Curs 10 Drept Comercial 12.05.

2014
Legea reglementeaza doua categorii de ipoteci: legale si conventionale. Ipotecile legale
sunt create de drept in baza unei reglementari nu sunt, de regula, intalnite. Codul incepe prin a
stabili trasaturile comune tuturor ipotecilor si apoi particularizeaza ipoteca imobiliara si apoi pe
cea mobiliara.
Trasaturi comune:
Este un drept accesoriu, prin urmare, in momentul constituirii ea depinde de existenta
unor obligatii (garantate). Existenta unei obligatii presupune o obligatie care exista ca atare la
momentul constituirii ipotecii sau o obligatie care urmeaza sa se nasca in viitor. Art. 2344 C.
civ. caracterul accesorialitatii.
Tot art. 2344 C. civ. caracterul indivizibilitatii: ipoteca nu poate fi impartita, ca
drept, material sau ideatic pana cand obligatia garantata nu a fost platita / executata in
integralitate. Ex: garantia acopera o creanta de 1000 lei, iar bunul valoreaza 1300 lei. Bunurile
ipotecate sunt cu 20 30% mai mari ca valoare. Dupa 2 ani, creanta ajunge sa fie platita in
valoare de 500 lei, dar ipoteca nu se va divide.
Art. 2345 C. civ. ipoteca da dreptul creditorului sa urmareasca bunul pentru a-l executa
in mainile oricarei persoane, persoana care poate fi un detentor precar, un dobanditor de buna-
credinta, sau un subdobanditor de buna-credinta. Dreptul de urmarire ii da posibilitatea
creditorului sa execute orice detinator sau proprietar ulterior al bunului. In acelasi timp, ipoteca
confera un drept de preferinta creditorului, cu alte cuvinte, din executarea bunului respectiv,
creditorul va fi platit cu prioritate fata de creditorii chirografari, dar si fata de orice alt creditor
ipotecar de rang inferior. Deci dreptul de preferinta exista numai in legatura cu bunul afectat
ipotecii.
Cu titlu de principiu, din punctul de vedere al opozabilitatii ca rang, ipoteca confera
aceasta preferinta din momentul inscrierii in registrul de publicitate. Chiar daca intre parti ea s-a
creat si produce efecte la momentul acordului de vointa, tertii (ceilalti creditori) o pot ignora,
atata timp cat ea nu e inscrisa.
Bunurile ce pot face obiectul ipotecii: pot fi mobile sau imobile, corporale sau
incorporale, determinate sau determinabile, inclusiv o universalitate de bunuri => ipoteca trebuie
sa spuna ca ea se intinde asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale debitorului. Art. 2368 C.
civ. numai in cazul in care bunurile sunt afectate exercitiului activitatii unei intreprinderi pot
face obiectul unei ipoteci asupra unei universalitati. Deci noi, ca persoane fizice, necomercianti,
nu putem constitui ipoteci asupra unei universalitati de bunuri.
De retinut: de principiu, ipoteca, fie mobiliara, fie imobiliara, este fara deposedarea
debitorului de bunuri. Deci, pentru a fi valabila, debitorul poate pastra controlul material asupra
bunului, dar si cel juridic il poate instraina,. Acest drept, de dispozitie, nu ii poate fi limitat,
mai ales in contextul in care creditorul are un drept de urmarire general. Bunurile inalienabile
(cele din sistemul public al statului) nu pot fi constituite ca ipoteci.
Orice bun supus accesiunii mobiliare, imobiliare devine si el obiect al ipotecii.
Legiuitorul face o distinctie intre bunurile imobile si mobile (care devin imobile pentru ca nu mai
pot fi scoase fara distrugerea cladirii, din moment ce au fost incorporate cladirii). Daca este un
mobil care devine accesoriu dar nu isi schimba natura, atunci vom avea un conflict intre doi
creditori ipotecari: cei care la momentul accesiunii erau creditori ipotecari ai mobilului respectiv
si creditorii imobilului principal. Legiuitorul este consecvent si da prioritate regulii de baza in
materie de ipoteca mobiliara: primul inscris, primul in rang. Daca preexista o ipoteca pe
imobilul respectiv, atunci creditorul ipotecar imobiliar va avea prioritate fata de creditorul
mobiliar ulterior. Creditorul mobiliar anterior ipotecat care isi vede bunurile incorporate isi
pierde rangul (ex: creditorul asupra caramizilor; in momentul in care ele sunt incorporate, acel
creditor, chiar daca are un rang anterior, nu le mai poate urmari).
In cazul universalitatii de bunuri, odata constituita ipoteca, in ce masura
prevaleaza ea asupra ipotecilor individuale, preexistente asupra unor bunuri din
universalitate?
Legiuitorul este iarasi consecvent, si anume: daca preexistau niste ipoteci, constituirea
unei ipoteci asupra universalitatii de bunuri nu afecteaza preferinta creditorilor initiali. Daca
niciun bun nu era afectat de ipoteca in mod individual, odata constituita ipoteca pe intreaga
universalitate, ea coboara pe fiecare bun; cu alte cuvinte, daca se va constitui o ipoteca pe un bun
anume, acel creditor va avea rangul 2. Daca se trece la executare in mainile unui tert dobanditor,
acesta platind datoria pentru a pastra bunul, el se va putea indrepta in despagubiri, in conditiile
dreptului comun, dar nu va prelua rangul creditorului care l-a executat, deci creanta sa nu va fi
garantata. Exista insa o situatie speciala reglementata de art. 2362 C. civ., in care anterior platii,
el avea si o ipoteca asupra bunului respectiv, deci evident ca prin cumpararea bunului ipoteca sa
s-a stins, prin contopire, si va prevala calitatea de proprietar. In momentul in care el plateste
creditorului anterior ipotecar, rangul sau renaste, insa in acest caz e importanta renasterea
rangului pentru un motiv simplu: ipoteca poarta si asupra bunului care inlocuieste bunul ipotecat
la fel si aici, daca s-a nascut rangul creditorului dobanditor ulterior, rangul il va proteja.
Ipotecile conventionale:
Legiuitorul prevede cateva conditii de forma si de capacitate:
Ad validitatem sau cel putin ad probationem forma scrisa;
In materie imobiliara forma autentica ad validitatem, conditie care nu e necesara in
materia ipotecii mobiliare.
Art. 2366 C. civ. Legiuitorul reglementeaza situatia in care cel care constituie ipoteca
nu e debitorul principal, ci e un garant, un fideiusor (fideiusiunea reala). Ex: actionarul principal
garanteaza pentru societate cu apartamentul proprietate personala. Oricine garanteaza trebuie sa
aiba capacitatea de a dispune cu privire la bunul respectiv. Ipotecile pot garanta (art. 2370 C.
civ.) si obligatiile viitoare (sunt certe, dar nu e sigur momentul aparitiei) sau eventuale (in
sensul ca nu e cert ca vor aparea). Rangul se creeaza de la momentul constituirii ipotecii, deci nu
de la momentul nasterii obligatiei, ci anterior inscrierea in Cartea Funciara sau in Arhiva
Electronica.
Contractul de ipoteca:
Legea cere pentru validitatea lui, dar si ca elemente minime de definire, urmatoarele:
Determinarea in mod rezonabil sau aratarea sumei pentru care e constituita ipoteca
art. 2372 C. civ.;
Partile + cine este beneficiarul si constituitorul ipotecii;
Cauza obligatiei garantate se confunda cu izvorul contractul de imprumut;
Descrierea suficient de precisa a bunului ipotecat.
Spre deosebire de reglementarea anterioara, in baza art. 2372(3) C. civ., formularea nu
mai este calificata ca o descriere suficient de precisa, fie ea ipoteca mobiliara sau imobiliara. Se
poate folosi, totusi sintagma: toate bunurile mobile care vor fi afectate scopului / activitatii unei
intreprinderi, care functioneaza cu urmatorul obiect de activitate (...).
Suma garantata: aratata sau determinabila. Ea trebuie sa includa, practic, tot ceea ce
trebuie acoperit, pentru ca in situatia de executare silita exista costuri de executare pe care
debitorul nu va fi de acord sa le avanseze. Deci, creditorul, daca vrea sa isi recupereze
cheltuielile, trebuie sa le cuprinda in suma garantata, fie prin descrierea operatiunii, fie prin
includerea unor comisioane, dobanzi s.a.m.d. In caz contrar, nu se vor putea recupera asemenea
sume din executarea bunului respectiv.
Debitorului nu i se poate interzice instrainarea bunului art. 2376 C. civ. spune ca actele
de instrainare sunt valabile chiar daca in contract s-ar fi prevazut o interdictie sau daca s-ar fi
prevazut exigibilitatea anticipata drept sanctiune.
IPOTECA MOBILIARA:
Ipoteca mobiliara poate deveni perfecta in doua momente:
- La data indeplinirii formalitatilor de publicitate, daca la acest moment ea era
eficienta;
- La momentul in care ipoteca produce efecte, daca formalitatile sunt anterioare
momentului la care ea a devenit eficace.
Din momentul in care este perfecta, ipoteca este opozabila celorlalti creditori ai
constituitorului, celor care dobandesc ulterior drepturi asupra bunului ipotecat, precum si
celorlalte persoane art. 2409 C. civ.
Termenul de perfectare momentul la care isi produce efecte fata de terti.
Forma: scrisa, ad probationem. Din punctul de vedere al formei scrise, in sine, poate sa
fie un inscris sub semnatura privata sau sub forma autentica.
Obiectul ipotecii mobiliare: art. 2389 C. civ. enumera cu titlu exemplificativ ce bunuri
pot face obiectul ipotecii. Sfera este foarte larga orice bun mobil, practic, corporal sau
incorporal care se afla in circuitul civil.
Descrierea bunului ipotecat: regulile => in art. 2391 C. civ; sunt reguli destul de precise
care sa permita identificarea bunului respectiv.
Art. 2392 C. civ. consacra ideea ca ipoteca se extinde asupra a tot ceea ce se adauga sau
se produce de catre bunul respectiv. Aici, legiuitorul foloseste termenul de produse pentru a
defini cat mai larg ceea ce produce bunul fructele civile (dobanzi, chirii), dar avem si bunuri
care consuma substanta (producte). In materie de produse, intra inclusiv indemnizatia de
asigurare si orice ia locul bunului respectiv in patrimoniul debitorului.
Art. 2393 C. civ. avem o situatie de exceptie de la regula ca ipoteca urmeaza bunul
in mainile oricui il dobandeste. In cazul in care bunul instrainat apartine unei intreprinderi si
este achizitionat in cursul obisnuit al activitatilor unei intreprinderi, acela dobandeste bunul liber
de ipoteca, inclusiv in situatia in care stia de existenta ipotecii. Ex: avem o intreprindere
producatoare de cuie si cumparatorul este tot o intreprindere care foloseste cuie pentru fabricarea
de mobila. Exista o ipoteca asupra cuielor respective, dar cumparatorul va prelua cuiele fara
ipoteca. Creditorul obligatiei garantate va prelua insa suma de bani care a inlocuit cuiele.
Ce drepturi are fiecare din partile contractului?
DREPTURILE CREDITORULUI:
- Dreptul de a inspecta bunul; dar nu are dreptul de a stanjeni activitatea debitorului, in
caz contrar va plati despagubiri;
- Daca vrea creditorul sa culeaga fructele in contul creantei, trebuie atunci ca prin
contract de ipoteca sa se stabileasca in ce conditii va culege si in ce proportie se va
reduce creanta.
- Daca se intampla ceva cu bunul, atunci creditorul poate sa ceara accelerarea creantei
art. 2396 C. civ. => exigibilitatea anticipata, dar limiteaza situatiile in care poate sa
existe aceasta sanctiune. De ex: poti cere exigibilitatea anticipata daca sunt savarsite
fapte de catre debitor care fac dificila executarea ipotecii termenul de dificil
asigura o sfera destul de larga.
- Daca vrea sa treaca la executare, creditorul poate sa demonstreze in mod rezonabil ca
daca nu trece la executare pe baza exigibilitatii anticipate, atunci va avea dificultati
sau chiar va fi impiediat sa isi incaseze creanta. Daca debitorul are capacitatea de a
plati, nu poti sa treci la executare.
Exigibilitatea anticipata poate interveni daca sunt indeplinite conditiile, inclusiv in cazul
in care i s-a interzis debitorului sa instraineze bunul fara acordul creditorului daca se
demonstreaza ca in acest fel se ingreuneaza sau devine imposibila executarea ipotecii.
Constituirea de garantii ulterioare asupra bunului respectiv e interzisa clauza de acest fel se
considera nescrisa. Legiuitorul vrea sa stimuleze valorificarea la maxim a activelor debitorului in
obtinerea de finantari.
OBLIGATIILE CREDITORULUI:
- La cererea debitorului sa emita o declaratie in care sa arate valoarea creantei garantate
ramasa neplatita;
- Sa faca formalitatile de stergere a ipotecii din registrele de publicitate (Arhiva
Electronica) daca a fost platita creanta integral.
Art. 2398 2408 C. civ. => ipotecile asupra creantelor.
Art. 2393 C. civ. debitorul trebuie sa fie profesionist.
Art. 2409 C. civ. instituie regula: si anume, fata de terti, ipoteca produce efecte din
momentul inregistrarii in registrele de publicitate: Arhiva Electronica de Garantii Reale
Mobiliare (AEGRM). Acest registru, spre deosebire de Cartea Funciara, e un registru electronic
practic, sunt fisiere electronice. Cei care au dreptul sa inscrie ipoteca nu fac decat sa introduca
electronic formularul de inscriere in acest fisier. Din momentul in care perfectarea (existenta
ipotecii), devine publica oricine e prezumat ca a luat la cunostinta. Fiind vorba de bunuri mobile,
in mod clar evidenta se tine diferit fata de bunurile imobile => se tine evidenta ipotecii
creditorului.
Este posibil, cu titlu de principiu, cel putin in materia ipotecilor mobiliare => art. 2358 C.
civ. cesiunea ipotecii separa cesiunea creantei. Creditorul poate sa cedeze doar rangul si sa
pastreze creanta. Ar face-o pentru ca din suma cu care e platit se indestuleaza intr-o masura
considerabila. Cesiunea de produse se pastreaza si se intinde si asupra bunurilor care acced la
bunul ipotecat.
Intre creditori functioneaza principiul primul inscris, primul in rang. Art. 2428 C. civ.
spune ca daca in aceeasi zi se constituie o ipoteca imobiliara si o ipoteca mobiliara asupra
bunurilor care vor fi adaugate unui imobil, prioritate va avea creditorul ipotecar mobiliar e o
situatie de exceptie. Daca exista un gaj, cel care are prioritate este creditorul inscris in arhiva,
chiar daca creditorul gajist a obtinut bunul anterior. Practic, creditorul gajist, ca sa fie protejat din
punctul de vedere al rangului, trebuie sa se si inscrie in arhiva.
Art. 2425 C. civ. ipoteci mobiliare privilegiate:
Privilegiul vazatorului care nu a primit suma de bani la momentul la care a transferat
proprietatea;
Privilegiul creditorului care a acordat un imprumut pentru cumpararea unui bun
mobil.
Trebuie sa indeplineasca niste formalitati: inainte de a obtine posesia (cumparatorul),
vanzatorul trebuie sa inscrie ipoteca la arhiva si in acelasi timp sa notifice pe creditorul inscris
anterior (daca sunt mai multi va trebui sa ii notifice pe toti) despre faptul ca si-a inscris ipoteca.
Aici, publicitatea nu opereaza automat. Pentru ca privilegiul sa existe, trebuie sa faca notificarile
in cauza.
Privilegiul celui care acorda un imprumut pentru garantare / medicamentatie. La fel,
pentru a avea un privilegiu valabil, trebuie sa il inscrie la arhiva, DAR nu mai trebuie sa faca
notificarile. In schimb, in materie de ipoteca asupra recoltelor aceasta ipoteca a fost constituita
cel tarziu cu 6 luni inainte de momentul recoltarii ceea ce inseamna ca la momentul constituirii
nu stii, ci presupui ca va exista o recolta deci daca recoltarea s-a produs mai tarziu de 6 luni,
privilegiul se pierde.
Art. 2427 C. civ. cesiunea ipotecii mobiliare:
Ipotecile se sting prin plata creantei sau, daca este o ipoteca sub conditie, prin
indeplinirea conditiei (rezolutorie), prin confuziune patrimoniala, in sensul ca debitorul
dobandeste creanta (sau invers), sau daca exista o renuntare din partea creditorului + art. 2428 C.
civ. (alte cazuri prevazute de lege).