacee abundenta.
Capsunile si fragii sunt tonifiante ale tenului. Pentru tenurile uscate se recomanda sucul de
capsuni amestecat cu caimac de lapte sau smantana. Pentru tenurile grase se poate amesteca sucul cu
o linguritai de caolin si cateva picaturi de lamaie. Atentie marita se acorda acestor fructe pentru ca
multe persoane sunt alergice.
Cartoful este recomandat tenurilor uscate si ofilite la care le reda moliciunea si catifelarea. %e
poate prepara o masca calda din cartof fiert, piure si lapte caldut.
,osia este recomanda tenurilor grase pentru ionizare sau in masti. %e pot aplica felii de rosii
pe fata cu efect astringent.
Morcovul este folosit pentru a reda prospetimea tenului, pentru a atenua petele, are un bun
efect vitaminizant si de catifelare. %ucul sau pulpa se pot folosi la ionizare sau in masti.
Castravetele are un efect hidratant si usor astringent. Pot fi folositi sub forma de suc in
creme, lotiuni, masti, emulsii. !a tenul uscat, deshidratat are un efect usor descuamant si hidratant
folosit la ionizare sau aplicat, rondele pe fata. !a tenurile grase se poate folosi la ionizare, masti sau
sub forma de lapte de castraveti pentru stergerea fetei.
!aptele de castraveti se prepara astfel& se macereaza timp de -/ h, in -55 ml lapte cateva
rondele de castraveti. Apoi se filtreaza si se foloseste dimineata sau seara, lasandu(se sa se usuce pe
fata. Dupa aceea se clateste si se aplica crema.
!otiunea de castraveti& 25 ml suc de castraveti, '5 ml alcool, 5,-2 g acid citric, '5g miere.
Are un efect usor astringent si tonic folosit in special la tenurile grase.
TR)T)(ENTE %O*(ET+%E
Dupa stabilirea diagnosticului de ten, cel mai important pas este acela de a alege cele mai
importante procedee de tratament care sa restabileasca echilibrul la nivelul metabolismului pielii.
#iecare tip de ten beneficiaza de procedee specifice, care sunt randuite intr(o ordine bine
stabilita. Aceasta insiruire reprezinta schema de tratament a tenului respectiv. Pe langa procedurile
standard executate in timpul tratamentului tenului, deoarece acesta poate suferi anumite modificari
care sa accentueze aspectele negative ale tenului, se pot aplica etape de tratament intermediare, la un
interval de timp mai scurt, care sa redea aspectul caracteristic al tenului respectiv.
Tratamentul tenului normal
$enul normal se caracterizeaza printr(un echilibru perfect intre asimilatie si dezasimilatie la
nivelul intregului corp. Aspectul tenului este fin si catifelat, cu piele intinsa si ferma.
Aceste caracteristici perfecte ale tenului trebuie insa ingrijite pentru ca ele sa se pastreze un
timp cat mai indelungat.
In timpul tratamentului nu se aplica un anumit proces in mod preponderent deoarece pielea nu
are o suferinta anume care ar trebui corectata.
Demachierea se realizeaza cu demachiant pe baza de lanolina, deci cu un produs specific
tenului uscat. Pentru indepartarea ultimelor urme de demachiant si impuritati se sterge fata cu
lotiune tonica sau hidratanta.
"xpunerea la aburi a fetei se face numai daca se constanta existenta catorva comedoane pc
axul facial. In mod normal la acest tip de ten nu exista comedoane. Durata expunerii la aburi este de
2/
'5 min. "xtragerea comedoanelor se face fara intensitate.
Dezinfectia se face cu lotiune dezinfectanta cu maximum -5 0 alcool. Masajul facial are o
durata de '5 min pentru ca tenul normal apare la persoanele tinere. Miscarile de masaj se axeaza pe
miscari de netezire cu intensiute moderata si miscari energice cu internsitate slaba. Masajul se
executa cu crema grasa, vitaminizata.
%urplusul de crema se absoarbe si apoi se aplica o masca emolienta& caolin cu banana, suc de
capsuna, suc de morcovi sau lapte caldut, lapte praf, mar fiert in lapte etc.
Masca se pastreaza pe fata pana prinde consistenta dupa care se indeparteaza cu comprese
umezite in infuzie sau apa calduta.
%e fac pulverizari cu lotiuni tonice sau hidratante, apa minerala dupa care se aplica o crema
de zi hidratanta sau semigrasa in functie de anotimp.
Intervalul de tratament recomandat este de o luna.
"xistenta tenului normal este foarte scurta. Aspectul tenului se poate modifica din cauza
expunerii prelungite la factori atmosferici care pot sa provoace o usoara deshidratare sau pot aparea
stari febrile, un stres prelungit, o cura de slabire sau administrarea de diuretice, care de asemenea
pot duce la o usoara deshidratare a tenului.
In acest caz se pot aplica procedee suplimentare care sa readuca tenul la aspectul normal.
Corecturile aplicare tenului se fac intr(un interval de timp mai scurt de o luna, cat este
intervalul de tratament la acest tip de ten. Acest lucru este necesar pentru ca aspectul negativ sa nu
se prelungeasca.
In prima saptamana se introduce in schema de tratament un gomaj aplicat pe axul facil pentru
a indeparta stratul de celule moarte care au aparut din cauza deshidratarii superficiale. Pentru gomaj
se alege un produs specific tenului normal uscat de preferinta sub forma de gel si care sa nu contina
particule prea abrazive.
$ot in aceasta etapa se poate renunta la extragerea comedoanelor deoarece ele nefiind
numeroasc si extrase cu o saptamana inainte de regula nu reapar.
%e aplica o masca emolienta, hranitoare.
In a doua etapa suplimentara de tratament se pune accentul pe procedee de hidratare si in
afara demachierii se renunta la orice alt procedeu de curatire.
Cel mai potrivit procedeu de hidratare pentru tenul normal il reprezinta ionizarea. Aceasta se
realizeaza cu fructe sau sucuri de fructe emoliente sau cu aciditate medie. %e prefera sucurile
deoarece pe langa efectul produsului se adauga si efectul hicdratant al solutiei apoase.
?idratarea se poate realiza si in timpul masajul prin folosirea 1apozonului. Masca aplicata
este de aceasta data hidratanta.
Cand se constata ca tenul si(a redobandit caracteristicile normale se revine la schema
generala de tratament si la intervalul de o luna.
*faturi pentru intretinerea tenului
Pentru mentinerea tenului in conditii bune clienta trebuie sa se ingrijeasca si acasa.
+bligatorie este demachierea, chiar daca persoana este tanara si nu se machiaza. u numai
fardurile sunt acelea care agreseaza fata ci si praful, impuritatile, poluarea. Dupa demachiere se
sterge fata cu lotiune tonica sau hidratanta.
%eara se poate aplica o crema antirid in jurul ochilor daca s(a depasit -2 ani si daca este
22
necesar o data, de doua ori pe saptmana se aplica o crema de noapte cu o compozitie mai simpla.
Dimineata se poate face o noua demachiere sau se clateste fata cu infuzie de musetel, apa
minerala, de evitat fiind apa deoarece este clorata si de cele mai multe ori plina de impuritati.
%e aplicii o crema de zi hidratanta peste care se poate realiza machiajul.
+ data pe saptamana se poate aplica o masca naturala, emolienta.
!a acest tip de ten produsele aplicate nu trebuie sa aiba o compozitie mai simpla deoarece
este un ten tanar.
TR)T)(ENT&' TEN&'&+ )'+!+%
Indiferent de provenienta tenului, congenitala sau dobandita, pielea are niste caracteristici
specifice& pielea isi pierde prospetimea, tenul este mat, lipsit de stralucire, ridurile isi fac aparitia cu
repeziciune si daca asupra tenului nu se iau masuri corespunzatoare, acestea se vor transforma in
riduri definitive, profunde chiar la o varsta tanara.
Caracteristicile tenului alipic se accentueaza dupa -2 ani cand corpul femeii sufera o serie de
modificari hormonale, in special in cazul sarcinilor.
Ingrijirile cosmetice la acest tip de ten sunt extrem de importante si nu pot fi decat completate
si nu inlocuite de ingrijirile de acasa.
%copul tratamentului tenului alipic este hranire a pielii pentru a reface in permanenta deficitul
de grasime care sa asigure consistenta suportului plastic al pielii. De aceea procedeele aplicate sunt
specifice procesului de hranire.
In cadrul tratamentului cosmetic se face demachierea cu demachiant pe baza de lanolina si in
completarea demachierii se alege o lotiune tonica sau hidratanta.
%e aplica o crema de gomaj de preferinta sub forma de gel :care nu se usuca pe fata<. Cremele
de gomaj pentru tenurile uscate au in componenta particule care nu sunt atat de abrazive. !a tenul
alipic gomaju se aplica numai pe axul facial, acolo unde sunt cele cateva comedoane.
"xpunerea la vapori se face timp de '2(-5 min la o intensitate moderata a aburilor pentru a
nu irita fata si numai dupa ce s(a aplicat crema grasa in jurul ochilor.
"xtragerea comedoanelor se face cu multa atentie deoarece comedoanele sunt destul de
inchistate, pielea este subtire si tesutul se lezeaza usor. "xtragerea cornedoanelor este mult usurata
de folosirea tirecomedonului.
Dezinfectia se face cu lotiune dezinfectanta cu max. -50 alcool .
Ionizarea este o etapa importanta in cadrul tratamentului. Pe langa efectul de hranire a
produsului folosit, se realizeaza si o hidratare a tenului. Pentru ionizare se recomanda& suc sau pulpa
de morcovi, caise, piersici, suc de struguri albi, banane, miere cu infuzie, polen cu infuzie etc.
Masajul se realizeaza cu crema grasa, vitaminizata. Miscarile de masaj se executa cu
intensitate moderata dar mai rapid avand ca scop stimularea circulatiei sanguine si limfatice cu scop
de branire. De asemenea este necesara si o stimulare a fibrei musculare deoarece la acest tip de ten
cedeaza mai repede. An efect sporit il are masajul daca este executat sub vapozon.
Masca aplicata este emolienta, hidratanta, hranitoare in functie de necesitatile de moment ale
tenului& fainuri vegetale, uleiuri vegetale, pulpa de fructe emoliente, galbenus, produse apicole etc.
Pentru ca masca este emolienta sau grasa ea se aplica si pe gat si decolteu.
!a sfarsitul tratamentului sunt indicate pulverizari cu lotini tonice, hidratante sau apa minerala
pentru revitalizarea tesuturilor.
28
Aplicarea cremei de zi hidrantanta sau semigrasa este obligatorie peste care se poate realiza
machiajul.
!a tenul alipic respectarea intervalului de tratament de o luna de zile este foarte important
pentru pastrarea continuitaaii ingrijirilor.
In alegerea procedurilor de tratament din schema generala cosmeticiana are un rol important.
In functie de conditia in care se gaseste tenul in momentul prezentarii la tratament, se pot alege
numai procedee de hidratare sau hranire fara aplicarea procedeelor de curatie : in afara
demachierii <. In cazul in care se alege un anumit proces el trebuie sa se regaseasca in toate etapele
de tratament& ionizare, masaj, masca. Accentuarea efectelor se poate obtine folosind anumite aparate
care prin caldura degajata sa faca pielea mai receptiva.
+ atentie deosebita se acorda tratamentului tenului alipic intre .5 si /5 ani, deoarece in
aceasta perioada se petrec cele mai multe schimbari de ordin intern care se reflecta si in aspectul
tenului. In acelasi timp asupra organismul apar primele presiuni legate de apropierea menopauzei,
care se manifesta prin reducerea si mai mare a secretiei sebacee, adancirea ridurilor, pierderea
elesticitatii musculaturii.
Ingrijirile vor urmari&
( ameliornrea circulaliei locale
( intarirea tesuturilor prin folosirea preparatelor si procedeelor chimice care sa introduca la
nivelul pielii substanle bogate in elastina si colagen care sa suplineasca pierderile
Accentul se pune pe masaj. Durata acestuia creste la '2 min pentru a obtine efecte mai
profunde. Crema obisnuita de masaj se poate inlocui cu vitamina A uleioasa care stimuleaza
procesul de regenerare a pielii. "ste varsta la care se pot face impregnari cu colagen de -(. ori pe an
care se realizeaza tot cu ajutorul masajului facial si stimulat cu ajutorul aparatelor care produc o
incalzire locala a pielii.
In cadrul masajului se introduc miscari ale masajelor corectoare in regiunile unde se simte
nevoia.
Mastile care se aplica dupa masaj sunt importante pentru ca ele trebuie sa completeze efectl
de hranire a pielii. %e pot aplica masti calde, impachetari pe langa mastile preparate din substante
grase la fiecare tratament.
Daca numarul comedoanelor extrase a fost mai mare intr(o sedinta de tratament se poate
aplica masca diferentiat& pe axul facial se poate aplica o masca neutra din caolin si infuzie care sa
tensioneze usor aceasta zona contribuind la inchiderea porilor. Pe restul fetei, gat si decolteu se
aplica o masca emolienta, hranitoare etc.
*faturi pentru intretinerea teuului acasa
Perseverenta in ingrijiri este cea mai importanta la aceasta virsta pentru obtinerea rezultatelor
dorite.
Demachierea este obligatorie cu produs specific tenului.
Dimineata se aplica o crema semigrasa sau hidratanta ca baza de machiaj. %eara se aplica o
crema de noapte, creme antirid in jurul ochilor de cel putin doua ori pe saptamana.
+ data pe saptamana se poate aplica o masca grasa din produse naturale& galbenus, miere, ulei
de masline :impachetari<.
%e recomanda multa miscare in aer liber deoarece oxigenul contribuie la stimularea
2=
proceselor chimice din muschi si de asemenea aduce un aport de oxigen pielii.An regim alimentar
echilibrat pe baza fructe si legume, evitarea curelor de slabire care se manifesta la nivelul tesuturilor
prin MlasareaH lor si la nivelul pielii prin deshidratare.
"ste importanta adaptarea ingrijirilor in funct ie de anotimp,protejarea fetei de frig si soare,
factori care duc la o imbatranire prematura.
In timpul ingrijinlor nu trebuie uitate galtul, decolteul si mainile care imbatranesc mai repede
decat fata.
TR)T)(ENT&' TEN&'&+ &*%)T .E*/+.)T)T
Insuficienta sebumului la tenurile uscate faciliteaza procesul deshidrntarii, stratul lipidic
nefiind prea gros nu se poate opune evaporarii apei.
Insuficientei de sebum i se adauga si o tulburare in metabolismul apei care poate interveni pe
parcursul vietii si care se accentueaza cu varsta.
Deshidratarea este influentata si de actiunea prelungita a factorilor atmosferici sau a
produselor de ingrijire prea astringente, neadecvate tenului.
$oti acesti factori duc la formarea de celule care vor cauta sa se detaseze de pe suprafata
pielii si care dau un aspect caracteristic, fainos fetei. Pielea devine aspra, elasticitatea se
diminueaza si ridurile se accentueaza. Celulele descuamate se evidentiaza in special la colturile
extreme ale ochilor si la comisurile buzelor.
Tratamentul tenului are ca scop:
( folosirea procedeelor care sa introduca in piele o cantitate de apa cat mai mare& folosirea
vapozonului peste masti sau in timpul masajului sau pe piele curata la sfarsitul tratamentului
( pulverizari
( folosirea cremelor care sa contina uleiuri vegetale, ceara :colcreme< siliconi, acizi grasi
care vor forma pe piele o pelicula protectoare care va impiedica evaporarea apei
( masaje cu creme hidratante pe baza de lanolina
( ionizari cu sucuri de fructe si legume
( aplicarea mastilor hidratante pe baza apoasa& infuzii, sucuri de fructe si legume
( se recomanda procedee de curatire superficiala : gomaj < pentru inlaturarea celulelor
descuamate pentru ca pielea sa devina receptiva la procedeele de hidratare
( aplicarea cremei de zi hidratanta este un factor de protectie
( machiajul reprezinta de asemenea un factor de protectie pentru piele impotriva actiunii
factorilor atrnosferici
Daca deshidratarea este depistata si tratata din timp, cat este superficiala, este reversibila,
dar daca nu este tratata corespunzator sau metabolismul este afectat deshidratarea devine profunda
si definitiva.
TR)T)(ENT&' TEN&'&+ %)*E%T+%
$enul casetic pastreaza caracteristicile generale ale tenului alipic la care se adauga
tulburarile in metabolisml glucidelor si proteinelor manifestate prin incapacitatea organismului de a
retine aceste elemente. Astfe' ca si la nivelul pielii se accentueaza aspectele negative& pielea devine
mai flasca, lipsita de elasticitate, deshidratata, ridurile se accentueaza.
%chema de tratament urmeaza schema de tratament a unui ten uscat deshidratat, in care se
26
alterneaza procedeele de hidratare cu cele de hranire.
Pentru refacerea aspectului tenului se recomanda un tratament medical care sa rezolve
tulburarile de metabolism.
In rest ingrijirile pentru acasa sunt identice cu cele ale unui ten uscat deshidratat.
TR)T)(ENT&' TEN&'& 9R)* &'E+O*
$enul gras uleios se caracterizeaza printr(un exces de sebum care se gaseste in pori deschisi
asemanatori cojii de portocala. !a acest ten sebumul nu are consistenta, el se scurge liber pe fata.
Culoarea pielii este galbuie din cauza Feratinei, predominanta in stratul comos. u se rideaza decat
tarziu, odata cu inaintarea in varsta.
$ratamentul are ca scop diminuarea secretiei sebacee, inchiderea porilor si reducerea
alcalinitatii pielii.
%chema de tratament are doi timpi, amandoi de curatire, diferenta dintre ei fiind procedeul de
curatire aplicat.
Primul pas este cel de curatire profunda.
Demachierea se face cu lapte demachiant pe baza de stearina sau cu lotiune demachianta pe
baza de castraveti, busuioc sau ciulin, dupa care se sterge fata in completare cu lotiune astringenta,
lotiune spumoasa sau cand secretia este usor diminuata, cu lotiune hidratanta, pentru a preantampina
deshidratarea.
"xpunere la aburi /(2 min dupa care se face dezincrustarea cu solutie de carbonat de sodiu
'5 0
5
pentru o curatire profunda a pielii.
"xpunere la aburi inca '2 min dupa care se trece la extragerea comedoanelor. Aceasta se
face din aproape in aproape pe toata suprafata fetei, pentru a elimina continutul porilor. Din cauza
excesului de sebum ph(ul este alcalin si posibilitatea aparitiei unei infectii este foarte mare.
Dezinfectia se face cu lotiune dezinfectanta& .5 0 alcool, - 0 comfor, ' 0 mentol si -0 acid
salicilic. Dezinfectia se completeaza -(. min cu "lectrodermul.
!a primele sedinte de tratament, pana la diminuarea secrctiei sebacee se recomanda masajul
a sec a lui LaEuet, executat cu pudra. Pudra absoarbe o cantitate de sebum contribuind la reducerea
secretiei.
Mastile aplicate trebuie sa fie astringente, absorbante pe baza acida pentru a reechilibra ph(ul
dupa dezindrustare.
"xemple&
( albus de ou la care se adauga cateva picaturi de lamaie
( masti de argila cu sucuri de fructe acide
( carbonat de calciu, magneziu, caolin si suc de fructe acide.
Deoarece masca se usuca pe fata indepartarea se face dupa ce a fost umezita usor pentru a nu
irita fata.
Dupa indepartarea mastii, utile sunt pulverizarile cu infuzie de busuioc, sunatoare, galbenele :
cu proprietati antibacteriene < sau cu solutii usor acide : acid acetic sau citric diluat <.
%e aplica o crema de zi sub forma de gel sau o crema de zi hidratanta specifica tenului gras
In al doilea pas al tratamentului ,care se realizeaza dupa -(. saptamani se aplica un procedeu
de curatire superficiala.
Acest procedeu este gomajul. %e foloseste un produs specific tenului pe baza de albus batut
2@
spuma si malai, bioxid de siliciu umezit, fulgi de porumb umeziti. Dintre produsele preparate
industrial se aleg cele cu coaja de castana, de sambure de piersica sau de papaJa. Produsul nu se lasa
sa se usuce pe fata in totalitate deoarece nu exista un strat de celule descuamate care sa trebuiasca a
f' inlaturnte.
Pentru ca secretia sebacee este mai redusa masajul se poate executa cu crema pe baza de
sterina, iar in timpul masajului mana se umezeste in infuzie. Masajul se poate executa si cu ulei de
masline sau ulei de masaj : cele pentru copii sunt preferate datorita compozitiei lor usoare<.
Mastile recomandate sunt cele astringente, absorbante pe baza de carbonati, caolin, argila cu
infuzii astringente.
Din cauza sebumului care este hidrofob si a produselor astringente si absoroante folosite din
abundenta, tenul se poate deshidrata, de aceea in cadrul tratamentului se poate introduce ionizarea ca
procedeu de hidratare. %e folosesc fructe cu aciditate medie&. :portocala, grepfruit <, suc de lamaie
diluat, castravete.
*faturi pentru ingrijire de acasa
$enul gras este deosebit de sensibil la infectii microbiene mai ales in perioada tanara. De
aceea este important ca tratamentele cosmetice sa fie completate de ingrijirile de acasa.
Demachierea este obligatorie cu demachiant specific tenului in alternanta cu spalarea fetei cu
crema de spalat, spuma de ras sau sapunuri pe baza de sulfat si ihtiol.
Completarea demachierii se face cu lotiune astringenta pe baza de busuioc sau infuzii de
sunatoare, cimbru.
Desi este ten gras nu este exclusa aplicarea cremei de zi sub forma de gel sau a uneia
specifice tenului gras. %eara se poate aplica o crema antirid in jurul ochilor dupa -2 ani. Cremele de
noapte sunt recomandate dupa .5 (.2 ani de doua ori pe saptiaimana specifica tenului gras.
+ data pe saptamana se poate aplica un gomaj si o masca pe baza naturala : rosii, castravete,
visine <.
Machiajul este o forma de protectie a fetei dar se recomanda folosirea pudrei si nu a fondului
de ten.
TR)T)(ENT&' TEN&'&+ 9R)* )*"+:+%
Caracteristica de baza a tenului sunt comedoanele in numar mare, inchistate in porii dilatali.
Dilatarea porilor este rezultatul acumularii celulelor comoase, ce se amesteca cu sebumul, in palnia
foliculara. Porii se dilata din cauza curatirii insuficiente a porilor si ca o consecinta apare si lipsa de
oxigenare a pielii.
Pe masura acumularii sebumului in pori apar si chisturile sebacee. $ratamentul acestui ten are
ca scop inlaturarea asfixiei cutanate prin evacuarea foliculilor pilosebacei de surplusul de sebum si a
celulelor descuamate de la suprafata pielii.
Pentru realizarea scopului propus se folosesc procedee de curatire superficiala si profunda.
Dupa demachierea amanuntita se face o evaluare a aspectului tenului pentru a alege
procedeele cele mai eficiente.
!a prima sedinta de tratament se aplica un procedeu de curatire profunda& dezincrustarea
pentru a inlatura cat mai bine stratul de celule care se opune evacuarii continutului poritor. De
asemenea prin dezincrustare se incearca inmuierea continutului comedoanelor pentru a fi mai usor
extrase. %olubilizarea continutului porilor favorizeaza indepartarea acestuia si in etapele urmatoare
85
ale tratamentului.
"xpunerea la aburi va fi prelungita la -2 min pentru ca porii sa se dilate cat mai bine si
stratul de celule descuamate sa se inmoaie.
"xtragerea comedoanelor se face cu greutate pentru ca comedoanele sunt inchistate si este
dureroasa pentru ca intensitatea extragerii este destul de mare. Pentru a nu irita prea mult pielea
extragerea nu se face in totalitate din prima sedinta de tratament.
Dezinfectia se face cu lotiune dezinfectanta si in completare cu "lectrodermul. Masajul se
executa cu crema pe baza de stearina sau cu ulei de masaj. Miscarile cele mai indicate sunt cele
energice pentru stimularea si drenarea sccretiei glandelor sebosudorale.
Mastile recomandate sunt cele astringente, absorbante pe baza de argila, caolin, carbonati,
drojdie de bere, iaurt, sucuri de fructe astringente.
Pentru ca s(a facut dezincrustare este indicat sa se aplice o masca acida sau pulverizari cu
solutii acide, adica sa se aplice o metoda de reacidifiere pentru a restabili ph(ul.
Pentru dezinfectie si refacerea integritatii tesuturilor se face o sedintii de o jumatate de min la
lampa de ultraviolete.
In a doua sedinta de tratament ca procedeu de curatire se aplica gomajul cu produs specific
tenului gras.
"xtragerea comedoanelor in aceasta etapa este de regula mult mai usoara si numarul
comedoanelor extrase este mai mare.
Dupa masaj se aplica o masca astringenta, absorbanta.
Pulverizarile se realizeaza cu solutii usor acide pentru coborarea ph(ului cat mai mult spre
valorile normal(acide.
Crema de zi aplicata se recomanda a fi hidratanta.
Inervalul de tratament propus este de -(. saptamani in functe de incarcatura tenului. e masura
ce tenul se curatase poate alege o frecventa de . saptamani.$rebuie lasat tenului unt de refacere.
Aplicarea nenumaratelor produse astringente, absorbante face ca stratul de celule descuamate
de la suprafata pielii sa impiedice realizarea unei hidratari corespunzatoare si astfel ca tenul se
complica si cu deshidratare superficiala.
De aceea este necesar ca intre etapele de curatire aplicate tenului sa introducem si etape in
care sa aplicam si procedee de hidratare. Astfel ca se excuta o ionizare cu fructe sau legume acide
:portocale, grepfruit, suc de lamaie, rosie, suc de visine < sau cu miere dizolvata in infuzie pentru a
asigura si o hranire a pieleii, mai ales pe timp de iama.
In etapa de hidratare nu se aplica procedee de curatire in afara demachierii si extragerii
comedoanelor pentru ca fata este mult sensibilizata si se incearca calmarea si refacerea tesuturilor.
Mastile sunt hidratante pe baza de sucuri de fructe si legume. Pulverizsrile sunt importante ca
metoda de hidratare.
Crema de zi hidratanta, sub forma de gel.
*faturi pentru acasa
Ingrijirile de acasa trebuie sa le completeze pe cele din cabinet.
Curatirea fetei se realizeaza prin demachiere sau prin spalarea fetei cu crema de spalat. !a
varianta spalarii fetei se recurge o data, de doua ori pe saptamana pentru a nu accentua si mai mult
deshidratarea tenului.
8'
Iilnic sunt recomandate pulverizarile ca metoda de hidratatre.
+ data pe saptamana se poate face un gomaj cu malai umezit si se poate aplica o masca cu
produse naturale.
Deoarece frecvenla tratamentului cosmetic este destul de mare nu sunt obligatorii decat
ingrijirile zilnice. $enul are nevoie de un timp de refacere si nu trebuie agresat.
u sunt indicate folosirea produselor prea astringente sau alcoolice pentru a nu stimula si mai
mult secretia sebacee.
+ data pe saptamana se poate aplica si o crerna semigrasa care sa previna devitalizarea
tesuturilor. Dupa -2 ani se poate aplica si o crema antirid in jurul ochilor.
$,A$AM"$A! $"A!AI AC"IC
$enul acneic prezinta cele mai multe probleme si de aceea trebuie sa ii acordam cea mai mare
atentie si seriozitate.
Acneea este caracterizata printr(un proces eruptiv ce acopera cel putin jumatate din suprafata
fetei. Prezinta toate elementele& comedoane, chisturi, pustule de diferite forme, induratii si
imperfectiuni& cicatrici si cruste.
Pentru a se evita suspiciunea infectarii cu stafilococ se recomanda un consult dermatologic.
$ratamentul acneei este de cele mai multe ori neplacut si de lunga durnta. De aceea se
recomanda tratarea cu multa seriozitate a formelor mai usoare a tenului gras pentru a se evita
incarcarea si suprninfectarea tenului.
$ratamentul tenului are mai multe etape, fiecare dintre ele fiind deosebit de importanta si cu
un rol bine definit.
Inainte de inceperea tratamentului se face un examen amanuntit al tenului pentru a se
determina exact elementele existente si modul de abordare a tratamentului.
Prima etapa de tratament este cea de asanare a infectiei.
Demachierea se face amanuntit pe toata suprafata fetei si cu grija pentru a nu sparge pustulele.
De cele mai multe ori este necesar sa se intre si dupa ureche, pe gat, decolteu si ceafa.
Completarea deamchierii se face cu lotiune antiacneica.
1aporizarea se face timp de '2(-5 min la o intensitate moderata a aburilor pentru a nu irita si
mai mult fata .$amponarea fetei se face cu grija pentru a nu sparge pustulele.
"xtragerea comedoanelor este o manevra delicata si se executa in conditii de igiena maxima.
In primul rand se extrag pustulele pentru a se elimina focarele de infectie. Daca nu sunt multe pustule
se poate trece si la extragerea chisturilor si eventual cateva comedoane.
Daca pustulele sunt numeroase se repeta extragerea dupa o saptamana si apoi se poate trece la
un interval de tratament de - saptamani, pana la rezolvarea infectiei. Compresele sterile se schimba
dupa fiecare pustula pentru a evita intinderea infectiei.
Dezinfectia se face cu lotiune dezinfectanta si in completare cu "lectrodermul cu electrodul
plat si ac in craterele pustulelor.
Masajul se face cu pudra de saprosan, pudra sulfamidata folosind ciupituri profunde si
superficiale pentru golirea foliculilor sebacei si activarea circulatiei sanguine si limfatice. Presiunea
nu trebuie sa fie prea mare pentru ca pielea este mult sensibilizata dupa extragerea comedoanelor.
Masca trebuie sa fie medicamentoasa& ihtiol, sulf, metosept, pudra de antibiotic daca este
cazul amestecate cu caolin, argila infuzii astringente. Masca se aplica cu un tampon de tifon care se
8-
arunca. %tergerea mastii se face dupa ce a fost inmuiata pentru a se evita frecarea.
Pulverizarile sunt importante pentru calmarea pielii :cimbrisr, musetel <sau cu solutii
antiseptice :busuioc, sunatoare, galbenele < deoarece pielea curata este extrem de receptiva.
In finalul tratamentului se aplica un unguent medicamentos :cutaden, cicatrizant cu catina < pe
locurile unde tesuturile au fost traumatizate, apoi se aplica o crema antiacneica cu rol de protectie
impotriva prafului si impuritatilor.
Pentru dezinfectie se face o sedinta la lampa de ultrnviolete.
Aceasta etapa de tratament se repeta pana la rezolvarea completa a infectei. Aneori aceasta
etapa poate durn si -(. luni in functie de gravitatea si intindrea infectiei.
Daca pe parcursul celorlalte etape de tratament infectia revine se reia schema de tratament
pentru asanarea infectiei.
A doua etapa de tratament este de curatire si de aseamana ca schema cu cea a unui ten grns
asfixic. In schema de tratament gomajul si dezincrustarea se succed la un interval de -(. saptamani
in functie de starca tenului.
Atentie marita se acorda in continuare extragerii comedoanelor, cand se respecta strict
normele de igiena.
$enul fiind acneic se folosesc in continuare produse specifice acestui ten.
Mastile sunt acide daca s(a facut dezincrustare& iaurt cu argila, drojdie de bere cu iaurt sau
astringente, absoroante daca s(a facut gomaj.
!a sfarsitul tratamentului se face o sedinta la lampa de ultraviolete de ' min.
A treia etapa de tratament este destinata refacerii tegumentului si rehidratarii. In aceasta etapa
pe langa procedurile de curatire se face o ionizare cu fructe sau sucuri de fructe cu aciditate medie,
cu efect astringent, tonic si hidratant.
%e poate realiza masajul cu crema samponanta sau ulei de masaj sau chiar cu vitamina A
uleioasa care are proprietati de regenernre a tesuturilor. Daca tenul este in conditie buna sa poale
face masajul si sub 1apozon pentru dezinfectie suplimentara.
Mastile vor fi astringente : caolin, carbonat de calciu, infuzie <, hidrntante :caolin sau argila
cu sucuri de fructe sau legume, masca cu iaurt si miere<, regenerntoare :germeni de grau cu amidon,
drojdie de bere, miere si infuzie <. %e mai pot folosi si alte procedee de rehidratare.
Crema de zi poate fi hidratanta specifica tenului gras sau sub forma de gel. !a sfarsit se face o
sedinta la lampa de ultraviolete.
*faturi pentru acasa
Curatrea amanuntita acasa prin spalarea fetei cu creme speciale, crema de ras, sapunuri pe
baza de sulf si ihtiol in faza de eruptie cutanata. Apoi se poate trece la curatarea fetei cu un
demachiant specific tenului gras acneic.
#olosirea cremelor de zi nu este interzisa, dimpotriva dar sa fie adecvate tenului acneic. De
asemenea nu este interzisa folosirea machiajului dar se vor folosi produse adecvate : se prefera
pudra pulbere< care vor fi demachiate temeinic, nu se recomanda crema de noapte, nu se recomanda
solutiile prea alcoolice care sporesc& secretia sebacee, este interzisa atingerea fetei cu mana pentru
extragerea comedoanelor acasa, se interzice fumatul.$ratamentele cosmetice sunt obligatorii pentru
a reduce infectia, astringente este inutila mra sa nu se evacueze continutul porilor. %olutiile alcoolice
nu fac decat sa usuce stratul superficial,sa(l deshidrnteze pe cand porii se dilata si cumuleaza in
8.
continuare materie grasa.
TRATA&ENTUL TENULU PLETORC
$enul pletoric are in mare masura carncteristicile tenului gras asfixic la care se adauga o
depunere anormala de substante minernle, glucide si proteine.
%chema de tratament a acestui tip de ten urmareste schema de tratament a tenului gras asfixic, cu
accent pe procedeele de curatire profunda.
Pe langa tratamentul cosmetic se recomanda obligatoriu un tratanient medical care sa rezolve
cauzele aparitiei tulburarilor de metabolism.
Tratamentul tenului cupero"ic
Cuperoza reprezintii al doilea stadiu al rozaceei,o afectiune dermatologica care poate evolua
spre formarea de pustule de origine foliculara.
Prima faza este cea de eritroza dar durata acesteia este extrem de scurta si pentru ca
manifestarile sunt de scurta durata raman aproape neluate in seama. Din pacate afectiunea evolueaza
si capilarele pierd elasticite. De cele mai multe ori cuperoza se manifesta si printr(o incalzire
locala.Pe masura trecerii timpului ele se accentueaza desenul vascular apare pe un fond rosiatic
permanent. Cuperoza poate aparea la orice varsta cand intalneste conditii favorabile.
Cuperoza se poate instala pe orice tip de ten dar teren favorabil se gaseste pe tenul uscat care
are o piele subtire si neprotejata natural.
CAAI"!" aparitiei cuperozei sunt multiple& de ordin intern si extern.
Cauzele interne sunt de ordin digestiv :afectiuni hepatice si biliare< si nervos :timiditate
Heritem pudicHstres<, pe cand cele externe sunt conditiile atmosferice, tenul neprotejat impotiva
acestor factori precum si factori fizici si chimici& detergenti , vapori toxici :mediul de lucru <.
Din punct de vedere cosmetic se poate interveni in aceasta faza pentru ameliorarea circulatiei
si prevenirea instalarii acneei rozacee.
$ratamentul acestui tip de ten pune mari probleme cosmeticienei.
%e stabilste intai tipul de ten si cauzele aparitiei cuperozei dupa care se poate alege o strategie
din tratamnent.
$ratamentul trebuie sa urmareasca schema de tratament a tenului de provenienta cu unele
precautii.
Demachierea se face cu lapte demachiant specific tenului.
Atentie se acorda vaporizarii care se face la o intensitate slaba a vaporilor sau se recurge la
comprese calde pentru dilatarea porilor.
"xtragerea comedoanelor se face cu multa blandete pentru a nu accentua spargerea
capilarelor.
Masajul se axeaza pe netezire usoare, fara intensitate si cu presiune pe directia circulatiei
venoase. %e folosesc si miscari vibratorii executate pe directia circulatiei venoase( in completarea
masajului se poate folosi "lectrodermul a carui scanteieri contribuie la intarirea peretilor vasculari.
Mastile trebuie sa fie calmante, descongestionante. Indepartarea mastii se face foarte usor fara
frecare.
$recerea cuperozei la faza de acnee rozacee poate sa nu produca niciodata daca ingrijirile
acordate tenului sunt corespunzatoare si temeinice.
Acneea se instaleaza de obicei la varsta menopauzei, deci pe un ten senil, cand functiile pielii
8/
se diminueaza considerabil.$ratarea acneei rozacee nu este de competenta cosmeticienei ci a
medicului dermatolog.
%faturi pentru acasa
( ingrijirile personale au un rol foarte important in mentinerea sub control a cuperozei .
( pe langa ingrijirile obisnuite, de curatire zilnica specifice tenului exista masuri
speciale care trebuie luate &
( consum limitat de alimente excitante, condimente, tutun, evitarea expunerilor la
soare si la frig7
( protejarea fetei cu ajutorul cremelor cu factor de protectie A17
( evitarea bailor calde , preferabil dusuri7
( evitarea schimbarilor bruste de temperatura7
( utilizarea produselor la temperatura ambianta, sunt interzise mastile calde .
"ste important ca persoana sa fie pregatita, sa cunoasca modul de prezentare a acneei rozacee
pentru ca in cazul aparitiei elementelor de foliculita, care vor degenera in pustule, sa nu actioneze
asupra lor in nici un fel si sa apeleze la medicul dennatolog.
$ratamentul se bazeaza pe antibiotice intern si unguente externe.
$,A$AM"$A! $"A!AI %"I!
$enul senil apare dupa varsta de /2(25 ani odata cu instalarea menopauzei. In aceasta
perioada functiile pielii se diminueaza si in consecinta apar anumite manifestari specifice.
Pielea devine subtire, se deshidrateaza, tonusul muscular se diminueaza, la fel ca si aderenta si
elasticitatea, apar pete pigmentare pe maini si decolteu, accentuarea ridurilor, se evidentiaza o
hipertricoza accentuata.
$enul senil se instaleaza la toate persoanele indiferent de tenul care l(au avut in tinerete& uscat
sau gras.
%copul tratamentului esle de relaxare, de ameliorarea circulatiei locale, intinderea musculaturi.
%chema de tratament se bazeaza pe folosirea procedeelor specifice hranirii. Produsele folosite
in cadrul tratamentului sunt cele specifice tenului de baza. Atentie se acorda vaporizarii deoarece la
aceasta varsta pot exista afectiuni cardiace, circulatorii sau respiratorii si de aceea se va folosi o
intensitate mica a vaporilor sau comprese pentru dilatarea porilor.
Ca si procedeu de clatire se prefera gomajul pentru ca este mai putin agresiv decat
dezincrustarea si parul la aceasta varsta se presupune ca s(au rezolvat problemele de secretie sebacee.
"xtragerea comedoanelor este facuta cu blandete pentru ca pielea se lezeaza.
,ehidratarea se realizeaza cu ajutorul ionizarilor si prin folosirea vapozonului in timpul
masajului sau peste masca, in cadrul tratamentului se foloseste o gama larga de aparate la toate
procedeele la care se poate, pentru ca datorita stimularii electrice musculatura se pune in stare de
contractie.
Accentul se pune pe masajul facial care are rolul de relaxare, de aceea durata lui este cea mai
mare , de -5 (.5 min. %e executa toata gama de miscari cu intensitate moderata si se apeleaza la
miscari de masaj corector. Masajul se executa cu creme grase, hranitoare, cu adaos de vitamine,
creme antirid pe fata, gat si decolteu.
Pentru ca sa fie mai receptiva la procedeele de tratament clienta poote beneficia si de un masaj
de relaxare corporal.
82
Masca este hranitoare, biologic active pe baza de produse apicole, hormoni, enzime, extracte
placentare, colagen.
Pentru ca la aceasta varsta porii se restring ca dimensiune si arie, in cadrul tratamentului se
poate renunta la extragerea comedoanelor si gomaj si sa se foloseasca mai multe procedee de
hidratare si hranire.
$enul senil se preteaza foarte bine la impregnarile cu colagen care ajuta pielea sa(si mentina
functiile normale.
Ingrijirile din cabinet trebuie continuate si acasa. Demachierea nu trebuie neglijata, cremele
aplicate vor fi semigrase cu retinol, flavonoizi, vitamine, enzime , hormoni, acizi din fructe care sa
stimuleze sintetizarea colagenului natural, produse apicole etc. .
%e recomanda un machiaj discret in culori naturale.
Intervalul de tralament este de o luna.
Procesul de imbatranire nu poate fi stopat dar poate fi incetinit prin ingrijiri alente si timpurii.
%ingurul procedeu care poate schimba aspectul tenului senil este chirurgia estetica si
liftingurile nechirurgicale.
E3A&ENUL COS&ETC
"xamenul cosmetic este o etapa premergatoare tratamentului cosmetic. Prin realizarea lui
putem sa obtinem o serie de informatii care sa ne ajute sa punem corecta diagnosticul de ten. "ste
foarte important cat de corect este acest examen deoarece desi aceasta depinde alegerea procedeelor
si produselor ce vor fi folosite in timpul tratamentului. Daca alegerea este gresita efectele
tratamentului pot sa fie negative.
"xamenul cosmetic cuprinde doua etape&
'. examenul cosmetic preliminar
-. examenul cosmetic propriu(zis
"xamenul cosmetic preliminar
%e realizeazi la intrarea clientei in cabinetul cosmetic, la lumina zilei, pe fata nedemachiata.
Aspectele pe care le vom observa ne vor ajuta sa tragem anumite concluzii legate de sfaturile pe care
le vom da la sfarsitul tratamentului. De asemenea vom observa anumite imperfectuni ce decurg din
modul de viata si de lucru ale clientei.
1om observa&
$inuta clientei . e intereseaza cum este imbracata, coafata, daca respecta linia modei si cum
o adapteza la personalitatea ei. .
Machiajul. In privinta machiajului vom observa daca se adapteaza momentuluio zilei si tinutei
si daca este bine personalizat.
1irsta este importanta pentru a putea adapta corect procedeele tratamentului, aparatele folosite
si produsele.
%tarea de sanatate este bine reflectata pe fata. Din aspectul pielii putem observa daca sufera
de anumite afectiuni care ar putea eventual sa impiedice desfasurarea tratamentului sau putem
recomanda un consult medical. De asemenea ne intereseaza daca este alergica la anumite produse
cosmetice sau la anumite componente ale acestora. Din aspectul exterior vom putea observa si
modul de alimentare care este important pentru starea de sanatate a intregului organism.
%tarea psihica este si ea foarte bine reflectata pe fata si ne da informati importante despre
88
procedeele pe care trebuie sa le alegem, durata masajului si intensitatea miscarilor sau sa alegem alte
mijloace de relaxare in cabinetul cosmetic.
Mediul de lucru este foarte important deoarece anumite produse chimice sau factorii
atmosferici pot lasa urme in aspectul fetei.
"xamenul cosmetic propriu(zis
%e efectueaza pe fata demachiati, sub lampa proiector. Cuprinde trei etape &
'. examenul vizual
-. examenul prin palpare superficiala si profunda
.. examenul cu aparatele
,. E)amenul izual
$ipul morfologic al fetei care poate fi& oval, rotund, diamant, patrat, triunghi cu virful in jos,
triughi cu varful in sus, lung. Aceste caracteristici sunt importante mai ales la stabilirea formei
sprancenelor si al machiajului.
,elieful ridurilor. ,idunle pot fi &
( fine , superficiale, de expresie ,
( superficiale liniare, caracteristice uscaciunii , intilnite la tenurile uscate deshidratate
superficial dar si la tenurile grase la care suportul plastic al pielii este bine reprezentat,
( superficiale in retea , datorate deshidratirii profunde , caracteristice tenurilor deshidratate
profunde , adanci, definitive , datorate varstei intilnite la tenurile senile
Coloratia pielii.
Aspectul pielii normale este roza. Aeastacoloratie poate fi modificata din cauza mai multor
factori& unele afectiuni intere, grosimea stratului comos, oboseala, tulburiri de ordin pfginentar. Din
cauza acestor factori coloratia poate deveni& pamantie, spalacita, palida, intunecata.
Imperfectiuni inestetice care pot fi de natura&
( pigmentara: efelide, cloasma, nevi etc.<
( vasculari :angioame, eritroza, cuperoza, telangiectazii etc.<
( alta natura :cicatrici,hipertricoza,arsuri etc.<
..E)amenul cosmetic prin palpare
"xamenul prin palpare poate fi &superficial si profund.
!a examenul prin palpare superficiala cercetam&
( pielea este fina cu textura
( este fainoasa din cauza celulelor descuamate datorate deshidratarii la un ten uscat,
deshidratat
( este alunecoasa din cauza sebumului ce se scurge pe fata la un ten gras uleios
( este o textura intrerupto din cauza comedoanelor, chisturilor si a pustulelor la tenurile
grase asflixice si acneice
"lasticitatea pielii se constata printr(o apasare cu degetul mediu la nivelul fruntii sau a
obrazului . %e formeaza o adancitura care revine mai repede sau mai incet la normal in functie de
rapiditatea cu care revine la normal putem spune ca elesticitatea este normala sau diminuam. De
obicei la tenurile uscate avem o elasticitate diminuata : in functie de varsta la tenurile grase
elasticitatea se mentine un timp mai indelungat datorita suporutui elastic al pielii bine reorezentat.
!a examenul prin palpare profunda constatam&
8=
Brosimea pielii pe care o cercetam prinzand pielea si tesutul subcutanat si o rulam usor la
nivelul maxilarului inferior. Pentru o mai buna evaluare facem comparatia cu pielea de la nivelul
antebratului persoanei respective.1om constata o piele subtiata de obicei la tenurile uscate si o piele
ingrosata la tenurile grasc.
Aderenta pielii pe straturile profunde o cercetam execumnd o usoara presiune si o deplasare a
acesteia pe straturile profunde la nivelul fruntii.In functie de cat de usor purem deplasa pielea ,
spunem ca avem o aderenta buna :mai ales la tenurile grase< sau o aderenta diminuata :mai ales la
tenurile uscate<
$onusul muscular il cercetam lovind usor pielea cu dosul falangelor la nivelul regiunii
geniene, de la maxilarul inferior spre arcada zigomatica in functie de modul cum se deplaseaza pielea
dupa deget si putem spune ca avem un tonus bun :caracteristic mai ales tenurilor grase< sau un tonus
diminuat : caracteristic mai ales tenurilor uscate <.
$urgorul sau cantitatea de apa din tesuturi o putem cerceta prinzand pielea la nivelul pleoapei
inferioare intre police si index. %e formeaza astfel o cuma transversala care dupa ridicare si eliberare
rapida revine la pozitia initiala.In functie de rapiditatea cu care cuta revine la pozitia initiala avem un
turgor bun adica o cantitate suficianta de apa in tesuturi : la tenurile grase< sau avem un turgor
diminuat , adica o cantitate de apa insuficienta in tesuturi : la tenurile uscate<
Irigatia sanguina o cercetam privind conjunctiva la nivelul pleoapei inferioare. In functie de
intensitatea coloratiei avem o irigatie buna sau deficitara. In anumite afectiuni culoarea conjunctivei
se modifica , de exemplu& in caz de anemie conjunctiva devine palida, la afectiuni hepatice poate
deveni galbena de diferite intensim :ia sanguina are importanta deosebitii avand rol in hranirea si
oxigenarea pielii.
#unctia glandelor sebosudorale se poate observa trecand o foita de tigara pe toata suprafata
pielii. #oita se pateaza diferentiat in functie de cantitatea de grasime din zona respectiva. In functie
de activitatea glandelor sebosudorale avem o hipofunctie in cazul tenurilor uscate :foita de tigara nu
se pateaza< sau avem 5 hiperfunctie in cazul tenurilor grase : foita de tigara are pete de grasime <
Dermografismul :reactia pielii la stimuli mecanici<. Cu ajutorul unui betisor de plastic sau cu
capatul pensetei se trage o linie usoara la nivelul fruntii. Aceasta linie isi schimba culoarea cu o
anumita rapiditate, ceea ce denota reactivitatea pielii. ,apiditatea cu care se coloreaza linia ne aram
cat de sensibila este pielea la factorii mecanici. Acest lucru ne intereseaza pentru a sti care va fi
intensitatea miscarilor la extragerea comedoanelor, la masaj.
Pe linga sensibilitatea la factorii mecanici , pielea prezinta si o sensibilitate la actiunea
factorilor fizici si microbieni.
%ensibilitatea la factorii fizici o prezinta mai ales tenurile uscate care au o cantitate scazuta de
secretie sebacee , ceea ce diminueaza si mantaua acida, lipsind tenul de o protectie naturala. Asfel
tenurile uscate devin si mai sensibile, accentundu(se uscaciunea si deshidratarea. De aceea tenurile
uscate au nevoie de o protecpe suplimentara.
%ensibilitatea la actiunea agentilor microbieni este manifestata de tenurile grase din cauza p?(
ului,datorat secretiei crescute de sebum . De aceea tenurile grase au nevoie de ingrijiri suplimentare ,
precurn si de masuri de igiena deosebite.
Pentru exarninarea fetei se pot folosi&
( lupele
86
( lampa >ood
( p?(metrul
"xamenul cu aiutorul lupelor ne ajuta la observarea a irnperfectiunilor de forma si culoare. %e
folosesc lupe & simple luminoase si fluorescente
$upele simple se folosesc la lumina zilei in bune conditii , dar au dezavantajul ca portiunea
examinata este prea mica, in functie de diametrul lupei.
$upele luminoase sunt prevazute cu un bec, ajutand astfel la luminarea portiunii
examinate,ceea ce le face superioare celor simple.
$upele fluorescente sunt mari prevazute cu un tub fluorescent pe margine. %unt cele mai
avantajoase pentru ca examineaza intreaga fata.
"xamenul cu lampa >ood ajuta la observarea imperfectiunilor de grosime si struetura,
precum si a gradului de hidratare. !ampa >ood este o banda de ulteviolete obtinut de un generator
obisnuit de ultraviolete filtrate apoi de un ecran. Aceasta lumina are proprietatea de a provoca
fluorescenta corpurilor ce nu sunt fluorescente in mod natural.
"xamenul cu lampa >ood se face intr(o camera obscura, se lasa aparatul sa se incalzesca -(.
min si se plaseaza apoi la o distanta de '2(-5 cm de fata clientei. Pe fata clientei apar deferite
fluorescente in functie de grosimea stratului comos si de gradul de hidratare&
#luorescenta violacee la tenul normal fluorescenta albicioasa la tenul gras fluorescenta
intunecata la tenu uscat fluorescenta slare la tenul deshidratat fluorescenta intensa la tenul
hiperhidratat
"xamenul cu p?(metru.
Ph metru reprezinta gradul de aciditate sau alcalinitate al unei solutii. 1alorile lui se inscriu pe
5 scara de la 5 la '/ &
( 5(= reprezinta zona acida
( = reprezinta sunetul neutru
( =('/ reprezinta zona alcalina
P? (ul normal se considera a fi cuprins intre /,2 si 8,2 adica usor acid.
1aloarea p?(ului nu este fixa, fiind influentata de factori extemi sau interni si de tipul de ten.
Determinarea p?(ului se face dimineata , pe fata demachiata seara si nespalata dimineata. %e
masoara p?(ul in diferite puncte ale fetei , se noteaza, se face apoi media care reprezinta de fapt
valoarea ph(ului fetei respective.
In tratamentele cosmetice valoarea p?(ului este importanta pentru a sti ce fel de produse
putem folosi la tenul respectiv.
!a suprafata pielii exista mantaua acida pelicula formata din& acizi grasi, transpiratie, celule
moarte descuamate si praf. Acest invelis reperezinta de fapt puterea tampon a pielii care o apara de
infectarea cu microbi banali de piele.
Puterea tempon a pielii reprezinta proprietatea pielii de(a restebili valoarea p?(ului initial.
Pielea poate reactiona singura la modificarile de p?, refacand Ph(ul initial. In functie de rapiditatea
cu care reactioneaza pielea avem o putere tampon buna sau diminuata.
Pentru determinarea puteri tampon a pielii se procedeaza astfel& se masoara p?(ul dupa
metoda cunoscuta dupa care se spala fata cu apa si sapun, dupa care se masoara din nou valoarea p?(
ului. Daca aceasta valoare este sub = inseamna ca pielea reactioneaza bine la produsele alcaline, iar
8@
daca este peste = inseamna ca puterea tampon a pielii este diminuata si trebuie folosite nurnai
produse acide.
Dupa ce am strabatut toate etapele examenului cosmetic si am pus diagnosticul de ten , putem
sa inscriem in fisa cosmetica retusurile pe care dorim sa le recomandam, precum si intervalul de
tratament pe care iI propunem.
=5