UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI IASI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PROIECT

DIDACTICA SPECIALITATII
Coordonator, Cursant,
Lect. dr. ing. Costica NITUCA ARDELEANU D-tru Daniel
IASI 2008



CUPRINS

I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului didactic
II. Proiectarea demersului didactic (Exemplifcari)

a. Studiul programei scolare
b. Planifcarea calendaristica semestriala
c. Proiectarea unei unitati de nvatare
d. Proiectarea activitatii didactice (a lectiei)
III. iblio!rafe

I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului
didactic
Proiectarea demersului didactic este o activitate desfasurata de profesor menita sa anticipeze
etapele si
modalitatile de organizare si de desfasurare concreta a procesului instructiv-educativ.
Pentru realizarea unei proiectari didactice corecte, profesorul trebuie sa raspunda la o serie
de ntrebari: Ce voi face Cu ce voi face Cum voi face Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a
fost facut
!aspunsul la aceste ntrebari reprezinta de fapt, o conturare a etapelor proiectarii activitatii
didactice.
Proiectarea demersului didactic pentru o disciplina te"nica sau te"nologica presupune:
#. studiul programei scolare$
%. planifcarea calendaristica$
&. proiectarea unitatilor de nvatare$
'. proiectarea activitatii didactice (a lectiei).
I. ". Al!oritmul proiectarii didactice
Proiectarea didactica presupune urmatorul algoritm:
". Stabilirea obiectivelor educationale.
(biectivele educationale sunt elementele cele mai importante n realizarea proiectarii
didactice.)cestea sunt precizate n programele scolare, programe ce sunt caracterizate ca
documente ofciale si obligatoriu de parcurs. Profesorii trebuie sa aiba n vedere, n primul r*nd,
obiectivele care circumscriu trunc"iului comun, partea obligatorie a programei scolare si care va
constitui temeiul realizarii evaluarii nationale (capacitate si bacalaureat). +e asemenea, obiectivele
trunc"iului comun vor contribui la conturarea proflului de formare la sf*rsitul nvatam*ntului
obligatoriu. Pe de alta parte, n functie de deciziile care se vor lua la nivelul fecarei clase, cadrele
didactice trebuie sa tina cont de obiectivele care contureaza curriculum e,tins, n cazurile claselor
capabile
de performanta n anumite domenii, ale unei motivatii superioare pentru aceste discipline.
#. Selectarea si or!ani$area continuturilor de %nvatare.
)ceasta etapa consta n selectarea si organizarea continuturilor n concordanta cu obiectivele
educationale urmarite. )ctivitatea instructiv educativa trebuie sa fe centrata pe obiective si nu pe
continuturi, continuturile reprezent*nd o punte de legatura ntre obiective si elevi. -n rol important
n selectarea si organizarea continuturilor l constituie identifcarea unitatilor de nvatare. Plec*nd de
la identifcarea unitatilor de nvatare trebuie delimitat, stabilit si ordonat unitatile structurale
(capitole, subcapitole, lectii). +e asemenea, trebuie sa se tina seama de subiectele pentru fecare
lectie, prelucr*nd si ordon*nd logic notiunile n concordanta cu posibilitatile de asimilare ale elevilor
si cerintele demersului educational.
&. Ale!erea strate!iilor de predare'%nvatare.
Strategiile de predare-nvatare privesc modul de organizare si conducere a actului didactic
prin concordanta si mbinarea efcienta a continutului nvatarii cu metodelor de nvatare, cu
mi.loacele didactice, cu formele de organizare a procesului instructiv-educativ n vederea atingerii
obiectivelor propuse. /a alegerea strategiilor didactice trebuie sa se tina cont de specifcul
disciplinei, de particularitatile de v*rsta ale elevilor, precum si de tipul de lectie abordat.
4. Stabilirea metodelor si te(nicilor de evaluare.

!eprezinta partea fnala a demersului de proiectare didactica prin care profesorul va masura
efcienta ntregului proces instructiv-educativ.
Proiectarea demersului evaluativ va avea n vedere momentul n care se realizeaza evaluare
(la nceputul
procesului de predare-nvatare, pe parcursul derularii sale sau la sf*rsitul demersului), dar si
metodele si te"nicile de evaluare. Proiectarea modulului de realizare a evaluarii va avea ca fnalitate
asigurarea unui feed-bac0 de calitate at*t pentru elevi, c*t si pentru cadrul didactic, care, pe baza
prelucrarii informatiilor obtinute, si vor regla modul de desfasurare a demersului didactic.
1n privinta instrumentelor de evaluare se pun c*teva ntrebari:
Care sunt obiectivele cadru si obiectivele de referinta ale programei scolare,
pe care trebuie sa le realizeze elevii
Care sunt performantele minime, medii si superioare pe care le pot atinge elevii,
pentru a demonstra ca au atins aceste obiective
Care este specifcul colectivului de elevi pentru care mi propun evaluarea
C*nd si n ce scop evaluez
Pentru ce tipuri de evaluare optez
Cu ce instrumente voi realiza evaluarea
Cum voi proceda pentru ca fecare elev sa fe evaluat prin tipuri de probe c*t mai
variate,
astfel nc*t evaluarea sa fe c*t mai obiectiva si relevanta
Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate, pentru a elimina
2ventualele bloca.e constante n formarea elevilor si pentru a asigura progresul scolar
al fecaruia
dintre ei
!aspunsul la aceste ntrebari trebuie sa conduca la evidentierea progresului nregistrat de
elevi, ating*ndu-se n aceste fel obiectivele propuse n programa scolara.
I. #. Studiul pro!ramelor scolare
+ocumentele de proiectare didactica sunt documente administrative realizate de catre
profesor dupa o lecturare atenta a programei scolare. Programele scolare sunt centrate pe
obiective3competente si nu mai trebuie vizata ca o tabla de materii, care sa fe parcursa ntr-o
anumita perioada de timp. 1n acest sens, profesorul trebuie sa aiba o vedere de ansamblu asupra
ntregului curriculum alocat unui an de studiu, sa cunoasca programele disciplinelor nrudite pentru o
abordare interdisciplinara a anumitor teme si sa personalizeze demersul didactic, tin*nd seama de
specifcul elevilor carora li se adreseaza.
/ectura programelor scolare trebuie sa scoata n valoare relatiile care e,ista ntre obiectivele
cadru 4 obiectivele de referinta - activitatile de nvatare - continuturi si modalitatile de evaluare.
I. &. Planifcarea calendaristica orientativa
Planifcarea calendaristica este un document scolar administrativ care asociaza
elementele programei scolare cu alocarea de timp, considerata optima de catre profesor, pe
parcursul unui an scolar. Planifcarile calendaristice pot f:
anuale - se ntocmesc pe un an de studiu$
semestriale - continutul din planifcarea anuala se distribuie pe semestre.
Pentru realizarea planifcarilor calendaristice se recomanda parcurgerea etapelor:
#. identifcarea unitatilor de nvatare$
%. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de nvatare$
&. asocierea obiective de referinta - continuturi respectiv, competente specifce -
continuturi$
'. alocarea timpului necesar parcurgerii fecarei unitati de nvatare.
Planifcarile calendaristice pot f realizate pornind de la urmatoare rubricatie:

Unitatea scolara))))))))))))))))))))
Pro*esor))))))))))))))))))))))))))
+isciplina)))))))))))))))))))))))))
Clasa))))))Nr. ore,saptam-na)))))))
Pro!rama scolara)))))))))))))))))))
Anul scolar)))))))))))

Planifcare calendaristica

Semestrul I. II
-nitatea
de
invatare
(biective
de
referinta3

Competent
e
specifce

Continuturi 5r.d
e
ore
Sapt. (bs.
# % & ' 6 7
I. /. Proiectarea unitatii de %nvatare
( unitate de %nvatare constituie o structura didactica desc"isa si 8e,ibila ce prezinta
urmatoarele caracteristici:
determina formarea la elevi a unui comportament specifc, generat prin integrarea unor
obiective de
referinta3competente specifce$
este unitara din punct de vedere tematic$
se desfasoara n mod sistematic si continuu pe o perioada de timp$
se fnalizeaza prin evaluare 9&:;.
1n vederea proiectarii unitatii de nvatare, profesorul trebuie sa identifce elementele
necesare demersului didactic. Pentru aceasta, se vor parcurge urmatoarele etape:
#. identifcarea obiectivelor3competentelor, (1n ce scop voi face )$
%. selectarea continuturilor, (Ce voi face )$
&. analiza resurselor sau a strategiilor didactice: metode de predare-nvatare, mi.loace
didactice, locul
de desfasurare a activitatii didactice, formele de organizare si desfasurare a activitatii
didactice, timp,
(Cu ce voi face )$
'. determinarea activitatilor de nvatare, (Cum voi face )$
6. stabilirea instrumentelor de evaluare, (C*t s-a realizat).
Proiectul unei unitati de nvatare poate f realizat pornind de la urmatoare rubricatie$
Unitatea scolara))))))))))))))))))))
Pro*esor))))))))))))))))))))))))))
+isciplina)))))))))))))))))))))))))
Clasa))))))Nr. ore,saptam-na)))))))
Pro!rama scolara)))))))))))))))))))
Anul scolar))))))))))
Proiectul unitatii de %nvatare

-nitatea de nvatare<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
5umarul de ore alocate<<<<<<<

Continuturi (biective de
referinta3

Competente
Specifce
)ctivitati de invatare !esurs
e
2valuar
e
# % & ' 6
I. 0. Proiectarea lectiei
Proiectarea unei lectii este operatia de identifcare a secventelor instructionale ce se deruleaza
n cadrul unui
timp determinat, de obicei, o ora scolara.
Proiectarea lectiei presupune parcurgerea unor etape:

". 1ormularea clara a obiectivelor operationale.

(biectivele operationale indica efectele observabile la sf*rsitul lectiei. Pentru a f atinse,
obiectivele de referinta3competentele specifce din programa scolara, acestea sunt transpuse, la
nivelul lectiei, n obiective operationale a caror caracteristici sunt prezentate n cele ce urmeaza:
se e,prima n functie de elev3clasa de elevi$
indica o modifcare concreta de comportament$
descriu efecte observabile$
precizeaza conditii n care se manifesta comportamentul$
pot preciza nivelul realizarii.
#. Selectarea si anali$a continuturilor.
1ntruc*t cantitatea de informatii este e,trem de mare, e,ista tentatia de a suprancarca
programul elevului prin introducerea a c*t mai multe notiuni din c*t mai multe domenii. 1n
consecinta, profesorul are sarcina de a selecta si de a anali$a din multitudinea de informatii pe
cele utile elevului astfel nc*t sa atinga obiectivele3competentele prevazute n programa scolara. +e
asemenea, tot n sarcina profesorului cade si
estimarea capacitatii fzice si intelectuale a clasei la care preda. )sadar, trebuie estimat nivelul de
pregatire, interesul nvatarii, ritmul de munca al elevilor, precum si capacitatea necesara trecerii la
un nivel superior de nvatare a acestora.
Predarea unei discipline te"nice impune parcurgerea n conformitate cu modelul stiintifc,
precum si respectarea logicii didactice. 5otiunile de specialitate vor f astfel restructurate si adaptate
v*rstei elevilor nc*t sa poata f usor ntelese si asimilate.
)naliza continutului activitatii de nvatare presupune:
identifcarea continuturilor cu obiectivele de referinta3competentele specifce din
programa scolara$
divizarea si organizarea continutului$
stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de continut$
stabilirea relatiilor dintre elementele de continut.


&. Anali$a resurselor.
)ceasta presupune:
a) anali$a a resurselor umane:
particularitatile elevilor (nivelul de cunostinte, motivatia nvatarii, ritmul de nvatare)$
competentele cadrului didactic (competente de baza ale cadrului didactic, competentele n
specialitate, psi"opedagogice si metodice precum si competentele
psi"orelationale).
b) anali$a a resurselor materiale2
mi.loace de nvatam*nt$
mediul de instruire$
timpul aferent desfasurarii lectiei.
/. Adoptarea strate!iei didactice.
1n scopul atingerii obiectivelor operationale f,ate, actul educational prevede o strategie
didactica reprezentata printr-un ansamblu de metode, mi.loace si forme de organizare a clasei de
elevi. )legerea acestor strategii se face n functie de:
obiectivele operationale$
natura continutului$
particularitatile elevilor$
competentele cadrului didactic$
conditii materiale din dotare$
timp disponibil.


0. Evaluarea instrumentelor si probelor de evaluare.
=nstrumentele de evaluare sunt concepute la nceputul activitatii didactice (lectiei) si servesc
la masurarea atingerii obiectivelor operationale. 2valuarea trebuie sa fe centrata pe unitatea de
nvatare, sa fe n raport cu obiectivele prevazute n programa scolara si sa evidentieze progresul
nregistrat de elev n raport cu sine nsusi.
Pentru proiectarea unei lectii, profesorul va elabora un proiect de lectie a carui structura este
prezentat n cele ce urmeaza:
). +ate generale de identifcare
Unitatea scolara))))))))))))))))))))
Pro*esor))))))))))))))))))))))))))
+isciplina)))))))))))))))))))))))))
Clasa )))))) Nr. ore,saptam-na))))))
Pro!rama scolara)))))))))))))))))))
Anul scolar))))))))))

Proiect de lectie

Unitatea de %nvatare2)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
3ectia2 ))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
4ipul lectiei2 <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<))))))))))))))))))))))))))
+urata lectiei2 <<<<<<<<<<<<<
3ocul de des*asurare2 <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
Competenta specifca2 )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
5biective operationale. /a sf*rsitul lectiei elevii vor f capabili:
5 ". <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
5 #. <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
2
5 n. <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
Continutul activitatii de instruire

Cod Arii de continut Sub'arii de continut
C"
C#
2
Cn
+ia!rama obiective'continuturi

5biective,
Continuturi C" C# 6 Cn
5"
5#
6
5n
7etode si procedee de instruire<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
7i8loace de %nvatam-nt2

Cod +enumirea resurselor materiale
>.Continutul stiintifc al lectiei
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
>ibliografe
[1] ________________________________________________________________________________________________________

C. +esfasurarea lectiei

Evenimentele
i nstruirii
Continut/
Obiective
T
i
m
p
Activitatea profesorului Activitatea elevului
trate!ie didactica
Evaluare "etode de
invatamant
"i#loace de
invatamant
$orme de
or!ani%are
a
activitatii
1 & ' 4 ( ) * +
+. 2valuarea cunostintelor
". 1orma de evaluare ' proba de evaluare propriu'$isa
stabilirea tipului de test$
identifcarea obiectivelor$
selectarea continuturilor ce urmeaza a f evaluate$
construirea itemilor.
#. +ia!rama obiective,itemi9
&. Etalonul de re$olvare si puncta8ul pentru fecare item (baremul de notare).
Cunostintele dob*ndite de elevi pot f evaluate prin diverse metode. 2ste indicat ca la
ntocmirea probelor de
evaluare sa se tina cont pe c*t posibil de cerintele enumerate mai sus, astfel nc*t procesul de
evaluare sa duca la
culegerea unor informatii c*t mai utile n vederea luarii unor decizii ulterioare.


II. Proiectarea demersului didactic
II. 1. Programa scolara

ELECTRICITATE
Clasa a IX-a
Scoala de Arte si Meserii
CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALA

Specializarea: Lucrator in electrotehnica
AUTOR: prof. in!. Ardeleanu ,-tru ,aniel

NOTA DE PREZENTARE
.n cadrul Curriculum-ului de ,e%voltare /ocala a fost elaborata pro!rama la modulul
teoretic pentru 0Cultura de specialitate1 la clasa a .2-a, coala de Arte si "eserii, nivelul
1 de calificare, cu denumirea 0Electricitate1.
"odulul este conceput sub forma de optional ca disciplina noua, a carei pro!rama
nu cuprinde unitati de competenta si continuturi tematice din cadrul celorlalte pro!rame de
trunc3i comun si uemea%a a fi parcurs intr-un an de studiu. 4ro!rama fiind elaborata dupa
modelul celor de trunc3i comun, conform O"ECT nr.4))4/'1.5'.&55'.
Continuturile tematice au o structura a6ata atat pe caracterul informativ cat si pe cel
aplicativ si e6perimental, permitand elevilor sa-si poata de%volta de%volta, cat mai mult cu
putinta, vi%iunea asupra comple6itatii problemelor din domeniul electric si te3nic in
!eneral. 4rin parcur!erea pro!ramei acestui modul se urmareste dobandirea competentelor
descrise in tandardele de 4re!atire 4rofesionala, documente ce stau la ba%a istemului
7ational de Calificari 4rofesionale.
8nitatile de competenta si continuturile tematice a acestei pro!rame sunt capitole,
respectiv teme independente care nu sunt studiate in cadrul celorlalte module de trunc3i
comun, fiind elaborate numai dupa modelul acestora. Continutul tematic are drept scop
insusirea cunostintelor asupra electricitatii si a aplicatiilor practice ale acesteia, aratandu-
se ce este electricitatea, cum se produce, cum se transporta si cum poate fi folosita in
diferite scopuri casnice si industriale. e pre%inta elementele componente ale instalatiilor
electrice, materialele folosite pentru constructia lor, conditiile pe care trebuie se le
indeplineasca, modalitatile de intretinere si reparare a instalatiilor, indicandu-se masurile
de protectie sau de si!uranta de care trebuie sa se tina seama in diferite situatii problema.
4arcur!erea modulului ofera elevilor posibilitatea sa-si insuseasca mai bine
necesitatea identificarii problemelor simple, alcatuirea si aplicarea unui plan de re%olvare a
problemelor simple, verificarea re%ultatelor obtinute in urma aplicarii planului de
re%olvare, astfel incat, in final, toate acestea sa conduca spre re%olvarea anumitor situatii
problema intalnite in practica, avand posibilitatea familiari%arii cu diverse re%olvari de
probleme.
7umarul total de ore alocat modulului fiind reparti%at dupa cum urmea%a9
- teorie :)4 ore ;& ore/saptamana2'&saptamani<=
Timpul alocat pentru studiul disciplinei este de doua ore pe saptamana, pe care
profesorul le poate planifica in ore de predare-invatare, ore de aplicatii si e6perimente sau
ore de recapitulare si evaluare.
4rofesorul in!iner are posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat
fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale
elevilor, de compatibilitatea materialului didactic si de ritmul de invatare si de formare a
deprinderilor specific !rupului instruit.


COMPETENTE SPECIFICE SI CONTINUTURI
COMPETENTE SPECIFICE CONTINUTURI

.dentifica probleme
simple
>eneralitati privind electricitatea9
- materia si structura ei=
- e6plicarea fenomenului=
- tipuri de campuri electrice si
ma!netice=
- modalitati de producere a
electricitatii=
- clasificarea centralelor electrice=
- principalele marimi electrice si
unitatile de masura ale acestora=
- procesele care se intalnesc in
circuitele electrice=
- caracteristicile instalatiilor electrice
de lumina si forta=
8tili%arile ener!iei electrice9
- probleme !enerale ale instalatiilor
electrice=
marimi si unitati fotometrice.
Aplicatii cu caracter practic si
e6perimental9
- reali%area practica a instalatiilor si
circuitelor electric
- ale!erea materialelor optime
functionarii si si!urantei in

Alcatuieste si aplica un plan de
re%olvare a unei probleme simple
e6ploatare=
- anali%a constructiva si functionala a
diferitelor tipuri de aparate electrice
din structura unei instalatii sau circuit
electric=
- studiul instalatiilor electrice de
iluminat si forta din !ospodariile
proprii=
8tili%arile ener!iei electrice9
- surse electrice de lumina=
- corpuri de iluminat=
- transformatoare si masini electrice=
studiul domeniilor de utili%are a ener!iei
electrice la diversi consumatori casnici si
industriali.
?erifica re%ultatele obtinute in
urma aplicarii planului de re%olvare a
unei probleme simple
- identificarea tipurilor de defecte care
apar intr-o instalatie electrica si a
cau%elor=
- conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca instalatiile electrice=
- instructiuniprivind utili%area,
intretinerea si repararea instalatiilor
electrice de iluminat si forta=
- instructiuni privind utili%area,
intretinerea si repararea aparatelor
electrice din structura unei instalatii
electrice=
- masuri de protectia muncii=
masuri de prim a#utor la electrocutare.


VALORI SI ATITUDINI
Adaptarea la cerintele pietei mncii si la dinamica e!oltiei te"nolo#ice
Responsa$ilitatea pentr asi#rarea calitatii prodselor%ser!iciilor
Mani&estarea simtli estetic 'n desi#n(l indstrial
Mani&estarea #)ndirii critice si creati!e 'n domenil te"nic
Constienti*area importantei standardi*arii 'n domenil te"nic
SU+ESTII METODOLO+ICE
.ntre competente si continuturi e6ista o relatie biunivoca, competentele determina
continuturile tematice iar parcur!erea acestora asi!ura dobandirea de catre elevi a
competentelor dorite.
Activitatea de invatare/instruire utili%ata de cadrul didactic va avea un caracter activ,
interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatea de invatare si nu pe cea de
predare.
"etodele recomandate pentru atin!erea obiectivelor sunt9
- e6plorative ;vi%ite de documentare, observarea independenta, studiul de ca%,
problemati%area<=
- e6po%itive ;e6plicatia, descrierea, e6emplificarea<=
- metode ba%ate pe actiune ;efectuarea de lucrari practice, #ocul de rol, simularea<
Continuturile pro!ramei modulului Electricitate trebuie sa fie abordate intr-o
maniera diferentiata, tinand cont de particularitatile colectivului cu care se lucrea%a si de
nivelul de cunostinte anterioare ale acestuia.
4entru asi!urarea unei lo!ici a intele!erii si invatarii, se vor parcur!e continuturile
in urmatoarea ordine9
C!osti!te ge!erale "es#re electricitate
- Ce este electricitatea=
- Campuri electrice, ma!netice si electroma!netice=
- Cum se produce electricitatea. urse electrice=
- "arimi electrice principale si unitati de masura=
- Curentul continuu si curentul alternativ=
- c3eme de le!aturi electrice=
- curtcircuitul electric=
- Efectele curentului electric=
- Cum se transporta ener!ia electrica.
I!stalatii electrice la co!smator
- >eneralitati=
- @ransamentul=
- ,escrierea instalatiei electrice. 4arti componente=
- "ateriale folosite in instalatiile electrice=
- ,iferite tipuri de instalatii electrice=
- "asuri de protectie impotriva tensiunilor de atin!ere=
- Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca instalatiile electrice.
A#licatiile electricitatii
- >eneralitati=
- Aplicatiile efectului termic=
- Aplicatiile efectului ma!netic=
- Aplicatiile efectului c3imic=
- 8tili%arile ener!iei electrice9
- marimi si unitati fotometrice
- surse electrice de lumina
$ corpuri de iluminat
MATERIALE NECESARE

Folii pentr retroproiector, planse didactice, modele, cataloa#e de
componente sa e-trase de catalo#, &ise de acti!itate independenta, 'ndrmar
de la$orator, manale de tili*are, colectii de componente si dispo*iti!e
electronice, plat&orme de lcr%modle e-perimentale, osciloscop c doa
spotri, mltimetre, #eneratoare de semnal, srse de c.c., elemente de
conectica.
II. #. Planifcarea calendaristica semestriala
-nitatea scolara: ?rup Scolar =ndustrial @5icolae =orgaA 5egresti, .ud. Baslui
+isciplina: 2lectricitate (C.+./.)
Profesor: ing. )rdeleanu +-tru +aniel
Clasa: a =C 4 a. 5r.ore3saptam*na: % ore
Specializarea: 2lectrote"nica
Programa scolara: nr.
)nul scolar %::D 3 %::E
Planifcare
calendaristica
&: sapamani ; # ore,sapt < =: ore
-nitatea de
invatare
(biective de
referinta3
Competente
specifce

Continuturi
# % &

Re%ol&are "e
#ro'leme
#


.dentifica probleme
simple
Alcatuieste si aplica un
plan de re%olvare a unei
probleme simple

%
(e!eralitati
1. Ce sete electricitatea=
&. Campuri electrice,ma!netice si electroma!netice=
'. Cum se produce electricitatea. urse electrice=
4. "arimi electrice principale si unitati de masura=
(. Curentul continuu si curentul alternative=
). c3eme de le!aturi electrice=
*. curtcircuitul electric=
+. Efectele curentului electric=
A. Cum se transporta ener!ia electrica
I!stalatii electrice la co!smator
1. >eneralitati=
&. @ransamentul=
'. ,escrierea instalatiei electrice. 4arti componente=
4. "ateriale folosite in instalatiile electrice=
(. ,iferite tipuri de instalatii electrice=
). "asuri de protectie impotriva tensiu
&
?erifica re%ultatele obtinute
in urma aplicarii planului de
re%olvare a unei probleme
simple
*. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca instalatiile
electrice=
A#licatiile electricitatii
1. >eneralitati=
&. Aplicatiile efectului termic=
'. Aplicatiile efectului ma!netic=
4. Aplicatiile efectului c3imic=
(. 8tili%arile ener!iei electrice
marimi si unitati fotometrice=
surse electrice de lumina=
corpuri de iluminat
Reca#itlare:
semestriala si
)i!ala
I!stalatii electrice la co!smator
A#licatiile electricitatii
II. &. Proiectarea unitatii de %nvatare
Unitatea scolara/ : ?rup Scolar =ndustrial @5icolae =orgaA 5egresti, .ud. Baslui
Disciplina/ 2lectricitate (C.+./.)
Pro&esor/ ing. )rdeleanu +-tru +aniel
Clasa/ a =C 4 a. 5r.ore3saptam*na: % ore
Speciali*area/ Lcrator in electrote"nica
Pro#rama scolara/ nr.
Anl scolar 0112 % 0113
Proiectul unitatii de
nvatare
Unitatea de 'n!atare/ Rezolvarea de peobleme
Nmarl de ore alocate/ 45 ore

Continuturi (biective
de
referinta3

Competent
e
Specifce
)ctivitati
de invatare
!esurse
2valuare
# % & ' 6
(e!eralitati
1. Ce sete
electricitatea=
&. Campuri
electrice,ma!netice
si electroma!netice=
'. Cum se produce
electricitatea.
urse electrice=
4. "arimi electrice
principale si
unitati de masura=
CS #

CS %
Cunostinte generale despre
electricitate$
2,plicarea fenomenelor de
producere a electricitatii$
Caractrizarea campului
electric: defnire, marimi
caracteristice$
Caractrizarea campului
magnetic: defnire, marimi
caracteristice$
Caractrizarea campului
electromagnetic: defnire,
marimi caracteristice$
Clasifcarea surselor electrice
(ideale si reale):
- generatoare de current$
- generatoare de tensiune$
Folii pentru
retroproiector
$

!etroproiecto
r$
Ganuale$
Habla$
Gar0ere
(bservar
ea
curenta$
=ntrebari
orale
(. Curentul continuu
si curentul
alternative=
). c3eme de le!aturi
electrice=
*. curtcircuitul
electric=
+. Efectele curentului
electric=
A. Cum se transporta
ener!ia
electrica.
CS &
Producerea electricitatii prin
transformarea diferitelor
forme de energie
(c"imica, mecanica)$
Centrale electrice:
clasifcare, constructie,
functionare$
+efnirea si caracterizarea
marimilor electrice:
(cantitatea de electricitate,
curentul electric,
conductibilitatea si rezistenta
electrica,
Potentialul electric, legatura
dintre tensiune, current si
rezistenta, caderea de
tensiune, puterea electrica,
energia electrica.
Curentul contunuu:defnitie,
mod de producere$
Hipuri de current alternative.
?enerarea curentului
alternative$
/egarea in serie, paralel si
derivatie a componentelor
unui circuit electric
+efnitia si producerea
scurtcircuitului electric$
2fectul termic$ efectul c"imic$
efectul magnetic$
Hransformatoare electrice$
/inii electrice de transport si
distributie.
# % & ' 6


I!stalatii electrice
la
co!smator
1. >eneralitati=
). @ransamentul=
*. ,escrierea
instalatiei electrice.
4arti componente=
+. "ateriale folosite
in instalatiile
electrice=
A. ,iferite tipuri de
instalatii electrice=
). "asuri de protectie
impotriva
tensiunii
*. Conditiile pe care
trebuie sa le
indeplineasca
instalatiile electrice
+efnirea notiunilor de: retea
electrica, instalatie electrica,
circuit electric, consummator
electric, receptor electric$
+escrierea unei instalatiei
electrice. Parti componente.
Hablouri de distributie$
Circuite de lumina$
Circuite de forta$
Gateriale electroizolante$
Conductoare electrice (isolate,
neizolate)$
)legerea conductoarelor
pentru instalatiile interioare$
Huburi protectoare$
=zolatoare$
!etele de distributie:
descrierea elemntelor
structurale (stalpi, aparate,
tablouri de distributie,
contoare, materiale)$
=nstalatii de lumina$
=nstalatii pentru circuite
casnice$
Protectia prin legarea la
pamant$
Protectia prin legarea la nul$
Folosirea de tensiuni
nepericuloase
Planse$

Stand cu
lucrari de
laborator
!eceptoare
de lumina si
de forta
Hablouri de
distributie
Conductoare
electrice
Folii pentru
retroproiector
$

!etroproiecto
r$
Ganuale$
Habla$
Gar0ere
(bservar
ea
curenta$
=ntrebari
orale

/ucrari
scrise
)ctivitati
practice
de
laborator

A#licatiile
electricitatii
+. >eneralitati=
A. Aplicatiile efectului
/ampa electrica cu
incandescenta$
/ampi 8uorescente tubulare$
/ampi electrice cu vapori de
mercur de mare presiune si
.oasa presiune$
)parate electrote"nice:
Planse$

Stand cu
lucrari de
laborator
Folii pentru
retroproiector
$
(bservar
ea
curenta$
=ntrebari
orale

termic=
15. Aplicatiile efectului
ma!netic=
11. Aplicatiile
efectului c3imic=
1&. 8tili%arile ener!iei
electrice
marimi si
unitati
fotometrice=
surse
electrice de
lumina=
corpuri de
iluminat
clasifcare, constructie,
utilizare$
Casifcarea masinilor electrice$
!egimurile de functionare ale
masinilor electrice$
2lemente galvanice$
)cumulatoare electrice$
Principalele marimi
fotometrice si unitatilor lor de
masura: (8u,ul luminos,
intensitatea luminoasa,
iluminarea si legile ei,
e,citanta luminoasa,
luminanta, cantitatea de
lumina, e,punerea luminoasa)

!etroproiecto
r$
Ganuale$
Habla$
Gar0ere
/ucrari
scrise
)ctivitati
practice
de
laborator
II. /. Proiectul de lectie

). +ate generale de identifcare
Unitatea scolara2 ?rup Scolar =ndustrial @5icolae =orgaA 5egresti, .ud. Baslui
+isciplina2 2lectricitate (C.+./.)
Pro*esor2 ing. )rdeleanu +-tru +aniel
Clasa2 a =C 4a
Pro!rama scolara2 nr. C.D.L
Nr.ore pe saptam-na2 % ore
Anul scolar %::D 3 %::E
Proiect de lectie
Unitatea de nvatare: Re*ol!area de pro$leme
Lectia: Lampi electrice c incandescenta
Tipul lectiei: Comnicare de noi cnostinte
urata lectiei: 41 minte
Locul de des!asurare: La$oratorl de electronica
Competenta speci!ica: CS 6
Continutul activitatilor de instruire:

Cod Arii de contint S$(arii de contint

C7


Clasi&icare
De&initie. Emisia de lmina
Lampa c incandescenta normala si
c cicl re#enerati! de iod
Parametrii caracteristici

C0

Elemente constrcti!e.
Principi de &nctionare.
Roll &nctional al elementelor
componente
Reactii si &enomene c"imice si
&i*ice
C6 Anali*a comparati!e a
lampilor c incandescenta
Fia$ilitatea lampilor c
incandescenta
A!anta8ele si de*a!anta8ele
lampilor c incandescenta

"biectivele operationale: La s&)rsitl lectiei ele!ii !or &i capa$ili/
" #$ Sa e-plice emisia de lmina la lampile c incandescenta9
" %$ Sa clasi&ice lampile c incandescenta9
" &$ Sa de&ineasca parametrii &otometrici ai lampilor c incandescenta9
" '$ Sa cnoasca elementele constrcti!e ale lampilor c incandescenta9
" ($ Sa e-plice &nctionarea lampilor c incandescenta9
O 5. Sa e-plice a!anta8ele si de*a!anta8ele lampilor c incandescenta9
ia)rama obiective-continut:

"biective*Continut C# C% C&
"# X
"% X
"& X
"' X
"( X
"+ X
,etode si procedee de instruire: Con!ersatia, e-plicatia, demonstratia, e-ercitil.

,i-loace de nvatam.nt de uz )eneral: Flipc"art :FC;, mar<ere :M=;, ta$la ecolo#ica
:TE;, pi-ri, creioane colorate, caiete de notite.
,i-loace de nvatam.nt speci!ice:
Cod enumirea resursei materiale
M Manal de specialitate
R Retroproiector
> Filament de >ol&ram
Ln Lampi c incandescenta normale
Lci
Lampi c incandescenta c cicl
re#enerati!e de iod

/valuare: O$ser!are crenta9 E!alare orala9 E!alare scrisa.
? Contintl stiinti&ic al lectiei
C #: Clasi!icare$ /misia de lumina$
Emisia de lmina a acestor i*!oare se datoreste adcerii la incandescenta a ni
&ilament metallic parcrs de crrent.
Ca element de circit, lampa c incandescenta este n re*itor neliniar, inertial, c
o caracteristica dinamica !olt(amper simetrica.
Se distin# doa tipri de lampi electrice c incandescenta/
- lampi incandescente normale9
- lampi incandescente c cicl re#enerati!e de iod.
Parametrii !otometrici$
- randamentul optic0 este raportl dintre &l-l ener#etic emis in domenil !i*i$il al
spectrli si &l-l total al srsei9
- e!ectul vizual util0 se de&ineste ca &iind raportl dintre &l-l lminos estimate in @ati
lminosi si &l-l ener#etic core*pn*ator domenil !i*i$il al
spectrli9
- e!icacitatea luminoasa a sursei0 repre*inta raportl dintre &l-l lminos e-primat
in lmeni si &l-l ener#etic al srsei$
Pentr o srsa reala, indi&&erent de le#ea dpa care &nctionea*a, e&icacitatea
lminoasa se de&ineste ca raportl dintre &l-l lminos si pterea totala Pa a$sor$ita de
retea/
Unde, Pa A Pe B DP, c
Pe(pterea e&ecti!a a srsei9
DP(pierderi de ptere pe elementele cone-e de circit :startere, $alastri, etc.;
C %: /lemente constructive$Principiul de !unctionare$
Din pnct de !edere constrcti!e, lampa c incandescenta pre*inta trei parti
principale/
7( 1alonul de sticla0 care poate a!ea &orme di&erite:in &nctie de destinatia lampii;
si se reali*ea*a din sticla clara, mata :c asperitati de natra c"imica sa mecanica;,
laptoasa :c sspensii din o-i*i de t"ori, &os&or;, opala :c incl*ini de ipsos, talc, o-i*i
de plm$; sa de tip solar :c spectr corectat;.
%- Soclul0 care asi#ra le#atra, mecanca si electrica, c sportl lampii :&asn#; si
poate &i de tip c &ilet :Edison; sa $aionet :S@an;.
&- 2ilamentul0 se reali*ea*a din @ol&ram care, comparati!e c alte metale #re
&*i$ile, pre*inta o serie de a!anta8e si anme/
( temperatara de topire ridicata :6511#r.=;9
( re*istenta mecanica $na9
( !olati*are redsa la temperatre inalte.
Pentr e!itarea o-idarii &ilamentli $aloanele lampilor c incandescenta de ptere
mica se !idea*a.
Lampile c pteri mai mari de C1> a $alonl mplt c #a* :Ne, Ar, =r, N; si
&ilament d$l spiralat, ceea ce permite cresterea temperatrii de lcr :circa 6111#r. =;
si implicit diminarea sectinii &ilamentli.
Lampile c incandescenta tili*at in mod crrent in instalatiile de ilminat a $alonl
de &orma nei spra&ete i*oterme si se constriesc pentr tensini de 702, 001, 061 V c
pteri nitare de ma-imm 0111>. E&icacitatea lminoasa este de cel mlt 06D0C lm%>,
ceea ce corespnde la n randament al srsei de circa 6,4E, drata de &nctionare &iind de
7111 ore.
Pentr a dimina !olatili*i*area &ilamentli, in conditiile ameliorarii sensi$ile a
caracteristicilor de &nctionare, in $alonl lampii se introdce n "alo#en :iod, in ltiml
timp $rom;, o$tinand(se lampa incandescenta c "alo#eni.
Daca in $alon se introdce, de e-empl, iod se o$tine o lampa c incandescnta c
cicl re#enerati! de iod, &nctionarea &iind rmatoarea.
( la temperatra :0111#r.C; relati!e ridicata a &ilamentli, moleclele de iod
disocia*a in atomi/

I0 (((((((0I,
ce se rFaspandesc in $alonl de sticla.
( particlele de @ol&ram, condensate pe $alon sa a&late in !ecinatatea acestia, la
temperatri relati!e sca*te :011#r.C; se com$ina c atomii de iod,
> B 0I A >I0
re*ltand iodra de @ol&ram !olatila.

( in !ecinataea &ilamentli iodra se descompne eli$erand @ol&raml ce se depne
pe &ilament, iodl ramanand li$er pentr o noa reactie.
Cicll descris de ecatia/
> B 0I AAAAAAAAAAA >I0
Delimitea*a in interiorl $alonli doa *one de temperatra, separate de o spra&ata
i*oterma de circa 7611#r. C. In e-teriorl acesteia snt preponderente reactiile de
&ormare a iodrii de @ol&ram, &enomen ce inlatra depnerea metalli pe $alonl lampii. In
interiorl spra&etei i*oterme predomina reactiile de disociere, insotite de concentrarea
@ol&ramli in *ona &ilamentli.
C *: A!ali%a com#arati&a a lam#ilor c i!ca!"esce!ta
Comparativ cu lampile incandescente normale, cele cu ciclu re!enerative de iod, pre%inta o serie
de avanta#e, dintre care cele mai importante sunt9
- flu6 luminos practice constant pe toata durata de viata a lampii=
- durata de functionare mare ;de circa &555 de ore<si eficacitatea luminoasa ridicata ;&&B&)lm/C< la
puteri unitare pana la 15DC=
- temperature de culoare ridicata ;&A55!r.E< ce asi!ura o mai buna redare a culorilor.
D Des&asrarea lectiei/
Evenimentele
i nstruirii
Continut/
Obiective
T
i
m
p
Activitatea profesorului Activitatea elevului
trate!ie didactica
"etode de
invatamant
1 & ' 4

Secenta
organi!atorica
1
Face prezenta elevilr! nteaza elevii a"#enti $n catal%&l
cla#ei' (ace "#ervatii #i rec)an*ari! *aca e#te caz&l+
Ra#p&n* la $ntre"arile p&#e *e pr(e#r! $#i
$n#&#e#c "#ervatiile #i rec)an*arile pri)ate+
Cnver#atia

"eri#icarea
te$elor
*
Prin #n*a,! #licita caietele *e te)e+
Face aprecieri! crectari! &n*e e#te caz&l+
Cei #licitati prezinta caietele *e te)e+
Ceilalti elevi a#c&lta aprecierile #i event&al $#i
crecteaza ra#p&n# &rile $n caietele *e te)e+
Cnver#atia
E-plicatia
Trans$iterea
noilor
cunostinte
Diri%area
&natarii
C ' ( O ') O *
15

Prp&ne elevilr n&a lectie+
La$+i electrice cu incandescenta
Prezinta "iectivele lectiei+
.n pri)a etapa prezinta *e(initia la)pii c& incan*e#centa
#i cla#i(icarea ace#tra+
.n cntin&are prezinta #i e-plica para)etrii (t)etrici+
A#c&lta #i *evin intere#ati *e prp&nerea
(ac&ta+
Nteaza $n caietele *e ntite *e(initia #i
cla#i(icare la)pilr c& incan*e#centa+
Aplican* c&n#tintele anteriare! *&p ace/#i
nteaza *e(initia para)etrilr (t)etrici! *e*&c
relatiile )ate)atice *e *e(initie+
Nteaza e-plicatiile pri)ite #i *e#eneaza $n
caietele *e ntite #c0e)ele priectate pe ta"la
+
E-p&nerea
E-plicatia
O"#ervatia
Cnver#atia
O,tinerea
+er#or$antei
+
Slicita &n elev #a prezinte cla#i(icarea la)pilr electrice
c& incan*e#centa+
Slicita alti elevi *in cla#a #a *e(inea#ca para)etrii
Elev&l #licitat prezinta cla#i(icare cer&ta+
Ceilalti elevi #&nt atenti #i intervin &n*e e#te
caz&l+ Cnver#atia
(t)etrici+ De a#e)enea! elevii prezinta e-plicatiile ce li #/
a&cer&t+
Asigurarea
-EED-.AC/-
ului
2
Cn(ir)a #i apreciaza ra#p&n#&rile crecte ale elevilr+
Face "#ervatii #i crectii! *aca e#te caz&l+ Retin aprecierile #i e-plicatiile #&pli)entare+ E-plicatia
Diri%area
&natarii
C * ( O 0) O 1)
O 2
1,
Prezinta partile principale ale &nei la)pi electrice c&
incan*e#centa #i rl& ace#tra+
E-plica (&nctinarea (ila)ent&l&i #i prezinta prprietatile
ace#t&ia! )aterialele &tilizate+
E-plica )*&l *e "tinere a la)pilr electrice c&
incan*e#centa c& cicl& re%enerative *e i* #i
(&nctinarea ace#tra+
O"#erva #c0e)a (ac&ta pe ta"la+
.#i nteaza $n caiete #c0e)a #i e-plicatiile
pri)ite+
De*&c $)pre&na c& pr(e#r&l (&nctinarea
la)pilr c& cicl& re%enerative *e i*i #i nteaza
relatiile *e calc&l #i reactiile c0i)ice $n caiete+
E-p&nerea
O"#ervatia
Cnver#atia
E-erciti&l
1 2 * , +

O,tinerea
+er#or$antei
+
Slicita &n elev #a realizeze la ta"la #c0e)a &nei la)pi
c& incan*e#centa nr)ale+
Slicita alti elevi *in cla#a #a e-plice )*&l *e
(&nctinare a celr *&a tip&ri *e la)pi electrice c&
incan*e#centat+
Slicita cla#a *e elevi #a e-plice c&) #e re%enereaza
inii *e i*++ Re#t&l cla#ei #&nt #licitati
#a (aca "#ervatii #a& c)pletari pe )ar%inea celr
*i#c&tate+
Elevii #licitati realizeaza la ta"la #c0e)ele
cer&te #i le e-plica+
Elevii #licitati #&pli)entar c)enteaza #i
apreciaza ra#p&n#&rile cle%ilr veri(icati+
Cnver#atia
E-erciti&l!
Asigurarea
-EED-.AC/-
ului
2
Prezinta *in n& #c0e)ele (erin* elevilr
p#i"ilitatea #a/#i crecteze #c0e)ele realizate! prec&)
#i event&alele %re#eli (ac&te+
Apreciaza ra#p&n#&rile crecte+ O(era! *aca e#te caz&l!
e-plicatii #&pli)entare+
Crecteaza event&alele %re#eli *in caietele *e
ntite+
Retin aprecierile #i e-plicatiile #&pli)etare+
Cnver#atia
-i3area si
consolidarea
noilor
cunostinte
Ealuarea
+er#or$antei
+
Prezinta! pe #c&rt! nti&nile pre*ate! p&n1n* accent pe
nti&nile )ai *i(icile #i repriect1n* (liile tran#parente+
Slicita elevilr #a ra#p&n*a la &nele intre"ari+
D&p ace elevii a& ra#p&n# *i#c&ta $)pre&na c& elevii
ra#p&n#&rile ace#trat+ Crecteaza! *aca e#te
caz&l! ra#p&n#&rile %re#ite+
Elevii $#i $n#&#e#c $nca *ata nti&nile pre*ate!
(i-1n*&/le )ai "ine+
Elevii ra#p&n* la intre"arile pri)ite+
Retin e-plicatiile #&pli)etare+ Crecteaza
ra#p&n#&rile %re#ite+
Cnver#atia
E-erciti&l
Secenta
#inala.
A+recierea
des#asurarii
lectiei si a
asi$ilarii
cunostintelor
2
Fr)&leaza aprecieri! "#ervatii #i rec)an*ari+
Apreciaza prin nte ra#p&n#&rile elevilr )tiv1n*&/le+
Retin aprecierile! "#ervatiile #i rec)an*arile+ Cnver#atia
Pre!entarea
te$ei de lucru
indiiduale
1
Prezinta cntin&t&l &nei $ntre"ari+
Nteaza pr"le)a *e rezlvat' retin precizarile
pr(e#r&l&i+
Cnver#atia
E-plicatia
Pre!entarea
te$ei de lucru
indiiduale
2 Prezinta cntin&t&l &nei $ntre"ari+
Nteaza pr"le)a *e rezlvat' retin precizarile
pr(e#r&l&i+
E-plicatia!
Cnver#atia
Caiet&l *e
te)e
Frntala!
In*ivi*&ala /
Tema pentru acasa
3ntrebare:
Cm !or &i polari*ate 8onctinile 87, 80, si 86, la polari*area in!ersa, respecti! polari*area directa G
Raspuns:
La polari*area in!ersa 8onctinile 87, si 86, snt polari*ate in!ers, iar 80, este polari*ata direct. La polari*area directa, 8onctinile
87, si 86, snt polari*ate direct, 'n timp ce 8onctinea 80, este
polari*ata in!ers.
,.,ACT.CA 4EC.A/.TAT..
&1
Test de evaluare
Cititi c atentie 'ntre$arile si raspndeti 'n scris prin 'ncercirea raspnsrilor corecte, respecti! completarea spatiilor li$ere/
I#. Tiristorl este n dispo*iti!/ 45( puncte9
a;. capaciti!9
$;. semicondctor9
c;. re*isti!.
I%. Tiristorl are/ 45( puncte9
a;. C stratri semicondctoare si 6 8onctini9
$;. 6 stratri semicondctoare si 0 8onctini9
c;. 0 stratri semicondctoare si o 8onctine
I&. Sim$oll tiristorli este/ 45( puncte9
a;. $;. c;.
I'. Ce se 'nt)mpla c tiristorl daca se aplica o tensine U67 8 4 la $ornele anod(catod G
#5( puncte9
I(. A!)nd la dispo*itie &olia retroproiector &; sta$iliti e-presia crentli anodic/ ' puncte0
I+. Identi&icati marimile electrice ce caracteri*ea*a circitl din plansa de mai ss/ % puncte0
in o!iciu # punct9
Total #4 puncte 9 #4 :zece;$
ia)rama obiective*itemi
"biective*Itemi I# I% I& I' I( I+
"# - -
"% -
"& -
"' -
"( -
A
C
4FO.ECT - ,.,ACT.CA 4EC.A/.TAT..
&&
Raspunsuri si baremul de notare:
#$ $; 45( puncte9
%$ a; 45( puncte9
&$ $; 45( puncte9
'$ Daca se aplica o tensine UA= H 1 'ntre anod si catod, tiristorl se considera $locat, prin el circl)nd doar n crent re*idal
in!ers IR de !aloare &oarte mica. Daca tensinea UA= creste peste o anmita !aloare notata c USTR nmita tensine de
strapn#ere, atnci aceasta !a condce la distr#erea tiristorli,
#5( puncte9
($ Tin)nd cont de &olia &; se pot scrie relatiile/
IA A IC7 B IC09 I= A IA B I+9

= +
&
5
& &
C
C K
I
I M I 9

= +
&
5
1 1
C
C A
I
I M I
Elimin)nd 'ntre cele patr ecatii pe IC7, IC0 si I= re*lta/
( )
( ) 1 &
5 &
1

+
+
=
M
M I I
I C G
A ,
La tensinile anodice in&erioare celei de strapn#ere MA7 si crentl anodic are e-presia/ ( ) 1 &
5 &
1

+
+
= C G
A
I I
I ,
' puncte9
+$ A Anod9
= Catod
+ +rila de comanda9
UA= Tensinea aplicata 'ntre anod si catod9
IA Crentl care circla prin anod9
I= Crentl care circla prin catod9
I+ Crentl in8ectat prin #rila de comanda9
T7 Tran*istor $ipolar de tip pnp9
T0 Tran*istor $ipolar de tip npn9
7, 0 Factori de trans&er ai celor doa tran*istoare9
I?7 Crentl care circla prin $a*a tran*istorli T7.
I?0 Crentl care circla prin $a*a tran*istorli T0.
IC0 Crentl care circla prin colectorl tran*istorli T0.
% puncte0
in o!iciu # punct$
Total #4 puncte 9 <ota #4$
III : -i'liogra)ie
>=? Stanciu, G., +idactica postmoderna, 2ditura -niversitatii Suceava, %::&.
>@? ?abriela-Carmen, (proiu$ 2lemente de didactica disciplinelor te"nice, 2ditura Printec", %::&.
>"#? Cucos, C., Pedagogie, 2ditura Polirom, =asi, #II7.
>&:? Consiliul 5ational pentru Curriculum 4 ?"id Getodologic pentru aplicarea programelor scolare, He"nologii, /iceu
te"nologic, profl te"nic,
2ditat de )ramis Print, %::%.