Soarele in Univers

Referat la astrofizica de : Paraschiv Ion C.

Si
Florea Ionut
Referat.clopotel.ro
Referat.clopotel.ro
Soarele
Una din cele peste o suta de milioane de stele ale Galaxiei
este Soarele. Astrul zilei sa format din pul!erea ramasa in
urma exploziei unor stele din primele "eneratii. #e marime
medie$ el face parte din cate"oria stelelor pitice "al!ene.
Situat in apropierea planului "alactic$ putin deasupra lui$
Soarele se afla in !ratul %rionului la o distanta de circa &'
''' de ani lumina de centrul Galaxiei. (l are o pozitie
avanta)oasa in Galaxie * se afla intro +su!ur!ie, linistita a
acesteia$ in care a putut sa apara viata. Impreuna cu stelele
din apropierea sa$ astrul datator de viata se roteste in )urul
centrului "alactic cu o viteza ametitoare de --' .m/s. #esi
are o viteza atat de mare$ el efectueaza o rotatie deplina
in )urul centrului "alactic in -'' de milioane de ani.
0otodata$ Soarele se misca si fata de stelele apropiate cu o
viteza de 12$3 .m/s spre un punct fix din constelatia
4ercule 5numit apex solar6.
7ii de ani a urmarit omul rotatia Soarelui pe cer pana a
patruns in tainele lui. 8a inceput el a o!servat ca in
fiecare anotimp Soarele are un re"im aparte. 9ara rasare
devreme si apune tarziu plim!anduse pe cer zilnic
aproximativ 1: ore. Iarna$ dimpotriva$ rasare tarziu si apune
devreme$ ramanand pe cer doar vreo : ore$ doar la (cuator
ziua ramane intotdeauna e"ala cu noaptea. Acest lucru ia
facut pe oameni sa presupuna ca Soarele nu ocupa o
pozitie !ine determinata pe !olta cerului$ cum o fac stelele$
ci se misca pe ea. Intradevar$ privind cerul instelat imediat
dupa apusul Soarelui$ in diferite timpuri ale anului$ vechii
astronomi sau convins ca Soarele se misca printre stele
de la apus spre rasarit$ si ca in fiecare an el repeta acest
drum$ numit ecliptica.
Referat.clopotel.ro
4arta cerului instelat
Referat.clopotel.ro
In antichitate fiecare popor avea o impartire proprie a
stelelor in constelatii. Acum exista o conventie
internationala$ potrivit careia sfera cereasca este impartita in
;; de zone care cuprind vechile ima"ini ale "rupurilor de
stele$ constelatiile.
#e o!icei$ recunoasterea constelatiilor incepe cu constelatia
de !aza$ Ursa 7are$ dupa care este "asita sora ei$ Ursa
7ica.
Conform unei le"ende$ Ursa 7are si Ursa 7ica nu sunt decat
frumoasa Callisto si fiul ei Arcas$ transformati de <eus in
constelatii pentru ai feri de "elozia sotiei lui Arcas$ 4era.
Ursa 7are a mai fost numita in popor Carul 7are. Stelele
ei nu sunt situate la una si aceeasi distanta de la Soare$ ci
la distante cuprinse intre ;' si -&' anilumina. Constelatia
Ursa 7are are de asemenea sapte stele mai stralucitoare.
Important este ca in varful oistii Carului 7ic se afla
Steaua Polara. (a se "aseste la aproximativ un "rad de
Polul =ord ceresc$ de aceea apare mereu intrun punct fix$
motiv pentru care este numita in popor Candela Cerului.
Steaua Polara se afla la o departare de >?' anilumina de
noi si este o supra"i"anta ce intrece Soarele de 1'' de
ori dupa diametru si de ? ''' de ori dupa luminozitate. (a
poate fi usor reperata pe cerul instelat. #aca prin cele
doua stele extreme ale constelatiei Ursa 7are se traseaza
o dreapta in sus care sa cuprinda de cinci ori distanta
dintre aceste stele$ atunci dreapta va trece prin Steaua
Polara. #esi nui o stea care sa se evidentieze$ totusi ea e
cel mai luminos astru in acea parte a cerului si$ fiindca
apare mereu in acelasi loc$ serveste oamenilor drept reper.
Privind spre Steaua Polara$ vom avea in fata nordul$ in
spate sudul$ in dreapta estul iar in stan"a vestul.
Soarele printre constelatii
Referat.clopotel.ro
#aca Pamantul nu sar misca in )urul Soarelui$ aspectul
cerului instelat ar fi acelasi seara de seara. #ar din cauza
miscarii de revolutie a Pamantului in )urul Soarelui$ avem
iluzia ca Soarele trece$ rand pe rand$ prin dreptul a 1-
constelatii insirate dea lun"ul unui !rau denumit zodiac.
Fiecare constelatie zodiacala a)un"e sa rasara si sa
asfinteasca odata cu Soarele si timp de circa o luna nu
este vizi!ila$ stelele ei pierzanduse in stralucirea Soarelui.
Cele 1- constelatii zodiacale$ dupa datele pentru 122:$ sunt :
@er!ecul$ 0aurul$ Gemenii$ Racul$ 8eul$ Fecioara$ @alanta$
Scorpionul$ Sa"etatorul$ Capricornul$ 9arsatorul$ si Pestii.

Soarele "lo!
7odelul de !aza al structurii si functionarii unei stele se
face in !aza Soarelui$ steaua cea mai !ine studiata. Analiza
spectroscopica a razelor solare ne permite sa descriem in
detalii componenta$ structura si evolutia Soarelui. Pe Soare
se "asesc toate elementele chimice existente pe Pamant$
chiar si aurul inrudit cu Soarele. #in cauza temperaturii
extrem de inalte$ su!stanta nu se poate afla pe el in stare
lichida sau lichida$ ci numai in stare de plasma
incandescenta 5ioni si electroni6.
Soarele este un "lo! enorm de foc$ cu raza de >2> ''' .m.
9olumul lui il depaseste pe cel al Pamantului de 1 &''
''' de ori. Forta de atractie pe suprafata Soarelui o
intrece pe cea de pe suprafata 0errei de -; de oriA a doua
viteza cosmica pe Soare e de >-' .mBs. #ensitatea medie a
astrului e$ insa$ de 3 ori mai mica decat cea a 0errei.
Cuptorul soarelui

Referat.clopotel.ro
Razele solare iau nastere in nucleu * o sfera din centrul
astrului in care este concentrata )umatate din masa lui.
9alorile foarte mari ale densitatii materiei$ ale temperaturii
si ale presiunii creeaza aici conditiile propice pentru
reeactiile nucleare de fuziune a nucleelor de hidro"en in
nuclee de heliu. In fiecare secunda in acest reactor nuclear
cosmic ard circa >?? de milioane de tone de hidro"en$
care se transforma in >?' de milioane de tone de heliu$
iar restul de ? milioane se transforma in cuante "ama. #in
aceste ultime ? milioane$ iradiate de Soare in spatiu$ pe
0erra a)un" doar - ."Bs$ dar aceasta cantitate e suficienta
pentru a mentine viata pe planeta noastra$ lucru pentru
care Soarelui ii zicem astrul datator de viata.
7ase enorme de su!stanta infier!antata din zona interioara
urca spre suprafata$ locul lor fiind ocupat de mase de
materie mai rece de la suprafata. Procesul e asemanator cu
cel al fier!erii apei. Soarele in clocot produce si mult
z"omot * unde mecanice care pompeaza in atmosfera
astrului multa ener"ie.
Petele solare
Referat.clopotel.ro
Petele solare sunt elemente importante in zonele active ale
Soarelui. (le au forma de farfurii$ cu adancimea de la &''
pana la 1''' .ilometri si cu diametrul de la mii pana la
sute de mii de .ilometri. %ricine$ avand un !inoclu$ poate
face o!servatii asupra petelor. Cele mari pot fi vazute si
cu ochiul li!er$ atat doar ca lumina or!itoare a astrului
tre!uie atenuata cu un filtru. 7a)oritatea petelor se mentin
cateva zile$ unele cateva luni iar cele mari pot fi vazute si
3? luni. Petele nu stau intrun sin"ur loc$ ci se misca$
aceasta fiind o dovada ca Soarele se roteste. Astrul insa nu
se roteste ca un corp ri"id$ ci diferentiat : la ecuator o rotatie
deplina este efectuata in -? de zile$ iar la latitudinea >'C$
in -2 de zile. Axa de rotatie a Soarelui e inclinata fata de
planul or!itei Pamantului cu :?C 1?D.
Referat.clopotel.ro
Petele solare nu sunt formatiuni permanente. Aparitia lor
poarta un caracter ciclic$ cu perioade de aproximativ
11$--$2'$1-'$?'' de ani. Ciclul incepe cu aparitia unor pete
la latitudinile de &'C 3'C$ de am!ele parti ale ecuatorului.
Pe masura ce sporeste numarul lor$ ele apar tot mai
aproape si mai aproape de ecuator$ dar nu co!oara mai )os
de ?C. =umarul total de pete o!servat in timpul unui ciclu
variaza intre 3> si -?&. #e re"ula$ petele apar in "rup$ cu
o pata mare in fruntea corte"iului si alta care il incheie.
Cele doua pete mari au un camp ma"netic de polaritate
opusa$ de parca in Soare e ascuns un ma"net "i"antic in
forma de potcoava si cu capetele iesite la suprafata. 8iniile
campului ma"netic$ perpendiculare la suprafata$ impiedica
deplasarea orizontala a plasmei si prin aceasta micsoreaza
considera!il fluxul materiei fier!inti ce vine din interiorul
Soarelui spre suprafata$ fapt ce explica temperatura mai
scazuta a petelor. #ar fluxul de ener"ie din zona
convectiva isi "aseste iesirea pe la mar"inea petelor$ unde
provoaca o ridicare a temperaturii. Aceste re"iuni active ale
fotosferei$ cu un diametru de circa :'' .m$ se numesc
facule. % crestere a stralucirii su!stantei in aceste zone se
o!serva si in cromosfera$ su! forma de facule$ re"iuni
active cu diametrul de 1? ''' .m. (le se mentin cateva
zile sau chiar saptamani mai mult decat faculele. Aceste
re"iuni active se evidentiaza si in coroana prin condensari
coronale$ niste nori mai densi si mai fier!inti ai materiei
coronale.
Referat.clopotel.ro
In tot timpul ciclului de 11 ani$ polaritatea petelor mari nu
isi schim!a locul. In cealalta emisfera a Soarelui polaritatea
petelor e opusa celor din prima emisfera. Cand incepe un
nou ciclu al petelor solare$ polaritatea ma"netica a petelor
mari din emisfera nordica si din cea sudica a Soarelui isi
schim!a reciproc locurile. Prima care se descompune este
pata mare de la coada$ cea din frunte mentinanduse de 3
ori mai mult. Un nou ciclu al petelor$ cu pata din frunte
de aceeasi polaritate$ incepe peste aproximativ -- de ani.
Aceste cicluri pot fi calculate usor atat dupa frecventa
aurorelor polare$ cat si dupa ritmul de crestere a inelelor
copacilor.
+Cutia Pandorei,
Ciclurile ritmice ale Soarelui au o certa influenta asupra
climei$ asupra multor fenomene fizice$ chimice si !iolo"ice
de pe Pamant. Intre procesele !iolo"ice de pe Pamant si
cele fizice de pe Soare exista o le"atura directa. Ciclurile
aparitiilor petelor pe Soare si cele ale epidemiilor de
"ripa$ ciuma$ holera sau tifosEde cele mai multe ori
coincid. Cand activitatea Soarelui e maxima ea e resimtita
de toate vietatile de pe Pamant : creste de cateva ori
mortalitatea din cauza accidentelor de inima$ se inmultesc
exploziv lacusteleE 8e"enda despre cutia Pandorei e le"ata
de activitatea sporita a Soarelui. Re"iunile active ale
Soarelui se mai caracterizeaza si prin enormi nori de "az
ce atarna deasupra cromosferei. Pe fundalul discului
stralucitor al Soarelui$ ei se vad intunecati si se numesc
filamente$ iar la mar"inea discului solar ei sunt de culoare
al!a si se numesc protu!erante.
Referat.clopotel.ro
Protu!erantele a"reneaza cele mai mari volume de su!stanta
din atmosfera Soarelui si au forme din cele mai ciudate :
de !ucle$ arcuri$ ar!ori$ nori$ fantani$ "arduri$ pan"lici$ cupole$
etc.
Se distin" protur!erante calme$ active si eruptive. Cele calme
evolueaza incet$ pot exista de la cateva saptamani pana la
cativa ani. Avand drept suport hotarul supra"ranulelor$ ele
revin cu timpul in cromosfera pe calea pe care siau facut
aparitia$ de parca un )et de apa iesit din furtun sar
intoarce in acelasi furtun. Protur!erantele active dureaza
cateva ore. #e re"ula$ ele au forma unor !ucle$ printro
parte a carora materie urca$ iar prin cealalta co!oara.
Protur!erantele eruptive au o durata de viata de cateva
minute. (ruptiile solare se produc in apropierea a doua
campuri ma"netice puternice$ de polaritate opusa$ sau in
locul unde se naste un nou centru de activitate in sanul
celui vechi. Restructurarea !rusca a campului ma"netic
duce la eli!erarea unor mari cantitati de ener"ie$ insotite
de miscari complicate ale "azului ionizat. In consecinta $ are
loc o intensificare puternica a vantului solar$ sporeste de
mii de ori fluxul o!isnuit de radiatii din intre"ul diapazon
de unde$ dar mai ales din cel al razelor ultraviolete si
Roent"en. (lectroni si protonii emisi de aceste radiatii au
ener"ii mai si$ aproximativ peste o zi$ atin" or!ita
Pamantului provocand pe 0erra furtuni ma"netice$ insotite
de aurori polare$ pertur!ari ale le"aturilor radio$ fenomenul
avand influente ne"ative si asupra corpului uman.
%ri"inea comuna a familiei Soarelui
(fectuand un studiu detaliat al suitei cosmice a Soarelui$
astronomii au constatat ca astrul zilei$ planetele$ satelitii lor$
asteroizii$ cometele si corpurile meteorice sunt constituite
din aceleasi elemente chimice si au aceeasi varsta.
Referat.clopotel.ro
Unica sursa de ener"ie a sistemului planetar$ Soarele$
monopolizeaza aproape 22F din masa lui. Planetele se
rotesc in )urul Soarelui in directia acelor de ceasornic$
vitezele lor descrescand pe masura ce sunt situate mai
departe de astru. Planetele se invart si in )urul azelor
proprii$ in sensul miscarii lor in )urul Soarelui 5exceptie fac
Uranus si 9enus$ care se rotesc retro"rad * in sens opus6.
%r!itele planetelor ai o forma aproape circulara 5cu
exceptia lui 7ercur si Pluto6 si sunt situate aproape intrun
plan$ putin inclinat fata de planul ecuatorului solar. %r!itele
satelitilor$ in mod o!isnuit$ sunt putin inclinate fata de
ecuatoarele planetelor$ ma)oritatea deplasanduse pe or!ite
aproape circulare si in directia in care se misca planetele
in )urul Soarelui. Soarele se roteste in )urul axei sale in
sensul in care se misca planetele in )urul lui. Planetele
interioare 57ercur$ 9enus$ Pamant si 7arte6 sunt de
dimensiuni relativ mici$ au densitati mari$ rotatii lente. (le
au o usoara turtire la poli$ scoarte "roase$ stmosfere putin
extinse si un numar redus de sateliti. Planetele exterioare
5Gupiter$ Saturn$ Uranus$ =eptun6 situate mai departe de
Soare$ au dimensiuni mai mari$ densitati mai mici$ fac
rotatii repezi in )urul axelor proprii A au turtiri relativ mari
la poli$ cu discuri de materie in planul lor ecuatorial$
atmosfere intinse si un numar mare de sateliti.
Referat.clopotel.ro
Aceste caracteristici demonstreaza ca familia Soarelui are
un caracter inte"ral de sistem. Ca si oricare alta stea$
Soarele a luat nastere in mi)locul uni nor de "aze si
pul!ere cosmica$ pe care forta de "ravitatie lea adunat
treptat impreuna. Pe masura ce volumul si densitatea
materiei protosoarelui crestea$ sporea si viteza lui de
rotatie. Fortele centrifu"e au cauzat pierderea unei cantitati
de materie$ aceasta formand un disc ecuatorial$ ale carui
particule se roteau in )urul Soarelui pe or!ite proprii. Cu
timpul$ in discul ecuatorial sau format cocoloase de
su!stanta care$ o!tinand independenta "ravitationala$ au
inceput sa atra"a materia din )ur$ crescand continuu pana
la dimensiuni de planete$ cu miscari de rotatie in )urul
propriilor axe. #iscul ecuatorial al astrului era structurat
dupa "reutatea elementelor chimice si dupa temperatura: in
vecinatatea Soarelui$ el consta in elemente mai "rele si era
mai fier!inte$ iar la o anumita distanta de el era alcatuit
din elemente mai usoare si era mai rece$ asa incat
planetele din apropierea astrului sau dezvoltat in re"im
fier!inte$ iar cele mai indepartate * in re"im rece. Satelitii
planetelor sau format dupa scenarii asemanatoare.

Referat.clopotel.ro