Sunteți pe pagina 1din 17

Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la

externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune


2.1. Internarea pacientului in spital
Spitalul este o institutie sanitara destinata ingrijirii bolnavilor si organizata pentru servicii
permanente. In spital se interneaza bolnavii in stare grava care necesita o ingrijire si
supraveghere permanenta si o atentie deosebita din partea asistentei medicale.
Spitalul cuprinde urmatoarele parti componente functionale :
- serviciul de primire unde incepe pregatirea psihica a pacientului. El este primit cu
zambetul pe buze si cu cuvinte de incurajare, esentiala fiind cucerirea increderii
bolnavului in profesionalismul cadrelor sanitare. Pacientii vor fi dezbracati si examinati.
a nevoie pacientul este ajutat de asistenta si asezat in pozitia necesara examinarii
- prelucrari sanitare - aici se face deparazitarea si imbaierea bolnavului, dupa care
acesta va fi imbracat in lenjerie curata si condusa pe sectia cu paturi
- sectia cu paturi este partea componenta a spitalului inzestrata cu paturi si sala de
tratamente, unde se asigura asistenta corespunzatoare a bolnavilor spitalizati.
!upa ce medicul hotaraste internarea bolnavului, asistentul completeaza biletul de
internare, foaia de observatie si trece datele pacientului in registrul de internari.
2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare
"olnavul este condus de asistent in salonul prealabil hotarat de catre medic. Salonul se
alege in functie de starea pacientului #diagnostic, gravitatea si stadiul bolii$ si sex.
%sistentul conduce bolnavul in salon, il ajuta sa-si aranjeze obiectele personale in
noptiera si sa se instaleze comod si in pozitia indicata de medic in pat.
"olnavului se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara a sectiei precum si
indicatiile medicului referitoare la alimentatie, pozitie indicata daca este cazul si scopul
acestuia. %semenea i se explica necesitatea si modul recoltari de produse biologice si
patologice in vederea efectuarii analizelor de laborator indicate de medic.
Se vor asigura conditiile de mediu necesare ameliorarii si vindecarii bolii. Pentru a crea
un mediu de securitate si confort si pentru a diminua factorii de stres este indicat ca
saloanele sa aiba o capacitate de & , max. ' paturi cu o temperatura de ()-*+,- sa fie
curate, linistite si bine aerisite cu aer umidificat.
%sistentul va completa o anexa la foaia de alimentatie pe care o va trimite la blocul
alimentar, astfel noul pacient va primi alimentatia necesara inca in prima zi de internare.
"olnavilor l-i se acorda o pregatire preoperatorie si postoperatorie in vederea asigurarii
conditiilor optime necesare interventiei si a procesului de vindecare precum si pentru
evitarea unor complicatii grave si nedorite.
%sistentul observa si este obligat sa consemneze aspectul general, inaltimea, greutatea,
varsta, aspectul tegumentelor si mucoaselor, faciesul si starea psihica a bolnavului. Ea va
urmarii necesitatile pacientului, manifestarile de dependenta in vederea satisfacerii
acestora.
Se vor nota datele privind antecedentele familiale, chirurgicale si patologice ale
pacientului precum si bolile care au influenta asupra anesteziei si interventiei #afectiuni
pulmonare, cardiace, diabet zaharat, epilepsie etc.$
2.3. Asigurarea conditiilor igienice bolnavilor internati
a) Pregatirea patului si accesoriului
Patul trebuie sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat
cerintele de confort a pacientului, cat si ale personalului de ingrijire. .rebuie sa-i permita
pacientului sa &(&g'/e se poata misca in voie, sa nu-i limiteze miscarile, sa poata la
nevoie sa coboare din pat, sa poate sta in pozitie sezand, sprijinindu-si picioarele comod
de podea. Patul trebuie sa permita ca asistenta sa poata efectua tehnicile de ingrijire,
investigatie si tratament cat mai comod. Patul trebuie sa fie usor de manipulat si curatat,
prevazut cu rotite, dispozitiv de ridicare si la nevoie aparatoare.
Patul va fi acoperit cu un cearsaf, musama si aleza. Pacientului i se ofera doua perne si o
patura din lana moale, usor de intretinut. enjeria trebuie sa fie din bumbac cu cat mai
putine cusaturi. -earsaful trebuie sa fie destul de mare pentru a intra sub saltea.
b) Schimbarea leneriei de pat
- Pregatirea patului fara pacient : pentru schimbarea lenjeriei de pat avem nevoie de
cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua perne. !upa ce se
indeparteaza noptiera de pe langa pat se aseaza un scaun cu spatar la capatul patului. Pe
scaun se aseaza, in ordinea intrebuintarii, lenjeria curata, pernele, patura, impaturite
corect. -earsaful se aseaza la mijlocul saltelei0 se desface si se intinde o parte a
cearsafului spre capataiul patului, cealalta spre capatul opus. -earsaful se introduce adanc
sub saltea la ambele capete. Se executa coltul apoi se introduce sub saltea toata partea
laterala a cearsafului. Se intinde bine cearsaful sa nu prezinte cute.
!aca este nevoie se aseaza musamaua si se acopera cu aleza.
Pernele se introduc in fetele de perna curate si se aseaza pe pat.
- Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat se efectueaza atunci cand starea pacientului nu
permite ridicarea acestuia din pat. %ceasta manevra se executa de obicei dimineata,
inainte de curatenie, dupa masurarea temperaturii, luarea pulsului si toaleta pacientului,
dar la nevoie se executa de mai multe ori pe zi. In functie de starea pacientului lenjeria se
poate schimba in lungime sau in latimea patului.
enjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii, impaturite in felul urmator :
- patura si cearsaful de sub patura se impaturesc fiecare in trei sub forma de
armonica
- aleza se ruleaza impreuna cu musamaua fie in latime, fie in lungime in functie de
metoda aleasa pentru schimbarea patului
- cearsaful se ruleaza in lungime 1 latime
Pacientul se informeaza asupra procedeului. Se linisteste si se asigura ca manopera va fi
facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i vor cauza dureri si i se
cere cooperarea.
Se asigura intimitatea pacientului, un mediu securizat, evitandu-se curentii de aer.
i$ %tunci cand schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului pacientul va fi intors in
decubit lateral. -ele doua asistente se aseaza de o parte si de alta a patului. %sistenta din
partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, il ridica usor, iar mana
stanga o introduce sub umerii lui, sprijinindu-i capul pe antebrat. %poi cu mana dreapta ,
retrasa de sub axila, trage usor perna spre marginea patului, pacientul fiind de asemenea
deplasat usor in aceeasi directie.
Se aseaza apoi in dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga sub genunchii
acestuia flectandu-I putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse. !in
aceasta pozitie se intoarce pacientul in decubit lateral drept, sprijinindu-l in regiunea
omoplatilor si a genunchilor. Pacientul se mentine acoperit. %sistenta din partea stanga
ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele pacientului,
sulul de lenjerie murdara se afla in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate. Pe
jumatatea libera a patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatita mai
inainte. Se intinde bine cearsaful curat pe jumatatea libera a patului si se aseaza o perna
imbracata in fata de perna curata, apoi se aduce pacientul in decubit dorsal cu multa
blandete, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si sub genunchi. Pentru a introduce
pacientul in decubit lateral stanga, asistenta din partea stanga procedeaza la fel ca si in
cazul intoarcerii in decubit lateral drept : prinde pacientul de axila stanga, il ridica usor,
introduce mana dreapta sub umerii lui, sprijina capul pe antebrat si dupa aceeasi
procedura intoarce pacientul in decubit lateral stang aducandu-l dincolo de cele doua
suluri de lenjerie. %sistenta ruleaza mai departe, din partea dreapta, lenjeria murdara, o
indeparteaza, introducand-o in sacul de rufe murdare, apoi deruleaza lenjeria curata si o
intinde bine, iar pacientul este readus in decubit dorsal, sprijinit de cele doua asistente.
!upa acesta se efectueaza colturile. Patura de deasupra pacientului se impatureste in trei
si se aseaza pe un scaun, pacientul ramane acoperit cu cearsaful folosit pana atunci. Peste
aceasta asistenta aseaza cearsaful curat impaturit anterior in trei, in forma de armonica
astfel ca una din marginile libere sa ajunga sub barbia pacientului. -olturile de sus ale
cearsafului curat se tin cu mana fie de catre pacient, fie de o alta persoana. -ele doua
asistente, care sunt de o parte si de alta a patului, prind cu o mana colturile inferioare ale
cearsafului curat, iar cu cealalta mana colturile superioare ale cearsafului murdar si,
printr-o miscare in directia picioarelor pacientului, indeparteaza cearsaful murdar si
acopera, in aceeasi timp pacientul cu cearsaful curat. Se aseaza patura peste cearsaf,
rasfrangand marginea dinspre cap peste patura. Se continua aranjarea patului , se pliaza
patura cu cearsaful deasupra degetelor de la picioarele pacientului.
ii$ %tunci cand pacientul poate fi asezat in pozitie sezand, schimbarea lenjeriei se face in
latimea patului. Procedura se efectueaza de asemenea, de catre doua persoane : una
sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara, aseaza si deruleaza cearsaful curat.
!upa efectuarea fiecarei proceduri, asistenta trebuie sa se asigure ca pacientul este asezat
cat mai confortabil. In unele cazuri, aleza trebuie schimbata de mai multe ori pe zi, fara
sa fie nevoie de schimbarea cearsafului.
c) Asigurarea igienei generale si corporale
Inaintea interventiei chirurgicale, bolnavul este capabil sa isi efectueze singur igiena
corporala. In seara zilei precedente interventiei se face o baie generala a bolnavului si se
va pregati tubul digestiv pentru interventie prin efectuarea unei clisme evacuatoare
urmata de un dus. a pregatirea bolnavului pentru actul operator se va acorda atentie
deosebita cavitatii bucale mai ales la cei care urmeaza sa fie intubati. Se pregateste
tegumentul regiunii pe care se va opera prin spalare cu apa si sapun, degresare si
dezinfectare cu alcool. !aca regiunea prezinta pilozitati acestea vor fi rase cu aparat de
ras individual.
2egiunea astfel pregatita va fi protejata cu un pansament steril. Se indeparteaza bijuteriile
bolnavului, proteza dentara daca exista. "olnavul va fi imbracat cu lenjerie curata, se
verifica starea de curatenie in regiunile : - inghinala
- ombilic
- axile
- spatii interdigitale
- unghiile
d) !fectuarea toaletei generale si pe regiuni a bolnavului imobilizat
%sistenta va colecta date referitoare la starea pacientului, daca se poate spala singur sau
nu. -u aceasta ocazie se observa si starea tegumentelor si aparitia unor eventuale
modificari. Se verifica temperatura ambianta #*+-*(,-$ si se evita curentii de aer.
"olnavul va fi izolat cu un paravan de anturajul sau. Se pregatesc in apropiere materialele
necesare toaletei, schimbarea lenjeriei patului, lenjeriei bolnavului si materialele necesare
pentru prevenirea escarelor.
.emperatura apei trebuie sa fie le 34-3),-.
"olnavul va fi dezbracat complet si se va acoperii cu un cearsaf si patura. Se descopera
progresiv numai partea care se va spala. Se stoarce bine buretele sau manusa de baie
pentru a nu se scurge apa in pat sau pe bolnav. 5rdinea in care se face toaleta este : spalat,
clatit, uscat. Se sapuneste regiunea dupa care se clateste ferm, dar fara brutalitate. %pa
calda trebuie sa fie din abundenta, sa fie schimbata ori de cate ori este nevoie. Se insista
la pliuri sub sani, la maini, la spatii interdigitale, la coate si axile. Se mobilizeaza
articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza zonele predispuse escarelor.
a toaleta pe regiuni la patul bolnavului, patul va fi protejat cu musamaua si aleza in
functie de regiunea pe care o spalam. a toaleta pe regiuni cu bolnavul in pat se va
respecta urmatoarea succesiune : - fata
- gat
- urechi
- brate si maini
- parte anterioara torace
- abdomen
- fata anterioara coapse
- bolnavul va fi intors in decubit lateral si se vor spala :
- spatele
- fesele
- fata posterioara a coapselor
- bolnavul se aduce din nou in decubit dorsal
- gambele si picioarele
- organele genitale externe
- ingrijirea parului
- toaleta cavitatii bucale
.oaleta pe regiuni
i) Ingriirea ochilor are ca scop indepartarea secretiilor si prevenirea infectiilor
oculare . 6ateriale necesare : - apa sau ser fiziologic
- tampon de tifon
- comprese
- manusi de baie
- prosop
- tavita renala
"olnavul va fi informat de necesitatea tehnicii. Se spala ochii cu ser fiziologic, cu mana
acoperita cu manusa. Secretiile se indeparteaza de la comisura externa spre cea interna.
a pacientii inconstienti secretiile oculare se indeparteaza in mod regulat, se aplica
comprese imbibate in ser fiziologic si se picura lacrimi artificiale in mod repetat.
ii) Ingriirea mucoasei nazale
Scop : mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare, prevenirea infectiilor
nazale si a leziunilor mucoasei nazale in cazul in care pacientul prezinta sonda endo-
nazala.
6ateriale necesare - tampoane sterile montate pe bastonase
- ser fiziologic
- apa oxigenata diluata
- tavita renala
- manusi de protectie
.ehnica - se intoarce capul bolnavului usor intr-o parte. Se dezlipeste adezivul cu care
este lipita sonda. Sonda se retrage cu /-' cm. 7osele nazale se curata fiecare cu cate un
tampon umezit cu ser fiziologic, iar crustele se curata cu apa oxigenata diluata. Se curata
si sonda, apoi se reintroduce si se fixeaza.
Se supravegheaza functionalitatea sondei si pacientul.
iii$ Ingrijirea urechilor
Scop: - mentinerea starii de curatenie a pavilionului urechii si a conductului auditiv
extern
- indepartarea depozitelor patologice din conductul auditiv extern si a dopurilor de
cerumen
6ateriale necesare - tampoane sterile montate pe betisoare
- apa
- sapun
- manusa de baie
- prosop
- tavita renala
.ehnica - se intoarce capul bolnavului usor intr-o parte, se introduce tamponul in
conductul auditiv extern si se curata cu tamponul uscat. a introducerea tamponului
trebuie avut grija de limita vizibilitatii. Pavilionul urechii se spala cu mana cu manusa, cu
apa si sapun curatand cu atentie santurile pavilionului si regiunea retroauriculara. Se
limpezeste si se usuca cu prosopul. 7iecare ureche se curata cu un tampon separat si daca
din conductul auditiv extern se scurge lichid cefalorahidian sau sange se va chema
medicul.
iv$ Ingrijirea cavitatii bucale
Scop: - obtinerea unei stari de bine a bolnavului
- profilaxia infectiilor cavitatii bucale
- profilaxia cariilor dentare
6ateriale necesare - la pacienti constienti - periuta
- pasta de dinti
- prosop
- tavita renala sau lighian
- pahar cu apa
- la pacienti inconstienti - comprese
- tampoane sterile din tifon
- deschizator de gura
- spatula linguala
- pensa port-tampon
- glicerina boraxata *+8
- tavita renala
- manusi sterile
.ehnica : - pozitia pacientului este in decubit dorsal cu capul deoparte, cu prosopul
protejand lenjeria. Se introduce deschizatorul de gura intre arcadele dentare, se sterge
limba, bolta palatina, suprafata interna si externa a arcadei dentare ca tampoane imbinate
in glicerina boraxata cu miscari dinauntru in afara. -u un alt tampon se sterg dintii, apoi
se ung buzele. .oaleta se poate face si cu indexul acoperit cu un tampon de tifon, mana
fiind acoperita cu manusa. a pacientii care prezinta proteza dentara, acesta se va scoate,
spala si pastra intr-un pahar cu apa.
v$ Ingrijirea unghiilor
Scop: - asigurarea igienei pacientului
- indepartarea depozitului subunghial care contine germeni patogeni
6ateriale necesare : - apa si sapun
- forfecuta, periuta de unghii
- pila
- prosop
.ehnica : - unghiile se spala cu apa, sapun si periuta. Pentru spalarea piciorului acesta va
fi introdus intr-un lighian. !upa spalare se face taierea unghiilor cu mare atentie pentru a
nu leza tesuturile din jur. Instrumentele dupa utilizare se dezinfecteaza.
vi$ Ingrijirea parului
Scop: - pregatirea pentru operatii in zona fetei
- pregatirea pentru EE9
- spalare igienica la pacientul cu spitalizare indelungata
- pentru starea de bine a pacientului
-ontraindicatii - fracturi ale craniului
- politraumatizatii
- bolnavii cu febra
- boli ale pielii capului
6ateriale necesare - musama, aleza
- lighian
- apa calda
- sampon, sapun
- prosop
- piaptan
- uscator de par
.ehnica : - temperatura camerei trebuie sa fie intre **-*&,-. Pozitia bolnavului este in
functie de starea sa : - sezand pe un scaun cu capul in fata
- sezand in pat
- decubit dorsal oblic
Se protejeaza patul cu musama si aleza. Se aseaza lighianul in functie de pozitia
bolnavului astfel incat parul sa ajunga in lighian . se umezeste parul, se samponeaza, se
maseaza usor pielea capului, se limpezeste, se usuca, se piaptana. Se protejeaza pielea
capului cu un prosop si pacientul va sta confortabil in pat.
vii$ .oaleta intima
Scop: - igienic
- mentinerea unei stari de confort fizic
- in vederea efectuarii unor tehnici la acest nivel
- sondajul vezical la femei si barbati
- recoltarea de urina pentru urocultura
Se face de mai multe ori pe zi la pacientii inconstienti, la cei cu sonde vezicale, inaintea
interventiilor chirurgicale in regiunea anala sau a organelor genitale, a cailor urinare si in
perioadele menstruale la femei.
6ateriale necesare - paravan
- doua bazinete
- tampoane sterile din vata sau comprese
- pensa port-tampon
- cana cu apa calda
- sapun lichid
- prosop
- manusa de cauciuc, manusa de baie
- musama, aleza
Se controleaza temperatura apei, se pregateste patul cu musama si aleza. Se asigura
intimitatea bolnavului cu paravanul. "olnavul se aseaza in pozitie ginecologica, se
serveste cu un bazinet pentru a urina. Se pune al doilea bazinet, se imbraca manusa de
cauciuc peste care se ia manusa de baie. Se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre
anus turnand apa si sapun. Se limpezeste abundent, se indeparteaza bazinetul. Se usuca
prin tamponare cu prosopul. Pliurile se pudreaza cu talc.
e$ 5bservarea pozitiei bolnavului in pat
%dus de la sala de operatie, bolnavul va fi asezat in pat si acoperit cu paturi, fara perna
pana la trezire. El va sta in decubit dorsal, cu capul intors intr-o parte cu tavita renala
langa cap pentru a capta eventualele vomismente.
%sistenta va supraveghea bolnavul pana la completa sa trezire, trebuie sa-si dea seama
daca operatul este prea palid, daca anormal agitat, daca operatul este intr-o stare grava,
daca prezinta transpiratii reci sau cianoza.
!upa trezirea bolnavului, asistenta ii va pune perna, il va servi cu ceai sau apa daca nu
este contraindicat. In caz de indicatii ii va umezi limba, buzele cu comprese ude.
!upa interventii intraabdominale, in general, bolnavii tind sa adopte o pozitie antalgica
de decubit dorsal cu genunchii flectati, numita pozitie 7o:ler, acesta fiind o pozitie care
asigura relaxarea musculaturii abdominale si deci amelioreaza durerea locala.
f$ Schimbarea pozitiei bolnavului si mobilizarea bolnavului
Schimbarea pozitiei poate fi activa sau pasiva , cu ajutorul asistentei. a mobilizarea
pacientului trebuie respectate unele principii :
- sunt necesare doua asistente
- prinderea pacientului se face precis si sigur
- exercitiile se fac intotdeauna inainte de mese
- aceste exercitii fizice trebuie intercalate cu exercitii de respiratie
- mobilizarea se incepe incet si se continua in functie de raspunsul fizic al
pacientului
Scopul mobilizarii este miscarea pacientului in vederea prevenirii escarelor ce pot sa
apara din cauza imobilizarii si pentru recastigarea independentei. Schimbarea pozitiei
pacientilor imobilizati se face din * in * ore, masandu-se zonele de presiune predispuse
escarelor. 6obilizarea precoce a pacientului favorizeaza mentinerea mobilitatii articulare,
normalizarea tonusului muscular si stimuleaza metabolismul. !e asemenea favorizeaza
circulatia sangelui, prevenind tromboflebitele si pneumoniile.
"olnavii operati vor fi mobilizati precoce si gradat. a inceput se va efectua mobilizarea
activa in pat inlaturandu-se astfel contractura peretelui abdominal.
g$ -aptarea eliminarilor
Scop : observarea caracterelor fiziologice si patologice ale dejectiilor precum si
descoperirea modificarilor lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului
i$ -aptarea materiei fecale
Se separa patul de restul salonului cu paravan, se indeparteaza patura si cearsaful care
acopera pacientul. Patul se protejeaza cu musamaua si aleza. Pacientul se dezbraca si se
introduce bazinetul cald sub zona sacrala apoi se acopera cu invelitoarea. Se efectueaza
toaleta regiunii perianale si se indeparteaza bazinetul cu atentie. !upa ce se acopera cu
capacul se indeparteaza din salon. Se imbraca pacientul, se reface patul. Salonul se
aeriseste si se spala mainile pacientului. Scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita
medicala in locuri special amenajate.
ii$ -aptarea urinei
Servirea urinarelor se face in mod asemanator cu a bazinetelor. !upa utilizare se golesc
imediat, se spala la jet de apa calda si se dezinfecteaza.
;u trebuie ignorat cantitatea, culoarea, mirosul urinei0 poate indica unele diagnostice.
iii$ -aptarea sputei
Se face in recipiente spalate, sterilizate, uscate si in care se pune solutie lizol 38 sau
fenol *,/8, amestecata cu soda caustica. %tunci cand se recolteaza in vederea unor
analize de laborator nu se foloseste dezinfectant. Se instruieste pacientul sa nu inghita
sputa, sa nu o imprastie, sa foloseasca recipientul dat. I se asigura scuipatori de rulaj
pentru a se putea schimba la nevoie. !upa golire, se spala cu apa rece, apoi cu apa calda,
cu perii special tinute in solutie dezinfectanta. Se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau
autoclavare.
iv$ -aptarea varsaturilor
Pacientul se aseaza in functie de starea generala in pozitie sezand, decubit dorsal cu capul
intors intr-o parte, decubit lateral #pozitie de siguranta$. enjeria de pat se protejeaza cu
musama si aleza, iar pacientul cu un prosop in jurul gatului. Proteza dentara mobila se
indeparteaza unde este cazul si se ofera pacientului o tavita renala.
Se incurajeaza pacientul, i se ofera pahar cu apa sa-si clateasca gura. I se ofera cuburi de
gheata, lichide reci in cantitati mici.
<arsatura se pastreaza pentru vizita medicala. -aracterul varsaturii si frecventa se
noteaza in foaia de temperatura. Se spala si se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc
pentru sterilizare prin fierbere sau autoclavare.
*.&. Supravegherea functiilor vitale si vegetative
Supravegherea functiilor vitale in hemoragiile masive se face din ora in ora. %sistenta
supravegheaza bolnavul, va inregistra daca respiratia este modificata, cu salturi sau daca
se face cu dificultate. "una desfasurare a evolutiei postoperatorii se urmareste dupa
graficul temperaturii, al pulsului si prin inregistrarea tensiunii arteriale.
a$ 2espiratia se masoara in scopul evaluarii functiei respiratorii a pacientului, fiind
indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii si al prognosticului.
Elemente de apreciat sunt : - tipul respiratiei
- amplitudinea miscarilor respiratorii
- ritmul
- frecventa
6ateriale necesare : ceas secundar, creion de culoare verde, foaie de temperatura.
%sistenta aseaza pacientul in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi
executat. Plaseaza mana cu fata palmara pe suprafata toracelui si numara inspiratiile timp
de un minut.
2espiratia se noteaza cu culoare verde. 7iecare linie orizontala corespunde la doua
respiratii. <alorile normale a respiratiei sunt :
- la nou-nascut 3+-/+ respiratii 1 minut
- la * ani */-3/ respiratii 1 minut
- la adulti ('-() respiratii 1 minut
- la varstnici (/-*/ respiratii 1 minut
b$ 5rice operat poate prezenta in primele zile dupa operatie o usoara ascensiune termica
#34,/-3),-$. %ceasta curba este in descrestere incepand din a treia - a patra zi. !aca
aceasta descrestere nu se produce sau dimpotriva, temperatura creste, explicatia consta de
obicei intr-o infectie la nivelul plagii operatorii. .emperatura este rezultatul proceselor
oxidative din organele generatoare de caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice.
6asurarea temperaturii in axila : se aseaza pacientul in decubit dorsal sau sezand. Se
ridica bratul bolnavului, se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului. Se aseaza
termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei paralel cu toracele. Se apropie
bratul pe trunchi cu bratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui. .ermometrul se
mentine timp de zece minute. 6asurarea temperaturii in cavitatea bucala : se introduce
termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pa latura externa a arcadei dentare.
Pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas. .ermometrul se mentine cinci
minute. In cazul masurarii temperaturii pe cale rectala se lubrifiaza termometrul. Se
aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie asigurandu-i
intimitatea. Se introduce bulbul termometrului in rect prin miscari de rotatie si inaintare.
Se mentine trei minute.
!upa terminarea timpului de mentinere a termometrului acesta se scoate, se sterge cu o
compresa si se citeste gradatia la care a ajuns mercurul. Se spala termometrul, se scutura
si se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta #cloramina (8$.
In foaia de temperatura, temperatura se noteaza cu pix de culoare albastra. Pentru fiecare
linie orizontala a foii de temperatura corespund doua diviziuni de grad.
<alorile normale a temperaturii : - copil 3'-34,),-
- adult 3'-34,-
- varstnic 3/-3',-
c$ Pulsul trebuie sa urmeze curba temperaturii. -u cat temperatura este mai mare cu atat
pulsul este mai accelerat, pana la valoarea de (++ batai 1 minut dar daca acest ritm se
mentine si in zilele urmatoare, bolnavul trebuie tinut sub supraveghere permanenta.
7actori care influenteaza pulsul sunt : factori biologici #varsta, inaltimea, greutatea,
somnul, alimentatia, efortul fizic$, factori psihologici #emotiile, plansul, mania$, factori
sociali #mediul ambiant$. Pulsul poate fi luat la orice artera accesibila palpatiei care poate
fi comprimat pe un plan osos : radiala, temporala superficiala, carotida, humerala,
brahiala, femurala . In practica curenta pulsul se ia la nivelul arterei radiale.
6ateriale necesare : ceas cu secundar, creion sau pix rosu. a luarea pulsului, bolnavul
trebuie sa fie in repaus fizic si psihic cel putin /-(+ minute inainte de numaratoare, intru-
cat un efort sau o emotie oarecare in timpul sau inaintea luarii pulsului ar putea modifica
valorile reale. "ratul bolnavului trebuie sa fie sprijinit, pentru ca musculatura antebratului
sa se relaxeze. Se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului, dam de un
sant marginit de tendoanele muschilor flexor radial al carpului si brahioradial in
profunzimea caruia se gaseste artera radiala. Palparea pulsului se face cu varful degetelor
index, mediu si inelar de la mana dreapta. !upa ce s-a reperat santul lui, se va exercita o
usoara presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete palpatoare, pana la perceperea
zvacuiturilor pline ale pulsului.
7ixarea degetelor se realizeaza cu ajutorul policelui, cu care se imbratiseaza antebratul la
nivelul respectiv.
;otarea pulsului se face cu pix sau creion rosu, fiecare linie orizontala a foii de
temperatura corespunde la patru pulsatii. <alorile normale a pulsului sunt :
- la nou-nascut (3+-(&+ pulsatii 1 minut
- la copil mic (++-(*+ pulsatii 1 minut
- la adult =+-(++ pulsatii 1 minut
- la varstnic )+-=+ pulsatii 1 minut
d$ .ensiunea arteriala trebuie controlata la toti bolnavii postoperator si in special la cei
hipertensivi. Scaderea tensiunii arteriale asociata cu alte semne poate indica o complicatie
hemoragica.
Scopul masurarii tensiunii arteriale este evaluarea functiei cardiovasculare #forta de
contractie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaselor$.
6aterialele necesare sunt : aparat pentru masurarea tensiunii arteriale #cu mercur 2iva
2occi sau cu manometru$, stetoscop biauricular, tampoane de vata si alcool pentru
dezinfectarea olivelor stetoscopului si creion sau pix rosu pentru insemnarea valorilor in
foaia de temperatura.
Exista doua metode de masurare a tensiunii arteriale : auscultatoric si palpatoric.
6etoda auscultatorie : se explica pacientului tehnica si i se asigura un repaus fizic
aproximativ (/ minute. %sistenta se spala pe maini, aplica manseta pneumatica pe bratul
pacientului sprijinit si in extensie. 6embrana stetoscopului se fixeaza pe artera humerala,
sub marginea inferioara a mansetei. Se introduc olivele stetoscopului in urechi. Se
pompeaza aer in manseta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia
zgomotelor pulsatile. %erul din manseta se decomprima usor prin deschiderea supapei,
pana cand se percepe primul zgomot arterial, care prezinta valoarea tensiunii arteriale
maxime #sistolice$. Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul
manometrului pentru a fi consemnata. Se continua decomprimarea, zgomotele arteriale
devenind tot mai puternice. Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul
manometrului in momentul in care zgomotele dispar acesta reprezentand tensiunea
arteriala minima #diastolica$. Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute.
a metoda palpatorie determinarea se face prin palparea arterei radiale. ;u se foloseste
stetoscopul biauricular. Etapele sunt identice metodei auscultatorii. %re dezavantajul
obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila
numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare.
Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie,
socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc liniile
orizontale cu liniile verticale si se hasureaza spatiul rezultat. <alorile normale ale
tensiunii arteriale sunt : - la copil intre (-3 ani 4/1=+-/+1'+ mm>g
- la copil intre &-(( ani =+1(++-'+1'/ mm>g
- la copil si la adolescenti (*-(/ ani (++1(*+-'+14/ mm>g
- la adult ((/1(&+-4/1=+ mm>g
- la varstnici ?(/+1?=+ mm>g
e$ @rmarirea diurezei este importanta in vederea stabilirii bilantului hidric. 6ai ales in
cazul hemoragiilor masive este importanta rehidratarea organismului. Pentru masurarea
diurezei urina se colecteaza pe *& de ore in recipiente cilindrice, gradate, cu gat larg,
spalate si clatite cu apa distilata. -olectarea se incepe dimineata la o anumita ora si se
termina a doua zi la aceeasi ora. Pentru prevenirea fermentatiei se vor adauga la urina
cristale de timol. !iureza se noteaza in foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor
corespunzatoare cantitatii de urina si zilei respective. Spatiul dintre doua linii orizontale a
foii de temperatura corespunde la (++ ml de urina. -antitatea de urina eliminata in *& de
ore in mod normal este de aproximativ (/++ ml.
*./. %limentatia bolnavului
Se suprima alimentatia pe gura, bolnavul putand primii numai lichide reci cu lingurita sau
paiul si bucatele de gheata, in prima zi, eventual lapte rece in cantitati mici #*+-3+ ml$ din
ora in ora.
In functie de evolutie a doua zi de la sangerare sunt permise (*-(& mese compuse din
(/+-*++ ml lapte, regim hidrozaharat.
Incepand cu a treia zi regimul se imbogateste adaugandu-se supe mucilaginoase, gris cu
lapte, piureuri de legume, budinci, creme, ou moale , carne slaba de vita sau pasare,
legume fierte ajungandu-se in cateva zile #/-4$ la o ratie calorica de (/++-*+++ calorii.
*.'. %dministrarea medicamentelor si hidratarea organismului
%sistenta aplica punga cu gheata in regiunea epiglotica. Pregateste sange izogrup, izo 2h
si instaleaza transfuzia de sange.
%dministreaza medicatia hemostatica : - -a-l*
- 9luconat de -alciu
- vitaminele A, - #7itomenadion, %cid
ascorbic$
- <enostat #Etamsilat$
- .rombina
- %drenostazin
!e asemenea instaleaza perfuzia cu substituenti de volum :
- 6acrodex #!extran 4+$
- 2heomacrodex #!extran &+$
In lipsa de solutie macromoleculara se poate perfuza ser fiziologic sau glucoza, insa
acestea au actiune mai slaba pentru refacerea volemiei. %sistenta pregateste si
administreaza in cazurile indicate sedative : - 7enobarbital
- !iazepam pentru calmarea starii de agitatie.
Se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui, deoarece hemoragia se
opreste mai usor daca stomacul este colabat. In plus evacuarea stomacului, oprind
greturile si varsaturile il pune in repaus si favorizeaza hemostaza. Se controleaza daca
sangerarea gastrica este activa in momentul examinarii. Se determina cantitatea de sange
pierduta intr-un interval de timp. Se apreciaza eficacitatea terapiei instituite.
In scop hemostatic se pot efectua spalari gastrice #refrigeratie gastrica prin spalatura
continua$ cu apa rece si %drenostazin.
6edicatia hemostatica :
- 9luconat de calciu : intervine in metabolismul apei si in coagularea sangelui. -a
actiune terapeutica, are rol plastic in formarea sistemului osos.
- -a-l* : este un antialergic, antiedematos, antispastic. Este indicat in :
- spasmofilie
- tetanie
- edeme
- stari alergice
- hemoragii
- <enostat : este o substanta cu proprietati hemocoagulante de tip enzimatic
#activeaza transformarea fibrinogenului in fibrina$, timpul de coagulare #..-.$ scade la
(13 din valoarea sa initiala, iar timpul de sangerare #..S.$ pana la (1/, iar indicele de
protrombina ramane nemodificat. Se administreaza parenteral, in injectii subcutanate sau
intravenoase la adulti (-* fiole pe zi.
- .rombina : transforma fibrinogenul in fibrina fiind indispensabila in procesul de
coagulare.
Indicatii : hemostatic local pe plagi sangerande, hemoragii gastroduodenale.
%dministrare : * grame pulbere dizolvata in /-(+ ml apa distilata sau ser fiziologic
- %drenostazin : hemostatic capilar care actioneaza prin vasoconstrictie prin
cresterea rezistentei peretelui capilar si scaderea permeabilitatii lui, normalizeaza ..S.
prelungit patologic fara a influenta procesul de coagulare a sangelui. ;u modifica
tensiunea arteriala si pulsul.
6od de administrare : parenteral intramuscular sau in perfuzie endovenoasa #PE<$.
!ozele obisnuite : - intramuscular (-3 fiole a (,/ mg 1 zi
- intravenos in PE< ( fiola a /+ mg in /++ ml solutie glucoza sau
clorurata izotona.
2eactii adverse : in cazuri exceptionale %drenostazinul poate produce efecte
psihomimetice.
- <itamina A #7itomenadion$ : vitamina A naturala cu actiune antihemoragica
specific antagonista anticoagulantelor de tip cumarinic. Stimuleaza sinteza protrombinei
si a convertinei. !upa 3-/ ore de la administrare protrombina creste suficient pentru
producerea hemostazei.
2eactii adverse : injectarea intravenoasa rapida poate provoca congestia fetei, sudoratie,
senzatie de constrictie toracica, dispnee, cianoza, tahicardie, colaps.
6od de administrare : parenteral in injectii intravenoase, lent sau adaugata in PE<, doza
obisnuita fiind de +,++*-+,+(+ g #(1/-( fiole 1 zi$
- <itamina - #acid ascorbic$ : intervine in procesul de coagulare a sangelui, are rol
in respiratia celulara, in metabolismul protidelor, glucidelor si lipidelor, in formarea
substantei intracelulare, scade permeabilitatea capilarelor, mareste rezistenta
organismului fata de infectii.
- !extran 4+ este un polimer al glucozei prezent sub forma de solutie '8 in clorura
de sodiu +,=8 sau glucoza /8. %mbele solutii sunt izotonice cu sangele prin continutul
in substante cristaloide. -a actiune terapeutica !extran 4+ are ca actiune majora
expansionarea volumului circulant in cazurile in care acesta prezinta o scadere
importanta.
6od de administrare : parenteral in PE< /++-(+++ ml 1 zi cantitatea nu trebuie sa
depaseasca *+ ml 1 Bg corp in prima zi si (+ ml 1 Bg corp in urmatoarele. -oncentratia
hemoglobinei nu trebuie sa scada sub (+8.
- 7enobarbital : este un sedativ, hipnotic de lunga durata, anticonvulsivant, slab
antispastic si vasodilatator.
%re actiune inductoare enzimatica.
6od de administrare : parenterala in injectii intramusculare (1*-( fiola.
- !iazepam : este o substanta din clasa "enzodiazepinelor cu actiune tranchilizanta,
relaxanta musculara si stabilizatoare neurovegetativa.
6od de administrare : intramuscular sau intravenos lent *-(+ mg.
%ccidente : administrarea rapida a diazepamului poate induce stopul respirator.
- Somatostatina : exercita o actiune vasoconstrictoare specifica fara a determina
modificari sistemice importante.
6od de administrare */+-/++ Cg 1 ora in PE<.
*.4. 2ecoltarea produselor biologice si patologice
Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza
simptomatologia bolii, reflecta evolutia acesteia si eficacitatea tratamentului aplicat,
semnaleaza aparitia unor complicatii. 2ecoltarea produselor este efectuata de asistenta in
majoritatea cazurilor. %cesta trebuie sa respecte orarul recoltarilor, sa cunoasca tehnicile
corecte de recoltare a diferitelor produse, sa completeze buletinul de analize, sa eticheteze
produsul rezultat pentru a evita inlocuirea rezultatelor intre ele, fapt ce poate duce la erori
grave.
%sistenta va instrui bolnavul privind comportamentul sau in timpul recoltarii si
comportamentul sau pentru reusita acestuia. 7izic bolnavul va fi pregatit printr-o dieta
adecvata, repaus la pat si asezarea lui in pozitia necesara recoltarii.
Se va avea grija la sterilitatea recoltarii pentru a evita suprainfectarea produsului recoltat.
.ransportul produselor recoltate se efectueaza astfel incat acestea sa ajunga la laborator
cat mai repede si in starea in care au fost eliberate din organism. Exista o serie de
examene de laborator efectuate inaintea tuturor interventiilor chirurgicale indiferent de
timpul avut la dispozitie pentru pregatirea pacientului si indiferent de starea sa generala
cum ar fi : - timpul de sangerare #..S.$
- timpul de coagulare #..-.$
- determinarea grupului sanguin
- hematocritul #>tc$
- hemograma
- glicemie
- uree sanguina
Se recolteaza scaunul pentru a-l trimite la laborator in vederea punerii in evidenta a
sangelui din materiile fecale #reactia %dler sau 9regersen$.
In cazurile grave : stari de soc se determina azotemia, ionograma, rezerva alcalina, testele
de coagulare.
*.). Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune
In cazul interventiilor pe tubul digestiv exista si examinari speciale ca :
- examene radiologice cu substante de contrast
- gastroscopie
- sondaj gastric etc.
Participarea pacientului la gastroscopie : gastroscopia este vizualizarea directa a
mucoasei gastrice cu ajutorul instrumentului optic numit gastroscop.
%sistentul va pregati materialele necesare : - masti sterile
- manusi sterile
- tavita renala
- pipe 9uedell
- substante dezinfectante
- medicamente : - Emetiral
- %tropina
- %drenalina
- Scobutil
- !iazepam
- seringi
- glicerina sterila pentru lubrefiere
!upa pregatirea materialelor necesare asistenta pregateste psihic si fizic pacientul. <a
explica pacientului tehnica explorarii, aspectele dezagreabile ale acesteia, fapt ce solicita
multa cooperare.
Se executa golirea si curatirea completa a stomacului.
In seara precedenta examinarii daca examinarea resturilor stomacale este defectuoasa se
va efectua o spalatura gastrica dupa care bolnavul nu va mai manca nimic in afara de o
tableta de !iazepam.
In dimineata examinarii bolnavul nu mananca si nu fumeaza. -u &+-/+ de minute inainte
de gastroscopie i se va administra %tropina #daca nu exista contraindicatii$, Scobutil sau
!iazepam cu efect sedativ pentru prevenirea accidentelor si incidentelor. Se efectueaza
anestezia bazei limbii si a faringelui cu ;ovocaina (8 sau idocaina SpraD. "olnavul va
fi asezat in decubit lateral stang pe o pernita tare, cu capul in extensie fortata.
@na din asistente comunica cu bolnavul si sustine tavita renala iar cea de-a doua
deserveste medicul.
!upa tehnica bolnavul va fi supravegheat timp de 3+ de minute in sala de examinare si
inca * ore in salon, timp in care acesta nu mananca si nu bea. !aca bolnavul acuza dureri
si nu reuseste sa elimine aerul si mucozitatile din stomac, la indicatia medicului acestea
vor fi inlaturate prin introducerea unei sonde gastrice.
*.=. Pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii
Pregatirea preoperatorie a pacientului depinde de bolile insotitoare #anemie, diabet
zaharat, boli hepatice, pulmonare$ si de timpul avut la dispozitie. Pregatirea preoperatorie
a bolnavului consta intr-o pregatire locala si generala .
a$ Pregatirea generala preoperatorie :
- examenul clinic - se efectueaza de medicul chirurg asistat de asistenta. !episteaza
deficientele si bolile insotitoare completate de analize paraclinice si de laborator
- pregatirea psihica - bolnavul se informeaza asupra interventiei, se cere
consimtamantul personal, iar pentru minori, cea a parintilor.
- ingrijiri igienice - se efectueaza baia partiala pasiv #ajutat$ sau activ in functie de
starea pacientului.
- se urmaresc atent functiile vitale si vegetative
- regim dietetic preoperator : regim hidro-lactat, lichide reci, gheata, lapte, budinci,
piureuri
b$ Pregatirea din preziua operatiei
Se asigura repausul fizic, intelectual si psihic. Se incepe dieta corespunzatoare. Seara se
poate efectua o clisma evacuatoare.
Pregatirea locala : se curata pielea cu apa, sapun, se va insista la pliuri, ombilic. Pielea
paroasa se rade, se vor evita micile taieturi #escoriatii$, se degreseaza pielea cu comprese
sterile imbinate in eter. Se dezinfecteaza cu antiseptic #"etadina sau Iod$ si se acopera cu
comprese sterile.
c$ Pregatirea din dimineata zilei interventiei chirurgicale
%limentatia se intrerupe cu cel putin (* ore inaintea interventiei chirurgicale. Parul va fi
legat sub boneta, iar protezele dentare se indeparteaza. "ijuteriile vor fi date familiei cu
proces verbal. In caz ca pacientul nu are familie, bunurile se vor preda la secretariat sau
asistentei sefe sau medicului sef de garda, de asemenea insotit de proces verbal de
predare-primire. Se indeparteaza lacul de pe unghii, fardul de ten si buze. 9olirea vezicii
urinare se face spontan sau cu ajutorul sondei 7oleD sau !emeure.
Se administreaza medicatia in doze stabilite de anestezist :
- medicatia de inductie - "arbiturice #.hiopental$
- opioide #7entanDl, 6orfina$
- benzodiazepine #!iazepam, 6idazolam, orazepam$
- miorelaxante #Succinilcolina, Pavulon, %rduan, .racrium,
Esmeron, ;orcuron$
- alte medicamente folosite in inductie : Etomidat,
Propofol, Aetamina
- vagolitice #%tropina - mai ales daca se administreaza Aetamina$
d$ Pregatirea preoperatorie in cazul interventiilor de urgenta
Se incepe tratamentul socului inca din clipa in care bolnavul soseste la spital. "olnavul va
fi dezbracat, la nevoie hainele vor fi taiate. a indicatia medicului se face spalatura
gastrica in vederea golirii stomacului. Se face toaleta generala a pacientului, dezinfectie
tip III a regiunii operate : se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza, se degreseaza. Se
aplica de doua ori dezinfectantul, la intervalul de *E3+E.
Se urmaresc functiile vitale si vegetative. Se recolteaza sange pentru analize de
laborator : <S>, grup sanguin, .S, .-, hemograma.
Ingrijirea postoperatorie a bolnavului
Incepe imediat dupa interventie si dureaza pana la vindecarea completa a bolnavului.
%ceste ingrijiri se acorda in functie de natura interventiei, de complicatiile care survin
intraoperator, de felul anesteziei si de starea generala a bolnavului.
Scopul este restabilirea functiei organismului, asigurarea cicatrizarii plagii si prevenirea
complicatiilor postoperatorii. !upa interventie din sala de operatie, bolnavul va fi
transportat cu patul rulant sau caruciorul, acoperit pentru a fi ferit de curentii de aer.
5peratul va sta in decubit dorsal, capul intr-o parte pentru a nu aspira eventualele
vomismente. <a fi urmarit aspectul fetei, respiratia, pulsul, tensiunea, temperatura. Patul
trebuie sa fie accesibil din toate partile si la pat sa fie instalatie de 5* si monitor pentru
monitorizarea functiei cardiace. .emperatura camerei trebuie sa fie intre ()-*+,-.
Sarcina asistentei este de a supraveghea pacientul pana la aparitia reflexelor de deglutitie,
tuse, faringiene sau corneene si pana la revenirea completa a starii de cunostinta. .rebuie
sa depisteze eventualele complicatii.
!urerile parietale pot aparea datorita tractiunii musculare asupra suturii cand bolnavul se
misca. a indicatia medicului se pot administra calmante, anestezice. !urerile profunde
pot avea cauza drenurile prea profunde sau cudate. 6edicul chirurg va indica conduita de
urgenta.
5bservarea distensiei digestive : dupa interventia chirurgicala poate aparea retentie de
gaze, de obicei de scurta durata #3 zile$. !aca dureaza peste 3 zile pana la reluarea
tranzitului intestinal se aplica tubul de gaze, se fac clisme evacuatoare, aspiratie continua.
I se interzice pacientului sa consume alimente peroral pana la aparitia flatulentei.
*.(+. Educatia pentru sanatate
Profilaxia bolii
Educatia sanitara are o importanta deosebita in prevenirea hemoragiei digestive
superioare si astfel evitarea suferintei bolnavului prin interventie chirurgicala si implicit
scaderea rezistentei organismului acestuia fata de imbolnavirii.
Se recomanda respectarea unor masuri profilactice cum ar fi :
(, o alimentatie echilibrata si rationala cu evitarea abuzurilor de orice fel0
*, evitarea fumatului si a cafelei care sunt daunatoare0
3, evitarea condimentelor servite in exces0
&, evitarea abuzului de bauturi alcoolice care pregatesc calea unor boli severe0
/, abuzurile de medicamente : antibiotice, aspirina, purgative
', alimentele prea fierbinti ca si cele prea reci
4, se recomanda evitarea utilizarii de - %spirina
- 7enilbutazona
- Indometacin
- -orticosteroizi
- alte medicamente in exces
), diferite tulburari digestive, chiar si mai putin alarmante trebuie sa ne conduca la
medic pentru a nu lasa sa evolueze o boala care mai tarziu se poate agrava
=, respectarea orarului de masa
(+, evitarea stresului
Se recomanda regim alimentar individualizat si adaptat stadiului in care se afla boala cu
protejarea mucoasei gastrice #alimente bine mestecate$ si cu protectie termica.
*.((. Externarea bolnavului
6edicul este cel care va hotari momentul externarii bolnavului cand acesta nu mai
necesita o supraveghere permanenta si poate continua tratamentul prescris la domiciliu.
%sistenta va pune la dispozitia medicului documentele bolnavului necesare formularii
epicrizei si completarii biletului de iesire si va asigura alimentatia bolnavului pana la
externare.
%sistenta va anunta familia bolnavului cu privire la externarea acesteia, va avea grija ca
bolnavul sa-si primeasca lucrurile personale de la magazia spitalului si sa aiba o
imbracaminte corespunzatoare anotimpului.
<a aprofunda cu bolnavul indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire.
%sistenta va conduce bolnavul la iesire unde il lasa in grija apartinatorilor.
"I"I592%7IE
%natomia si fiziologia omului. -ompendiu - "ucuresti, editura -orint, (===
"azele teoretice si practice ale ingrijirii omului sanatos si bolnav. ;ursing -
"ucuresti, editura @niversul, *+++
9hid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale
vol.( - coordonator: ucretia .itirca, "ucuresti, editura <iata 6edicala 2omaneasca
.ehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali-sub redactia ucretia
.itirca, "ucuresti, editura <iata 6edicala 2omaneasca
6ircea -onstantinescu - -hirurgie. Specialitati inrudite. ;ursing in chirurgie - "ucuresti,
editura @niversul. (===
-arol 6ozes - .ehnica ingrijirii bolnavului # -artea asistentului medical $ - "ucuresti,
editura 6edicala, *++3
9reg 6catchie - 9hid clinic de chirurgie, "ucuresti, editura "ic%, (===
ucretia .itirca - @rgente medico-chirurgicale. Sinteze pentru asistentii medicali -
"ucuresti, editura 6edicala, *++&
arousse: !ictionar de medicina - "ucuresti, editura @nivers Enciclopedic, (==)
!.<asile - -hirurgie si specialitati inrudite - editura !idactica si Pedagogica, "ucuresti,
(==/