CRIMINALISTICA

Notiunea, obiectul, metodele si principiile criminalisticii

1. NOTIUNEA
Apararea ordinii de drept presupune nemilocit combaterea efcienta
prin metode stiintifce, pe baza si in spiritul legii, a faptelor antisociale,
cu prioritate a celor pe care societatea a inteles sa le sanctioneze prin
normele sale penale.
prima forma de protectie a societatii a reprezentat!o initierea unui
sistem de legi prin care se arata si se sanctioneaza ceea ce nu este
permis sau considerat periculos.
Nu numai normele de drept sunt sufciente in acest sens dar si
conceperea unui mod de actiune in "ederea descoperirii actului ilicit si
a celor implicati in incalcarea legii.
#ornind de la forme empirice de lupta cu criminalitatea,
concepute de catre $ido% & reprezentand siguranta publica pariziana
pe timpul lui Napoleon, au urmat treptat aparitie primelor elemente ale
stiintei ce trebuia sa slu'easca ade"arului.
Astfel, o serie de profesionisti ai dreptului au inteles ca pentru
solutionarea cauzelor penale numai simpla aplicare a regulilor de drept
este insufcienta. #enalistii dreptului modern au argumentat cu succes
ca trebuie sa se recurga la di"erse metode stiintifce de in"estigare a
realitatii precum si la reguli tactice specifce de efectuare a unor acte
procedurale. Astfel a de"enit necesar crearea unui sistem stiintifc
coerent, destinat in"estigarii faptelor penale.
(ondatorul noii stiinte 'udiciare este 'udecatorul austriac de
instructie )ANS *RSS care in anul +,-., /Manualul 'udecatorului de
instructie0, reeditat in scurt timp sub denumirea / Manualul
'udecatorului de instructie in sistemul criminalisticii0.
In acest sens si!a facut aparitia pe langa stiinta in"estigarii
faptelor penale si CRIMINALISTICA. Intemeietorul ei a defnit!o ca o
stiinta a starilor de fapt in procesul penal.
1in analiza ma'oritatii punctelor de "edere e2primate in
literatura de specialitate, continutul notiunii de criminalistica poate f
defnit astfel3Criminalistica este o stiinta judiciara, cu caracter
autonom si unitar care insumeaza un ansamblu de cunostiinte despre
metodele, mijloacele tehnice si procedeele tactice destinate
descoperirii, cercetarii infractiunilor identifcarii persoanelor implicate
in savarsirea lor si prevenirii faptelor antisociale.
Criminalistica este pri"ita ca o stiinta care este intr-un continuu
progres, punand la indemna instantelor civile si penale deopotriva
mijloace noi pentru afarea adevarului, mijloace pe care justitia le
foloseste din plin Ilie Stoenescu si Savelly Zilberstein Tratat
de drept procesual civil
2. OIE!TU" !#I$INA"ISTI!II
Conturarea obiectului propriu criminalisticii prezinta importanta pe
cel putin 4 planuri3
! e"identierea aportului sau particular in a5area ade"arului6
! a sublinia unitatea si autonomia sa fata de celelalte stiinte
'uridice si ne'uridice, dar a5ate in slu'ba 'ustitiei si anume
medicina legala, psi7ologia 'udiciara, fzica, c7imia si biologia
'udiciara.
#rincipalele directii in care actioneaza criminalistica sunt
urmatoarele3
initierea de metode te7nice destinate cercetarii urmelor
infractiuni, incepand cu urmele specifce omului si continuand cu
cele ale armelor sau instrumentelor, mi'loacelor de transport, ale
fenomenelor fzico!c7imice in "ederea identifcarii persoanelor
sau obiectelor6
studierea si adaptarea la necesitatiile proprii criminalisticii a unor
metode din alte domenii ale stiintei cum sunt cele proprii fzicii,
c7imiei, biologiei si matematicii, pentru aplicarea lor la specifcul
acti"itatii de pre"enire si combatere a infractiunilor6
elaborarea de reguli si procedee tactice in "ederea efectuarii
unor acte de urmarire penala6
studierea practicii 'udiciare in "ederea "alorifcarii stiintifce si
generalizarii e2perientei poziti"e rezultate din acti"itatea
organelor de urmarire penala pe linia in"estigarii infractiunilor6
analiza e"olutiei modului de sa"arsire a faptelor penale pentru
stabilirea celor mai adec"ate procedee de combatere si de
pre"enire a lor, inclusi" de identifcare a autorilor acestora6
perfectionarea modului de cercetare a di"erselor categorii de
infractiuni, cu preponderenta a celor care aduc atingere unor
"alori sociale deosebite, cele care sunt sa"arsite cu "iolenta si in
general a faptelor penale care prezinta difcultati de in"estigare6
elaborarea de metode si prefgurarea de masuri destinate
pre"enirii infractiunilor sau altor fapte cu caracter antisocial.
%. $ETO&E"E !#I$INA"ISTI!II
A"and in "edere obiectul propriu de cercetare a acestei stiinte,
criminalistica are metode specifce de cunoastere, unele dintre ele
tipice stiintei respecti"e, altele comune mai multor stiinte dar aplicate
in mod particular,potri"it obiectului sau3
La baza metodologiei criminalistice se situeaza modalitati
generale de cunoastere cum sunt observatia, analiza si sinteza,
deductia si inductia, comparatia, adaptate la specifcul obiectului
criminalisticii. 1e e2., metoda comparati"a este fundamentala in
procesul de identifcare a persoanelor si obiectelor, ea
constituind baza metodologica a acti"itatii de e2pertiza
criminalistica.
Metodele adaptate la specifcul criminalisticii din alte domenii
stiintifce, metode de analiza fzico!c7imica a urmelor si
microurmelor, metodele biologice de e2aminare a urmelor de
secretii, tesuturi moi, metodele antropologice, metodele de
e2aminare optica in radiatii "izibile sau in"izibile, etc.
Metode de e2aminare proprii Criminalisticii care tin de
particularitatiile obiectului sau de cercetare3 metode destinate
descoperirii si e2aminarii urmelor sau mi'loacelor de proba,
metode de identifcare a persoanelor si cada"relor semnalmente
e2terioare ori dupa resturi osoase, metode de cercetare a
inscrisurilor, a di"erselor "alori falsifcate sau contrafacute, etc.
#rocedee tactice de efectuare a unor acte de urmarire
penala,elaborate atat pe baza generalizarii e2perientei organelor
'udiciare cat si prin adaptarea unor elemente de cunoastere
apartinand psi7olodiei6
Metode te7nice de pre"enire a infractiunilor, cum sunt cele
"izand pre"enirea falsului, a furtului, etc.
'. !A#A!TE#E"E !#I$INA"ISTI!II
Raportata la alte stiinte c7emate sa participe la acti"itatea 'udiciara,
medicina legala, drept penal si procesual penal, drept ci"il,
criminalisticii ii sunt specifce anumite caractere3
i. !aracterul (udiciar ) are in "edere legatura criminalisticii cu
acti"itatile de cercetare si urmarire penala. In foarte multe
situatii acti"itatea consacrata solutionarii cauzelor penale este
precedata de un proces laborios destinat strangerii probelor,
clarifcarii impre'urarilor in care a fost sa"arsita fapta ilicita,
identifcarii autorului si cateodata c7iar a "ictimei. Astfe, acest
proces incepe deseori cu cercetarea la fata locului si continua cu
acti"itatile de in"estigare, analiza, "erifcare in laborator a
urmelor sau mi'loacelor materiale de proba, cat si cu alte acte de
urmarire penala.
ii. !aracterul autono* ) obiectul criminalisticii este deosebit de
cel al altor stiinte 'uridice. Astfel nici una dintre acestea nu!si
propune sa elaboreze metode si mi'loace te7nico!stiintifce de
descoperire, ridicare si e2aminare a urmelor infractiunii sau de
identifcare a infractorilor. In domeniul pre"enirii sa"arsirii de
fapte antisociale, prezent in politica penala si comun tuturor
ramurilor dreptului nostru, modalitatile de realizare se
paticularizeaza in procedee sau masuri cu totul specifce
criminalisticii.
iii. !A#A!TE#U" UNITA# ) criminalistica este o stiinta cu o
structura comple2a, impusa de necesitatea rezol"arii unor
probleme dintre cele mai di"erse. #ornind de la particularitatile si
specifcul domeniilor de cercetare, criminalistica poate f
structurata in urmatoarele parti principale3
Te7nica criminalistica & cuprinzand ansamblul metodelor si
mi'loacelor te7nico!stiintifce destinate descoperirii, f2arii,
ridicarii si e2aminarii urmelor sau mi'loacelor materiale de
proba6
Tactica criminalistica & insumand totalitatea procedeelor si
regulilor altele decat cele stabilite prin norme de drept,
pri"ind efectuarea actelor de urmarire penale si in general
de anc7eta6
Metodologia criminalistica & "izand cercetarea unor
categorii de infractiuni cum sunt infractiunile impotri"a
"ietii, furturile, accidentele rutiere, na"ele sau aeriene, etc.
i". !A#A!TE#U" +"U#I&IS!I+"INA# ) in acti"itatea comple2a de
pre"enire a fenomenului infractional, in lupta dusa de organele
'udiciare pentru descoperirea infractiunilor si identifcarea
autorilor este necesar a se recurge la mi'loace, metode si
procedee din ce in ce mai perfectionate si efciente. Toate
acestea nu pot reprezenta decat fe rezultatul cercetarii stiintifce
criminalistice fe rezultatul celor mai noi cuceriri din
%uasitotalitatea domeniilor stiintei si te7nicii.
,. +#IN!I+II"E -UN&A$ENTA"E A"E !#I$INA"ISTI!II
NTI8N9A
A analiza principiile fundamentale ale criminalisticii presupune in
primul rand conturarea acestui sistem a"andu!se in "edere specifcul
obiectului Criminalisticii si in al doilea rand rolul pe care il 'oaca
aceasta stiinta in stabilirea ade"arului.
#RINCI#IIL9 (8N1AM9NTAL9
+: +#I!I+IU" "E.A"ITATII & fundamental pentru sistemul
de drept. Acest principiu este stipulat atat in legea
fundamentala cat si in normele penale. In acest sens
dispozitiile codului penal art. 4 si dispozitiile codului de
procedura penala art. 4 pre"ad ca intreaga acti"itate
procesual penala, in consecinta, si aceea proprie
in"estigarii infractiunilor, se desfasoara in stricta
conformitate cu pre"ederile legii. Art. 4 cod penal pre"ede
ca 3 / Legea pre"ede care fapte constituie infractiuni,
pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce se pot
lua in cazul sa"arsirii acestor fapte.0 A"and in "edere
dispozitiile legale, totalitatea acti"itatilor de cercetare
criminalistica trebuie sa se desfasoare in deplina
concordanta cu dispozitiile legii, cu respectarea drepturilor
si libertatilor cetatenilor, etc.
4: +#IN!I+IU" A-"A#II A&E/A#U"UI ) Conform dispoz.
Art. . cod proc. #en. & / in desfasurarea procesului penal
trebuie sa se asigure a5area ade"arului cu pri"ire la faptele
cauzei precum si cu pri"ire la persoana faptuitorului.0
A5area ade"arului este rezultatul unei acti"itati comple2e
de in"estigare a faptelor si impre'urarilor concrete,
obiecti"e referitor la o anumita cauza. Criminalistica pune
la dispozitie 'ustitiei mi'loace de cunoastere stiintifca a
ade"arului, descoperirea autorului faptei ilicite si
strangerea probelor necesare in acest sens.
.: +#EZU$TIA &E NE/INO/ATIE ) este o regula
fundamentala ce gu"erneaza desfasurarea procesului
penal. Astfel, orice persoana impotri"a careia a fost pornit
un proces penal este prezumata ne"ino"ata, numai
organelor 'udiciare re"enindu!le obligatia de a administra
probele necesare do"edirii "ino"atiei. In acti"itatea
comple2a de cercetare si analiza a urmelor unei infractiuni
sau a mi'loacelor materiale de proba, specialistii
criminalisti trebuie sa caute elemente care pot stabili
"ino"atia dar si elemente de do"edire a ne"ino"atiei.
rganele 'udiciare au datoria de a analiza cu atentie si
responsabilitate probele puse la dispozitie, in scopul
stabilirii "ino"atiei sau ne"ino"atiei.
;: STAI"I#EA UNEI IN-#A!TIUNI &ETE#$INA
$O&I-I!A#I $ATE#IA"E IN $E&IU" IN!ON0U#ATO# )
potri"it acestui principiu toate
faptele ilicite ale omului, ca de altfel toate acti"itatile sale produc
modifcari care din punct de "edere criminalistic se obiecti"izeaza in
urme ale infractiunii. 9ste unanim admisa teza conform careia nu
e2ista infractiune fara urme, dar in practica pot f intalnite si asa!
numitele /crime perfecte0. Trebuie sa defnim cate"a notiuni.
! Astfel, prin urma a infractiunii se intelege orice modifcare
materiala care inter"ine in conditiile sa"arsirii unei fapte
pre"azute de legea penala. 9ste necesar sa e2iste un raport
cauzal intre fapta autorului si modifcarea inter"enita. 8rma este
interpretata nu numai ca o modifcare materiala produsa de
autorului faptei ci si ca o modifcare determinata de "ictima unei
agresiuni, dar ca o consecinta a infractiunii, ca de e2emplu3
muscaturile, zgarieturile, petele de sange de pe corpul sau
imbracamintea agresorului, etc.
! Notiunea de urma trebuie pri"ita intr!un sens foarte larg ,
deoarece intelegem nu numai urma formata prin contactul
direct a doua corpuri (urmele de maini, picioare, de dinti, de
buze, de pneuri, ale instrumentelor de spargere) ci si urmele
formate din resturi materiale (urme biologice, reziduuri ale
tragerii cu arma de foc, microurme diverse, etc)
,1 +#IN!I+IU" I&ENTITATII
#rintre acti"itatile pe care organele 'udiciare le desfasoara in
cadrul procesului penal, a5am acti"itatea de identifcare a persoanelor,
obiectelor sau fenomenelor a5ate in legatura directa, cauzala cu
faptele incriminate de legea penala.
dentifcarea reprezinta acti"itatea de cautare si "alorifcare
stiintifca a probelor necesare descoperirii infractorului si solutionarii
cauzei penale. La baza acestei acti"itati sta principiul identitatii defnit
ca find o acti"itate prin care se stabileste identitatea persoanelor sau
obiectelor pe baza trasaturilor si particularitatilor dinainte cunoscute.
Acest principiu capata anumite "alente proprii determinate de natura
scopului urmarit prin identifcarea subiectilor infractiunii fe acti"i fe
pasi"i, cat si prin stabilirea e2acta a tuturor faptelor si impre'urarilor in
care a fost sa"arsita o anumita fapta penala.
21 +#IN!I+IU" U#.ENTEI SAU O+A#ATI/ITATII IN
E-E!TUA#EA IN/ESTI.ATIEI +ENA"E
Necesitatile practice impun celeritate in acti"itatea de
in"estigare a infractiunilor, in "ederea constatarii la timp si in mod
complet a faptelor pre"azute de legea penala cat si la identifcarea
infractorilor.
Cercetarea la fata locului se desfasoara cu ma2ima urgenta
pentru pre"enirea disparitiei urmelor & toate categoriile de urme &
biologice, pozitionale, etc.
8rgenta este impusa in conditiile efectuarii de constatari te7nico!
stiintifce sau e2pertize destinate identifcarii unor obiecte ale caror
caracteristici e2terioare se pot modifca datorita uzurii sau degradarii in
timp.
Subliniem importanta ascultarii operati"e a martorului si
in"inuitului, martorul putand sa uite anumite elemente semnifcati"e
pentru a5area ade"arului sau sa fe in5uentat iar in"inuitul sa isi
pregateasca raspunsurile la acuzatiile ce i se aduc.
!one3iunile cu stiintele (uridice si (udiciare
1intre stiintele 'uridice Criminalistica are cele mai stranse legaturi cu
dreptul penal, dretul procesula penal, si criminologia. Legaturile nu se
reduc numai la stiintele penale ci si la alte ramuri de drept si anume3
dreptul muncii, dreptul transporturilor, dreptul ci"il etc. 1e e2emplu
cercetarea la fata locului in cazurile unor accidente de munca,
stabilirea autenticitatii unui testament olograf, etc.
!one3iunea cu dreptul penal4 a"and in "edere faptul ca
dreptul penal /apara "alorile si relatiile sociale esentiale ale societatii0,
constatam o relatie stransa intre cele 4 stiinte, criminalistica a"and
rolul specifc de descoperire a faptelor pre"azute de legea penala, de
cercetare si interpretare a urmelor acestora precum si de identifcare a
autorilor infractiunilor. #ractic criminalistica ser"este la clarifcarea si
conturarea elementelor constituti"e ale infractiunii & obiect, subiect,
latura obiecti"a, latura subiecti"a.
!one3iunea cu dreptul +rocesual +enal ) dreptul #rocesual
#enal pri"este studiul normelor 'uridice procesual penale si al
raporturilor 'uridice reglementate de acestea. Legatura dintre cele 4
stiinte se concretizeaza in domeniul luptei impotri"a fenomenului
infractional, acti"itatea criminalisticii ser"ind scopul procesului penal
prin descoperirea si punerea in e"identa a probelor necesare a5arii
ade"arului. Normele de dr.proc.penal au o preponderenta deosebita in
intreaga acti"itate de cercetare criminalistica !initierea si aplicarea
regulilor sau metodelor tactice de efectuare a unor acte de urmarire
penala cum sunt perc7ezitia si reconstituirea sau ascultarea martorilor
si in"inuitului se fac numai cu respectarea normelor procesual penale.
Codul de procedura penala instituie normele 'uridice care sumt
respectate la derularea oricarei acti"itati specifce criminalisticii
incepand cu cerecetara la fata locului si continuand cu celelalte acte
de anc7eta , cu intocmirea rapoartelor de e2pertiza sau de constatare
te7nico!stiintifca.
!one3iunea cu cri*inolo5ia ) este determinata de scopul
general al celor 4 stiinte respecti" combaterea si pre"enirea
fenomenului infractional. 1iferenta dintre cele 4 stiinte consta in
specifcitatea obiectului fecareia si anume3 criminologia studiaza
starea dinamica si cauzele criminalitatii in scopul initierii de masuri
destinate pre"enirii sau combaterii faptelor ilicite in timp ce
criminalistica elaboreaza metode si procedee te7nico!stiintifce si
tactice de descoperire si cercetare a infractiunilor, a urmelor acestora
precum si de identifcare a infractorilor.
!one3iunile cu stiintele (udiciare ) legatura cu medicina legala, cu
psi7ologia 'udiciara, cone2iunea cu stiintele naturii.
E"E$ENTE &E TA!TI!A !#I$INA"ISTI!A +#I/IN& +#O!E&U#A
&E E-E!TUA#E A !ONSTATA#II TE6NI!O4STIINTI-I!E SI A
E7+E#TIZEI !#I$INA"ISTI!E
Solutionarea in mod legal si temeinic a unui proces presupune in
primul rand clarifcarea tuturor impre'urarilor de fapt pri"ind cauza
penala sau ci"ila. mare parte din e2pertizele sau constatarile
te7nico!stiintifce solicitate in procesele penale apartin domeniului
criminalisticii si medicinei legale.
!ONSTATA#EA TE6NI!O4STIINTI-I!A8 AS+E!TE
+#O!ESUA" +ENA"E.
Constatarea te7nico!stiintifca se inscrie printre mi'loacele de
proba specifce legislatiei procesual penale. #otri"it dispozitiilor Cod
proc. pen. constatarea te7nico!stiintifca are un caracter de urgenta,
"alorifcarea stiintifca a urmelor find impusa de e2istenta pericolului
disparitiei unor mi'loacelor materiale de proba sau de sc7imbarea unor
situatii de fapt.
Constatarea te7nico!stiintifca este efectuata de catre specialisti
& te7nicieni criminalisti & care functioneaza in cadrul ori pe langa
institutia de care apartine organul de cercetare sau de urmarire
penala, fara ca acestia sa-si insuseasca atributii de organ de urmarire
penala.
In conformitate cu dispozitiile codului de procedura penala
constatarea te7nico!stiintifca se dispune numai in cursul urmaririi
penale, e2ceptand cazul refacerii sau completarii acesteia , cand poate
f dispusa si de instanta de 'udecata.
E7+E#TIZA !#I$INA"ISTI!A. AS+E!TE +#O!ESUA"4
+ENA"E
92pertiza criminalistica face parte din categoria e2pertizelor
'udiciare, reprezinta un mi'loc de proba prin care pe baza unei cercetari
fundamentate pe date si metode stiintifce, se a'unge de catre e2pert
la concluzii moti"ate stiintifc pri"itor la fapte a caror lamurire solicita
cunostiinte specializate.
92pertiza criminalistica reprezinta o cercetare stiintifca a
probelor materiale in "ederea identifcarii persoanelor, obiectelor,
substantelor si fenomenelor a5ate in legatura cauzala cu fapta,
stabilirii proprietatilor acestora si modifcarilor de forma, continut sau
structura.
9fectuarea e2pertizei, in conformitate cu dispozitile art. ++< C pr.
#en. este dispusa de organul de urmarire penala sau o instanta de
'udecata, in situatia in care pentru lamurirea unor impre'urari sau fapte
ale cauzei pentru stabilirea ade"arului sunt necesare cunostiintele unui
e2pert.
In ipoteza sa"arsirii unei infractiuni de omor deosebit de gra" ori
a e2istentei unor dubii asupra starii psi7ice a in"inuitului sau
inculpatului, e2pertiza psi7iatrica in baza lui ++= c.proc.pen. este
obligatorie.
Spre deosebire de constatarea te7nico!stiintifca, la efectuarea
e2pertizei poate participa alaturi de e2pertul numit de organele
'udiciare si un e2pert recomandat de parti.
92pertiza se poate efectua numai dupa punerea in miscare a
actiunii penale.
Mi'loacele si metodele de efectuare sunt aceleasi atat pentru
constatarea te7nico!stiintifca cat si pentru e2pertiza, asemanatoare
find si regulile de efectuare, modalitatile de dispunere si interpretare a
rezultatelor lor.
Constatarile te7nico!stiintifce > sublinierea calitatii stiintifce a
e2aminarii: efectuate de catre e2perti ai organelor de cercetare penala
nu sunt incluse in categoria e2pertizelor criminalistice asa cum sunt ele
defnite de legea procesuala.
Conturarea domeniului de cercetare al fecarei categorii de
e2pertize 'udiciare se face in functie de obiectul cercetarii si de
metodele proprii de in"estigare. A"em astfel o e2pertiza simpla, dar
sunt situatii e2trem de frec"ente cand nu se mai poate "orbi de o
simpla e2pertiza criminalistica, medico!legala te7nica sau artistica,
deoarece impre'urarile cauzei reclama o cercetare multidisciplinara cu
participarea e2pertilor din mai multe domenii.
Astfel de situatii se intalnesc in cazul sa"arsirii infractiunilor
impotri"a persoanei, al accidentelor auto sau de munca, al e2pertizelor
operelor de arta, etc.
Siste*ul unitatilor si laboratoarelor de e3perti9a cri*inalistica
"aboratoarele in siste*ul $inisterului 0ustitiei
Laboratoarele de e2pertiza criminalistica au fost infintate in anul
+-<-. 1in acest sistem fac parte Laboratorul Central si Laboratoarele
inter'udetene de e2pertize criminalistice cu sediul in ?ucuresti si Clu'
Napoca.
Laboratoarele inter'udetene efectueaza prima e2pertiza la
cererea organelor de urmarire penala, a instantelor de 'udecata, in
domeniul dactilosopiei, balisticii 'udiciare, al cercetarii inscrisurilor si
ingeneral cercetarea stiintifca a tuturor categoriilor si mi'loacelor
materiale de proba, e2ceptie facand cele care intra in competenta
ser"iciilor de medicina legala.
Laboratorul central efectueaza orice e2pertiza criminalistica
precum si prima e2pertiza in cazul accidentelor de circulatie, incendii si
e2plozii
La ni"elul MINIST9R8L8I 19 INT9RN9 isi desfasoara acti"itatea
Institutul de !ri*inalistica cat si laboratoarele de criminalistica din
unitatile teritoriale ale politiei.
#E.U"I TA!TI!E "A &IS+UNE#EA E-E!TUA#II
!ONSTATA#I"O# TE6NI!O4STIINTI-I!E SI A E7+E#TIZE"O#
!#I$INA"ISTI!E
In efectuarea constarilor te7nico!stiintifce si a e2pertizelor
criminalistice trebuie sa fe respectate cerintele legale cat si reguli
pri"ind oportunitatea si stabilirea obiectului supus e2pertizei,
formularea clara a intrebarilor adresate e2pertului, asigurarea calitatii
materialelor trimise e2pertului, toate aceste elemente find de natura
sa in5uenteze direct rezultatele e2pertizelor.
#RT8NITAT9A 9@#9RTIA9I & reprezinta o prima cerinta ce
trebuie respectata de organele 'udiciare. A"andu!se in "edere probele,
datele sau materialele e2istente in cauza se "a stabili oportunitatea
unei e2pertize, utilitatea acesteia. portunitatea e2pertizei se
raporteaza si la momentul in care s!a dispus efectuarea acesteia,
deoarece consecinte negati"e pot f atat in cazul intarzierii efectuarii ei
>in aceasta situatie materialele trimise e2pertului pot suferi modifcari,
degradari: cat si in cazul efectuarii ei premature >situatie in care
datele sunt insufciente pentru realizarea cercetarii:.
STA?ILIR9A CR9CTA A ?I9CT8L8I 9@#9RTIA9I & are consecinte
directe asupra modalitatii de "alorifcare 'udiciara a acestui mi'loc de
proba. biectul e2pertizei 'udiciare consta in lamurirea unor fapte sau
impre'urari ce necesita cunostiinte speciale din di"erse domenii "ezi
art. ++< cod. #roc. #en., in care se arata ca instanta de 'udecata poate
apela la parerea unor specialisti pentru lamurirea unor impre'urari de
fapt. biectul e2pertizei 'udiciare se limiteaza numai la ceea ce
inseamna fapte sau impre'urari si nu la probleme de drept, si anume
stabilirea "ino"atiei sau ne"ino"atiei unei persoane, stabilirea naturii
'uridice a unei fapte, etc > omor sau sinucidere, delapidare sau abuz in
ser"iciu:.
(RM8LAR9A CLARA A INTR9?ARILR A1R9SAT9 9@#9RT8L8I &
intrebarile adresate circumstantiaza in mod direct obiectul e2pertizei si
trebuie sa fe formulate cu claritate, concis si precis, e"itandu!se
e2primari ec7i"oce, neclare, confuze si gresite.
ASI*8RAR9A CALITATII MAT9RIAL9LR TRIMIS9 S#R9 9@#9RTIAA
& constituie premisa de baza a obtinerii rezultatelor cele mai corecte si
fundamentate stiintifc. 92pertul "a trebui sa aiba la dispozitie urmele,
obiectele ce constituie mi'loacele materiale de proba cat si modele de
comparatie sau obiecte presupuse a f creat urmele descoperite la locul
sa"arsirii infractiunii. In legatura cu mi'loacele materiale de proba si cu
modelele tip ori obiectele suspecte trimise e2pertului trebuie sa se
cunoasca cu certitudine de unde pro"in iar aceste materiale trebuie sa
contina sau sa re5ecte sufciente elemente caracteristice pe baza
carora sa se faca identifcarea.
92pertului i se "or trimite mi'loacele materiale de proba insotite
de modelele de comparatie sau de obiectele presupuse a f format
urmele la fata locului, mentionandu!se carei categorii ii apartine fecare
obiect. La e2pedierea materialelor trebuie sa se tina cont de factorii
care le pot deteriora sau care pot determina distrugerea elementelor
caracteristice de identifcare.
TA!TI!A E-E!TUA#II E7+ETIZE"O# !#I$INA"ISTI!E
Cerinta esentiala in efectuarea e2pertizelor criminalistice cat si a
oricarei alte e2petize 'udiciare sau a constarilor te7nico!stiintifce o
reprezinta corectitudinea si probitatea profesionala & o cerinta de ordin
deontologic.
1e asemenea, e2pertiza trebuie sa fe operati"a si sa se limiteze
la obiectul indicat prin actul de dispunere a e2pertizei.
A"em trei etape sau momente principale si anume3
+. cunoasterea obiectului e2pertizei3 unde e2pertul
studiaza actul de dispunere a lucrarii cat si materialele
de cercetat in "ederea stabilirii relatiei de cauzalitate
dintre indicatiile si datele continute in ordonanta sau
inc7eiere si obiectele primite6 e2petul "a stabili daca
materialele corespund din punct de "edere calitati" si
cantitati".
4. e2aminarea separata a fecarei categorii de materiale3
obiectele trebuie sa fe f2ate prin fotografere.
92aminarea are in "edere atat urmele sau obiectele in
litigiu cat si modelele de comparatie in "ederea
identifcarii caracteristicilor pe baza carora se poate
stabili identitatea sau neidentitatea persoanei sau
obiectului inclus in sfera cercetarii.
.. e2aminarea comparati"a3 a caracteristicilor continute in
urma ridicata de la locul faptei cu carcteristicile
modelelor de comparatie create e2perimental cu
obiectele incluse in sfera cercetarii. #rocedeele folosite
in e2aminarea comparati"a sunt confruntarea,
'u2tapunerea si suprapunerea. Confruntarea se
realizeaza prin modalitati di"erse, a"em confruntarea
unor imagini, a unor diagrame, confruntarea urmelor cu
impresiunile a5ate in cartotecile criminalistice,
confruntarea cu obiectele a5ate in colectiile
laboratoarelor pentru stabilirea apartenentei de grup,
etc. Bu2tapunerea sau continuitatea liniara este intalnita
in cazul situatiilor specifce armelor de foc sau
instrumentelor de spargere. Suprapunerea a 4 imagini
dintre care una este transparenta, reprezentand urma,
persoana sau obiectul in litigiu si modelul de
comparatie, este o alta metoda folosita in e2aminarea
comparati"a.
#E&A!TA#EA #A+O#TU"UI &E E7+E#TIZA
In conformitate cu dispozitiile art. +4. Cod proc. #en. raportul de
e2pertiza cuprinde rezultatele in"estigatiilor stiintifce si are trei parti3
! #artea introducti"a & unde se mentioneaza organul 'udiciar ce a
dispus efectuarea e2pertizei, data la care s!a dispus efectuarea,
numele e2pertului, data si locul unde a fost efectuata lucrarea,
data intocmirii raportului de e2pertiza, obiectul acesteia si
intrebarile la care urma sa raspunda e2pertul, materialul pe baza
caruia a fost efectuata e2pertiza si daca partile care au participat
au dat e2plicatii in cursul e2pertizei6
! #artea descripti"a & mi'loacele si metodele te7nico!stiintifce
folosite in efectuarea e2pertizei, e"entualele obiectii sau
e2plicatii ale partilor, analiza lor a"and in "edere cele constatate
de e2pert6
! #artea fnala & concluziile e2pertului.
Raportul de e2pertiza se redacteaza in termeni clari si precisi, se "or
e"ita formularile ec7i"oce sau te7niciste. 1in modul de redactare a
raportului trebuie sa rezulte in esenta urmatoarele3 respectarea de
catre e2pert a pre"ederilor legale limitandu!se la obiecti"ele indicate in
actul de dispunere a e2pertizei, e2aminarea intregului material trimis
spre e2pertizare, folosirea celor mai moderne si adec"ate metode si
mi'loace te7nico!stiintifce de e2aminare, fundamentarea stiintifca a
rezultatelor cercetarii.
In functie de rezultatele la care a a'uns e2aminarea, concluziile
pot f C9RT9, #R?A?IL9 sau IM#SI?ILITAT9A R9AL$ARII #R?L9M9I.
Concluziile certe sau categorice subliniaza con"ingerea
categorica a e2pertului pri"ind solutionarea problemei si rezultatele
stiintifce ferme la care s!a a'uns prin e2pertiza. Concluziile pot f
negati"e sau poziti"e, clarifcand e2istenta unui fapt, a identitatii unei
persoane sau obiect, sau stabilind e2cluderea persoanei sau obiectului
din cercul de suspecti.
Concluziile de probabilitate sunt consecinta e2istentei unei
anumite indoieli, incertitudini care este determinata de insufcienta
calitati"a sau cantitati"a a elementelor caracteristice ale materialului
cercetat.
Concluziile de imposibilitate a rezol"arii problemei care nu
trebuie a f confundata cu o concluzie certa negati"a sunt determinate
fe de calitatea complet nesatisfacatoare a elementelor caracteristice
de identifcare a obiectelor supuse e2aminarii sau de lipsa unor
mi'loace te7nice, stiintifce adec"ate pentru in"estigare. Imposibilitatea
a'ungerii la o anumita concluzie mai poate f determinata si de modul
in care a fost prele"ata, f2ata si ridicata urma de la fata locului sau
modalitatea in care a fost e2pediata.
/eri:carea raportului de e3perti9a
In aceasta directie "or f "erifcate pe de o parte respectarea
pre"ederilor legale referitoare la e2pertiza >"erifcarea formala: iar pe
de alta parte "erifcarea continutului stiintifc al raportului de e2pertiza
>"erifcarea de fond sau substantiala:.
#entru "erifcarea formala sunt e2aminate de catre instant de
'udecata sau organul de urmarire penala urmatoarele aspecte3
! respectarea conditiilor legale de numire a e2pertului, daca e2ista
moti"e de recuzare a acestuia6
! formularea raspunsurilor clare si complete la toate intrebarile in
cauza6
! respectarea conditiilor de citare a partilor6
! semnatura si datarea raportului.
In ceea ce pri"este "erifcarea de fond, "or f e2aminate
problemele de fond ale raportului de e2pertiza si anume3
! e2aminarea intregului material pus la dispozitia e2pertului6
! folosirea unor mi'loace si te7nici moderne si adec"ate de
in"estigare6
! concordanta dintre concluzii si continutul raportului de e2pertiza.
In ipoteza in care organul 'udiciar nu isi insuseste concluziile
raportului de e2pertiza, acesta isi "a moti"a pozitia pe baza
constatarilor facute cu prile'ul "erifcarii raportului.
e"entuala neconcordanta dintre concluziile raportului si alte
mi'loace de proba nu poate constitui de la inceput un moti" de
respingere a rezultatelor e2pertizei, deoarece se impune o analiza a
intregului material probator
/alori:carea conclu9iilor e3perti9ei
Rolul si importanta acestui mi'loc de proba in formarea
con"ingerii intime a instantei de 'udecata sau a organului de
urmarire penala este demonstrat prin aceea ca peste ,CD din
concluziile rapoartelor de e2pertiza sunt insusite de catre instanta,
ele ser"ind la stabilirea ade"arului in cauza.
Cele mai "aloroase concluzii ale unui raport sunt cele cu caracter
de certirudine, caci interpretarea lor nu ridica probleme deosebite.
1e cele mai multe ori e2petizele criminalistice reprezinta singura
modalitate de a scoate la lumina probele necesare constatarii
e2istentei sau ine2istentei unei infractiuni si identifcarii autorului ei.
$ETO&E SI $I0"OA!E TE6NI!O 4 STIINTI-I!E &ESTINATE
IN/ESTI.ATII"O# !#I$INA"ISTI!E
Mi'loace te7nico!stiintifce folosite la cercetarea la fata locului.
In"estigarea locului faptei reprezinta actul initial de urmarire
penala si presupune cunoasterea imediata, directa si completa a
locului in care a fost sa"arsita infractiunea sau acolo unde au fost
descoperite urmele sau consecintele infractiunii.
In conformitate cu dispozitiilor codului de procedura penala
cercetarea la fata locului este necesara in "ederea efectuarii de
constatari cu pri"ire la situatia locului sa"arsirii infractiunii,
descoperirii, f2arii si ridicarii urmelor infractiunii, stabilirii pozitiei si
starii mi'loacelor materiale de proba precum si a impre'urarilor in care
a fost sa"arsita infractiunea.
/ (ata locului0 sau /loc al sa"arsirii faptei0 reprezinta atat locul
efecti" al sa"arsirii infractiunii cat si zonele apropiate sau alte locuri
unde e2ista date cu pri"ire la pregatirea, comiterea si rezultatul faptei.
Locul sa"arsirii unei fapte este zona in care se gasesc cele mai
multe urme si date referitoare la actul infractional si la autor.
1in punct de "edere tactico!criminalistic cercetarea la fata
locului se realizeaza in 4 faze3
1. ;a9a statica8
2. ;a9a dina*ica.
Cele 4 faze sunt sunt anticipate de actiuni premergatoare, preliminare
respecti"3
- stabilirea locului sa"arsirii infractiunii si paza lui in "ederea
conser"arii si prote'arii urmelor6
- acordarea primuliu a'utor "ictimei si inlaturarea pericolelor
iminente6
- f2area tuturor impre'urarilor care se pot sc7imba sau modifca
>retinerea unor impre'urari si date care sunt trecatoare sau
perisabile respecti" temperatura, miros, caracterul iluminarii:.
-a9a statica ) cercetarea la fata locului incepe cu luarea primelor
masuri si anume inlaturarea e"entualelor pericole, delimitarea locului,
contatarea mortii "ictimei, selectionarea martorilor asistenti si
retinerea persoanelor suspecte, e2aminarea la modul general al locului
faptei, stabilirea modifcarilor inter"enite in campul infractional, etc.
Nici un obiect nu trebuie atins sau miscat de la locul sau6 se f2eaza
pozitia obiectelor principale, a "ictimei, in scopul formarii unei imagini
asupra naturii faptei, modalitatii in are s!a sa"arsit si a momentului
sa"arsirii.
(i2area se realizeaza prin fotografere, flmare, se e2ecuta
masuratori pentru stabilirea distantei dintre obiectele principale asa
cum au fost gasite.
-a9a dina*ica ) faza comple2a a cercetarii. In aceasta faza are loc
cautarea, descoperirea, f2area si ridicarea urmelor, microurmelor sau
mi'loacelor materiale de proba, se e2ecuta fotografi de detaliu sau
masuratori fotografce la scara.
biectele se pot deplasa in "ederea e2aminarii lor.
In aceasta etapa trebuie a f clarifcate impre'urarile negati"e
reprezentate de neconcordantele dintre starea si pozitia "ictimei sau a
unor obiecte si situatia de fapt ca de e2emplu descoperirea unui
cada"ru care prezinta plagi taiate profund fara ca in 'ur da e2iste urme
de sange. Impre'urarile negati"e pot ascunde intentia autorilor de a
ascunde fapta sau de a directiona cercetarile pe o pista gresita.
Cercetarea la faza locului presupune folosirea unor mi'loace te7nico!
stiintifce foarte di"erse si "ariate3
+. Trusele criminalistice uni"ersale3 sunt formate dintr!un
instrumentar di"ers6 se pot efectua cu a'utorul lor operatiuni principale
de cercetare la fata locului. Trusele criminalistice uni"ersale sunt
impartite in mai multe compartimente astfel3
!o*parti*entul traseolo5ic & care este destinat
descoperirii, f2arii si ridicarii urmelor de maini, de
picioare, de dinti, ale instrumentelor de spargere.
Contine3 substante pul"erulente, pensula magnetica,
pul"erizatoare, plicuri cu folii adezi"e pentru
transferarea urmelor papilare, sursele de lumina
"izibila si ultra"ioleta, etc.
!o*parti*entul pentru e3ecutarea *asurilor si
*arcare & marcarea obiectelor principale si a zonei
cercetate. A"em ruleta, banda metrica colorata
alternati" alb!negru, 'etoane.
!o*parti*entul necesar e3ecutarii desenelor si
sc<itei & locului faptei si a"em rigla gradata, busola,
7artie milimetrica, 7artie de calc, creioane colorate,
etc.
1e asemenea, trusa contine instrumentarul de amprentare a
persoanelor si cada"relor la fata locului cat si alte instrumente
a'utatoare si anume6 diamant pentru taiat geamul, magnet,
surubelnite, ciocan, dalta, claste, patent, eprubete pentru ambalarea
urmelor biologice, materiale, microurmelor, aparatura foto.
4. Trusele criminalistice specializate
A"and in "edere infractiunile cercetate a"em urmatoarele categorii
de truse3
Truse pentru testarea stupe:antelor ) unde a"em tuburi
cu reacti"i ce permit identifcarea substantelor stupefante ca3
7asis, mari'uana, LS1, alte substante din grupa opiaceelor,
amfetaminelor. Se introduce o cantitate din substanta
respecti"a intr!un tub de cauciuc sau plastic, tub ce contine
fola cu reacti". #rin presarea peretilor tubului se sparge fola
iar reacti"ul intra in reactie cu substanta suspecta. Categoria
stupefantului se determina in functie de modul de colorare a
reacti"ului.
Truse pentru *arcarea unor obiecte ) se folosesc
substante 5uorescente sau c7imice. 1e e2emplu pentru
prinderea in 5agrant in cazul sa"arsirii infractiunii de dare de
mita. Identifcarea persoanelor care "in in contact cu obiectele
marcate se face fe datorita aderarii prafului 5uorescent la
mainile sau imbracamintea persoanei >pus in e"identa numai
cu radiatii ultra"iolete: fe datorita reactiei dintre substantele
c7imice si elementele din compozitia transpiratiei ce
determina o culoare specifca a pielii. Substantele din trusa
necesita respectarea unor reguli stricte de conser"are si
transport deoarece contin elemente to2ice. Se "or pastra in
"ase inc7ise ermetic, ferite de lumina puternica si caldura.
Truse pentru revelarea ur*elor papilare latente cu
radiatia de tip laser ) folosite pentru descoperirea urmelor
si f2arii lor prin fotografere6 trusa este portabila.
Alte cate5orii de truse cu destinatie speciala ) astfel
a"em truse destinate in"estigarii accidentelor de circulatie,
e2ploziilor si incendiilor, pentru e2aminarea cada"relor
neidentifcate, pentru cercetarea falsurilor in inscrisuri.
"AO#ATOA#E"E !#I$INA"ISTI!E $OI"E
#entru in"estigarea completa a anumitor infractiuni si in special
al infractiunilor care prezinta un grad de pericol social ridicat este
necesara folosirea unor mi'loace te7nice!criminalistice e2trem de
"ariate. Astfel organele de anc7eta au la dispozitie laboratoare
criminalistice mobile care sunt instalate pe diferite autoturisme, iar in
ipoteza efectuarii cercetarilor in locuri greu accesibile laboratoarele
criminalistice pot f montate pe elicoptere, na"e, etc.
Laboratoarele mobile au in dotare principalele truse
criminalistice uni"ersale si specializate care sunt complete cu mi'loace
suplimentare si anume3 descoperirea si ridicarea microurmelor,
descoperirea urmelor latente de picioare pe co"oare, linoleum,
refacerea inscriptiilor, e2ecutarea de mula'e, instrumente optice de
e2aminare si anume microscoape, di"ersi reacti"i, instrumentar,
compartiment foto, etc.
Se "a folosi aparatura de flmat si de inregistrare "ideo!
magnetica in "ederea consemnarii rezultatelor cercetarii sau a altor
acte procedurale efectuate la fata locului si anume declaratiile
martorilor, "ictime, persoanelor suspecte.
#entru identifcarea persoanelor dupa semnalmentele e2terioare
se "a folosi /(oto identic Eit0 sau /IdentiEit0 la care se adauga trusa
speciala de identifcare a cada"relor necunoscute.
Aparatura de detectie cuprinde detectoare de metale cu camp
electric, detectoare cu radiatii roentgen, detectoare pentru
descoperirea cada"relor ascunse sau ingropate & detectoarele de
cada"re functioneaza pe principiul reactiei dintre gazele de putrefactie
si reacti"ul impregnat intr!o 7artie de fltru. Alte detectoare3
detectoarele de materiale radioacti"e, de substante e2plozibile,
detectoare cu radiatii in"izibile ultra"iolete si infrarosii.
1e asemenea, aceste laboratoare mai contin truse de prim
a'utor, ec7ipament special de protectie, masti de gaze, etc.
+#IN!I+A"E"E TE6NI!I SI $ETO&E -O"OSITE IN E7A$INA#EA
U#$E"O# SI $I0"OA!E"O# $ATE#IA"E &E +#OA
1. $etode de e3a*inare *icroscopica.
Instrumente optice de e2aminare & Marea parte a in"estigatiilor
criminalistice de laborator impun folosirea de metode si te7nici
stiintifce in scopul "izualizarii sau re"elarii unor detalii
caracteristice in "ederea identifcarii obiectelor si efectuarii
determinarii din punct de "edere cantitati" si calitatii.
Astfel in "ederea e2aminarii unor categorii de urme si microurme
sau a di"erselor mi'loace materiale de proba ce poarta elemente
caracteristice de identifcare se "a apela la mi'loace electronice sau
optice de e2aminare.
1in punct de "edere stiintifc se apeleaza la instrumente care sa
permita "izualizarea caracteristicilor e2istente dincolo de anumite
limite deoarece se cunoaste faptul ca in situatia "ederii monoculare
puterea de separare sau de rezolutie a oc7iului este de cca.
F,F=Cmm iar in ipoteza "ederii binoculare nu mai pot f percepute
spatial obiecte sau detalii situate la un inter"al mai mic de F,+mm.
"U+A ) este un instrument optic de marit. 9ste folosita pentru
descoperirea urmelor la fata locului si pentru e2aminarea initiala a
mi'loacelor materiale de proba.
92ista lupele si*ple formate dintr!o singura lentile con"ergenta
si lupele co*puse formate dintr!un sistem con"ergent de lentile.
#uterea de marire a lupelor se calculeaza in dioptrii si este in"ers
proportionala cu distanta focala. #uterea de marire denumita
grosisment a'unge la de ;F2.
Alte categorii de lupe folosite3 lupele cu piedestal care sunt
folosite in e2aminarile dactiloscopice, lupe de *asurat= lupe cu
dispo9itiv propriu de ilu*inare= lupe binoculare.
$I!#OS!O+U" O+TI! ) este un instrument optic, de cercetare,
folosit in e2aminarea urmelor si in desfasurarea procesului de
identifcare.
9ste folosit in e2aminarile traseologice in "ederea identifcarii
persoanelor, armelor, instrumentelor de spargere, descoperirii falsului
in inscrisuri, e2aminarii probelor biologice, a microurmelor, etc
Se compune din 4 parti si anume3
- partea optica
- partea mecanica
la care se adauga dispopziti"ele accesorii de iluminare si
microfotografere.
#artea optica & este formata dintr!un obiectiv si un ocular fecare
defnindu!se prin anumite caracteristici. In acest sens obiecti"ul are
urmatoarele caracteristici3
- grosismentul sau puterea de marire a obiecti"ului care poate
a'unge la +4F26
- puterea de rezolutie care e2prima capacitatea de distingere unui
numar cat mai mare de detalii indicata prin numar zecimal si
anume F,+C6 F,.F6
- claritatea care este direct proportionala cu luminozitatea
obiecti"ului.
#artea mecanica & se compune din tubul mecanic care sustine
ocularul, re"ol"erul in care se monteaza obiecti"ele, un stati" si o
masa cu dispoziti"e de deplasare, talpa de sustinere a
microscopului, etc.
Sistemele de iluminare & pentru iluminare se folosesc trei
sisteme principale si anume3
- iluminarea laterala6
- iluminarea prin obiecti"ul microscopului6
- iluminarea prin lumina transmisa.
Se folosesc pe langa radiatii "izibile, radiatii infrarosii si
ultra"iolete.
$etode curente de cercetare in *icroscopie
#rincipalele metode sunt3
"izualizarea in camp luminos & a obiectelor opace si
transparente, ale urmelor biologice, ale altor urme de
natura organica sau anorganica6
"izualizarea in camp intunecat & pentru obser"area
bacteriilor "ii, celulelor care nu pot f colorate6
ultramicroscopia & pot f depistate substante de dimensiuni
foarte fne6
contrastul de faza & folosit in cercetarea micropreparatelor
fara structura care se cerceteaza in "itro, respecti" urme
de natura organica6
polarizarea & in "ederea e2aminarii unor substante optice
acti"e de tipul celor care contin nicotina, za7aruri, unele
elemente de natura to2ica >au proprietatea sa roteasca
plan ul de polarizare a luminii:.
Tipuri de *icroscoape optice ;olosite in laboratoarele
cri*inalistice
Tipurile de microscoape si microscopii folosite in criminalistica
sunt3
ST9R9MICRSC#8L sau L8#A ST9RICA & are utilizare in
e2aminarea optica a mi'loacelor materiale de proba6 permite
e2aminarea in relief a suprafetei obiectului. #uterea de marire este mai
mica decat a microscopului clasic dar permite o cercetare a unei
suprafete mai intinse de la o distanta mai mare decat aceea a
microscopului simplu.
9ste format dintr!o platina care culiseaza in toate ung7iurile pe
care se aseaza proba ce trebuie e2aminata6 lateral e2ista o sursa de
lumina obisnuita iar deasupra acestei platine se gaseste un dispoziti"
optic maritor care mareste de +,C pana la de .2 dar acest sistem optic
maritor>lupa maritoare: se amplifca gratie a 4 oculare care se pun in
continuarea acestuia.
MICRSC#8L #TIC C8 S8RSA 19 L8MINA ?ISN8ITA & este
folosit atat in domeniul traseologiei cat si in cercetarea unor urme
materiale cum ar f frele de par, resturi de imbracaminte, etc. Are o
putere de marire de pana la 4FFF2.
MICRSC#8L 19 #LARIAAR9 & se foloseste pentru a obser"a
cu a'utorul luminii polarizate a acelor structuri care au puncte de
difractie diferita adica structuri bio!c7imice diferite.
MICRSCA#9 19 C9RC9TAR9 IN RA1IATII IN$IAI?IL9
8LTRA$IL9T9, IN(RARSII & pentru cercetarea falsurilor in inscrisuri, a
urmelor suplimentare ale tragerilor cu armele de foc, categorii de urme
biologice.
MICRSCA#9 C8 CNTRAST 19 (AAA SIM#L8 ,
INT9R(9R9NTIAL, C8 CAM# INT8N9CAT cel din urma pune in e"identa o
serie intrega de microbi.
Microscoapele electronice se impart in 3
+. *icroscop electronic de trans*isie & care permite
e2aminarea specimenului dupa o prealabila pregatire prin
intermediul bombardamentului electronic a specimenului.
9lectronii sunt emisi de relatia catod!anod si au proprietatea de
a penetra specimenul de e2aminat. In fnal se realizeaza
imaginea specimenului pe o placa fotografca a"and mariri de
pana la un milion de ori.
4. *icroscopul electronic cu baleia( sau scannin5 & este un alt
tip de microscop care foloseste "izualizarea specimenului pe o
placa fotografca gratie emisiei de electroni secundari care sunt
realizati prin bombardarea primara cu electroni emisi de catod
deasupra specimenului care in prealabil a fost acoperit cu metal
pe suport de graft. Concomitent cu bombardarea de electroni
primari a suprafetei metalizate secundar se smulg alti electroni
din structura metalului. Acestia a'ung pe pelicula fotografca si
a"em desenul specimenului care se analizeaza de e2. frul de
par. #uterea de marire este de +FF.FFF2.
In timp ce in microscopia electronica de transmisie a"em
imagine f2a cu imagine unidimensionala sau plana, microscopia
electronica de baleia' & imaginea se face prin scanare adica
/maturare0 >adica imaginea apare punct de punct si se misca: si
imaginea este bidimensionala sau pseudodimensionala.
1e e2emplu, a"em de analizat un fr de par. In acelasi timp se
solicita un e2amen comparati". 92amenul frului de par se face prin
microscopia electronica de baleia' deoarece fecare fr de par al
fecarui om are o ar7itectura particulara a cuticulei. >zona de in"elis
a ti'ei frului de par: & un fr de par practic are o ar7itectura si o
structura. Ar7itectura este de in"elis si structura este de interior.
Cuticula nu poate sa fe e2aminata prin transmisie deoarece
transmisia rezol"a toate problemele de structura nu de ar7itectura.
?aleia'ul rezol"a numai problemele de ar7itectura si nu de
structura.
Citirea prin baleia' a frului de par are aceeasi "aloare cu testul
de dactiloscopie, de A1N, etc.
A1N G o structura care se gaseste in nucleu si foarte putin in
mitocondrie care este un organism citoplasmatic. Mitocondria este
/plamanul0 celulei si este furnizorul energiei celulei.
A1N este o structura prezenta in nucleu si care alcatuieste
genomul celulei. 9l este o structura dublu 7elicoidala adica dublu
spiralata care este alcatuita dintr!o multisec"enta de baze purinice si
pirimidinice si anume adenina, guanina, citozina si timina. Sunt
stabilizate prin legaturi de 7idrogen de slaba energie.
Sec"entialitatea celor ; baze este specifca fecarui indi"id. 8n
indi"id intotdeauna are sec"enta celor ; baze ale parintilor.
E"E$ENTE &E -OTO.#A-IE 0U&I!IA#A
RL8L (T*RA(I9I B81ICIAR9 IN IN$9STI*AR9A
IN(RACTI8NILR.
Autorii de specialitate considera ca fotografa 'udiciara sta la
baza ma'oritatii acti"itatilor specifce criminalistice.
#rincipalele a"anta'e ale fotografei 'udiciare sunt 3
! fdelitatea in f2area si redarea imaginii locului faptei, a
urmelor infractiunii, etc 6
! obiecti"itatea in prezentarea datelor obtinute prin
mi'loace criminalistice in ceea ce pri"este fapta si
persoana infractorului 6
! rapiditatea si simplitatea e2ecutarii fotografilor,
permitandu!se astfel urgentarea anc7etei si rezol"area
pe cale de consecinta a anc7etei 6
! e"identa probatorie a fotografei cat si a imaginilor
"ideo 6
! in5uenta psi7ologica pe care o poate a"ea asupra
in"inuitului sau inculpatului. Se afrma in literatura de
specialitate ca H un raport, oricat de documentat, nu "a
putea reda niciodata oroarea unui asasinat ca o
fotografe I.
M9T19L9 (T*RA(IC9 A#LICAT9 IN$9STI*ATIILR B81ICIAR9.
(otografa 'udiciara reprezinta un ansamblu de procedee te7nico!
stiintifce necesare in"estigarii, f2arii, si redarii rezultatelor cercetarilor
criminalistice sub forma imaginilor fotografce.
(otografa 'udiciara cuprinde 4 mari categorii de metode si
anume 3
+. (otografa 'udiciara operati"a & din care fac parte
fotografile e2ecutate la locul faptei, incepand cu
fotografa de ansamblu si continuand cu procedee
speciale de fotografere a urmelor, fotografa
semnalmentelor, fotografa de reconstituire, alte
fotografi care sunt destinate f2arii rezultatelor unor
acti"itati de urmarire penala.
4. (otografa 'udiciara de e2aminare & unde sunt incluse
fotografile e2ecutate in laboratoarele criminalistice si
anume fotografa de ilustrare, fotografa in radiatii
in"izibile, etc.
Trebuie sa retinem urmatoarele aspecte importante ale
necesitatii cunoasterii fotografei 'udiciare de catre magistrati si
a"ocati 3
+. organele de urmarire penala supra"eg7eaza sau conduc
direct anumite acti"itati procedurale unde este ne"oie de
e2ecutarea unor fotografi, de e2emplu in cazul omorului sunt
ele insele obligate sa e2ecute fotografi in interesul propriei
anc7ete.
4. instantele de 'udecata ca si a"ocatii trebuie sa cunoasca si sa
se pronunte asupra rezultatelor cercetarii criminalistice care
ma'oritatea sunt redate prin imagini fotografce. Aceasta
apreciere, insusire sau respingere a concluziilor poate f
facuta numai daca se cunosc limitele de e2ecutare a
fotografilor 'udiciare.
-OTO.#A-IA 0U&I!IA#A O+E#ATI/A
+rocedee de ;oto5ra:ere la ;ata locului
Reprezinta un procedeu important de f2are a rezultatelor cercetarii.
Cercetarii la fata locului i se adauga in cazul sa"arsirii unor infractiuni
ca omor, accidente de circulatie, na"ale, aeriene, e2plozii soldate cu
"ictime omenesti, tal7arii, etc flmarea sau inregistrarea pe banda
"ideomagnetica.
#rocedeele de fotografere la fata locului includ 3 fotografa de
orientare, fotografa sc7ita, fotografa obiectelor principale, fotografa
de detaliu, fotografa urmelor si masuratorilor fotografce.
+. (T*RA(IA 19 RI9NTAR9
Ser"este la f2area imaginii intregului loc al faptei in scopul
identifcarii zonei in care a fost sa"arsita infractiunea.
1e asemenea, se urmareste surpreinderea acelor aspecte care por
oferi o anumita imagine asupra raportului dintre locul faptei si zona
incon'uratoare.
In ceea ce pri"este fotografile e2ecutate in locuri desc7ise punctele
de orientare pot f cladiri, poduri, di"erse indicatoare, borne
Eilometrice, in general orice element cu o prezenta si infatisare stabila
in zona.
In ceea ce pri"este locurile inc7ise, fotografa de orientare "a
cuprinde e2teriorul cladirii, cu di"erse puncte de reper si anume
partticularitatile strazii, cladirilor in"ecinate, etc.
4. (T*RA(IA SC)ITA
9ste e2ecutata in "ederea redarii, in e2clusi"itate a intregului loc al
faptei, cu toate caracteristicile lui.
A"em urmatoarele tipuri de fotografe sc7ita3
! fotografa sc7ita unitara! unde se reda totalitatea locului
faptei intr!un singur cadru. 6
! fotografa sc7ita panoramica & este e2ecutata in situatia
in care locul faptei ocupa o suprafata mai mare si este
imposibil de redat intr!o singura fotografe. La randul ei
aceasta se imparte in fotografa panoramica liniara unde
aparatul se deplaseaza paralel cu locul faptei, fotografa
panoramica circulara care se realizeaza prin luarea d
eimagini prin rotirea aparatului situat intr!un punct
central.
! fotografa sc7ita pe sectoare & in care se reda pe portiuni
locul faptei. Se e2ecuta acolo unde nu s epoate e2ecuta
o fotografe unita de e2emplu apartamente.
! fotografa sc7ita incrucisata & aparatul este situat
succesi" in puncte diferite in scopul e"itarii asa!
numitelor H zone oarbe I.
.. (T*RA(IA ?I9CT9LR #RINCI#AL9
Modalitatea fotograferii obiectelor principale consta in consta in
f2area imaginilor acelor obiecte care sunt in legatura sau care re5ecta
urmele si rezultatele actului infractional.
1in grupa obiectelor importante pot face parte6 corpul "ictimei,
armele si instrumentele folosite la sa"arsirea infractiunii, obiectele care
poarta urme, urmele ca atare, etc.
(otografa obiectului principal "a f dublata de o fotografe ce "a
reda pozitia acestui obiect in campul infrctional cat si in raport de
pozitia fata de celelalte obiecte.
biectele sunt fotografate astfel incat sa se redea elementele si
detaliile sale caracteristice de identifcare.
;. (T*RA(IA 19 19TALI8
9ste specifca fazei dinamice a cercetarii al fata locului cand este
permisa deplasarea si modifcarea pozitiei obiectelor in "ederea punerii
in e"identa a detaliilor caracteristice , a urmelor si identifcarii lor pe
suprafata obiectului.
1etaliile sunt fotografate din apropiere, la scara mare, cu surse de
lumina laterale.
C. #RC9199 S#9CIAL9 19 (T*RA(I9R9 LA (ATA LC8L8I
#rocedeele speciale includ mai multe categorii de fotografi si
anume3
! procedeele de fotografere a urmelor de maini, picioare,
etc6
! procedeele de fotograiere a armelor, instrumentelor de
spargere si a urmelor lor.
#entru e2ecutarea fotografei urmelor trebuie respectate anumite
conditii te7nice. (otograferea se "a face dupa re"elarea urmelor, in
primul rand a celor latente, dar si a celor a caror nuanta nu se distinge
de culoarea fondului.
<. #RC9199 19 (T*RA(I9R9 A CA1A$R9LR
Indiferent de cauza mortii & omucidere, sinucidere, accident & este
necesar a se efectua fotografi pentru redarea pozitiei corpului, a starii
imbracamintei, a leziunilor "izibile in acel moment, a distantei si
raportului cu obiectele din apropiere.
Regula generala este aceea potri"it careia in ipoteza mortii "iolente
cada"rele sa fe fotografate in pozitia si in starea in care au fost gasite,
nu ese permisa nici o modifcare.
In functie de specifcul situatiei, trebuie a"ute in "edere pe langa
regula general si urmatoarele aspecte3
! cada"rele dezmembrate "or f fotografate in 4 etape si
anume3 se fotografaza fecare parte in locul si pozitia in
care se a5a si ulterior se fotografaza intregul corp
refacut6
! cada"rele inecatilor "or f fotografate in apa daca asa au
fost gasite si ulterior dupa scoatere, pentru a nu risca
instalarea putrefactiei6
! cada"rele spanzurate sau in pozitia sezand "ot f
fotograiate din fata, spate si lateral6
! cada"rele carbonizate "or f fotografate in starea in care
au fost gasite iar ulterior "or f asezate pe o suprafata
alba & 7artie, cearceaf & pentru a se obtine sufcient
contrast si "or f fotograiate cu a'utorul unei lumini
puternice6
! cada"rele ing7etate "or f fotografate in starea initiala
precum si dupa dezg7etare la temperatura camerei.
-OTO.#A-IA SE$NA"$ENTE"O#
Reprezinta un ansamblu de procedee fotografce in "ederea
inregistrarii imaginii persoanelor care au sa"arsit infractiuni precum si
a cada"relor necunoscute in "ederea identifcarii lor ulterioare.
1e asemenea, in aceasta categorie intra si fotografa de urmarire
care are drept scop surprinderea pe pelicula a unor acte cu caracter
infractional, fotografi care sunt efectuate numai in conditiile legii.
+. (T*RA(IA 19 I19NTITAT9 A #9RSAN9LR
Sau de identifcare a persoanelo in particular a celor care au
sa"arsit infractiuni.
Se e2ecuta 4 fotografi de bust una din fata si alta din profl.
#ersoana este fotografata cu capul descoperit, pieptanata,
barbierita, fara oc7elari, cu urec7ea dreapta descoperita. #ri"irea "a f
indreptata inainte. Se pot e2ecuta si fotografi in radiatii infrarosii
pentru a surprinde detalii din piele pana la o adancime de 4!. mm.
Se "a atasa perosanei o placuta cu data si numarul de ordine,
placuta ce are o lungime de 4,cm, la ni"elul pieptului persoanei.
4. (T*RA(IA 19 I19NTI(ICAR9 A CA1A$R9LR N9C8NSC8T9
In ma'oritatea cazurilor cada"reloe sunt pozate in pozitie culcata,
iar pentru fotograferea proflului aparatul "a f instalat in partea
laterala a mesei pe care este intins cada"rul.
Toaleta cada"rului are drept scop readucerea fgurii unei
persoane cat mai aproape de infatisarea a"uta in timpul "ietii. (ata "a
f spalata, se "or inlatura urmele de sange sau de mizerie6 oc7ii dca
sunt des7idratati se "a in'ecta o solutie de apa cu glicerina in spatele
globului ocular. In situatia in care oc7ii sunt disstrusi sau lipsa "or f
inlocuiti cu oc7i de sticla. (ata se "a unge cu "aselina si se "a pudra cu
talc pentru acoperirea leziunilor.
.. (T*RA(IA 19 8RMARIR9
(otografa de urmarire sau de fla' sau de supra"eg7ere consta in
inregistrarea prin fotografere sau flmare in conditiile pre"azute de
lege a unor acti"itati cu caracter infractional, a contactelor dintre
participantii la sa"arsirea faptei pre"azute de legea penala, inclusi" cu
subiectul pasi" al infractiunii >in cazul infractiunii de santa', persoana
santa'ata: in "ederea probarii acestor acti"itati.
(otografa se e2ecuta fara stirea persoanei urmarite. Se "or
folosi radiatii infrarosii pentru fotograferea in intuneric sau ceata.
-OTO.#A-IA &E -I7A#E A #EZU"TATE"O# UNO# A!TI/ITATI
&E U#$A#I#E +ENA"A
In "ederea f2arii rezultatelor unor acte de urmarire penala si anume
a perc7ezitiilor si reconstituirilor este necesar efectuarea de fotografi
care "or ilustra constatarile cuprinse in procesul!"erbal.
+. (T*RA(IA 19 (I@AR9 A R9A8LTAT9LR #9RC)9AITI9I.
Modul de e2ecutare a acestui gen de fotografe se raporteaza la
natura perc7ezitie si anume3 corporala sau domiciliara.
Astfel, se "a surprinde locul perc7ezitiei, se "or e2ecuta fotografi tip
sc7ita ale incaperii sau spatiului in care au fost ascunse obiectele.
Se "or fotografa obiectele descoperite cu prile'ul perc7ezitiei,
detalii ce "or ser"i la stabilirea identitatii sau particularitatilor
obiectelor care au folosit la sa"arsirea infractiunii sau care reprezinta
produsul ei.
4. (T*RA(IA 19 (I@AR9 A R9A8LTAT9LR R9CNSTIT8IRII
In situatia in care se efectueaza acte de in"estigare de natura
reconstituirilor, se "or fotografa cela mai importante aspecte din
cadrul "erifcarii e2perimentale a modului in care a fost sa"arsita
infractiunea precum si declaratiile martorilor, in"inuitilor sau
inculpatilor.
.. (T*RA(IA 19 (I@AR9 A R9A8LTAT9LR #R9A9NTARII #9NTR8
R9C8NAST9R9.
9ste utila pentru e"identa sa probatorie.
A"em prezentarea pentru recunoasterea de persoane si de obiecte.
1in punct de "edere te7nic este necesar sa se efectueze astfel de
fotografi din care sa rezulte ca din intregul grup de persoane sau
obiecte alcatuit in "ederea recunoasterii a fost identifcata o anumita
persoana sau un anumit obiect.
;. INR9*ISTRAR9A $I19 A ACTI$ITATILR 19 8RMARIR9 #9NALA.
(ilmul si banda "ideomagnetica cu caracter 'udiciar pot f
considerate ca a"and un grad sporit de obiecti"itate si e2actitate fata
de fotografa 'udiciara.
1e subliniat faptul ca folosirea acestor mi'loace impune respectarea
cu strictete a dispozitiilor legale si a regulilor criminalistice de
efectuare a lor.
#rocesul!"erbal inc7eiat co ocazia efectuarii actelor de anc7eta
inregistrate te7nic criminalistic trebuie sa contina referiri e2acte, in
detaliu si e2plicite pri"itor la inregistrarile facute.
1esi sunt perfecte din punct de "edere te7n ic, totusi mi'loacele de
inregistrare nu port ser"i pe deplin stabilirii ade"arului decat in
conditiile de folosire si interpretare a rezultatelor cu ma2ima
competenta si obiecti"itate.
-OTO.#A-IA 0U&I!IA#A &E E7A$INA#E
-OTO.#A-IA 0U&I!IA#A &E E7A$INA#E
1. -oto5ra:a (udiciara de e3a*inare in radiatii vi9ibile.
(otografa 'udiciara de e2aminare reprezinta un ansamblu de
procedee destinate cercetarii, in conditii de laborator, a mi'loacelor
materiale de proba, precum si f2arii rezultatelor in"estigarii te7nico!
stiintifce a corpurilor delicte sau a urmelor ridicate de la fata locului.
(otografa 'udiciara de e2aminare se poate clasifca in3
! fotografa de e2aminare in radiatii "izibile3 fotografa de
ilustrare, de comparare, de umbre, de re5e2e, de contrast, de
separare a culorilor, microfotografa.
! (otografa de e2aminare in radiatii in"izibile3 ultra"iolete,
infrarosii, roentgen, gamma si beta, radiatii neutronice si
7olografa.
(T*RA(IA 19 IL8STRAR9 & scopul sau consta in f2area imaginii
initiale a obiectului ce urmeaza a f e2aminat, a caracteristicilor si
dimensiunilor sale.
1omeniile in care se aplica frec"ent procedeul fotografei de
ilustrare sunt3 cercetarea te7nica a inscrisurilor care sunt presupuse a
f falsifcate sau contrafacute, cercetarea unor mi'loace de proba cu
suprafata plana, e2pertiza unor corpuri delicte, de genul armelor sau
instrumentelor de spargere.
(T*RA(IA 19 CM#ARAR9 & una dintre metodele cela mai
importante si mai frec"ent intrebuintate in e2aminarile de laborator, in
special in traseologie, in balistica 'udiciara, in e2pertiza inscrisurilor, in
orice impre'urare in care se solicita efectuarea unui e2amen
comparati" de natura optica.
A"em trei "ariante ale fotografei de comparare si anume3
! ;oto5ra:a de co*parare prin con;runtare & procedeul se
bazeaza pe confruntare a 4 imagini dintre care una reprezinta
urma sau mula'ul ridicat de la locul faptei iar alta impresiunea
sau mula'ul creat e2perimental in laborator cu obiectul
cercetat. #rocedeul se aplica in "ederea identifcarii
persoanelor dupa semnalmentele e2terioare6
! ;oto5ra:a de co*parare prin suprapunere & consta in
suprapunerea a 4 imagini dintre care cel putin una este f2at pe
un suport transparent. Se determina astfel fe coincidenta, fe
di"ergenta detaliilor ori trasaturilor caracteristice ceea ce
conduce la stabilirea identitatii sau la e2cluderea din sfera
cercetarii a obiectului suspect. Metoda este utilizata in
traseologie pentru identifcarea persoanei sau obiectului
creator de urma, in e2pertiza bancnotelor, a stampilelor,
ilustrarea falsului, identifcarea cada"relor necunoscute, etc6
! ;oto5ra:a de co*parare prin stabilirea continuitatii
liniare sau nu*ai prin (u3tapunere ) ser"este la stabilirea
identitatii unei persoane sau unui obiect ca urmare a
determinarii continuitatii elementelor caracteristice re5ectate
in urma si modelul tip >impresiune: obtinut pe cale
e2perimentala.
(T*RA(IA 19 8M?R9 & este destinata scoaterii in e"identa a
caracteristicilor de relief. Se aplica inclusi" in fotografile de detaliu
e2ecutate la fata locului, in cazul urmelor de adancime de maini si de
picioare ori al urmelor unor instrumente de spargere.
(T*RA(IA 19 R9(L9@9 & are ca destinatie punerea in e"identa a
urmelor de suprafata greu sesizabile la o prima "edere & de e2 urmele
papilare.
(T*RA(IA S9#ARATAR9 19 C8LRI & ser"este la re"elarea
petelor, a urmelor, a modifcarilor te2tului unui inscris, etc, greu "izibile
cu oc7iul liber datorita nuantelor de culoare apropiate de culoarea
suportului. 8n e2emplu tipic il constituie petele de sange pe care
autorul unui omor a incercat sa le inlature de pe 7aine sau modifcarile
aduse unui inscris prin adaugarea sau inlaturarea de te2t, etc.
(T*RA(IA 19 CNTRAST & este inclusa in categoria fotografilor
de e2aminare datorita posibilitatilor de marire a gamei mi'loacelor de
e"identiere a unor urme sau detalii caracteristice apte a f folosite in
procesul de identifcare.
2. -oto5ra:a (udiciara de e3a*inare in radiatii invi9ibile
Radiatiile electromagnetice in"izibile de tipul ultra"ioletelor,
infrarosiilor, radiatiilor @ si gama au de"enit indispensabile e2aminarii
stiintifce a probelor materiale, a urmelor in general.
A"em3
(T*RA(IA 19 9@AMINAR9 IN RA1IATII 8LTRA$IL9T9 & face parte
dintre metodele stiintifce de in"estigare folosit in mod curent in
laboratoarele criminalistice si in cercetarile la fata locului pentru
descoperirea urmelor de maini, a urmelor biologice, etc.
1omeniile de folosire a radiatiilor ultra"iolete in Criminalistica sunt3
! traseologia & re"elarea si cercetarea de identifcare a urmelor, printer
care mai importante sunt urmele de maini, urmele biologice, alte urme
organice, si anume cele care contin proteine, 7idrocarburi, etc.
! balistica 'udiciara & pentru descoperirea urmelor suplimentare
ale tragerii cu armele de foc6
! cercetarea te7nica a inscrisurilor & descoperirea falsului prin
inlaturare de te2t, descoperirea unor falsuri in documente cu
caracter fnanciar, etc, cercetarea operelor de arta, in special a
picurilor.
! efectuarea de fotografi in cadrul unor acti"itati de urmarire
penala printre care se pot numara descoperirea sau pre"enirea
furturilor, prinderea in 5agrant delict a persoanelor care
sa"arsesc infractiuni de genul luarii sau darii de mita.
(T*RA(IA 19 9@AMINAR9 IN RA1IATII IN(RARSII & isi gasesc
numeroase aplicatii in cadrul cercetarii infractiunilor, incepand cu
fotograferea la locul faptei sau cu aceea de urmarire si terminand cu
efectuarea unor in"estigatii de laborator in cercetarea falsurilor ori in
balistica 'udiciara.
#rintre proprietatile principale ale radiatiilor infrarosii se numara
capacitatea de a strabate anumite corpuri si de a f retinute de altele.
1e retinut faptul ca ele nu sunt in5uentate de elemente poluante din
atmosfera si anume fum, praf, ceata.
1omeniile de folosire a radiatiilor infrarosii in Criminalistica sunt3
! cercetarea te7nica a inscrisurilor6
! cercetarea unor "alori sau opere de arta6
! descoperirea urmelor suplimentare ale tragerilor cu armele de
foc6
! efectuarea unor fotografi 'udiciare cu caracter operati".
MICR(T*RA(IA & este o metoda de f2are a imaginii rezultatelor
cercetarii la microscop, de"enita indispensabila in toate domeniile
stiintei.
1e e2emplu in ipoteza unei e2pertise balistice de laborator
destinata identifcarii armei cu care s!a sa"arsit un omor, se "a apela la
un microscop comparator. Rezultatul e2aminarii "a f f2at printr!o
microfotografe de comparare care "a reda continuitatea liniara a
striatiilor lasate de arma pe proiectilul gasit in corpul "ictimei si a
striatiilor lasate de arma pe proiectilul tras e2perimental, situatie ce "a
duce la identifcarea armei in litigiu.
)L*RA(IA & aparitia laserului a determinat un ade"arat salt
calitati" in f2area si redarea imaginilor luminoase ale obiectelor.
1in punct de "edere etnic 7olografa reprezinta o metoda de
inregistrare si redare integrala a obiectelor, a intregului camp
fotografat, prin intermediul undelor de lumina de tip laser.
#entru criminalistica a"anta'ele 7olografei dar mai ales ale radiatiei
de tip laser sunt cu totul deosebite. 1e e2 la cercetarea la fata locului,
7olografa poate ser"i atat la f2area in relief a locului faptei cat si la
descoperirea urmelor infractiunii.
TE6NI!I &E I&ENTI-I!A#E A +E#SOANE"O# &U+A U#$E"E
"ASATE &E !O#+U" U$AN
NTI8N9A 19 8RMA A IN(RACTI8NII & orice actiune a oamenilor
se re5ecta prin transformarile produse in mediul in care se desfasoara
la fel cum orice fapta ilicita produce transformari obiecti"e, sub raport
criminalistic, in urme ale infractiunii.
#rin urma a infractiunii intelegem orice modifcare materiala
inter"enita in conditiile sa"arsirii unei fapte penale, intre fapta si
modifcarea produsa e2istand un raport de cauzalitate.
#roducerea unei modifcari nu este limitata la persoana autorului
faptei, ea putand apartine si subiectului pasi" al infractiunii. Astfel,
petele de sange sau frele de par ale "ictimei gasite pe imbracamintea
agresorului sunt urme pretioase care fac do"ada contactului dintre cei
4, impre'urare de natura sa conduca la implicarea persoanei suspecte
in cauza cercetata sau la includerea in cercul de banuiti.
CRIT9RII 19 CLASI(ICAR9 A 8RM9LR IN(RACIT8NII
Clasifcarea urmelor in fucntie de diferite criterii are drept scop
cresterea gradului de precizie si claritate al formularii concluziilor
cercetarilor criminalistice in solutionarea cauzelor penale.
A"em in "edere urmatoarele criterii3
+. (actorul creator de urma & factorii care au determinat aparitia
urmei pot f di"ersi3 corpul omului, obiecte sau instrumente,
animale, fenomene cum sunt incediul, e2plozia.
4. Tipul sau natura armei & a"em3 urme care reproduc forma
suprafetei de contact a obiectului creator, de e2 urmele de
maini, de picioare, urmele instrumentelor de spargere, etc6
urme sub forma de pete sau resturi de materii organice si
anorganice inclusi"e resturi sau fragmente de obiecte ce
sunt denumite generic si urme materiale >petele de sange,
frul de par, praful, ciobul, pilitura, pelicula de "opsea, resturi
"egetale, etc.:6 urme sonore "ocea, "orbirea, zgomotele
obiectelor, care sunt conditionate de prezenta la locul faptei
de un mi'loc de inregistrare sau un martor de auditu capabil
sa retina anumite caracteristici ale "ocii sau ale modului de
"orbire, situatie in care nu mai putem "orbi de urme6 urme
vizibile si urme latente ultimile in"izibile cu oc7iul liber sau
foarte putin "izibile, ceea ce impune re"elarea lor prin diferite
metode6 macro si microurmele.
.. Modul de formare a urmelor & a"em in "edere raportul de
miscare in care se a5a la un moment dat obiectul creator si
obiectul primitor de urma, iar pe de alta parte, locul in care se
f2eaza urma pe obiectul primitor >la suprafata sau in
adancime:. 1in acest punct de "edere deosebim3 urme statice
create prin atingere, apasare sau lo"ire, fara ca suprafetele
de contact sa se a5e in miscare una fata de cealalta in
momentul contactului >urmele de maini, buze, picioare,etc:6
urme dinamice formate ca rezultat al miscarii de translatie,
de alunecare a unei suprafete una peste alta. 8n e2emplu
tipic il constituie urma de franare a unui auto"e7icul sau urma
lasata de un cleste in momentul taierii unui belciug6 urme de
suprafata- de e2 atingerea cu mana a unei suprafete prafuite,
etc6 urme de adancime specifce suporturilor sau obiectelor
primitoare de urma cu un anumit grad de plasticitate, in care
se imprima suprafata obiectului ce a format urma >urma de
picior in pamantul moale:.
!E#!ETA#EA !#I$INA"ISTI!A A U#$E"O# &E $AINI
Cercetarile intreprinse asupra desenelor papilare si a utilitatii lor
in identifcarea persoanelor au pus bazele unei ramuri importante a
criminalsiticii si anume dactiloscopia >dactilosGdeget, scopiaGprin care
se poate pri"i, cerceta:.
1actiloscopia este ramura Criminalisticii care se ocupa cu
e2aminarea si clasifcarea desenelor papilare in "ederea identifcarii
persoanei.
1esenele papilare, specifce pielii corpului omenesc, a5ate la
ni"elul degetelor, palmei si talpii piciorului cunoscute sub denumirea
de dermatoglife, sunt formate din sistemul liniilor paralele ale crestelor
papilare, separate intre ele de santuri papilare. Crestele papilare redau
relieful neregulat al papilelor dermice, a5ate la linia de legatura dintre
cele 4 straturi principale ale pielii, derma si epiderma, dintre care
ultimul, a5at la suprafata, cunoaste un permanent proces de
descuamare.
In "arful crestelor papilare se gasesc orifciile sudoripare sau porii
prin care este secretata sudoarea. (ormata din apa, saruri minerale si
substante organice, sudoarea reprezinta unul din elementele
importante de formare a urmelor pe suprafetele cu care pielea intra in
contact.
Nu numai desenul papilar, dar si crestele papilare si porii prezinta
elemente de specifcitate, puncte caracteristice de natura sa
deosebeasca un indi"id de altul.
+roprietatile desenului papilar
+. 8nicitatea desenului papilar & se deosebesc intre ele
prin forma si prin detalii caracteristice, al caror numar si
"arietate fac practic imposibila intalnirea a 4 amprente
identice. #ornindu!se de la un numar de ; caracteristici,
posibilitatea repetarii a 4 desene papilare cu aceleasi
puncte coincidente ar e2ista teoretic numai la <;
milioane de amprente. 1aca numarul detaliilor
caracteristice creste rezultatul calculului a'unge la cifre
astronomice.
4. (i2itatea desenului papilar & consta in mentinerea
formei si detaliilor caracteristice ale desenului papilar
de la formarea sa in luna a < a de "iata intrauterina si
pana la moartea persoanei. Singura modifcare, fara
implicatii in procesul identifcarii, o reprezinta cresterea
in dimensiuni a amprentei. #e masura dez"oltarii
corpului, fara in5uenta asupra caracteristicilor crestelor
papilare.
.. Inalterabilitatea & in mod normal un desen papilar nu
poate f modifcat sau inlaturat. Numai ranile adanci
care afecteaza in adancime stratul dermic, distrugand
papilele, precum si unele boli de tipul leprei, pot duce la
alterarea in"oluntara a desenului.
!lasi:carea desenului papilar>
1esenele papilare sunt caracterizate de forme "ariate. Astfel, s!a
impus impartirea lor pe categorii, grupe sau tipuri.
#rimul criteriu il reprezinta regiunea anatomica a corpului pe
care o ocupa, respecti" regiunea digitala, palmara sau plantara.
1esenele papilare ale mainii sunt impartite astfel3
! regiunea digitala cu zonele falangetei, falanginei si falangei,
despartite de santurile 5e2orale6
! regiunea palmara cu zonele palmara, tenara si 7ipotenara.
Indiferent de regiunea sau zona in care se gasesc desenele papilare
au o importanta aproape egala in identifcare. 1intre acestea se disting
desenele de pe falangete ale caror urme raman cel mai frec"ent la fata
locului.
Crestele papilare formeaza de regula trei zone3
! 9ona ba9ala dispusa intre santul 5e2oral si centrul desenului6
! 9ona centrala sau nucleara= zona ce detine ponderea cea mai
mare in clasifcare6
! 9ona *ar5inala alcatuita din crestele a5ate la e2teriorul
desenului.
Locul de intalnire al celor trei zone poarta denumirea con"entionala
de 19LTA.
Al doilea criteriu este impus de forma desenului din zona centrala si
de pozitia si numarul deltelor astfel3
! desenele adeltice sau de tip arc lipsite de zona centrala6
! desenele *onodeltice sau de tip lat in care zona centrala are
forma unui lat pornind din dreapta sau din stanga desenului, de
unde a"em clasifcarea in de3trodeltice si sinistrodeltice8
! desene bideltice sau de tip cerc zona centrala find sub forma
de cerc, de spirala, de laturi gemene, etc6
! desene polideltice sau de tip co*binat ma'oritatea prezen
tand trei delte si foarte rar patru delte6
! desene e3ceptionale sau a*or;e care nu se apropie de
desenele papilare obisnuite.
&ETA"II"E !A#A!TE#ISTI!E A"E &ESENU"UI +A+I"A#
Amprenta digitala contine o serie de puncte caracteristice sau
detalii de natura sa permita identifcarea certa a indi"idului.
Intr!un desen papilar se pot gasi in 'ur de +CF de detalii
caracteristice.
+oroscopia si crestoscopia
1etaliile sau punctele caracteristice ale desenelor papilare pot f
e2ploatate cu success in identifcarea criminalistica numai daca sunt
prezente intr!un numar suJcient sau re5ectate, in conditii bune, de
urma.
Sunt frec"ente situatiile in care la fata locului urmele digitale se
prezinta sub forma unor fragmente de creste papilare. Si in aceste
cazuri identifcarea este posibila prin e2aminarea formei porilor si a
marginilor crestelor papilare.
!ercetara si interpretarea la ;ata locului a ur*elor de *aini
8rma papilara a degetelor, a palmei sau a intregii maini se
formeaza prin contactul direct al acesteia cu o suprafata sau un obiect
oarecare.
In functie de modul de formare se pot imparti astfel3
! ur*e de *aini statice sau dina*ice ) "aloarea cea mai mare
pentru identifcare o au urmele de maini statice deoarece redau
cu claritate desenul papilar si detaliile sale caracteristice. 8rmele
dinamice care se prezinta sub forma unor man'ituri pot ser"i la o
identifcare generica.
! Ur*e de supra;ata sau de adanci*e ) in functie de
plasticitatea suportului primitor de urma. 8rmele formate pe
suprafete tip plastilina, c7it moale, "opsea neuscata se formeaza
in adancime spre deosebire de urmele lasate pe o suprafata
dura, de tipul sticlei care sunt urme de suprafata. 8rmele de
suprafata se pot forma prin stratifcare datorita depunerii de
substanta a5ata pe mana >sudoare,"opsea, grasime, sange, etc.:
pe suprafata atinsa precum si prin destratifcare datorita ridicarii
substantei e2istente anterior pe obiect >praf, "opsea:6
! Ur*e de *aini vi9ibile sau latente ) urmele latente se
formeaza prin depunerea unui strat foarte subtire de substanta,
capabila sa redea cu fdelitate detaliile caracteristice ale
crestelor papilare si c7iar al porilor. 8rmele de maini latente
contrar aparentelor sunt in ma'oritatea cazurilor de o calitate mai
buna decat urmele "izibile. Cu toata "aloarea redusa de
identifcare a urmelor "izibile ele ser"esc la constatarea
impre'urarilor in care a fost sa"arsita infractiunea
&escoperirea ur*elor de *aini
#resupune in primul rand o cautare sistematica a lor in functie de
natura locului si de modul de sa"arsire a faptei.
Cautarea urmelor papilare poate incepe din locul in care se
presupune ca a intrat infractorul, prin cercetarea clantelor usii, a
incuietorilor, comutatorului, etc. 1aca s!a patruns prin spargerea
geamului cioburile acestuia pastreaza in conditii bune urmele crestelor
papilare. 1e asemenea, obiectele de portelan si sticla, suprafetele
metalice, mobilier, suprafete relati"e zgrunturoase, gulerele,
mansetele de camasi pot retine urme in conditii bune.
In situatia in care infractorul a folosit manusi, trebuie sa retinem
faptul ca insesi aceste manusi pot crea urme specifce.
Stabilirea vec<i*ii ur*elor de *aini
Reprezinta o probleme importanta de care se tine seama atat in
procesul descoperirii cat si in cel al re"elarii urmelor crestelor papilare.
Stabilirea "ec7imii se face in functie de factori "ariati si este
uneori relati"a. Astfel, urmele de portelan, sticla, suprafete netede,
lustruite sau lacuite pot f pastrate c7iar ani de zile, in "reme ce 7artia
le pastreaza cate"a ore in functie de calitatea ei.
In primele momente ale cercetarii stabilirea "ec7imii urmelor
este absolute necesara pentru alegerea mi'loacelor adec"ate de
re"elare & de e2 re"elarea unei urme proaspete de circa o ora, prin
prafuire, poate sa conduca la alterarea urmei datorita imbacsirii.
-i3area si ridicare ur*elor de *aini
1in punct de "edere procedural principalul mi'loc de f2are a
urmelor il reprezinta procesul-verbal. (i2area in acest document
presupune consemnarea e2acta, precisa si detaliata a metodelor de
re"elare intrebuintate, a locului in care au fost descoperite si a
raportului de pozitie fata de obiectele principale
1in punct de "edere te7nic & criminalistic f2area presupune in
primul rand fotograferea urmelor atat in cadrul general a locului
faptei cat si in calitatea lor de obiecte principale.
(otografile se e2ecuta dupa re"elarea urmelor latente, cateodata
c7iar inainte, daca e2ista pericolul degradarii.
#rintre procedeele de f2are a urmelor se mai numara schitele si
desenele intocmite la fata locului si care se ane2eaza procesului!
"erbal.
#idicarea ur*elor de *aini
Se poate realiza fe prin transferarea pe pelicula adezi"a
speciala, fe prin efectuarea unui mula'.
!. "ransferarea pe pelicula adeziva denumita folio se face dupa
re"elarea si fotograferea urmelor. (oliile adezi"e pot f
transparente, albe sau negre, alegerea lor find in functie de
culoarea urmei.
#. $idicarea cu ajutorul mulajelor se realizeaza in cazul urmelor de
adancime, dupa fotograferea prealabila a lor6
%. "ransportarea obiectelor putatoare de urma impune respectarea
unor cerinte de manipulare si ambalare "izand pre"enirea
distrugerii sau alterarii urmelor.
E3perti9a cri*inalistica a ur*elor de *aini
92pertiza dactiloscopica reprezinta etapa fnala a acti"itatii de
clarifcare a aspectelor legate de formarea urmelor de maini la fata
locului, de obtinerea de informatii pri"ind persoana, precum si de
precizarea raportului dintre urma si acti"itatea infractionala.
1aca e2pertului i se prezinta numai urma ridicata la fata locului
acesta are posibilitatea sa stabileasca de la ce mana pro"ine, regiunea
mainii sau degetul care a format!o, din ce tip sau "arietate de desen
papilar face parte, in ce mod s!a format, "ec7imea urmei si daca
aceasta contine sufciente date de identifcare.
In cazul in care i se prezinta e2pertului si impresiunile digitale
luate persoanei suspecte, ori cele e2istente in cartoteca dactiloscopica,
se poate stabili daca urma si impresiunea sunt formate de acelasi
deget deci de aceeasi persoana.
8n aspect particular al identifcarii pe baza amprentelor digitale il
reprezinta posibilitatea identifcarii unor cada"re necunoscute.
Scopul principal al e2pertizei dactiloscopice este acela al
identifcarii persoanei ce a lasat urme in campul infractional. #entru
efectuarea e2pertizei dactiloscopice este necesara in primul rand
amprentarea persoanelor a5ate in sfera de interes a inestigatiilor.
Amprentarea cada"relor prezinta anumite particularitati
datorate proceselor specifce putrefactiei, rigiditatii cada"erice
mumifcarii si des7idratarii.
!ercetarea cri*inalistica a ur*elor lasate de alte parti ale
corpului
+. !ercetarea ur*elor lasate de picioare
Sunt folosite destul de rar in acti"itatea de identifcare,
considerandu!se ca au mai putine posibilitati de indi"idualizare datorita
numarului relati"e redus de elemente caracteristice, cu e2ceptia celor
specifce crestelor papilare de pe talpa piciorului.
1in categoria urmelor de picioare fac parte3
! urmele plantei piciorului & ale piciorului gol6
! urmele piciorului semi!incaltat6
! urmele de ciorapi sau de incaltaminte.
8rmele plantei piciorului si anume cele formate de piciorul gol sunt
cele mai "aloroase pentru indi"idualizare, deoarece amprenta plantara
>amprenta talpii piciorului: poate ser"i la o identifcare certa a
indi"idului, ec7i"alenta cu identifcarea bazata pe amprentele digitale.
8rmele piciorului semiincaltat sau ale ciorapilor reproduce forma
generala a plantei piciorului, a regiunilor sale si a tesaturii.
8rmele de incaltaminte daca sunt formate in conditii
corespunzatoare >de e2. urme statice in pamantul moale: pot re5ecta
elemente caracteristice utile identifcarii.
In legatura cu urmele de picioare trebuie sa precizam ca nu
trebuie sa confundam o urma dinamica >prin e2celenta o urma de
alunecare: cu urma create de piciorul a5at in mers, urma de natura
statica.
E3perti9a cri*inalistica a ur*elor de picioare
#roblemele principale pe care le poate rezol"a e2pertiza
criminalistica a urmelor de picioare indiferent daca este "orba de urma
piciorului gol ori de cea de incaltaminte sunt in functie daca e2pertului
i se trimite spre e2aminare numai urma in sensul mula'ului, fotogramei
sau desenului ridicata de la fata locului sau si urma si modelele tip de
comparati"e.
1aca e2pertului i se trimite numai urma acesta "a putea solutiona
urmatoarele probleme3 determinarea se2ului, "arsta, talia, greutatea
apro2imati"a, particularitatile anatomo!patologice, mecanismul de
formare si "ec7imea urmei, alte date rezultate din interpretarea
elementelor crearii de urma.
In ipoteza in care i se pun la dispozitie e2pertului si modele de
comparatie, respecti" impresiunea plantei piciorului sau incaltamintea
suspecta, se poate a'unge la identifcarea persoanei sau obiectului
creator de urma.
Ur*ele de dinti
(ac parte din categoria acelor urme care ofera o baza de identifcare
atat sub raport criminalistic cat si medico!legal, datorita unor
caractersitici ale formei, dispunerii si particularitatilor prezentate de
fecare dinte, indeosebi dupa "arsta de 4C de ani cand intreaga
dantura este formata.
8rmele de dinti asa cum se descopera ele pe corpul persoanelor, pe
alimente sau di"erse obiecte se prezinta sub forma statica sau
dinamica de suprafata sau de adancime.
In cazul Ramaru urmele de dinti descoperite pe corpul "ictimelor
alaturi de modul de operare au constituit un indiciu pretios de stabilire
a faptului ca omorurile erau sa"arsite de acelasi autor ser"ind la
alcatuirea portretului robot.
Cerecetarea la fata locului a urmelor de dinti nu necesita mi'loace
de in"estigare deosebite find prin e2celenta "izibile.
(i2area urmelor de dinti se face prin consemnarea in procesul!"erbal
si prin fotografere, insistandu!se numai asupra detaliilor si asupra
corpurilor purtatoare de urma fata de celelalte obiecte principale.
92pertiza urmelor de dinti sau e2pertiza odontologica poate
raspunde la intrebari pri"ind natura umana sau animala a urmei, se2,
"arsta, tipul antropologic al persoanei, mecanismul de formare si
caracteristicile dintilor re5ectate in urma.
Ur*ele de bu9e
Se formeaza la contactul acestora cu di"erse obiecte, prin depuneri
de natura biologica >sali"a:, alimentara si cosmetica. 8rmele se
prezinta sub forma statica sau dinamica, pentru identifcare find
realmente utile urmele statice. Se pot prezenta sub forma "izibila sau
latenta si in ma'oritatea cazurilor numai ca urme de suprafata.
92pertiza criminalistica a urmelor de buze poate sa dea raspunsuri
pri"ind natura umana sau animala a urmelor, mecanismul de formare,
"ec7imea urmei, "arsta, se2ul, tipul antropologic apro2imati" al
indi"idului, natura substantelor e2istente in urma.
Alte urme formate de parti ale corpului uman3! a"em urme de
urec7i, urmele nasului, urmele fruntii, urmele de ung7ii & toate acestea
pot furniza data referitoare la cele petrecute in momentul sa"arsirii
infractiunii, la raportul dintre "ictima si agressor, la modul in care a
actionat autorul, la numarul de persoane, etc.
!ercetarea cri*inalistica a ur*elor biolo5ice de natura u*ana
1in categoria urmelor biologice face parte marea masa a urmelor
de materie biologica umana, indeosebi produsele de secretie, e2cretie
si tesuturi umane.
Secretiile principale sunt3 sali"a, secretia nazala, laptele matern.
92cretiile include3 urina, fecalele, sperma, sputa, "omismentele,
meconiul, etc. Tesuturi moi3 sange, piele, tesut muscular, masa
cerebrala. Tesuturi dure3 oase si ung7ii.
!ercetarea ur*elor de san5e
8rmele de sange detin o pondere particulara in cadrul
in"estigarii criminalistice.
Sangele detine aproape +K+. din greutatea unei persoane si se
compune din 4 parti principale3 plasma si elementele celulare formate
din globule rosii! 7ematii, globule albe & leucocite si trombocite.
La fata locului urmele de sange se prezinta sub forma de picaturi,
stropi, dare, si sunt consecinta unei actiuni "iolente e2ercitate asupra
corpului persoanei, de natura sa determine, direct sau indirect, leziuni
ale "aselor sanguine.
Culoarea urmelor de sange difera in functie de "ec7imea,
cantitatea, natura suportului si factorii care actioneaza asupra lor3
temperature, lumina, agenti fzici si c7imici. urma proaspata are o
culoare rosu!staco'iu si un luciu caracteristic. Cu timpul luciul dispare
iar culoarea se transforma in maroniu si negru.
in5uenta importanta asupra urmelor de sange o au actiounile
e2ercitate de om, respecti"e de persoana care cauta sa indeparteze
pata prin razuire, spalare sau prin distrugerea suportului sau a portiunii
sale care contine urma, cum ar f de pilda arderea prosopului, a
batistei, decuparea unei portiuni din material, etc.
92pertiza urmelor de sange incadrata in categoria mai larga a
e2pertizelor biocriminalistice este destinata sa ofere clarifcari la
numeroasele intrebari formulate de organele 'udiciare si anume daca
urma este sau nu este sange, daca este de natura umana sau animala,
caror grupe din sistemul A?F, serice, enzimatice sau limfocitare
apartine sangele, care este organul din care pro"ine, daca contine
alcool sau elemente de natura to2ica, sangele apartine unui barbat sau
unei femei, care este "ec7imea apro2imati"a a urmei, etcL
!ercetarea ur*elor de saliva si de sper*a
8rmele de sali"a intereseaza pentru obtinerea unor date pri"ind
persoana, indeosebi pe baza grupei sanguine, cu precizarea ca acest
lucru este posibil numai in ipoteza in care indi"idual este de tip
secretor. Calitatea de secretor o au persoanele care elimina in
secretiile organismului antigene ce se gasesc si pe 7ematiile sangelui,
ceea ce permite determinarea grupei sanguine.
La cautarea urmelor de sali"a nu trebuie pierdut din "edere ca
ele se pot confunda cu alte urme biologice & sperma, secretie "aginala,
transpiratir, mucus nasal & precum si cu pete de alta natura organica
sau anorganica & sucuri, detergenti, "opsea.
92pertiza urmelor de sali"a ser"este la clarifcarea unor aspecte
relati"e asemanatoare urmelor de sange. In sali"a pot f depistate si o
serie de caracteristici indi"iduale re5ectate de compozitia celulara si
de 5ora microbiana specifca zonei bucale.
8rmele de sperma & sau urmele seminale. #rezenta lor este
caracteristica sa"arsirii de infractiuni de un grad de periculozitate
deosebit sau al caror mod de sa"arsire prezinta anumite particularitati.
Si anume omorul, infractiunile pri"itoare la "iata se2uala.
92pertiza biocriminalistica a urmelor seminale este destinata
stabilirii faptului daca urma este de sperma si daca aceasta este de
origine umana sau animala, determinarea caracterului de secretor sau
nesecretor a indi"idului, grupei sanguine, "ec7imii petei, substantelor
straine prezente in urma si a e"entualelor boli "enerice.
#osibilitatile de e2aminare a urmelor de sperma fata de alte
urme biologice sunt amplifcate de capacitatea de supra"ietuire a
spermatozoizilor. Astfel, la o femeie in "iata, spermatozoizii
supra"ietuiesc intra"aginal circa ;, ore, iar la un cada"ru ei se pot
conser"a un timp mai indelungat, mergand pana la +- zile, in ipoteza
cada"relor ing7etate.
!ercetarea :rului de par
(irele de par uman alcatuiesc o categorie aparte de urme
biologice denumite si urme de natura piloasa. & prin care se obtin date
importante cu pri"ire la personae si la impre'urarile faptei. In esenta se
pot obtine date despre natura, originea, caracteristicile de se2, "arsta,
regiunea corporala din care pro"ine, pigmentatia, di"erse particularitati
morfologice ale frului de par, etc.
In general unui fr de par ii este caracteristica o anumita lungime,
grosime, pigmentatie, ondulatie precum si unele degradari, toate
raportate la "arsta si se2ul persoanei, la regiunea corpului din care
pro"ine, la starile fziopatologice si la in5uenta unor factori de mediu.
92pertiza frelor de par este consacrata pe de o parte cercetarii
structurii intime a parului, cu elementele sale caracteristice iar pe de
alta parte , analizei suprafetei acestuia a di"erselor particule aderente,
urme ale materiei in care a fost descoperit.
92pertiza "a trata anumite aspecte3
! natura si originea umana sau animala a frului de par6
! modul de detasare a frelor de par6
! se2ul, "arsta apro2imati"a si rasa persoanei6
! e"entualele alterari produse de di"erse boli6
! natura depunerilor de pe suprafata frului de par.
9ste posibila identifcarea grupei sanguine a persoanei datorita
prezentei antigenelor specifce sistemului A,?, .
!ercetarea ur*elor ol;active
8rmele de miros reprezinta o categorie aparte de urme specifce nu
numai omului ci si animalelor, inclusi" ma'oritatii substantelor care
contin elemente "olatile.
(ormarea urmelor olfacti"e este practice ine"itabila, orice persoana
lasandu!si moleculele de miros peste tot pe unde trece, pe fecare
dintre obiectele atinse, nici pantofi, nici imbracamintea si nici
manusile neputand sa impiedice formarea acestui tip de amprenta
olfacti"a.
92ploatarea in in"estigatiile criminalistice a urmelor olfacti"e s!a
impus datorita proprietatii acestora de a se forma in"ariabil la simpla
trecere a Mpersoanei printr!un anumit loc.
urma olfacti"a formata in locuri inc7ise poate persista in conditiile
cele mai bune ma2. 4F ore. Temperatura ridicata, "antul,ploaia,
trecerea unui numar mare de oameni conduc la degradarea rapida a
urmei.
In functie de persistenta urmelor acestea sunt clasifcate in urme
proaspete cu o "ec7ime de pana la o ora, urme normale cu o "ec7ime
de trei ore si urme reci cu o "ec7ime de <!= ore.
Spre deosebire de om, un caine poate selecta o urma din alte 4FF,
el dispunand de un numar de cellule olfacti"e de .F de ori mai mare.
Calitatile care ser"esc la descoperirea urmelor olfacti"e sunt in fucntie
de rasa, pregatirea si se2ul cainelui. #rintre cei mai folositi caini in
descoperirea si prelucrarea urmelor de miros este ciobanescul german
>cainele lup:, acuitatea olfacti"a ma2ima a"and!o femelele.
(olosirea Ncainilor politisti0 in descoperirea si prelucrarea urmelor
olfacti"e a de"enit o practica curenta datorita efcacitatii ei, nu numai
in cazurile de identifcare a persoanelor dar si in domenii ca de e23
! depistarea stupefantelor6
! detectarea e2plozi"ilor6
! descoperirea de persoane rapite, "ictime ale unor actiuni de
natura terorista ori personae care se ascund pentru a se sustrage
urmaririi penale ori altor masuri 'udiciare.
Identi:carea persoanelor dupa se*nal*ente= dupa voce si prin
alte *etode cri*inalistice
Identi:carea persoanelor si cadavrelor dupa
se*nal*entele e3terioare.
#entru ca o persoana sa poata f deosebita de o alta sub raport
criminalistic si identifcata este necesar ca descrierea caracteristicilor
sale anatomice sa se faca dupa metode riguros stiintifce. 1escrierea
semnalmentelor & cunoscuta in literature de specialitate sub
denumirea de metoda portretului "orbit & are in "edere caracteristicile
intregului corp, accentul find pus pe particularitatile anatomice ale
fetei.
In esenta, identifcarea se face cu a'utorul unor metode si te7nici
specializate, in cadrul unor acti"itati de urmarire penala desfasurate
potri"it unor reguli tactice specifce ascultarii martorilor sau "ictimilor
infractiunii.
M9T19 CRIMINALISTIC9 19 I19NTI(ICAR9 A #9RSAN9LR 18#A
S9MNALM9NT9L9 9@T9RIAR9
Impre'urarile in care sunt sa"arsite infractiunile impugn in mod
frec"ent identifcarea autorilor unor infractiuni, a "ictimelor acestora
prin metode destinate e2ploatarii imaginilor f2ate memorial,
ma'oritatea acestora find aplicabile si in cazul cada"relor necunoscute
descoperite intr!o stare care permite o astfel de identifcare.
M9T1A #RTR9T8L8I $R?IT
#orteretul "orbit este o metoda stiintifca care se"este la
identifcarea persoanelor pe baza descrierii semnalmentelor e2terioare
ale acestora de catre o alta persoana.
19SCRI9R9A (RM9LR STATIC9 "izeaza elemente caracteristice
pri"ind talia, constitutia fzica sub aspectul general al perosanei, forma
capului si a fetei, e"entuale infrmitati, etc.
Talia poate f scunda, mi'locie si inalta. In acest sens a"em .
gradatii3 +<F cm pentru talia scunda, +<F!+=C cm pentru talia mi'locie
si peste +=C cm pentru talia inalta, urmand ca aceste aprecieri sa se
modifce a"and in "edere conditiile de crestere a mediei inaltimii.
Constitutia fzica sau corpolenta este apreciata ca robusta sau
solida, mi'locie, slaba sau uscati"a, in functie de marimea sistemului
osos si de masa musculara a indi"idului. 1e asemenea, intereseaza si
forma umerilor, lungimea gatului, particularitati ale mainilor si
picioarelor, etc.
Aspectul general sau tinuta unei persoane poate f e"aluata ca
sporti"a, eleganta, atletica, greoaie, ori asociata unor profesiuni cum
ar f cele de ofter, balerin, functionar, marinar, intellectual, student,
etc.
CA#8L #9RSAN9I & detine locul principal in descrierea portretului
"orbit, astfel3
! forma capului & pri"it din fata poate f alungita, o"ala,
dreptung7iulara, triung7iulara, cu baza in sus sau in 'os, patrata,
colturoasa, romboidala. 1in profl capul poate a"ea un contur
normal sau regulat, tuguiat, etc. (orma capului trebuie raportata
la conturul fetei si la conturul proflului6
! fata se imparte de regula in . zone 6 frontala, nazala si bucala.
Aona frontala cuprinde regiunea dintre baza nasului si baza
acestuia6 zona bucala cuprinde regiunea dintre baza nasului si
"arful acestuia6
! fecare element component al fetei se descrie separate astfel3
! #AR8L se descrie dupa culoare, forma carliiontata, intins,
ondulat, cal"itie, lungime, mod de pieptanare6
! (R8NT9A se descrie dupa inaltime, latime, contur, inclinare,
particularitati, mod de ridare6
! C)II se descriu dupa forma, pozitie, culoare, spatiu interocular,
particularitatile pleoapelor, genelor, adancimea in orbite, etc6
! NAS8L are caracteristica radacina, linia dorsala sau muc7ia,
inaltimea, latimea, baza, conformatia narilor, culoarea6
! *8RA SI ?8A9L9 se descriu dupa marime, contur, culoare,
pozitie, grosime, proeminenta6
! ?AR?IA se descrie potri"it proflului ei, latimii, inaltimii,
particularitatilor sale si anume plata, ascutita, ingropata, ?arbie
dubla, etc6
! 8R9C)9A intereseaza atat in pri"inta aspectului general, pozitia
fata de cap cat si sub aspectul elemntelor sale componente &
lob, tragus, antetragus, 7elis, etc6
! RI18RIL9 sunt apreciate in functie de zona in care se gasesc ,
dupa forma si numarul lor.
! S9MN9L9 #ARTIC8LAR9 fac parte din elementele pretioase
pentru identifcarea persoanelor si cada"relor. Tatua'ul ocupa un
loc important in suita semnelor particulare6 el poate f gasit pe
toata suprafata corpului cu e2ceptia palmelor, talpilor si pielii de
pe cap, de regula pentru tatua'ul ornamental se prefera pieptul,
spetele si bratele. 1aca e"entual s!a incercat inlaturarea lui
c7irurgicala, cu a'utorul fotografei sub radiatii infrarosii i se
poate obser"a forma initiala, datorita resturilor de pigment
ramase in tesut.
19SCRI9R9A (RM9LR 1INAMIC9
1enumite si functionale se refera in special la tinuta corpului, felul
mersului, mimica, pri"irea, diferite forme de manifestare, etc.
Mersul unei personae poate f normal, dega'at, suplu, sporti", greoi,
ezitant, cu pasi mari sau mici, saltaret, cu alte particularitati date de
morfologia piciorului, de anumite infrmitati, si de starea de sanatate.
Modul de manifestare se intelege gestica, "orbirea care sunt in
functie de personalitatea si temperamental indi"idului.
$orbirea trebuie inclusa in conturarea portretului "orbit, prin
particularitatile de genul "orbirii normale,precipitate, balbaite,
organizate precum si timbrului, accentului, etc.
$etode te<nice ;olosite in identi:carea persoanelor dupa
se*nal*entele e3terioare.
+ortretul sc<itat ) sau sc7ita de porter consta in sc7itarea unui
portret dupa descrierea martorului sau a "ictimei, de catre un
desenator cu calitati plastice foarte bune.
-otorobotul ) este o metoda de identifcare cu a'utorul unui cola'
fotografc de elemente faciale preluate din fotografi ale
semnalmentelor unor personae diferite.
Sinteti9atorul ;oto5ra:c= portretul robot co*puteri9at= sunt
alte doua metode folosite.
$etode cri*inalistice de identi:care a cadavrelor
necunoscute
#rocedeele criminalsitice de identifcare a persoanelor dupa
seemnalmente e2terioare pot f utile si in cazul identifcarii cada"relor
necunoscute insa aplicabilitatea lor este limitata de transformarile
fresti prin care trece corpul uman ca urmare a anumitor fenomene
cada"erice, procesul de putrefactie, etc.
Metodele criminalistice de identifcare a cada"relor utilizate mai
frec"ent in practica sunt3
&etoda supraproiectiei consta in proiectarea sau suprapunerea
imaginii craniului necunoscut peste imaginea fotografca a persoanei
disparute, careia se presupune ca i!a apartinut craniul. Cele 4 imagini
negati"e sunt proiectate pe un ecran in "ederea stabilirii coincidentei
sau necoincidentei elementelor anatomice si antropometrice
appreciate ca puncte de reper.
Suparpunerea electronica a imaginilor este o "arianta perfectioanta
a supraproiectiei.
$econstituirea fzionomiei dupa craniu mai este denumita si
metoda *)9RASIM$ & RISC8TIA dupa numele celor 4 care s!au
ocupat de aceasta metoda in Rusia si in Romania. Metoda consta in
reconstituirea plastica si grafca a tesuturilor moi ale capului, potri"it
unor standarde de grosime determinate stiintifc. Intreaga operatie se
e2ecuta pe craniul cada"rului caruia se incearca sa i se determine
identitatea.
dentifcarea dupa resturile osoase e2pertiza criminalsitica
osteologica este efectuata de specialistul antropolog care este in
masura sa determine daca urmele osteologice sunt sau nu de natura
umana, daca ne a5am in prezenta unui sc7elet intreg sau daca oasele
apartin mai multor personae.
1e asemenea se pot obtine informatii referitoare la se2, "arsta, talie
si e"entualele boli de care a suferit personae ain timpul "ietii.
dentifcarea dupa sistemul dentar si lucrarile stomatologice este
"aloaroasa datorita elementelor specifce de indi"idualizare pe care le
prezinta in mod natural dantura unei personae.
#ractica demonstreaza ca in anumite situatii si anume e2plozii,
incendii, catastrop7e, accidente, distrugerea premeditate a corpului
"ictimei prin di"erse modalitati printre foarte putinele elemente care
mai pot oferi date cu pri"ire la personae, mergandu!se pana la
identifcare, sunt cele ale sistemului dentar.
dentifcarea prin e'pertiza fotografei de portret este un procedeu
frec"ent aplicat de organelle 'udiciare in stabilirea identitatii unui
cada"ru caruia I se poate face o fotografe a semnalmentelor dupa
efectuarea toaletei sale. La aceasta se adauga identifcarea unei
personae amnezice sau care isi ascunde identitatea. Metoda consta in
compararea unei fotografi cat mai recente a persoanei disparate cu
fotografa semnalmentelor ceda"rului.
I&ENTI-I!A#EA +E#SOANE"O# &U+A /O!E SI /O#I#E
Metoda moderna in slu'ba a5arii ade"arului si descoperirii autorului
infractiunii.
Indi"idualitatea "ocii si "orbirii determinate de di"erse particularitati
anatomice si fziologice permite identifcarea neta a unei perosane de
alta pe baza unor caracteristici de natura diferita.
#entru a putea initia un astfel de proces de identifcare este
necesara descoperirea de urme specifce respecti"e cele denumite
urme sonore ale "ocii si "orbirii a caror e2istenta este determinate de
raspandirea pe scara larga a mi'loacelor electronice de inregistrare
fonica.
#articularitatile care determina indi"idualitatea "ocii fecarei
persoane sunt urmatoarele3
! particularitatile de constructie ale aparatului fonorespirator ale
fecaruia dintre componentele sale >plamiani, tra7ee, laringe,
coarde "ocale, ca"itate bucala, etc: ser"esc la diferentierea neta
a unei personae de alta.
! #articularitatile functiei fonatorii determinate de fziologia
specifca a actului respirator si de modul de comportare a
coardelor "ocale. Aceste particularitati se re5ecta in cele .
caracteristici principale ale "ocii3 timbru, frec"enta, intensitate,
unde primele 4 sunt foarte importante pentru identifcarea
persoanei deoarece scapa controlului constient al acesteia6
! #articularitati determinate de modifcari ale aparatului
fonorespirator aparute ca urmare a unor maladii.
1e remarcat ca "ocea prezinta o alta proprietate esentiala si anume
stabilitatea. 1in momentul sc7imbarii "ocii la pubertate aceasta
ramane relati"e stabile pe intreaga durata a "ietii.
E3perti9a cri*inalistica a vocii si vorbirii
9a nu se rezuma numai la identifcarea persoanei, ea incearca sa
resol"e si probleme cum ar f3
! stabilirea autenticitatii fonogramei in litigiu6
! identifcarea persoanei "orbitorului 6
! stabilirea e"entualei deg7izari a "ocii si "orbirii6
Inre5istrarea penala
#ri"ita in ansamblu inregistrarea penala consta in esenta in
urmatoarele3
! identifcarea persoanelor care au mai sa"arsit infractiuni pe baza
inregistrarii penale nomminale si dactiloscopice6
! identifcarea autorilor unor fapte penale pe baza inregistrarii
dactiloscopice monodactilare si dupa modul de operare6
! identifcarea persoanelor disparute si a cada"relor cu identitate
necunoscuta potri"it semnalmentelor e2terioare ori a altor date
antropologice6
! identifcarea unor obiecte corp delict ari stabilirea apartenentei
lor de grup, pe baza datelor din cartoteci sau di"erse colectii.
Importanta inregistrarii penale trebuie pri"ita in dublu sens si
anume3 combaterea infractiunilor prin identifcarea autorilor lor ,
inclusi"e a celor cu antecedente penale precum si a unor mi'loace
materiale de proba si al doilea sens pri"este scopul pre"enti" al
acti"itatii 'udiciare , inregistrarea celor condamnati penal, ser"ind la o
supra"eg7ere a modului lor de reeducare si de reinsertie sociala
pentru a nu mai comite alte infractiuni.
E"E$ENTE &E A"ISTI!A 0U&I!IA#A
Aparitia acestui domeniu al te7nicii criminalisticii denumit
Nbalistica 'udiciara0 s!a impus datorita frec"entei folosirii armelor de
foc in sa"arsirea de infractiuni si datorita particularitatilor referitoare la
cercetarea la fata locului si la e2aminarile specifce de laborator.
?alistica 'udiciara reprezinta o ramura distincta a te7nicii
criminalisticii, destinata e2aminarii armelor de foc si urmelor acestora
prin metode si mi'loace te7nico!stiintifce specializate in scopul
determinarii impre'urarilor in care a fost folosita o arma la comiterea
unei infractiuni si al identifcarii sale.
?alistica 'udiciara se diferentiaza de balistica e2terioara sau
balistica tintei a"and in "edere obiecti"ele urmarite si metodele la
care apeleaza. 9a isi propune sa identifce o arma dupa urmele lasate
pe tub, sa determine distanta de la care s!a tras dupa urmele
secundare, sa stabileasca "ec7imea apro2imati"a a impuscaturii, etc.
NTI8NI T9)NIC9 19S#R9 ARM9L9 19 (C
9lementele de constructie ale armelor de foc sunt3 tea"a,
mecanismul de inc7idere, mecanismul de percutie >de dare a focului:,
si de scoatere a tubului tras, patul sau crosa armei si sistemul de
oc7ire.
1in punctul de "edere al e2aminarii criminalistice intereseaza in
special tea"a si mecanismul de tragere.
Teava ar*ei ) este formata din camera cartusului sau camera
de detonare, conul de fortare sau racordare care asigura patrunderea
glontului in ultima zona a te"ii, zona g7intuita. Te"ile g7intuite imprima
o miscare de rotatie proiectilului, necesara stabilitatii traiectoriei
proiectilului. 9le se diferentiaza dupa calibru, numarul, sensul de
rotatie a g7inturilor, latimea si pasul acestora.
Ansa*blul *ecanis*elor ) de inc7idere, percutie si scoatere a
tubului tras ser"este procesului de identifcare datorita particularitatilor
de constructie si de prelucrare a pieselor componente ce "in in contact
nemi'locit cu tubul cartusului. 1e e2. percutorul, pragul aruncator, etc
lasa urme specifce apte sa ser"easca la identifcare armei.
CLASI(ICAR9A ARM9LR 19 (C
Criteriile de clasifcare urmaresc in principal stabilirea celor mai
adec"ate repere care pot facilita identifcare de grup sic ea indi"iduala.
Astfel a"em3
(upa destinatie & armele se impart in arme militare, arme de aparare
apropiata > pistoale, re"ol"ere:, arme de "anatoare, arme sporti"e sau
de tir si arme cu di"erse destinatii speciale si anume pistoale de
semnalizare, de alarme, cu gaze lacrimogene etc.
(upa modul de functionare arme cu repetitie la care introducerea
cartusului se face prin mane"rarea inc7izatorului dupa fecare foc,
arme semiautomate de tipul pistoalelor la care este necesara apasarea
tragaciului pentru fecare foc, si arme automate cu o cadenta de
tragere care poate a'unge la cate"a lo"ituri pe secunda.
(upa constructia canalului tevii a"em cu tea"a lisa, specifca armelor
de "anatoare, arme cu tea"a g7intuita si arme cu te"i combinate de
tipul armelor de "anatoare cu . sau ; te"i.
(upa calibru pot f de calibru mic pana la <,.C mm, mi'lociu intre
<,.C si -mm si mare peste - mm.
(upa lungimea tevii arme cu tea"a lunga >pusti si carabine:, arme cu
tea"a mi'locie, specifca in present ma'oritatii pistoalelor mitraliera si
cu te"a scurta pentru re"ol"ere, pistoale.
$unitia ar*elor de ;oc
Simpla e2aminare a caracteristicilor generale ale unui glont ori
proiectil conduce la stabilirea tipului de arma folosit de infractor.
Ele*entele co*ponente principale din care este format un
cartus indiferent de destinatie si de modul de fabricatie sunt3
! proiectilul sau glontul care se prezinta sub forma
gloantelor, alicelor sau mitraliilor. 8n glont se compune
dintr!un miez de otel, de plumb ori otel acoperit cu plumb
si dintr!o camasa metalica. (orma si compozitia
gloantelor este foarte diferita in functie de destinatie sau
de tipul de arma folosit.
! "ubul cartusului confectionat din metal, material plastic
sau carton >la armele de "anatoare: a carui rozeta este
intotdeauna metalica. 9l contine incarcatura de pulbere,
capsa si proiectilul.
! Capsa destinata aprinderii incarcaturii contine un
e2plozi" puternic si sensibil la actiunile mecanice de e2
fulminatul de mercur sau stibiatul de plumb. Aprinderea
are loc in momentul lo"irii capsei de catre percutor
urmata de spargerea ei pe o pist interioara denumita
nico"ala.
Incarcatura de pulbere a unui cartus se compune din
substante e2plozi"e de az"arlire a caror combustie foarte rapida este
insotita de dega'area unei cantitati mari de gaze, capabila sa
propulseze proiectilul cu o anumita "iteza. Aceasta incarcatura se
poate prezenta sub 4 forme si anume3 pulbere coloidala fara fum si
pulbere neagra sau cu fum, ultima intalnita in present foarte rar in
special la munitia armelor de "anatoare fabricate artizanal.
Ele*ente i*ediate de identi:care sunt oferite de
poansonarea cartusului respecti" sau cifre batute pe suprafata
e2terioara a proiectilului si in special pe rozeta cartusului. #rimele 4
cifre reprezinta codul uzinei de fabricatie iar ultimile 4 anul de
fabricatie.
Ele*entele tra5erii
#rincipalele elemente ale tragerii cu semnifcatie in solutionarea
cauzelor penale sunt3
/ite9a proiectilului & este in functie de tipul si de
cantitatea de pulbere, de greutatea proiectilului si de
lungimea te"ii.
Traiectoria & reprezetnata de linia curbata descrisa de
centrul de greutate al proiectilului in drumul parcurs de la
iesirea din tea"a armei si pana la tinta este defnite printr!o
serie de elemente cum sunt ung7iul si linia de tragere,
punctul de incidenta, etc.
ataia ar*ei & reprezinta distanta ma2ima la care poate
sa a'unga un proiectil. Sub raport balistico! 'udiciar
intereseaza bataia efcace si anume distanta la care
proiectilul isi mentine precizia si forta distructi"a. Aceasta
depinde de "iteza initiala a glontului.
Ur*ele ;or*ate prin ;olosirea ar*elor de ;oc
1. Ur*ele ;or*ate de ar*a pe cartus ) la tragerile e2ecutate
cu o arma de foc indiferent de tipul aceteia se formeaza
in"ariabil urme de tubul cartusului iar in cazul armelor cu
tea"a g7intuita se formeaza pe glont urme caracteristice
reliefului te"ii.
4 Ur*ele de pe tub ) se formeaza in trei etape succesi"e3
incarcarea, tragerea si e2tragerea tubului tras. In momentul
incarcarii se formeaza urme dinamice longitudinale pe peretii
laterali ai tubului prin impingerea cartusului in camera de
detonare. In momentul tragerii sau al declansarii focului apar in
primul rand urmele percutorului si ale peretelui frontal al
inc7izatorului ce se formeaza pe fundul cartusului. In momentul
e2tragerii tubului se imprima pe rigola sau marginea anterioara
a rozetei urmele g7earei e2tractoare iar pe fundul tubului urmele
pragului aruncator >e'ectorului:. A"and in "edere perfectionarile
aduse munitiei armelor de foc se a5a si aceea a confectionarii
tuburilor din materiale plastice care se autodistrug prin insasi
arderea pulberei de az"arlire situatie in care resturile acesteia nu
mai pastreaza urmele sus!mentionate.
4 Ur*ele de pe 5lont ) au un caracter dinamic si re5ecta
caracteristicile constructiei interioare a te"ii g7intuite.
2.Ur*ele de i*puscare ) prin care se inteleg in primul rand
urmele specifce formate de proiectil urme care sunt denumite si
factori primari sau urme principale ale tragerii. 1e asemenea, a"em
urme secundare sau factori suplimentari ai tragerii formate in special
in tragerile de la o anumita distanta.
)rmele principale sunt rezultatul actiunii directe e2ercitate. 9le se
intalnesc sub trei forme3
! urme de perforare & in situatia in care proiectilul a
tra"ersat intreg corpul6
! urme de patrundere & sau canale oarbe cand glontul
patrunde in corp fara a mai iesi6
! urme de ricosare & cand glontul este de"iat de obiect, in
functie de densitatea obiectului, de ung7iul de lo"ire.
8RM9L9 19 #9R(RAR9 & acestora le sunt specifce trei
elemente3 orifciul de intrare, canalul si orifciul de iesire.
rifciile de intrare si iesire se deosebesc intre ele prin anumite
caracteristici pe baza carora se stabileste directia din care a patruns
proiectilul, directie ce nu coincide in toate cazurile cu directia de
tragere, traiectoria glontului putand f in5uentata de di"ersi factori.
#e corpul uman orifciul de intrare se caracterizeaza prin lipsa de
tesut iar diametrul sau este apropiat de cel al proiectilului. rifciul de
iesire nu prezinta lipsa de tesut.
#e imbracaminte sau pe alte obiecte confectionate din material
te2tile orifciul de intrare este mai mic decat cel de iesire.
8rmele formate in obiectele lipsite de elasticitate >caramida,
piatra, beton: orifciul de intrare este mai mare decat diametrul
proiectilului, practic ne a5am in fata unei ruperi sau sfaramari. La
ob"iectele din lemn diametrul orifciilor corespunde in mare cu cel al
proiectilului.
La geamuri perforarea capata forma unui trunc7i de con cu baza
mare in directia de inaintare a proiectilului astfel ca orifciul de intrare
este mai mic decat cel de iesire.
8RM9L9 19 RICSAR9 & constau din adancituri sau zgarieturi in
fucntie de ung7iul de lo"ire si de natura obstacolului a5at pe traiectoria
glontului. Ricosarea determina o modifcare a traiectoriei glontului
concomitant cu o reducere a fortei sale cinetice.
)rmele secundare sunt rezultatul actiunii unor factori
suplimentari ai tragerii altii decat cei specifci proiectilului. 8rmele
secundare pot f impartite in 4 mari categorii3
! urme secundare formate indiferent de distanta de tragere
& inelul de frecare creat prin depunerea prin marginea
orifciului de intrare a unor particule de unsoare, praf,
rugina sau oricare alta substanta a5ata pe suprafata
proiectilului si inelul de metalizare care consta din
depuneri de particule metalice desprinse de pe suprafata
proiectilului in momentul perforarii unor obiecte cu un
anumit grad de densitate > de e2 strabaterea unor oase
plate ale corpului uman:6
! urme secundare formate la tragerile cu tea"a armei lipita
de corp sau de la mica distanta & si anume rupturile
pro"ocate de gaze apar la tragerile eOectuate la distante
mai mici de +Fcm, urmele gurii te"ii se formeaza prin
lipirea acesteia de corp, urmele de unsoare e2istent ape
tea"a armei apar sub forma de stropi depusi in 'urul
orifciului de intrare, etc.
Sub raport te7nic criminalistic e2aminarea urmelor secundare se
face in conditii de laborator, descoperirea lor necesitand folosirea
radiatiilor in"izibile, cele infrarosii, analizele spectrale si c7imice,
analize prin acti"are cu neuroni etc.
E3perti9a balistica cri*inalistica a ar*elor de ;oc si a
ur*elor acestora
92pertiza balistica 'udiciara este una dintre cele mai comple2e
e2aminari la care sunt supuse armele de foc, munitia si urmele
acestora.
#roblemele curente care se cer a f rezol"ate "izeaza modelul,
seria si calibrul armei, starea te7nica, posibilitatea de autodeclansare,
tipul de munitie folosita, distanta si directia de tragere , etc.
92pertiza criminalistica a urmelor principale ale tragerii consta
din e2aminarea orifciilor de intrare si de iesire, a canalelor formate
atat pe corpul uman cat sip e obiectele cu care glontul a "enit in
contact. 1e asemenea, sunt supuse e2aminarii si urmele de ricosare..
Cercetarea criminalistica a urmelor secundare ale tragerii este
destinata descoperirii si e2aminarii urmelor apartinand factorilor
secundari sus!mentionati ai tragerii cu o arma de foc, formati in 'urul
sau in interiorul orifciului de intrare a proiectilului ca si a urmelor
specifce de tragere formate pe mana persoanei care s!a folosit de
arma.
!ercetarea cri*inalistica a inscrisurilor= a scrisului= a ;alsului in
inscrisuri si a altor cate5orii de ;alsuri
In"estigarea criminalistica a inscrisurilor, ca domeniu distinct al
te7nicii criminalistice are urmatoarele obiecti"e principale3
4 cercetarea te<nica a actelor scrise destinata in
special descoperirii falsului ori a contrafacerilor de
documente, inclusi" a inscrisurilor dactilografate6
4 cercetarea cri*inalistica a scrisului de *ana care
are drept scop stabilirea autenticitatii scrisului unei
persoane ori identifcarea persoanei scriptorului,
inclusi"e a unor falsuri de tipul imitarii sau deg7izarii6
4 cercetarea ;alsului la monede, banEnote, timbre,
cecuri, opera de arta, in special picturi.
Spre deosebire de dreptul ci"il, in dreptul penal si in dreptul
procesual penal notiunea de inscris este pri"ita atat in calitatea sa de
mi'loc de proba cat si de obiect material al infractiunii.
Reguli minime de precautie necesare pastrarii si conser"arii
inscrisului care ar putea contine sau purta o urma a unei infractiuni3
4 incrsisurile presupuse purtatoare de urme de maini ale
persoanei care le!a redactat sau folosit sunt prinse de
colturi cu o penseta, o clema sau cu mana inmanusata6
4 inscrisurile trebuie prote'ate de actiunea factorilor care
le!ar putea altera, de e2 umezeala, caldura, lumina
puternica, lumina solara, etc6
4 pe respecti"ele inscrisuri nu se fac nici un fel de
insemnari, sublinieri, mentiuni si nu se pliaza, decat in
situatia in care este absolut necesar6
4 pentru prote'are si prindere la dosar, inscrisurile se
introduce in plicuri sau mape speciale6
#e;acerea docu*entelor deteriorate & cum sunt cele arse ori
rupte, este adeseori absolut necesara solutionarii unei cause penale
sau ci"ile.
#rin reconstituirea inscrisurilor disparute, pe baza metodelor
criminalistice, a"em in "edere inscrisurile degradate sau distruse
partial, respecti" numai pe acelea la care este posibila refacerea.
Refacerea inscrisurilor rupte sau taiate este o operatie ce se
efectueaza in mai multe etape. Refacerea propriu!zisa se face de la
colturile si marginile actului continuandu!se cu celelalte fragmente, pe
baza formei marginilor acestora, a directiei randurilor, a urmelor de
pliere, a continutului ori a altor elemente grafce care permit stabilirea
succesiunii fragmentelor de 7artie.
(ragmentele de 7artie se f2eaza intre 4 placi de sticla sau 4
coperti de plastic transparent care se lipesc pe margini cu o banda
adezi"a. Nu este permisa lipirea directa abucatilor de 7artie su
folosirea benzilor adezi"e.
#e;acerea docu*entelor arse ) necesita procedee laborioase
si o atentie deosebita pentru pre"enirea distrugerii defniti"e.
Transportarea inscrisurilor carbonizate se face in cutii cu "ata
care sa nu preseze 7artia arsa si sa nu permita lo"irea acesteia de
peretii cutiei. 92aminarea in laborator necesita asigurarea elasticitatii
7artiei prin pul"erizarea cu "apori de apa si ulei de ricin. Re"elarea
scrisului de pe 7artia carbonizata este posibila prin fotograferea
separatoare de culori, prin folosirea radiatiilor ultra"iolete si in special
cu a'utorul radiatiilor infrarosii.
#e;acerea inscrisurilor supuse la actiunea apei4 este
posibila in functie de mai multi factori si anume3 calitatea 7artiei si
calitatea cernelii, timpul cat inscrisul a stat in apa, "ec7imea actului,
compozitia apei, gradul de poluare, aciditate, etc.
Stabilirea autenticitatii unui inscris ) in mod frec"ent se
solicita stabilirea autenticitatii documentelor sau buletinelor de
identitate, a legitimatiilor de ser"iciu, a permiselor de acces in di"erse
locuri, a actelor de stare ci"ila, certifcatelor, documentelor contabile,
etc. 1e asemenea, la aceasta clasifcare trebuie sa adaugam
documentele cu c7aracter fduciarP si anum e moneda de 7artie,
diferite titluri, cecuri, titluri de credit, etc.
#rincipalele elemente commune a"ute in "edere la stabilirea
autenticitatii unui inscris sunt urmatoarele3
4 indeplinirea cerintelor legale pri"ind forma si continutul
actului sctis, acesta trebuind sa fe datat, semnat,
stampilat, inregistrat, e"identiat, numerotat6
4 a5area actului in termenul de "alabilitate6
4 corespondenta dintre datele referitoare la identitatea
persoanei mentionate in act si buletinul sau alt
document cu care se legitimeaza6
4 e2istenta elementelor de protectie sau de securitate,
care sunt destinate sa ateste autenticitatea unui
document si sa pre"ina falsifcrea sau contrafacerea sa.
#rincipalele masuri de securitate destinate pre"enirii falsifcarii
sau contrafacerii sunt3
4 securitatea 7artiei & prin compozitie6
4 imprimarea de securitate realizata in forme "ariate6
4 perfectionarea elementelor accesorii de identifcare
1eosebirea dintre falsifcare si contrafacere este aceea ca prima
se realizeaza prin modifcarea, in forme "ariate a continutului unui
inscris sau document iar cea de!a doua reprezinta confectionarea
intregului act astfel incat el sa semene cu unul original.
Stabilirea vec<i*ii unui inscris ) se cere in situatia in care
data reala ori momentul redactarii nu corespunde cu data indicate in
act sau atunci cand anumite parti din inscris sunt redactate in perioade
diferite de timp, contrar aparentelor, multe din acestea find tipice
pentru falsul prin adaugare de te2t.
9@#9RTIAA CRIMINALISTICA A SCRIS8L8I 19 MANA
biectul principal al acestui tip de e2pertiza il constituie
identifcarea persoanei dupa scris si stabilirea autenticitatii scrisului, ori
semnaturii unei persoane ori a depistarii falsurilor prin deg7izare,
imitare, etc.
Scrisul care este defnit ca fnd un sistem de comunicare, de
reproducere prin semne grafce a gandurilor si a "orbirii & constituie un
comple2 de re5e2e conditionate format printr!un process de in"atare.
Identifcarea dupa scrisul de mana are ca fundament stiintifc
e2istenta unor elemente particulare prezente in scrisul fecarei
personae, elemente dependente de specifcul acti"itatii ner"oase la
ni"elul scoartei cerebrale. Scrisul are o proprietate fundamentala si
anume indi"idualitatea sa, proprietate care se manifesta atat in forma
cat si in continut.
alta proprietate a scrisului o constituie stabilitatea
caracteristicilor grafce, stabilitate relati"e date find mai multe
modifcari mai mult sau mai putin semnifcati"e.
#rincipalele cause ale modifcarilor sur"enite in scrisul unei
persoane sunt in esenta urmatoarele3
4 necesitatea scrierii rapide6
4 starile patologice6
4 conducerea mainii de o alta persoana6
4 starile de into2icatie cu alcool, di"erse substante
tranc7ilizante sau stupefante, cu substante otra"itoare6
4 e2istenta unor conditii improprii de scris.
E;ectuarea e3perti9ei 5ra:ce & propriu!zisa consacrata
indi"idualizarii persoanei parcurge fazele oricarui process de
identifcare criminalistica3
4 cercetarea prealabila a materialelor, necesara
cunoasterii obiectului e2pertizei si stabilirii calitatii si
cantitatii modelelor de comparati"e, urmata de analiza
separate a scrisului in litigiu si a celor de referinta6
4 e2aminarea comparati"a care conduce la stabilirea
asemanarilor si dupa caz a deosebirilor dintre scrisul in
litigiu si cel de comparatie6
#rin urmare, rezultatul unei e2pertize grafce reprezinta rodul
unei e2aminari calitati"e a caracteristicilor cu "aloare de identifcare
prin care s!a a'uns fe la o concluzie certa pri"ind identitatea sau
neidentitatea persoanei, fe la o concluzie de probabilitate.
C9RC9TAR9A CRIMINALISTICA A (ALS8L8I IN INSCRIS8RI
#otri"it dispozitiilor legale falsul in inscrisuri poate f de natura
materiala sau intelectuala.
(alsul material, atat cel in inscrisuri ofciale cat sic el in inscrtisuri
sub semantura pri"ate este consecinta contrafacerii sau alterarii sale
in orice mod, de natura sa produca efecte 'uridice.
(alsul intellectual consta in falsifcarea unui inscris ofcial cu
prile'ul intocmirii acestuia de catre un functionar ori alt salariat a5at in
e2ercitiul atributiilor de ser"iciu, prin atestarea unor fapte sau
impre'urari neade"arate in inscrisul astfel intocmit.
#rincipalele procedee de realizare a falsului in inscrisuri le
reprezinta inlaturarea sau acoperirea unui te't, adaugarea de te't,
modifcarea unui semn graphic, imitarea unuiu scris sau semnaturi,
deghizarea propriului scris.
In falsifcarea unui inscris poate f folosita numai una dintre
aceste modalitati , dupa cum pot f intrebuintate concomitant mai
multe procedee, cum ar f inlaturarea unui te2t urmata de adaugarea
altuia, in care s!a imitat scrisul initial.
!ercetarea ;alsului prin inlaturarea de te3t ) reprezinta o
modalitate de falsifcare intalnita frec"ent in practica 'udiciara, penala
si ci"ila, ea realizandu!se pe cale mecanica sau c7imica find deseori
urmata de adaugarea altui te2t, situatie in care a"em falsul prin
substituire.
Inlaturarea mecanica efectuata prin razuirea te2tului cu o lama
ori un alt obiect ascutit sau prin radierea sa cu o guma.
Inlaturarea c7imica se realizeaza prin spalarea cu anumite
substante c7imice a unui te2t, in intregime sau numai partial a"and ca
rezultat inlaturarea te2tului.
Acoperirea unui te2t ori a unor semne grafce prin 7asurarea ori
prin patarea cu di"erse substante de scriere ori de alta natura.
92petiza criminalistica a te2telor sterse se desfasoara in 4 etape
si anume3
4 stabilirea locului alterarii & operatie relati"e usor de
realizat in unele impre'urari datorita "izibilitatii cu oc7iul
liber a portiunii de inscris sau cu folosirea radiatiilor
ultra"iolete6
4 refacerea te2tului inlaturat & unde a"em metode fzice de
refacere a te2telor scrise cu cerneala sau cu creioane
c7imice care au la baza radiatiile in"izibile atat cele
ultra"iolete cat si cele infrarosii si metodele chimice de
refacere a te2tului inlaturat care au la baza reactia dintre
di"ersi reacti"i c7imici si componentele cernelii sau
creionului patrunse in masa 7artiei care "or intra in
reactie cu solutii de re"elare6
4 refacerea te2tului acoperit & acest gen de re"elare este
in functie de diferenta de "ec7ime dintre scrisul acoperit
cu substanta intrebuintata la acoperire precum si de
calitatea sau de culaorea acestsora. Re"elarea te2tului
se poate face prin e2aminarea scrisului prin transparenta
intr!o lumina puternica, de asemenea se paote recurge la
fotografa separatoare de culori6
!ercetarea ;alsului prin adau5are de te3t 4 este tipic
pentru falsurile partiale. #oate f e2ecutat prin simpla modifcare a unei
cifre , din adaugari de cifre, cu"inte.
!ercetarea ;alsului prin i*itarea si prin de5<i9area
scrisului ) se inscrie printre falsurile intalnite mai des in practica, mai
ales in cazul semnaturilor, al mentiunilor ori te2telor de mai mica
intindere. (alsifcarea de semnaturi se numara printre cele mai
frec"ente categorii de falsuri, cu implicatii 'uridice, sociale, econimice.
(alsul prin deg7izarea scrisului se intalneste frec"ent in cazul
scrisorilor anonime cu c7aracter in'urios, calomnios, de amenintare
sau de santa', situatie in care autorul incearca sa isi ascunda
identitatea. #rincipalele procedee de realizare a deg7izarii scrisului
sunt3
4 deformarea sau modifcarea unor caracteristici grafce
generale sau particulare proprii6
4 scrierea cu mana stanga6
4 scrierea cu ma'uscule sau cu caractere de tipar


N O T E & E ! U # S
!#I$INA"ISTI!A
Lector Univ Manuela Manolescu