Sunteți pe pagina 1din 12

Studiul 7 - Simbolismul

A numi un obiect nseamn a suprima trei sferturi din plcerea pe care i-o
d un poem, plcere ce const n bucuria de a ghici ncetul cu ncetul, s
sugerezi iat visul nostru! -
Stephan Mallarm
Definitie
Simbolismul a fost o micare artistic i literar de la finele secolului XIX, care se
opunea naturalismului i parnasianismului, potrivit creia valoarea fiecrui obiect i
fenomen din lumea nconjurtoare poate fi exprimat i descifrat cu
ajutorul simbolurilor; mod de exprimare, de manifestare propriu acestui current
Simbolismul a fost mai intai o miscare literara, apoi artistica, care a reunit un
numar mare de scriitori si artisti din intreaga lume, in baza unui program estetic
bine conturat. Gratie caracterului sau cosmopolit, simbolismul, francez la origine,
avea sa cucereasca toata Europa si America, cea spaniola si cea anglo-saxona.
Aceasta miscare a fost de esenta si de expresie franceza, dar la ea au participat
chiar de la inceput straini: greci ca Jean Moras, pseudonimul lui
Papadiamantopulos, flamanzi, anglo-saxoni, evrei, spanioli si multi altii printre care
trebuie citata opera realizata si in limba franceza a italianului Gabriele DAnnunzio,
a englezului Oscar Wilde si a romanului Alexandru Macedonski (colaborator la
una din primele reviste ale curentului, La Wallonie).
Numele curentului a fost dat de Jean Moras in articolul manifest intitulat ,,Le
symbolisme (18 sept. 1886), publicat in suplimentul literar al ziarului Le Figaro;
el propune numele curentului simbolist (din gr. symbolon, semn).
Ideologie si estetica
Poezia simbolista este una exclusiv a sensibilitatii pure. Ea nu comunica, ci se
comunica;
Obiectul poeziei simboliste il constituie starile sufletesti nelamurite, fluide,
vagi, muzicale, care sunt transmise recurgand la analogie, la sugestie,
utilizand un limbaj poetic inedit;
Simbolismul respinge conceptul de mimesis, de imitatie. Ca obiect al artei
este proclamat domeniul impalpabilului si al imaginarului, subconstientul;
inclinatia catre stari sufletesti nedefinite, are ca reprezentari: nelinistea,
nevroza, plictisul, spleenul, oboseala, angoasa, disperarea,
amaraciunea, macabrul, exotismul;
Atitudinea comuna simbolistilor de pretutindeni este respingerea
mediocritatii, a platitudinii unei societati stapanite de valorile materiale;
Simbolistii au recurs la analogie si corespondente, la puterea de
sugestie a muzicii si a simbolului;
Poezia simbolista va deveni fluida, incantatorie.

Trasaturile esteticii simboliste
SIMBOLUL
Se considera ca elementul esential al poeticii simboliste il reprezinta
utilizarea simbolului, termen care da si numele curentului. Simbolul este un
substituent, un procedeu artistic care, in baza unor corespondente sau
legaturi, inlocuieste si reprezinta altceva decat elementul concret-real
exprimat la prima vedere, este o imagine concreta, avand o semnificatie
proprie, pentru o realitate ascunsa, abstracta.
Acest procedeu artistic a existat in toate epocile, dar simbolismul se
diferentiaza de alte curente atat prin faptul ca da imaginilor poetice functie
implicit, si nu explicit simbolica, cat si prin faptul ca are multiple semnificatii
in contextul poetic.
,,Natura e un templu ai carui stalpi traiesc
Si scot adesea tulburi cuvinte, ca-ntr-o ceata;
Prin codri de simboluri petrece omu-n viata
Si toate-l cerceteaza c-un ochi prietenesc. (C. Baudelaire,
Corespunderi)
SUGESTIA
La baza tehnicii simboliste sta sugestia, calea poetica de realizare a
simbolului si de exprimare a corespondentelor/a legaturilor ascunse dintre
lucruri, a starilor vagi, nelamurite.
Tehnica sugestiei conduce spre o zona a vagului, a ambiguitatii, prin
care se creeaza posibilitatea conexiunilor, a unor lecturi multiple ale textului.
Poetii simbolisti nu descriu, ci comunica senzatii corespunzatoare
unor stari sufletesti. De exemplu, poezia despre corabii, mari, insule, faruri
exprima aluziv, pe calea sugestiei, tentatia departarii si dorinta de evaziune.
,,Vreau muzicii intaietate!/ Astfel, Imparele prefer,/ Mai vagi, mai
libere-n eter,/ Fiind in tot, plutind pe toate. // Alege vorbele ce-ti vin/
Sa para scoase din confuzii:/ Ah, cantecele, gri iluzii/ De Tulbure in
Cristalin. // Sunt ochi splendizi de dupa voaluri,/ Zi ezitand in amiezi,/
Ori astrii-n azurii gramezi/ Pe dulci, tomnatice fundaluri. // Nuanta eu
ravnesc s-o caut,/ Nuanta, nicidecum Culoare,/ Nuanta doar-
ingemanare,/ De vis cu vis, de corn cu flaut!...
(Paul Verlaine, Arta poetica)
CORESPONDENELE
-sunt afinitatile invizibile dintre diferitele parti ale universului (eu poetic si
lume), care se traduc la nivelul receptivitatii prin simboluri;
-ele si-au gasit pentru prima data ecoul in sonetul Corespondances de
Charles Baudelaire, considerat ulterior arta poetica a simbolismului;
-in categoria corespondentelor intra si analogiile intre senzatii, emotii si
tonuri.
,,Ca niste lungi ecouri unite-n departare/ Intr-un acord in care mari
taine se ascund,/ Ca noaptea sau lumina, adanc, fara hotare,/
Parfum, culoare, sunet se-gana si-si raspund. // Sunt proaspete
parfumuri ca trupuri de copii,/ Dulci ca un ton de flaut, verzi ca niste
campii,/ -Iar altele bogate, trufase, prihanite, // Purtand in ele-
avanturi de lucruri infinite,/ Ca moscul, ambra, smirna, tamaia, care
canta/ Tot ce vrajeste mintea si simturile-ncanta.
(Charles Baudelaire, Corespunderi)
SINESTEZIA
-reprezinta o asociere spontana intre senzatii de natura diferita, care se
sugereaza reciproc;
-ea are, pentru simbolisti, valoarea unei cai de acces la unitatea misterioasa
a lumii;
-este prezenta in celebrul vers ,,Parfum, culoare, sunet se-ngana si-si
raspund (Corespunderi de C. Baudelaire), in poezia Vocale de Arthur
Rimbaud: ,,A, brau catifelat de muste-n roiuri, brun/ Ce zumzaie pe cate
vreo proaspata duhoare //I, purpuri, sange ftizic, superbe guri razand/ De
furii, de betie sau de cainti patrunse. // U, ciclica vibratie a marilor verzui. //
O, trambita veciei, stridente si infrangeri, dar si in simbolismul
romanesc: ,,Oh! Lucrurile cum vorbesc []/ Bronz, catifea, lemn sau
matase/ Prin grai aproape omenesc. (Rondelul lucrurilor de Al
Macedonski) sau ,,Clar de noapte parfumat,/ O gradina cu orizontul
departat/ Si in somn, pe banca veche, cugetari se contrazic,/
Greierul zimteaza noaptea, cu nimic. (George Bacovia, Nocturna), ,,O
pictura parfumata cu vibrari de violet.
(G. Bacovia, Nervi de primavara)
MUZICALITATEA
-muzica este ridicata la rang de categorie poetica fundamentala, datorita
posibilitatilor ei de sugestie absoluta:
,,Muzica inainte de toate.[] Muzica mereu si totdeauna (P.
Verlaine)
,,Poezia nu e decat muzica prin excelenta (S. Mallarm)
,,Arta versurilor nu este nici mai mult, nici mai putin decat arta
muzicii (Al. Macedonski)
,,E-o muzica de toamna
Cu glas de piculina,
Cu note dulci de flaut,
Cu tot de violina
Si-acorduri de clavire
Pierdute, in surdina;
Si-n tot e un mars funebru
Prin noapte, ce suspina
(G. Bacovia, Nocturna)
Teme i motive specifice
Teme:
condiia poetului ntr-o societate lipsit de aspiraii
singurtatea,
marea plecare,
Iubirea
moartea.
Motive:
culorile,
instrumentele muzicale,
parcul/ grdina,
trgul,
nevroza,
ploaia,
amurgul,
cltoria,
visul / reveria


Reprezentanti
Charles Baudelaire
(1821-1867)
Precursorul poeziei simboliste
Ilustru poet francez,considerat (cu volumul de versuri
Florile rului, ntemeietorul poeziei moderne.Opera sa mai cuprinde
Spleenurile Parisului, Paradisurile artificiale i Curioziti estetice (critica
de art).
Charles Baudelaire se situeaz la rspntia din care poezia se
desparte de romantism, alegnd definitv calea modernismului.Simbolitii i-l
revendic drept precursor, biografia i opera lui ntruchipnd perfect mitul
poetului blestemat.Viaa de boem a lui Baudelaire ilustreaz revolta
mpotriva societii i revana artistului, contient de propria superioritate
fa de spiritul burghez.

Corespunderi
Natura e un templu ai crui stlpi triesc
i scot adesea tulburi cuvinte ca-ntr-o cea
Prin codri de simboluri petrece omu-n via
i toate-l cerceteaz cu glas prietenesc.

Cu nite lungi ecouri unite-n deprtare
ntr-un acord n care mari taine se ascund,
Ca noaptea sau lumina, adnc, fr hotare,
Parfum, culoare, sunet se-ngn i-i rspund.

Stphane Mallarm
(1842-1898)

De la parnasianism la simbolism
Aa cum creaia lui E.A. Poe a avut un rol modelator pentru
Baudelaire, Florile rului mplinesc o funcie similar n cazul lui Mallarm,
care intuiete linia de continuitate, tiind c poezia nou trebuie s continuie
revoluia nceput de Baudelaire n planul limbajului, unde trebuie s
inventeze o limb a poeziei, mai exact, o limb numai i numai a poeziei.
Mallarm a trecut printr-o criza spiritual de mare intensitate n
1866, din care iese mrturisind c, dupa ce a gsit Neantul, a gsit
Frumosul.Aadar, Neantul nu este capt, ci punct de plecare. Ca i
Baudelaire, crede c, prin analogii, poetul transcede realitile cotidiene i
ajunge la o esen ideal.
Briz marin
Mhnit-i toat carnea, iar crile, citite.
S fug!S fug aiurea!Sunt psri fericite
S zboare ntre ceruri i spume neperechi!
Nimic, nici oglindite-n priviri grdini prea-vechi
n calea unei inimi care nchin mrii
O, nopi!nici ocrotite, de rul climrii,
Foi, goale-n clar de lamp, de ctre propriul alb
Nici tnra femeie, la sn cu prunc rozalb.
Tot am s plec!Fregat-n tresalt de mari pavoaze,
Sus ancora spre darnici atoli i blnde oaze!

Paul Verlaine
(1844-1896)

Afirmarea noii sensibiliti poetice
Reprezentant de seam al simbolismului
francez, preocupat de muzicalitatea cuvntului i de valoarea lui magico-
evocativ.Este autorul unor volume de versuri ca: Poeme saturniene,
Serbrile galante, Cntecul bun, Cndva i odinioar, nelepciune.
Simbolismul i structureaz liniile de for pe un fundal de criz
profund prin care trece Frana:rzboaiele franco-germane si Comuna din
Paris.Agravarea crizei face imposibil orice fel de compensaie n plan literar:
romantismul i parnasianismul nu le puteau oferi n poezie, realismul i
naturalismul-n proz.
Spleen
Aprini erau toi trandafirii
Si iedera cu totul neagr.
Sunt prad dezndjduirii,
De cum te miti, iubire drag.

Prea verde marea, prea ginga
Azurul, mult prea dulce briza


Arthur Rimbaud
(1854-1891)
Revolt absolut
Arthur Rimbaud realizeaz cea mai ndraznea tentativ de schimbare a
lumii prin poezie.El vede esena prometeic a poetului tlhar care fur focul i i
atribuie acestuia un rost suprem s ptrund n trmul invizibilului, sondnd
straturile cele mai adnci ale necunoscutului.
n acest scop, Rimbaud caut cile de acces: se apropie de pitagorism i de
orfism, se ndreapt spre filozofiile orientale(doctrine hinduse, budism, zen) spre
alchimie i Cabal, se las atras de filozofia ocult i de scrierile ezoterice.Are
convingerea c printr-o asemenea cunoatere, dobndete puteri supranaturale.

Vocale
A brun, E alb,I rou, U verde- O vnt.Oare
Voiu ti cndva geneza de tain sa v-o spun?
A, bru catifelat de mute-n roiuri, brun
Ce zumze pe cte vreo proaspt duhoare.

Golf greu de umbr.E, alb abur, albe pnze
Ghear cu lnci de sclipt, regi albi, corole n vnt.
I, purpuri, snge ftizic, superbe guri rznd
De furii, de beie sau de cini ptrunse.

Simbolismul Romnesc
nceputurile simbolismului romnesc coincid cu nceputurile
simbolismului francez.Sincronizarea are mai multe cauze: o generaie
nou se arat receptiv fa de efervescena mediilor artistice
pariziene.O nou contiin a condiiei artei i a artistului apare la
poeii romni care studiaz la Paris sau cltoresc in Frana (Ion
Minulescu, Dimitrie Anghel) i se familiarizeaz cu noul spirit al
sfaritului de secol al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea.
n 1880, simultan cu ntlnirile patronate de Mallarme la Paris,
tnrul Macedonski, ca deschiztor de drum, editeaz la Bucureti
revista Literatorul, n care i public att articole teoretice
(Despre logica poeziei), ct i creaii experimentale: prima poezie
n vers liber din literatura romn (Hinov), armonii imitative
(nmormntarea i toate sunetele clopotului)
n 1886, cnd Jean Moreas consacra, printr-un celebru manifest
literar, micarea i numele simbolismului, Macedonski public versuri
n limba francez, n revista La Wallonie, condus de Albert Mockel,
admirator i discipol al lui Mallarme.
Eforturile lui Alexandru Macedonski de a impune noul curent, pe
care-l numea simbolism instrumentalist, se ndreapt n mai multe
direcii: public articole teoretice n Literatorul, semnate de el
nsui sau de unii discipoli;afirm o nou identitate fa de poezie, cu
riscul de a fi neneles sau de a fi considerat ridicol.

ETAPELE SIMBOLISMULUI ROMNESC

Etapa I a cutrilor, a experienelor - Al. Macedonski n revista
Literatorul.( Traian Demetrescu, tefan Petic, Dimitrie Anghel )
Etapa a II-A - direcia pseudosimbolist din jurul revistei Via nou,
condus de Ovid Densusianu, care cultiv poezia oraului, n opoziie cu
smntorismul obsedat de universul rural
Etapa a III-a - simbolismul exterior - inovaiile formale aduse de
simbolism, mai puin viziunea poetic, avndu-l ca reprezentant pe Ion
Minulescu
Etapa a IV-a - simbolismul autentic de sintez a temelor i motivelor,
contaminat, ns, de elemente ale altor micri literare (expresionismul).
George Bacovia

Alexandru Macedonski
(1854-1920)
Alexandru A. Macedonski a fost un poet, prozator, dramaturg i
publicist romn. Supranumit poetul rondelurilor, inspirndu-se din literatura
francez, este primul reprezentant al simbolismuluin literatura romn. Iniiatorul
cenaclului i revistei literare Literatorul, a susinut modernizarea poeziei romneti,
fiind ntr-o continu polemic cu junimitii. Aceste polemici i-au afectat serios
cariera literar i viaa i au rmas notabile polemicile sale cu Vasile
Alecsandri, Mihai Eminescu i Ion Luca Caragiale.
Rondelul rozelor ce mor

E vremea rozelor ce mor,
Mor n grdini, i mor i-n mine --
i-au fost att de via pline,
i azi se sting aa uor.

n tot, se simte un fior,
O jale e n oriicine.
E vremea rozelor ce mor --
Mor n grdini, i mor i-n mine.

Ion Minulescu
(1881-1944)

Ion Minulescu a fost un poet iprozator romn, reprezentant important
al Simbolismului romnesc.
Director general al artelor n Ministerul de culte i arte. A condus publicaiile
simboliste Revista celorlai i Insula. A debutat cu versuri n Povestirea vorbii. S-a
format sub influena succesiv a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru
Macedonski, tefan Petic i a simbolitilor francezi i belgieni. A mai scris proz,
piese de teatru i cronici dramatice.

ACUAREL
In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana
Orasenii, pe trotoare,
Merg tinandu-se de mana,
Si-n orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana,
De sub vechile umbrele, ce suspina
Si se-ndoaie,
Umede de alta ploaie,
Orasenii pe trotoare
Par papusi automate, date jos din galantare
In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana
Nu rasuna pe trotoare
Dect pasii celor care merg tinandu-se de mana,
Numarand
In gnd
Cadenta picaturilor de ploaie,
Ce coboara din umbrele,
Din burlane
Si din cer
Cu puterea unui ser
Datator de viata lenta,
Monotona,
Inutila
Si absenta.
In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana
Un batran si o batrana --
Doua jucarii stricate --
Merg tinandu-se de mana..

Stefan Petica
(1877-1904)

Stefan Petica este primul poet simbolist autentic din Romania, deschizator de
drumuri si intelectual precoce, ce acoperea o multime de domenii.
Are nu numai poezie, ci si articole literare, economice, estetice, de sociologie,
filozofie, arta, istorie.
Cunoscand multe limbi face traduceri din Petofi Sandor, Walt Whitman,
Heinrich Heine, Friedrich Martin von Bodenstedt, Mihail Lermontov, Adam
Mickiewicz, Thomas Moore, Ivan Turgheniev.

Fecioara in Alb
Apune soarele pe dealuri
n slava purpurei de snge
Si rasunnd adnc din valuri
Doineste-un glas si parc-ar plnge;
De simti o calda adiere
Trecnd pe fruntea ta curata
Ca si o soapta care piere
Sub bolta serei nstelata,
Sa stii ca-i ruga mea senina,
Ca visul noptilor de vara,
Ce se nalta-n umbra lina
n ceasul jertfelor de seara.

Dimitrie Anghel
(1872-1914)

Dimitrie Anghel a fost un poet, prozator, reprezentant al simbolismului
romn. A urmat coala primar i liceul la Iai, ntre 1879 i 1890, cnd a prsit
studiile pentru a se dedica scrisului. A cltorit n Italia, Frana, Elveia i Spania,
revenind n ar n 1902. A fost funcionar n Dobrogea (1906 - 1907), referent la
Casa coalelor i inspector al Ministerului Cultelor i Instruciunii Publice (din 1911)
.


In gradina
Miresme dulci de flori m-mbat i m alint gnduri blnde
Ce ierttor i bun i-e gndul, n preajma florilor plpnde!
Rd n grmad: flori de nalb i albe flori de mrgrint,
De parc-ar fi czut pe straturi un stol de fluturi de argint,
Sfioase-s bolile spre sar, i mai sfioas-i iasomia:
Pe faa ei neprihnit se-ngn-n veci melancolia
Seninului de zare strns, i-n trandafiri cu foi de cear
Triesc mhnirile i plnge norocul zilelor de var.
Attea amintiri uitate cad abute de-o mireasm:
Parc-mi arunc-o floare ro o mn alb de fantasm,
-un chip blan lng-o fereastr rsare-n fulger i se strnge
De-atuncea mi-a rmas garoafa pe suflet ca un strop de snge.
Ca nalba de curat odat eram, i visuri de argint
mi surdeau cu drag, cum rde lumina-n foi de mrgrint,
i dulci treceau zilele toate, i-arar dureri ddeau ocoale
Ah, amintirile-s ca fulgii rmai uitai n cuiburi goale!


George Bacovia
(1881-1957)

George Bacovia a fost un scriitor romn format la coala simbolismului literar
francez.
Este autorul unor volume de versuri i proz scrise n baza unei tehnici
unice n literatura romn, cu vdite influene din marii lirici moderni francezi pe
care-i admira. La nceput vzut ca poet minor de critica literar, va
cunoate treptat o receptare favorabil, mergnd pn la recunoaterea sa ca cel
mai important poet simbolist romn i unul dintre cei mai importani poei din
poezia romn modern.

Plumb
Dormeau adnc sicriele de plumb,
Si flori de plumb si funerar vestmint --
Stam singur n cavou... si era vint...
Si scirtiiau coroanele de plumb.

Dormea ntors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, si-am inceput s-l strig --
Stam singur lng mort... si era frig...
Si-i atirnau ariple de plumb.


Simbolismul la confluena artelor

Cromatica bacovian a Tabloului de iarn am regsit-o i n pictura
impresionist de dincolo de ocean, n creaia pictorului impresionist
Edward Redfield. Pictura intitulat Village in Winter (O localitate n
iarn) din 1913 recreeaz atmosfera frigului, ce nghea sufletul, o strad
inundat de sngeriul asfinitului

Pictorul Edgar Degas, n opera intitulat Butorii de absint pictat n
1876, red lumea crciumilor pariziene, unde un boem i o prostituat se
nvluie n aburii bahici. Culorile gbui, gri i negru redau atmosfera
maladiv, barbar al infernului lor citatid . Iat nc un exemplu ce st la
interferena artelor.

Sear trist:
Barbar, cnta femeia-aceea...
i noi eram o ceat trist -
Prin fumul de igri, ca-n nouri,
Gndeam la lumi ce nu exist...
i-n lungi, satanice ecouri
Barbar, cnta femeia-aceea.

Ritmul Tangoului pentru pian al compozotorului de origine
rus, Igor Stravinsky se adapteaz versurilor de mai sus prin nlocuirea
iubirii pasionale cu cea cumprat ntre ruinele existenei, unde
sentimentele nflcrate dispar, rmnnd doar o carnalitatea
respingtoare. Imaginea aceasta este numit de erban Cioculescu
spiritul retras n fiziologic.