Fractura de Col Femural

1
Cuprins
Capitolul I Noiuni generale despre Fractura de col femuralError! Bookmark
not defined.
1.1. Noiuni introductive .............................. Error! Bookmark not defined.
1.1.1. Anatomia Femurului ....................... Error! Bookmark not defined.
1.1.2. Fiziologia Femurului ...................... Error! Bookmark not defined.
1.2. Fractura de Col femural ........................ Error! Bookmark not defined.
1.2.1. Definiie .......................................... Error! Bookmark not defined.
1.2.2. Prevalen ....................................... Error! Bookmark not defined.
1.2.3. Epidemiologie ................................ Error! Bookmark not defined.
1.2.4. Etiologie ......................................... Error! Bookmark not defined.
1.2.5. Patogenie ........................................ Error! Bookmark not defined.
1.2.6. Diagnostic clinic ............................. Error! Bookmark not defined.
1.2.7. Diagnostic paraclinic ...................... Error! Bookmark not defined.
1.2.8. Diagnostic diferenial ..................... Error! Bookmark not defined.
1.2.9. Complicaii ..................................... Error! Bookmark not defined.
1.2.10. Profilaxie ...................................... Error! Bookmark not defined.
1.2.11. Tratament ...................................... Error! Bookmark not defined.

CAP. II INGRIJIRI GENERALE DE NURSING

Definitia nursingului....................
Definitea
nursei.....................
Rolul
nursei.
Functiile
nursei
Competentele
nursei...................
Codul de etica profesionala si de ontologie medicala
....................
2

Notiuni generale despre nevoile fundamentale ale fiintei umane

Rolul AMG in evaluarea si satisfacerea nevoilor
fundamentale..
Procesul de
ingrijire..
Rolul AMG in ingrijirea
copilului.
Rolul AMG in ingrijirea pacientului cu Fractur de Col
Femural..
Educatia pentru
sanatate....

CAP. III PREZENTARE CAZURI

CAZUL I
......................
CAZUL II
.....................
CAZUL III
........................

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................
.........

3

CAPITOLUL I -NOIUNI GENERALE DESPRE FRACTURA DE COL FEMURAL

Fractura de col femural este una dintre afectiunile specifice varstei a treia,importanta prin
consecintele ei atat imediate cit si pe termen lung. Ea apare mai frecvent la femei decat la
barbati, fiind in relatie directa cu osteoporoza, care fragilizeaza oasele, predispunandu-le la
fracturi.
Cauza cea mai frecventa a fracturii de col femural este deteriorarea calitatii osului in cadrul
procesului normal de imbatranire. Pentru a impiedica acest lucru, se recomanda in primul
rand , un mod de viata activ,cu practicarea a minim 30 minute de miscare usoara zilnic,o
alimentatie bogata in proteine, lactate, fructe si legume evitarea consumului excesiv de alcool
si tutun.
De asemenea ,orice adult peste 40 de ani trebuie sa fie constient ca orice fractura poate fi un
semn de avertizare pentru osteoporoza. Asadar, el trebuie sa isi faca testele necesare pentru a
vedea daca sufera de aceasta afectiune si de a urma un tratament corect.
Evolutia si prognosticul depind de afectiunile anterioare ale pacientului si abia apoi de tipul
fracturii,cu sau fara deplasare,fractura de col putand decompensa un diabet zaharat, o
insuficienta cardiaca sau o alta afectiune cronica.Fracturile fara deplasare au o evolutie mai
buna, desi nu sunt intotdeauna scutite de complicatii tardive;

FIG. 1.FEMURUL

4

FEMURUL
Este un os lung (cel mai lung os al corpului) si pereche care formeaza singur scheletul
coapsei. Pe schelet este oblic indreptat de sus in jos si lateromedial.
Cand calcaiele sunt alipite, cele doua femure se ating prin epifizele lor inferioare. Aceasta
oblicitate este mai accentuata la femei, deoarece pelvisul este mai larg decat la barbate.
Femurul prezinta corpul si doua epifize.
ORIENTARE - se aseaza in sus extremitatea cotita, medial suprafata sferica si articulara a
acestei extremitati posterior marginea cea mai aspra a osului.
CORPUL - prezinta o usoara curbura cu concavitate posterioara. Corpul este prismatic
triunghiular si vom avea de descris trei fete si trei margini.
FATA ANTERIOARA - concava si neteda, este acoperita de muschiul vast intermediar, fata
laterala da insertie muschiului vast intermediar, fata mediala nu are nici o particularitate.
MARGINEA POSTERIOARA - este rugoasa, groasa, proeminenta si se numeste linia aspra.
Ea strabate de sus in jos corpul femurului si ne-a servit la orientarea lui. Linia aspra prezinta o
buza laterala si o buza mediala. Cele doua buze si interstitial dintre ele dau insertii unei serii
de muschi: vartual lateral, vartual medial, adductorul mare, adductorul lung, adductorul scurt
si bicepsul femural.
In portiunea superioara linia aspra se trifurca dand:
1.O ramura laterala, numita tuberoritatea gluteala pentru muschiul gluteu mare, r amura se
termina la nivelul epifizei superioare a osului langa trohanterul mare transformandu- se la
acest nivel uneori intr-un adevarat tubercul numit trohanterul al treilea.
2.Ramura mediala, ce se continua cu linia intertrohanterica de pe epifiza superioara; pe ea se
insira muschiul vast medial.
3.Ramura mijlocie pe care se insera muschiul pectineu. In portiune inferioara linia se bifurca
delimitand o suprafata triunghiulara numita fata poplitee.
EPIFIZA SUPERIOARA prezinta capul, colul si doua tuberoritati numite marele si micul
trohanter.\
Epifiza superioara este legata de corp printr-un col chirurgical
COLUL FEMURAL-intra in constitutia anatomica a epifizei proximale sau a extremitatii
superioare a osului femur, purtand inca numele de gat femural.
COLUL (COLLUM FEMORIS). este o coloana osoasa puternica, turtita anteroposterior,
care uneste capul femurului cu restul osului.
5

Directia osului e oblica de sus in jos dinauntru si afara formeaza cu corpul osului un unghi de
117o 130o .
Din punct de vedere descriptiv colul femurului prezinta:
a. fata anterioara care este limitata in afara de linia intertrohanteriana pe care se insera capsula
anterioara
b. fata posterioara concava transversal convexa de sus in jos, limita ei externa fiind formata de
linia intertrohanteriana posterioara. Pe linia intertrohanteriana posterioara nu se insera capsula
articulara, insertia facandu-se inauntrul acestei linii, nu toata fata posterioara a colului este in
raport cu capsula articulara.
c. marginea interioara mai lunga si oblic indreptata spre trohanterul mic. Extremitatea interna
este ingusta, cilindrica si se uneste cu capul. Extremitatea externa se confunda cu corpul
osului si cu trohanterii.
Axul colului cu axul transversal al extremitatii inferioare ce trece prin cei doi condili
determina unghiul de declinatie, de 12o in mediu. Aceasta impreuna cu unghiul de inclinatie
au mare rol in determinarea atitudini membrului inferior.
Marirea unghiului de inclinatie duce membru in abductie, deformatie ce se numeste coxa
valga.
Micsorarea lui va da adductia, ce se numeste coxa vara.
Marirea unghiului de declinatie imprima membrului o rotatiune interna, iar micsorarea sau
reducerea lui la 0o il duce la rotatia externa.
STRUCTURA INTERIOARA A COLULUI FEMURAL
Extremitatea superioara este formata din tesut spongios. Trabeculele osoase constitutive,
plecate de pe cilindrul epifizor, cu origine interna si externa, prin incrucisarea lor dau nastere
la un sistem de bolti cu o mare importanta arhitectonica.
Trabeculele interne plecand de pe partea interna a cilindrului diafizar, sunt depuse in doua
grupe:
1.grupul inferior ce formeaza fascicolul, trohanterian mergand in afara, descrie niste arcade cu
concavitatea in jos si in afara in drumul lui spre marele trahanter unde ajunge
2.grupul superior ce se indreapta inauntru catre cap, fiind numit de catre Delbet si Basset
evantaiul de sustinere
Trabeculele externe pleaca de pe partea externa a cilindruli diafizar, sub marele trohanter, de
unde mergand spre cap, descrie o curba cu concavitatea in jos si inauntru. Aceste trabecule au
fost numite de Gallois si Bosquette fascicol arciform.
6

Din incrucisarea trabeculelor externe cu grupul inferior al trabeculelor interne rezulta un
sistem de bolte numit sistem ogival de catre Delbet si Basset.
Extremitatea superioara a femurului este invelita de un tesut compact care prezinta la partea
inferioara a colului o ingrosare considerabila ce apare ca o continuare a peretelui intern al
diafizei. Aceasta ingrosare poarta numele de arcul lui Adams.
Aceasta lama de la nivelul peretelui inferior al colului pleaca perpendicular in sus si se pierde
in plin tesut al fetei posterioare a colului.
Portiunea de la nivelul subtrohanterian a acestei lame poarta numele de eperonul lui Merccel.
Ca puncte de osificare, femurul are unul pentru corp si patru complimentare pentru
extremitatii dintre care trei pentru extremitatea superioara.
De la varsta de 50 de ani, in extremitatea superioara a femurului, se incepe un fenomen de
resorbtie care distruge trabeculi si are ca rezultat formarea de cavitati in interiorul lor. Acest
fenomen de resortie joaca un rol important in producerea fracturilor si explica frecventa lor la
o varsta mai inaintata.
In primul rand aceasta rarefractie intereseaza sistemul ogival si tesutul spongios al
trohanterului.Cercetarile anatomice ale lui Tuvar (1949) Trueta si Harrison (1953), Judet R,
Judet J, Dunoyer si Lagrance (1954) au precizat modalitatile de vascularizare a gatului si a
capului femural.

Vascularizarea capului femural este asigurata prin artera ligamentului rotund si prin pediculii
care nasc din arterele circumflexe.
ARTERA LIGAMENTULUI ROTUND -Artera ligamentului rotund, ramura din artera
acetabulara, patrunde in ligamentul rotund si la nivelul capului femoral se divide in 3-4
arteriole care se anastomoreaza cu celelalte sisteme vasculare.
Aceasta artera iriga numai 1/4 sau 1/5 din capul femoral si aportul sanguin pare sa creasca cu
varsta intru-cat artera nu exista la copii decat in 33% din cazuri, dar la adult este prezenta in
70% din cazuri.
ARTERELE CAPSULARE- Sunt numeroase si se grupeaza in patru pediculii:Pediculul
superior este cel mai important si el ia nastere din artera circumflexa posterioara. Acest
pedicul alcatuit din 3-4 vase, merge pe fata posterioara a colului intr-un repliu sinovial si
patrunde in capul femural la marginea cartilajului articular. Acest pedicul superior asigura 4/5
din irigarea capului femoral. In traiectul intraosos, acest pedicul se ramifica intr-un manuchi
de arteriole care se anastomoreaza cu acelea ale ligamentului rotund si cu vasele pedicului
inferior si intern. Pediculii inferiori sunt reprezentati de pediculul inferoextern care iriga colul
si pintenul Merval si pediculul inferointern care patrunde in capul femoral anastomozandu-se
7

cu ramurile pedicului superior. Arterele fetelor sunt mai putin importante si ele se distribuie la
carticala anterioara si cea posterioara a gatului femoral.
Dintre toate aceste surse vasculare, arterele pedicului superior sunt cele mai importante si
totodata cele mai frecvent lezate in cursul fracturilor gatului femoral.
Necroza capului femoral este consecinta directa a lezarii acestui pedicul si ea se intalneste
intr-o proportie ce poate sa mearga pana la 40% din cazuri.
DEFINITIA -fracturilor de col femural

Fracturile de col femural reprezinta lipsa de continuitate osoasa incompleta sau completa (cu
sau fara deplasare) la nivelul colului femural.
Fracturile colului femural ocupa un loc aparte in traumatologia osteoarticulara datorita
frecventei lor crescute, a dificultatilor terapeutice si a complicatiilor de ordin general si local
care pot sa apara in timpul evolutiei.
FIG.2.FRACTURA DE COL

8

FEMURAL.
EPIDEMIOLOGIE
FRECVENTA: fracturile colului femural se intalnesc frecvent in practica; dupa unele
statistici frecventa lor este de 10% din totalul fracturilor (Radulescu), 6% (Bruns) si 5,2%
(Kaplan).
SEX : aceste fracturi se intalnesc mai frecvent la femeile in varsta, care sunt mai putin active
si mai expuse la osteoporoza.
VARSTA: toate statisticile mentioneaza faptul ca frecventa fracturilor colului femural creste
cu varsta, 75% din fracturi survin dupa 60 de ani.
ETIOPATOGENIE
Pentru intelegera mecanismului de producere a fracturilor colului femural sunt necesare
revederea unor notiuni de anatomie privind structura extremitatii superioare a femurului.
Aceasta extremitate sub aspectul tensiunilor care se exercita asupra ei se aseamana cu bratul
unei macarale. Cercetarile lui Kulman au aratat ca intre structura trabeculara a extremitatii
superioare a femurului si fortele dezvoltate in bratul unei macarale sunt izbitoare.
Intr-adevar la nivelul extremitatii superioare femurale gasim substanta osoasa dispusa in doua
sisteme trabeculare importante.
Un sistem trabecular care se rasfira ca un evantai la nivelul capului porneste pe fata
superioara, a acestuia indreptandu-se in jos si extern catre corticala inferioara a colului
femural, constituind evantaiul de sustinere Delbet.
Acest evantai, la partea sa inferioara se condenseaza intr-o zona osoasa densa constituind
pintenul Adams, iar partea posterioara este constituita din lamele dure si compacte care
formeaza pintenul Mercel.
Un al doilea sistem trabecular, dezvoltat pe directia fortelor de tensiune care tind sa flecteze
colul femural porneste din partea inferioara a capului femural si se indeparteaza in sus si
extern catre corticala superioara a colului femural.
Acest sistem trabecular se intersecteaza cu traveele sistemului de sustinere incat confera
capsulei o rezistenta osoasa deosebita, capul fiind de fapt partea cea mai rezistenta a
extremitatii superioare a femurului.
Rezistenta sa este cea mai mare in centru, unde se incruciseaza cele doua sisteme trabeculare
osoase, materialul de sinteza va gasi la acest nivel un punct solid de sprijin, mai cu seama ca
odata cu inaintarea in varsta rezistenta capului femural devine cu putin inferioara aceleia a
subiectilor tineri, dupa cercetarile lui Nystrom.
In regiunea trohanteriana doua fascicule trabeculare, pornind de la corticala diafizara interna
si externa, se inruciseaza formand o ogiva.
9

Intre sistemul trabecular de sustinere de la nivelul capului femural si cel ogival de la nivelul
masivului trohanterian, in portiunea mijlocie a colului femural exista o zona zona ward in
care densitatea tesutului osos este mai mica. Rezistenta diminuata a colului femural in aceasta
zona face ca pana la varsta de 45 de ani frecventa fracturilor mediocervicale sa fie mai mare
decat a celor pertrohanteriene.
Aceasta structura trabeculara densa si intretaiata se modifica cu varsta.
Dupa 60 de ani asistam la o resorbtie a traseelor osoase, incat la batrani apare o zona de
rezistenta mecanica scazuta, in special la nivelul stalpului extern al sistemului ogival, ceea ce
face ca fracturile baricervicale si cele pertrohanteriene sa fie mai frecvente dupa aceasta
varsta.
Cercetarile experimentale efectuate de Hirsh Franckel si in special ale lui Backman au aratat
complexitatea mecanismului de producere a acestor fracturi. Backman arata ca fractura
colului femural nu poate sa aiba loc decat daca in cadere se produce un valgus combinat cu o
miscare de rasucire a colului femural fata de capul blocat in cotil, prin compresiunea
traumatismului si contractura musculara.
Confirmand ideile lui Linton Backman arata ca in orice fractura a colului femural exista un
mecanism initial de valgus (rezultat al rotatiei externe asociate cu torsiunea) care duce la
fractura in coxa valga, cu inpactarea posterosuperioara a fragmentelor (fractura prin abductie
angrenata).
Daca rotatia externa predomina si colul cedeaza la partea posterioara se produce fractura in
coxa vara (adductie) cu tasare sau cominutie posterioara.
Daca tosiunea predomina si peretele posterior al colului femural rezista, se produce fractura
spiroida cu cioc proximal.
Fracturile colului femural se pot produce si prin cadere de la inaltime,cadere de la acelasi
nivel sau prin accidente.
ANATOMIA PATOLOGICA
Traiectul de fractura, in portiunea superioara, este situat juxtacefalic. El poate sa inceapa
exact la periferia cartilajului articular si in aceasta situatie are toate conditiile sa lezeze
pediculul vascular superior sau se situeaza putin mai extern, traiectul de fractura se indreapta
spre marginea inferioara a colului, ramanand strict sub capul femural (fractura subcapitala)
sau se abate ceva mai spre afara (fractura mediocervicala).
Acest traiect de fractura nu este neted ci prezinta numerosi dinti corticali, iar la partea
posterioara este modificat prin tasare si prin cominutia corticalei.
O buna radiologie de profil a colului femural poate sa evidentieze prezenta unuia sau a mai
multor fragmente corticale infundate la nivelul fracturii. Prezenta acestei cominutii
posterioare la nivelul traiectului de fractura face ca, in momentul reducerii fracturii sa apara
10

un spatiu gol cervico cegalic posterior. Existenta acestui spatiu gol la partea posterioara a
capului femural face ca osteosinteza, atunci cand intinderea acestui spatiu este mai mare de
1/3 din grosimea colului femural, sa fie instabila si sa duca la redeplasarea fragmentelor.
Aceasta notiune capitala trebuie luata in considerare cand se decide alegerea montajului in
timpul asteosintezei fracturii.
In afara acestui tip de fractura cu tasare posterioara exista al doilea tip cu aspect spiroid pe
care Soeur l-a etichetat drept fractura cu cioc proximal.
Traiectul de fractura delimiteaza un fragment din corticala inferioara a colului ca un cioc osos
in contimutate cu capul femural.
Acest tip de fractura este de asemenea instabil, dar mai cu seama prezinta dificultati la
reducere prin manevre externe.
Deplasarea fragmentelor este intalnita numai in fracturile prin adductie cum le denumeste
Bohler, in vreme ce, in fracturile prin abductie deplasarea lipseste, fracturile fiind angrenate.
De alminteri aceasta notiune de angrenat este relativa caci asa cum a aratat Per Linton
forma fracturii in valgus sau varus este determinata de acelasi mecanism de producere si
fractura in valgus arata doar ca nu s-a depasit primul stadiu. Pentru Garden, aspectul fracturii
prin abductie este datorat gradului minim de rotatie externa a fragmentului distal care creaza
iluzia unei impactizari. In fractura prin adductie fragmentele osoase se deplaseaza unul fata de
celelalt: fragmentul distal se roteaza extern, anrenand fragmentul cefalic in rotatie interna,
flexiune si usoara abductie, cand persista mansonul sinovial.Cand mansonul sinovial care
imbraca colul femural este complet rupt, fragmentele prezinta o deplasare mai importanta dat
fiind ca ele sunt total independente si libere unul de celelalt.

In aceste cazuri fractura instabila, capul nu raspunde la manevrele externe de reducere si chiar
cand a fost aproximativ redusa, capul femural se redeplaseaza in cursul osteosintezei.
Clasificare
Dupa situatia traiectului de fractura, Delbet imparte fracturile colului femural in fracturi :
-subcapitale
-transcervicale
-vicotrohanteriene
-baricervicale
Dupa mecanismul de producere al fracturii, Bohler individualiza fracturile prin abductie si
fracturile prin adductie. Fragmentele sunt dislocate, iar greutatea corpului (G) si contractia
musculara (F) accentueaza deplasarea.
11

Fracturile prin abductie fiind angrenate tratamentul si prognosticul lor este favoralbil.
Fracturile prin addcutie dimpotriva, fiind fracturi cu deplasarea fragmentelor, pun probleme
dificile de tratament, iar evolutia lor este inconstanta.
Pauxuls, privind fracturile colului femural dintr-un punct de vedere mecanic, le-a impartit in
trei tipuri dupa gradul de oblicitate al traiectului de fractura.
- In tipul I traiectul de fractura face cu orizontala un unghi mai mic de 30o.
- In tipul II, unghiul format de traiectul de fractura cu orizontala variaza intre 30o si 50o.
- In tipul al III-lea unghiul este mai mare de 70o.
Pauwels a aratat ca atunci cand traiectul se apropie de orizontala fortele de presiune
interfragmentara favorabila consolidarii. Cu cat traiectul tinde spre verticalitate fortele de
presiune in focar se diminua si lasa locul fortelor de forfecare, cu efect nefavorabil
consolidarii.
Fracturile cervicale se impart in doua grupe dupa cum traiectul de fractura delimiteaza un
lung varf osos la nivelul corticalei inferioare a colului femural,iar aceasta clasificare este
facuta de Garden. El distinge fracturi cu cioc distal si fracturi cu cioc proximal care sunt mult
mai dificile de redus si a caror prognostic este mult mai intunecat.
Fig.4.- Clasificare Pauwels.

O alta clasificare o face Garden si anume clasifica fracturile colului femural in patru grupe: -
grupa I : fractura incompleta acest tip de fractura corespunde fracturi abductie.
- grupa II : fractura completa fara deplasare in acest tip corticala inferioara a colului
femural este rupta, dar nu exista deplasarea fragmentului cefalic.
12

- grupa III : fractura completa cu deplasare partiala in aceasta grupa fragmentele raman
solitarizate prin sinoviala posterioara si prin repliul pectineofoveal, care se intinde la partea
posteroinferioara a colului femural de la marginea cartilaginoasa a capului pana la unghiul
superior al micului trohanter. Rotatia fragmentului extern determina o basculare a capului in
abductie si rotatie interna. Acest lucru este evident pe radiografie caci directia travulelor la
nivelul capului femural nu mai este ascendenta, dupa axa de sprijin; ele devin orizontale, in
vreme ce travulele cervicale apar verticale.

- grupa IV : fractura completa cu deplasare totala - la acest tip sinoviala si repliul
pectineofoveal sunt total rupte, incat cele doua fragmente osoase devin independente. Acest
aspect este evidentiat pe cliseul radiologic unde travulele capului apar normal orientate si
paralele cu travulele cervicale.
Aceasta clasificare a lui Garden este originala si prezinta un interes terapeutic. In fractura de
tipul al III-lea, reducerea prin manevre externe este posibila datorita peristentei sinovialei. In
fractura recenta de acest tip, reducerea se obtine prin simpla rotatie interna a membrului, fara
nici o tractiune sau abductie.
Tractiunea poate sa fie chiar periculoasa intrucat expune la desirarea sinovialei si la
bascularea capului in valgus.
Fractura de tipul al IV-lea, neavand nici o conexiune sinoviala face ca reducerea prin manevre
externe sa fie imposibila sau instabila. Este necesar ca, la acest tip de fractura sa se intareasca
peretele posterior al colului femural printr-o grefa osoasa pentru a putea obtine consolidarea.
FIG.Clasificarea Garden.

13

SIMPTOMATOLOGIE CLINICA
Fracturile gatului femural se manifesta printr-o simptomatologie comuna, usor diferentiata
dupa cum este vorba de o fractura angrenata sau o fractura dezangrenata sau de o fractura
sugcapitala transcervicala sau baricervicala.

DUREREA - Spontana sau provocata prin apasare in regiunea inghinala sau trohanteriana,
este prezenta in toate cazurile.
IMPOTENTA FUNCTIONALA - Poate sa fie totala cand bolnavul nu poate ridica calcaiul
de pe planul patului sau , relativa cand bolnavul incercand sa faca flexia coapsei si a gambei ,
calcaiul se taraste pe planul patului . Cand fractura este angrenata miscarile active sunt
posibile dar nu trebuie insistat pentru ca pot sa duca la dezangrenarea fragmentelor.
ATITUDINE VICIOASA - Atitudinea vicioasa a membrului de partea fracturii este in
functie de tipul de fractura . In fractura subcapitala si mediocervicala neagrenata , membrul
este in adductie fata de planu median al corpului si in rotatie externa cu marginea laterala a
piciorului pe planul patului . Rotatia externa poate sa fie corectata , dar se reproduce imediat .
Fracturile angrenate prezinta o portie fixa nemodificata .
SCURTAREA MEMBRULUI - Este evidenta cand fractura este dezangrenata. Marele
trohanter se palpeaza deasupra liniei orizontale bitrohenteriene , care in mod normal uneste
varful marelui trohanter cu marginea superioara a pubisului .

De asemenea, triunghiul Bryant este mai mic decat cel de partea sanatoasa. Linia
Schamacer, care normal, pleca de la varful marelui trohanter prin spina iliaca anterosuperioara
intalneste linia mediana a corpului la nivelul ombilicului, in cazul fracturii trece sub ombilic,
cu atat mai jos cu cat ascensiunea trohanterului este mai mare.
DEFORMAREA TRIUNGHIULUI SCARPA - Datorita unei tumefactii dure, semnul
Laugur este data de prezenta fragmentului extern al colului femural care este orientat inainte
din cauza rotatiei externe a membrului.
La soldul fracturat se constata o hipotonie a musculaturii fesiere si o relaxare a faasciei lata
semnul Aliss de altfel greu de apreciat.
In fracturile incomplete sau angrenate simptomatologia este mai frusta.
Membrul se gaseste intr-o atitudine indiferenta nici in adductie sau abductie, iar rotatia
externa nu este completa. De asemenea, impotenta functionala este relativa intrucat bolnavul
poate sa corijeze in oarecare masura rotatia externa, insa nu poate sa ridice membrul de la
nivelul patului in pozitia de extensie. Palparea pune in evidenta durerea la baza triunghiului
Scarpa.
14

In fractura bazicervicala rotatia externa si adductia sunt mult mai accentuate. Regiunea
trohanteriana este latita datorita patrunderii bazei gatuluii femural in masivul spongios
trohanterian, iar palparea declaseaza o durere vie situata lateral, nu la baza triunghiului
Scarpa, la cativa centimetri in afara arterei femurale. Scurtarea membrului este fixate,
deoarece fragmentele sunt angrenate.
Examinari paraclinice preoperatorii :
1. EKG
2. Analize uzuale:
- timpi de sangerare si coagulare
-gicemie
-hemograma
DIAGNOSTICUL POZITIV
Este necesar si trebuie sa se faca atat in incidenta anteroposterioara cat si din profil. El
primeste confirmarea diagnosticului clinic, furnizeaza amanunte asupra traiectului de fractura
si permite sa se aprecieze, pe imaginea de profil a colului femural cominutia posterioara.
Tot radiografia este aceea care ingaduie stabilirea tipului de fractura dupa clasificarea Garden,
furnizand astfel indicatii pretioase pentru aplicarea tratamentului.
Diagnosticul pozitiv este relativ usor de facut cand semnele clinice sunt prezente: impotenta
functionala, adductia si rotatia externa a membrului, scurtare
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Cu contuzia soldului se face pe baza caracterului durerii si al impotentei functionale care se
risipeste repede, iar trohanterul nu este ascemionat.
LUXATIA SOLDULUI - mai ales cea posterioara, se poate confunda cu fractura deoarece
membrul este tot in atitudine de adductie, dar nu in rotatie externa, iar capul femural se
palpeaza posterior. In luxatia anterioara membrul este in rotatie externa, ca in fractura, dar in
abductie.
FRACTURA COTULUI - Cu luxatia centrala a capului femural se diferentiaza prin durerea
vie produsa prin tactul rectal cand se apasa partea interna a cotului fracturat.
Examenul radiologic, in toate aceste cazuri inlatura orice confuzie clinica.
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
Fracturile colului femural au o evolutie inegala si creeaza multe deceptii, chiar daca sunt
corecte tratate. Caracteristicile vascularizatiei fatului si ale capului femural si raportul acestuia
15

cu traiectul de fractura conditioneaza in masura covarsitoare evolutia focarului de fractura si
vitalitatea capului femural.
Pe langa aspectele legate de vascularizarea capului femural, evolutia fracturilor colului
femural este in functie si de tipul de fractura.
Fracturile cervicale angrenate (prin abductie) au o evolutie favorabila. Ele se consolideaza in
8 saptamani, dar uneori se pot dezangrena, devenind fracturi prin adductie.
Fracturile cervicale prin adductie (neangrenate) nu consolideaza daca nu sunt tratate
chirurgical (deseori nici dupa acest tratament).
Fracturile cervicotrohenteriene consolideaza intotdeauna, dar cu pretul unei coxe vara, a unei
scurtari si a rotatiei externe.
COMPLICATII
COMPLICATII IMEDIATE - Afectand deseori persoanele in varsta, in tratamentul
ortopedic care se facea acestora , mortatalitatea imediata ajungea pana la 25-30%. Astazi, in
urma administrarii antibioticelor si a perfectionarii metodelor de tratament care permit o
mobilizare mai rapida a bolnavilor, accidentele de decubit (escarele, infectia urinara,
bronhopneumonia) s-au redus foarte mult si mortalitatea a scazut pana la 7-8%.
Complicatii tromboembolice- Se previn prin tratament anticoagulant, care la batrani trebuie
sa fie supravegheat de foarte aproape.
COMPLICATII TARDIVE - Cele mai importante sunt pseudartroza, necroza ischemica a
capului femural si artroza posttraumatica.
Pseudartroza - Se intalneste frecvent in evolutia fracturilor de col cu deplasare. Ea este
constanta in urma tratamentului ortopedic.Se intalneste si dupa tratamentul chirugical al
fracturilor, chiar corect executat intr-o proportie variind intre 11-30% din cazuri.

Cauzele sunt multiple: reducerea imperfecta a fracturii, osteosinteza neadecvata, resorbtia
colului, cominutia posterioara a colului, deplasari secundare, reluarea precoce a mersului,
infectia.
Necroza ischemica a capului femural - Consecutiva suprimarii vascularizatiei capului, este
conditionata de o serie de factori: gradul de deplasare a fragmentelor, precocitatea reducerii
deplasarilor, precum si greselile de tehnica.
Dupa cum arata Linton, necroza se instaleaza in primii doi ani, dar frecventa ei creste cu
timpul ajungand pana la 40-50% din cazuri.
Revascularizarea capului se face foarte incet de la 1 la 3 ani, la inceput pe seama vaselor
ligamentuluui rotund si mai totdeauna este partiala.
16

Artroza posttraumatica - Apare tardiv si este relativ rara, in comparatie cu alte coxartroze
secund
Coxartroza posttraumatica
TRATAMENTUL
Pentru fracturile de col femural exista tratament - igienodietetic
- medicamentos
-ortopedic
-chirurgical
TRATAMENTUL IGIENODIETETIC : - Efortul fizic Instituirea antrenamentului fizic
se face sub stricta supraveghere medicala. Miscarile vor fi de intensitate mica si medie.
Profesia In majoritatea cazurilor se poate continua o activitate profesionala normala, fara a
supraestima totusi interventia
Efortul fizic -munca fizica intensa este contraindicata , iar la nevoie se recomanda schimbarea
locului de munca.
Regimul alimentar restrictiile alimentare sunt necesare mai ales la supraponderali ;O
alimentatie bogata in proteine , lactate , legume si fructe , evitarea consumului in exces a
alcoolului si a tutunului.
Recuperarea sechelelor precoce trebuie completata cu o serie de prescriptii pe care pacientul
le va urma acasa luni si ani de zile, uneori toata viata. Aceste prescriptii fac parte din ceea ce
s-a numit igiena soldului:
- scaderea in greutate, chiar sub greutatea ideala;
- evita mersul pe teren accidentat si scari;
- evita schiopatarea prin controlul mental al mersului;
- evita ortostatismul si mersul prelungit;
- de cel putin doua ori pe zi se va pastra un repaus la pat, cu membrele inferioare intinse;
- sprijin in baston pe distante mai lungi;
- mers zilnic pe bicicleta sau rulare la bicicleta fixa;
- de doua ori pe zi va efectua gimnastica prescrisa pentru mobilitate si tonifiere
muscuulara;
- corectarea scurtimii membrului inferior (daca depaseste doi centimetri);
17

- incaltaminte cu tocuri moi;

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS :
Tratamentul medicamentos are un rol important in tratare, vindeacare, calmare.
- analgezice: acidul acetilsalcilic in doze de la 1-3g/24h in functie de toleranta; sub forma
simpla sau tamponata; algocalmin 2 comprimate la 24h; diclofenac 2 comprimate la 24h,
uneori se administreaza Mialgin, Piafen.
- medicamentatie antiinflamatoare: Fenilbautazona si derivatele sale. Indicatia lor este
rezervata perioadelor de tuse inflamatorii sau dureroase.
TRATAMENTUL ORTOPEDIC :
Folosesc tractiunea continua cu ajutorul benzilor adezive sau transosoasa cu brose Kirscher
si reducerea urmata de imobilizare gipsata.
Reducerea, urmata de imobilizare gipsata, asa cum a fost preconizat de Royal Whitman
(1897) pare mai logica ,pentru ca punerea membrului in abductie fortata si in rotatie interna
reduce deplasarea fragmentelor.
Contentia se face intr-un aparat gipsat pelvipevios cu placa de contraadductie,timp de 12
saptamani.
Metoda nu a dus insa la rezultate sperate ,intrucat,asa cum reiese dintr-o statistica reprodusa
de Campbell siOrr,consolidarea fracturii la bolnavii peste 60 de ani nu se obtine decat in
proportie de 30% cazuri,cu o mortalitate de 28%.
Din cauza esecurilor frecvente ale tratamentului ortopedic ,deoarece fortele de forfecare
continua sa actioneze si dupa reducerea si imobilizarea fracturii majoritatea recurg la
tratament chirurgical.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL :
Recurge la reducerea fracturii prin manevre externe sau sau prin artrotomie si mentinerea
reducerii printr-un mijloc de osteosinteza ,suprimand actiunea fortelor de forfecare in focar.
Osteisinteza cu compresiune Cu ajutorul unui surub cu resort sau surub placa cu resort
care realizeaza o presiune axiala a fragmentelor osoase.
Grefele osoase Au fost folosite de mult timp in tratamentul fracturilor colului femural in
scopul prevenirii lipsei de consolidare.
Osteotomia In fracturile colului femural cauta sa inlocuiasca fortele de forfecare din focare
prin forte de presiune.
18

Proteza De substituire a capului femural este folosita in tratamentul fracturilor
mediocervicale la persoanele in varsta de peste 65 de ani.
-Brase filetate Knowles

19

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI IN FRACTURA
DE COL FEMURAL

Conditii de spitalizare
Pacientii sunt internati in saloane cu 4-6 paturi. Saloanele au faianta pe jumatate din perete,
gresie pe jos care trebuie spalata si dezinfectata de cate ori este necesar; paturile sunt rulante
si prevazute cu dispozitive de ridicare si coborare; stative pentru perfuzii.
Rolul asistentei medicale la diagnosticarea afectiunii

Recolteaza prin punctie venoasa analizele uzuale:
a) Hemoleucograma: Hemoglobina (12-18g%); Hematocrit (36-52%);
Tromocite (150.000-400.000/mm
3
); Fibrinogen (200-400 mg %); Leucocite (4.500-
11.000/mm
3
)
b) Coagulograma: Timp Quick si Timp Haxull (1-2mm)
c) Biochimia: Calciu (8,5-10,5 mg/dl); Colesterolul (120-220 mg/dl);
Creatinina (0,5- 1,2 mg/dl); Glicemia (70-120mg/dl); Acid uric (3,5- 7,2mg/dl)
d) Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): la barbati este
3-8mm/l/ora, iar la femei este 6-11 mm/l/ora
e) Urocultura
f) Sumar de urina
Punctia venoasa reprezinta inteparea unei vene cu ajutorul unui ac atasat la seringa.
Bolnavul este prgatit fizic si psihic anuntandu-l si explicandu-i necesitatea tehnicii. Bolnavul
este asezat fie pe un scaun cu membrul superior sprijinit in extensie sau culcat pe pat, in
decubit dorsal cu membrul superior sprijinit in extensie.
Se dezbraca bratul ales, se aseaza sub brat o perna si apoi musamaua solicitandu-I bolnavului
sa mentina bratul in pozitia necesara.
Asistenta medicala se spala pe maini cu apa curata si sapun dupa care se dezinfecteaza cu
alcool sanitar.
Se aplica garoul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului, cu indexul mainii
stangi, se palpeaza locul pentru punctie si se dezinfecteaza cu un tampon cu alcool. Se cere
bolnavului sa deschida si sa inchida pumnul de cateva ori ramanad cu el inchis. Se introduce
acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei, se impinge acul de-a lungul
venei la o adancime de 1-1.5 cm. Cu mana stanga se trage incet pistonul asprinand pana se
extrage cantitatea necesara de sange. Se deaface garoul si bolnavul deschide pumnul, apoi se
aplica un tampon de vata cu alcool peste locul unde este acul si se retage acul.
Sangele recoltat se scurge in eprubetele pregatite.Se spala pe maini cu apa curata si sapun.
Urocultura caracterizeaza prezenta bacteriilor in urina. Recoltarea urinei pentru urocultura se
poate executa direct din mijlocul jetului urinar, 10-20 ml urina, intr-o eprubeta sterile cu dop
de vata sau prin sondaj vezical; dupa ce se (introduce 10-2) arunca primele picaturi de urina ,
20

se introduce 10-20 ml de urina in eprubeta sterila prin sonda.
Participarea asistentei medicale la examenul radiologic

Rolul asistentei medicale: investigarea bolnavilor prin examenul radiologic al sistemului
osteoarticular nu necisita o pregatire prealabila deosebita. Pansamentele vor fi ridicate de pe
portiunile examinate, iar unguentele sau alte forme medicamentoase vor fi indepartate prin
spalare cu alcool caci prin substantele rasioopace pe care eventual le contine, ele pot produce
opcitate de imagine. Pentru executarea radiografulor, bolnavul va fi culcat pe masa de
radiografie. Medicul radiolog va stabili pozitia adecvata bolnavului pentru examinare, iar
asistenta va trebui sa ajute bolnavul pentru ocuparea si mentinerea acestei pozitii. Daca
miscarile il provoaca dureri, atunci inainte de examinare, bolnavul va primi un medicament
analgesic.

Supravegherea pacientului

In ingrijirea bolnavului asistenta medicala este obligate sa-l supravegheze pentru a culege
toate datele privind starea generala si evolutia bolii acestuia comunicand medicului tot ce a
observat la bolnav, in cursul zilei sau noptii.
Va sta cat mai mult la patul bolnavului si va urmari comportamentul bolnavului (faciesul
starea psihica, reactivitatea generala, somnul); functiile bolnavului, vitale si vegetative ale
organismului; aparitia unor manifestari patologice.
Datele culese de asistenta medicala din supravegherea bolnavului vor fi notate graphic in
foaia de observatie.
Observarea faciesului, a starii psihice, a somnului bolnavului si reactivitatii generale este
importanta pentru stabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei bolii.
In supravegherea functiilor vitale si vegetative ale organismului vom urmari:

Rolul asistentei medicale in administrarea medicamentelor indicate de medic

Asistenta medicala va administra medicatia bolnavului sub indrumarea medicului respectand
anumite reguli. Nu va inlocui niciodata medicamentul prescris cu un alt medicament cu efect
asemanator. Va verifica eticheta medicamentului inainte de administrare ca acesta san u fie
alterat, degradat sa nu aiba culoarea schimbata. Respectarea caii de administrare este
obigatorie, deoarece nerespectarea poate duce la accidente grave; a orarului de administrare si
a ritmului prescris de medic deoarece unele substante se descompun sau se elimina din organe
intr-un anumit timp.
21

Orarul de administrare a medicamentelor este in functie si de alimentatia bolnavului.
Asistenta medicala va respecta doza prescrisa, somnul fiziologic al bolnavului. Va evita
incompatibilitatea dintre medicamente.
De exemplu, cand administreaza oxacilina si gentamicina in acelasi timp se va administra prin
injectii separate deoarece cele doua combinate precipita.
Daca intervin greseli in administrarea medicamentelor va anunta imediat medicul.Va avea
grija sa administreze imediat medicamentele deschise deoarece se altreaza repede si va
preveni infectiile intraspitalicesti prin respectarea masurilor de asepsie si igiena pentru fiecare
cale de administrare.
Pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii

Pregatirea preoperatorie

1. Pregatirea psihologica se incepe din momentul in care se decide operatia. Deoarece
multi dintre pacienti au teama de spitalizare, de diagnostic, de perioada de inconstienta
din timpul anesteziei si dupa anestezie, durere, despartire de familie, de moarte,
asistenta medicala are rolul sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile, grijile si
teama, ii da incredere in echipa operatorie, ii asigura de o prezenta care-l va sustine, ii
explica ce se va intampla cu el in sala de operatie, in timpul transportuluii in sala de
preanestezie si unde va fi dupa operatie si cat va dura.
2. Pregatirea generala
a) Bilantul clinic cuprinde:
- antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza boli ca: tuberculoza,
hipertensiunea arteriala, diabet, neoplasme, cardiopatii)
- starea generala:

- aparatul respirator

mnele functionale: frecventa,
amplitudinea, ritmul respiratiei ce se trece pe foaia de temperature de
catre asistenta medicala

- aparatul cardio-vascular
pare, puls, frecventa
amplitudinea.

22

cardiovascular
E.K.G (electrocardiograma) obligatoriu la persoanele
de peste 45 de ani.

b) Bilantul paraclinic cuprinde:
- examenele de rutina absolut obligatorii:
recolteaza 2 ml se sange intravenous pe nitrat de sodiu)
Glicemie, uree, creatina, fosfataza alcalina
- examene complete

se recolteaza prin punctie venoasa 2 ml de sange pe E.D.T.A.
recolteaza prin punctie venoasa fara staza venosa 1.6 ml sange
pe 0.4 ml de nitrat de sodium 8
la 1 ora 2-5 mm
la 2 ore 5-10 mm
la 24 ore 20-50 mm
punctie venoasa pe 0,5 ml oxalate de sodium 3,8 %
- timp Quick valori normale = 6-12 secunde
- timp Hovell valori normale= 60-120 secunde

Pregatirea locala
In ziua precedenta se recomanda pacientului repaus, regim alimentar usor digerabil care sa
contina multe lichide pentru a creste diureza, pentru diminuarea setei postoperatorii, pentru
hidratare si pentru ca prin diureza are actiune dexzintoxicanta a organismului.Se va efectua
clisma seara, iar la indicatia medicului se poate efectua si dimineata.
Se va efectua baia, dus sau baie pe regiuni la pat, verificandu-se regiunea inghinala, ombilcul,
unghiile sa fie taiate si sa nu aiba oja.
Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune cat mai larg posibil,
dupa care se badijoneaza regiunea rasa cu tinctura de iod pesste care se pune un pansament
antiseptic uscat.
In dimineata respectiva, in salon, se indeparteaza bijuteriile de pe pacient si toate lucrurile
inutile, se indeparteaza proteza dentara mobila, se imbraca bolnavul cu pijamaua curata si se
pregatesc documentele (foaia de observatie, analize, radiografii)care insotesc bolnavul la sala.
Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi instalat confortabil si
23

invelit.
In sala de preanestezie se verifica regiunea rasa, daca nu are ecoriatii si este rasa corect. Se
verica starea de curatenie si daca s-a indepartat proteza dentara mobila.
Se pregatesc zonele pentru perfuzii si se monteaza o sonda urinara in conditii de asepsie dupa
care se pune in regiunea perineului un camp steril.
In sala de operatie felurile de anestezie generala sau rahianestezie.
Dupa interventia chirurgicala care dureaza in jur de 100 min se aplica fese elastice.

Ingrijirile postoperatorii

Incep imediat dupa interventia chirugicala si dureaza pana la vindecarea completa a
bolnavului. Ingrijirile postoperatorii se acorda pentru restabilirea functiilor organismului,
asigurara cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor.
Asistenta medicala va supraveghea cu atentie operatul in salon, va ajuta sa fie transportat la
pat, se va ingriji sa fie plasat comod si acoperit.Va controla frecvent starea pansamentului. Va
administa medicatia prescrisa postoperator, medicatia calmanta numai in limita prescrisa de
medic.
Va masura si nota functiile vitale (temperatura, puls, respiratie, tensiune arteriala). Va
controla si nota diureza, cantitatea de secretii care se evacueaza prin tuburile de dren si
cantitatea acestora. Va supraveghea faciesul bolnavului si revenirea la culoarea normala a
facusului indica o evolutie buna.
La 24 de ore se panseaza in salon, se extrage tubul de drenaj aspirativ intraarticular si incep
contractile izometrice. La 48 de ore va extrage si tubul de drenaj aspirativ din tesuturile moi si
se inalta speteaza patului.
Lichidele ce se vor administra in prima zi sunt apa si ceai putin indulcit sau de preferabil
neindulcit, zeama de compot facut in casa si suc de lamie.A doua zi, supa strecurata care
excita peristaltismul intestinal, apoi treptat lapte, piureuri, budinca, rasol, carne fiarta.
Alimentatia se va face treptat pana se ajunge la necesarul zilnic. Nu se recomanda un regim
special.Bolnavul (supravegheat) operat cu anestezie generala trebuie supravegheat cu atentie
pana la aparitia reflexelor de deglutitie, faringian, cornea si tuse si pana la revenirea completa
a starii de constiinta.
1. Supravegherea faciesului urmarirea aparitiei palorii insotita de traspiratie rece si
racirea extremitatilor, aparitia cianozei.
2. Supravegherea comportamentului deoarece la trezire operatorul poate prezenta o
stare de agitatie putand sa-si smulga pansamentul, drenurile, perfuzia sau sa plece din
pat, in acest caza va fi imobilizat.
3. Supravegherea respiratiei trebuie sa fie ritmica si se amplitudine normala.
Accidente: caderea limbii in fundul gurii se previne prin mentinerea pipei Gueddel
incarcarea bronsica cu mucozitati ( se face aparitie buco-faringiana) infundarea cailor
respiratorii cu vomismente se previne prin pozitionarea capului intr-o parte, eventul
aspiratia gastrica.
4. Supravegherea pulsului care trebuie sa fie regulat si bine batut. Puls filiform este
24

semn de hemoragie.
5. Supravegherea tensiunii arteriale se face la fel ca si in cazul pulsului ritmic la 15
minute in primele doua ore, apoi la 30 de minute din ora in ora pana a doua zi.
6. Supravegherea pansamentului care trebuie sa ramana uscat, sa nu se imbibe cu
sange, va fi anuntat imediat medicul.
7. Supravegherea pozitiei bolnavului se face dupa trezirea completa.
8. Ingrijirea mucoasei bucale se vor umezi buzele cu comprese imbibate cu apa.
Mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite cu solutii diluate de bicarbonate de
sodium, acid boric. Se pot sterge buzele si mucoasa cu glicerina boraxata.
9. Prevenirea escarelor: schimbarea lenjeriei, a pozitiei pacientului si mascarea zonelor
predispose aparitiei escarelor, eventual frectii cu alcool.
10. Evacuarea vezicii urinare prin stimularea mictiunii daca nici o metoda nu a dat
rezultat, se practica sondaj vezical.
11. Asigurarea somnului prin administrarea de calmante si un sinoptic la indicatia
medicului. La bolnavul cu rahianestezie trebuie supravegheate:
a) transportul se efectueaza in pozitia orizontala
b) bolnavul va fi instalat in pat in pozitie orizontala cel putin primele doua zile fara
perna
c) supravegherea functiilor vitale si vegetative, pulsul poate fi usor bradicardic;
tensiunea arteriala poate fi usor scazuta datorita vasodilatatiei periferice prin
paralizia nervilor motori
d) supravegherea mictiunii deoarece mictiunea poate aparea spontan
e) revenirea sensibilitatii in membrele inferioare reapare treptat de la radacina spre
extremitati notandu-se ora reaparitiei sensibilitatii in haluce
f) depistarea incidentelor: aparitia cefaleei se combate prin aplicarea pungii cu
gheata pe cap sau a compreselor reci si prin administrarea antialgicelor; aparitia
greturilor redarii cefei trebuie anuntate medicului.

25

Ingrijirile si supravegherile acordate in primele doua zile

1. Supravegherea functiilor vitale si vegetative: temperature in prima zi poate sa aiba
febra de rezorbtie (37,8
o
- 38
o
) se masoara dimineata si seara, pulsul, tensiunea
arteriala, se urmareste diureza si se stabileste bilantul hidric.
2. Ingrijirile igenice si prevenirea escarelor toaleta, schimbarea lenjeriei de pat si corp,
a pozitiei, masaj si frectii in zonele predispose escarelor.
3. Exercitii respiratorii: sulfa intr-un tub, umfla un balon, tuseste pentru eliminarea
secretiilor.
4. Mobilizarea bolnavului se face inca din prima zi pentru a preveni aparitia escarelor si a
flebitei.
5. In caza de meteorism se introduce tubul de gaze
6. Alimentatia in prima zi va fi usoara: ceai neindulcit dupa evacuarea gazelor va primi
ceai indulcit, zeama de legume, zeama de compot, lapte. In a treia zi supravegherea
temperaturii se va face dimineata si seara, pulsul se va supraveghea tot dimineata si
seara. Se va supraveghea tranzitul intestinal, iar daca in primele patru zile nu apare
scaunul se va anunta medical. Tot din a treia zi se incep miscarile respiratorii si
gimnastica cu ambele member inferioare. In cazurile cu risc venos mare si predispozitie
spre flebotronbare se incepe tratamentul preventive cu anticoagulante. In a saptea zi
bolnavul poate fi ridicat in pozitie sezanda si ortostatica in carje si fara sprijin pe
membrul inferior operat si incepe mersul.
In a 21-a zi se scot firele se sutura la tegumente. In cazul aparitiei vreunui hematom
postoperator etapele se vor prelungi de la caz la caz.

Complicatiile protezelor totale
Acute - mortale
- infectii acute precoce primitive
Precoce - luxatia protezei

Cronice - infectii tardive
- infectii cronice
- osificarile
- proteza dureroasa
- decimentarile

26

Pansamentul reprezinta actul chirurghical prin care se protejeaza si se aseptizeaza o plaga
pentru a inlesni cicatrizarea
Efectuarea pansamentului postoperator trebuie sa respecte urmatoarele principii
fundamentale:
1. Sa se lucreze in conditiile de asepsie perfecta: instrumente si materiale sa fie sterile, iar
mainile celui care executa pansamentul si tegumentele din jurul plagii sa fie
dezinfectate. Pentru servirea materialelor sterile este nevoie de o pensa de servit. Dupa
utilizarea instrumentelor se pun intr-un vas cu cloramina. Pansamentul sa fie facut de
doua persoane, una care il face si una care il serveste.
2. Sa se asigure de absorbtia secretiilor
3. Sa se aseptizeze
4. Protejarea operatiei prin aplicarea compreselor sterile
5. Pansamentul sa nu provoace durere bolnavului se va executa cu rabdare, blandete,
indemanare, iar pansamentele lipite vor fi umezite cu apa oxigenata solutie dachim, ser
fiziologic, apa distilata, apa sterile.
6. Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grabi vindecarea
7. Schimbarea pansamentului se va face in functie de evolutie in cazul in care nu
prezinta secretii si nu exista tub de dren, pansamentul se schimba mai rar.

Efectuarea pansamentului
1. Asezarea pacientului intr-o pozitie adecvata, in decubit lateral
2. Indepartarea vechiului pansament
3. Spalarea pe maini, dezinfectia cu alcool eventul imbracarea cu manusi sterile.
4. Curatarea tegumentelor din jurul plagii operatorii cu alcool, alcool iodat
5. Tratarea plagii operatorii
6. Acoperirea plagii cu comprese sterile si vata sterila astfel incat aceasta sa depaseasca
cu 2-3 cm marginea plagii
7. Fixarea pansamentului cu benzi adezive si tragerea unei fese elastice pe intreg piciorul
8. Reorganizarea locului de munca: materialele se strang, se arunca cele de unica folosinta, se
decontamineaza, se curata, se dezinfecteaza, se pregatesc materialele pentru sterilizare.
9. Spalarea cu apa curenta si sapun

27

Schimbarea lenjeriei de pat

Schimbarea cearceafului pe pat. Pacientul se aseaza in decubit lateral pe partea sanatoasa cu
piciorul sanatos flexat si cel afectat intins, iar intre genunchi se aseaza o perna.
Cearceaful murdar se ruleaza, iar in urma lui se aseaza cearceaf curat; de asemenea rulat. Apoi
pacientul se aseaza in decubit dorsal, cu o perna sub piciorul afectat, dupa care sprijinindu-se
in piciorul sanatos se ridica, iar in acel moment este tras cearceaful murdar si este asezat cel
curat. Schimbarea fetei de perna si a plicului de plapuma se efectueaza ca de obicei.

Rolul asistentei medicale in educarea pacientului

Asistenta medicala ii va explica pacientului cum se evita eforturile, lucru
obigatoriu in fractura de col femural. Gimnastica abuziva si fortarea mersului nu ajuta, ci
sporeste uzura. De aceea asistenta medicala va realiza impreuna cu pacientul un program de
gimnastica.
Ii va explica bolnavului cu gimnastica pentru aparatul locomotor dezvolta miscarile
articulatiilor contractate sau anchilozante, atenueaza durerile spontane sau provocate de
miscare, isi recapata starea de excitabilitate normala, preculm si elasticitatea pierduta.
Asistenta va avea grija ca pacientul sa execute miscari si amplitudine mica in jurul axelor
fiziologice ale articulatiilor.
Miscarile trebuiesc respectate in cursul zilei si asociate cu termoterapie, masaj.
Masajul trebuie executat in camere potrivit incalzite pentru bolnavii dexbradati, luminoase si
bine incalzite.
Bolnavul trebuie sa fie dezbracat in regiunea interesata si respectiv regiunea inferioara avand
grija ca circulatia sangelului sa nu fie impiedicata in regiunile imbricate si sa nu implice
activitatea asistentei medicale.
Pielea bolnavului trebuie sa fie curate sa nu prezinte flictene, vezicule. Daca este foarte
poroasa pielea trebuie rasa. Asistenta medicala trebuie sa-si pregateasca si ea mainile pentru
masaj. Pentru a preveni microtraumatismele pielii bolnavului, masajul se va executa numai cu
maini curate, nebatatorite, fara inele si cu unghile taiate.
Mainile vor fi pudrate cu pulbere de talc care va ajuta alunecarea. Daca in timpul masajului
este necesar sa se actioneze cu o forta mai puternica asupra musculaturii se va utilize o
substanta lubrifianta ca lanolina, vaselina.
Dupa terminarea masajului substantele se indeparteaza cu apa si sapun.
Orarul masajului se va fixa in asa fel incat acesta sa fie cat mai indepartat de orele alimntatiei,
la 2-3 ore si cel putin cu o jumatate de ora inainte de proxima masa. Durata masajului este de
circa 10-20 de minute. Se va avea grija ca dupa terminarea masajului sa se asigure bonavului
o odihna de cel putin o jumatate de ora.
Sedintele se incep intotdeauna cu manipulari usoare si superficiale, executate putin mai rapid,
pentru a obisnui si anestezia tegumentelor prin provocarea unei senzatii placute de caldura.
28

Acest procedeu va face ca bolnavul sa castige incredere si sa se supuna masajului, relevand
complet musculatura.
Rolul asistentei medicale in electroterapie de multe ori este necesar ca bolnavii sa fie
linistiti inaintea aplicarii curentului, prin explicatii asupra caracterului inofensiv al
tratamentului, sa stea linistiti si sa semnaleze imediat orice senzatie neplacuta ca dureri,
arsuri, caldura prea mare.
O modalitate mai buna a articulatiei soldului poate fi obisnuita prin miscari usoare fara
incarcare cu greutatea corpului si in cazurile in care se preteaza se recomanda mersul pe
bicicleta.
Mersul pe bicicleta are un dublu rol pozitiv si anume: activeaza miscarile articulare si creste
forta muschilor care sunt in general slabiti prin inactivitate.

Realizarea unui protocol educativ

1. Alimentatia echilibrata deoarece unii factori nutritionali au effect asupra cartilajului
(acizii grasi nesaturati) de aceea se recomanda o alimentatie hiproglucidica pentru ca o
alimentatie hipreglucidica duce la o crestere a greutatii corporale constituind un factor
determinant si agravant al afectarii articulatiei.
2. Evitarea sedentarismului, inactivitatea ducand la scaderea fortei musculare
3. Evitarea efortului fizic excesiv care duce la aparitia tendintelor, a durerilor musculare.
4. Evitarea frigului, deoarece expunerea prelungita la frig poate exacerba focare de
infectie latenta.
5. Respectarea unor reguli inaintea efortului fizic
21 antrenament progresiv
22 incalzire inainte de efortul propriu-zis
23 oprire periodica a efortului pentru recuperare
6. Pozitionarea corecta in timpul unor activitati
- ridicarea unor greutati de jos cu ambele maini si cu genuchi intinsi, constituie un
factor agresiv pentru coloana vertebrala
7. Mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului se previn in acest fel
deviatiile coloanei vertebrale
8. Tratarea deviatiilor coloanei vertebrale si a altor deficiente
9. Tratarea infectiilor microbiene si virale
10. Evitarea mersului prelungit pe teren accidentat se evita astfel agravarea suferintelor
soldului.
11. Evitarea ortostatismul prelungit se protejeaza articulatiile, oasele si muschii scheletici
12. Purtarea de incaltaminte adecvata si comoda
13. Mentinerea capacitatii de effort prin mers pe jos, activitati fizice cu regularitate.
14. Evitarea traumatismelor
29

- montarea de bare pe peretii laterali si indepartarea obstacolelor pentru pacintii cu tulburari
de vedere, varstnici, cu tulburari de echilibru
- purtarea echipamentului de protectie adecvat
- prevenirea accidentelor rutiere, casnice
15. Evitarea factorilor care contribuie la aparitia osteoporozei, dieta bogata in calciu, fumat,
consum excesiv de cafea, exces de proteine.

30

CAZ NR. I
Interviu:
Bolnava O. V. In varsat de 70 ani din Bacau , se prezinta impreuna cu sotul ei la Spitalul
Judetean Bacau in serviciul de Urgenta cu urmatoarele manifestari de dependenta:
-durere violenta la nivelul soldului.
-pozitie vicioasa a membrului stang.
Din relatarile pacientei aflam ca accidentul nu s-a produs recent,ci in urma cu doua
saptamani,alunecand in curte pe iarba.
Ea sustine ca nu s-a prezentat la spital pana in momentul de fata; Imediat ce s-a produs
accidentul ea s-a ridicat sustinandu-se de un bat si s-a deplasat in casa, sunand-o pe fiica ei.
Pacienta timp de dpua saptamani a stat acasa, facandu-i-se masaj in zona afectata,crezand ca
totul va reveni la normal,in toata aceasta perioada; In tot acest timp boala se
agravase,devenind foarte dureroasa,violenta la nivelul soldului.
Vazand ca durerea persista s-a prezentat la serviciul de urgenta. Aici i-a administrat 2f
algocalmin IM si am chemat medicul ortoped de garda.
Sosind medicul ortoped de garda,a constatatat scurtarea membrului si impotenta functionala.
Pacienta este trimisa in serviciul de radiologie,insotita de doua asistente pentru efectuarea
unei radiografii.In urma acestei radiografii,medicul pune diagnosticul de FRACTURA DE
COL FEMURAL DREPT si hotaraste internarea pacientei pe sectia ortopedie-traumatologie
in vederea interventiei chirurgicale si aingrijirilor specifice.
Mai aflam de la pacienta ca este casatorita,are o fiica care locuieste in Brasov este
pensionara,nu fumeaza,nu bea,este de religie ortodoxa cu credinta in Dumnezeu.
Din antecedente mai aflam ca are un reumatism degenerativ de la varsta de 14 ani,facand
tratament pentru recuperare la Baile Felix de doua ori pe an si ca medicatie avand Aflutop 20
fiole/6 luni administrare IM.
A avut si doua interventii chirurgicale in 1976 a suferit o interventie de hernie de deisc, iar in
1991 a avut loc o alta interventie la Spitalul Judetean Bacau de fibron uterin.
Pacienta fiind cu fractura,aceasta nu se poate deplasa de aceea toate nevoiile vor fi satisfacute
la pat cu ajutorul nostru.
Familia va fi anuntata de toate problemele pe care le are pacienta si vor fi informati despre
starea ei de sanatate.

31

PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTEI CU FRACTURA DE COL FEMURAL DREPT

Diagnostic de nursing Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Diminuarea fortei
musculare datorita durerii
la nivelul soldului drept
manifestata prin
impotenta functionala.

-pacientul sa nu mai
prezinte durere
-pacienul sa se poate
deplasa singur
-pacientul sa-si poata
satisface singur nevoile
-Supraveghez
funciile vitale.
-Creez condiii de
microclimat.
-Asigur o poziie
ct mai
comod pacientei.
-mobilizez
frecvent pentru prevenirea
escarelor.
Inspectez sediul
i carcterul
durerii.
-la indicaia medicului
administrez :
-analgezice aspirin 1-3g
/24h,algocalmin 2tb/24 h.

Dup 30 minute
se diminueaza durerea.
32

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Psihoterapie.
Aplic punga cu ghea.
Stare de
imobilitate total impus
de leziune.
S-i asigur toate ngrijirile
necesare.
S previn imobilitatea pe
parcursul
celor 3 zile.
Ii explic
necesitatea imobilizrii
pentru a nu se
agrava boala.
Servesc pacienta
la pat cu cele necesare att
pentru alimentaie
ct i pentru eliminare.
Investighez capaciatatea
de mobilizare.
Urmresc punctele de
presiune.
Efectuez toaleta.
Atela provizorie. Pacienta
colaboreaz.
St n poziie
comod i se mobilizeaz.
33

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Previn
imobilitatea.

Frica, teama de intervenia
chirurgical.
S o linistesc cu privire la
intervenia chirurghical.
ncerc s o
linitesc satisfcndu-i
cererea de
informaii cu
privire la
ncurajez, ncerc
s o acomodez la mediul
de spital.
O aduc n contact
cu ali pacieni cu evoluie
favorabil.
Fenobarbital 2x1 tablet /
zi.
S o linitesc n privina
interveniei chirurghicale.
34

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate

Insomnie S creez
condiii optime
de odihn i
somn.
Aerisesc salonul i port
discuii cu pacienta.
M interescez de
programul ei de somn.
i explic
necesitatea
odihnei pentru oragnism.
O educ s evite mesele
copioase.

Diazepan 0,010 mg/ zi. Prezint perioade
de somn linitit.
Dificultate de a se
alimenta.
S fie
alimentat corespunztor.
O ajut s se alimenteze.
Investighez obiceiurile i
cunotinele
despre o
alimentaie corect.
Regim comun. Curba ponderal
se menine.
Aport caloric
calitativ corespunztor.
35

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
O servesc la pat.
O ajut s efectueze toaleta
cavitii bucale.
nltur alimentaia
ce predispune la
constipaie.
i asigur un aport
de minim
2 L lichide.
Pstrarea curbei
ponderale.

Dificultate de a-i menine
tegumentele
curate.
S-i asigur
igiena corporal.
Efectuez toaleta parial
pe regiuni.
i asigur lenjerie
de pat i corp
Este curat i ngrijit.
36

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
curate.
Igiena corect a regiunii
perianale

Constipaia Eliminri fiziologice Urmresc un aport de 2 L
de lichide.
Elimin alimentele care
favorizeaz constipaia.
Evitarea meselor copiase
seara.
Masajul
abdominal postprandial.
Respect
intimitatea n
timpul eliminrii.

Pugrative :
Dulcolax
1 tableta / zi.
A 2-a zi are scaun.
37

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Insuficienta cunoatere a
bolii.
S o informez despre
starea sa actual.
Informez pacienta despre
cauzele., factorii
favorizani
ai bolii.
i solicit ajutorul
n toate
interveniile pe
care le fac.
Evaluez
compliana la
diferite manevre.
Pacienta nelege
i pune mtrbri
n legtur cu
starea sa actual.
Risc de apariie a
complicaiilor.
S ngrijesc
corect plaga i
s observ orice
modificare a ei.
Efectuez toaleta zilnic a
plgii cu alcool sanitar n
jurul ei, pe urm
cu alcool iodat i aplic
pansament
Toaleta i pansamentul
plgii.
Plaga evolueaz normal.
38

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
cu Rivanol, respectnd
regulile de asepsie i
antisepsie.

Tulburri de somn:
insomnie.
S-i creez
condiii optime
de somn i
odihn.
Aerisesc salonul.
i explic
necesitatea
odihnei pentru organism.
i spun s evite consumul
de
cafea nainte de culcare.

Diazepan tb. 0,010 mg / zi
sau o fiol / zi.
Pacienta prezint perioade
de somn linitit.
Dificultate de a se mica
i de a-i menine o
postur corect.
S-i asigur o poziie ct
mai corect i ct
mai comod
Aez membrul
operat pe o pern
mai dur.
Starea de
disconfort se
amelioreaz.
39

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
O ajut s-i
schimbe poziia.
Efectuez toaleta partial
ori de
cte ori este
nevoie.
Iau msuri
necesare pentru
prevenirea
escarelor de
decubit.
Servesc pacienta
la pat.
Investigehz capaciatatea
de mobilizare.

40

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Riscul apariiei escarelor. Prevenirea escarelor i a
pneumoniei de decubit.
i fac masaj uor
i o pudrez cu
pudr de talc.
Protejez clciele,
cu colaci de vat.
i schimb poziia
n pat ct mai
des
din 30 n 30 de minute.
ntind cearceaful pentru a
nu avea
cute.
Respect msurile pentru
prevenirea infeciilor
nosocomiale.

Starea de
amoreal se amelioreaz.
41

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Senzaie de mncrime la
nivelul plgii i cunotine
insuficiente despre boal.
i ofer
informaii
despre
comportamentul
n perioda de
convalecent.
plgii.
i explic c
senzaia de mncrime pe
care o are este
un semn al vindecrii
plgii.
i dau informaii despre
regimul
de cruare i cel fizic.
O informez
despre pericolul recidivei
in cazul nerespectrii
regimului.
O urmresc
dac ntelege i respecta
cele
Evolutia plagii
este favorabila.
Pacienta a inteles cerintele
pentru o evolutie
favorabila.
42

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
spuse.

Anxietate,
teama, frica de scoaterea
firelor.
S-i nltur
starea de fric.
ncurajarea pacientei.
i explic c scoaterea
firelor
nu este
dureroas i
depinde de
evoluia plgii.
i explic c
poate fi
neplcut dar nu
dureroas.

Scoaterea firelor.

Suport bine scoaterea
firelor.
Risc de apariie a
complicaiilor.
S ngrijesc
corect plaga i
s observ orice
plgii cu alcool sanitar n
jurul ei, pe urm
Toaleta i pansamentul
plgii.
Plaga evolueaz normal.
43

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
modificare a ei. cu alcool iodat i aplic
pansament
cu Rivanol, respectnd
regulile de asepsie i
antisepsie.

44

FIA TEHNOLOGIC
NGRIJIREA PLGILOR
Plgile sau rnile sunt leziuni traumatice,caracterizate prin ntreruperea continuitaii tegumentelor
sau a mucoaselor;leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de profunzime.
Scop:pansamentul protejeaz plaga de factorii nocivi(mecanici,termici,climatici,infecioi),asigur o
bun absorie a secreiilor,un repaus perfect al regiunii lezate i favorizeaza cicatrizarea.

1. Pregtirea materialelor
necesare
-tav medical
-trus de instumente sterilizate
-casolet cu comprese i tampoane de vat i tifon sterile
-tvi renal
-muama i alez
-soluii antiseptice
-leucoplast
2. Pregtirea fizic i psihic
a pacientului
- se explic bolnavului necesitatea efecturii pansamentului
-se aseaz bolnavul n poziie ct mai comod,eznd sau n
decubit dorsal,n funcie de regiunea unde este situat plaga.
3.Efectuarea tehnicii - splarea pe mini cu ap i spun,dezinfectarea
minilor,mbrcarea mnuilor sterile.
-examinarea plgii i a tegumentelor din jur;dac plaga a fost
pansat se desface faa i se ridic pansamentul vechi cu mult
blndee,pentru a nu produce dureri prin dezlipire brutal;dac
nu se desprinde,se inmoaie cu ap oxigenat i apoi se ridic
pansamentul.
-se indeprteaz din plag eventualele secreii prin tamponare
cu comprese sterile uscate.
-se folosesc dou pense anatomice din trusa steril de
instrumente pentru ndeprtarea pansamentului vechi.
45

-cu o pensa porttampon se ia o compres steril i su ajutorul
celei de-a doua,se efectueaz un tampon care se mbib cu ap
oxigenat
-se toarn n plag ap oxigenat,avnd rol
dezinfectant,hemostatic i de ndeprtare a secreiilor i
impuritaior;se cur marginile plgii periferic,de cteva ori,la
fiecare tergere folosind un alt tampon.
-se terg marginile plgii cu un tampon uscat
-se dezinfecteaz tegumentele sntoase din jurul plgii cu
alcool iodat 1%,tinctur de iod sau alcool 70.
-se cur plaga prin tamponare
-se acoper plaga cu 2-3 comprese sterile care s depeasc
marginile plgii cu cel puin 1-2 cm,uscate sau imbibate cu
soluii antiseptice
-se fixeaza pansamentul cu leucoplast sau prin bandajare cu o
fa n funcie de regiune
-splarea pe mini cu ap i sapun i dezinfectare cu alcool.
4. ngrijirea bolnavului
dup tehnic
-bolnavul se aeaz n poziie ct mai comod
-regiunea lezat se pune n repaus pentru a reduce durerea i a
asigura vindecarea ct mai rapid.
5. Reorganizarea locului
de munc
-se cur,se spal i se dezinfecteaz instrumentarul folosit i se
pregtesc pentru sterilizare
-se aerisete salonul.

46

Evaluare final
Pacienta O.V. in varsta de 70 ani, s-a internat pe data de 12.05.2014 cu fractura de col femural
drept, sa intervenit chirurgical, cu proteza de os la nivelul soldului.
In decursul spitalizarii a primit ingrijirii cum ar fi:
-i s-au administrat calmante , cand aceasta a acuzat durere.
-a fost echilibrata hidroelectrolitic, cand era dezhidratata.
-i s-a facut tratament pentru circulatie pentru evitarea complicatiilor
-a fost ajutata sa faca miscari pasive a membrului operat
Evolutia postoperatorie favorabila permite externarea pacientei cu recomandarile:
-repaus la pat, dar sa faca miscare zilnic cu ajutorul cadrului.
-sa nu paseasca pe membrul operat, dar sa simta piciorul pe pamant.
-sa revina la control periodic in timpul recomandat de medic.

47

CAZ NR. II
Interviu:
Bolnava P. I. In varsat de 64 ani din Bacau , se prezinta impreuna cu vecina ei la Spitalul
Judetean Bacau in serviciul de urgenta cu urmatoarele manifestari de dependenta:
Durere violenta la nivelul soldului.
Pozitie vicioasa a membrului stang.
Din relatarile pacientei aflam ca accidentul nu s-a produs recent,ci in urma cu doua saptamani,
intr-un banal accident.
COL FEMURAL STANG si hotaraste internarea pacientei pe sectia ortopedie-traumatologie
in vederea interventiei chirurgicale si aingrijirilor specifice.
Mai aflam de la pacienta ca este casatorita,are doi copii care locuiesc in Iasi, este
Din antecedente mai aflam ca suferade de osteoporoza ,facand tratament .
A avut si doua interventii chirurgicale: a suferit o interventie de chist ovarian 1989, iar in
1991 a avut loc o alta interventie la nivelul stomacului .

48

PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTEI CU FRACTURA DE COL FEMURAL STANG

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Alterarea starii generale,
datorita membrului
fracturat manifestata prin
durere violenta.
Ameliorarea durerii. Ii asigur pacientei o
pozitie comoda in pat.
La indicatia medicului
administrez:
-2f algocalmin IM si o
punga de ghiata pe
segmentul afectat.
Durerea sa diminuat din
intensitate dar persista.
Preocuparea pacientei
privind conditiile de
spitalizare:
-anxietate
-neliniste
Asigurarea unui salon
potrivit afectiunii si a
informatiilor dorite.
Aerisesc salonul , prezint
sectia cu specificarea
locurilor de acces.
asez pacienta in salonul
indicat.
Pacienta sa linistit si
colaboreaza cu colegele
de salon.
Risc de complicatie
postoperator manifestat
prin modificarea
Verificarea constantelor. Pregatesc pacienta din
punct de vedere psihic si
Recoltez analizele
indicate de medic:
Rzultatul analizelor sunt
in limite normale:
49

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
constantelor biologice. fizic.
Pregatesc materialele
necesare .
Respect normele de
protectie si evit
suprainfectarea.
-Hb, Ht, TC, TS
-Uree sangvina
-Glicemie
-Examen urina
Hb:13,7g%
Ht:46%
TC:4min
TS:8min
-uree:0,28g%
-glicemia:9,8g%
-examen urina:absent
Alterarea functiilor vitale ,
din cauza fracturii de col
femural , manifestata prin
valori patologice.
Observ eventualele
monificari pentru a
interveni.
Pregatesc pacienta din
punc de vedere psihic si
fizic.
-Imi pregatesc materialele
necesare pentru efectuarea
masurarea functiilor
vitale.
masor functiile vitale:
-respiratie
-temperatura
-puls, TA
-Notez inFO valorilr
Pacienta prezinta valori
normale:
R:17r/min
T:35,5grade C
P:66b/min
TA:11,7mmHg
50

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
gasite.
Alimentare in deficit, din
cauza pregatiriilor
preoperatorii, manifestata
prin suprimarea
alimentatiei.
Educarea pacientei. Pregatesc pacienta fizic si
psihic, apunandu-i sa nu
manance ca in urmatoarea
zi va avea loc interventia
chirurgicala.

Cu rol delegat ii dau
indicatii pacientei pentru
ziua interventiei.
Pacienta respecta
indicatiile primite.
Disconfort, cauzat de
fractura prin durere.
Reducerea durerii. Linistesc pacienta cu
privire la durere.
Administrez cu rol delegat
!f algocalmin.
Disconfortul cauzat de
durere se mentine .
Alterarea nevoii de a fi
curat , din cauza
imobilizarii la pat,
manifestat prin tegumente
neingrijite.
Asigurarea igienei
corporale.
punc de vedere fizic si
psihic;
Imi pregatesc materialele
necesare;
Efectuez toaleta pe regiuni
pacienta este transportata
in sala de operatie, unde i
se face anestezie generala.
Dezinfectez zona dispusa
operatiei cu alcool iodat.
Pacienta este linistita si cu
incredere se supune
pregatirilor necesare.

51

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
cu apa si sapun;
Rad pilozitatiile;
Postoperator
Alterarea functiilor vitale,
din cauza interventiei
chirurgicale, manifestate
prin valori patologice.
Masurarea functiilor
vitale.
fizic.
vitale.
-respiratie
-temperatura
-puls, TA
gasite.
alterate:
R:28r/min
T:36grade C
P:77b/min
TA:12,8mmHg
Deshidratare, din cauza
nealimentarii de 2 zile,
manifestata prin
tegumente uscate(limba,
buze).
Combatm dezhidratarea. Tamponez buzele cu o
comp[resa umeda.
Hidratez pacienta cu
putina apa.
hidratez pacienta cu
solutie perfuzabila NaCl
10% 400ml 2flacoane.
Pacienta accepta
hidratarea.
52

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Alterarea confortului,
cauzat de interventia
chirurgicala, manifestata
prin durere.
Combatem durerea. Ii pun pacientei o punga
de gheata la fractura.
Cu rol delegat ii
administrez:
1f algocalminIM
1f piafen IM.
intensitate.
Risc de complicatie, din
cauza igienei deficitare ,
manifestata prin infectie la
nivelul plagi.
Ingrijirea plagii. Pregatesc pacienta din
punct de vedere psihic , ii
explic necesitatea tehnicii
, fizic, ii dau o pozitie de
decubit lateral drept
pentru a ingriji plaga mai
bine.
schimb pansamentul vechi
dezinfectez regiunea din
jurul plagii si plaga cu
alcoolul medicinal, alcool
iodat si betadina.
Refac bandajul plagii.
Plaga se afla in conditii de
perfecta asepsie.
Lipsa autonomiei in
satisfacerea nevoii de a
elimina , datorita
imobilizarii la pat ,
manifestata prin retentie
Pacienta sa-si satisfaca
nevoia de a elimina.
Aduc bazinetul si-l asez
sub pacienta pentru a
elimina.
Las robinetul la ghiuveta
masor valoarea diurezei si
o notez in FO.
Pacienta prezinta jena fata
de starea sa de
dependenta.
Diureza:800ml/24h
53

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
urinara. din salon sa curga pentru
ai favoriza eliminarea.

Disconfort , cauzat de
durere , manifestata prin
impotenta functionala.
Crearea unei pozitii
favorabile.
Ameliorarea durerii.
Asez pacienta intr-o
pozitie comoda.
Cu rol delegat
administrez:
1 f algocalmin IM
O punga de gheata la
fractura.
Durerea a mai sacazut in
intensitate.
Risc de complicatie , din
manifestata prin plaga
neingrijita.
punct de vedere fizic si
psihic .
Ii dau o pozitie in decubit
lateral drept .
Imi pregatesc paterialele
necesare.
Cu rol delegat schimb
pansamentul vechi ,
dezinfectez plaga cu
betadina si regiunea din
jurul plagii cu alcool iod.
Plaga este ingrijita si se
sfla in conditii de asepsie.
Riscul alterarii interritatii Evitarea aparitiei Explic pacientei Indepartez regiunile Pacienta nu prezinta
54

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
pielii, datorita imobilizarii
la pat , manifestata prin
piele rosie.
escarelor. complicatile posibile ale
imobilizarii indelungate la
pat si masurile de
prevenire ce trebuiesc
luate.
predispuse la escare prin:
-baie riguroasa zilnica
-schimbarea pozitiei cat
mai des si pudrez zona cu
pudra de talc.
-masez regiunile si le
frectionez cu alcool.

escare , pielea avand putin
culoartea rosiatica.
Alterarea circulatiei ,
cauza:
-imobilizarea la pat
manifestata prin edeme.
Favorizarea circulatiei. Explic pacientei rolul
acestui tratament.
administrez zilnic
Clexane-subcutanat in
flancurile peretelui
abdominal.
Pacienta a inteles rolul
acestor injectii si accepta
tratamentul, favorizandu-i
cireculatia.
Alterarae tranzitului
intestinal, datorita
Combaterea constipatiei. Ii recomand pacientei sa
consume mai multe
administrez un laxativ :
Pacienta a eliminat,
prezentand jena fata de
55

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
imobilizarii, manifestat
prin constipatie.
lichide . -1tb-dulcolax. ceilalti pacienti.
Alterarea starii generale,
datorita imobilizari la pat,
manifestata prin crampe
abdominale.
Combaterea crampelor. Ii dau pacientei sa tina un
prosop cald pe abdomen,
pentru ameliorarea
crampelor.
Cu rol delegat administrez
calmante:
-1f scobutil IM
-1tb tador oral
Pacienta se simte mai
bine, crampele disparand.
Anxietate, datorita stari
sale generale, manifestate
prin :
-nervozitate
-neliniste
Diminuarea starii de
neliniste.
Echilibrez pacienta din
punct de vedere psihic,
spunandu-i ca totul va fi
bine daca va respecta
indicatiile medicului.
Starea generala este
ameliorata.
Medicul hotaraste
externarea pacientei
interventia fiind reusita.
Perturbarea somnului, din
cauza externarii privind
evolutia bolii la domiciliu
Linistirea pacientei si
asigurarea increderii in
evolutia bolii.
Incurajez pacienta sa fie
mai optimista.
Medicul hotaraste
externarea pacientei cu
recomandarea de a urma
Pacienta i-a la cunostinta
recomandarile primite din
partea medicului.
56

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
manifestata prin neliniste. sfaturile:
-repaus la pat
-sa nu paseasca pe
piciorul afectat.
-sa se prezinte la controlul
periodic.
57

PERFUZIA
Definiie
-este introducerea pe cale parenteral (iv, se, i foarte rar intraosoas) a
unei soluii medicamentoase sterile pentru reechilibrarea hidro-ionici
volemic a organismului;
Scop:
- hidratarea i remineralizarea organismului
- administrarea medicamentelor perfuzabile
- completatea proteinelor sau a altor componente sangvine
- alimentaie artificial

1. Pregtirea materialelor - pansamente adezive tip folie sau plas,soluii
dezinfectante
- cmp steril,mnui sterile
- tampoane de vat,comprese sterile
- garou elastic,masc
- tvi renal
- pens hemostatic
- romplast
- soluie perfuzabil
- perfuzor
- stativ,canul i.v.,flutura
- seringi i ace de diferite dimensiuni,sterile
2. Pregtirea psihic i fizic
a bolnavului

- se informeaz bolnavul despre tehnic
- se aeaz muamaua i aleza
- poziionm pacientul n decubit dorsal cu braul n
extensie i pronaie
- ndeprtm ambalajul soluiei perfuzabile i armtura
metalic badijonnd dopul gumat cu soluie
dezinfectant i fixm pe stativ flaconul sau punga P.V.C.
- ndeprtm ambalajul trusei de perfuzat i acolo unde
58

perfuzorul permite fixm pensa hemostatic sub trocar i
nchidem clema sau robinetul de fixare al numrului de
picturi
- ndeprtm carcasa protectoare de pe trocar i l
introducem prin dopul gumat n flacon fr a atinge
trocarul cu degetele
- ndeprtm pensa hemostatic i umplem camera de
vizualizare a picturilor 2/3 (niciodat complet pentru a
putea observa numrul de picturi pe minut)
- eliberm clema pentru umplerea ntregii tubulaturi a
perfuzorului cu soluie fr a scoate carcasa protectoare
de pe port-ac pe care l meninem deasupra nivelului
soluiei din flacon-sac i coborrea lui progresiv pe
msura umplerii tubulaturii eliminnd astfel complet
bulele de aer.
3. Execuia tehnicii
- ne splm pe mini, ne aseptizm, mbrcm mnuile
- se examineaz calitatea venelor i se stabilete locul
punciei
- se aplic garoul la nivelul braului
- se dezinfecteaz locul ales cu alcool
- se cere bolnavului s nchid pumnul i se
efectueaz puncia venoas
- se verific poziia acului sau branulei n ven,se
ndeprteaz garoul i se adapteaz amboul sau branula
la aparatul de perfuzie
- se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea
lichidului n ven i se regleaz viteza de scurgere a
lichidului perfuzat, cu ajutorul prestubului dup
indicaia medicului
- se fixeaz cu leucoplast amboul acului sau branula (
dup caz) i poriunea tubului nvecinat acestuia de
piela bolnavului
- se supravegheaz bolnavul, flaconul se schimb cnd
mai exist puin substan n el. Se ntrerupe perfuzia
cnd s-a terminat substana de administrat (pot fi mai
multe substane),se nchide prestubul, sub tampon de
59

vat se scoate acul sau branula.
4. Notarea tehnicii in F.O.
- se noteaz n F.O. execuia tehnicii
5. Reorganizarea locului
de munc
-colectarea materialelor folosite n containere speciale

Complicaii posibile ale perfuziei:

- frison i stare febril:n cazul numrului mare de picturi pe minut sau utilizarea
soluiilor expirate,nesterile
- embolie gazoas nsoit de sincop cardiac:ptrunderea aerului n cantitate mare
n circuitul circulator
- dispnee i dureri precordiale:suprancrcarea inimii la introducerea brusc de
cantitti mari de soluie
- compresia vaselor sau a nervilor:datorit folosirii diferitelor aparate sau obiecte de
susinere a braului
- flebit sau necroze: n cazul revrsrii soluiilor hipertonice n esuturi perivenoase
- coagularea sngelui pe ac: datorit nfundrii acestuia sau bizoul calc pe peretele
venei
- tromboz:prin mobilizarea chagului sanguin
- refluare masiv sanguin: puncionarea unei artere
- embolie de cateter parial sau total:prin fixarea neglijent a acestuia

Evaluare final
60

Pacienta B.M. in varsta de 64 ani, s-a internat pe data de 8.04.2014 cu fractura de col femural
stang, sa intervenit chirurgical, cu proteza de os la nivelul soldului.
In decursul spitalizarii a primit ingrijirii cum ar fi:

CAZ NR. III
61

Interviu:
Bolnava V. M.In varsat de 60 ani din Bacau , se prezinta impreuna cu familia ei la Spitalul
Judetean Bacau in serviciul de urgenta cu urmatoarele manifestari de dependenta:
Durere violenta la nivelul soldului.
Pozitie vicioasa a membrului .
Din relatarile pacientei aflam ca accidentul nu s-a produs recent,ci in urma cu doua
saptamani,alunecand in casa.
COL FEMURAL si hotaraste internarea pacientei pe sectia ortopedie-traumatologie in
vederea interventiei chirurgicale si aingrijirilor specifice.
Mai aflam de la pacienta ca este casatorita,are o fiica care locuieste in Brasov este
Din antecedente mai aflam ca are un reumatism degenerativ de la varsta de 14 ani,facand
tratament pentru recuperare la Baile Felix de doua ori pe an si ca medicatie avand Aflutop 20
fiole/6 luni administrare IM.
A avut si doua interventii chirurgicale in 1976 a suferit o interventie de hernie de deisc, iar in
1991 a avut loc o alta interventie la Spitalul Judetean Bacau de fibron uterin.

62

PLAN DE NGRIJIRE

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Alterarea stari generale
datorita durerii.

S calmez
durerea n ct
mai scurt timp posibil.
Supraveghez
funciile vitale.
Creez condiii de
microclimat.
Asigur o poziie
ct mai
comod pacientei.
Imobilizez
frecvent pentru prevenirea
escarelor.
Inspectez sediul
i carcterul
durerii.
Algocalmin fiole II i.m. la
nevoie.
Diclofenac2tb/24h
Dup 30 minute
scade durerea.
63

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Psihoterapie.
Aplic punga cu ghea.
Stare de
imobilitate total impus
de leziune.
S-i asigur toate ngrijirile
necesare.
S previn imobilitatea pe
parcursul
celor 3 zile.
Ii explic
necesitatea imobilizrii
pentru a nu se
agrava boala.
Servesc pacienta
la pat cu cele necesare att
pentru alimentaie
ct i pentru eliminare.
Investighez capaciatatea
de mobilizare.
Urmresc punctele de
presiune.
Efectuez toaleta.
Atela provizorie. Pacienta
colaboreaz.
St n poziie
comod i se mobilizeaz.
64

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Previn
imobilitatea.

Frica, teama de intervenia
chirurgical.
S o linistesc cu privire la
ncerc s o
linitesc satisfcndu-i
cererea de
informaii cu
privire la
ncurajez, ncerc
s o acomodez la mediul
de spital.
O aduc n contact
cu ali pacieni cu evoluie
favorabil.
Fenobarbital 2x1 tablet /
zi.
S o linitesc n privina
interveniei chirurghicale.
65

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate

Risc de complicatie
postoperator manifestat
prin modificarea
constantelor biologice.
Verificarea constantelor. Pregatesc pacienta din
punct de vedere psihic si
fizic.
Pregatesc materialele
necesare .
Respect normele de
protectie si evit
suprainfectarea.
Recoltez analizele
indicate de medic:
-Hb, Ht, TC, TS
-Uree sangvina
-Glicemie
-Examen urina
Rzultatul analizelor sunt
in limite normale:
Hb:13,7g%
Ht:46%
TC:4min
TS:8min
-uree:0,28g%
-glicemia:9,8g%
-examen urina:absent
Alterarea functiilor vitale ,
din cauza fracturii de col
femural , manifestata prin
valori patologice.
Observ eventualele
monificari pentru a
interveni.
fizic.
-respiratie
normale:
R:17r/min
66

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
vitale.
-temperatura
-puls, TA
gasite.
T:35,5grade C
P:66b/min
TA:11,7mmHg
Alimentare in deficit, din
cauza pregatiriilor
preoperatorii, manifestata
prin suprimarea
alimentatiei.
Educarea pacientei. Pregatesc pacienta fizic si
psihic, apunandu-i sa nu
manance ca in urmatoarea
zi va avea loc interventia
chirurgicala.

Cu rol delegat ii dau
indicatii pacientei pentru
ziua interventiei.
Pacienta respecta
indicatiile primite.
Disconfort, cauzat de
fractura prin durere.
Reducerea durerii. Linistesc pacienta cu
privire la durere.
Administrez cu rol delegat
!f algocalmin.
Disconfortul cauzat de
durere se mentine .
Alterarea nevoii de a fi
curat , din cauza
imobilizarii la pat,
Asigurarea igienei
corporale.
punc de vedere fizic si
psihic;
pacienta este transportata
in sala de operatie, unde i
Pacienta este linistita si cu
incredere se supune
pregatirilor necesare.
67

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
manifestat prin tegumente
neingrijite.
Imi pregatesc materialele
necesare;
Efectuez toaleta pe regiuni
cu apa si sapun;
Rad pilozitatiile;
se face anestezie generala.
Dezinfectez zona dispusa
operatiei cu alcool iodat.

Postoperator
Alterarea functiilor vitale,
din cauza interventiei
chirurgicale, manifestate
prin valori patologice.
Masurarea functiilor
vitale.
fizic.
vitale.
-respiratie
-temperatura
-puls, TA
-Notez in FO valorile
gasite.
alterate:
R:28r/min
T:36grade C
P:77b/min
TA:12,8mmHg
68

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Deshidratare, din cauza
nealimentarii de 2 zile,
manifestata prin
tegumente uscate(limba,
buze).

Combatm dezhidratarea. Tamponez buzele cu o
comp[resa umeda.
Hidratez pacienta cu
putina apa.
hidratez pacienta cu
solutie perfuzabila NaCl
10% 400ml 2flacoane.
Pacienta accepta
hidratarea.
Alterarea confortului,
cauzat de interventia
chirurgicala, manifestata
prin durere.
Combatem durerea. Ii pun pacientei o punga
de gheata la fractura.
Cu rol delegat ii
administrez:
1f algocalminIM
1f piafen IM.
intensitate.
Risc de complicatie, din
manifestata prin infectie la
nivelul plagi.
punct de vedere psihic , ii
explic necesitatea tehnicii
, fizic, ii dau o pozitie de
decubit lateral drept
pentru a ingriji plaga mai
schimb pansamentul vechi
dezinfectez regiunea din
jurul plagii si plaga cu
alcoolul medicinal, alcool
Plaga se afla in conditii de
perfecta asepsie.
69

Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
bine. iodat si betadina.
Perturbarea somnului, din
cauza externarii privind
evolutia bolii la domiciliu
manifestata prin neliniste.
Linistirea pacientei si
asigurarea increderii in
evolutia bolii.
Incurajez pacienta sa fie
mai optimista.
Medicul hotaraste
externarea pacientei cu
recomandarea de a urma
sfaturile:
-repaus la pat
-sa nu paseasca pe
piciorul afectat.
-sa se prezinte la controlul
periodic.
Pacienta i-a la cunostinta
recomandarile primite din
partea medicului.
70

FI TEHNOLOGIC
MSURAREA PULSULUI

Definiie: senzaia de oc perceput la palparea unei artere superficiale,comprimat incomplete pe un plan
rezistent.
Scop: obinerea de informaii privind starea anatomo-funcional a inimii i a vaselor.

1.Prgtirea materialelor
necesare

-ceas cu secundar sau cronometru
-pix cu past roie
-foaie de temperatur
2.Pregtirea psihic i fizic
a bolnavului
-se anun bolnavul c i se va msura pulsul
-i se explic modul de msurare;
-bolnavul se menine n stare de repaus fizic i
psihic 5-10 minute cu braul sprijinit,pentru relaxarea
muchilor antebraului
3.Executare tehnicii

-splarea pe mini cu ap i spun
-se repereaz anul radial pe extremitatea distal a
antebraului n continuarea policelui
-se fixeaz degetele palpatoare pe traiectul arterei i cu
ajutorul policelui se mbrieaz antebraul la acest nivel
-se exercit o usoar presiune asupra peretelui arterial cu
vrful degetelor (index,mediu i inelar) de la mna dreapt
i se percep pulsaiile
71

-se numr pulsaiile percepute urmrind secundarul
cronometrului sau ceasul timp de un minut

4.Notarea grafic -pentru fiecare linie subire orizontal a foii de
temperature se socotesc patru pulsaii
-pe ordonat se noteaz frecvena iar pe abcis timpul
cnd s-a msurat
-se noteaz un punct rou la intersecia frecvenei i a
timpului
-se unesc punctele notate cu o linie roie i se obine curba
pulsului

72

Evaluare final
Pacienta V.M. in varsta de 60 ani, s-a internat pe data de 19.04.2014 cu fractura de col
femural , sa intervenit chirurgical, cu proteza de os la nivelul soldului.
In decursul spitalizarii a primit ingrijiriI cum ar fi:
73

CONCLUZII

Ceea ce caracterizeaza fracturile colului femural este tocmai faptul ca tratamentul lor este
dificil si se soldeaza adesea cu tulburari de consolidare care duc la pseudoartroza.
Aceste rezultate precare se datoreaza intr-o buna masura deficientelor de tratament, dar si
particularitatilor arhitecturale (structurale) si de vascularizatii ale capului si ale colului
femural.
S-a vazut ca in sistemul trabecular al colului femural exista doua zone de rezistenta scazuta
si la aceste niveluri, fracturile sunt frecvente.
Odata cu producerea fracturii, vasele care iriga gatul si capul femural pot sa fie rupte ceea
ce expune capul femural la necroza ischemica. Sau duce nefavorabil consolidarii il constituie
suprafata mica de contact intre fragmentele fracturate, ceea ce necesita o reducere anatomica a
fragmentelor, lucru dificil de realizat in practica. In sfarsit fortele de forfecare care iau nastere
la nivelul fracturii impiedica si ele formarea calusului.
Fracturile colului femural cu angrenarea fragmentelor (fracturile subcapitale si
mediocervicale prin abductie sau de gradul I) pot sa fie tratate prin mijloace ortopedice; in
aceste cazuri trebuie evitata tractiunea in ax a membrului. Imobilizarea simpla la pat, pentru
6-8 saptamani, evitand rotatia externa printr-o gheata sau botina gipsat cu o sipca
antirotationala este suficenta pentru Watson Jones. Alti autori (Bohler, de Maurgues,
Radulescu) prefera imobilizarea intr-un aparat gipsat. Ducqoquet, la care imobilizarea
fracturii se obtine prin solidarizarea in gips a celor doua member pelvine, bolnavul avand
posibilitatea pozitiei sezand pentru a preveni complicatiile pulmonare.
Totusi, in ultima vreme s-au semnalat cazuri de deplasare secundara dupa tratamentul
ortopedic ceea ce a determinat pe unii autori sa foloseasca osteosinteza, fara reducere a
acestor fracturi.Astfel Boyd si mai cu seama Banks, folosesc sistemic osteosinteza fara
reducere, cu ajutorul a doua suruburi de vitalium.
Aceasta osteosinteza de securitate fara a deveni o metoda de rutina, poate sa fie indicata,
tinand seama de inconvenientul pe care il reprezinta aparatul gipsat la batranii de peste 70 de
ani si la unele persoane nervoase.
Fracturile prin adductie (de gradele al III-lea si al IV-lea dupa Garden cu deplasarea
fragmentelor) impugn reducerea deplasarii si mentinerea reducerii pana la consolidarea
fracturii.
Sunt cazuri la care tratamentul chirurgical este contraindicat, dat fiind riscul vital major la
bolnavii senili imobilizati la pat.
74

In astfel de situatii se procedeaza la abandonarea deliberate a orcarui tratament al fracturii,
preocuparea principala fiind profilaxia complicatiilor generale si locale legate de imobilizare.
In acest scop vechea metoda a lui Lucas Champianiere a fost actualizata si modernizata.
Bolnavul dupa ce a trecut faza initiala dureroasa este asezat pe fotoliu si incurajat sa-si
reia precoce sprijinul pe picior si mersul.
In continuare, al 2-3 saptamani de la accident cand durerile au diminuat bolnavul se
mobilizeaza cu carje.
Practic se merge in mod deliberat la pseudartroza dupa principiul ca trebuie sa salvam
viata.
Metoda este aplicat cu totul exceptional la batranii foarte tarati, la bolnavii
irecuperabili si care nu pot suporta anestezia.
Tratamentul fracturilor gatului femural la copii urmeaza aceleasi norme ca si la adulti.
Prognosticul este dominat de frecventa lezarilor vasculare si de pericolul pseudartozelor si al
consolidarilor vicioase in coxa vara.
Reducerea fracturii poate fi dificila si trebuie facuta cu blandete si metoda contentia reducerii
se poate asigura prin aparatul gipsat, dar exista riscul deplasarilor secundare. Imobilizarea
gipsata se foloseste numai in fracturile fara deplasare. In fracturile cu deplasarea fragmentelor
pentru contentia reducerii se recurge la osteosinteza cu surub sau mai simplu, cu brose
Kirschner.

75

BIBLIOGRAFIE

1. ABROSE J. Computerized Transverse Axial Scanning (tomography)
2. ALDESCU C. Neuroradiodiagnostic - Editura Junimea, Iasi
3. ALLEN J. H. , PARERA C. , POTTS D. G. The Relation Of Arterial Trauma To Complications Of
Cerebral Angiography - Ajr, 95: 845 - 851, 1965
4. ARSENIC C. , OPRESCU I. Neurotraumatologie - Editura Didactica Si Pedagogica, 1983
5. BARRINGTTON N. A. , LEROTOS N. A. Indications For Contrast Medium Enhacement In Ct
Of The Brain - Clinical Radiology, 28, 535 537
6. BORIES J. , FREDY D. , ROSIER J. Tomo - Encephalography. Technique And Normal Images
- 1, 200 - 209, 1970
7. BRUCHER J. M., STROODANT G., CORNELIS G. Les Traumatismes Craniens. Lesions,
Symptomes Diagnostic Et Traitement - Louvain Meditura 88, 23 - 51, 1969
8. CALOTA F., GHELASE F. Urgente Chirurgicale - Editura Novus, Craiova, 1992
9. CHISLEAG GH. O Noua Metoda De Examen Radiologic - Tomografia Computerizata A
Capului - Viata Medicala, 1977, Vol. 24, 51 59
10. COLLORD MET. Ere Nouvelle De La Neurologie: La Tomographie Axiale Transverse
Computerisee (tatc) - Emi - Scanning Et Ses Indications, J - Radiol Electrol, 1975, 56, 6 - 7, 453 469
11. COURVILLE C. B. General Aspects Of The Pathology Of Cranio - Cerebral Injury - In:
Injury Of The Brain And Spinal Cord, Editura IV, Springer Publication Co. New York, 1960
12. DENINSCHI R., IONESCU I., NEAGU V., Traumatologie clinica, Editura Medicala, 1967.
13. DENISCHI A., Tratat de patologie chirurgical vol. III. Ortopedia; Bucureti, 1988
14. DEREK C., HAEWOOD NASH M. B., HOLGER PETERSON M. D. Neuroradiology - Merit
Communications, 84 - 108, 1992
15. FEIGIN I. Sequence Of Pathological Changes In Brain Edem - In: Brain Edema, Springer
Publication Co. Wien - New - York, 1967
76

16. GOLDSMITH W. The Physical Processes Producing Head Injuries - In: Head Injury,
Conference Proceedings, Lippincott Co. Philadelphia, 1966, 350 382

Fractura de Col Femural

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fractura de Col Femural

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

S-ar putea să vă placă și