Sunteți pe pagina 1din 17

Corpul Expertilor Contabil si Contabililor Autorizati

din Romania
Cadrul legislativ normativ si studiu de caz privind
accizele la produsele din vin
Stagiu: Anul II, semestrul I
Stagiar: Maglaviceanu Marian
Istoricul reglementarii accizelor in Romania
Campul general de aplicare al accizelor este deosebit de vast si cuprinde in principal
alcool, bauturi alcoolice, combustibil, tigarete si produse din tutun, cafea, bauturi racoritoare,
zaharuri si glucoze, autoturisme, blanuri de lux, bijuterii, parfumuri, produse cosmetice, produse
si echipamente farmaceutice (cu exceptia medicamentelor), sare, energie electrica, chibrituri. In
continuare, se realizeaza o scurta prezentare a evolutiei sistemului accizelor de la introducerea sa
in Romania si pana in prezent.
In tara noastra, accizele au fost introduse incepand cu data de 1 decembrie 11, sfera de
aplicare cuprinzand atunci un numar de 1! produse sau grupe de produse. "e fapt, introducerea
accizelor asupra unor produse provenite din import sau fabricate in tara s#a produs concomitent
cu rectificarea impozitului pe circulatia marfurilor. In sfera de aplicare s#au inclus bunuri
considerate ca fiind daunatoare sanatatii sau de lux. Incepand cu data de 1 iulie 1$, data la care
a fost introdusa in Romania taxa pe valoarea adaugata, metodologia de calcul a accizelor a fost
modificata in sensul alinierii la metodologia de calcul a taxei pe valoarea adaugata, prin intrarea
in vigoare a %egii nr. !&'1$. (ceasta lege a functionat pana la data de $ ianuarie 1).
*istemul de accizare era in exclusivitate unul ad#valorem, accizele fiind deci impuse prin
aplicarea cotelor procentuale prevazute de lege asupra bazei de impozitare. +aza de impozitare
era reprezentata de ,
contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv accizele # pentru produsele din productia
interna-
valoarea in vama, impusa potrivit legii, la care se adauga taxele vamale si altele speciale
impuse la importul unor categorii de produse # pentru produsele din import-
contravaloarea cuvenita deponentilor pentru bunurile vandute # in cazul bunurilor
introduse in tara de persoane fizice neinregistrate ca agenti economici, dar comercializate
prin agenti economici.
(cest sistem impus de %egea nr. !&'1$ prezenta o multitudine de neajunsuri cum ar fi
repartizarea inechitabila a sarcinilor fiscale pe agenti economici producatori sau importatori de
produse similar, impozitarea in cascada, in cazul alcoolului si al bauturilor alcoolice spirtoase
(%egea nr. !&'1$ prevedea ca pentru alcool se datorau accize ori de cate ori interveneau
modificari in concentratia alcoolica), posibilitatea si tendinta agentilor economici, de multe ori
nivelul acesteia situandu#se sub nivelul costurilor reale, regim de accizare discriminatoriu, in
cazul tigaretelor.
(ccizele pentru tigarete erau incadrate in trei clase de calitate. Incadrarea in clase de
calitate a fost criticata atat de catre agentii economici producatori si importatori de tigarete, cat si
de organismele financiare internationale care considerau aceasta departajare a tigaretelor in
functie de calitate, un mijloc mascat de protejare a productiei interne care se incadreaza, in marea
sa majoritate, in clasa de calitate inferioara si o mica parte in clasa de calitate medie.
"e#a lungul aplicarii lor, prevederile %egii nr. !&'1$ si mai ales imperfectiunile
acestora, au facilitat manifestarea unor tendinte din partea agentilor economici de a amplifica
fenomenul de evaziune fiscala, in special in domeniul alcoolului. Intrucat legea nu interzicea
obtinerea alcoolului prin sistemul de prestari servicii, importante cantitati de alcool au fost
produse in acest sistem, fara ca cineva sa datoreze bugetului de stat accizele aferente. (cest
fenomen a fost stopat, incepand cu data de &1 august 1., data la care au intrat in vigoare
&
prevederile /rdonantei 0urnului nr. &&'1. cu privire la modificarea si completarea unor
reglementari referitoare la accize, taxa pe valoarea adaugata si comisionul vamal.
1oate aceste neajunsuri, precum si necesitatea armonizarii legislatiei romanesti privind
accizele la legislatia comunitara in domeniu, parte integranta a programului general de
armonizare a legislatiei fiscale, au impus aparitia unui nou act normativ pe linia accizelor,
respectiv /rdonanta de urgenta nr. )&'12 privind regimul accizelor si a altor impozite indirect.
Conditia armonizarii legislatiei romanesti la legislatia comunitara a aparut inca din anul
1., odata cu ratificarea (cordului de asociere a Romaniei la 3niunea 4uropeana. 5oul act
normativ privind regimul accizelor, respectiv /rdonanta de 3rgenta nr. )&'12, ale carei
prevederi au intrat in vigoare in 1 ianuarie 1), a reprezentat o adevarata revolutie in domeniul
accizelor, sistemul de impozitare prin accize denind un sistem modern, foarte apropiat de
sistemul practicat in tarile membre ale 3niunii 4uropene.
4lementele noi aduse de aceasta ordonanta au fost,
- delimitarea sferei de aplicare a accizelor care a fost structurata in doua parti si anume,
- prima parte, cuprinzand cele trei grupe de produse supuse obligatoriu accizelor in
toate tarile membre ale 3niunii 4uropene, respectiv, alcool si bauturi alcoolice,
produse din tutun si produse petroliere-
- a doua parte, cuprinzand grupe de produse supuse accizelor, altele decat cele impuse
obligatoriu de legislatia 3niunii 4uropene-
- inlocuirea accizei ad#valorem cu acciza specifica, respectiv suma fixa exprimata in
4C3 pe unitatea de masura la unele grupe de produse, ca, alcool, bauturi alcoolice,
produse petroliere.
- transformarea in lei a accizelor datorate bugetului de stat se efectua prin utilizarea
saptamanala a cursului de schimb valutar impus de +anca 5ationala a Romaniei,
pentru fiecare zi de joi. "ificultati intampinau atat agentii economici platitori de
accize, cat si organele fiscale cu atributii de control pe linia rectificarii si determinarii
corecte a cuantumului accizelor datorate bugetului de stat-
- eliminarea dublei impozitari practicate pana atunci in domeniul alcoolului si
bauturilor alcoolice.
1oate aceste perfectionari ale legislatiei au fost insotite si de instituirea sistemului de
supraghere fiscala a productiei si circulatiei alcoolului etilic alimentar pe tot parcursul circuitului
economic, pornind de la productie sau import, pana la utilizatorul final. 5ecesitatea instituirii
acestui sistem a rezultat ca urmare a inregistrarii unor fenomene de frauda si evaziune fiscala in
domeniul productiei, importului, circulatiei si comercializarii alcoolului, fenomene ce luasera o
amploare deosebita.
Cu toate initiativele legislative intreprinse pe linia impozitarii prin accize si a
supravegherii produselor supuse accizelor, evaziunea si frauda fiscala in acest domeniu au atins
proportii alarmante, veniturile bugetare incasate efectiv din accize erau in continuare in scadere
si invers proportionale cu abundenta de produse existente pe piata, a caror sursa de provenienta
era economia subterana.
4conomia subterana era favorizata si de imposibilitatea realizarii unui control riguros in
conditiile in care pe tot parcursul circuitului economic, respectiv productie #circulatie # consum,
exista un numar foarte mare de agenti economici intermediari, a caror activitate avea drept
$
rezultat majorarea artificiala a preturilor, evitarea achitarii obligatiilor fata de bugetul statului si
obtinerea cu usurinta a unor profituri mari si imediate.
1oate aceste neajunsuri au determinat modificarea repetata in cursul anului 1 a
prevederilor /rdonantei de 3rgenta nr. )&'122 privind regimul produselor supuse accizelor.
"esi /rdonanta de 3rgenta nr. )&'12 a fost in vigoare pana la data de 1! februarie &666, pe tot
parcursul aplicarii ei a suferit o multitudine de modificari motivate cu obiectivitate la momentul
respectiv.
7rimele modificari importante au fost aduse prin /rdonanta de 3rgenta nr. .6'1) si
anume,
- transformarea accizelor specifice din ecu in lei. (ceasta masura a fost determinata si
de faptul ca, incepand cu data de 1 ianuarie 1, moneda europeana a devenit euro,
iar in primele zile de la aceasta modificare nu se cunostea paritatea noii monede-
- reorientarea sarcinii fiscale aferente bauturilor alcoolice din productia interna numai
catre alcool etilic alimentar, acciza platindu#se o singura data de catre producatorii
sau importatorii de alcool-
- instituirea sistemului de autorizare a agentilor economici care obtineau venituri din
comercializarea unor produse impozitate prin accize-
- introducerea obligativitatii utilizarii facturilor speciale de catre agentii economici care
comercializau produse supuse regimului de autorizare.
(ceasta ordonanta avea la randul ei numeroase neajunsuri si anume,
- prevedea exprimarea in lei a accizelor, dar procesul inflationist accentuat care se
manifesta in economia romaneasca impunea, in acelasi timp, actualizarea trimestriala
a acestora de catre 8inisterul 9inantelor, in functie de evolutia ratei inflatiei. In cursul
anului 1 accizele au fost actualizate de & ori prin ordine ale ministrului finantelor.
(ceste actualizari erau mediatizate pe larg si in mod critic de catre toate mijloacele
mass#media, impactul psihologic fiind deosebit de nefavorabil, in special pentru
agentii economici. (ceasta deoarece fiecare actualizare a fost perceputa ca o majorare
a nivelului accizelor cu influente imediate asupra cresterii preturilor de desfacere cu
amanuntul-
- limitarea fenomenelor de contrabanda si evaziune fiscal prin reducerea numarului de
agenti economici ce operau pe piata produselor supuse accizelor pe intreg lantul
circuitului economic de la producator la consumatorul final, fapt ce aducea pe de#o
parte foloase rapide si necuvenite, iar pe de alta parte majorarea artificiala a preturilor
cu amanuntul, deoarece /rdonanta de 3rgenta nr. .6'1) prevedea limitarea
relatiilor comerciale.
"esi scopul initial al acestor prevederi a avut o justificare obiectiva, efectele aplicarii lor
au fost nefavorabile atat pentru agentii economici, cat si pentru bugetul de stat. 7entru marii
agenti economici, aceasta masura a insemnat costuri suplimentare de adaptare la conditiile pietei,
in schimb pentru alti agenti economici, masura a insemnat eliminarea fortata de pe piata si chiar
incetarea activitatii.
4fectele negative ale aplicarii prevederilor /rdonantei de urgenta nr. .6'1) au fost
eliminate prin legea de aprobare a acestei ordonante si anume %egea nr. 1!)'1.
!
%a sfarsitul lui 1, existau o multitudine de acte normative de modificare si completare
a actului normativ de baza din domeniul accizelor, fapt ce a ingreunat aplicarea practica a
acestora, momentul a coincis cu momentul conceperii unui nou program de guvernare.
7rocesul de pregatire pentru aderarea Romaniei la 3niunea 4uropeana dobandise un nou
dinamism, in contextul creat de decizia Consiliului 4uropean de la :elsin;i, de incepere a
negocierilor de aderare cu Romania in anul &666 si de evolutiile care au avut loc in ul reformei
institutionale a 3niunii 4uropene.
3n modul important al reformei in Romania a fost reprezentat de reforma fiscala. In acest
moment, ajustarea fiscala avea urmatoarele obiectii majore,
- eliminarea sistemului complex, greoi de administrat si generator de coruptie al
facilitatilor, scutirilor si exceptarilor de la plata obligatiilor fiscale-
- reducerea impozitului pe profit-
- practicarea unei cote unice la taxa pe valoarea adaugata-
- reasezarea accizelor.
(cesta a fost contextul aparitiei /rdonantei 0uvernului nr. &2'&666 privind regimul
produselor supuse accizelor, actul normativ de baza ce reglementeaza acest impozit incepand cu
data de 1! februarie &666.
(ceasta ordonanta a reunit intr#un singur act normativ, pe de#o parte, toate prevederile
existente pe linie de accize, iar pe de alta parte, a adus acestora o serie de imbunatatiri in stransa
concordanta cu masurile de reforma fiscala impuse de noul program de guvernare, necesitatea
eliminarii imperfectiunivelor legislatiei existente si realizarea unei armonizari cat mai apropiate
de legislatia comunitara in domeniu.
Cele mai importante masuri luate prin /rdonanta de urgenta nr. &2'&666 au fost,
- masuri de reducere a accizelor-
- masuri de contracarare a influentelor negative asupra bugetului rezultate din
reducerea accizelor prin largirea sferei de aplicare a acestui impozit si anume
introducerea accizelor la alcool brut si bauturi spirtoase-
- masuri de disciplinare a agentilor economici in scopul reducerii evaziunii fiscale.
Cu toate masurile intreprinse, fenomenele de frauda si evaziune fiscala inregistrau in
continuare o mare amploare, iar economia subterana in cazul productiei de alcool capata
proportii alarmante. In perioada de aplicare a prevederilor /rdonantei 0uvernului nr. &2'&666, s#
au inregistrat o serie de fenomene negative si in domeniul productiei si circulatiei produselor
petroliere, precum si in cel al circulatiei cafelei.
<eniturile bugetare incasate din accizele pentru alcool si bauturi alcoolice, pentru unele
tipuri de combustibili, precum si pentru cafea, erau in continuare in scadere si invers
proportionale cu abundenta de astfel de produse pe piata.
7entru stoparea acestor fenomene, pentru imbunatatirea realizarii si colectarii la bugetul
de stat a veniturilor provenite din accize, precum si in scopul diminuarii fenomenelor de
evaziune si frauda fiscala in acest domeniu, s#a elaborat /rdonanta de urgenta nr. 1$!'&666, cu
valabilitate de la data de 1! octombrie &666 # termen prerogat ulterior, prin /rdonanta de urgenta
nr. 1!2'&666, pana la data de 1 noiembrie &666.
/rdonanta de urgenta nr. 1$!'&666 aduce ca imbunatatiri in domeniul legislatiei
accizelor, extinderea sferei de aplicare a accizelor prin introducerea in acest regim a unor noi
produse din grupa produselor petroliere, instituirea obligatiei de plata a accizelor in sarcina
.
importatorilor in cazul cafelei, cafelei cu inlocuitori si al cafelei solubile si masuri de intarire a
supragherii fiscale la alcool si bauturi alcoolice.
Cu toate acestea fenomenele de frauda si evaziune fiscala se amplificau. Ca urmare se
decide instituirea unor masuri stimulative pentru agentii economici producatori sau importatori
de alcool si bauturi alcoolice. 8asurile stimulative instituite constau in reducerea accizelor cu
.6= incepand cu data de 1 noiembrie &666, dar numai in cazul agentilor economici care si#au
achitat obligatiile de baza fata de buget.
7rin /rdonanta de urgenta nr. 1$!'&666 s#a urmarit,
- cresterea veniturilor prin recuperarea sumelor reprezentand obligatii catre bugetul de
stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si fondurile speciale inregistrate ca neachitate
la termenele legale-
- cresterea productiei agentilor economici producatori de alcool, bauturi alcoolice
spirtoase si bauturi alcoolice naturale-
- scaderea preturilor si diminuarea volumului tranzactiilor de pe piata neagra in
favoarea agentilor economici bun#platnici.
7entru stoparea fenomenelor de contrabanda si evaziune fiscala (ce nu au putut fi
eliminate pana in acel moment), precum si pentru asigurarea unui climat economico#financiar
sanatos care sa permita o activitate de productie la intreaga capacitate existenta a agentilor
economici care lucreaza legal, cu consecinte directe si imediate asupra incasarilor la bugetul de
stat, a fost instituit incepand cu 1 decembrie &666 monopolul de stat asupra comercializarii
alcoolului, prin /rdonanta de urgenta a 0uvernului nr. 1)1'&666.
*e poate observa ca in impunerea sferei de aplicare s#au avut in vedere accizele practicate
in tarile europene, structura consumului din tara si necesitatea asigurarii finantarii bugetului,
alaturi de nevoia de reducere sau mai ales stopare a fenomenelor de frauda si evaziune fiscala.
4volutia in timp a politicii economice a influentat asupra extinderii sau comprimarii
sferei de aplicare si asupra nivelului cotelor de impunere. 7rincipalul obiectiv urmarit si realizat
ramane cel de natura financiara, determinat de incasarea de venituri bugetare.
Regimul accizelor in Romania este reglementat incepand cu 1 ianuarie &66&, prin
/rdonanta de 3rgenta a 0uvernului Romaniei nr. 1!)'&2.16.&661, publicata in 8onitorul /ficial
ai Romaniei nr. 2>2'$6.16.&661.
(cest act normativ isi propunea perfectionarea si unificarea legislatiei existente in
domeniul accizelor, tinand cont ca legea#cadru in materie # /rdonanta 0uvernului nr. &2'&666 # a
fost modificata si completata prin alte doua ordonante de gurven.
3n obiectiv important al noii reglementari il constituie apropierea si alinierea legislatiei
nationale la prevederile directivelor comunitare in domeniu. 7rin /rdonanta 0uvernului nr.
1!)'&661 se aduc urmatoarele modificari,
majorarea cotei de impunere pentru o serie de produse in baza prevederilor angajamentului
asumat de Romania prin "ocumentul de pozitie privind modulul 16 # Impozitarea, prin care
statul roman s#a angajat ca va proceda la cresterea graduala a accizelor, in fiecare an, pana ce
va fi atins nivelul minim impus de directivele comunitare in materie. In acest sens, s#a
procedat la,
- majorarea cu )= a nivelului accizelor la alcool, distilate, bauturi spirtoase si
carburanti-
- majorarea cu 16= a nivelului accizelor la tigarete si alte produse din tutun.
>
instituirea unor noi masuri in scopul diminuarii fenomenelor de frauda si evaziune fiscala, ca
o continuare a preocuparilor concretizate in adoptarea /rdonantei de urgenta a 0uvernului
nr. 162'&6.6.&661 privind completarea si modificarea /rdonantei 0uvernului nr. &2'&666 si
instituirea unor masuri pentru diminuarea fenomenelor de frauda si evaziune fiscala in
domeniul alcoolului si bauturilor alcoolice. In acest sens, s#a optat pentru ,
- generalizarea obligatiei de utilizare a documentelor fiscale speciale pentru toate
tipurile de alcool si distilate-
- impunerea unor sanctiuni mai aspre in cazul nerespectarii prevederilor legale-
- restrangerea sferei scutirilor de la plata accizelor in cazul alcoolului etilic rafinat
utilizat la obtinerea de alcool sanitar destinat farmaciilor si unitatilor sanitare, precum
si in cazul alcoolului etilic rafinat destinat a fi utilizat ca atare in farmacii si spitale-
- eliminarea scutirii de accize pentru produsele comercializate prin magazinele care
functioneaza in regim dut?#free.
un progres tehnico#legislativ constand in sistematizarea reglementarilor privind sfera de
aplicare, platitorii, faptul generator al obligatiei de plata, scutirile de plata acordate si
regimul documentelor fiscale, pe module distincte aferente fiecarei grupe de produse supuse
accizelor. In acelasi context se incadreaza si separarea reglementarii accizelor de
reglementarea supragherii fiscale si autorizarii privind exercitarea activitatii de productie,
comercializare si import al produselor supuse accizelor. "e asemenea, au facut obiectul
redefinirii produsele si grupele de produse din categoria alcool, distilate si bauturi alcoolice
pe subgrupe similare celor din directiveva europeana in materie, precum si a produselor
petroliere.
schimbari in ce priveste raportul intre nivelul accizelor in cadrul subgrupelor de produse din
grupa alcool, distilate, bauturi alcoolice, vinuri si bere.
(paritia acestui act normativ reprezinta un fapt pozitiv, deoarece reglementeaza o materie
caracterizata printr#o instabilitate si faramitare excesiva, ceea ce constituie un impediment in
aplicare, atat pentru agentii economici, cat si pentru institutiile cu atributii de control. In plus, o
legislatie instabila, cu multiple modificari, la intervale scurte de timp, adeseori cu necorelari si
prevederi evazive, incomplete sau interpretabile favorizeaza evaziunea si frauda fiscala.
"e asemenea, perfectionarea modului de structurare a reglementarilor pe module
distincte aferente fiecarei grupe de produse supuse accizelor si redefinirea produselor si grupelor
de produse din categoria alcool, distilate si bauturi alcoolice in conformitate cu directivele
comunitare erau un act meritoriu la acea vreme.
(supra masurilor vizand restrangerea fenomenului de evaziune si frauda fiscala isi pun
amprenta atat modul de corelare a prevederilor in materie, dar si actiunea institutiilor abilitate sa
efectueze controlul financiar#fiscal si sa combata evaziunea si frauda fiscala.
In prezent, accizele sunt reglementate prin Codul 9iscal unde sub un singur titlu (1itlul
<Il) sunt cuprinse trei acte legislative care reglementeaza regimul actual al accizelor, regimul de
supraghere si autorizare, precum si regimul de marcare al acestor produse, respectiv,
- /rdonanta de urgenta nr. 1!)'&661 privind regimul accizelor, cu modificarile si
completarile ulterioare-
- %egea nr. .&1'&66& privind regimul de supraghere si autorizare a productiei,
importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, cu modificarile si completarile
ulterioare-
2
- /rdonanta 0uvernului nr. &$'1. privind instituirea sistemului de marcare pentru
tigarete, produse din tutun si bauturi alcoolice, cu modificarile si completarile
ulterioare-
1otodata, acest titlu include si prevederile "irectivei europene nr. &'1& privind sistemul
de antrepozitare fiscala care este implementat in Romania, incepand cu data de 1 ianuarie &66!.
7rin :otararea 0uvernului nr. )! din $ februarie &66. privind modificarea si completarea
5ormelor metodologice de aplicare a %egii nr. .21'&66$ privind Codul fiscal, cadrul legislativ
privind accizele cunoaste o noua imbunatatire, este vorba de schimbari in regimul de
antrepozitare fiscala, cum ar fi,
- completarea conditiilor de autorizare a antrepozitarilor pentru productia si depozitarea
unor produse accizabile-
- modalitatea de suspendare, anulare si revocare a autorizatiilor de antrepozitare
fiscala-
- noi obligatii in sarcina antrepozitarilor (de exemplu, prezentarea certificatului I*/
661 la autoritatea fiscala competenta in tara de 1& luni de la data obtinerii
autorizatiei si detinerea autorizatiei de mediu)-
- alte precizari cu privire la garantia legal constituita in momentul autorizarii. In plus,
au fost reglementate mai clar modalitatile de acordare a scutirilor de la plata accizelor.
In domeniul accizelor, anul &662 a insemnat modificari importante ale Codului 9iscal
impuse de aderarea Romaniei la 3niunea 4uropeana, de necesitatea definitivarii armonizarii
legislatiei fiscale cu cea prevazuta de directivele europene, de necesitatea implementarii cadrului
legal aferent schimbului intracomunitar de produse supuse accizelor, precum si de respectarea
angajamentelor asumate prin "ocumentul de pozitie aferent Capitolului 16 # Impozitarea.
*tructura actuala a accizelor este, in buna masura, aliniata la "irectivele 3niunii
4uropene. Inca din anul &661, prin /rdonanta 0uvernului nr. 1!) s#au redus semnificativ
diferentele dintre tara noastra si 3niunea 4uropeana in domeniul impozitarii indirecte. 7rin 1itlul
<II din Codul 9iscal, progresele au devenit si mai vizibile, prin acest cadru fiscal impunandu#se
reglementari specifice pentru accize armonizate cum ar fi,
definirea si incadrarea produselor supuse accizelor pe baza pozitiilor si codurilor
tarifare din 5omenclatura Combinata-
eliminarea taxelor de autorizare a comercializarii produselor supuse accizelor-
simplificarea procedurilor de autorizare a agentilor economici producatori si
importatori de produse supuse accizelor si majorarea perioadei de valabilitate a
autorizatiilor-
impunerea cotei zero de accize pentru vinurile linistite-
reconsiderarea scutirilor de accize si armonizarea acestor prevederi cu cele ale
directivelor europene.
%egat de reglementarea conform careia s#a impus cota zero pentru vinurile linistite,
trebuie remarcat ca la nivelul 3niunii 4uropene nu se percep accize pe vinuri, in timp ce tara
noastra face acest lucru, cu exceptia mentionata. /ri, pentru a incuraja productia romaneasca de
vinuri este nevoie de o anulare a prevederilor de accizare a intregii grupe de produse din vin,
urmand exemplul statelor comunitare.
)
Armonizarea accizelor in spatiul Uniunii Europene
7rocesul de armonizare a accizelor in spatiul 3niunii 4uropene a inceput din 1$ cand
primele produse vizate de 3niunea 4uropeana au fost cele alcoolice, cele prelucrate din tutun si
uleiurile minerale, iar in &66$ aceste reglement@ri s#au extins si asupra produselor energetice.
4xista in continuare tari cu accize nearmonizate pe teritoriul 3niunii 4uropene, dar tendinta
predominanta este eliminarea completa a accizelor nearmonizate. 7remisele pentru care au stat la
baza armonizarii accizelor au fost multiple, pornind de la limitarea consumului unor produse
nocive sanatatii (produsele prelucrate din tutun si cele alcoolice) pana la colectarea cu usurinta a
unor sume la bugetul statului.
%egislatia 34 este bazata pe un set de directive principale. In primul rand, directiva de
baza a sistemului este "irectiva &'1&'44C, ce prevede reglementarile generale pentru produsele
supuse accizelor, detinerea si circulatia acestor produse. *copul acestei directive este de a
armoniza la nivel comunitar reglementarile generale pentru produsele supuse accizelor, cu
scopul de a asigura libera circulatie a acestora.
In al doilea rand, exista trei directive structurale ce corespund celor trei categorii
principale de produse supuse accizelor. (stfel, "irectiva .'.'4C are ca obiectiv armonizarea
in spatiul comunitar a structurii accizelor pe produse din tutun. "irectiva &')$'44C are ca
obiectiv introducerea structurilor armonizate pentru accizele pe alcool si bauturi alcoolice,
pentru a asigura bunul mers al pietei interne. "irectiva &')1'44C are ca obiectiv armonizarea
la nivel comunitar a structurii accizelor pe uleiuri minerale, precum si stabilirea exceptiilor
si a reducerilor aplicabile.
In al treilea rand, exista o serie de directive corespunzatoare, ce stabilesc
nivelurile accizelor pentru cele trei categorii de produse. "irectiva &'2'44C, amendata ulterior
prin "irectiva ')1'4C prevede alinierea taxelor pe tigari. 7entru aceeasi categorie de produse,
"irectiva &')6'44C stabileste alinierea taxelor pe produsele din tutun, altele decat tigarile.
"irectiva &')!'44C se refera la alinierea nivelurilor accizelor pe alcool si bauturi
alcoolice, iar "irectiva &')&'44C prevede alinierea accizelor pe uleiuri minerale.
7e 1& februarie &66&, un nou act legislativ a fost emis de Consiliul 34, si anume
"irectiva &66&'16'4C, amendand "irectivele &'2'44C, &')6'44C si .'.'4C cu privire la
structura si nivelul accizelor pe produsele din tutun. In plus fata de "irectivele 34 in vigoare,
trebuie sa tinem cont de importanta propunerilor legislative initiate de Comisia 4uropeana
pentru a amenda prezenta legislatie. 7ropunerea Comisiei C/8(2)66$6A propunere pentru o
"irectiva a Consiliului pentru restructurarea cadrului comunitar privind impozitarea produselor
energetice A ar putea inlocui "irectivele &')1'44C si &')&'44C, consolidand legislatia
privind produsele energetice, incluzand uleiurile minerale. 3nul dintre efectele directe ale
propunerii ar fi cresterea substantiala a taxelor asupra produselor energetice, cum ar fi benzina
cu si fara plumb, motorina si ;erosenul. 7ropunerea ar aduce modificari cadrului conceptual de
aplicare a accizelor la produsele energetice folosite fie ca agent termic, fie pe post de
combustibil.
Cum impactul bugetar al unificarii accizelor ar fi fost extrem de diferit, Comisia a
renuntat la solutia initiala, propunand ca incepand cu 1 ianuarie 1$ sa se introduca un sistem
care sa prevada taxele minime si recomandand tarilor membre sa incerce sa se apropie de taxele
tinta fara a se fixa o data limita pentru convergenta finala. Regimul de accizare aplicat de la 1

ianuarie 1$ a fost codificat prin "irectiva &'1& din &. februarie 1& cu privire la detinerea,
circulatia si controlul produselor supuse accizelor. 4ste vorba despre cele trei accize armonizate,
alcool si bauturi alcoolice, tutun si produse din tutun si uleiuri minerale. *pre deosebire de
regimul tranzitoriu introdus de 1<( cel referitor la accize a fost considerat definitiv si
general. 4l a fost cladit pe doua principii,
# taxarea se face la darea in consum-
# se introduce nivelul minim al accizelor revizuibil din & in & ani pentru a se asigura
buna functionare a pietei interne.
(stfel ca prima masura in directia armonizarii accizelor la nivelul 34 vine destul
de tarziu, doar in anul 1$, odata cu inaugurarea 7ietei 3nice. (ceasta intarziere se explica
prin importanta limitata a accizelor ca sursa de venituri fiscale (aproximativ la jumatate fata
de 1<(). "e asemenea s#au inregistrat tendinte protectioniste ale unor state membre prin
impunerea unor accize mai reduse la produse indigene comparativ cu cele din import mai ales in
cazul bauturilor alcoolice care pot fi inlocuite cu unele similare din import. (rmonizarea poate
folosi urmatoarele instrumente de armonizare,
# armonizarea obiectului impozabil
# armonizarea bazei de impozitare
# armonizarea cotelor
# armonizarea administrativa
*e poate aprecia ca in cazul accizelor s#au facut eforturi in directia atingerii
tuturor acestor tinte in realizarea armonizarii, fapt relevat in urmatorul tabel,
Nivel de armonizare Explicatii Rezultate
Obiectul impozabil "efinirea produselor impuse,
tutun,bauturi alcoolice, uleiuri
minerale si energie (doar din &66$),
gaz, electricitate.
*tatele membre au dreptul sa impuna accize si
asupra altor produse, dar sub conditia ca acele accize
nu implica formalitati vamale. Insa acest tip de
accize este descurajat intrucat colectarea lor in cazul
importurilor este redusa.
Baza impozabila "efinirea bazei impozabile.
7recizarea scutirilor acordate.
+aza impozabila a fost stabilita prin pretul
maxim de vanzare cu amanuntul in cazul tigarilor,
grade 7lato pentru bere, hectolitri de alcool pur pentru
bauturi alcoolice (definire care face imposibila
discriminarea in favoarea produselor indigene.
*cutirile acordate sunt mentionate pentru fiecare
categorie, de ex. pentru produsele energetice folosite
ca materii prime.
Cotele de impozitare "esi cotele minime comune au fost
introduse in 1&, gama de variatie
este inca foarte mare.
7etru anumite tari (este si cazul Romaniei)
s#a stabilit un calendar pentru majorarea cotelor in
vederea ajungerii la cotele minime impuse.
Proceduri administrative 4venimentul impozabil este in
principiu productia sau importul in
34 a bunurilor accizabile. *arcina
fiscala este suspendata pana in
momentul consumului.
(stfel ca s#a stabilit regimul de antrepozit fiscal sub
administrarea agentilor autorizati si a autoritatilor
fiscale nationale.
16
Norme fiscale privind accizele la alcool si bauturi alcoolice in Romania
(ccizele reprezinta taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru
produse provenite atat din import, cat si din productia interna. 4numerarea prezentata de Codul
9iscal are in vedere urmatoarele categorii, bere, vinuri, bauturi fermentate (altele decat bere si
vin), produsele intermediare, alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice si energie electrica.
(ccizarea produselor se realizeaza de regula la bunurile considerate de lux si la bunurile
care sunt realizate din resurse naturale care au un caracter limitat. 4xigibilitatea accizelor se
realizeaza in urmatoarele situatii, in momentul eliberarii acestor produse catre consum, in
momentul in care se constata pierderi si in momentul in care se constata minusuri la cantitatile
produselor accizabile din diverse motive. Codul 9iscal enumera situatiile in care un agent
economic trebuie sa considere toate aceste situatii, eliberare spre consum, pierderi, minusuri
gestionare, import, dar si situatiile in care nu se considera aceste activitati.
(ccizele armonizate sunt aferente produselor supuse obligatoriu accizelor la nivel
comunitar, regimul general al accizelor reglementat prin "irectiva &66)'11)'C4 aplicabila
teritoriului Comunitatii, fiind transpus in legislatia nationala la titlul <II din Codul fiscal.
5ivelul accizelor armonizate pentru alcool si bauturi alcoolice este cel prevazut in
anexa la titlul <II din Codul 9iscal astfel,
Nr crt !enumirea produsului sau a grupei de produse U"
Acciza #ec$ivalent
euro%U"&
Alcool si bauturi alcoolice
1 Bere din care, hl'1 grad 7lato 6,)&&)
1.1. +ere produsa de micii producatori independen i 6,!2$
&
'inuri
hl de produs

&.1. <inuri linistite 6,66
&.&. <inuri spumoase $!,6.
$
Bauturi fermentate( altele decat bere si vinuri
hl de produs

$.1. linistite 166,66
$.&. spumoase !.,66
! Produse intermediare hl de produs 1>.,66
.
Alcool etilic
hl de alcool pur
2.6,66
..1. (lcool etilic produs de micile distilerii !2.,66
*umele datorate reprezentand accize se calculeaza in lei, pe baza cursului de schimb
determinat prin transformarea sumelor exprimate in echivalent euro, pe baza cursului de schimb
valutar stabilit in prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat in Burnalul
/ficial al 3niunii 4uropene astfel,
a) pentru bere,
( C C x D x R x E
unde,
( C cuantumul accizei
11
C C numarul de grade 7lato
D C acciza unitara (nr. 1 in tabelul de mai sus)
R C cursul de schimb leu'euro E C cantitatea in hectolitri
0radul 7lato reprezinta greutatea de zahar exprimata in grame, continuta in 166 g de
solutie masurata la origine, la temperatura de &6 grade'! grade C. Concentratia zaharometrica
exprimata in grade 7lato, in functie de care se calculeaza si se vireaza la bugetul de stat accizele,
este cea inscrisa in specificatia tehnica elaborata pe baza standardului in vigoare pentru fiecare
sortiment, care trebuie sa fie aceeasi cu cea inscrisa pe etichetele de comercializare a
sortimentelor de bere. (baterea admisa este de 6,. grade 7lato-
b) pentru vinuri spumoase, bauturi fermentate spumoase si produse intermediare,
( C D x R x E
unde,
( C cuantumul accizei
D C acciza unitara (nr. &.&, $.& si ! din tabelul de mai sus)
R C cursul de schimb leu'euro
E C cantitatea in hectolitri
c) pentru alcool etilic,
( C (C x D x R x E)'166
unde,
( C cuantumul accizei
C C concentratia alcoolica exprimata in procente de volum
D C acciza specifica (nr. . din tabelul de mai sus)
R C cursul de schimb leu'euro
E C cantitatea in hectolitri
Regimul de antrepozitare
7roductia si transformarea produselor accizabile trebuie realizate intr#un antrepozit fiscal,
iar detinerea produselor accizabile, atunci cand accizele nu au fost platite, poate avea loc numai
intr#un antrepozit fiscal.
+erea, vinurile si bauturile fermentate, altele decat bere si vinuri, produse in gospodariile
individuale pentru consumul propriu si vinurile linistite realizate de micii producatori care obtin
in medie mai putin de 1.666 hl de vin pe an nu sunt supuse prevederilor privind atrepozitul fiscal
pentru produse accizabile.
8icii producatori de vinuri linistite au obligatia de a se inregistra la autoritatea
competenta. In cazul in care micii producatori realizeaza ei insisi tranzactii intracomunitare,
acestia informeaza autoritatile competente si respecta cerintele stabilite prin Regulamentul (C4)
nr. ))!'&661 al Comisiei din &! aprilie &661 de stabilire a normelor de aplicare privind
documentele de insotire a transporturilor de produse vitivinicole si evidentele obligatorii in
sectorul vitivinicol, conform precizarilor din normele metodologice.
(tunci cand micii producatori de vin dintr#un alt stat membru sunt scutiti de la obligatiile
privind deplasarea si monitorizarea produselor accizabile, destinatarul din Romania informeaza
autoritatea competenta teritoriala cu privire la livrarile de vin primite, prin intermediul
documentului solicitat in temeiul Regulamentului (C4) nr. ))!'&661 sau printr#o trimitere la
acesta, conform precizarilor din normele metodologice.
1&
(ntrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vanzarea cu amanuntul a produselor
accizabile. "etinerea de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate
face dovada perceperii accizelor, atrage plata acestora. 4ste interzisa producerea de produse
accizabile in afara antrepozitului fiscalprecum si detinerea unui produs accizabil in afara
antrepozitului fiscal, daca acciza pentru acel produs nu a fost perceputa.
Regimul suspensiv de accize
(ntrepozitarii autorizati de catre autoritatile competente ale unui stat membru sunt
recunoscuti ca fiind autorizati atat pentru circulatia nationala, cat si pentru circulatia
intracomunitara a produselor accizabile.
7rodusele accizabile pot fi deplasate in regim suspensiv de accize pe teritoriul
Comunitatii, inclusiv daca produsele sunt deplasate via o tara terta sau un teritoriu tert)
a& de la un antrepozit fiscal la un alt antrepozit fiscal, la un destinatar inregistrat, la un loc
de unde produsele accizabile parasesc teritoriul Comunitatii sau la un destinatar in cazul in care
produsele sunt expediate din alt stat membru-
b& de la locul de import catre oricare dintre destinatiile prevazute la punctul anterior, in
cazul in care produsele in cauza sunt expediate de un expeditor inregistrat. %ocul de import
inseamna locul unde se afla produsele in momentul in care sunt puse in libera circulatie, conform
cu Regulamentul (C44) nr. &.1$'1&.
4xpeditorul inregistrat in Romania poate sa isi desfasoare activitatea in aceasta calitate
numai in baza autorizatiei valabile emise de autoritatea competenta.
7rodusele accizabile pot fi deplasate in regim suspensiv de accize catre un loc de livrare
directa situat pe teritoriul Romaniei, in cazul in care locul respectiv a fost indicat de
antrepozitarul autorizat din Romania sau de destinatarul inregistrat.
"eplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize incepe in momentul in
care produsele accizabile parasesc antrepozitul fiscal de expeditie sau in momentul in care aceste
produse sunt puse in libera circulatie, in conformitate cu Regulamentul (C44) nr. &.1$'1&.
"eplasarea in regim suspensiv de accize a produselor accizabile se incheie in momentul
in care destinatarul a receptionat produsele accizabile sau in momentul in care produsele
accizabile au parasit teritoriul Comunitatii.
*aptul generator
7rodusele accizabile sunt supuse accizelor la momentul producerii acestora, inclusiv,
acolo unde este cazul, la momentul extractiei acestora, pe teritoriul Comunitatii si'sau importului
acestora pe teritoriul Comunitatii.
Exigibilitatea
(ccizele devin exigibile in momentul eliberarii pentru consum si in statul membru in care
se face eliberarea pentru consum. Conditiile de exigibilitate si nivelul accizelor care urmeaza sa
fie aplicate sunt cele in vigoare la data la care accizele devin exigibile in statul membru in care
are loc eliberarea pentru consum.
Eliberarea pentru consum reprezinta,
iesirea produselor accizabile, dintr#un regim suspensiv de accize-
detinerea de produse accizabile in afara unui regim suspensiv de accize pentru care
accizele nu au fost percepute-
producerea de produse accizabile, in afara unui regim suspensiv de accize-
1$
importul de produse accizabile, cu exceptia cazului in care produsele accizabile sunt
plasate, imediat dupa import, in regim suspensiv de accize-
utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal altfel decat ca materie
prima.
4liberare pentru consum se considera si detinerea in scopuri comerciale de catre un
comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate in consum in alt stat membru sau au fost
importate in alt stat membru si pentru care accizele nu au fost percepute in Romania.
Persoana platitoare de accize care au devenit exigibile este,
in ceea ce priveste iesirea unor produse accizabile dintr#un regim suspensiv de accize
antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau orice alta persoana care elibereaza
produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori in numele careia se efectueaza
aceasta eliberare si, in cazul iesirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice alta
persoana care a participat la aceasta iesire-
in ceea ce priveste detinerea unor produse accizabile persoana care detine produsele
accizabile sau orice alta persoana implicata in detinerea acestora-
in ceea ce priveste producerea unor produse accizabile, persoana care produce produsele
accizabile sau, in cazul unei produceri neregulamentare, orice alta persoana implicata in
producerea acestora-
in ceea ce priveste importul unor produse accizabile, persoana care declara produsele
accizabile sau in numele careia produsele sunt declarate in momentul importului ori, in
cazul unui import neregulamentar, orice alta persoana implicata in importul acestora.
Plata accizelor la bugetul de stat
(ccizele sunt venituri la bugetul de stat. 1ermenul de plata a accizelor este pana la data
de &. inclusiv a lunii urmatoare celei in care accizele devin exigibile. In cazul importului unui
produs accizabil, care nu este plasat intr#un regim suspensiv, momentul platii accizelor este
momentul inregistrarii declaratiei vamale de import.
/rice platitor de accize are obligatia de a depune lunar la autoritatea competenta o
declaratie de accize, indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva. 7rin
exceptie destinatarul inregistrat care primeste doar ocazional produse accizabile are obligatia de
a depune declaratia de accize pentru fiecare operatiune in parte."eclaratiile de accize se depun la
autoritatea competenta, de catre platitorii de accize, pana la data de &. inclusiv a lunii urmatoare
celei la care se refera declaratia.
7entru produsele accizabile care sunt transportate sau sunt detinute in afara antrepozitului
fiscal, originea trebuie sa fie dovedita folosindu#se un document care va fi stabilit prin normele
metodologice.
Prevederi fiscale pentru vinuri si bauturi fermentate
Conform titlului <II din Codul 9iscal vinurile supuse accizelor sunt,
a& vinuri linistite care au o concentratie alcoolica mai mare de 1,&= in volum, dar care nu
depaseste 1.= in volum si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime din
fermentare sau au o concentratie alcoolica mai mare de 1.= in volum, dar care nu depaseste
1)= in volum, au fost obtinute fara nicio imbogatire si la care alcoolul continut in produsul finit
rezulta in intregime din fermentare-
b& vinuri spumoase care cuprind toate produsele prezentate in sticle inchise, cu un dop tip
FciupercaG, fixat cu ajutorul legaturilor, sau care sunt sub presiune datorata dioxidului de carbon
1!
in solutie egala sau mai mare de $ bari si au o concentratie alcoolica care depaseste 1,&= in
volum, dar care nu depaseste 1.= in volum si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in
intregime din fermentare.
4ste exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizica si consumat de catre
aceasta si membrii familiei sale, cu conditia sa nu fie vandut.
Bauturile fermentate, supuse accizelor, altele decat vinul reprezinta,
a& bauturi fermentate linistite, care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,&= in
volum, dar nu depaseste 16= in volum sau o concentratie alcoolica ce depaseste 16= in volum,
dar nu depaseste 1.= in volum si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime
din fermentare-
b& bauturi fermentate spumoase care sunt prezentate in sticle inchise, cu un dop tip
FciupercaG, fixat cu ajutorul legaturilor, sau care sunt sub presiune datorata dioxidului de carbon
in solutie egala sau mai mare de $ bari si care au o concentratie alcoolica care depaseste 1,&= in
volum, dar nu depaseste 1$= in volum sau au o concentratie alcoolica care depaseste 1$= in
volum, dar nu depaseste 1.= in volum, si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in
intregime din fermentare.
*unt exceptate de la plata accizelor bauturile fermentate, altele decat bere si vinuri,
fabricate de persoana fizica si consumate de catre aceasta si membrii familiei sale, cu conditia sa
nu fie vandute.
"arcarea produselor alcoolice
4xista obligativitatea de marcare a bauturilor fermentate, altele decat bere si vinuri,
produse intermediare si alcool etilic conform prevederilor Codului 9iscal si a 5ormelor
8etodologice de aplicare. *e observa ca vinurile, nici cele linistite, nici cele spumoase nu sunt
supuse obligativitatii marcarii.
7rodusele pentru care exista obligativitatea de marcare pot fi eliberate pentru consum sau
pot fi importate pe teritoriul Romaniei numai daca acestea sunt marcate conform legii.
Responsabilitatea marcarii produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizati, destinatarilor
inregistrati, expeditorilor inregistrati sau importatorilor autorizati.
8arcarea produselor se efectueaza prin timbre sau banderole. "imensiunea si elementele
ce vor fi inscriptionate pe marcaje sunt stabilite prin normele metodologice de aplicare a Codului
9iscal, titlul <II.
(ntrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat, expeditorul inregistrat sau importatorul
autorizat are obligatia sa asigure ca marcajele sa fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul
individual al produsului accizabil, respectiv pe pachet, cutie ori sticla, astfel incat deschiderea
ambalajului sa deterioreze marcajul.
1.
+tudiu de caz privind accizele la produsele din vin
*C H *( produce pentru comercializare in anul &61& o cantitate de >6.666 sticle de vin linistit
a 6,2 litri fiecare si acorda sub forma de dividende actionarilor .66 de sticle de vin a 6,2 litri fiecare.
Concentratia alcoolica a vinului este 1& = in volum. 9irma producea in plus si 16.666 sticle de vin
spumos la un litru fiecare cu concentratia alcoolica este de 1. = in volum. Costul de productie pentru
vinul linistit este de > lei' litru iar pentru vinul spumos este de ) lei' litru. Cursul de schimb pentru
calcularea accizei este 1 euro C !,1 lei.
Care este valoarea accizeiI
*a se prezinte inregistrarile contabile privind accizele pentru produsele obtinute.
Rezolvare)
*ocietatea comerciala nu datoreaza acciza pentru cantitatea comercializata, cat si pentru
cantitatea acordata sub forma de dividende actionarilor in cazul vinului linistit deoarece acciza este
6.
In schimb, pentru vinul spumos se datoreaza acciza, cuantumul acesteia fiind acelasi indiferent de
concentratia alcoolica.
9ormula de calcul a accizei pentru vinul spumos este,
( C D x R x E
unde,
( C cuantumul accizei
D C acciza unitara
R C cursul de schimb leu'euro
E C cantitatea in hectolitri
(cciza unitara pentru vinul spumos, conform anexei 1 la 1itlul <II din Codul 9iscal este
$!,6. euro' hl de produs.
Cantitatea de vin spumos in hectolitri este,
(16666 sticle x 1 litru' sticla)'166 C 166 hl
Cuantumul accizei este,
( C $!,6. 43R x !,1 lei'43R x 166 hl ( C 1$>6,.6 lei.
Contabilitate,
1. Inregistrarea in contabilitate a productiei de vin,
= C ,-- <ariatia stocurilor !!6666
./0 7roduse finite' vin linistit $>6666
./0 7roduse finite' vin spumos )6666
1>
&. Inregistrarea datoriei privind acciza conform raportului de productie si calculului
prezentat,
1.0 Cheltuieli privind alte impozite,
taxe si varsaminte asimilate
C //1 (lte impozite taxe si varsaminte
asimilate
1$>6..6
$. 7lata datoriei la bugetul de stat,
//1 (lte impozite taxe si
varsaminte asimilate
C 0-2- Conturi la banci in lei 1$>6..6
Bibliografie
# 3egea 0,-%244. privind Codul *iscal cu modificarile si completarile
ulterioare5
# 67 //%244/ privind Normele "etodologice de aplicare a Codului *iscal cu
modificarile si completarile ulterioare5
# O"*P .400%2448 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene
# 3egea 9-%-884 republicata( actualizata si completata
# Internet
12