Sunteți pe pagina 1din 4

Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creang
Basmul este o specie epic ampl care dezvolt categoriile estetice ale
fabulosului i miraculosului avnd un singur fir narativ. Personajele poat avea puteri
supranaturale fiind purttoare ale unor valori morale i particip la o aciune
convenional.
Ion Creang (!"# $ !!%& a fost unul dintre cei mai mari scriitori romni.
'ecunoscut datorit miestriei basmelor( povetilor i povestirilor sale( Ion Creang
este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii romne mai ales datorit operei sale
autobiografice. )n literatura romana Ion Creanga s$a facut remarcat prin elemente
originale care dau viata operelor sale.
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creang este un basm cult( fiind publicat *n
revista Convorbiri literare( *n anul !##. +eoarece apare intr$o perioada a
romantismului( basmul cult se deosebeste cu precadere de basmul popular prin
specificul fiecarui scriitor de a prelucra original un material. Basmul cult preia
elemente e,istente in basmul popular. -a Ion Creanga( c.iar daca elementele din sursa
folclorica sunt numeroase( apar anumite trasaturi ale literaturii culte printre care
mentionez/ dramatizarea actiunii prin dialog( umanizarea fantasticului prin
comportamentul eroilor. 0e,tul narativ pe care Creanga il ofera literaturii romane este
intesat cu proverbe(eruditie paremiologica&( zicatori( vorbe de du./ 1-a placinte
inainte(2 3i la razboi inapoi45 1Ce$i scris omului in frunte$i pus4. 6morul la Creanga
este inteles mai mult ca jovialitate( ras ingaduitor( si mai putin satiric.
7umele eroului epon8m( 9arap$:lb( este un oximoron( intrucat reprezinta o
alaturare a doi termeni antitetici ;.arap;(care inseamna rob( sclav negru si alb.
:sfel(numele s$ar putea traduce prin ;3calv 7egru$:lb;. :laturarea are loc pentru a
evidentia faptul ca feciorul de imparat si$a pierdut identitatea proprie( decazand de la
nivelul de fiu de imparat( la un rob fara drepturi(menit sa$i serveasca 3panului. 7umele
simbolizeaza si confuzia pe care o traieste tanarul odata cu parasirea casei
parintesti(intrucat trece prin momente grele(pe care nu si le putea imagina. +e
asemenea( poate simboliza trecerea de la un stadiu la altul al vietii( de la copilarie la
maturitate( de la rau <negru= la bine <alb=.
0ema basmului este triumful binelui asupra rului( frecvent *n epica popular a
fabulosului i este dublat *n te,t de tema iniierii i a maturizrii treptate a eroului.
Coordonatele aciunii sunt vagi( prin atemporalitatea i apiialitatea conveniei/
1:mu cic era odat *ntr$o ar un crai( care avea trei feciori. >i scriul acela mai avea
un frate mai mare( care era *mprat *ntr$o alt ar mai *ndeprtat4. 3tructura/ 1:mu
cic era odat4 presupune un timp al *nceputurilor( numit i illo$tempore. ?uziunea
dintre real i fabulos se reallizeaz *nc din incipit. 'eperele spaiale sugereaz
dificultatea aventurii eroului( care trebuie sa ajung de la un capt la cellalt al lumii
(*n plan simbolic/ de la imaturitate la maturitate&.
:ciunea se desfoar linear5 succesiunea secvenelor narative sau a episoadelor
este redat prin nlnuire.
'omanul Povestea lui Harap Alb este considerat un Bildungsroman( deoarece este un
veritabil roman de initiere si formare. :cesta presupune parcurgerea unui traseu al
Definiie
Context
Concepia despre
roman
Tema
Titlu
Structura
Definiie
Ion Creang
Context
Titlu
Tema
Timp i spaiu
devenirii spiritual (concretizat *n trecerea probelor& precum i modificarea statutului
social al protagonistului.
)n basm( sunt prezente clieele compoziionale. ?ormula iniial/ 1:mu cic era
odat4 i formula final/ 1>i a inut veselia ani *ntregi( i acum mai ine *nc5 cine se
duce acolo be i mnnc. Iar pe la noi( cine are bani bea i mnnc( iar cine nu( se
uit i rabd.4 sunt convenii care marc.eaz intrarea i ieirea din fabulos. ?ormulele
mediane( 1>i merg ei o zi( i merg dou( i merg patruzeci i nou4( 1i mai merge el
ct mai merge4( 1+umnezeu s ne ie( ca cuvntul din poveste( *nainte mult mai este4(
realizeaz trecerea de la o secven narativ la alta i *ntrein suspansul( curiozitatea
cititorului.
Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lan de aciuni
convenionale2 momentele subiectului (modelul structural al basmului&/ o situaie
iniial de ec.ilibru (expoziiunea&( o parte pregtitoare( un eveniment care deregleaz
ec.ilibrul iniial (intriga&( apariia donatorilor i a ajutoarelor( aciunea reparatorie2
trecerea probelor (desfurarea aciunii&( refacerea ec.ilibrului (punctul culminant&
i rsplata eroului (deznodmntul&.
@roul nu are de trecut doar trei probe( ca in basmul popular( ci mai multe serii de
probe( potrivit avertismentului dat de tata/ As te fereti de omul ro, iar mai ales de
omul spn, ct i putea, s n-ai de-a face cu dnii c sunt foarte uguei!( 'aul nu
este *ntruc.ipat de fapturi .imerice( ci de omul *nsemnat( de o inteligen viclean( cu
dou ipostaze/ 3pnul i omul ro2 )mpratul 'ou. 7ici protagonistul nu este un ?at$
?rumos curajos( voinic( luptator priceput( iar calitatile dobandite in situatii$limita
apartin planului psi.o$moral.
ACarteaB primit de la )mpratul Cerde( care neavnd decat fete( are nevoie de un
motenitor la tron (motivul imparatului fara urmai&( este factorul perturbator al
situatiei initiale i determina parcurgerea drumului (iniiatic& de cel mai bun dintre fiii
craiului (motivul superioritaii mezinului&.
+estoinicia fiilor este probata mai intai de crai( deg.izat *n ursul de la pod.
:ceasta este o proba a barbatiei2 a calitatilor razboinice( conditie initiate( obligatorie
pentru eel care aspira la tronul imparatesc. Podul simbolizeaza trecerea la alta etapa a
vietii si se face intr$un singur sens/ trecerea primejdioas de la un mod de e,istent la
altul/ <...= de la imaturitate la maturitate4(Dircea @liade&. Dezinul trece aceasta proba
cu ajutorul calului nazdravan( care Ad nval asupra ursului.
Trecerea podului urmeaz unei etape de pregatiri. +rept rasplata pentru
milostenia artat 3fintei +uminici( deg.izata *n ceretoare (*i daruiete un ban&(
mezinul primeste sfaturi de la aceasta sa ia Acalul( armele i .aineleB cu care tatal sau a
fost mire pentru a izbndi. 3e sugereaz astfel c tnrul va repeta iniierea tatalui( *n
aceleai condiii( ceea ce motiveaz AnemulumireaB lui (ACraiul( auzind aceasta( parc
nu i$a prea venit la socotealB& i sfaturile date din dorina de a$l proteja de pericolele
pe care i el le$a traversat candva. Calul( descoperit cu tava de jratec dup trei
*ncercari( va deveni tovarul i sftuitorul tnrului( dar are i puteri supranaturale/
vorbete i poate zbura. )ntmplrile cu ceretoarea i calul pun *n eviden naivitatea(
nepriceperea tnrului *n a distinge realitatea de aparen. 6rmrile lipsei de maturitate
nu sunt grave la curtea craiului/ calul *l sperie cnd *i arat puterile( purtndu$ *n
zbor pe fecior pn la nouri( luna i soare.
)n sc.imb( dincolo de spaiul protector al casei printeti( lipsa de maturitate este
sanctionata prin pierderea insemnelor originii si a dreptului de a deveni imparat/
A3pnul pune mna pe cartea( pe banii i pe armele fiului de crai;.
"ormule
tipice
Construcia
suiectului
3ituaia iniial de
ec.ilibru
@lementului perturbator
Partea pregtitoare
#ciunea reparatorie
-cltoria-
Trecerea proelor
#pariia donatorilor i a
a$utoarelor
0recerea podului este urmat de ratacirea in padurea-labirint, simbol ambivalent( loc al morii
i al regenerarii( caci pentru tnr se va *nc.eia o etapa i alta va incepe/ Ade la un loc i se inc.ide calea
i *ncep a i se incurca crrileB. Cum are nevoie de un iniiator( cele trei apariii ale 3pnului *l
determin s *ncalce sfatul printesc i( creznd c se afl *n Aara spnilorB( *l tocmete ca slug. )nc
naiv( Aboboc *n felul sau la trebi de aiesteB( *i mrturisete ce $a sftuit tatl i coboar *n fntn( fr
a se gndi la urmri.
Coborrea n fntn are( in plan simbolic( semnificatia grotei (Eean C.evalier( :lin
F.eerbrant( +icionar de simboluri&( spatiu al naterii i al regenerrii. 3c.imbarea numelui2 a
identitii reprezint *nceputul iniierii spirituale( unde va fi condus de 3pn. Personajul intr *n fntn
naiv fecior de crai( pentru a deveni 9arap$:lb( rob al 3pnului (iniiatorul&. A'utateaB 3pnului *l va
pune *n situaii dificile( a cror traversare implica demonstrarea unor calitati morale necesare atunci
cand va fi Amare si tareB. Euramantul din fantana include si conditia eliberarii (sfaritul initierii&/ (Eur$
mi$te pe ascuiul paloului tu ca mi$i da ascultare *ntru toate <...=5 i atta vreme s ai a m sluji( pn
cnd *i muri i iar *i *nvieB.
:junsi la curtea imparatului Cerde( 3panul il supune la trei probe/ aducerea slilor din Fradina
6rsului( aducerea pielii cerbului( Acu cap cu tot( aa btute cu pietre scumpe( cum se gsescB i a fetei
)mpratului 'o pentru cstoria 3pnului. Dijloacele prin care trece probele tin de miraculos( iar
ajutoarele au puteri supranaturale.
Primele doua probe le trece cu ajutorul 3fintei +uminici( care il sfatuiete cum sa procedeze i ii
da obiecte magice/ pentru urs o licoare cu AsomnoroasB( iar pentru cerb obrzarul i sabia lui 3tatu$
Palm$Barb$Cot. Prima proba *i solicita curajul( iar a doua( mai complicata( pe langa curaj( mnuirea
sabiei( stpnirea de sine i respectarea juramntului( *n pofida ispitei de a se *mbogi.
: treia proba presupune o alta etapa a initierii( este mai comple,a si necesita mai multe ajutoare.
+rumul spre imparatul 'o( om cu Ainim .ainB( incepe cu trecerea altui pod. 3imbolistica este
aceeai( trecerea intr$o alta etapa a maturizarii( probata prin faptul ca 9arap$:lb are acum initiativa
actelor sale. Cum pe pod tocmai trece o nunta de furnici( tnrulB .otarate s protejeze viata acestora(
punand$o in pericol pe a sa si pe a calului( pentru ca alege sa treaca inot Ao ap mareB. +rept rasplata
pentru bunatatea sa( primeste in dar de la craiasa furnicilor o aripa. :ceeai rsplata o primete de la
craiasa albinelor pentru ca le face un stup. )n plus( cel care va deveni cndva *mprat dovedete
pricepere( curaj i *nelepciunea de a ajuta popoarele gazelor.
Ceata de montri *i insoete spre a$ ajuta( pentru ca s$a aratat prietenos i comunicativ/ Gerila,
Flaan!ila, "etila, #c$ila %i Psri-&'i-&ungil.
Pentru a$i da fata( *mpratul 'o *l supune pe 9arap$:lb la o serie de probe( trecute datorita
puterilor supranaturale ale ajutoarelor (personaje .imerice i animaliere&/ casa de aram $ cu ajutorul
lui Ferila (proba focului&( ospul pantagruelic cu mancare i vin din belug/ AG .arabale cu pne( G
ialovie fripte i G bui pline cu vinB $ cu ajutorul lui ?lmnzil i 3etil (proba pmntului i a apei&(
alegerea macului de nisip $ cu ajutorul fumicilor( straja nocturna la odaia fetei i prinderea fetei(
transformata in pasare( Adup lun $ cu ajutorul lui Hc.ila i al lui Psri$-i$-ungil( g.icitul fetei $
cu ajutorul albinei (motivul dublului&.
?ata imparatului 'o( Ao farmazoan cumplitB (are puteri supranaturale&( impune o ultima
proba/ calul lui 9arap$:lb i turturica ei trebuie s aduc Atrei smicele de mar i ap vie i ap moart
de unde se bat munii *n capeteB. Proba fiind trecut de cal (prin inelciune&( fata il insotete pe
9arap$:lb la curtea *mparatului Cerde. Pentru erou drumul acesta este cea mai dificila dintre probe(
pentru ca se indragostete de fata( dar( credincios juramntului facut( nu$i marturisete adevarata sa
identitate.
?ata il demasca pe 3pan( care il acuza pe 9arap$:lb ca a divulgat secretul i *i taie capul. )n felul
acesta il dezleaga de juramant( semn ca initierea este inc.eiata( iar rolul 3panului ia sfarit. Calul este
acela care distruge intruc.iparea raului5 Azboar cu dnsul in inaltul ceriului( i apoi(
dndu$i drumul de acolo( se face 3pnul pn jos praf i pulbereB.
+ecapitarea eroului este ultima treapta i finalul iniierii( avnd semnificaia
coborrii *n Infern a morii iniiatice/ I: cobor* *n Infern *nsemn a cunoate o moarte
iniiatic( o e,perien susceptibil de a *ntemeia un nou mod de e,istenB (Dircea
@liade&. )nvierea este realizata de farmazoan( cu ajutorul obiectelor magice aduse de
cal. @roul reintra in posesia paloului i primete recompensa/ pe fata *mpratului 'o
i imparatia. 7unta i sc.imbarea statutului social (devine *mprat& confirm
maturizarea eroului.
3ursele umorului in Povestea lui 9arap$:lb sint diverse . 6neori el este sustinut
prin zicale( rostite in versuri/ APoftim punga la masa 2 +aca ti$ai adus de$acasa4
ACoinic tinar( cal batrin 2 Freu se$ngaduie la drum4. :lteori( Creanga foloseste
proverbe si zicatori .azlii/ Afiecare pentru sine( croitor de pine4( Aapara$ma de gaini( ca
de cini nu ma tem4( Acine poate oase roade( cine nu( nici carne moale4. H alta sursa de
umor o constituie numele personajelor. Creanga descrie intii / Aapucaturile4 acestora si
abia le spune numele/ A3e vede ca aceasta$i prapadenia apelor( vestitul 3etila( fiul
secetei4.
Hralitatea se realizeaza( *n opera lui Creang( prin folosirea de interjectii / .eiJ
.eiJ na( na( na J5 e,presii tipice/ Ace mai la deal (la vale45 repetarea pronumelui
personal tu/ A7ici tu sat( nici tu tirg( nici tu nimica45 locutiuni adverbiale formate din
cuvinte rimate/ Amort$copt45 intrebuintarea dativului etic/ A:ici mi$ai fost K4 AHc.ila
mi ti$o vede si da de tire lui Psril4.
)n concluzie( se poate spune c Povestea lui 9arap$:lba asimilat un tipar popular
pe marginea cruia a dezvoltatargumentele basmului cult/ reflectarea concepiei
despre lume a scriitorului( localizarea fantasticului( individualizarea
personajelor( umorul i oralitatea stilului.
Trecerea proelor
'efacerea ec.ilibrului i
rsplata eroului
6morul
Hralitatea stilului
Concluzie