Sunteți pe pagina 1din 7

Morometii Marin Preda

Roman realist, obiectiv in descendenta lui Slavici si Rebreanu.


Romanul familiei lui Moromete si al colectivitatii rurale, actiunea fiind plasata in satul
dunarean Silistea-Gumesti; inainte cu 2-3 ani de izbucnirea celui de al II-lea razboi mondial
(primul volum) si dupa razboi pana in 1950 (al doilea volum). Legatura dintre cele doua volume
este problema pamantului.
Structura si compozitie
Romanul este format din doua volume
Volumul I . Nuclee narative:
Pulsatia generala a satului la inceputul verii
Secerisul
Conflictul dintre Ilie Moromete si fiii sai
Volumul II . Nuclee narative :
1. Treierisul
2. Sedinta de partid
3. Actiunea de strangere a cotelor
Subiectul
VOLUMUL I
1. Semnificatia timpului
Romanul incepe in maniera traditionala cu fixarea timpului si a locului unde se va
desfasura actiunea : Silistea-Gumesti, in campia Dunarii, inaintea celui de al doilea razboi
mondial.
Romanul sta de la inceput sub semnul timpului: se pare ca timpul avea cu oamenii
nesfarsita rabdare; viata se scurgra aici fara conflicte mari. Se stabileste astfel o relatie intre
timp si om. Se adaoga insa precizarea se pare e doar o aparenta, subliniandu-se astfel caracterul
inselator al timpului.
Imaginea de sat si familie traditionala e doar aparenta; semnele dezintegrarii acestui
univers apar inca de la inceputul romanului : fara conflicte mari.
E vorba de fapt de timpul istoric, timp ce nu mai poate fi intors ( sfarsitul romanului
punand in evidenta acest fapt : timpul nu mai avea rabdare). Rabdarea timpului este de fapt
rabdarea pe care Ilie Moromete si ceilalti tarani au avut-o cu problemele existentiale (impozitul
la banca, fonciirea).
Destramarea acestei societati traditionale in care tatal era capul familiei se accentueaza pe
parcurs ca si conflictele dintre oameni.

2. Cina
Cina are rol de expozitiune.
Este surprins momentul in care se afla la masa toti membrii familiei. Luau cina pe o masa
joasa. Copiii se asaza dupa fire si neam unul langa altul : Paraschiv, Nila, Achim aproape de
usa, parca a fi gata de o eventuala plecare. Desi nu erau din firea lor niste copii tacuti ori lipsiti
de veselie se asezara la masa absenti, uitandu-se in gol, oftand, parca ar fi trebuit nu sa
manance, ci sa ridice pietre la moara.
Catrina statea intotdeauna langa vatra, avandu-i langa ea pe Niculae, Ilinca si Tita.
Scena dezvaluie vizibil ierarhia familiala, gruparea copiilor dupa relatiile dintre frati (buni
sau vitregi) semnaland de la inceput aminozitatile existente.
Ilie Moromete capata de pe acum proportii monumentale : statea deasupra tuturor pe
pragul celei de a doua odai de pe care stapanea pe fiecare cu privirea el este sutoritatea
suprema, stalpul familiei.
Acum se prefigureaza atat conflictul dintre cei trei copii si Catrina precum si scaderea
autoritatii lui Moromete.
Masa Morometilor se desfasoara dupa un anumit ritual :
Moromete facu repede cateva cruci
Mamaliga se taie cu o ata in felii groase
Ilinca aseaza strachina cu ciorba in mijlocul mesei
Mancatul este aproape o competitie: Niculae abia mai
izbutea sa puna ceva si sa aduca la gura
Nazbatiile copiilor la masa
Discutiile legate de grijile familiei (vanzarea oilor)
Fumatul tigarii dupa cina de catre Ilie Moromete
3. Conflictele existente
Conflictele ce vor zgudui puternic familia lui Moromete se adunau mocnind ascuns in
sufletele membrilor sai.
a) Catrina si fiii lui Moromete
Catrina ii crescuse de mici pe cei trei fii a lui Moromete dintr-o alta casatorie, fiind vorba
aici de Paraschiv, Nila si Achim. Catrina vinde in timpul secetei un pogon de pamant ca sa nu-i
moara de foame copii. De aici conflictul dintre ea si baieti. Acest conflict este alimentat
permanent de Guica, sora lui Ilie Moromete. Aceasta ar fi vrut ca dupa moartea sotiei lui
Moromete sa ingrijeasca ea gospodaria si pe fii fratelui ei.
b) Conflictul dintre baieti si fete
Cauza conflictului dintre cei trei baieti si fete se datora din nou averii: ei erau indarjiti
pentru ca fetele isi puneau la punct averea isi faceau toale, iar ei erau cei care munceau.
c) Ilie Moromete Catrina
Catrina isi revendica pogonul de pamant vandut din lotul ei in schimbul caruia Ilie
Moromete trebuia sa treaca si pe numele ei casa (lucru pe care Moromete il amana permanent).
d) Ilie Moromete fiii sai
Cel mai important conflict care se va derula pe parcursul volumului intai.
Ilie Moromete dorea ca fiii lui sa ramana tarani, in timp ce acestea doreau sa plece la
Bucuresti. Plecatul la munte cu porumb de vanzare este pentru Moromete o aventura.
4. Salcamul
Monolugul interior a lui Moromete pregateste atent si motiveaza scena taierii salcamului.
Doborarea salcamului se defineste pe fondul grav al bocetului ce venea dinspre cimitir: si
razbatea acum langa salcam, atat de aproape incat se parea ca bocetele ies chiar din pamant.
Aceasta sugereaza o durere universala in care se cuprinde om si natura( amintind de Corul antic).
Asemeni unei fiinte care vrea sa traiasca, salcimul se impotiveste. Scena e privita de sus,
detaliile se aduna cu grija. Cuvintele sunt dramatice, expresive, dau relief maretiei simbolice a
salcamului.
Arborele sacru, Axis Mundi sace legatura dintre Sacru si Profan (cer si pamant) vegeaza
la organizarea lumii; odata distrus, haosul se instaleaza treptat.
Tacerea de sfarsit de lume: catva timp cei doi ramasesera incremeniti uitandu-se la
salcamul doborat nestiind parca ce mai aveau de facut. Este clipa redesteptarii naturii intr-o
dimineata de primavara, iar fapta cumplita se dovedeste a fi dramatica. Umorul si ironia lui Ilie
Moromete sunt in realitate amare: sa se mire prostii.
Taierea salcamului este primul semn al unor vremuri grele pentru viitorul familie lui
Moromete; anunta inceputul sfarsitului, prabusirea satului si a familiei lui Moromete.
Moartea salcamului marcheaza intreg satul si mai ales risipirea iluziei lui Morormete:
gradina, caii, Moromete insusi aratau bicisnici.
Vinderea salcamului este primul semn al declinului familiei lui Moromete, a pilonilor pe
care se intemeia fiinta sa. Destramarea armoniei interioare a personajului este legata de imaginea
dezechilibrului cosmic prin taierea salcamului. Acesta facea parte din viata familiei lui
Moromete si a satului.
5. Poiana fierariei lui Iocan
Poiana fierariei lui Iocan este inima satului asezata la o rascruce de uliti, locul de adunare a
celor mai destepti oameni din sat. Daca de la aceste adunari lipseau Moromete si Cocosila ele
nu mai aveau farmec.
Ceremonialul incepe cu drumul lui Moromete descris cu amanunte relevatoare:
a. Era prea devreme, nu se auzea piuitul cunoscut al nicovalelor. Moromete mergea
incet pe langa garduri cu secerile in mana si se oprea de la o podisca la alta.
b. El este intampinat cu exclamatii de departe, ceea ce inseamna ca el este
protagonistul adunarii.
Ceremonialul duminical este ilustrat prin imbracamintea celor prezenti, dar cel mai
sigur semn ca erau gatiti erau fetele lor rase proaspat.
c. Salutul este si el o parte a acestui ritual.
d. Este prezentata o anumita ierarhie stiuta si recunoscuta in mod tacit, putand indica
firea omului Constantin Vasilescu, care era unul din aceia care la adunari statea pe margine si
avea obiceiul sa faca din pamant fel de fel de figuri pe car le dadea apoi copiilor.; Ion a lui
Mihai nu este bagat in eama cand incearca sa spuna ceva, avand pe chip o veselie prosteasca pe
care nu o intelegea nimeni.
Caracterizarea lui Iocan
Iocan avea un piept de bou si niste muschi la brate infricosatori, se scula cu noaptea-n
cap si incepea sa lucreze cu sete; cumpara carti pe care le citea din scoarta in scoarta.
e. Momentul lecturii ziarului releva semnificatia intalnirilor din poiana: interesul si
placerea oamenilor de a intra an alta lume, a politicii ca o forma de evadare in fictiunea unei alte
vieti, o joaca de oameni mari poiana fierariei lui Iocan fiind unicul lor parlament.
Discutiile au loc pe marginea ziarului Dimineata despre dezbaterile parlamentare,
despre luptele din Spania, sau referitor la problemele cotidiene ale unor consateni.
Marin Preda are o viziune scenica, urmareste atent miscare, intonatia, pauzele,
efectele rostirii, pronuntarea speciala a unor cuvinte, Moromete dovedindu-se un actor care
traieste voluptatea cuvantului. Este prezent umorul si ironia in lectura ziarului.
La realitatea cotidiana Moromete este adus de strigatul Ilincai.
Semnificatia statuii de lut pusa in relatie cu timpul nu mai avea rabdare
prefigureaza destinul lui Moromete: era capul unui om care se uita parca in jos era el Moromete
asa de serios asa cum il cunosteau ei, dar parca era singur, fara familie, fara Iocan si Cocosila,
fara Dumitru lui Nae si fara parlament..
6. Secerisul (partea a treia)
Secerisul prezinta o activitate traita la fel de tot satul. Se desfasoara dupa un anumit ritual:
Trezirea satului dimineata cand inca se aude cantatul cocosului.
Ritualul plecarii in care barbatul are rolul principal.
Viata de la sat este dura si pentru copii(cel de 5-6 ani este dus si el la camp sa
puna laturi, sa aiba grija de cai, sa invete sa secere Irina lui Botoghina).
Deschiderea portilor
Carutele ies din sat prin toate partile cu mult inaintea diminetii, iar casele raman
goale de viata, drumul e pustiu, tacerea si caldura domnesc.
VOLUMUL II
Actiunea se desfasoara in contemporaneitate dupa al doilea razboi mondial surprinzand
procesul de colectivizare a agriclturii.
Marin Preda urmareste disparitia unei unei civilizatii de tip agrar si trecerea la una de tip
industial economia de piata (nu mai produci pentru a consuma ci pentru a vinde). Este o
schimbare ce afecteaza viata oamenilor; se traieste altfel dupa alte ritmuri. Tinerii sunt atrasi spre
oras. Agricultura se industrializeaza si incepe sa dispara taranimea.
Lumea se revolta impotriva noului mod de viata pentru ca le strica traditiile.
Aceasta disparitie a taranimii nu este numai un proces economic ci si unul politic dirijat de
stat, de PCR.
Acesta este mersul istoriei si taranul nu se poate opune (aspectul la care se refera Marin
Preda in vol. II).
Marin Preda sutine ca taranimea are un rol economic: sa dea de mancare societatii; tot ei
sunt pastratorii unui sistem de valori morale si ale unor principii de viata dupa care traiesc. Daca
li se iau aceste credinte oamenii nu vor sti cum sa traiasca.
Aceasta dubla perspectiva este dezvoltata de Moromete in vol. II in discutiile de
cooperativitatea agriculturii.
Taranii trebuie sa indure opera propagandista a actiunilor de partid. Ilie Moromete nu
accepta aceasta doctrina (vezi discutia launtrica, imaginara cu Baznaie pasajul cheie al
romanului).
Conflictul dintre Moromete si fii sai trece pe plan secund, punandu-se pe prim plan
procesul de destramare a satului sub impactul reformei agrare.
Tinerii merg in numar din ce in ce mai mare la oras: Paraschiv sudor la STB, Nila portar la
un bloc din centrul Bucurestiului, iar Achim devine comerciant. Ei nu reusesc sa devina oraseni,
dar nu-i mai atrage modul de viata de la sat.
Ilie Moromete nu mai domina lumea satului, ci doar un grup restrans de fosti liberali.
Se contureaza in acest volum personalitatea lui Niculae, dar fara stralucirea si
complexitatea tatalui sau.
Ilie Moromete incearca sa-si aduca fii de la Bucuresti. In anii ce urmeaza el pastraza mereu
acea usa deschisa, doar, doar se vor intoarce copiii lui acasa.
Dizolvarea familiei continua cu moartea lui Paraschiv si a lui Nila. Catrina il paraseste si
ea, Moromete ramanand doar cu Ilinca.
Ilie Moromete moare invins de timp, dar nu inainte de a spune cu o extraordinara eliberarea
medicului: Domnule, eu intotdeauna am dus o viata independenta.

http://www.scribd.com/doc/142598075/Morometii
http://www.scribd.com/doc/149028608/137777414-MOROMETII-Comentariu-Complet-Relatia-Intre-
Personaje