INDRUMATOR MUDLOGGING

2
Cuprins

1. Colectarea si prepararea probelor de sita
2. Descrierea litologica a probelor de sita
3. Evaluarea indicatiilor de hidrocarburi
4. Evaluarea continutului in carbonat
5. Determinarea densitatii argilelor
6. Prepararea solutiilor analitice
7. Prelevarea, descrierea si ambalarea probelor de carota
8. Abrevieri
9. Bibliografie
10. Anexe




























3
1. Colectarea si prepararea probelor de sita

Colectarea probelor de sita si prepararea lor este un proces important in activitatea de mud-logging,
corectitudinea efectuarii lui influientind intocmirea coloanei litologice precum si detectarea zonelor de
interes in timpul forajului.
In functie de modul de colectare avem doua tipuri de proba:
- probe globale- pentru colectarea lor se aseaza o tabla sau un recipient la marginea sitei unde
debitul de detritus este cit mai redus, astfel incit proba sa fie cit mai reprezentativa.
Colectarea probei de pe tabla respective se face prin metoda sfertuirii sau injumatatirii in
functie de cantitatea de proba adunata
- Probe spot- se colecteaza proba direct de pe sita vibratoare, de pe banda unde proba nu
stationeaza la marginea sitei
Intervalele de colectare si numarul de probe globale pe interval sint de regula impuse de beneficiar.
Obisnuit rata de probare este de:
- probe globale x10m sau 5m in steril in functie de rata de penetratie
- probe globale x 3m sau cit se poate de des in zona de interes
Pentru obtinerea informatiilor cit mai detaliate despre litologie este bine ca probele globale sa fie
completate de probe spot ori de cite ori este suspectata o schimbare de litologie.
Proba globala colectata se prepara pentru analizele ulterioare dupa urmatoarea schita:

daramatura


sita 2mm sau 5mm



sita 0.063mm


























Proba bruta se introduce din sita #1, se omogenizeaza si se portioneaza astfel:
Proba bruta
Sita 1
Sita 2
MICROSCOP
FLUOROSCOP
SPALARE
USCARE LA
105deg
Probe spalate si uscate
CALCIMETRU
DENSITATE ARGILE
Probe nespalata
Probe geochimice
Uscare in aer
4
1. Probe pentru analiza la microscop- din proba omogenizata se ia o cantitate mica de proba care se
pune separat pe o tavita, fiind spalata si trecuta ulterior prin site. Proba de pe ultima sita se aseaza
cit mai uniform pe o farfurie lasindu-se citeva minute la uscat inainte de a fi analizata la
microscop.
OBS: a nu se clati proba excesiv pentru a nu se dizolva argila
2. Probe nespalate (unwashed samples)- din proba bruta se ia o cantitate de cca. 500 g de proba care
se introduce in punga de plastic, si apoi intr-un saculet de pinza. Fiecare saculet va fi etichetat de
preferinta cu markerul astfel:
- numele clientulului
- numele sondei
- adincimea probei si unitatea de masura (metru sau feet)
OBS: pentru intervalele unde din anumite motive (pierderi de circulatie, site defecte etc) nu avem
probe de sita, se va lasa saculetul etichetat adaugindu-se mentiunea Lipsa proba.
Probele astfel etichetate se vor depozita in ordine in cutii, mentionindu-se pe cutie urmatoarele:
- numele clientului
- numarul cutiei
- numarul setului
- numele sondei
- tipul probei
- intervalul de probare
- adresa
3. Probe geochimice (geochemical samples)- din proba bruta se ia cca. 750 g proba care se introduce
in cani de metal de cca. 1 litru (cca. din cutie trebuie sa fie cu proba). Se umple cutia cu apa si
se adauga 2-6 picaturi de bactericid functie de solutia folosita. Se pune capacul, se agita cana
pentru omogenizare si se depoziteaza in cutii de lemn cu capacul in partea de jos. Canile si cutiile
se vor eticheta la fel ca probele nespalate.
4. Probe spalate si uscate (washed and dried samples)- proba ramasa pe sita #1 se va spala iar
detritusul acumulat pe sita #2 se va pune intr-o tavita fiind apoi clatit in mai multe ape. Proba
astfel pregatita se va introduce la cuptor (105 grade) pina la uscarea completa. Daca pe sita #1
ramine detritus cu forma aschioasa se poate spune ca avem daramatura. Dupa uscare se ia cca. 100
g proba si se introduce in pungi mici cu fermoar etichetate ca mai sus.
5. Proba nespalata si uscata (unwashed and dried samples)- proba bruta se introduce in saculeti de
pinza si se usuca in aer intr-un loc special acoperit (se solicita mai rar de catre beneficiar)
6. Proba spalata si uscata se mai pastreaza pentru:
a. calcimetrie
b. fluoroscop
OBSERVATIE: Pentru fluidele pe baza de petrol avem doua metode de spalare:
- spalarea cu detergent- proba de sita se clateste in solutie de apa cu 10 % detergent
- spalarea cu bicarbonat de soda- proba de sita se clateste cu solutie de bicarbonat de sodium
(500 g bicarbonat de sodium la 1 litru de apa) si apoi cu solutie de apa cu 10 % detergent















5
2. Descrierea litologica a probelor de sita

Descrierea litologica a probelor de sita se realizeaza cu ajutorul microscopului binocular. Prin examinarea
probelor de sita la microscopul binocular se determina urmatoarele caracteristici a formatiunilor traversate
in timpul procesului de foraj:
- tipul rocii traversate
- estimarea procentuala a diferitelor tipuri de roci din proba de sita
- culoarea
- textura
- porozitatea
OBS: este important ca intensitatea luminii si unitatea de marire (de regula x10) sa fie constante pentru
obisnuirea ochiului si intrarea mudloggerului intr-o rutina.
Pentru estimarea procentuala a diferitelor tipuri litologice dintr-o proba de sita se poate lua ca model
figura. 1.

Figura 1: Estimarea procentuala a probei de sita
OBS: daca tipul de roca apare in proba de sita intr-un procent <5% ea se va descrie in caietul de litologie
ca urme sau rare (traces sau rare).

In mudlogging descrierea litologica a unui tip de roca cuprinde:
1. Numele rocii
2. Culoare- culoarea aparenta a rocii deriva de la culoarea constituientilor (granule, ciment, matrice),
mediul de depozitare, diageneza, eroziune.
3. Duritate / fisibilitate
Atit duritatea agregatelor minerale (duritatea rocii) cit si fisibilitatea ei ne indica gradul de diageneza a
rocii.
Duritatea este un parametru fizic subiectiv bazat pe forta necesara (aplicata perpendicular) pentru a
sparge agregatul de minerale utilizind acul de proba.
Fisibilitatea este o caracteristica ce se intilneste doar la shale si se datoreaza laminelor fine de
minerale argiloase precum si a laminelor de silt care au un paralelism puternic.



6
O corelare intre duritatea mineralelor (scara Mohs) si duritatea agregatelor de minerale este redata in
tabelul de mai jos.
Mineral
standard
Duritatea dupa
scara Mohs
Duritatea agregatelor minerale
Talc 1 Neconsolidat: granulele cad la distanta in conditii unui mediu uscat
Gips 2 Friabila: roca se sfarima usor la aplicarea unei forte
Calcit 3 Soft: agregatele minerale nu au forma si nu opun rezistenta
Fluorit 4 Plastic: agregatele sint usor de modelat
Apatit 5 Firm: agregatele au forma si structura, se penetreaza usor
Ortoclaz 6 Casant (brittle): agregatele se sfarma la aplicarea unei forte
Cuart 7 Duritate medie: granulele din agregat se pot detasa cu un ac
Topaz 8 Dur: granulele nu se pot detasa cu acul
Corindon 9 Foarte dur: agregatele de roca se sfarma intre granule
Diamant 10 Foarte dur: agregatele de roca se sfarma intre granule

4. Caracteristici majore (valabila numai pentru argile)- sint o functie a continutului de carbonat,
silt, nisip, mica din argile.
5. Textura
5.a.- rocile clastice (valabila pentru rudite si arenite)
- dimensiunea granulelor
- forma granulelor- este importanta pentru determinarea modului si a distantei de transport,
porozitatii si permeabilitatii. Caracteristicile descrise la acest punct sint urmatoarele:
gradul de rotunjire- se refera la forma muchiilor si colturilor unei granule
gradul de sfericitate- se refera la raportul latime-lungime pentru o granula
- gradul de sortare- oglindeste capacitatea de transport, separare si depunere a granulelor in
functie de dimensiunea, forma si greutatea lor specifica. In general daca 50 % din granule au
aceeasi dimensiune atunci putem spune ca sortarea este buna.
5.b.- rocile carbonatice
- natura granulelor
- dimensiunea granulelor
6. Ciment / Matrice
- Cimentul: ocupa spatiile intergranulare ale rocilor, formindu-se prin procesul de precipitare
chimica a silicei, carbonatilor sau a altor solutii minerale. Cimentul poate fi primar (depus
odata cu fractiunea detritica) si secundar (rezultat in urma proceselor diagenetice)
- Matricea: se datoreaza proceselor mecanice, este de natura detritica fiind formata din
fractiuni granulometrice inferioare componentilor de baza. Prin tasare si compactizare
matricea devine liant. Diferenta dintre matrice si ciment este dificil de observat pe proba de
sita. In general cind contactul intergranular nu are loc putem spune ca materialul care umple
spatial dintre granule este matrice (tinind cont si de natura materialului).
6.a.- rocile clastice (valabila pentru rudite si arenite)
- grad de cimentare- este complementar duritatii
- tipul cimentului
6.b. rocile carbonatice
- grad de cimentare
7. Minerale accesorii / Fosile
8. Estimarea porozitatii vizuale- este exprimata in termini calitativi fiind o functie de textura,
duritate si gradul de cimentare.
9. Indicatii de hidrocarburi
- Indicatii vizuale (pete de petrol)
- fluorescenta directa (distributie, intensitate, culoare)
- fluorescenta indirecta prin intermediul solventului (rata, intensitate, culoare)




7
Deoarece zacamintele de hidrocarburi sint cantonate in special in rocile sedimentare, vom descrie mai
detaliat aceste roci
I. ROCI CLASTICE
Roci constituite din fragmente si granule minerale rezultate in urma proceselor de dezagregare mecanica a
unor roci preexistente. . Dupa natura materialului de origine rocile clastice sint reprezentate prin depozite
epiclastice (de origine terigena) si depozite piroclastice (de origine vulcanica).


A. ROCI EPICLASTICE

Sint alcatuite din fragmente si granule de natura minerala si petrografica eterogena, acumulate pe cale
mecanica, prezentindu-se sub forma neconsolidata si consolidata.
In functie de dimensiunea granulelor (scara Wentworth) pentru rocile epiclastice avem urmatoarea
clasificare:
Tip roca Denumire particulelor Dimensiunea particulelor (mm)
epiclastica
Limita inf. Limita sup.
Rudite
(rudites)

Blocuri (boulder)
256 mm -
Bolovanisuri (cobble)
64 mm 256 mm
Pietrisuri (pebble)
4 mm 64 mm
Granule (granule)
2 mm 4 mm
Arenite
(arenites)
Foarte grosier (very coarse)
1 mm 2 mm
Grosier (coarse)
0.5 mm 1 mm
Mediu (medium)
0.250 mm 0.5 mm
Fine (fine)
0.125 mm 0.250 mm
Foarte fin (very fine)
0.063 mm 0.125 mm
Siltite / Lutite
( lutites / argillites)
Silt (silt)
0.020 mm 0.063 mm
Argila (clay / mud)
- 0.020 m

A1. RUDITE+ARENITE+SILTITE

1. Tipul rocii
Consolidate Neconsolidate Tip roca
Conglomerat Pietris
RUDITE
Brecia Pietris
Tillite Till
Gresie Nisip ARENITE
Siltit Silt SILTITE

CONGLOMERAT: roca detritica consolidata prin intermediul unei matrici sau a unui ciment,
format din particule rotunjite cu dimensiuni >2mm
Petrografic compus din:
- constituienti alogeni (minerale provenite din rocile sursa): litoclaste diferite ca natura
petrografica (magmatica, metamorfica si sedimentara) si granule minerale (cuart, calcedonie,
feldspati, calcite, minerale grele) si rar bioclaste
- constituienti autigeni (precipita din solutii prin procese chimice si biochimice): cuart, calcit,
calcedonie, opal, limonit care apar in cadrul cimentului
BRECIA: roca detritica consolidata prin intermediul unui liant (matrice aleuro-pelitica) si
constituita din elemente colturoase nerulate, cu dimensiunea >2mm.
Petrografic compusa din:
- constituienti alogeni: fragmente litice de natura variabila
- constituienti autigeni: apar foarte rar (calcit si limonit)
TILLITE: amestec haotic de blocuri cu material pelitic ce joaca rol de liant. Rocile apar
associate cu formatiunile continentale fluvio-glaciare.
8

Petrografic compuse din:
- constituienti alogeni: litoclaste de diferte tipuri petrografice (eruptive, metamorfice,
sedimentare)
Dupa raportul cantitativ litoclaste - liant conglomeratele si breciile se clasifica astfel:
- orto: predomina litoclastele
- para: predomina liantul
GRESIE SI NISIP
Compozitie petrografica:
- constituienti alogeni: cuart, feldspati, litoclaste, mice, minerale grele, bioclaste
- constituienti autigeni: glauconit, oxizi de Fe, calcite, siderit, dolomit, anhidrit, pirita
Tinind cont de cei trei constituienti petrografici principali care intra in alcatuirea arenitelor avem
urmatoarea diagrama ternara (figura 2 ):
CUART
100%
90% GRESIE CUARTITICA
GRESIE CUARTO-FELDSPATICA GRESIE CUARTO-LITICA
75%





ARCOZE GRESIE LITICA



FELDSPATI LITOCLASTE
Figura 2: Diagrama ternara cuart-feldspati-litoclaste
Astfel avem:
Tip arenit consolidat Tip arenit neconsolidat Componenti
Gresie cuartitica Nisip cuartitic Q>90%; L+F<10%
Gresie cuarto-feldspatica Nisip cuarto-feldspatic Q=75-90%; F+L=10-25%; F>L
Gresie cuarto-litica Nisip cuarto-litic Q=75-90%; F+L=10-25%; L>F
Gresii arcoziene Nisip feldspatic Q<75%; F+L>25%; F>L
Gresii litice Nisip litic Q<75%; F+L>25%; L>F

SILTIT SI SILT
Compozitie petrografica:
- constituienti alogeni: cuart, feldspati, mice, minerale argiloase,bioclaste
- constituienti autigeni: calcite, minerale argiloase, oxizi de Al
2. Culoarea
Culoarile sint variabile (cenusiu, roscat, maronie etc) si se datoreaza constituientilor mineralogici si
liantului.
3. Duritate
- neconsolidat: apar ca si granule (fragmente) individuale
- friabil: roca se sfarma la aplicarea unei presiunii (forte perpendiculare) usoare. Granulele se
detaseaza usor cu acul de proba
- duritate medie: roca se sparge in fragmente la aplicarea unei presiuni iar granulele se pot
detasa cu acul de proba
- dur: granulele sint dificil de detasat. Este nevoie de o presiune mare pentru sfarmarea rocii
intre granule
- foarte dur: granulele nu se pot detasa iar la aplicarea unei presiuni mari roca se va sparge prin
granule


9
4. Textura
a. Functie de dimensiunea particulelor avem:
Denumire particulelor Dimensiunea particulelor (mm)
Limita inf. Limita sup.
Blocuri (boulder)
256 mm -
Bolovanisuri (cobble)
64 mm 256 mm
Pietrisuri (pebble)
4 mm 64 mm
Granule (granule)
2 mm 4 mm
Foarte grosier (very coarse)
1 mm 2 mm
Grosier (coarse)
0.5 mm 1 mm
Mediu (medium)
0.250 mm 0.5 mm
Fine (fine)
0.125 mm 0.250 mm
Foarte fin (very fine)
0.063 mm 0.125 mm
Silt (silt)
0.002 mm 0.063 mm

b. Gradul de rotunjire
- angular- granula are forma cu muchii si colturi. Poate fi prezenta o usoara uzura a muchiilor
si a colturilor
- subangular- fata granulei este neatinsa, dar muchiile si colturile sint rotunjite
- subrotunjit- muchiile si colturile s-au redus la curbe usoare iar aria fetei originale este redusa.
- rotunjit- fata originala este complet distrusa aparind o fata plata. Muchiile si colturile
originale s-au transformat in curbe largi
- foarte rotunjit- muchiile, colturile si fata originala nu mai exista. Toata suprafata granulei
consta in curbe largi iar fata plata este absenta.
Figura 3: Gradul de rotunjire a granulelor

c. Gradul de sfericitate
- foarte elongat
- elongat
- subelongat
- subsferic
- sferic
- foarte sferic









10
Figura 4: Gradul de sfericitate a granulelor

d. Gradul de sortare
- foarte slab sortat granulele apartin la >5 clase
- slab sortat sortare polimodal
- moderat sortat granulele apartin la 3-4 clase
- bine sortat
- foarte bine sortat sortare monomodal
- uniform sortat granulele apartin la o clasa

Figura 5: Gradul de sortare

Observatie: La SILTIT gradul de rotunjire, sfericitate si sortare este dificil de estimat datorita dimensiunilor
foarte mici ale granulelor.
5. Ciment / Matrice
5.a. Gradul de cimentare
- necimentata- nu este prezent liantul de cimentare
- slab cimentat- prezent liantul de cimentare
- moderat cimentat cimentul umple majoritatea spatiului poros
- bine cimentat
- cuartitic- se observa cu ochiul liber
- matrice
5.b.Tipul de ciment / matrice

RUDITE: este caracteristica matricea argilo-siltica.
Astfel avem:
- conglomerate: matrice argilo-siltica sau argilo-carbonatica (dupa calcimetrie) si rar ciment ce
poate fi calcitic, silicios, limonitic sau hematitic
- brecii: matrice argilo-siltica sau argilo-carbonatica
- tillite: matrice argilo-siltica constituite din particole fine de cuart, feldspati, clorite, mice,
carbonati si minerale argiloase.
ARENITE
Cimentul poate fi:
- silicios- este asociat in special cu gresiile cuartitice formindu-se cristale secundare peste granulele de
cuart existente . Opalul, calcedonia si chert-ul sint alte forme de ciment cuartitic
- calcitic- apare ca si cristale sau agregate
- dolomitic- apare ca si cristale sau agregate
- anhidritic- este asociat mai ales cu cimentul dolomitic, silicios rar calcitic
- piritic (cristale mici)
11
- sideritic
- hematitic
Matricea: cele mai comune materiale care intra in constitutia matricii sint argila si siltul. Astfel putem avea:
- matrice argiloasa
- matrice siltica
- matrice argilo-siltica
- matrice argilo-carbonatica
SILTITE
Cimentul poate fi:
- silicios
- calcitic
Matricea poate fi:
- matrice argiloasa
- matrice argilo-carbonatica
6. Minerale accesorii / Fosile
6.a. Minerale accesorii
Pe linga mineralele primare si cimentul care constituie roca mai apar si minerale accesorii. Acestea de
regula sint:
- biotit
- chert
- feldspati
- glauconit
- lignit
- muscovit
- olivine
- pirita
- calcopirita
- siderit
In functie de procentul din proba de sita a mineralelor accesorii avem urmatoarea clasificare a mineralelor
accesorii:
- urme: minerale accesorii<1%
- rare: minerale accesorii intre1-5%
- minore: minerale accesorii intre 5-10%
- moderate: minerale accesorii intre 10-15%
- abundente: minerale accesorii intre 15-20%
6.b. Fosile
In proba de site se pot intilni resturi de macrofosile precum si microfosile.
In functie de procentul fosilelor din proba de sita avem:
- urme: fosile <10%
- moderate: fosile intre 10-25 %
- abundente: fosile >25%
Cele mai comune fosile intilnite sint: alge, brachiopode, briozoare, corali, crinoide, foraminifere,
gasteropode, ostracode.
11. Porozitatea vizuala
Porozitate vizuala este de tip intergranulara.
O estimare procentuala a porozitatii este redata in tabelul urmator:
Porozitatea (%) Termen Descriere
0-5 Porozitate vizuala neglijabila
Duritate mare, granulatie fina-mare, granule angulare, subsferice,
sortare slaba, bine cimentata
5-10 Porozitate vizuala slaba
10-15 Porozitate vizuala medie
15-20 Porozitate vizuala buna
20-25 Porozitate vizuala foarte buna
Granulatie mare, granule foarte rotunjite, sferice, sortare foarte buna,
neconsolidata sau friabila, neconsolidata sau slab cimentata


12
12. Indicatii de hidrocarburi
Vezi capitolul 3 Analiza probelor de sita la fluoroscop.

Exemplu: 2020-2030m: GRESIE cuarto-litica, cenusie, friabila, grosiera la foarte grosiera, rotunjite,
sferice, bine sortata, slab cimentata, ciment carbonatic, glauconit, litoclaste, porozitate vizuala
intergranulara buna, fara indicatii de hidrocarburi. Abundent: fosile.

Elemente ajutatoare pentru diferentierea litologica:
CONGLOMERAT+BRECIE:
- viteza de avansare poate sa scada usor in functie de gradul de compactare si de tipul matricii
- sapa torsioneaza (bate la masa),
- in proba de sita apare un amalgam de constituienti litologici.
GRESIE:
- viteza de avansare creste comparativ cu viteza de avansare in argile, functie de gradul de
cimentare si de tipul de ciment
- cimentul carbonatic se determina prin reactia cu HCl 10%.
- la forajul in gresie cuartitica viteza de avansare scade foarte mult iar sapa torsioneaza.
SILTITE:
- sint dificil de diferentiat fata de o gresie foarte fina
- viteza de avansare creste comparativ cu viteza de avansare in argile,functie de gradul de
cimentare si tipul de ciment.

A2. LUTITE
Roci pelitice formate predominant din minerale argiloase (peste 60%) cu dimensiuni sub 0.002mm.
Petrografic sint compuse din:
- constituienti autigeni reprezentati prin silicati de Al si Mg hidratati (caolinit, illit, nacrit,
montmorillonit, halloysit, dikit), silice, calcite, clorit, glauconit
- constituienti alogeni reprezentati prin granule de cuart, feldspati, mice, minerale grele si
bioclaste
1. Tipul rocii
- argila
- shale
- marna
Diferenta majora intre argila si shale este fisibilitatea, astfel argila apare structural ca o masa compusa din
minerale argiloase iar shale este compus din lamine fine de minerale argiloase, silt, mica ce au un
paralelism puternic.
2. Culoare
Argilele prezinta culori variabile functie de mineralele ce intra in compozitia lor:
- alba- datorita alumosilicatilor hidratati (a nu se confunda cu rock-flours)
- galbena- datorita compusilor de Fe
- bruna- datorita oxizilor de Fe (limonit)
- rosie- datorita oxizilor de Fe (hematit)
- verde- datorita cloritului sau glauconitului
- cenusie- posibil datorita grafitului
- negru- datorita materialului bituminos
Culoarea argilelor mai poate indica si mediul de formare a lor:
- rosu si maroniu- mediu oxidant
- gri si verde- mediu reducator
- maroniu negricios- materie organica, posibila roca sursa
- neagra- mediu anaerobic






13
3. Caracteristici majore
Argila functie de continutul carbonat (dupa calcimetrie) se imparte in:
- argila: carbonat <1o%
- argila calcaroasa: carbonat 10-35%
- marna: carbonat: 35-65%
- calcar argilos: carbonat 65-90%
- calcar: >90%
Functie de continutul in nisip (siltit) avem:
- argila: nisip+siltit<10%
- argila siltica: nisip+siltit 10-50%
- nisip argilos: nisip+siltit 50-90%
- nisip: nisip>90%
Mai putem avea argila micafera, fosilifera, glauconitica.
4. Duritate / Fisibilitate
Gradele de duritate pentru sedimentele argiloase sint urmatoarele:
- soft: nu are forma sau rezistenta iar materialul tinde sa curga
- plastic: se modeleaza usor si se pastreaza sub diferite forme. Este dificil de spalat si se
prinde de acul de proba
-duritate medie (firm): materialul este definit ca forma si structura. Proba se sparge la
penetrarea cu acul (penetrarea cu acul se face relativ usor)
- casant- se comporta ca si la spargerea unei bucati de carbune
- dura: are forma cu muchii angulare, spargerea cu acul se realizeaza cu dificultate
In functie de gradul de duritate, forma si fisibilitatea sedimentelor argiloase separam alte citeva
caracteristici:
- amorfa: caracteristica valabila pentru argilele soft si plastice cind mineralele argiloase apar
ca o masa globulara
- microbloc: caracteristica valabila pentru argilele de duritate medie si dure, cind la penetrarea
cu acul agregatul argilos se desparte in microblocuri
- fisibile: valabila la shall-uri
5. Textura- pentru sedimentele argiloase textura se refera la caracteristicile suprafatei agregatului
argilos (luciu).
OBS: Aceasta caracteristica este valabila pentru sedimentele argiloase cu duritate medie, casante sau dure,
argilele soft si plastice fiind amorfe.
In functie de reflexia luminii din suprafata agregatului avem:
- luciu pamintos (earty)
- luciu catifelat (silky)
- luciu cerat (waxy)
- luciu rasinos (resinous)
6. Accesorii / Fosile
Mineralele accesori cele mai frecvente care apar in depozitele argiloase pot fi:
- mica
- glauconit
- pirita
- silt
De asemenea in depozitele argiloase pot aparea fosile.
Mineralele accesorii si fosilele se vor descrie si ca procent pe proba de sita.
Exemplu:2020-2050m: ARGILA cenusie, calcaroasa, duritate medie, microbloc, textura catifelat, mica, silt.
Abundent: fosile

Elemente ajutatoare pentru diferentierea litologica:
- viteza de avansare este mai mica decit in gresii
- daca argila este plastica proba de sita este dificil de spalat, iar prin spalare excesiva se poate pierde
o cantitate de argila.



14
B. ROCI PIROCLASTICE
Rocile piroclastice reprezinta produse ale activitatii vulcanice explozive, depuse prin actiune gravitationala
in diverse medii de sedimentare.
Petrografic sint constituite din particule de sticla vulcanica (constituient principal), silt, litoclaste
1. Tipul rocii
TUF
2. Culoare
- alb
-cenusiu deschis
- maroniu
-verde deschis etc.
3. Duritate- casant
4. Textura- apare microcristalin
-spartura concoidala
5. Minerale accesorii
- silt
- litoclaste

Exemplu:2025-2030m: TUF cenusiu-verzui, casant, spartura concoidala, silt.
Elemente ajutatoare pentru diferentierea litologica:
- viteza de avansare este mai mica decit in gresii dar mai mare decit in argila
- nu reactioneaza cu HCl 10%, sau poate reactiona slab la inceput functie de impuritati
- structura sticloasa (vitroasa).

II. ROCI DE PRECIPITATIE CHIMICA

A. ROCI CARBONATICE
Roci sedimentare poligene constituite din minerale carbonatice in proportie de peste 50% (calcite, aragonit,
dolomit, siderit, ankerit, magnezit) si subordonat alte minerale alogene (cuart, minerale argiloase etc.) si
autigene (feldspati, fosfati, oxizi).
1. Tipul rocii
Functie de continutul in calciu si magneziu rocile carbonatice se impart in:
- calcar CaCO3
- dolomit (Ca,Mg)(CO3)2
Intre aceste doua tipuri principale de roci carbonatice exista urmatoarea serie de tranzitie:
- calcar: CaCO3>90%; (Ca,Mg)(CO3)2<10%
- calcar dolomitic: 50-90% CaCO3; 10-50% (Ca,Mg)(CO3)
- dolomit calcitic: 10-50% CaCO3; 50-90% (Ca,Mg)(CO3)
- dolomit: CaCO3<10%; (Ca,Mg)(CO3)2>90%
Determinarea procentuala a carbonatului de Ca si Mg se realizeaza prin intermediul calcimetrului.
Functie de continutul in componenti siliciosi calcarul se imparte in:
- calcar: CaCO3>90%; componenti siliciosi<10%
- calcar grezos: CaCO3=50-90%; componenti siliciosi=10-50%
- gresie calcaroasa: CaCO3=10-50%; componenti siliciosi=50-90%
- gresie: CaCO3<10%; componenti siliciosi>90%
Functie de continutul in argila calcarul se imparte in:
- calcar: carbonat >9o%
- calcar argilos: carbonat 65-90%
- marna: carbonat: 35-65%
- argila calcaroasa: carbonat 10-35%
- argila: carbonat<10%
Determinarea procentuala a carbonatului de Ca si Mg se realizeaza prin intermediul calcimetrului.
Rocile carbonatice sint compuse din doua faze:
- matricea (ortocheme) sau fluidul calcaros- compusa din particule carbonatice sub
0.02mm. Initial matricea a fost un material fluid care ulterior s-a intarit prin compactare
(eliminarea apei interstitiale) si posibil recristalizare.
15
- Granule sau alte elemente care pot fi:
- particule clastice- fragmente organice sau anorganice
- cristale- sint produsul recristalizarii (calcit rar aragonit si dolomit)
Marimea, procentul, aspectul si originea granulelor sau elementelor ce intra in constitutia rocilor
carbonatice caracterizeaza aceste roci precum si faciesul de formare. Astfel avem:
- peletele: corpusculi calcarosi fara nucleu genetic, de forma sferica sau ovoidala (uzual de
0.1mm diametru), omogene, criptocristaline, formate prin procesul de acretionare

- oolite si pisolite: corpusculi calcarosi sferici sau ovoidali cu un nucleu genetic (cochilie,
cuart etc) si un cortex calcaros. Oolitele au diametru sub 1mm iar pisolitele au
diametru>1mm

- intraclaste: corpusculi calcarosi proveniti din dezagregarea calcarelor preexistente si
ramasi in cadrul aceluiasi bazin de sedimentare

- bioclaste- orice element de origine biologica, vegetala sau animala
- extraclaste sau litoclaste calcaroase- corpusculi calcarosi formati inafara bazinului de
sedimentare, fiind transportati si redepozitati

Observatie: peletele, oolitele si pisolitele, intraclastele si bioclastele se depoziteaza in acelasi bazin de
sedimentare unde se si formeaza.
In industria petrolului cea mai utilizata clasificare a rocilor carbonatice este clasificarea Dunham. In
functie de gradul de diageneza si mediul de depunere, dupa Dunham rocile carbonatice se clasifica astfel:
- Mudstone- fluid carbonatic >90%; granule sau alte elemente<10%. In timpul depunerii
apa a fost calma.
- Wackestone- compus in principal din fuid carbonatic, dar cu peste 10% granule
- Packestone- roca este compusa in principal din granule, fluidul carbonatic>10% ocupind
spatial poros dintre granule. In timpul depunerii apa a fost agitata, suportul granular fiind
foarte poros, permitidu-i fluidului carbonatic sa invadeze spatial intergranular.
- Grainstone- roca este compusa in principal din granule, fluidul carbonatic fiind sub 10%.
In acest caz porii pot fi umpluti cu calcite sau dolomit
- Boundstone- 100 % elemente granulare, constituientii originali fiind legati impreuna in
timpul depozitarii (recifi)
- Cristalin- textura originala este in intregime ascunsa datorita recristalizarii. Se disting
fetele de cristale. In acest caz marimea cristalelor devine un parametru important.









16
Figura 6: Clasificarea rocile carbonatice modificata dupa Dunham,1960

O alta clasificare mai rar utilizata in industria petrolului (se utilizeaza in Romania) este clasificarea lui
Folk, care are la baza dimensiunea cristalelor si proportia de alocheme, micrit si sparit din rocile
carbonatice.
Alocheme- corpusculi calcarosi formati autigen in cadrul bazinului de sedimentare
Matricea se clasifica in: - micrit: microcristalin cu dimensiunea cristalelor sub 0.01 mm
- sparit- dimensiunea cristalelor>0.01 mm
1. Clasa sparite- roci carbonatice constituite din alocheme prinse intr-o matrice sparitica. S-au format
in medii de plaja unde valurile au spalat fluidul carbonatic.
2. Clasa micrite- roci carbonatice constituite din alocheme prinse intr-o matrice micritica. S-au
format in medii cu energie mica, fluidul calcaros nefiind spalat.
3. Roci microcristaline- roci carbonatice constituite dintr-o matrice micritica care are alocheme sub
10%. S-au format in medii unde apa era putin adinca.
4. Biolithe: sint structuri organice (recifi si bioherme).
In functie de principalele alocheme ce sint prinse in matrice avem:
Principalele alocheme Tipul rocii
Cimentata cu sparit Cimentata cu micrit
Bioclaste (schelete) biosparit biomicrit
Oolite oosparit oomicrit
Pelete pelsparit pelmicrit
Intraclaste intrasparit intramicrit
Roci carbonatice
formate insituu
biolithe dismicrite
17

2. Culoarea
Rocile carbonatice au diferite culori functie de prezenta materialului detritic (alb, maroniu, gri, transparent,
translucent)
3. Duritatea
Gradele de duritate pentru rocile carbonatice sin urmatoarele:
- soft
- friabil
- casant
- duritate medie
- dur
4. Textura
4.1. Dimensiunea cristalelor
Megacristalin
2 mm -
Cristale foarte grosiere
1 mm 2 mm
Cristale grosiere
0.5 mm 1 mm
Cristale medii
0.250 mm 0.5 mm
Cristale fine
0.125 mm 0.250 mm
Cristale foarte fine
0.063 mm 0.125 mm
Microcristalin
0.004 mm 0.063 mm
Criptocristalin
- 0.004mm

4.2. Textura (suparafata) rocii
- cerata
- sidefata
- sticloasa
- pamintoasa
- zaharoasa
- amorfa
- vuggy
- stilolitica
- cretoasa
5. Minerale accesorii / fosile
5.1. Minerale aceesorii
- calcit
- silice
- dolomit
- glauconit
- mica
- pirita
- anhidrit
- gips
5.2. Fosile (se intilnesc in special in calcare si mai putin in dolomite)
- alge
- briozoare
- echinoderme
- foraminifere
- moluste
- oolite
- fosile
Mineralele accesorii si fosilele se descriu si ca procent pe proba de sita (vezi rocile epiclastice)




18
6. Porozitatea vizuala
Porozitate depozitele carbonatice poate fi:
- primara: formata in timpul depozitarii rocii (porozitatea intercristalina, intergranulara,
cretoasa)
- secundara: ia nastere secundar in timpul formarii rocii. Cele mai comune tipuri de
porozitati secundare sint: fracturile, fisurile, vacuolara (vuggy)
Principalele tipuri de porozitate intilnita in calcare sint:
- porozitatea cretoasa: porii sint prea mici pentru a fi observati la microscop dar aceasta
porozitate se deduce din textura rocii. Porozitatea este ridicata dar permeabilitatea este
sub 1 md
- porozitatea intergranulara: spatiul liber dintre elementele constructive ale rocii (fosile,
particule)
- porozitatea intercristalina: ia nastere din glourile interstitiale dintre cristalele individuale
si granule si din aranjarea in cadrul rocii. Acest tip de porozitate tinde sa devina
discontinua din cauza umplerii golurilor cu ciment sau cu material fin
- porozitatea vacuolara: ia nastere prin dezalcanizarea fosilelor din rocile carbonatice
(fosilele sint mai solubile decit roca) sau prin alte mecanisme secundare .
- porozitatea vacuolara (vuggy): rezulta din dezalcanizarea rocilor carbonatice de catre
solutii sau ape de circulatie formindu-se astfel caneluri si spatii mari in roci.
- porozitatea de fractura: este rezultatul miscarilor terestre
- porozitatea recifala; este prezenta in structurile de recifi fosili algali si corali
- porozitate oolitica
La rindul lor tiprile de porozitate enumerate mai sus sint estimate procentual astfel:
Porozitatea (%) Termen
0-5 Porozitate vizuala neglijabila
5-10 Porozitate vizuala slaba
10-15 Porozitate vizuala medie
15-20 Porozitate vizuala buna
20-25 Porozitate vizuala foarte buna

7. Indicatii de hidrocarburi
Vezi capitolul 3 Analiza probelor de sita la fluoroscop.

Exemplu: - clasificarea Dunham: MUDSTONE calcaro-dolomitic, cenusiu deschis, duritate medie, amorf,
pirita, porozitate intercristalina slaba, fara indicatii de hidrocarburi.
- clasificarea Folk: CALCAR DOLOMITIC microcristalin, cenusiu deschis, duritate medie,
amorf, pirita, porozitate intercristalina slaba, fara indicatii de hidrocarburi.
Elemente ajutatoare pentru diferentierea litologica:
Viteza de avansare este o functie de gradul de compactare a rocii carbonatice
Testul cu solutie de acid clorhidric- 10%
- calcar: proba reactioneaza instantaneu si violent. Proba pluteste pe acid, fiind complet
dizolvata in citeva minute, acidul raminind spumos.
- calcar dolomitic: proba reactioneaza imediat dar reactia este moderata si continua. Proba
nu va pluti in acid.
- dolomit calcitic: reactia este inceata la inceput, dar se accelereaza dupa citeva minute.
- dolomit: reactia este foarte inceata si ezitanta. Acidul trebuie incalzit ca reactia sa
continuie. Dupa dizolvarea dolomitului acidul va ramine laptos.
Testul cu Alizarin Red S:
- proba va fi curatata si uscata inainte de test
- imersam proba de carbonat in HCl- 10%, iar apoi o introducem in apa distilata
- adaugam doa picaturi de Alizarin Red S si asteptam 45 s pentru a avea loc reactia
- spalam in exces cu apa distilata si lasam proba la uscat
- examinam proba la microscop: calcitul va avea pete roz iar dolomitul isi va pastra
culoarea intacta

`B. ROCI SILICIOASE
19

Sint roci sedimentare formate predominant din silice amorfa criptocristalina si / sau cuart. Apare sub forma
de strate sau ca mase neregulate cu caracter accidental in masa altor roci.
Principalele roci silicolitice sint urmatoarele:
- DIATOMITE: roci stratiforme care au in constitutie peste 50% frusture de diatomee
prinse intr-o masa de opal. Sint de culoare alb, alb-galbuie. Sint friabile si aspre la pipait,
cu textura omogena. Au porozitatea ridicata si sint usoare.
- RADIOLARITE: roci stratiforme formate predominant (>50%) sau exclusiv din tesuturi
de radiolari, prinse printr-un liant diferit din punct de vedere mineralogic. Culoarea poate
fi rosie, bruna, verde, neagra. Sint dure, compacte cu spartura concoidala.
- JASPURI: roci formate in urma diagenezei si epigenezei radiolaritelor. Culoarea este
variabila (rosie, bruna, galbena). Sint dure, stratiforme, compacte cu spartura concoidala.
Contin impuritati argiloase, oxizi de Fe si granule detritice.
- CHERT: roca silicioasa compacta, microcristalina, compusa din microorganisme sau
granule de silice precipitata (opal, calcedonie). Bioclastele relicte sint substituite partial
sau total prin cuart. Apare ca noduli sau strate in depozite calcaroase si argiloase. Este
opac iar culoarea este functie de mediul de depozitare. Cherturile diatomitice si
radiolaritice au culoare neagra sau cenusiu inchis (datorita impuritatilor de argila) iar
cherturile spiculiforme au culoare cenusie cu tente maronii sau verzi. Sint foarte dure, cu
spartura neregulata sau concoidala, luciu de ceara. Bucatile proaspat sparte au muchii
ascutite.
- SILEX: sint roci silicioase accidentale care apar in depozite carbonatice si se pot detasa
de roca. Culoarea poate fi alba, bruna si neagra in spartura. Sint constituite din calcedonie
criptocristalina sau opal sub forme de mase neregulate. Apar in special in crete.
- MENILITE: sint roci silicioase ce apar accidental in rocile argiloase. Au in compozitia
lor un continut ridicat de substante organice (bitumene) si silice microstratificata (opal
brun galbui). Pot contine incluziuni de calcite sau granule alogene de cuart si minerale
argiloase. Sint foarte dure cu spartura concoidala sau neregulata.
Exemplu: 2124-2125m: CHERT, rosu, foarte dur, microcristalin, spartura concoidala.
Elemente ajutatoare pentru diferentierea litologica:
- viteza de avansare scade foarte mult
- sapa va fi uzata in diametru
- la site debitul de detritus va fi foarte mic
- nu reactioneaza cu HCl- 10%
- zgirie sticla

C. ROCI EVAPORITICE

Sint roci formate in urma evapoarii apelor in bazine lagunare si precipitarea sarurilor din solutii. Sarurile
cele mai putin solubile sint depozitate primele.Secventa de precipitare pentru rocile evaporitice este
urmatoarea:
Anhidrit
Gips scade gradul de solubilitate
Halit
Silvina
Carnalit

C.1. GIPSUL SI ANHIDRITUL
Apar de obicei ca si depozite masive sau ca materiale de umplere a fisurilor si golurilor. Rar pot sa
apara ca si cristale euhedrale in fisuri si goluri.
1. Tipul rocii
GIPS (CaSO4)x2H2O- are structura fibroasa si poate fi de trei tipuri:
- gips primar- roci microcristaline alb-cenusii cu structura laminata. Pe linga gips mai pot
apare minerale argiloase, minerale carbonatate si rar bioclaste.
- Gips primar resedimentat- apare interstratificat intre stratele de gips primar. Are un
continut ridicat de material argilos si mai poate contine cuart, glauconit, etc.
20
- Gipsuri secundare- au aspect zaharoid si culoare alba, fiind constituit din granule mari de
gips. Poate contine si incluziuni de anhidrit si minerale carbonatice.
ANHIDRIT CaSO4- are structura fibroasa, paralela si radiala, roca care apare ca o masa compacta,
zaharoida, amorfa
2. Transparenta si Culoare
Anhidritul si gipsul poate fi :
- transparent
- translucent
- opac
GIPS ANHIDRIT
Alba, cenusiu deschis la inchis, rosie,
galbena, maronie
Alba, cenusiu deschis, rosie
3. Duritate
GIPS: soft- se poate zgiria si cu unghia
ANHIDRIT: este relativ dur chiar casant. Avem urmatoarele grade de duritate pentru anhidrit:
- duritate mica
- casant
- duritate medie
- dur
4. Textura
4.1. Dimensiunea cristalelor
Cristale foarte grosiere
1 mm 2 mm
Cristale grosiere
0.5 mm 1 mm
Cristale medii
0.250 mm 0.5 mm
Cristale fine
0.125 mm 0.250 mm
Cristale foarte fine
0.063 mm 0.125 mm
Silt
0.002 mm 0.063 mm
Amorf (cretos)
<0.002 mm
4.2. Luciu
GIPS: pamintos, subvitros, sidefat
ANHIDRIT: sidefat, subvitros
5. Accesorii si incluziuni:
- anhidrit
- argila
- materiale carbonatice
- dolomit
- glauconit
- gips
- pirita
- sare
6. Porozitate
GIPS: fara porozitate
ANHIDRIT: porozitate secundara datorita fracturilor
7. Indicatii de hidrocarburi
GIPS: fara indicatii de hidrocarburi
ANHIDRIT: pot sa apara indicatii de hidrocarburi in fractura. Pentru fluorescenta vezi capitolul 3 Analiza
probelor de sita la fluoroscop

Exemplu: 2127-2134m: ANHIDRIT transparent, alb, casant, cristale fine, luciu subvitros, fara porozitate,
fara indicatii de hidrocarburi.
Elemente ajutatoare pentru diferentierea litologica:
- viteza de avansare scade foarte mult
- la site debitul de detritus va fi mic
- cresterea in viscozitate a fluidului natural-dispersat
- nu se dizolva in HCl- 10%, totusi reactioneaza foarte slab la inceput functie de impuritati
21
- gipsul devine alb daca se tine sub flacara
Testul cu solutie de BaCl2:
- punem citeva bucati de proba intr-o sticluta mica
- umplem partial sticluta cu solutie de HCl-10%
- aducem continutul la fierbere
- eliminam acidul din sticluta si lasam proba sa se raceasca
- adaugam 10 picaturi solutie BaCl2, prezenta sulfatilor fiind indicata de un precipitat alb
Testul cu solutie de HCl:
- uscam proba si o sfarmam (sa fie ca o pudra)
- punem pudra pe o sticla de ceas, adaugam HCl si o incalzim usor
- pudra se va dizolva usor iar prin racire gipsul si anhidritul vor precipita in cristale
aciculare pe marginea sticlei de ceas

C.2. HALITE
In aceasta categorie intra:
HALIT (NaCl): este identificat prin cristalele cubice, luciu si gust. Culoarea in general este alba, dar sarea
poate avea si alte culori functie de impuritati.
SILVINA (KCl) apar in general cu sarea dar se diferentiaza de ea prin gustul
CARNALIT (KMgCl3x6H2O) astringent, culoare (portocalie) si solubilitate (mai mare
decit a sarii).
Exemplu: 2127-2134m: HALIT transparent, alb, cristale cubice.
Elemente ajutatoare pentru diferentierea litologica:
- viteza de avansare creste foarte mult
- creste concentartia in saruri a fluidului
- cresterea in viscozitate a fluidului natural-dispersat
- se dizolva in apa, procentul fiind subevaluat din cauza spalarii
- temperature influientiaza puncul de saturatie a solutiilor sarate, punctual de saturatie
creste odata cu cresterea temperaturii in sonda. In acest caz din fluidul suprasaturat sarea
poate recristaliza la suprafata datorita scaderii temperaturii, aparind sare falsa in proba
de sita
- se poate testa prin gustare
- scade fondul de gaz

III. ROCI ORGANICE
A. SHALE NEGRU
Aceste roci contin frecvent materie organica sub forma de kerogen sau bitum. Aceste sedimente sint
importante deoarece ele ar putea fi rocile sursa pentru hidrocarburi. Descrirea lor se realizeaza dupa
modelul argilelor, dar se va efectua si o analiza la fluoroscop (vezi capitolul 3 Analiza probelor de
sita la fluoroscop).
B. CARBUNII
Elementul cel mai important in compozitia acestor roci este carbonul, a carui variatie si continut determina
tipul de carbune. Ceilalti componenti care intra in alcatuirea carbunilor sint oxigenul, hidrogenul si azotul.
1. TURBA- apare ca o masa fibroasa de resturi si plante. Materialul vegetal este recunoscut cu
usurinta. Culoarea este de obicei bruna spre galbena, devenind mai intunecata spre baza
depozitelor datorita cresterii gradului de compactare. Se formeaza in zonele unde aportul
bacteriilor este minim si pot aparea acumulari constante de material in perioade lungi de timp.
2. LIGNIT- apare ca un material intunecat, brun spre negru, moale spre casant (1-2.5 scara Mohs)
depinzind de gradul de compactare a materialului., Este mai compact decit turba, dar cu material
vegetal ce poate fi inca recunoscut. In aer lignitul se usuca si se sfarma usor.
3. CARBUNELE SUB-BITUMINOS- este un tip de tranzitie intre lignit si carbunele bituminous.
Difera de lignit prin culoare (este mai negricios), structurile vegetale distingindu-se greu iar de
carbunele bituminous difera prin alterarea rapida si sfarmarea in conditiile unui mediu uscat.
4. CARBUNELE BITUMINOS- este de culoare negru intens, casant, cu stratificatie evidenta si
spartura concoidala. Murdaresc miinile.
5. ANTRACITUL: este de culoare negru intens, casant, spartura concoidala, luciu stralucitor, fara
stratificatie evidenta. Nu murdareste miinile
22
Exemplu: 2127-2134m: CARBUNE BITUMINOS negru, casant, spartura concoidala.
Elemente ajutatoare pentru diferentierea litologica:
- stratele de carbuni se sapa cu viteza mare
- penetrarea stratelor de carbune este asociata in general cu o crestere a continutului in gaz
metan
- prin incalzire carbunii ard emanind un miros specific
















































3. Evaluarea indicatiilor de hidrocarburi
23

Testarea sondelor se bazeaza partial pe indicatiile pozitive de hidrocarburi din proba de sita si de la
cromatograf.

3.1. INDICATIILE DE PETROL
Pentru evaluarea indicatiilor de petrol din probele se sita este necesara o examinare vizuala, precum si o
examinare la microscop si fluoroscop a fluidului, probei nespalate si probei spalate, si a granulelor
individuale.
Descrierea indicatiilor de petrol include urmatoarele caracteristici:
- cantitatea de petrol liber din fluidul de foraj
- miros
- pete vizibile (culoare, distributie)
- fluorescenta directa (culoare, intensitate, distributie sau procent)
- fluorescenta indirecta (tip, culoare, intensitate)
- fluorescenta reziduala
3.1.1. Cantitatea de petrol din fluid
Cind observam aparitia petrolului in fluidul de foraj sau suspectam prezenta lui, expunem o proba de fluid
la lumina U.V. Vom descrie:
- procentul (vezi figura 7)
- fluorescenta (culoare si intensitatea culorii)
Introducem apoi proba intr-o sticla si agitam sticla. La deschiderea sticlei verificam mirosul.
Daca sintem nesiguri de prezenta petrolului, adaugam apa distilata la proba de fluid, pentru separarea
petrolului de fluid.
3.1.2. Mirosul hidrocarburilor
In functie de intensitatea mirosului avem trei grade de descriere:
- miros usor: indica prezenta condensatului
- miros puternic
- miros foarte puternic: este caracteristic pentru petrol de densitate mica
OBS: zonele de gaz nu au miros
3.1.3. Urme de petrol
Orce pata din proba de sita care nu este superficiala exceptind petrolul din rezervoarele de fractura impune
verificarea ei la fluoroscop. Urmele de petrol din proba de sita sau carote sint o functie de permeabilitate.
Se vor descrie urmatoarele caracteristici:
1. Procent pe proba de sita- vezi figura 7.

Figura 7: Estimarea procentului de hidrocarburi

2. Culoare
24
Culoarea urmelor de petrol este o functie de densitatea petrolului (culoare deschisa denota o densitate
mare). Functie de culoarea petelor avem:
- fara urme vizibile de petrol
- urme maroniu-inchis
- urme maronii creste densitatea petrolului
- urme maroniu-deschis
- rezidu negru asfaltic: petrol rezidual
- condensat: alb la incolor
3. Distributie
- fara urme vizibile de petrol (no visible oil stain)
- patata (spotty oil stain)
- vargata (streaky oil stain)
- pestrita (patchy oil stain)
- uniforma (uniform oil stain)
3.1.4. Fluorescenta
Fluorescenta este un test foarte sensibil pentru evidentierea prezenta hidrocarburilor in fluid, proba de sita
si carota. Hidrocarburile in special cele aromate sint stimulate de bogata energie a U.V. emitind lumini sub
forma de spectru. Cu cit petrolul este mai matur cu atit spectru este mai pronuntat. Este necesar ca testul de
fluorescenta sa fie efectuat rapid deoarece volatilele se evapora, fluorescenta scazind in intensitate. De
obicei fluorescenta apare in jurul granulelor constituiente.
a. Fluorescena directa- este fluorescenta rezultata pe proba netratata cu solventi organici
Fluorescenta directa poate fi datorata si mineralelor sau a contaminantilor din fluid.
In tabelul de mai jos avem raspunsul diferitelor materiale la lumina U.V.
Material Fluorescenta directa Fluorescenta indirecta
Petrol brut da da
Dead Oil sau bitum nu da
Minerale da nu
Raspunsul diferitelor roci prin expunerea la lumina U.V. este redata in tabelul urmator (fluorescenta
directa):
Tipul rocii Culoarea fluorescentei
Dolomit Galben; maroniu galbui
Calcar (in general) Maro la galben
Calcit Portocaliu la auriu
Creta violet
Shale Galben la maro cafea
Fosile Galben deschis
Marna, argila calcaroasa Galben cenusiu la gri maroniu
Anhidrit Cenusiu albastrui la gri
Pirita Violet la galben maroniu
Petrolurile rafinate sau motorina dau o culoare alba-albastruie prin expunerea la lumina U.V.
Fluorescenta directa se caracterizeaza prin urmatorii parametrii:
1. Procent pe proba de sita (vezi figura 7)
2. Culoare
Petrolul brut expus la lumina U.V. are urmatoarele culori:
a. maroniu
b. oranj
c. galben
d. auriu
e. alb
f. alb-albastrui




25
Relatia intre densitatea petrolului si culoarea fluorescentei si culoarea petelor de petrol este redata in tabelul
de mai jos.
Densitate (grade API) Culoarea fluo Culoarea petelor
2-10 Fara fluo la maro inchis negru
10-18 Maro-oranj Maro
18-35 Auriu- galben Maro deschis
35-45 Albastrui deschis-alb Maro cenusiu
>45 Alb fara culoare Transparent

3. Intensitatea culorii poate fi:
a. Slaba (faint)
b. pal (pale)
c. moderata (dull)
d. puternica (bright)
4. Distributia fluorescentei pe proba de sita poate fi:
a. fara urme de petrol la fluoroscop (no visible oil fluorescence)
b. fluorescenta patata (spotty oil fluorescence)
c. fluorescenta vargata (streacky oil fluorescence)
d. fluorescenta pestrita (patchy oil fluorescence)
e. fluorescenta uniforma (uniform oil fluorescence)
Fluorescenta pinpoint este asociata cu granulele individuale indicind prezenta condensatului sau a
gazului
O serie de probe avind fluorescenta uniforma dar prezentind o scadere in intensitatea culorii este un
indicator pentru:
- tranzitia de la petrol la apa
- variatie de porozitate / permeabilitate in aceeasi formatiune
b. Fluorescenta indirecta- fluorescenta care apare dupa tratarea probei cu solventi organici, datorita
extragerii petrolului de catre solvent.
Testul pentru fluorescenta directa: o cantitate mica de detritus din proba spalata se aseaza pe o sticla de
ceas si introdusa la lampa UV.
OBS: daca proba are fluorescenta directa dar nu are fluorescenta indirecta, adaugam peste solvent HCl-
10%. Daca proba nu are nici dupa tratare cu HCl fluorescenta indirecta atunci fluorescenta directa se poate
datora permeabilitatii foarte mici a rocii sau mineralelor.
1. Tipuri de fluorescenta indirecta
Fluorescenta indirecta este de mai multe tipuri:
- fluorescenta instantanee (flash cut)- fluorescenta este instantanee dupa tratarea probei cu
solvent si expunerea ei la lumina UV
- fluorescenta de curgere (streaming cut)-introducem proba la lumina UV si observam
fluorescenta materialului care paraseste spatial poros (curge) sub actiunea solventului.
- fluorescenta dupa sfarmare (crush cut)- fluorescenta indirecta obtinuta dupa sfarmarea
probei, tratarea si expunerea ei la lumina U.V.
Viteza de reactie la adaugarea solventului este functie de densitatea petrolului. Pentru petrol de densitate
mare fluorescenta indirecta este instantanee, viteza scazind odata cu densitatea petrolului.
Caracteristicile descrise la fluorescenta indirecta sint:
1. Culoare (la fel ca si la fluorescenta directa)
2. Intensitatea culorii (la fel ca si la fluorescenta directa)
c. Fluorescenta reziduala- fluorescenta care dupa tratarea probei cu solvent si evaporarea solventului.
Testul pentru fluorescenta reziduala: lasam proba tratata cu solvent in atmosfera timp de 20-30 min pentru
evaporarea solventului. Pe farfuria va ramine in reziduu petrolier avind culoarea petrolului initial in lumina
naturala. De asemenea va apare un inel fluorescent in jurul probei. Se va descrie culoarea rezidului
petrolifer si culoarea inelului fluorescent

3.15. Reactia petrolului cu acid
Este un test foarte sensibil pentru verificarea prezentei petrolului in proba de sita, in special in zonele
carbonatice. Testul nu este valabil cind se utilizeaza fluide pe baza de petrol.
26
Aplicam peste citeva fragmente de roca solutie de HCl-10 %. Prezenta petrolului este indicata de marimea
mare a bulelor in timp ce acidul reactioneaza cu carbonatul sau cu matricea carbonatica a rocii. Cresterea in
marime a bulelor este efectul cresterii suprafetei de tensiune datorata prezentei petrolului. Cind petrolul este
prezent in cantitate mare bulele tind sa devina iridiscente.

3.1.6. Wettability
Alunecarea apei pe fragmentele de detritus precum si tendinta de plutire a detritusului in apa este o
indicatie a prezentei petrolului.

3.2. INDICATIILE DE HIDROCARBURI GAZOASE
Indicatiile de gaz din timpul forajului sint urmarite si inregistrate on-line prin intermediul sistemului
degazor-cromatograf. Indicatiile sint de ordin calitativ si nu cantitativ, fiind influientate de urmatorii
parametrii:
- volumul de gaz / volum de roca (porozitatea si saturatia in gaz a rocii)
- permeabilitatea rocii
- viteza de avansare
- densitatea si viscozitatea fluidului
- presiunea de formatie
- eficenta degazorului
- eficenta cromatografului
- variatii de debit
Componentii analizati de cromatograf sint urmatorii:
- C1- metan
- C2- etan
- C3- propan
- n4, iC4- nano si izo butan
- n4, iC5 nano si izo pentan
OBSERVATII:
1. concentratia in gaz a fluidului inregistrata prin intermediul cromatografului reprezinta concentratia in
gaz-aer a fluidului si nu concentratia in gaz-noroi. Concentratia in gaz-aer a fluidului este influientata in
special de eficenta degazorului. Pentru a transformarea concentratiei de gaz-aer in concentratie de gaz-noroi
avem nevoie de analiza fluidului la VMS (Vacuum Mud Stell).
2. in conditii de adincime (presiune si tempertura ridicata) doar metanul si etanul sint in stare gazoasa
celelalte componente fiind sub forma lichida. In timpul circulatiei pe masura urcarii fluidului spre
suprafata faza lichida se va transforma in faza gazoasa datorita scaderii presiunii si temperaturii. De
asemenea gazele vor expanda pe masura apropierii lor de suprafata.
Abilitatea geologului de a interpreta curbele de gaz inregistrate in timpul procesului de foraj necesita o
intelegere a tipurilor de gaze ca ocurenta si legatura lor cu presiunile de formatie, porozitatea formatiunii,
capacitatea de curgere a formatiunii (kh), caracteristicile reologice a fluidului de foraj si parametrii de foraj.
Avem urmatoarele tipuri de gaz:
Valoarea zero de gaz (True zero gas): este valoarea inregistrata la cromatograf cind degazorul este in
aer. In acest caz inainte de reluarea forajului (nu avem circulatie), cind sapa este in coloana, sau in timpul
carotajului geofizic la cromatograf trebuie sa avem valoarea zero de gaz.
Fondul zero de gaz (Background zero gas): valoarea de gaz inregistrata la cromatograf in timpul
circulatiei, in sonda fiind un fluid omogen cu o densitate suficenta pentru a asigura contrapresiunea pe strat.
Fondul zero de gaz trebuie restabilit periodic datorita schimbarii in diametru a gaurii de sonda sau
schimbarii compozitiei fluidului. Orice abatere de la acest fond de gaz in timpul circulatiei se poate datora
gazului recirculat sau contaminarii fluidului.
Fondul de gaz (Background gas): este gazul inregistrat in timpul forajului la o litologie constanta, valoare
care se va reprezenta si in Litholog. Este datorat gazului eliberat in fluid din volumul de roca dislocuit de
sapa, cantitativ fiind o functie de diametrul sapei, viteza de avansare, porozitatea formatiunii, saturatia in
gaz a rocii.
Gaz de formatie (Gas shows / Formation gas): orice deviatie (cantitate sau compozitie) a gazului de la
gazul de fond stabilit, si necesita interpretarea cauzelor. Este datorat gazului eliberat in fluid din volumul de
roca dislocuit de sapa combinat cu gazul care curge din formatie, cantitativ fiind o functie de diametrul
27
sapei, viteza de avansare, densitatea fluidului, presiunea de formatie, capacitatea de curgere a stratului,
porozitatea si saturatia in gaze.
Gazul de formatie se va nota in raport si in Litholog cu valoarea maxima de GT (gaz total) doar daca
valorile de gaz depasesc de cinci ori fondul anterior.
Gaz de conexiune (Connection gases): este gazul care apare la pornirea circulatiei dupa punerea bucatii
datorita conditiilor de subechilibru create in momentul opririi circulatiei (ECD-densitatea echivalenta la
circulatie) sau datorita pistonarii la manevrarea garniturii. Este un indicator pentru stratele suprapresurizate.
Gazul de conexiune va fi notat in raport, iar pentru un peak mai mare de cinci ori fondul va fi notat si in
Litholog cu valoarea maxima de GT.
Gaz de mars (Trip gases): este gazul care apare dupa mars sau dupa o stationare mai lunga (wiper trip
gas) datorita pistonarii sau subechilibrului hidrostatic creat in urma opririi circulatiei. Gazul de mars va fi
notat in raport, iar pentru un peak mai mare de cinci ori fondul va fi notat si in Litholog cu valoarea
maxima de GT. Daca avem mai multe marsuri consecutive la aceeasi adincime in Litholog se va trece
valoarea maxima a gazului de mars.
Gazul de deviatie (Survey gas): apare la reluarea circulatiei dupa efectuarea deviatiei prin prajini. Se
poate datora atit pistonarii la manevrarea garniturii cit si contrapresiunii insuficiente pe strat in timpul
stationarii. (ECD). Gazul de deviatie va fi notat in raport, iar pentru un peak mai mare de cinci ori fondul va
fi notat si in Litholog cu valoarea maxima de GT
Gazul de la oprirea pompelor (Pump off gas): apare la reluarea circulatiei dupa o intrerupere de
circulatie datorita unor defectiuni tehnice. Se poate datora atit pistonarii la manevrarea garniturii cit si
contrapresiunii insuficiente pe strat in timpul stationarii. (ECD). Gazul de la oprirea pompelor va fi notat in
raport, iar pentru un peak mai mare de cinci ori fondul va fi notat si in Litholog cu valoarea maxima de
GT.
Gazul de conexiune, de mars, de deviatie si gazul de la oprirea pompelor sint gaze care curg in gaura de
sonda din stratul poros permeabila, cantitativ depinzind de capacitatea de curgere a formatiunii (kh) ,
densitatea fluidului si presiunea de formatie.
Gaz recirculat (Recycled gas): daca instalatia de foraj nu este dotata cu degazor sau daca nu s-a circulat
suficent pentru degajarea gazului de formatie din fluid gazul va fi pompat inapoi in gaura de sonda si dupa
un ciclu (circuit complet) va reapare la suprafata. Gazul recirculat nu va fi mai mare decit originalul iar
compozitia gazului reciclat va avea o proportie mai mare de componente grele, componetele usoare fiind
mai usor eliberate in atmosfera. Gazul recirculat nu se va lua in considerare la intocmirea diagramei tip
Litholog.
Gaz de contaminare (Contamination gas): adaugarea de motorina sau de titei in fluidul de foraj conduce
la aparitia gazului de contaminare. De asemenea degradarea aditivilor organici din fluid (lignosulfat, soltex,
lignit) conduce la cresterea cantitatii de metan. Contaminarea fluidului se observa prin cresterea
nejustificata a fondului de gaze, fond care va persista si dupa oprirea pompelor. Deoarece acest tip de gaz
persista pe un interval mai mare de timp afectindu-ne fondul de gaz, se va nota in raport si pe Litholog
adincimea la care a aparut si posibila sursa a lui.
Kelly cut gaz (Kelly cut gas): o indicatie falsa de gaz apare in momentul introducerii in sistemul de
fluid a unei cantitati de aer (aerul aflat in tija la punerea bucatii sau aerul din prajini la efectuarea marsului)
care poate creea o conditie de subechilibru la talpa si de asemenea taie fluidul de foraj (fluidul este aerat,
spumat) modificind astfel volumul de noroi degazat. Acest tip de gaz apare dupa un circuit complet si este
foarte usor de confundat cu gazul de conexiune sau de mars (care apar dupa lag-time).
O evaluarea calitativa a fluidului din rezervor pe baza indicatiilor de la cromatograf se poate realiza prin
compararea concentratiilor relative a componentilor gazosi inregistrati (analiza ratiilor).











28
Metoda Baker Hughes INTEQ
Combina trei ratii care plotate impreuna sugereaza caracterul fluidului din porii rocii.
1. Hydrocarbon Wetness Ratio (Wh)- umiditatea hidrocarburilor
Wh creste odata cu cresterea densitatii gazului si petrolului.

Wh=((C2+C3+C4+C5)/ (C1+C2+C3+C4+C5))x100

Wh (%) Fluidul posibil
<0.5 Gaz uscat neproductiv
0.5-17.5 Posibil gaz (creste densitatea cu cresterea Wh)
17.5-40 Posibil titei (creste densitatea cu cresterea Wh)
>40 Petrol rezidual

2. Hydrocarbon Balance (Bh)- balanta de hidrocarburi
Bh scade odata cu cresterea densitatii fluidului.

Bh=(C1+C2)/(C3+C4+C5)

Wh (%) si Bh Fluidul posibil
Bh>100 Zona preponderenta cu gaz
Wh=0.5-17.5; Bh>Wh Gaz sau condensat
Wh=0.5-17.5; Bh<Wh Gaz/titei sau gaz/condensat
Wh=17.5- 40; Bh<Wh Se poate face diferenta intre petroluri de densitati diferite
Wh>40; Bh<Wh Titei rezidual

3. Hydrocarbon Character Ratio (Ch)- caracterul hidrocarburii
Acest parametru este utilizat cind gazul uscat (metan) este in exces intirziind Wh si Bh. Daca metanul nu
este in exces Ch poate fi folosit ca o verificare pentru indicarea potentialului de gaz, titei si condensat.

Ch=(C4+C5)/C3

- Ch<0.5: indica un potential de gaz, verificam daca interpretarea Bh functie de Wh este
corecta
- Ch>0.5: indica un potential de gaz/petrol usor sau condensat



29
Interpretare: se realizeaza plotarea ratiilor functie de adincime si urmata de analiza vizuala a pozitiei celor
trei curbe.
- Pas #1: analiza pozitiei curbei Wh determinind astfel tipul posibil de fluid
- Pas #2: comparam pozitia relativa a curbei Bh fata de curba Wh confirmind caracterul
fluidului
- Pas #3: analizam curba de Ch pentru verificare
Rezultatul obtinut din analiza trebuie corelat cu litologia, gazul total si fluorescenta.
In figura 8 este reprezentata relatia dintre curbe pentru diferite tipuri de hidrocarburi.

Figura 8: Relatia dintre curbe pentru diferite tipuri de hidrocarburi
A- gaz uscat foarte usor: metanul este predominant, etanul fiind in proportie foarte mica. Aparitia
etanului se remarca printr-o crestere usoara a curbei Wh, curba Bh nemodificindu-se. Valoarea mare a Bh
(Bh>100) indica gazul uscat. Absenta hidrocarburilor grele conduc la fondul foarte mic al curbei Ch
B- gaz de densitate medie: curba de Wh nu depaseste 17.5 sugerind un potential de gaz iar curba de Bh
este sub 100 indicind prezenta gazelor umede.Ch<0,5 indica doar prezenta gazului
C- capac de gaz sau petrol de densitate mica: scaderea valorilor de Bh indica contributia gazelor
grele/titei usor, iar faptul ca Wh<17.5 indica gazul. Curba de Ch >0.5 sugerind ca gazul este asociat cu
petrol/condensat.
D- orizont de carbune: prezenta orizonturilor carbunoase este indicata prin cresterea concentratiei de
metan si etan. In acest caz Wh>17.5 sugerind petrolul, dar faptul ca Ch<0.5 si Bh>100 confirma ca nu este
vorba de petrol ci de contaminarea gazului datorita carbunelui. Corelarea cu litologia este foarte utila
E- petrol de densitate medie: separarea dintre curbele de Wh si Bh indica densitatea petrolului. Wh
trebuie sa fie intre 17.5 si 40. Ch>0.5.
F- petrol residual: curba de Wh>40, Bh<Wh, fluidul fiind adesea asociat cu asfalt si hidrocarburi
reziduale
30
4. Evaluarea continutului in carbonat

Evaluarea procentuala a continutului de carbonat din roci se realizeaza prin intermediul calcimetrului.
Principiul de functionare este urmatorul:
- reactia dintre carbonat si HCl are loc cu degajare de CO2, presiunea dezvoltata in urma
reactiei chimice fiind masurata cu ajutorul traductorului de presiune
- interfata de calcimetru (interfata pentru semnal analogic) achizitioneaza semnalele
primite de la traductorul de presiune si le prelucreaza
- semnalele prelucrate sint transmise catre calculator (care are incorporat placa de achizitie
date+diferite programe) unde sint transformate, reprezentate grafic (concentratia de
carbonat functie de timp si stocate intr-o baza de date
Schema calcimetrului este redata in figura 9.
furtun




Pahar
calcimetru

Figura 9: Schema calcimetrului
Prepararea probei pentru calcimetrie:
OBS: calcimetriile se pot efectua pe probe globale sau pentru a fi cit mai reprezentative se realizeaza pe
tipuri separate de roca.
- mojaram citeva grame de proba spalata si uscata
- cernem proba printr-un set de site (sita #1=0.125mm; sita #2=0.063mm)
- retinem fractia de pe sita #2 si cintarim 1gram de proba din ea
- proba cintarita se introduce in suportul de proba si apoi in paharul de calcimetru




suport
1 gram proba





Prepararea calcimetrului:
- masuram 5 ml apa distilata si o introducem in paharul de calcimetru
- masuram 5 ml HCl concentartie 17.5% (o fiola) si o adaugam usor peste apa distilata
ATENTIE: se adauga acidul peste apa si nu apa peste acid
- lansam usor suportul de proba
- infiletam incet capacul calcimetrului astfel incit proba sa nu intre in contact cu acidul
Efectuarea calcimetriei:
- apasam butonul GO din panoul de calcimetru (figura 10)
- cind ajungem la 0 secunde agitam paharul de calcimetru pentru inceperea reactiei
- timpul de reactie trebuie sa fie de 15 min sau pina la stabilizarea curbei de carbonat
- dupa stabilizarea curbei oprim inregistrarea calcimetriei prin intermediul butonului
Stop, interpretam diagrama de calcimetrie si o salvam in baza de date (fisier creat
special pentru calcimetrii)
- stergem calcimetria din panou prin intermediul butonului Clear Graph
- desfacem paharul de calcimetru utilizind manusile de plastic si ochelarii de protectie si il
spalam bine
Proba uscata
mojar
0.125mm
0.063mm
balanta
Traductor
presiune
Interfata
calcimetru
31
OBS: deoarece reactia este exoterma este indicat ca acidul si apa distilata sa fie pastrate in frigider pentru a
nu avea variatii de presiune.
Figura 10: Panoul pentru calcimetru































FiFFFFF





Calibrarea calcimetrului
Calibrarea calcimetrului se efectuiaza inainte de inceperea fiecarei sonde, verificindu-se ulterior.
- uscam la 105 grade pudra de CaCO3
- cintarim 1 gram pudra
- pornim panoul calcimetru si cu paharul deschis ajustam punctul de 0 introducind in
casuta Lower Concentration cifra 0 si tasta ENTER
- efectuam calcimetria urmind procedeul de mai sus
- dupa stabilizarea curbei introducem in casuta Upper concentration cifra 100 si tasta
ENTER pentru ajustarea punctului doi de calibrare
- salvam calibrarea prin apasarea butonului Save this calibration si apoi o salvam si in
baza de date





32
Interpretarea diagramei de calcimetrie
1. Calcar pur: reactia dintre acid si calcar pur va fi reprezentata pe diagrama printr-o linie aproape
verticala de la 0% la 100%, reactia realizind-se rapid (figura 11).
timp
Figura 11: Diagrama pentru calcit pur
Forma curbei depinde finetea granulelor din proba si prezenta petrolului rezidual astfel:
- daca proba este pudra linia va fi verticala si proba nu contine petrol residual
- linia usor inclinata indica granulatia grosiera (intre 0.063mm si 0.125mm) a probei sau
prezenta petrolului rezidual
2. Roca calcaroasa (50-100% CaCO3): procentul de CaCO3 va fi reprezentat pe diagrama printr-o linie
aproape verticala de la 0% la peste 50% functie de continutul in CaCO3 al rocii, reactia realizindu-se rapid
(figura 12).

timp Figura 12: Diagrama pentru roca calcaroasa
Diferenta de pina la 100% CaCO3 este reprezentata prin rezidurile necarbonatice din roca (argila, cuart,
materie organica, etc).
3. Influienta hidrocarburilor: prezenta hidrocarburilor (petrol din porii rocii sau petrol residual) tinde sa
inhibe reactia dintre acid si CaCO3, astfel ca pe diagrama continutul de CaCO3 va fi reprezenta printr-o
linie inclinata datorita incetinirii reactiei (figura 13).
33
timp
Figura 13: Diagrama pentru roca calcaroasa+influienta hidrocarburilor
4. Dolomit pur: reactia acidului cu dolomitul pur porneste imediat dar foarte incet fiind reprezentata pe
diagrama printr-o linie curba care creste pe masura consumarii reactiei (figura 14).

timp Figura 14: Diagrama pentru dolomit pur
Pentru un dolomit pur (100% dolomit) curba va iesi din scala deoarece calibrarea calcimetrului este
efectuata pe calcit, care are densitate mai mica decit a dolomitului (2.71 kg/cdm pentru calcit si 2.85
kg/cdm pentru dolomit). In acest caz valoarea de dolomit citita din diagrama va fi corectata cu o constanta
care reiese din raportul concentratiilor calcit/dolomit (aducerea procentului de dolomit la 100%).
5. Dolomit (50-100% dolomit): roca este un dolomit impur dar care va avea aceeasi reactie ca si dolomitul
pur diferind doar procentul de dolomit care este in functie de impuritati din roca (figura 15)
timp Figura 15: Diagrama pentru roca dolomitica

Reactia cu acidul va incepe imediat sau vor fi necesare citeva minute pina la producerea de CO2.
34
6. Dolomit calcitic (10-50% CaCO3; 50-90% (Ca,Mg)(CO3)): curba rezultata pe diagrama in urma
reactiei va avea doua componente (figura 16)

timp Figura 16: Diagrama pentru dolomit-calcitic
- primul component care intra in reactie va fi calcitul, care va apare reprezentat printr-o linie specifica
calcitului
- al doilea component ce intra in reactie dupa consumarea calcitului va fi dolomitul
Daca trecerea de la calcit la dolomit este dificil de remarcat vom considera timpul de reactie a calcitului cu
HCl de 30 secunde dupa care intra dolomitul in reactie
7. Calcar dolomitic (50-90% CaCO3; 10-50% (Ca,Mg)(CO3))- vezi figura 17

timp Figura 17: Diagrama pentru calcar dolomitic
















35
5. Determinarea densitatii argilelor

Sint mai multe metode pentru determinarea densitatii argilelor, si functie de preferintele clientului cele mai
utilizate sint:
- Mud Balance Pycnometry
- Microsol
- Gas Displacement Pycnometer
- Variable-Density Column
In acest manual vom trata metoda Mud Balance Pycnometry
Prepararea probei
- prelevam din proba de sita o cantitate de argila necesara pentru a umple cupa balantei
- spalam proba pentru analiza cu atentie indepartind daramatura
- lasam proba sa se usuce in aer (a nu se usca proba la cuptor)
Masurarea densitatii aparente
- ne asiguram ca paharul balantei este curat si uscat
- umplem cupa cu argila pina cind balanta ajunge la echilibru pentru 1 g/ccm sau 8.35 ppg
(1 g/ccm sau 8.35 ppg pentru cupa+argila+capacul cupei)
- indepartam capacul, umplem cupa cu apa distilata, fixam capacul inapoi la cupa si
masuram densitatea (d2)
Calculul densitatii argilelor
Pentru sistemul metric avem:

dS=1/(2-d2)

dS- densitatea argilei (g/ccm)
d2- densitatea aparenta a argilei cu apa (g/ccm)
Pentru sistemul API avem:

dS=8.35/(16.7-d2)

dS- densitatea argilei (ppg)
d2- densitatea aparenta a argilei cu apa (ppg)























36
6. Prepararea solutiilor analitice

ATENTIE: adaugati acidul peste apa sin u apa peste acid

Solutie de HCl- 10%
900 ml apa distilata+100 ml HCl 17.5%

Clorura de bariu
61 g BaCl2 dizolvat in 1000 ml apa distilata

Solutie Alizarin Resd S
1 g Alizarin Red S dizolvat in 998 ml apa distilata+2 ml HCl 17.5%

Solutie de Phenolphthaleina
1 g Phenolphthalein pudra diluat in 50 ml alcool etilic sau metilic

Solutie salina suprasaturata
360g sare dizolvate in 1000 ml apa




































7. Prelevarea, descrierea si ambalarea probelor de carota
37

Prelevarea probelor de carota are ca scop obtinerea de noi informatii referitoare la rocile traversate in
procesul de foraj, in special informatii despre rocile colectoare. Principalele informatii obtinuate din analiza
probelor de carota sint:
- tipul litologic a formatiunii traversate si constituienti mineralogici
- virsta formatiunii
- structura sedimentara
- inclinarea stratelor
- porozitatea rocii
- permeabilitatea rocii
- continutul in fluide si natura fluidelor
In functie de modul de prelevare a probelor de carota avem:
- carota conventionala: proba de carota se extrage in timpul procesului de foraj
- probe laterale de carota (sidewall cores): probele de carota se extrag din peretii gaurii de
sonda dupa terminarea forajului si efectuarea carotajului geofizic
1. Carote conventionale
Datorita costului ridicat al operatiei de carotaj carotele se extrag din topul zonelor poros-permeabile, posibil
cu hidrocarburi in scopul determinarii proprietatilor fizice (porozitate si permeabilitate) si continutului in
fluide a rocilor colectoare, si mai rar se extrag carote pentru diferentierea lito-startigrafica a formatiunilor.
Beneficiarul in functie de informatiile pe care le detine inainte de inceperea forajlui (informatii din
investigarea seismica sau din sondele vecine) va stabili numarul de carote si intervalele orientative de
carotaj pentru sonda respectiva, care vor fi trecute in Programul Geologo-Tehnic.
In timpul saparii sondei punctul de carota (adincimea de extragere a carotei) este stabilit de catre
geologul aflat la sonda din partea beneficiarului (Wellsite Geologyst) pe baza informatiilor oferite de
geologii ce deservesc cabina MLU precum si o eventuala corelare cu sondele vecine. In lipsa geologului
din partea beneficiarului punctul de carota va fi stabilit de catre datalogger.
Stabilirea punctului de carota
- intrarea intr-un potential rezervor se remarca printr-o scadere brusca a ROP- drilling-
break, parametrii de foraj fiind constanti
- foram 2m maxim 3m in formatiunea poros-permeabila si oprim forajul, pastrind circulatia
pornita in vederea aducerii probei de detritus si a posibilelor gaze din fluid la zi
- prelevam probe de sita din fiecare metru
- urmarim indicatiile de la cromatograf
- corelam daca este posibil cu o sonda vecina
- daca proba de sita este preponderent constituita din roci cu caracteristici de rezervor si
avem indicatii la cromatograf (gaz de formatie) se ia decizia de extragere a carotei
Procesul de carotaj
- inainte de a incepe procesul de carotaj, se circula bine cu carotiera deasupra talpii in
vederea curatirii si omogenizarii fluidului de foraj
- se verifica adincimea in momentul lasarii carotierii pe tapa pentru a nu avea daramatura
- in vederea reducerii pierderii probei de carota se caroteaza cu apasare redusa
- se vor preleva probe de sita din fiecare metru pe tot parcursul operatiei de carotaj
- se vor monitoriza atent parametrii de foraj pentru prevenirea eventualelor dificultati
- cind se atinge adincimea finala de carotaj se rupe carota si se extrage carotiera la zi
OBSERVATIE
- deoarece capul de carotiera taie rocile traversate, cantitatea de proba care va veni la sita
va fi mica iar rata de penetratie este de regula mai mare decit in foraj
- de regula cind tubul carotier este plin cu proba rata de penetratie va descreste rapid
Recuperarea si marcarea carotei
La recuperarea carotei din tubul carotier trebuie sa asiste in podul sondei geologul din partea beneficiarului
impreuna cu echipa mudlogging.
- se vor pregati in podul sondei cutiile de carota (1m lungime) care vor avea inscriptionate
pe ele adincimea si numarul cutiei
- proba de carota recuperata din tubul carotier va fi asezata in ordine (baza-top) in cutiile
de carota si va fi transporta in cabina MLU (figura 18).
38

Figura 18: Recuperarea probei si asezarea ei in cutii
- daca sint portiuni de carota foarte sfarmate acestea se vor introduce intr-o punga de
plastic, iar punga se va aseza in cutie la adincimea corespunzatoare
- se masoara lungimea carotei recuperate, calculindu-se recuperajul carotei dupa formula:

%carota recuperata=(lungimea segmentelor recuperate/lungimea intervalului carotat)x100

OBS: daca carota recuperata nu este egala cu intervalul carotat, se considera portiunea lipsa la baza (talpa)
carotei.
- se curata carota de fluidul de foraj cu o laveta uscata (a nu se spala cu apa)
- se inscriptioneaza pe carota adincimea din metru in metru cu un permanent marker
incepind de la top la baza
- se indica orientarea bucatilor de carota prin sageti orientate baza-top si prin trasarea a
doua linii paralele, rosie la stinga si neagra la dreapta, trasate de la top la baza (figura 19)
Figura 19: Marcarea carotei
Examinarea probei de carota
O minima analiza a carotei la cabina MLU include:
39
1. Examinarea macroscopica a carotei
- determinarea tipurilor litologice majore si a grosimii lor
- determinarea inclinarii stratelor-se realizeaza cu raportorul
- descrierea eventualelor structuri sedimentare
- descrierea eventualelor fracturi
- descrierea eventualelor pete de petrol
- estimarea hidrocarburilor gazoase prin introducerea unui fragment mic de carota in apa si
observarea bulelor de gaz
- estimarea vizuala a permeabilitatii:
excelenta: carota este slab consolidata, sfarmindu-se in timpul recuperarii din tubul carotier
foarte buna: fluidul din carota va iesi sub forma de bule dind o impresie de efervescenta
buna: dupa curatarea fluidului de pe suprafata carotei, suprafata nu se va usca, fluidul indepartat fiind
inlocuit de fluid din interiorul carotei
moderata: carota se va usca dupa curatarea fluidului, dar dupa o perioada de timp va fi uda din nou
regionala: fluidul de foraj de pe suprafata carotei se va usca in aer fara stergere
- se va intocmi crochiul (vezi anexa 1)
2. Examinarea microscopica a carotei
Pentru examinarea microscopica a carotei se vor preleva fragmente din fiecare tip litologic, descriindu-se
urmatoarele caracteristici:
- tipul rocii
- culoare
- duritate
- textura vezi capitolul 2 Descrierea litologica
- ciment/matrice a probelor de sita)
- minerale accesorii/fosile
- porozitate
3. Evaluarea indicatiilor de hidrocarburi- vezi capitolul 3 Evaluarea indicatiilor de hidrocarburi
4. Analiza la calcimetru: se vor analiza la calcimetru doar probele de argila sau carbonat.
Descrierea carotei si intocmirea Core-Log-ului
Descrierea probei de carota se va face pentru fiecare tip litologic (vezi anexa 2). Daca este posibil se va
intocmi pe linga crochiu si un Core-log (vezi anexa 3). De asemenea in Litholog se va trece simbolul
pentru carota in dreptul adincimii respective.
Impachetarea si etichetarea probelor de carota
Dupa analiza insituu a probei de carota aceasta va fi impachetata in folie de aluminiu, folie de plastic, sau
va fi parafinata. Cutiile de carota vor fi etichetate pe exterior astfel:
- numarul cutiei
- adresa
In interior cutiile vor avea inscriptionat pe capete adincimea de prelevare a probei. De asemenea se va
introduce in cutie o eticheta infoliata in plastic care sa contina urmatoarele date:
adincimea de prelevare a probei la capetele cutiei
- numele companiei
- numele sondei
- numarul carotei
- numarul cutiei de carota
- adincimea probei
- locatia sondei
In prima cutie se va introduce descrierea carotei efectuata la sonda, crochiul si Core-Log.

Descrierea carotei
Crochiu
Core-Log



Proba de carota astfel impachetata va fi trimisa la adresa data de beneficiar si ulterior distribuita catre
laboaratoarele de probe fizice si micropaleontologice.
Top Bottom
1500 1501
Oil Co. FALCON OIL&GAS U.K.
Well: 2 BILCA
Core #1; Box #1
Int: 1500-1501
Location: Bilca
Suceava
40
Daca beneficiarul doreste selectarea probelor pentru laborator de catre echipa mudlogging, atunci se vor
parcurge urmatorii pasi:
- selectam cite o proba (consistenta) din fiecare tip litologic
- proba se va impacheta in folie si se va eticheta astfel:









- in Descrierea carotei mecanice se va trece intervalul de unde a fost prelevata proba,
numarul probei si destinatia (vezi anexa 2).
- restul carotei se va impacheta si eticheta ca mai sus mentionindu-se pe eticheta Depozit
OBS: probele de argila se trimit la laboratorul de micropaleontologe iar probele de gresie la cel de probe
fizice.

2. Probe laterale de carota
Probele laterale de carota sint dictate de geologul din partea beneficiarului dupa finalizarea forajului si
efectuarea carotajului geofizic. In functie de informatiile oferite de geofizica cu cablu corelata cu probele
de sita se vor stabili punctele de extragere a probelor. De regula probele se vor preleva din roci slab
consolidate.
Procesul de carotaj
- se lanseaza prin intermediul cablului ansamblu electroda GR-pusca
- se fixeaza pusca la adincimea dorita prin corelarea GR inregistrat cu GR efectuat la
repriza finala de carotaj geofizic
- prin detonarea incarcaturii si o forma cilindrica goala va penetra formatiunea prinzind in
interior un cilindru mic de roca
- dupa detonarea tuturor incarcaturilor ansamblu electroda GR-pusca se va extrage la
suprafata, recuperindu-se probele (figura 20)

Figura 20: Procesul de prelevare a probelor laterale
Avantajele probelor laterale
- cost redus
Sonda: Bilca #2
Carota #1
Interval carotat: 1402-1501
Proba #1
Interval proba: 1402-1402.5
Micropaleontologie
Cluj
41
- pe proba prelevata se pot face analize pentru determinare litologica, indicatii de
hidrocarburi, porozitate
Dezavantajele probelor laterale
- prin detonare se poate fractura formatiunea
- volumul mic de roca recuperat nu este reprezentativ pentru rezervor
- nu se poate determina saturatia rocii, volumul de roca recuperat fiind invadat cu filtrat
Examinarea probelor
In functie cerintele beneficiarului probele prelevate vor fi impachetate si trimise la laborator nefiind
analizate la sonda (frecvent) sau vor fi analizate la sonda (la microscopic, fluoroscop, calcimetru)
intocmindu-se un raport (vezi anexa 4). De asemenea in Litholog se va indica prin simbolul aferent
adincimile de prelevare a probelor. Dupa analiza probele vor fi etichetate si impachetate.











































8. Abrevieri
42

I. ROCI CLASTICE
A. ROCI EPICLASTICE
A1. RUDITE+ARENITE+SILTITE
1. Tipul rocii
Varianta romana English
Tipul rocii Simbol Rock type Symbol
Conglomerat CONGL Conglomerate CONGL
Brecia BRECIA Brecia BRECIA
Pietris PIETRIS Pebble PEBBLE
Tillit TILLIT Tillite TILL
Gresie GRES Sandstone SDST
Nisip NSP Sand SD
Siltit SLTST Siltstone SLTST
Silt SLT Silt SLT

In functie de tipul gresiei avem:
Tipul gresie Simbol Sandstone type Symbol
Gresie cuartitica GRES q Quartzoze sandstone QTZS SDST
Gresie cuarto-feldspatica GRES q-f Quartzo-Feldspathic FELD SDST
Gresie cuarto-litica GRES q-l Quartzo-lithical QTZS-LITH SDST
Gresii arcoziene GRES f ARKOZE ARK
Gresii litice GRES l Lithical sandstone LITH SDST

2. Culoare
Varianta romana English
Culoare Simbol Color Symbol
Transparent TRANSP Transparent TRANSP
Translucent TRANSL Translucent TRANSL
Alb ALB With WH
Galben GALBEN Yellow YEL
Negru NEGRU Black BLK
Maro MARO Brown BRN
Rosu ROSU Red RED
Alb laptos ALB LAPTOS Milky MKY

3. Duritate
Varianta romana English
Duritate Simbol Hardness Symbol
Neconsolidat NECONS Loose LSE
Friabil FRI Friable FRI
Duritate medie DUR MED Moderately hard M HD
Dur DUR Hard HD
Foarte Dur F DUR Very hard V HD








4. Textura
4.1. Dimensiunea granulelor
43
Dimensiunea Varianta romana English
Granulelor (mm) Denumire Simbol Grain Symbol
>256 Blocuri BLOC Boulder BOULDER
64-256 Bolovanisuri BOLOVANIS Cobble COBBLE
4-64 Pietrisuri PIETRIS Pebble PEBBLE
2-4 Granule GRANULE Granule GRANULE
1-2 Foarte grosier F GROSIER Very coarse VC
0.5-1 Grosier GROSIER Coarse C
0.25-0.5 Mediu MED Medium M
0.125-0.25 Fin FIN Fine F
0.063-0.125 Foarte fin F FIN Very fine VF
0.002-0.063 Silt SLT Silt SLT
4.2. Gradul de rotunjire
Varianta romana English
Grad rotunjire Simbol Roundness Symbol
Angular ANG Angular ANG
Subangular SUBANG Subangular SUBANG
Subrotunjit SUBROT Subrounded SUBRND
Rotunjit ROT Rounded RND
Foarte rotunjit F BINE ROT Well rounded W RND
4.3. Gradul de sfericitate
Varianta romana English
Grad sfericitate Simbol Sphericity Symbol
Elongat ELG Elongated ELG
Subelongat SUBELG Subelongated SUBELG
Subsferic SUBSF Subspherical SUBSPH
Sferic SF Spherical SPH
4.4. Gradul de sortare
Varianta romana English
Grad de sortare Simbol Sorting Symbol
Foarte slab sortat F SLAB SRT Very poorly sorted VP SRT
Slab sortat SLAB SRT Poorly sorted P SRT
Moderat sortat MOD SRT Moderately sorted M SRT
Bine sortat BINE SRT Well sorted W SRT
Foarte bine sortat F BINE SRT Very well sorted VW SRT

5. Ciment/Matrice
5.1. Grad de cimentare
Varianta romana English
Grad de cimentare Simbol Cementation Symbol
Necimentat NECMT Unconsoidated UNCONS
Slab cimentat SLAB CMT Poorly cemented P CMT
Moderat cimentat MOD CMT Moderately cemented M CMT
Bine cimentat BINE CMT Well cemented W CMT
Cuartitic Q Quartzitic QTZC
Matrice MATRICE Matrix MATRIX






5.2. Tipul de ciment/matrice
Varianta romana English
44
Tip ciment/matrice Simbol Cement type Symbol
CIMENT CEMENT
Anhidritic ANH CMT Anhydritic ANHY
Calcaros CALC CMT Calcareous CALC
Dolomitic DOLOM CMT Dolomitic DOL
Gipsifer GIPS CMT Gypsiferous GYP
Piritic PIRITIC CMT Pyritic PYR
Silicios Q CMT Siliceous SIL
MATRICE MATRIX
Argiloasa ARG Argillaceous CLY
Siltica SLT Silty SLTY
Argilo-siltica SLT-ARG Silty-clay matrix SLTY-CLY
Argilo-carbonatica ARG-CARB

6. Minerale accesorii/fosile
Varianta romana English
Minerale/fosile Simbol Accessories Symbol
Biotit BIOT Biotite BIOT
Chert CHT Chert CHT
Feldspat FELD Feldspar FELD
Glauconit GLAU Glauconite GLAU
Lignit LIG Lignite LIG
Muscovit MUSC Muscovite MUSC
Olivina OLVN Olivine OLVN
Pirita PYR Pyrite PYR
Siderit SID Siderite SID
Shale SH Shale SH
Litoclaste Lito Lithoclaste LITHO
Fosile FOS Fossils FOS
Functie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:
Varianta romana English
Procent Simbol Percentage Symbol
Urme (<1%) URME Trace TRACE
Rare (1-5%) RAR Rare RARE
Minore (5-10%) MINORE Minor MINOR
Moderate (10-15%) MOD Moderately abund. M ABUNDANT
Abundente (15-20%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT
Functie de procentul fosilelor din proba de sita avem:
Varianta romana English
Procent Simbol Percentage Symbol
Urme (<10%) URME Trace TRACE
Moderate (10-25%) MODERAT Moderately abund. M ABUNDANT
Abundente (>25%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT
OBS: deoarece procentul pentru mineralele accesorii si pentru fosile se determina pe proba de sita si nu pe
tipul litologic, ele vor apare descrise la final.







7. Porozitatea
Varianta romana English
45
Porozitate Simbol Porosity Symbol
Porozitate intergranulara neglijabila FARA POR INTERGRAN None N
Porozitate intergranulara slaba POR INTERGRAN SLABA Poor intergranular porosity P INTERGRAN POR
Porozitate intergranulara medie POR INTERGRAN MED Fair intergranular porosity FR INTERGRAN POR
Porozitate intergranulara buna POR INTERGRAN BUNA Good intergranular porosity G INTERGRAN POR
Porozitate intergranulara foarte buna POR INTERGRAN EXCEL Excellent intergranular por EXC INTERGRAN POR

8. Indicatii de petrol
8.1. Cantitatea de petrol liber in fluid
Se descrie procentul de perol liber din fluid, culoarea fluorescentei si intensitatea ei (vezi fluorescenta
directa)

8.2. Mirosul hidrocarburilor
Varianta romana English
Miros hidrocarburi Simbol Hydrocarbur odor Symbol
Miros usor MIROS USOR Poor-fair hyd odor PR FR HYD OD
Miros puternic MIROS PUTERNIC Good hyd odor GD HYD OD
Miros foarte puternic MIROS FOARTE PUTERNIC Very good hyd odor V GD HYD OD



8.3.Urme de petrol
Varianta romana English
Urme de petrol Simbol Oil stain Symbol
CULOARE COLOR
Fara urme vizibile de petrol FARA URME PETROL No visible oil stain N VSBL O STN
Urme maroniu inchis URME MARO INCHIS Dark brown oil stain DK BRN O STN
Urme maronii URME MARO Mediumbrown oil stain M BRN O STN
Urme maroniu deschis URME MARO DESCHIS Light brown oil stain LT BRN O STN
Reziduu negru asfaltic REZIDUU NEGRU ASF Black asphaltic residue BLK ASPH RESD
DISTRIBUTIE DEGREE OF OIL STAIN
Fara urme vizibile de petrol FARA URME PETROL No visible oil stain N VSBL O STN
Patata DISTRIBUTIE PATATA Spotty oil stain SP O STN
Vargata DISTRIBUTIE VARGATA Streaky oil stain STR O STN
Pestrita DISTRIBUTIE PESTRITA Patky oil stain PTCH O STN
Uniforma DISTRIBUTIE UNIFORMA Uniformoil stain UNI O STN

8.4. Fluorescenta directa
Varianta romana English
Fluorescenta directa Simbol Direct fluorescence Symbol
CULOARE COLOR
Fara fluorescenta FARA FLOR No visible oil fluo N VSBL O FLOR
Maro FLOR MARO Brown fluo BRN FLOR
Oranj FLOR ORANJ Orange fluo ORNG FLOR
Galben FLOR GALBEN Yellow fluo YL FLOR
Auriu FLOR AURIE Gold fluo GLD FLOR
Albastru FLOR ALBASTRU Blue fluo BL FLOR
Alb FLOR ALBA White fluo Wh FLOR
INTENSITATE INTENSITY
Pal PAL Pale Pa
Dull DULL
Intens INTENS Brigt BRI
DISTRIBUTIE DEGREE OF FLUO
Fara fluorescenta vizibila FARA URME LA FLOR No visible oil fluorescence N VSBL O FLOR
Patata DISTRIBUTIE PATATA Spotty oil fluorescence SP O FLOR
Vargata DISTRIBUTIE VARGATA Streaky oil fluorescence STR O FLOR
Pestrita DISTRIBUTIE PESTRITA Patky oil fluorescence PTCH O FLOR
Uniforma DISTRIBUTIE UNIFORMA Uniformoil fluorescence UNI O FLOR

8.5. Fluorescenta indirecta
Varianta romana English
46
Fluorescenta indirecta Simbol Cut fluorescence Symbol
TIP TYPE
Instantanee FLOR IND INSTANT Flash cut FLASH CUT
De curgere FLOR IND DE CURGERE Streaming cut STREAMING CUT
Normala FLOR IND Cut CUT
Prin sfarmare FLOR IND DE SFARMARE Crush cut CRUSH CUT
CULOARE COLOR
Fara fluorescenta indirecta FARA FLOR IND No visible cut fluo N VSBL CUT FLOR
Maro FLOR IND MARO Brown cut fluo BRN CUT FLOR
Oranj FLOR IND ORANJ Orange cut fluo ORNG CUT FLOR
Auriu FLOR AURIE Gold fluo GLD FLOR
Galben FLOR IND GALBEN Yellow cut fluo YEL CUT FLOR
Albastru FLOR IND ALBASTRU Blue cut fluo BL CUT FLOR
Alb FLOR ALBA White fluo Wh FLOR
INTENSITATE INTENSITY
Pal PAL Pale Pa
Dull DULL
Intens INTENS Brigt BRGH

8.6. Fluorescenta reziduala
Culoarea rezidului in lumina naturala
Varianta romana English
Culoarea reziduu Simbol Residual color Symbol
Maroniu inchis URME MARO INCHIS Dark brown oil stain DK BRN O STN
Maroniu URME MARO Mediumbrown oil stain M BRN O STN
Maroniu deschis URME MARO DESCHIS Light brown oil stain LT BRN O STN

8.7. Fluorescenta inelului rezidual
Varianta romana English
Fluorescenta inelului Simbol Residual ring fluo Symbol
CULOARE COLOR
Fara fluorescenta residuala FARA FLOR REZIDUALA No residual fluo N RESID FLUO
Maro FLOR REZIDUALA MARO Brown residul fluo BRN RESID FLOR
Oranj FLOR REZIDUALA ORANJ Orange residual fluo ORNG RESID FLOR
Galben FLOR REZIDUALA GALBEN Yellow residual fluo YEL RESID FLOR
Auriu FLOR REZIDUALA AURIE Gold residual fluo GLD RESID FLOR
INTENSITATE INTENSITY
Pal PAL Pale Pa
Dull DULL
Intens INTENS Brigt BRGH

Exemplu de descriere- varianta romana:
1800-1804m: GRES q-l, transp, necons, m-grosier, subrot, subsf, bine srt, necmt, glau, lito, por intergran
buna, 5% petrol liber in fluid cu flor galben pal, miros puternic, 50% urme maro-deschis, distributie
pestrita, flor galben intens, galben flor ind instant, reziduu maro-deschis, flor reziduala galben intens. Rar
pyr si abundent: fos
Exemplu de descriere- varianta engleza:
1800-1804: QTZS-LITH SDST, transp, lse, m to c, subrnd, subsph, w srt, uncons, glau, litho, g intergran
por, 5% free o in mud w/pa yel flor, gd hyd od, 50% lt brn o stn, ptch o stn, bri yel flor, yel flash cut, yel bri
flor resdid, lt-brn vis resid. Rare pyr and abundant: fos








A2. LUTITE
1. Tipul rocii
47
Varianta romana English
Tipul rocii Simbol Rock type Symbol
Argila ARG Claystone CLYST
Shale SH Shale SH
Marna MRN Marl MRL

2. Culoare
Varianta romana English
Culoare Simbol Color Symbol
Negru Negru Black BLK
Albastru ALBASTRU Blue BL
Maro MARO Brown BRN
Gri GRI Gray GY
Verde VERDE Green GN
Oranj ORANJ Orange ORNG
Rosu ROSU Red RED
Alb ALB White WH
Galben GALBEN Yellow YEL
Deschis DESCHIS Light LT
Inchis INCHIS Dark DK

3. Caracteristici majore
Varianta romana English
Caracteristici Simbol Characteristics Symbol
Calcaroasa CALC Calcareous CALC
Siltica SILTICA Silty SLTY
Micafera MICA Micaceous MICA
Glauconitica GLAUC Glauconitic GLAUC
Fosilifera FOSILFERA Fossliferous FOSS

4. Duritate / fisibilitate
Varianta romana English
Duritate Simbol Hardness Symbol
Soft SFT Soft SFT
Plastica PLAS Plastic PLAS
Duritate medie DUR MED Firm FRM
Casanta CASANT Brittle BRIT
Dura DUR Hard HD
Fisibilitate Fissibility
Amorf AMORF Amorphous AMORPH
Microbloc MIC-BLC Micro-blocky MIC-BLKY
Fisibila FIS Fissile FIS

5. Textura (luciu)
Varianta romana English
Textura Simbol Texture Symbol
Pamintosa TEXT PAMINTOASA Earty RTHY
Catifelata TEXT CATIFELATA Silky SLKY
Cerata TEXT CERATA Waxy WXY
Rasinosa TEXT RASINOASA Resinous RSN
OBS: Textura este valabila pentru sedimentele argiloase cu duritate medie, casante sau dure, argilele soft
sau plastice fiind amorfe.
6. Accesorii / Fosile
Varianta romana English
48
Minerale/fosile Simbol Accessories Symbol
Mica MICA Mica MICA
Glauconit GLAU Glauconite GLAU
Pirita PYR Pyrite PYR
Silt SLT Silt SLT
Nisip NSP Sand SD
Fosile FOS Fossils FOS
Functie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:
Varianta romana English
Procent Simbol Percentage Symbol
Urme (<1%) URME Trace TRACE
Rare (1-5%) RAR Rare RARE
Minore (5-10%) MINORE Minor MINOR
Moderate (10-15%) MOD Moderately abund. M ABUNDANT
Abundente (15-20%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT
Functie de procentul fosilelor din proba de sita avem:
Varianta romana English
Procent Simbol Percentage Symbol
Urme (<10%) URME Trace TRACE
Moderate (10-25%) MODERAT Moderately abund. M ABUNDANT
Abundente (>25%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT
OBS: deoarece procentul pentru mineralele accesorii si pentru fosile se determina pe proba de sita si nu pe
tipul litologic, ele vor apare descrise la final.
Exemplu de descriere- varianta romana:
1800-1804m: ARG gri-deschis, calc, plas, amorf, mica, slt. Rar: fos.
Exemplu de descriere- varianta engleza:
1800-1804: CLYST lt-gy, calc, plas, amorph, wxy, mica, slt. Rare: fos.
B. ROCI PIROCLASTICE
1. Tipul rocii
Tuf-TUF / Tuff- TUFF
2. Culoare
Varianta romana English
Culoare Simbol Color Symbol
Gri GRI Gray GY
Verde VERDE Green GN
Alb ALB White WH
Maroniu MARO Brown BRN
Deschis DESCHIS Light LT
Inchis INCHIS Dark DK
3. Duritate
Casant- CASANT / Brittle- BRIT
4. Textura
Mircocristalin- MICROCRIST / Microcrystaline- MIC XL
Spartura concoidala- SPART CONC
5. Minerale accesorii
Silt- SLT / Silt- SLT
Litoclaste- LITO / Lithoclaste- LITHO
Exemplu de descriere- varianta romana:
1800-1804: TUF gri deschis, casant, microcrist, spart conc, slt.
Exemplu de descriere- varianta engleza:
1800-1804: TUFF lt-gy, brit, mic xl, slt.

II. ROCI DE PRECIPITATIE CHIMICA
a. ROCI CARBONATICE
1. Tipul rocii
49
Varianta romana English
Tipul rocii Simbol Rock type Symbol
Calcar CALC Limestone LST
Dolomit DOL Dolostone DOLST

In functie de tipul calcarului sau a dolomitului avem:
Tipul calcar Simbol Limestone type Symbol
Calcar dolomitic CALC DOL Dolomitic limestone DOL LST
Calcar grezos CALC GRES Sand limestone SD LST
Calcar argilos CALC ARG Argillaceous limestone ARG LST
Tipul dolomit Simbol Dolostone type Symbol
Dolomit calcitic DOL CALC Calcitic dolostone CALC DOLST

In functie de clasificarea carbonatilor folosita (Dunham sau Folk) avem:
Varianta romana English
Tipul rocii Simbol Rock type Symbol
Dupa Folk After Dunham
Sparit SPARIT Mudstone MUDST
Micrit MICRIT Wackestone WKST
Microcristalin MICROCRIST Packstone PKST
Biolite BIOLIT Grainstone GRST
Boundstone BDST
Crystalline Carbonate XLN CARB

2. Culoare
Varianta romana English
Culoare Simbol Color Symbol
Gri GRI Gray GY
Alb ALB White WH
Maroniu MARO Brown BRN
Negru NEGRU Black BLK
Deschis DESCHIS Light LT
Inchis INCHIS Dark DK
Transparent TRANSP Transparent TRANSP
Translucent TRNSL Translucent TRNSL

3. Duritate / fisibilitate
Varianta romana English
Soft SFT Soft SFT
Friabil FRI Friable FRI
Duritate medie DUR MED Firm FRM
Casanta CASANT Brittle BRIT
Dur DUR Hard HD








4. Textura
4.1. Dimensiunea cristalelor
Dimensiunea Varianta romana English
50
cristalelor (mm) Denumire Simbol Crystall Symbol
>2 Megacristalin MEGACRIST Megacrystalline MEGA XL
1-2 Cristale foarte grosiere CRIST F GROSIER Very coarse cryst VC XL
0.5-1 Cristale grosiere CRIST GROSIER Coarse crystalline C XL
0.25-0.5 Cristale medii CRIST MED Medium cryst M XL
0.125-0.25 Cristale fine CRIST FIN Fine crystalline F XL
0.063-0.125 Cristale foarte fine CRIST F FIN Very fine cryst VF XL
0.004-0.063 Microcristalin MICROCRIST Microcrystalline MIC XL
<0.004 Criptocristalin CRIPTOCRIST Cryptocrystalline CRP XL
4.2. Suprafata rocii
Varianta romana English
Textura Simbol Texture Symbol
Pamintosa TEXT PAMINTOASA Earty RTHY
Cerata TEXT CERATA Waxy WXY
Vitroasa TEXT VITR Vitreous VIT
Zaharoasa TEXT ZAHAR Sucrosic SUC
Cretoasa TEXT CRET Chalky CHK
Sidefata TEXT SIDEF Nacreous NAC
Vacuolara TEXT VUGGY Vuggy VUG
Stilolitica TEXT STILOLIT Stylolitic STYL
Amorfa AMORF Amorphous AMORPH

5. Minerale accesorii / fosile
Varianta romana English
Minerale accesorii Simbol Accessories Symbol
Mica MICA Mica MICA
Glauconit GLAU Glauconite GLAU
Pirita PYR Pyrite PYR
Silt SLT Silt SLT
Calcit CALC Calcite CALC
Dolomit DOLOM Dolomite DOL
Anhidrit ANHI Anhydrite ANHY
Gips GIP Gypsum GYP
Silice SIL Siliceous SIL
Fosile Simbol Fossils Symbol
Alge ALGE Algae ALC
Briozoare BRIOZOARE Bryozoa BRY
Echinoderme ECHINOD Echinoderms ECH
Foraminifere FORAM Foraminifera FORAM
Moluste MOLUSCA Mollusca MOLL
Oolite OOLIT Oolites OOL
Fosile FOS Fossils FOSS
Functie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:
Varianta romana English
Procent Simbol Percentage Symbol
Urme (<1%) URME Trace TRACE
Rare (1-5%) RAR Rare RARE
Minore (5-10%) MINORE Minor MINOR
Moderate (10-15%) MOD Moderately abund. M ABUNDANT
Abundente (15-20%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT
Functie de procentul fosilelor din proba de sita avem:
Varianta romana English
Procent Simbol Percentage Symbol
Urme (<10%) URME Trace TRACE
51
Moderate (10-25%) MODERAT Moderately abund. M ABUNDANT
Abundente (>25%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT
OBS: deoarece procentul pentru mineralele accesorii si pentru fosile se determina pe proba de sita si nu pe
tipul litologic, ele vor apare descrise la final.
6. Porozitatea vizuala
6.1. Tipuri de porozitate
Varianta romana English
Tip porozitate Simbol Porosity type Symbol
Cretoasa POR CRETA Chalky CHK POR
Intergranulara POR INTERGRAN Intergranular INTERGRAN POR
Intercristalina POR INTERCRIST Intercrystalline INT XL POR
Vacuolara si Vuggy POR VUGGY Vuggy VUG POR
De fractura POR DE FRACT Fracture FRAC POR

6.2. Estimarea procentuala a tipurilor de porozitate
Varianta romana English
Porozitate Simbol Porosity Symbol
Porozitate neglijabila FARA POR None N POR
Porozitate slaba SLABA Poor porosity P
Porozitate medie MED Fair porosity FR
Porozitate buna BUNA Good porosity G
Porozitate foarte buna EXCEL Excellent por EXC

7. Indicatii de petrol
Vezi RUDITE+ARENITE+SILTITE
Exemplu de descriere- varianta romana:
1800-1804m: CALC DOL (dupa calcimetrie), micrit, gri deschis, casant, microcrist, text cerata, slt, fara
por intercrist. Rar pyr, fos.
Exemplu de descriere- varianta engleza:
1800-1804: MUDST, DOL LST (by calcimetry), lt-gy, brit, mic xl, wxy, slt, n int xl por. Rare pyr, foss.

b. ROCI SILICIOASE

1. Tipul rocii
Chert- CHERT / Chert- CHT
2. Culoare- vezi RUDITE+ARENITE+SILTITE
3. Duritate
Foarte dur- F DUR / Very hard- V HD
4. Textura
Mircocristalin- MICROCRIST / Microcrystaline- MIC XL
5. Minerale accesorii- vezi RUDITE+ARENITE+SILTITE
Exemplu de descriere- varianta romana:
1800-1804: CHERT maro, f dur, microcrist.
Exemplu de descriere- varianta engleza:
1800-1804: CHT brn, v hd, mic xl.








c. ROCI EVAPORITICE
C.1. GIPS + ANHIDRIT
1. Tipul rocii
Varianta romana English
52
Tipul rocii Simbol Rock type Symbol
Gips GIPS Gypsum GYP
Anhidrit ANHIDRIT Anhydrite ANHY

2. Culoare si transparenta
Varianta romana English
Culoare Simbol Color Symbol
Alb ALB With WH
Gri GRI Grey GY
Transparenta Simbol Transparency Symbol
Transparent TRANSP Transparent TRANSP
Translucent TRANSL Translucent TRANSL
Opac OPAC OPAQUE OP

3. Duritate
GIPS: Soft- SFT / Soft- SFT
ANHIDRIT:
Varianta romana English
Duritate Simbol Hardness Symbol
Duritate mica DUR MICA Poorly hard P HD
Duritate medie DUR MED Moderately hard M HD
Casant CASANT Brittle BRIT
Dur DUR Hard HD

4. Textura- Dimensiunea cristalelor sau granulelor
Dimensiunea Varianta romana English
Granulelor (mm) Denumire Simbol Grain Symbol
1-2 Foarte grosier F GROSIER Very coarse VC
0.5-1 Grosier GROSIER Coarse C
0.25-0.5 Mediu MED Medium M
0.125-0.25 Fin FIN Fine F
0.063-0.125 Foarte fin F FIN Very fine VF
0.002-0.063 Silt SLT Silt SLT
<0.002 Amorf (cretos) AMORF Chalky-Amorphous AMOR

5. Accesorii si incluziuni:
Varianta romana English
Minerale Simbol Accessories Symbol
Anhidrit ANHY Anhydrite ANHY
Argila ARG Clay CLY
Material carbonatic CARB MAT Carbonaceous mat. CARB MAR
Dolomit DOLOM Dolomite DOL
Glauconit GLAU Glauconite GLAU
Gips GIPS Gypsum GYP
Pirita PYR Pyrite PYR
Sare SARE Salt SA




Functie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:
Varianta romana English
Procent Simbol Percentage Symbol
Urme (<1%) URME Trace TRACE
53
Rare (1-5%) RAR Rare RARE
Minore (5-10%) MINORE Minor MINOR
Moderate (10-15%) MOD Moderately abund. M ABUNDANT
Abundente (15-20%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT

6. Porozitate
GIPS: Fara porozitate- FARA POR / None porosity- N POR
ANHIDRIT: Porozitate secundara de fractura- POR SEC DE FRACT / Fractures-secondary porosity-
FRAC SEC POR

7. Indicatii de petrol
GIPS: fara indicatii de petrol
ANHIDRIT: posibil indicatii de petrol in fractura- vezi RUDITE+ARENITE+SILTITE
Exemplu de descriere- varianta romana:
1800-1804: ANHIDRIT opac alb, casant, amorf, pyr, fara por.
Exemplu de descriere- varianta engleza:
1800-1804: ANHY op, wh, brit, amor, pyr, n por.

C.2. HALITE
1. Tipul rocii
Varianta romana English
Tipul rocii Simbol Rock type Symbol
Sare SARE Salt SALT
Silvina SILVINA Silvite SILVITE

2. Culoare si transparenta
Varianta romana English
Culoare Simbol Color Symbol
Alb ALB With WH
Gri GRI Grey GY
Oranj ORANJ Orange ORNG
Transparenta Simbol Transparency Symbol
Transparent TRANSP Transparent TRANSP
Translucent TRANSL Translucent TRANSL
Opac OPAC OPAQUE OP

3. Accesorii si incluziuni:
Varianta romana English
Minerale Simbol Accessories Symbol
Anhidrit ANHY Anhydrite ANHY
Argila ARG Clay CLY
Glauconit GLAU Glauconite GLAU
Gips GIPS Gypsum GYP
Pirita PYR Pyrite PYR
Sare SARE Salt SA





Functie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:
Varianta romana English
Procent Simbol Percentage Symbol
Urme (<1%) URME Trace TRACE
54
Rare (1-5%) RAR Rare RARE
Minore (5-10%) MINORE Minor MINOR
Moderate (10-15%) MOD Moderately abund. M ABUNDANT
Abundente (15-20%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT

Exemplu de descriere- varianta romana:
1800-1804: SARE opac, alb, arg, pyr.
Exemplu de descriere- varianta engleza:
1800-1804: SA op, wh, pyr, cly.

III. ROCI ORGANICE
CARBUNI
1. Tipul rocii
Carbune- CARBUNE / Coal- COAL
2. Culoare
Varianta romana English
Culoare Simbol Color Symbol
Negru NEGRU Black BLK
Maro MARO Brown BRN
Inchis INCHIS Dark DK
Deschis DESCHIS Light LT
3. Duritate
Varianta romana English
Duritate Simbol Hardness Symbol
Duritate mica DUR MICA Poorly hard P HD
Casant CASANT Brittle BRIT

4. Accesorii si incluziuni:
Varianta romana English
Minerale Simbol Accessories Symbol
Pirita PYR Pyrite PYR
Silt SILT Silt SILT
Argila ARG Clay CLY
Functie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:
Varianta romana English
Procent Simbol Percentage Symbol
Urme (<1%) URME Trace TRACE
Rare (1-5%) RAR Rare RARE
Minore (5-10%) MINORE Minor MINOR
Moderate (10-15%) MOD Moderately abund. M ABUNDANT
Abundente (15-20%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT

Exemplu de descriere- varianta romana:
1800-1804: CARBUNE maro inchis, casant, pyr, posibil lignit.
Exemplu de descriere- varianta engleza:
1800-1804: COAL dk brn, brit, pyr, possible lignite.




9. Bibliografie

- Baker Hughes INTEQ- Advanced Logging Procedures, December 1995
- Baker Hughes INTEQ- Wellsite Geology, April 1996
55
- Geoservices- Engineers Handbook, May 1994
- Haliburton- Geodata
- Stefan Petru- Petrologia Rocilor Sedimentare, 1987





















































56



















ANEXE





























Anexa 1- Crochiu carota mecanica
57








Anexa 2- Descrierea carotei mecanice

58

Anexa 3- CORE-LOG
59

60


61