Sunteți pe pagina 1din 65

MINTEA CARE POATE VINDECA

dr. FREDERICK W. BAILES

1978
Traducere din limba engleza

2
MINTEA POATE VINDECA

Exist` o lege bine definit` a t`m`duirii mintale [i aceast` lege poate fi aplicat`
oricui, indiferent de puterea mintal` sau puterea voin]ei sale, acest lucru fiind
demonstrat de lucrarea de fa]`, s-ar putea spune, inspirat`.
Lucrarea este o introducere practic` în tehnica tratamentului mental [i fizic.
Este compatibil` cu orice fel de credin]` religioas`; ea fiind, mai de-grab`, o
lucrare [tiin]ific`, dec\t religioas`.
|n timp ce era student la un mare spital londonez, autorul, Dr. F.W. Bailes, a
observat \ndeaproape factorii mentali care interveneau în procesul de vindecare al
pacien]ilor. A remarcat faptul c`, unele modele funda-mentale de g\ndire, \n mod
inevitabil, produceau reac]ii fizice corespunz`-toare [i c` el putea provoca aceste
reac]ii, stimul\nd modelele mentale in cauz`. Av\nd o preg`tire [tiin]ific`, el a
socotit c` trebuie s` existe \n lumea mentala certitudini asem`n`toare de ac]iune.
De-a lungul anilor ce au urmat, el a dovedit c` at\t boala c\t [i s`n`tatea \[i
au originea \n st`ri mentale corespunz`toare, c` exist` o tehnic` bine definit` de
tratament mental [i spiritual, care pune \n mi[care Legea Mental` [i, ca rezultat,
aduce s`n`tatea fizic`.
|n ac]iunile sale \n acest domeniu, a fost sprijinit [i \ncurajat de oameni de
[tiin]a, prieteni [i medici, unii dintre ace[tia chiar vindeca]i de el.
Prima edi]ie a fost publicat` \n 1942 [i prezenta este a 10-a edi]ie (1973).

INTRODUCERE

Oricine se poate bucura de o s`n`tate excelent`, dac` urmeaz` calea adev`rat`


c`tre aceasta. O bun` s`n`tate nu este darul acordat c\torva favoriza]i de c`tre
Providen]a capricioas`, dup` cum nici boala nu atinge pe unii sau pe al]ii pe
motivul c` o Providen]` de nep`truns [i de ne\n]eles dore[te ca ace[tia "s`-[i poarte
crucea", ob]in\nd, \n acest fel, un soi de purificare spiritual` nebuloas`.
|n [tiin]a medical`, prima lege a vindec`rii este: "\nl`tur` cauza". Cauza
respectiv` a fost mai totdeauna c`utat` \n ]esuturile trupului. Totu[i, nu numai
metafizicianul, ci chiar [i medicul practician, a ajuns s`-[i dea seama c` motivul
fundamental al multor maladii se g`se[te \n minte. Aceasta nu \nseamn` c`
3
oamenii \[i \nchipuie c` sunt bolnavi [i c` deci, tot a[a, \[i \nchipuie c` se
\ns`n`to[esc. Explica]ia este mai \n profunzime, \n activit`]ile complexe ale min]ii
umane.
Cauza real` a bolii se g`se[te \n st`rile emo]ionale, de spaim`, gelozie,
invidie, anxietate, \n frustr`ri [i contrariet`]i, generate de \ncerc`rile omului de a
ob]ine fericirea [i de a putea face fa]` preten]iilor vie]ii moderne. Impresii [i
\nv`]`minte din copilarie pot fi cauze ajut`toare; impactul milioanelor de min]i
\nconjur`toare, sigur c` are o influen]` determinant`; conversa]ia prietenilor sau
rudelor \l poate afecta mult. La aceste cauze se mai poate ad`uga o gam` \ntreag`
de simptome imaginare sau nu, "constatate" \n urma citirii prospectelor de
prezentare a medicamentelor, precum [i din articolele sau publica]iile de
popularizare privind bolile [i s`n`tatea. Toate acestea nu sunt totdeauna con[tient
recep]ionate [i totu[i, ele creaz` \n mod incon[tient \n minte, un fel de complex
subiectiv de fric` - g\nd care, afecteaz` organismul uman zi de zi [i noapte de
noapte, fie c` este treaz sau doarme. Cu alte cuvinte, se formeaz` incon[tient o stare
subiectiv` de fric`, de care cel afectat nu-[i poate da seama.
Ajung\nd la cauze obiective, observarea unor fenomene (forme) de boal` la
prieteni sau rude, creeaz` o stare de team`, ca nu cumva maladii asem`n`toare s`-l
atace [i pe cel care constat`. Faptul c` p`rin]ii sau alte rude au suferit de anumite
boli, conduce la teama c` poate s` existe o tendin]` spre boal` \n familie, mo[tenit`
de al]i membrii.
Oricare ar fi modelul fricii de baz`, un fapt este clar [i anume c`, adev`rata
maladie nu const` at\t \n manifestarea fizic` exterioar`, c\t \n starea mentala de
baz`. Boala este semnul exterior al unei tulbur`ri mentale. Reiese de aici c`
orice \ncercare de remediere, \ndreptat` numai asupra formei fizice, va l`sa cauza
fundamental` neatins`.
Prin urmare, dictonul: "\nl`tur` cauza " determin` pe cel care caut` s` refac`
s`n`tatea, a lui sau a altuia, s` \nve]e cum s` [tearg` modelul-g\ndire destructiv`,
\nainte de a putea ob]ine dezr`d`cinarea tulbur`rii fizice.
Scopul prezentei lucr`ri este de a scoate \n eviden]`, \ntr-un stil curent,
evit\ndu-se termenii tehnici, modul \n care boala \[i are originea \n fluxul de
g\ndire, precum [i metoda precis` pe care o poate folosi cel care dore[te s`-[i
refac` o stare mentala eliberat` de teama bolii, prin \n]elegerea for]elor universale
ce pot fi utilizate \n acest scop.

4
CAPITOLUL I

REALITATEA DESPRE MINTE {I POSIBILIT<}ILE SALE

Secretul [tiin]ei vindec`rii se bazeaz` pe o \n]elegere corect` a ceea ce este


g\ndirea, modul de ac]iune [i leg`tura cu Mintea Universala. Inteligen]a cosmic`
poate fi sesizat` de aceia care g\ndesc mai profund. Sunt legi evidente [i de
net`g`duit ale ordinii \n univers [i aceasta pentru c` exist` o Inteligen]`
diriguitoare \n spatele Universului, care este dovedit` de felul \n care particulele
de materie sunt atrase sau respinse unele fa]` de altele. Orice din acest Univers,
p\n` la cel mai simplu fir de iarb`, urmeaz` un plan de dezvoltare. Pozi]ia [i
mi[carea astrelor [i planetelor sunt m`rturia unei Inteligen]e Creatoare [i
diriguitoare.
Odat` admis` Inteligen]a Universal`, se pune \ntrebarea: care este
leg`tura \ntre noi [i aceast` Inteligen]`? Dac` am putea r`spunde la aceast`
\ntrebare, problema \mboln`virii ar fi rezolvat`. Trebuie spus c` secretul vindec`rii
const` \n abilitatea omului de a se uni con[tient cu aceast` Inteligen]` Universal` [i
s` extrag` din ea ceea ce \i trebuie pentru \nl`turarea modelelor de g\ndire-boal` [i
\nlocuirea lor cu modele de g\ndire-s`n`tate. Este mult mai u[or de procedat astfel,
dec\t mul]i \[i \nchipuie, [i sunt milioane de oameni care au reu[it s` elimine
boala din existen]a lor, prin vindecarea mental-spiritual`.
Fiind stabilit [tiin]ific faptul c` Inteligen]a Universal` este Unic`, a[a cum [i

5
materia este unic`, iar legile universale se reduc tot la Una. Inteligen]a folosit` de
om \n oricare din ac]iunile sale, face parte integrant` din aceast` Inteligen]` care
conduce universul; diferen]a dintre ele const` numai \n grad [i nu \n esen]`. Omul
poate s` nu \n]eleag` acest adev`r, dar este un fapt real c`, atunci c\nd g\nde[te, el
g\nde[te cu Unica Minte a Universului. Nu exist` un astfel de lucru ca mintea mea
sau mintea ta. Ceea ce numim minte individual` este numai acea p`rticic` din
Mintea Universal`, pe care cineva o folose[te la timpul s`u. Nu exist` un astfel de
lucru ca aerul meu sau aerul t`u, exist` numai un singur aer, distribuit \n mod egal
pe \ntreaga planeta. C\nd am \n]eles c` aceast` Minte Universal` umple Universul,
ne-o putem reprezenta pe aceasta ca pe un mare ocean al Min]ii, ce ne \nconjoar`
[i \n care suntem cufunda]i. Aceast` minte este subiectiv` sau subcon[tient`, ceea
ce \nseamn` c` nu are puterea de a alege, c` trebuie s` fie dirijat` pentru a ac]iona.
Este extrem de inteligent`, con]ine toat` cunoa[terea din Univers, dar nu este o
minte care judec`. Ea [tie numai un singur lucru: s` ac]ioneze \n direc]ia \n care
este dirijat`.
Se poate na[te o \ntrebare: cine sau ce de]ine alegerea, judecata sau
conducerea? Acestea le are Prima Cauz` sau Spiritul.
Dac` ne ducem cu g\ndul \napoi, departe, dincolo de \nceputul a tot ce este
format, suntem for]a]i s` tragem concluzia c` Universul trebuie s` fi fost crea]ia
g\ndului. {tiin]a cunoa[te c` p`m\ntul nu s-ar fi putut forma singur. Proprietatea
principal` a materiei este iner]ia, adic` ea nu are puterea de a se mi[ca prin ea
\ns`[i, \n nici un fel. Asupra materiei trebuie totdeauna ac]ionat de c`tre o form`
de energie din Univers, care nu este materie. G\ndul este produsul inteligen]ei;
deci putem presupune c` \nainte de a lua form` materia, trebuie s` fi fost o
Inteligen]` care a putut cauza aceast` condensare \n form`.
Unii numesc aceast` Inteligen]`, DUMNEZEU. Numele nu import`. Faptul
c` exist` are importan]`.
Aceast` Inteligen]` ac]ioneaz` \n dou` feluri. Mai \nt\i ca o Inteligen]`
selectiv` creatoare, care hot`r`[te ceea ce voie[te s` se fac`. |n al doilea r\nd, ca o
Inteligen]` ce se supune \ndeplinind directivele Inteligen]ei Creatoare. Aceast`
inteligen]` secundar` ac]ioneaz` totdeauna [i integral ca Lege, av\nd toat`
cunoa[terea necesar` de a construi orice este f`cut, dar lucr\nd totdeauna dup` un
model prestabilit, de la care nu are puterea de a se abate. Dac` s-ar putea abate, nu
ar mai exista nici o lege \n Univers [i rezultatul ar fi HAOS. Universul este

6
produsul unui G\nditor care g\nde[te matematic. Acest G\nditor sau Dumnezeu
este indivizibil, unic, manifestarea Sa put\nd fi separat` \n trei p`r]i, pentru a
\n]elege mai bine cum ac]ioneaz`. Avem, deci, un DUMNEZEU unic, ac]ion\nd
pe trei planuri de vibra]ii.
Astfel, avem pe Dumnezeu ca SPIRIT, cea mai \nalt` [i cea mai pu]in
tangibil` vibra]ie, dorind s` creeze un univers al formelor. PENTRU SPIRIT, A
DORI |NSEAMN< A CREA. Integrat` \n acest spirit, exist` marea substan]a amorf`
a Universului, care ar putea fi pe drept numit` corpul lui Dumnezeu. Asupra
acestei substan]e, caracterizat` prin iner]ie, trebuie s` se ac]ioneze de c`tre o for]a
din afara ei. Este vibra]ia cea mai joas` [i cea mai tangibil`. Prin urmare, Spiritul
folose[te Mintea ca s` ac]ioneze ca Lege, pentru a modela [i forma Universul,
materia dens`, a[a cum \l cunoa[tem. Vibra]ia min]ii fiind mai mic` dec\t cea a
Spiritului, o face s` fie subordonat` acesteia. Vibra]ia Spiritului fiind mai \nalt`
dec\t cea a materiei, face ca materia s` fie supus` ei. Prin urmare, Dumnezeu ca
MINTE, ar putea fi \n]eles ca vibra]ie de mijloc. Astfel, Spiritul \[i exprim`
voin]a, iar Mintea se supune necontestat, model\nd materia \n forma conceput` [i
de]inut` numai de Spirit.
Oricum, omul este \n mic, ceea ce Dumnezeu este \n mare, fiind [i el, la
r\ndul lui, o trinitate similar`. Omul este material prin corpul s`u [i deci, Una cu
Dumnezeu \n cea mai joas` dintre vibra]ii.
Apoi, el este un g\nditor, mintea lui f`c\ndu-l s` fie Una cu Dumnezeu pe
planul mental [i este spiritual, fiind Una cu Dumnezeu la nivelul cel mai \nalt al
vibra]iei.
Este necesar, \nainte de a aprofunda acest modus operandi al vindec`rii,
s` \n]elegem \n mod clar, c` trupul omului este f`cut din marea substan]` amorf`,
care este materia prim` a universului \nsu[i, care a fost numit corpul lui
Dumnezeu. Prin urmare, corpul omului nu este deloc un lucru tic`los. El este un
templu sacru, \n care s`l`[luie[te Spiritul [i prin care Spiritul ac]ioneaz`, folosind
Legea Min]ii. Este adev`rat, corpul uman este de o vibra]ie mai joasa dec\t Spiritul
sau Mintea, fiind mai dens, dar \n acela[i timp este substan]a spiritual` [i dac` nu
prindem \n toat` claritatea acest adev`r, vom pierde mult din cuno[tintele necesare
vindec`rii.
Mintea omului este Mintea lui Dumnezeu. Psihologul ne spune c`
mentalitatea uman` se \mparte \n dou` nivele; nu dou` min]i, ci dou` faze ale unei

7
singure min]i, numite fie con[tient [i subcon[tient, fie obiectiv` [i subiectiv`.
Mintea obiectiv` a omului este Mintea ra]iunii, a alegerii, a dirij`rii [i nu
creaz` at\t de mult, c\t dirijeaz` activitatea creatoare. Mintea subiectiv` este mintea
creatoare. Este acea profunzime enorm` a incon[tientului, \n care sunt depozitate
toate amintirile g\ndirii [i ac]iunii trecutului, care nu dispar, chiar dac` nu pot fi
rechemate \n con[tient, dar care plutesc la suprafa]`, \n vise [i complexe.
Mintea subiectiv` este aceea care duce diversele activit`]i ale corpului.
Nimic \n Univers nu se poate desf`[ura f`r` minte [i acest adev`r este valabil [i
pentru corpul omenesc. Mintea subiectiv` este aceea care face inima s` bat`,
men]ine procesul respirator al pl`m\nilor, stimuleaz` ac]iunea digestiv`, dirijeaz`
transportul de energie nervoas`, men]ine temperatura corpului [i multe altele, pe
care le \ndepline[te u[or [i f`r` efort. Motivul pentru care mintea subiectiv` a
omului poate face toate acestea, este acela c` ea este, de fapt, o parte din Mintea
Subiectiv` Universal`.
Atunci c\nd \n]elegem c` nu exist` dec\t o Unic` Minte \n \ntregul univers
[i c` omul este |N [i DIN aceast` Minte, ne putem u[or da seama c` Mintea, care a
creat pentru prima oara celulele corpului, poate, tot a[a de bine [i u[or s` fac` altele
noi, impregnate cu for]a vital`. Dac` \n]elegem c` aceast` Minte Subiectiv`
Universal` construie[te totdeauna conform unui model pus la dispozi]ie de Spirit,
ne d`m u[or seama c` omul poate pune \n mi[care aceast` Lege a Min]ii \n
direc]ia dorit`, c\nd a \n]eles c` toat` puterea universului a[teapt` recunoa[terea
de c`tre el \nsu[i ca Spirit, av\nd privilegiul de a spune cuv\ntul care dirijeaz`
mintea s` urmeze modelul pe care i-l pune \n fa]`.
Mintea obiectiv` sau con[tient` a omului corespunde cu Spiritul Divin. Prin
aceasta nu se \n]elege c` g\ndirea con[tienta este perfect`; [tim c` uneori este
diabolic`. OMul este Spirit, \n sensul c` are puterea s` reac]ioneze, s` aleag`, s`
selecteze, precum [i abilitatea de a dirija Mintea Subiectiv` \n direc]ia dorit`. Un
exemplu \l constituie cazul c\nd hot`r\nd s` ne trezim la o anumit` or`, diminea]a,
ceva mai devreme dec\t de obicei (ceea ce constituie o alegere con[tient`), exact la
ora fixat`, Mintea subiectiv` ne scoal`, adesea cu c\teva secunde \nainte de a suna
ceasul. Se \n]elege deci, c` omul, ca Spirit sau minte obiectiv`, se serve[te de
mintea subiectiv`, care se supune alegerilor sale con[tiente. Sufletul este una cu
Mintea Subiectiv`.
Sufletul Universal este Mintea Subiectiv` Universal`.
Sufletul individual este Mintea Subiectiv` individual` [i poate c` cea mai
8
important` caracteristic` a sa este supunerea absolut` fa]` de Spirit.
Nu are nici o dorin]` sau preferin]` proprie, r`m\n\nd totdeauna la
dispozi]ia Spiritului. |n aceasta nu exist` nici o constr\ngere. Exist` numai
egalitate. Se aseam`n` cu un c`min fericit, \n care fiecare partener consider` pe
cel`lalt egal.
Unul din lucrurile greu de sesizat pentru unii este acela c` Mintea
Universal`, atotputernic`, prin toate puterile Divinit`]ii, voie[te s` fie la dispozi]ia
omului [i s` intre \n ac]iune, \n direc]ia dorit` de om. C\nd suntem p`trun[i de
acest adev`r [i putem pune \n mi[care Legea \n folosul nostru propriu,
descoperim c` avem de-a face cu o for]a care, de[i at\t de formidabil` \nc\t ar
putea s` ne sf`r\me, se supune \n \ntregime voin]ei noastre.
Nu trebuie s` existe nici un fel de supersti]ie [i nici fric` atunci c\nd
venim \n contact, \n acest mod, cu Legea Min]ii. Aceast` considerabil` for]` de
vindecare nu este o persoan`, ci ESTE UN PRINCIPIU din Univers. Legea Min]ii
r`spunde la o inteligent` folosire a for]elor sale. Puterea sa creatoare se
\ndreapt` \n orice direc]ie dorim, singurul lucru cerut, fiind acela de a fi respectate
legile mecanismului sau, ale modului sau de a ac]iona. Vom afla mai t\rziu care
sunt aceste legi, dar pentru \nceput putem fi \ncredin]a]i c`, de fapt, exist` un
flux de for]` universal`, dedicat folosului nostru, \n \ntregime supus dorin]elor
noastre, a[tept\nd doar cuv\ntul nostru. Mai mult: nici nu trebuie s` ne rug`m de
aceasta, s`-i cerem, s`-i implor`m sau s` ne chinuim pentru el! Tot ce avem de
f`cut este s`-l recunoa[tem [i s` fim convin[i c` exist`, pentru \mbog`]irea vie]ii
noastre, pentru s`n`tatea, fericirea [i prosperitatea noastr`.
Dup` cum am ar`tat, aceast` Lege nu trebuie abordat` cu team` sau groaz`,
fiind o Lege natural` [i nu o persoan`. Mai putem \n]elege c`, de[i este
impersonal`, posed` o Inteligen]` infinit` [i nu are nici o dorin]` proprie; este \n
\ntregime neutr`. Este gata, la comanda omului, s`-i acorde puterea sa creativ` [i,
cu toate acestea, nu posed` o con[tiin]a de sine, ca [i legea electricit`]ii. Nu trebuie,
din acest` cauz`, s` ne \nchipuim c` nu posed` o inteligen]`. Din contr`, cum am
ar`tat, are o inteligen]` infinit`.
Mintea universal` nu pune nici o limit` [i omul poate merge c\t de departe
dore[te sau poate s` stea pe loc. Singura limit` este aceea creat` de el \nsu[i,
deoarece este liber s` decid` singur [i nimeni altul nu poate face pentru el, ceea ce
face el \nsu[i, fiind ac]iunea lui [i numai a lui. |n c`l`toria descoperirii de sine, el
este comandantul propriului s`u vas [i este singur r`spunz`tor de oprirea din curs`,
ca [i un navigator solitar.

9
Deci, r`spunderea omului este de a-[i alege propria destina]ie, iar puterea
motrice de a-l duce acolo este furnizat` de aceast` Lege impersonal`. Numai c\nd
s-a p`truns de acest adev`r fundamental, este preg`tit s`-[i coordoneze propriile
sale for]e [i s` se bizuie pe Mintea Cosmic`, de a p`stra ma[inile \n func]iune, \n
timp ce el c\rmuie[te nava. Tot at\t de impersonal cum r`spund ma[inile navei
comenzilor precise, tot a[a [i Legea Universal` a Min]ii r`spunde comenzii
con[tiente a omului.
|n]elegem c` tr`im \ntr-un ocean de minte subiectiv`. Ceea ce ne \nconjoar`
este numit Minte Subiectiv` Universal`. Ceea ce folosim noi numim minte
individual` subiectiv`, dar am\ndou` sunt absolut identice.
Cu c\t suntem mai capabili s` concepem mai bine c` putem folosi Mintea
Universal`, cu at\t mai puternic devine g\ndul nostru. Fiin]a uman` \[i poate
m`ri concep]ia despre for]a disponibil`, pentru a o folosi la infinit; dac` ne
limpezim viziunea [i \n]elegerea \n mod corespunz`tor, vom descoperi totdeauna
c` exist` tot at\t de mult din aceast` for]`, c\t poate accepta mintea noastr`.
Nu trebuie s` existe nici o team` c` s-ar putea atinge vreo limit` care s`
dep`[easc` universalul. Am putea, dac` am dori, s` folosim totul din for]a
cosmic`, f`r` a o reduce c\t de pu]in. Chiar dac` toate sufletele \n via]` ar fi
suficient de con[tiente, astfel \nc\t to]i s` trag` maximum de for]` din univers, \nc`
nu ar fi nici o diminuare \n aceast` putere, \ntruc\t ea este infinit`, nelimitat` [i
inepuizabil`.
Omul tr`ie[te \ntr-o lume a sim]urilor, fiind m`rginit din cauza concep]iilor
eronate pe care le are despre spa]iu [i timp. El aplic` termeni cantitativi lucrurilor
spirituale, nereu[ind s`-[i dea seama c` Dumnezeu nu are m`sur`. De fapt, toat`
Divinitatea umple \ntregul univers [i totu[i, totul din Divinitate este \n fiecare
om. Mai mult dec\t at\t, totul din Divinitate este \n fiecare celul` a corpului, \n cel
mai pl`p\nd organism, \n fiecare fir de iarb`. Totu[i, aceasta nu \nseamn` c` este
divizat` \n buc`]i. DUMNEZEU fiind indivizibil, SE AFLA IN ORICE LOC, IN
ORICE CLIPA, IN TOATA MARETIA SA. Trebuie s` ne eliber`m de concep]ia
materialist`, al c`rei ra]ionament presupune divizarea \n p`rticele minuscule a
Divinit`]ii, \n scopul de a impregna diversele organisme!
Este esen]ial s` cuprindem \n \n]elegerea noastr` acest principiu
fundamental, c` suntem p`trun[i de \ntreaga prezen]` a Divinit`]ii [i nu numai de
o minuscul` p`rticic` din Aceasta, pentru c` atunci c\nd vedem semnifica]ia sa,
realiz`m c` acest lucru zguduie imagina]ia. Prima data c\nd cineva ajunge s`

10
realizeze faptul c` este impregnat de \ntreaga Putere [i Prezen]` a lui Dumnezeu
[i nu numai de o p`rticic`, se trezeste \n el un puternic sentiment de siguran]`,
imposibil de sim]it p\n` atunci. C\nd \ntrez`re[te imensitatea Adev`rului, c`
\ntreaga For]` Universal` se scurge prin corpul s`u, este capabil s` r`m\n`
lini[tit, \n siguran]`, complet lipsit de team` la apari]ia unei maladii. Pentru c`
teama lui a fost creat` de imaginea pe care [i-a format-o singur, c` este invadat de
un inamic puternic, crud [i nemilos; acesta este motivul pentru care nu a putut
crede niciodat` c` for]a sa mental` ar putea s` \nfrunte crunta boal`.
Acum el are \ns` o nou` imagine. Aceast` boal`-form` nu mai este o creatur`
amenin]atoare. Toate lucrurile sunt relative. |n fa]a For]ei Universale de
Vindecare, forma-boal` se diminueaz`, devenind \n fa]a ochilor s`i, o apari]ie
mic` [i firav`, o simpl` imagine ce \ncearc` s`-l sperie. El \[i d` seama c` este, de
fapt, o imagine ce \ncearc` s`-[i ia \nf`]i[area de realitate. OMul [tie c` singura
realitate din Univers este SPIRIT; c` lumea material`, cu toate formele sale diferite,
este numai o lume a umbrei, \n timp ce adev`rata lume este cea a Spiritului [i a
Min]ii. Astfel, omul se elibereaz` de teama sa fa]` de boal`, deoarece "mai mare este
El, Care este cu noi, dec\t ei, care sunt \mpotriva noastr`".
Omul nu trebuie s` accepte a[a-numita revela]ie, pentru a cunoa[te pe
Dumnezeu. F`r` \ndoial` c` scrierile sacre ne-au spus mult despre Divinitate, dar
nu suntem sili]i s` le acceptam concluziile, c\nd ne violeaz` ra]iunea sau c\nd
vin \n conflict cu ceea ce noi \n[ine suntem capabili s` observ`m. Omul poate
observa singur cum lucreaz` Inteligen]a Universal` [i astfel s`-[i creeze propria-i
credin]` \n aceasta. Astfel, el construie[te pe o funda]ie pe care el \nsu[i a pus-o,
mai degrab` dec\t pe una care a fost pus` de altcineva. S` consider`m Universul ca
o demonstra]ie a lucrului Inteligen]ei Universale. Toat` aceast` armat` de corpuri
cere[ti evolueaz` prin spa]iu ca o armat` de solda]i, fiecare urm\ndu-[i c`rarea f`r`
urme, prin milioane de mile de spa]iu, fiecare exact la timpul s`u, ca [i cum ar fi
conduse de degetele invizibile ale unui maestru de marionete.
Factorul invizibil care dirijeaz` este Mintea Universal`. Ea desf`[oara o \nalt`
ordine, printr-o Inteligen]` Infinit`, care demonstreaz` for]a f`r` limit`. Trebuie s`
fie exercitat` o imens` energie, pentru a pune \n mi[care aceste corpuri masive
prin spa]iu, totu[i aceasta se face \n t`cere, cu siguran]` [i certitudine de c`tre
aceast` Inteligen]` Infinit`, care trebuie, de asemenea, s` fie o For]` Infinit`.
Aceasta este For]a Inteligent` la care omul are acces, deoarece el este una
cu aceast` Minte Universal`. At\ta timp c\t el continu` s` r`m\n` orb la acest fapt,

11
va continua s` duc` via]a unui sclav. Acea imens` for]` se afl` la dispozi]ia sa, spre
a fi folosit`, dar nu se pune \n mi[care, p\n` ce nu este solicitat` de el. C\nd el
\n]elege [i accept`, faptul c` accea[i for]`, care men]ine universul \n activitate,
este gata s` men]in` corpul s`u \n afara pericolului \mboln`virii, atunci poate [ti
c` nu exist` boli incurabile, ci numai oameni incurabili [i aceasta deoarece ei
r`m\n orbi la poten]ialul lor de vindecare. Aceia care g\ndesc c` vindecarea lor
depinde numai de micile lor eforturi mintale, cum ar fi concentrarea, puterea
voin]ei [i altele, vor fi dezam`gi]i. Aceia care \ns` \nva]` cum s` permit` acestei
Inteligen]e Universale s` curg` \n folosul lor, vor g`si eliberarea [i vindecarea.
Aceasta este deci, Inteligen]a [i For]a pe care omul le poate pune \n
ac]iune. Pe c\t de puternic` este pentru a men]ine un univers \n armonie, tot at\t
de ascult`toare este la G|NDUL [i CUV|NTUL omului, put\nd fi \ndreptat` c`tre
construirea s`n`t`]ii perfecte, fericirii [i prosperit`]ii de c`tre acela care i-a \n]eles
completa ei reac]ie favorabil`.

Aceasta este Legea Min]ii a c`rei for]` o invoc`m. Este mai mare dec\t orice ar
p`rea c` se opune dorin]ei noastre. Nimic \n acest Univers nu are puterea de a
ne frustra, deoarece suntem Una cu DUMNEZEU-MINTE [i DUMNEZEU-
FOR}<.

CAPITOLUL II

CUM G|NDUL PROVOAC< BOALA

Omul tr`ie[te \n interiorul con[tiintei sale [i nu afar`, \n lumea exterioar`. El


nu-[i d` seama c` s-a lovit de o obstruc]ie material`, dec\t atunci c\nd mesajul a
fost transmis con[tiin]ei sale, prin intermediul nervilor. Lucrurile pe care le sufer`
omul, le sufer` \n interiorul con[tiin]ei sale, atunci c\nd nervii \i raporteaz`
senza]ia.
Trebuie s` \n]elegem adev`rata rela]ie dintre minte [i trup, pentru a vedea
de ce este f`cut` afirma]ia c` st`rile mentale sunt responsabile pentru boal`. Omul
nu este un corp ce con]ine o minte; el este o minte ce ac]ioneaz` \ntr-un corp.
Acesta este un adev`r fundamental, ce trebuie s` fie acceptat dac` vrem s` existe
vindecare mental` [i spiritual`. Corpul \nsu[i este rezultatul activit`]ii min]ii, este
modelat de minte [i modificat de c`tre aceasta.
12
Modific`rile fizice, de natur` superficial` pot fi observate dac` se urm`resc
schimb`rile din st`rile mentale. Se [tie, de mai mult` vreme, c` ulcerele gastrice,
astmul, afec]iuni ale pielii, tulbur`rile cardiace [i altele sunt cauzate de
deranjamentul mental ce se manifest` pe o perioad` de timp. Se afirm` ca st`ri
emotive adverse opresc produc]ia de celule ro[ii sanguine, duc\nd astfel la anemie;
de asemenea, o mare parte din a[a-numitele indigestii nervoase sunt indigestii
emotive.
Se pune \ntrebarea dac` st`rile fizice pot fi corectate prin modificarea st`rii
mentale. Oamenii de [tiin]` afirm` c` s-au v`zut cazuri de vindecare ale unor
afec]iuni cutanate, st`ri de r`ceala provocate de frustrarea unor necesit`]i fiziologice
(dragoste, relaxare etc.) prin tratamente mentale corespunz`toare. De asemenea, se
afirm` c` sinuzita, polipii nazali, colita [i st`rile nervoase pot avea o origine mental`.
Recent, revista "Physician" din New-York a publicat un articol, \n care a
raportat c` sistemul nervos autonom, sub influen]a g\ndirii negative, provoac`
curgerea excesiv` a unor fluide numite "apoase" \n ]esuturi [i membrane.
Opera]iile, medicamentele [i regimul vor \ndep`rta excesul de fluide, dar, afirma
mai departe articolul, mintea \n mod obi[nuit \ndepline[te o func]ie de umplere
din nou [i deci nu exist` un tratament eficient p\n` ce starea mental` [i emo]ional`
nu sunt \nlocuite cu una de "\ncredere".
Cum se poate ca mintea s` aib` for]a de a influen]a st`ri fizice, p\n` \ntr-at\t,
\nc\t s` conduc` la \mboln`vire?
Aceasta se datoreaz` faptului c` omul g\ndeste nu numai cu creierul, ci [i cu
\ntregul organism. Fiecare celula \n parte, oric\t de mic`, este o sc\nteie
infinitezimal` a min]ii. Nu exist` \n \ntregul Univers, un singur punct care s` nu
fie influen]at de Minte, prin urmare, nu exist` un singur atom \n corpul omenesc,
care s` fie desp`r]it de ac]iunea mentala, nici m`car pentru o clip`.
Omul este at\t de obi[nuit s` g\ndeasc` pe dou` planuri: fizic [i mental,
\nc\t \i vine greu s` conceap` c` am\ndou` sunt \n realitate un singur plan. |ntr-
adev`r, trupul este Mintea condensat` \n forma fizic`, a[a cum este [i Spirit
condensat \n form`. Activitatea mental` nu poate fi desp`r]it` de manifestarea fizic`,
deoarece manifestarea fizic` este manifestarea mentala. |ntr-un sens, CEEA CE
MINTEA G|NDE{TE, CORPUL G|NDE{TE, CEEA CE CORPUL G|NDE{TE, EL
DEVINE. Fiecare condi]ie mental` diferit` se \nregistreaz` \n corp [i c\nd mintea
se modific`, se produce o schimbare corespunz`toare \n corp, o reflectare a

13
g\ndirii modificate.
Boala este o idee deformat`, care [i-a asumat domina]ia. |n sensul cel mai
veridic, este incorect s` se spun` c` boala este "cauzat` de minte". Forma
distorsionat`, ce o numim boal`, este numai g\ndul-form`, distorsio-nat \n stare
vizibil`. Problema este, \n primul r\nd, o chestiune de g\ndire, la fel fiind [i
solu]ia. Controlul bolii este mental, deoarece boala \ns`[i este mental`. Corpul nu
are putere, ca el \nsu[i s` genereze boala, care este numai o umbr` aruncat` de
minte; mintea s`n`toas` va proiecta un corp s`n`tos.
Fiecare noua celula \n corp este un g\nd \n form`, fie negativ, fie pozitiv, el
av\nd substan]`. Celulele sunt \nsu[i g\ndul. G\nduri de s`n`tate \nseamn` celule
s`n`toase, g\nduri de boal` \nseamn` celule bolnave. Este necesar s` fim foarte
siguri de acest adev`r, dac` inten]ion`m s` cerem corpului o condi]ie de s`n`tate
abundent`.
C\nd socotim c` celulele corpului sunt create cu viteza fulgerului, putem
\n]elege cum ele sunt g\ndire \n form`. Ca un simplu exemplu, se poate ar`ta c`
globulele ro[ii sunt construite \ntr-un ritm de 150.000 pe secund`, [i-n mod
normal, dispar \n acela[i ritm. Raport\nd acest lucru la alte ]esuturi ale corpului,
ne putem da seama c` acest organism, pe care-l numim OM, este un v\rtej
dinamic de energie g\ndit`, pe care mintea, f`r` \ncetare, o face s` ia form`. Se
poate spune, c` controlul afec]iunii const` \n controlul g\ndirii [i c`, pentu a
schimba o condi]ie fizica, trebuie mai \nt\i schimbat` g\ndirea. Prin urmare,
c`ut`m o tehnic` care s` ne dea posibilitatea de a schimba caracterul fluxului
con[tiin]ei. |ntr-un alt capitol, vom ajunge la acest subiect. La acest nivel, este
suficient s` repet`m c` tehnica nu const` \n for]a voin]ei, a concentr`rii sau a
repet`rii zi de zi; \n orice fel, \mi merge mai bine. Tehnica const` \ntr-o unificare
con[tient` a Fiin]ei cu Inteligen]a Universal`, care niciodat` de la sine, nu are vreun
g\nd de boal` [i, prin urmare, nu poate avea niciodat` o form` de boal`. Exist` o
foarte precis` tehnic`, prin care ne putem conduce [i noi \n[ine la aceast` unificare.
Boala este dovada exterioar` [i semnul unei tulbur`ri interioare.
S`n`tatea este semnul exterior al unei min]i integre.
Putem spune, c` nimic nu apare \n via]a noastr`, dec\t ceea ce atragem
printr-o g\ndire intens` [i este gre[it s` se cread` c` Divinitatea ar fi aceea care ar da
boala. S-a mai ar`tat faptul c`, Mintea Universal` este \n \ntregime neutr`, nu are
nici o dorin]` personal`, se manifest` printr-o Lege Impersonal`. Este dirijat` \n

14
ac]iune de c`tre dorin]a noastr`, exprimat` sau nu, dac` este \ndeajuns de clar` [i
intens`, a[a ca s` devin` dominant`.
Spiritul este personal, dar Legea este impersonal`. Este Legea g\ndirii, a[a
cum exist` [i Legea electricit`]ii, care, f`r` nici o emo]ie [i cu totul impersonal,
poate ucide un om care atinge un fir neizolat, dup` cum, tot at\t de repede, poate
s`-i pr`jeasc` p\inea, deoarece aceasta nu cunoa[te altceva, dec\t s` func]ioneze
potrivit legii ac]iunii sale.
Dup` cum s-a mai subliniat, omul este pe drumul descoperirii de sine.
Lui \i revine \ndatorirea de a p`trunde \n]elesul universului \n care tr`ie[te [i el
va suferi at\ta timp c\t nu va realiza aceasta. Copilul va suferi de zg\rieturile pisicii,
p\n` c\nd va \nv`]a c` nu trebuie s` o trag` de coad`. Legea \i apare crud`,
totdeauna, aceluia care nu o \n]elege, [i-n consecin]` ac]ioneaz` contrar acesteia.
Toate legile ne sunt st`p\ne, at\t timp c\t nu le \n]elegem; c\nd \ns` le
p`trundem semnifica]ia ele devin gata de a ne servi.
Acela care \[i permite s` se satureze cu o g\ndire distructiv` \[i atrage o
manifestare fizic` distructiv`. Aceea[i Lege a Min]ii care-i produce omului boala, \l
va face s` se \ns`n`to[easc`. Boala nu este o pedeaps` pentru p`cat, ci o consecin]` a
\n]elegerii [i folosirii gre[ite a Legii Min]ii. Elementul personal \ntre om [i
Dumnezeu nu intr` \n discu]ie deloc, \n sensul condamn`rii [i pedepsirii. A[a c`,
argumentul c` Divinitatea este crud` [i pedepse[te cu boala, este o judecat`
incorect`.
Principiile vindec`rii spirituale sunt ast`zi bine cunoscute [i larg r`sp\ndite,
f`c\ndu-se cunoscute, at\t motivele rezultatelor bune, c\t [i cele ale e[ecurilor, \n
cazurile izolate. Vindecarea mental` [i spiritual` s-a transformat din form` de cult,
cum era privit` \n trecut, \n [tiin]`; dezvolt\ndu-se ca urmare a rezultatelor
pozitive ob]inute [i mai ales datorit` modific`rii ideilor \n ceea ce prive[te originea
bolilor, schimb\nd-o din planul fizic \n planul mental al spiritului. Acest mare salt
nu a fost u[or de realizat. Cu toate acestea, s-a ajuns, de la o concep]ie vag` privind
originea bolilor, la precizia de ast`zi. Acum [tim c`: DORIN}ELE FIZICE SUNT O
REFLECTARE A ST<RILOR MENTALE, simpla schimbare a procesului de
g\ndire.
Odat` ajun[i la concluzia c` exist` o Minte Universal` Unic`, reprezent\nd
eterna pace, lini[te, putere, iubire, credin]`, armonie, expansiune, s`n`tate [i
des`v\r[ire, obiectivul nostru este de a aduce ceea ce numim minte individual` la o

15
stare de unificare cu Mintea Unic`. Astfel, de vreme ce Mintea Universal` este
ve[nic netulburat` de for]e ostile, nu recunoa[te niciodat` existen]a a altceva, ce nu
este ca ea \ns`[i; atunci, mintea noastr`, f`c\nd parte din acea Minte Unic`, nu poate
experimenta nimic ce nu este experimentat \n aceast` Minte. Acesta este numai
un punct \n vindecarea spiritual` [i mental`, dar arat` o diferen]`, a c`rei explica]ie
este adesea cautat` prin \ntrebarea: \n ce const` diferen]a \ntre metoda aceasta [i
psihologie?
CAPITOLUL III

PRINCIPIUL VINDEC<RII UNIVERSALE

Este o eviden]` clar` c` exist` \n Univers un principiu de vindecare, ce


ac]ioneaz` independent de orice tratament cu medicamente, urmat de om. Exist` o
rivalitate \ntre diferitele [coli de vindecare pe plan uman, fiecare dintre acestea
pretinz\nd c` de]ine metoda unic` [i c` celelalte trebuie eliminate din practic`. Dac`
lucrurile ar sta a[a, atunci acea metod` unic` ar trebui s` asigure vindecarea, iar
celelalte metode competitive s` nu conduc` la vindecare. Cum de a[a ceva nu poate
fi vorba, vom ajunge la un rezultat mult mai potrivit \n cercetarea noastr` privind
calea vindec`rii reale, dac` ne vom str`dui s` descoperim ce posed` aceste metode
materiale, care produc eventuala vindecare a pacientului.
Toate vindec`rile primitive erau mentale. La \nceputul existen]ei omului,
se credea c` boala era invadarea corpului de c`tre spiritele rele, pe care \ncerca s`
le alunge vraciul comunit`]ii, prin diverse incanta]ii sau cu ajutorul unor plante, ce
posedau propriet`]i medicale, ob]in\ndu-se unele rezultate pozitive.
Cu timpul, cuno[tin]ele c`p`tate, s-au \nmul]it [i s-au format speciali[ti \n
ierburi sau incanta]ii [i astfel au ap`rut dou` profesiuni: cea de medic [i cea de
preot. |n mileniile ce au urmat, [tiin]a medical` a f`cut mari progrese, ad`ug\nd noi
cuno[tin]e \n folosirea plantelor medicinale, a[a c` ast`zi, constat`m c` [tiin]a
medical` ocup` o pozi]ie ce impune respect. Cele dou` [coli ce s-au format cu
timpul [i exist` [i \n prezent: alopatia (tratarea bolii cu medicamente) [i
homeopatia au creat adep]i [i practicieni, fiind sus]inute mai puternic, c\nd una,
c\nd alta, dar cu preponderen]` [coala alopat`.
|ntre timp, cam pe la mijlocul sec. al 19-lea, s-a intercalat o nou` metod`, [i
anume, aceea a vindec`rii prin stimularea mecanic` a circula]iei sanguine [i

16
limfatice, excluz\nd folosirea medicamentelor de orice fel, deoarece boala ar fi
cauzat` de o lenevire a func]iilor organice vitale. Pe l\ng` aceasta, a treia [coala - a
osteopatiei - a mai ap`rut spre sf\r[itul secolului trecut, o a patra, cea a
chiropracticii, care sus]ine c` maladiile se datoresc unor [trangul`ri ale nervilor la
ie[irea lor din canalul vertebral, cauz\nd o sc`dere a fluxului nervos \n par]ile
afectate.
De[i fiecare dintre aceste [coli are ceva ce produce rezultate pozitive, totu[i,
nici una nu este unica de]in`toare a unei metode infailibile. Toate acestea ne
conduc la ideea c` trebuie s` existe un principiu unic de vindecare, ce st` la baza
tuturor metodelor, f`r` ca aceasta s` fie proprietatea exclusiv` a vreuneia dintre ele.
Care s` fie oare acest principiu fundamental de vindecare? Acesta este Inteligen]a
Divin`, Mintea lui Dumnezeu, care satureaz` orice particul` de materie din Univers.
Nu trebuie s` fim nici supersti]io[i \n atitudinea noastr` fa]` de Mintea Divin`, nici
nu este nevoie s` adopt`m o comportare de smerenie la pomenirea cuvintelor:
Minte Divin`. Aceast` Minte este Inteligen]a care ]ine laolalt` atomii din st\nc` sau
face ca ceva s` urce prin tulpina copacului. Nu este ceva care s` fie abordat cu
spaim` [i plec`ciuni, ci ceva care trebuie descoperit \n tot ceea ce exist`, c`ci omul,
privind \n fa]` Natura, prive[te la fa]a Divin`. Poate c` el ignor` aceste lucruri, sau
chiar le neag`, dar r`m\ne cert faptul c` Universul poate fi numit trupul Domnului.
Cu toate interpret`rile date de teologi de-a lungul timpului, un fapt r`m\ne
de net`g`duit [i anume, c` Dumnezeu este Minte Impersonal` [i Spirit Personal [i c`
activitatea LUI ca Minte este o chestiune de Lege fix` [i neab`tut`. Cutremurele [i
tunetele nu sunt pedepse pentru p`cate, ci reprezint` mi[carea materiei \n baza
activit`]ii acestei LEGI. Acest fapt nu este o afirma]ie senza]ional` [i trebuie s` [tim
s` ne trat`m pe noi [i pe al]ii, atunci c\nd vom \n]elege cum ac]ioneaz` Legea
Divin`.
Vechiul Testament este plin cu exemple de vindecare mental` [i spiritual`.
Apoi, a venit IISUS, care a l`murit lumea c`, orice boal` este rezultatul unori st`ri
mentale dereglate. EL a propov`duit c` atunci c\nd aceste st`ri mentale sunt
corectate, starea fizic` bolnav` dispare. |nv`]`tura sa cuprinde mai mult dec\t at\t,
dar aceasta este \ndeajuns pentru scopul nostru.
|n acest punct, putem intercala faptul c` medicina modern` aduce \n
actualitate teza lui IISUS [i se str`duie[te s` corecteze st`rile mentale dereglate, care
sunt cauza real` a bolilor. Dup` cum este adev`rat c` IISUS a adus un mesaj de via]`

17
interioar` spiritual`, este [i mai adev`rat c` miezul [i baza doctrinei SALE au fost
trecute cu vederea [i ascunse de c`tre conglomeratul de dogme religioase.
IISUS ne-a \nv`]at c` mintea omului este una cu Mintea Divin` Universal` [i
c`, at\t timp c\t omul merge \mpreun` cu Mintea Divin`, nu este posibil s` mai
apar` vreo fric]iune, frustrare sau dezacord. St`rile mentale ale omului pot ridica
piedici \n calea c`tre Mintea Divin` [i c\nd se produce a[a ceva, omul sufer`. Pe
scurt, IISUS ne-a \nv`]at c` omul este o trinitate, activ\nd pe trei nivele, \ntr-o
singur` fiin]`. Dac` ni-l putem imagina pe om reprezentat de trei cercuri
concentrice, ne putem face o p`rere mai bun` despre viziunea lui IISUS. EL a
\nv`]at c` omul, \n cercul interior, care ar reprezenta centrul f`pturii sale, este
Esen]a Spiritual` Divin` sau Fiin]a. Acest centru este ca [i Dumnezeu, niciodat`
bolnav, suferind sau limitat \n vreun fel, totdeauna perfect \n s`n`tate [i \n fericire,
\n pace deplin` [i cu totul \n armonie cu Universul [i cu tot ce exist` \n acesta,
ceea ce constituie partea neschimb`toare din fiin]a uman`. Nimic nu-l tulbur` aici,
nu-l poate r`ni sau distruge vreodat`. Din acest centru spiritual vine vindecarea [i
tot din el se dezvolt` [tiin]a st`p\nirii vie]ii; este lumea sa interioar`, a cauzelor.
Al doilea cerc, intermediar, este acela al min]ii, iar cercul exterior reprezint`
corpul fizic al omului [i toate posesiunile sale materiale. Acest cerc periferic
reprezint` lumea de afecte personale ale omului. Calea prin care cauza devine efect
este mintea. Omul posed` puterea de a alege. El poate s`-[i \ndrepte g\ndurile \n
afar`, c`tre cercul exterior, precum [i-n interior, c`tre cercul central. Dac` st`rile lui
mentale sunt l`sate s` se complac` \n cercul s`u exterior cu afec]iunile, s`r`cia [i
priva]iunile sale, aceste lucruri sunt men]inute datorit` for]ei creatoare a
g\ndurilor.
Dar dac`, pe de alt` parte, omul se folose[te de puterea sa de a alege s`
mearg` m\n` \n m\n` cu pacea, perfec]iunea, armonia fiin]ei sale interioare, aceste
calit`]i se vor manifesta \n via]a lui din afar`, pentru c` mintea omului posed`
puterea creatoare. Fiecare experien]` este mai \nt\i o idee \n minte [i tot ce ne
priveaz` de fericire a fost, de asemenea, mai \nt\i o idee. Mintea este \n \ntregime
neutr` \n activitatea sa creatoare. Ea lucreaz` f`r` \ntrupere, chiar [i atunci c\nd
dormim, transform\nd \n realitate, tot ceea ce primim ca idei mentale.
Orice lucrare, intreprindere, a fost mai \nt\i o idee \n mintea fondatorului.
Orice boal` este mai \nt\i o idee \n mintea g\nditorului. Pierderea unui serviciu
sau a unui prieten, sau a siguran]ei, este mai \nt\i de toate IDEE p`strat` \n minte.

18
Omul, uneori, obiecteaz` la astfel de afirma]ii, c`ci el nu a fost totdeauna \ndeajuns
de atent, pentru a putea s` \[i dea seama de calitatea g\ndului s`u. Un g\nd este
uneori numai o sclipire de o clip`, \nainte de a fi depozitat \n profunzimile fiin]ei
min]ii subiective. Odat` ajuns aici, sub nivelul con[tiintei, nu mai este recunoscut
de individ care, uneori, neag` indignat c` i-ar fi trecut prin minte un asemenea
g\nd. Asupra acestui g\nd lucreaz` ne\ntrerupt Legile Min]ii [i continu` s` emit`
st`ri de sim]`minte, pentru care nu avem totdeauna explica]ii. Putem afirma ca
adev`r c` niciodat` nu se mai manifest` \n via]a din afar`, dec\t ceea ce s-a acceptat
[i depozitat \n subiectiv, care este mai mult dec\t un depozit mental, este \ns`[i
uzina ce prelucreaz` continuu, transform\nd cauzele \n efecte, potrivit unei legi
invariabile. Calitatea omului de a putea alege, \i d` posibilitatea de a g\ndi, fie ca un
\nger, fie ca un demon, ca un [ef sau ca un sclav. Orice ar alege ca g\nd, mintea va
transforma \n crea]ie ce se va manifesta.
IISUS a accentuat necesitatea de a p`stra mintea \ndreptat` c`tre centrul
spiritual [i a insistat, c` dac` se procedeaz` astfel, perfec]iunea spiritual` se va
scurge prin mentalitate, \n fizic. |n mod contrar, dac` st`rile sale mentale sunt
ocupate cu lumea din afar`, a st`rilor fizice schimb`toare, el va continua s` resimt`
ce a contemplat. Este un mare adev`r \n aceasta [i care, din p`cate, a fost de prea
multe ori trecut cu vederea. Ori de c\te ori aten]ia omului este deviat` de la Centrul
Spiritual Etern, s`n`tos, de ne\nvins, care este \ns`[i Imaginea [i Asem`narea lui
Dumnezeu \n om, ori de c\te ori mintea omului se abate de la con[tiin]a acestui
Centru Divin, atunci [i numai atunci, pot aparea manifest`ri fizice de boal`.
Metoda de vindecare a lui IISUS consta \n a nega realitatea aparent` a
patologiei exterioare [i-n afirmarea realit`]ii de perfec]iune interioar` a omului.
Aceasta este metoda folosit` ast`zi de c`tre practicieni [i consultan]ii mentali [i
spirituali. Ceea ce trebuie clarificat bine, totusi, este c` tratamentul se produce \n
mintea practicianului. El nu folose[te puterea voin]ei asupra pacientului. El nu
\ncearc` s` influen]eze mintea pacientului, ci numai desf`[oar` o explica]ie a
proceselor de g\ndire, \n scopul de a clarifica \n]elegerea pacientului. C\nd
ajungem la metodele \n sine, folosite de tratamentul mental, vom vedea c` intregul
efort al practi-cianului, \n timpul tratamentului, este de a se convinge el \nsu[i, \n
afara celor mai slabe urme de \ndoial`, c` persoana pentru care lucreaz` este
perfect` [i s` \nl`ture din propria sa minte orice credin]` de imperfec]iune \n ceea
ce-l prive[te pe pacientul s`u. De vreme ce vedem probe ale Inteligen]ei Cosmice

19
ac]ion\nd p\n` departe, printre astre, suntem \ncredin]a]i c` ne \nconjoar` un
imens ocean al Min]ii, care exist` \n infinit, c` aceast` Minte este singura Minte \n
Univers [i c`, atunci c\nd g\ndim, o facem folosind aceast` Minte. Ceea ce numim
min]i individuale sunt \n realitate numai ni[te pic`turi infime \n acest Ocean al
Min]ii; totu[i ele sunt \ns`[i acest` unic` Minte.
Pacientul vine la practician, pl\ng\ndu-se c` este bolnav. Acest fapt este
pentru sine o realitate, de vreme ce dovada \i vine pe calea sim]urilor. Practicianul
[tie c` proba sim]urilor apare real`, dar nu este aceasta realitatea fundamental`.
Realitatea fundamental` este Spirit neschimb`tor. D\ndu-[i seama c` pacientul are o
viziune distorsionat` asupra sa [i a condi]iei sale, practicianul trebuie s` vindece
falsa credin]`. El se convinge prin argumente [i \n]elegere, de falsitatea p`rerii ce o
are pacientul despre sine. El trebuie s` se fereasc` de falsa credin]` cu care vine
pacientul, \ntocmai cum salvatorul se fere[te de m\inile celui care se \neac`, s`
nu-l prind`. Conving\ndu-se pe sine \nsu[i de perfec]iunea spiritual` a pacien-
tului, el pune \n mi[care un g\nd adev`rat, care se opune g\ndirii false a
pacientului. Am\ndoi f`c\nd parte din Mintea Unic`, practicianul [tie c` pacientul \
[i d` seama de ceea ce el \nsu[i cunoa[te, \n ceea ce prive[te perfec]iunea
spiritual` a bolnavului, chiar dac`, aceast` cunoa[tere, mo-mentan, se afl` numai \n
subcon[tientul pacientului [i, deci, \nc` nerecu-noscut`. De \ndat` ce g\ndul
imperfect al pacientului a fost \nlocuit cu g\ndul perfect al practicianului,
vindecarea nu \nt\rzie s` se produc`.
Aceasta este unica metod` folosit` de IISUS. El nu s-a bazat deloc pe
concentrare, pe puterea voin]ei, pe sugestie, hipnotism sau orice alte procedee
psihologice bine cunoscute. EL punea totdeauna \n ac]iune suprema Lege a
Spiritului, av\nd viziunea propriei ei reflec]ii, ca o imagine perfect`, proiectat`
asupra Min]ii, care, la r\ndul ei, transform` aceast` reflec]ie, \n imagine a
perfec]iunii \n corpul [i-n mintea pacientului.
S-ar putea pune \ntrebarea dac` pacientul nu folose[te, proced\nd astfel, o
form` subtil` de sugestie? La aceasta se poate r`spunde c`, dac` pacientul \[i
\nchipuie numai c` ar avea o tulburare [i c` practicianul \[i imagineaz` numai c` l-a
vindecat, atunci \ntregul procedeu ar fi o experien]` ireal`, un fel de vis. Trebuie s`
existe o lege, \n virtutea c`reia, rezultatele fizice sunt introduse de practician, \n
pacient.
Aceast` lege poate fi, pe scurt, formulat` astfel: IMAGINEA MENTAL<

20
ESTE REALITATE, IAR FORMA EXTERIOAR< ESTE PUR {I SIMPLU
PROIECTAREA ACESTEI REALIT<}I. De vreme ce mintea este mai veche
dec\t corpul, atunci ea a creat corpul, care este \n \ntregime ref`cut la fiecare
c\]iva ani, \n timp ce mintea r`m\ne neschimbat`, reamintindu-ne, astfel,
experien]ele din copil`rie, s` zicem dup` 70 de ani. Atunci, probabil c` Mintea este
CAUZA, iar corpul este EFECTUL. Mintea este substan]a, iar corpul, umbra ei.
Umbra este tot-deauna determinat` de caracterul substan]ei [i, prin urmare,
condi]iile fizice, care urmeaz` tratamentului, sunt o copie a convingerii mentale
de]inut` mai \nt\i de practician [i, mai cur\nd sau mai t\rziu, acceptat` [i de
pacient. Trebuie s` existe o acceptare mental` des`v\r[it` a s`n`t`]ii complete a
pacientului, at\t din partea practicianului, c\t [i din partea pacientului. Atunci c\nd
pacientul \[i aplic` singur tratamentul, bine\n]eles c` trebuie s`-[i reprezinte
mental acceptarea [i con[tiin]a perfec]iunii.
Sute de cazuri autentice, sprijin` afirma]ia c` Mintea modeleaz` corpul. Unii
devota]i catolici au reu[it s`-[i produc` r`ni sau semne pe corp, practic\nd a[a-zisa
contemplare a r`nilor lui IISUS.
Dac` aceast` Lege a Min]ii va lucra \mpotriva tendin]ei naturale,
produc\nd ]esuturi morbide, \n loc de ]esuturi s`n`toase, cu at\t mai mult`
\ncredere ar trebui s` avem, atunci c\nd abord`m problema schimb`rii ]esuturilor
morbide, \n unele s`n`toase.
Persoana care \n]elege puterea [i tendin]a acestei Legi a Min]ii, are la
dispozi]ia sa o sursa de energie care este infinit`. Prin urmare, \ncrederea sa
deplin` nu este bazat` pe o for]` intelectual` ce-i apar]ine numai sie[i, nici pe vre-
un presupus dar al vindec`rii, acordat lui ca individ, ci este ceva cu mult mai m`re]
dec\t orice se poate imagina, [i anume, este Inteligen]a Cosmic`, dedicat` folosirii
de c`tre el [i dirijat` de c`tre sine. Iat` de ce noi spunem c` un tratament este "o
mi[care bine definit` a g\ndului \ntr-o anumit` direc]ie, \n scopul de a ob]ine un
anumit rezultat, reflect\ndu-se \n forma material`.". Acest dar nu este o posesie
specific` a unor favoriza]i, el este acordat tuturor, dar nu-i apar]ine dec\t atunci
c\nd accept` mental adev`rul c` totu[i \i apar]ine [i trece la punerea lui \n ac]iune.
Iat` de ce se poate afirma c` nu exist` boli mari sau mici, grele sau u[oare,
vindecabile sau nevindecabile. Avem de-a face cu o for]` [i o Inteli-gen]` care nu ]
ine seama de no]iunile "mare" sau "mic", deoarece conduce cu u[urin]` \ntreg
universul. M`rimea sau micimea sunt termeni relativi. Ceea ce este mare pentru

21
inteligen]a limitat`, este mic pentru Inteligen]a Infinit`.
Medicul materialist, necunosc`tor al acestei Legi a vindec`rii, este limitat la
propria sa dib`cie [i la puterea medicamentului ce-l administreaz` pacientului. El
trebuie s` pun` mai \nt\i diagnosticul precis, deoarece aceasta este baza
tratamentului s`u.Trebuie s` aleag` cu mult discern`m\nt medicamentul sau
modalitatea ce se potrive[te diagnosticului. Aten]ia lui este \ndreptat` spre efectele
fizice, pe care al]i medici materiali[ti le-au f`cut cunoscute \n trecut.
|n contradic]ie cu procedeele medicului materialist, noi \ncerc`m s` ne
scutur`m de trecut, deoarece acesta ne leag` de lan]urile \ndoielii [i, cu toate c`
navig`m pe o mare necunoscut`, spre o lume nou`, avem un dicton \ndrum`tor:
"SUNTEM |NTRUPAREA A CEEA CE G|NDIM".
Orice poate mintea s` conceap`, poate fi realizat [i, dup` cum a spus
Swedenborg: "\ngerii citesc autobiografia omului \n structura sa.".

22
CAPITOLUL IV

CUM SE FORMEAZ< O CREDIN}< PUTERNIC<

Poate c` cea mai mare dificultate, \nt\mpinat` de acela care \ncearc` s`


p`trund` \n domeniul vindec`rii mentale [i spirituale, este sentimentul lipsei de
\ncredere. El spune: "cred c` acesta este adev`rul [i v`d lumea care pare a avea
mare credin]` \n el, dar se poate c` sunt sceptic din fire, c`ci nu m` simt capabil de
a ajunge la o credin]` puternic`, oric\t de mult m-a[ str`dui".
Ace[ti oameni pun c`ru]a \naintea calului. Credin]a nu este o stare emotiv`
ce se realizeaz` la comand`. Nu este ceva ca aerul, pe care-l pompezi \ntr-o
anvelop` [i apoi porne[ti la drum. Credin]a nu const` \n sentimentul pe care-l
dezvolt`m.
CREDIN}A SE BAZEAZ< |NTOTDEAUNA PE SCOPUL EI {I C|ND
OBIECTIVUL ESTE DESTUL DE IMPORTANT, NU SE MAI PUNE
PROBLEMA CREDIN}EI.
EA URMEAZ< |N MOD FIRESC CUNOA{TERII.
Mai \nt\i ajungem la cunoa[tere [i numai apoi ne d`m seama c` am c`p`tat [i
credin]a, care a venit de la sine, c\nd am g`sit un obiectiv subs-tan]ial pe care s` se
bizuie.
Orice fel de credin]` se bazeaz` pe observa]ie [i cunoa[tere [i se poate
afirma c` este destul de u[or s` ajungi s` te \ncrezi \n aceast` Lege a vindec`rii.
Credin]a nu este cl`dit` pe nesiguran]` sau pe revela]ii [i nu suntem obliga]i s`
accept`m o scriere sacr`. Avem \n fa]a ochilor no[tri un exemplu concludent:

23
corpul omenesc. Acesta, corect \n]eles \n activit`]ile [i \ndatoririle sale, procur`
baza pentru credin]`, care va face din fiecare un vindec`tor pentru sine [i pentru
al]ii.
Corpul omenesc este cea mai minunat` ma[in` construit` vreodat`. Este mai
m`re] dec\t cele [apte minuni ale lumii antice [i mult mai complex dec\t orice
aparat construit de om. Reprezint` o cunoa[tere vie a ac]iunii desf`[urate de minte,
c`ci dac`-l observ`m, el reprezint` o prob` clar` despre ceea ce \nseamn`
Inteligen]a Divin` [i felul \n care aceasta se manifest`, totdeauna conform unui plan
perfect conceput de Spirit. Execu-torul crea]iei, mintea, urmeaz` \ntocmai [i aduce
la \ndeplinire acest plan.
Totdeauna, mintea \[i ofer` for]a creatoare infinit`, aceluia care [i-a f`urit un
plan bine clarificat, pentru c` aceast` Minte nu [tie nimic altceva dec\t s` lucreze
conform planului, fiind Minte Subiectiv`.
Inteligen]a ce s-a manifestat la construirea corpului, este aceea[i Minte care
[tie perfect cum s` repare, atunci c\nd este necesar, structura pe care a cl`dit-o [i
nu poate fi conceput ca, odat` lucrul terminat, s` nu se mai intereseze de el. S` nu
uit`m c` Mintea s`l`[luie[te \n acest corp construit, pe care \l folose[te ca vehicul [i
ca instrument pentru propriile ei activit`]i.
Atunci c\nd, \n acest corp se produce o dereglare, nu este nevoie s` ne
rug`m de Minte ca s` vindece; de fapt, ea \ns`[i necesit` un vehicul s`n`tos, iar ceea
ce ne revine, este de a-i prezenta planul perfect ce trebuie urmat pentru refacere,
ca fiind for]a executorie. Nu trebuie sc`pat din vedere c` aceast` activitate depus`
de g\ndire, de[i foarte inteligent`, capabil` de a construi perfect orice structuri, este
o Inteligen]a care nu judec`. Ea cunoa[te perfect tehnica construc]iei, dar totdeauna
trebuie s` lucreze dup` un plan. Fiind neutr`, ea poate lucra dup` un plan ce duce la
boal` [i tot a[a de prompt, poate executa un plan ce duce la s`n`tate. Astfel, acela a
c`rui activitate de g\ndire este caracterizat` printr-o g\ndire distructiv`, cu fric`, ur`,
ranchiun`, invidie sau discutarea [i absorbirea subiectelor de boal` [i triste]e, creaz`
un model-g\ndire, pe care Mintea \l prelucreaz` cu totul impersonal, \n form` de
boal`. Datoria noastr` este de a proceda la schimbarea acestui model de g\ndire cu
altul, \n care s` se oglindeasc` s`n`tatea, iubirea, pacea, fericirea. |n acest fel, Mintea
va prelucra modelul-g\ndire pozitiv` [i s`n`tatea, fericirea ce rezult` nu sunt un
miracol, ci manifestarea deplin` a Legii Universale.
Alexis Carrel, \n lucrarea sa "Omul fiin]a necunoscut`" se referea la faptul c`

24
aceast` Inteligent` va aranja celulele, chiar acolo unde nu sunt necesare. Un
exemplu \l constituie experien]a din laborator cu celulele epiteliale, care sunt
celule de protec]ie a pielii [i care, transplantate pe un alt mediu dec\t pielea, s-au
dezvoltat tot ca celule de protec]ie, ca [i cum ar fi fost pe piele, pentru c` este \n
natura lor s` se manifeste numai a[a. Acestea au fost desemnate de c`tre Spirit ca
celule de protec]ie. Prin urmare, Mintea, conform planului, le va folosi ca atare,
indiferent dac` sunt pe piele sau \n alt mediu.
Trebuie, deci, s` se \n]eleag` c`, potivit acestui mecanism, Mintea poate tot
a[a de u[or s` distrug` corpul, cum poate s`-l [i construiasc`. Astfel, dac` prime[te
g\nduri morbide, le urmeaz` fidel, reproduc\nd condi-]ii patologice. Cu alte
cuvinte, Mintea construie[te ne\ncetat celule noi, dar calitatea acestora este
determinat` de nuan]a g\ndurilor, deoarece g\ndul reprezint` Modelul.
Mintea asigur` repara]ii \n corp atunci c\nd sunt necesare, de multe ori
chiar f`r` [tirea omului, deoarece ea are totu[i o responsabilitate permanent` pentru
p`strarea unei condi]ii bune a corpului.
Acest principiu de vindecare, ce ac]ioneaz` chiar [i c\nd nu suntem
con[tien]i, devenind o arm` puternic` la dispozi]ia noastr`, ne atrage aten-]ia asupra
lui [i ne arat` totodat`, cum s`-l facem s` ac]ioneze. Un exemplu \l ofer` apendicita,
c\nd, deseori, peritoneul \nconjoar` [i izoleaz` ca \ntr-un sac, apendicele bolnav [i
astfel, \n cazul \n care acesta perforeaz`, se produ-ce numai o peritonit` izolat`,
mult mai pu]in grav` dec\t una generalizat`.
Omul se m\ndre[te cu cuno[tintele sale, deoarece a f`cut pa[i mari \n c\
[tigarea cuno[tin]elor privind corpul omenesc, dar, \n fond, el este \nc` departe de
a putea da un r`spuns la problema vie]ii. El nu [tie s` construiasc` nici m`car o
celul`, a[a c` atunci c\nd spune c` o stare sau alta de boal` este incurabil`, face apel
la cuno[tin]ele sale limitate. |n tratamen-tul mental, am mers mult mai departe,
baz\ndu-ne pe marea Inteligen]` Cosmic`, a c`rei Lege a Vindec`rii suntem pe cale
s` o \n]elegem. Astfel, vedem cazuri etichetate drept f`r` speran]` de vindecare de
c`tre medici cu experien]`, complet [i permanent vindecate prin aceast` Inteligen]`
dirijat` de c`tre o persoan` care a \n]eles Legea \n virtutea c`reia ac]ionea-z`.
Astfel, putem spune c` nu exist` maladii incurabile, ci numai oameni "incurabili".
Aceia care afirm` cu insisten]` c` "medicii au f`cut tot ce era posibil, nu mai are rost
s` mai \ncerc`m [i altceva", sunt oameni incurabili. Aceia care accept` adev`rul
mental c` LA DUMNEZEU (MINTE) TOATE LUCRURILE SUNT POSIBILE,

25
sunt oameni vindecabili.
Inteligen]a Divin` procedeaz` \n lini[te, cu u[urin]`, f`r` efort [i f`r` agita]ie.
For]a ce curge printr-un corp bolnav, poate vindeca orice. Omul fizic se
\nsp`im\nt`, dar Mintea este totdeauna sigur` de sine [i calm`. Mintea [tie cum s`
refac` ceva care s-a deranjat \n trup. {tie cum s` construiasc` orice fel de celul`, [tie
cum s` refac` func]ii ce au fost pierdute, [tie cum s` smulg` pe om de pe marginea
morm\ntului, \ntrebuin]\nd un efort nu mai mare dec\t acela pe care omul l-ar
face ca s` ridice un pai. De fapt, chiar mai pu]in dec\t at\t, de vreme ce Mintea nu
opereaz` cu str`danie sau efort. Toate aceste numeroase activit`]i chemate la
ac]iune, \ntreag` aceast` Inteligen]`, care [tie exact ce s` fac` [i cum s` fac`, a fost
folosit` la crearea acestui Univers, la men]inerea [i reglarea lui, la p`strarea vie]ii \n
el, la executarea corec]iilor necesare din timpuri imemoriale [i totu[i, aceast` For]`
[i Inteligen]` nu au sc`zut sau sl`bit c\tu[i de pu]in. For]a [i Inteligen]a ne
\nconjoar` [i ne p`trund chiar \n clipa de fa]` [i totdeauna, gata de a intra \n
ac]iune \n favoarea noastr`, \n lini[te, de \ndat` ce \ncet`m a \mpiedica curgerea
lor, \nl`tur\nd barierele noastre mentale.
S<N<TATEA ESTE CEVA NATURAL, BOALA ESTE CEVA
NEFIRESC. Boala nu este niciodat` pornit` din partea Divinit`]ii, ci totdeauna din
partea omului.
Omul este acela care ridic` baricada \n calea vindec`rii, \n timp ce Dumnezeu
- Minte se str`duie[te permanent pentru a men]ine sau a reface corpul ca pe un
templu perfect, \n care s`l`[luie[te Spiritul.
Se va ar`ta mai t\rziu, c\nd va fi prezentat` tehnica de aliniere a noastr` cu
aceast` Inteligen]`, cum se explic` c` aceast` fiin]` uman`, aparent ne\nsemnat`,
poate totu[i dirija For]a care conduce universul.
Vindecarea mentala [i spiritual` este rezultatul, nu al efortului acestei fiin]e,
ci al capacit`]ii sale de a dirija Inteligen]a Cosmic`, a[a dup` cum un sudor dirijeaz`
flac`ra de oxiacetilena, care taie o]elul.
Inteligen]a Cosmic` a creat corpul omenesc, cu inten]ia de a func]iona
totdeauna perfect. Boala este interferen]a omului cu aceast` inten]ie. Inteligen]a
Cosmic` are \n permanen]` viziunea corpului \n perfect` stare [i ac]ioneaz`
neobosit` ca s` \nl`ture orice ar amenin]a starea armonioas` a corpului. S`n`tatea nu
este altceva dec\t interdependen]a tuturor p`r]ilor componente ale trupului. Boala
este pur [i simplu \ntreruperea acestei armonii.

26
Armonia este cheia de bolt` a \ntregului Univers.
TOTUL |N UNIVERS PULSEAZ< CU UN RITM ARMONIOS {I
CONSTANT.
|nc` din timpuri str`vechi, omul a observat acest ritm al universului [i a
\n]eles cum func]ioneaz`. |n timpurile noastre, oamenii de [tiin]` au descoperit c`
acest lucru este adev`rat [i-n ceea ce prive[te desf`[urarea g\ndirii. Ei au \nv`]at c`:
IUBIREA ESTE RITM, iar URA ESTE DEZACORD, GENEROZITATEA ESTE
RITM, iar EGOISMUL ESTE DISCORDAN}<, |NCREDEREA ESTE RITM,
GELOZIA ESTE DISCORDAN}<, SPERAN}A ESTE RITM, DISPERAREA
ESTE DISCORDAN}<, CREDIN}A ESTE RITM, TEAMA ESTE
DISCORDAN}<, CINSTEA ESTE RITM, |N{EL<CIUNEA ESTE
DISCORDAN}<, SENIN<TATEA ESTE RITM, ENERVAREA ESTE
DISCORDAN}<.
At\t timp c\t st`rile mentale ale omului sunt \n acord cu ritmul universului,
echilibrul s`u psihic [i fizic este asigurat. C\nd intervine discordan]a \n fluxul de
g\ndire, acest echilibru este pierdut. Explica]ia const` \n faptul c` avem de-a face
cu o Inteligen]` Universal` ale c`rei Legi nu le putem \nv`]a dec\t prin observa]ii.
Din clipa \n care am \n]eles c` armonia este cheia de bolt` a Universului, acela
care dore[te ca aceast` Inteligen]` s` ac]ioneze \n folosul s`u, trebuie mai \nt\i s`
se str`duiasc` s` coopereze cu ea. St`rile mentale discordante produc boala, dau
n`vala [i se izbesc de Legea etern stabilit` a Armoniei Universale. Lumea ra]ional`
recunoa[te existen]a acestei Armonii Universale [i \[i d` seama c`, atunci c\nd
aceast` armonie este rupt` de oameni, Divinitatea nu se modific` pentru a ne face
nou` pe plac, noi suntem aceia care trebuie s` ne schim-b`m.
SECRETUL VINDEC<RII REZID< |N UNIFICAREA CU INTELIGEN}A
COSMIC<, ce posed` cuno[tin]e infinite ale c`ilor de vindecare [i o bun`voin]`
nem`rginit` de a produce forma perfect`. Ne putem bizui pe curentul de |
n]elepciune Divin` \n corpurile noastre, atunci c\nd ne ferim s`-i st`m \n cale.
DUMNEZEU DIN NOI ARE FOR}A DE A VINDECA.

27
CAPITOLUL V

CUM SE APLIC< UN TRATAMENT MENTAL

Tehnica tratamentului poate fi m\nuit` \n oricare dintre diferitele c`i ce se


afl` la dispozi]ia noastr`. La o ultim` analiz`, oricine poate face uz de propria-i form`
de exprimare [i chiar de propria-i metoda. Metoda indicat` mai jos este considerat`
de autor, ca fiind de o mare eficien]`.
Tratamentul propriu-zis const` \ntr-o activitate mental`. Este o mi[care bine
definit` a Min]ii, \ntr-o direc]ie specific`, \n folosul unei anumite persoane. Nu
este nevoie s` se pun` m\inile asupra persoanei tratate, ca-n metoda
magnetismului. Astfel, ne desprindem imediat de orice form` de vindecare
magnetic`. Mai mult dec\t at\t, nu folosim nici un fel de hipnotism. Psihiatrul
folose[te hipnotismul \n scopul de a \nl`tura bariera min]ii con[tiente [i a deschide
subcon[tientul, pentru a implanta aici, propriile sale sugestii. Nu avem nimic de
criticat, deoarece psihiatria a fost [i este o cale de \nl`turare a complexelor [i
obsesiilor; de fapt, psihiatrul se folose[te de ceva mai mult dec\t hipnotismul. Ne
referim aici la hipnotism, pentru a putea l`muri pozi]ia noastr` \n ceea ce prive[te
vindecarea. Nu folosim nici puterea voin]ei, spre a impune ideile [i imaginile
noastre pacientului cu o putere slab` a voin]ei. Aceasta ar \nsemna c` folosim for]a
personal`, ceea ce nu facem. Nu folosim nici sugestia, care presupune repetarea
unor formule. Folosim cuvinte, dar acestea \n scopul unic de a transmite ni[te idei
clare [i care, de fapt, stau la baza vindec`rii. Nu posed`m nici un fel de formul`
magic`, de repetat \n clipe de tensiune, av\nd ca urmare \nl`turarea afec]iunii.
Toate acestea nu ar fi dec\t tot un fel de sugestie. Nu \ncerc`m s` influen]`m
mintea pacientului \n nici un fel. Nu proiect`m g\ndul [i nici nu re]inem g\ndul
pentru altul.
Tratamentul spiritual [i mental este completat \n \ntregime \n mintea
pacientului. Acesta \ncepe cu adev`rul fundamental c` persoana pe care o trateaz`

28
este o idee perfect` \n MINTEA DIVIN< [i c` \ntregul s`u proces \n timpul
tratamentului, const` \n A |NL<TURA DIN PROPRIA-I MINTE, ORICE IDEE
SAU IMAGINE DE IMPERFEC}IUNE SAU BOAL<, la pacient sau la el \nsu[i,
atunci c\nd se trateaz` pe sine. Dup` ce s-a asigurat de faptul c` mintea a creat un
vehicol perfect, prin care Spiritul dore[te s` se manifeste [i dup` ce a v`zut felul
minunat \n care Mintea se gr`be[te s` refac` corpul c\nd ceva nu este \n regul`,
atunci \ncearc` s`-[i al`ture propria-i g\ndire, de aceea a Min]ii Universale. Prin
urmare, el ac]ioneaz` \nl`untrul s`u, ca s` [tearg` orice credin]` \n tulburarea fizic`
ce [i-a f`cut apari]ia asupra persoanei cu care lucreaz`. Pacientul a acceptat credin]a
c` este bolnav. Practicianul nu admite s` \mp`rt`[easc` aceast` credin]` cu el, fiind
convins c` numai aceast` credin]` a pacientului o men]ine treaz`; prin urmare,
practicianul trebuie s` cread` el \nsu[i \n realitatea perfec]iunii pacientului, dac`
voie[te s` neutralizeze falsa credin]` a celui suferind.
El [tie c` nu exist` mai multe min]i, adic` fiecare individ nu posed` o minte
aparte fa]` de cea a semenului s`u, precum nici fa]` de Mintea Universal`. El [tie c`
exist` \n univers o singur` Minte Atotcuprinz`toare, iar, ceea ce numim min]i
individuale, sunt de fapt, volumul de Minte Uni-versal` pe care o folosim atunci
c\nd g\ndim. El mai [tie c` este imposibil ca Mintea Unic` s` se manifeste \n
acela[i timp [i \n boal` [i \n s`n`tate. Mai [tie, de asemenea, c` este s`n`tos \n
aceea[i Minte \n care pacientul se crede bolnav. O f\nt\na nu poate da \n acela[i
timp [i ap` dulce [i amar`. Prin urmare, sau cei s`n`to[i nu sunt s`n`to[i, sau cei
bolnavi nu sunt bolnavi. |n ambele cazuri, nu se spune adev`rul c\nd \[i descriu
st`rile fizi-ce contrare. Din ceea ce pacientul a \nv`]at din Univers, [tie c` s`n`tatea
este starea normal`, \n timp ce boala este stare anormal`. Mai departe [tie c` Legea
Min]ii este o lege a reflec]iei. Stie, de asemenea, c` Mintea este \ntr-o activitate
ne\ntrerupt`. |napoi [i \nainte se mi[c` suveica min]ii, pre-lucr\nd particulele de
materie \ntr-un model fizic, model ce reprezint` reproducerea exact` a modelului
mental pus la dispozi]ia sa. |ntruc\t pacientul p`streaz` un model de boal`,
practicianul trebuie s`-[i asigure un model de s`n`tate, demonstr\nd prin
cuvinte, \ncrederea total` pe care o are \n Mintea Subiectiv` Universal`, devenind
prin aceasta, capabil s` dirijeze aceast` for]` gigantic`, pentru a lucra dup` modelul
s`u [i nu dup` cel al pacientului. |n cazul c\nd cineva se trateaz` singur, trebuie s`
se conving` c`, \n timp ce sim]urile sale \l informeaz` c` este bolnav, mintea sa
obiectiv` trebuie s`-i spun` con[tient [i deliberat, c` informa]iile transmise de

29
sim]uri sunt incorecte [i trebuie s`-[i proclame propria sa perfec]iune divin`.
Toat` lumea [tie c` \n timpul unei emo]ii puternice, ca [i \n timpul unei
lupte sau a unei \ncerc`ri de salvare, cei implica]i nu simt durerea loviturilor, care
ar fi de nesuportat atunci c\nd mintea le \nregistreaz` pe calea sim]urilor. A[a c`,
este posibil pentru cineva s`-[i \ndrepte g\ndul \ntr-o astfel de direc]ie, \nc\t s`
uite de durere sau de alte nepl`ceri. Recu-nosc\nd c` multora le vine greu s`
procedeze astfel, un fapt r`m\ne clar, [i anume c` acest lucru a fost f`cut [i deci
poate fi f`cut de oricine.
Primul lucru pe care-l are de f`cut cel ce aplic` tratamentul este de a-[i
asigura o RELAXARE c\t mai complet`. Se va lua o pozi]ie care s` asigure
relaxarea fizic`. RELAXA}I-V< MINTEA! Nu se poate trata bine atunci c\nd e[ti
influen]at de team`, griji, sup`rare sau anxietate. Aceast` relaxare mentala poate fi
realizat` printr-o contemplare lini[tit` a faptului c` tr`im \ntr-un univers care ne
dore[te binele, \n acea Minte Universal`, care caut` totdeauna s` imping` binele
spre noi. Am putea afla, a[a cum mul]i o fac, c` se poate ob]ine lini[tea [i relaxarea,
citind c\teva pagini dintr-o carte bun`, care trateaz` tocmai subiectul ce intereseaz`
- vindecarea. Mul]i folosesc \n acest scop Psalmul 23 sau 91. Dar, oricare ar fi
metoda folosit` pentru a atinge acest scop, relaxarea mental` este esen]ial` pentru
succesul deplin al tratamentului.
Acum, c\nd practicianul cunoa[te c` at\t el c\t [i pacientul fac parte din
aceea[i Minte [i cum ceea ce este [tiut \ntr-un anumit punct al Min]ii, trebuie s`
fie cunoscut \n toate punctele, rezult` c` deta[area sa calm` de tulburarea ce-l ]
ine \n gheare, trebuie s` se produc` chiar dac` el nu recunoa[te deocamdat` starea
cea buna realizat`. Din aceast` cauz`, foarte adesea, pacientul \ncepe s` se simt` mai
bine de \ndat` ce se afl` \n prezen]a practicianului s`u, din momentul \n care a
\nchis telefonul, dup` ce i-a cerut ajutor. |n alte cazuri, aceast` u[urare nu este
resim]it` imediat de cel tratat, dar practicianul continu` s`-[i dea seama c`, \n
profunzimea Min]ii Subiective, exist` \n permanen]` o stare de calm [i c` starea de
tulburare mental` a pacientului, nu este altceva dec\t o emo]ie superficial`.
Eventual, ceea ce practicianul cunoa[te temeinic, va fi cunoscut con[tient [i de
c`tre pacient.
Cel mai bun procedeu este ca pacientul s`-[i comunice numele [i
prenumele [i chiar adresa, \n scopul de a face tratamentul specific. Astfel, se poate
spune: " vorbesc pentru H.S., din orasul x, strada y, nr. 10, pentru care am \nceput

30
acest tratament " sau " acest tratament este destinat fiului J. care se afl` \n aceast`
\nc`pere, cu mine ".
Trebuie s` se ]ina seama, \n mod serios, de faptul c` nu se vorbe[te \n gol.
G\ndul merge undeva, nici nu moare, nici nu se pierde. Suntem \nconjura]i de un
ocean al Min]ii, aceast` Minte Universal`, creatoare, care imediat prime[te g\ndul
nostru [i imediat trece la ac]iune ca s`-l realizeze \n form` material`, [tiindu-se c`
Mintea ac]ioneaz` ne\ncetat, \n acest fel, asupra oric`rui g\nd.
Trebuie recunoscut faptul c` aceast` Minte are capacitatea de a crea orice [i
este dispus` s` creeze forma de s`n`tate, la fel ca [i forma de boal`, deoarece este la
dispozi]ia Spiritului [i omul este, \n esenta, Spirit. Trebuie s` existe certitudinea de
supunere absolut` a acestei Legi a Min]ii la cuv\ntul Spiritului [i certitudinea c`
vireaz` \ntreaga sa for]` \n direc]ia indicat` de cuv\ntul nostru. Trebuie s` se
recunoasc` faptul c` acest ocean al Min]ii cuprinde \ntregul Univers, c` aceast`
Minte Creatoare Unic` este pretutindeni, at\t acolo, departe, \n spa]iu, dincolo de
soare [i de a[trii, c\t [i-n orice loc de pe p`m\nt. Deci, distan]a nu reprezint` o
barier` pentru reu[ita tratamentului. De asemenea, trebuie [tiut c` aceast` Minte
umple \ntreg spa]iul din ora[ul \n care tr`im, umple camera \n care ne afl`m,
umple propria noastra con[tiin]`, [i c` ea este at\t con[tiin]a sa proprie c\t [i a
aceluia care se trateaz`.
Trebuie s` se realizeze o unificare con[tient` cu aceast` Minte Unic`. Mai
trebuie s` [tim c` practicianul, pacientul [i aceast` Minte sunt Una singur` \n
Marele |ntreg. Nu poate exista nici o separare \ntre ele, iar persoana care se
trateaz`, [i-a creat pur [i simplu falsa idee c` este desp`r]it de Divinitate. Este
posibil c` el nu a exprimat \n cuvinte precise [i nici nu recunoa[te c` a g\ndit a[a.
Un fapt este clar, [i anume c` Spiritul nici nu este, nici nu poate fi vreodat` bolnav,
prin urmare, bolnavul ar putea s` \ntre]in` numai aceast` idee, pentru c` el crede c`
s-a desp`r]it de Dumnezeu. Acel care sesizeaz` [i cunoa[te unitatea sa esen]ial` cu
Spiritul, [tie c`, a[a dup` cum Divinitatea nu se poate \mboln`vi, tot a[a nici el nu
poate fi bolnav. Prin urmare, aceast` aparen]` de boal` trebuie s` fie o form`
distorsionat` de g\nd, neav\nd nici o baz` \n realitate, neav\nd nici o existen]`
separat` de entitate.
Singura lege a universului este Legea Unit`]ii.
Orice nu seam`n` cu unitatea, nu poate fi real. Prin urmare, acest lucru ce [i-
a f`cut apari]ia, nu este sprijinit de nici o Lege, nu poate avea nici o baz` real` de

31
existen]`. C\nd Mintea a creat acest corp, nu a l`sat \n el nici un loc pentru boal`.
Poate fi dureros [i \ngrozitor, dar este o fals` spaim`, asemeni co[marelor care
dispar la trezire, de[i ele p`reau reale \n timpul somnului. Existen]a bolii nu are
justificare \n corp, prezen]a ei fiind o iluzie.
|n leg`tur` cu aceasta, ar fi indicat s` scoatem \n eviden]` faptul c`, nu trebuie
s` acord`m prea mult timp [i aten]ie contempl`rii formei-boal`. Cu c\t o discut`m
mai mult [i o examin`m mai atent, cu at\t o \nzestr`m cu mai mult` fals` realitate.
Nu-i acord`m mai mult` aten]ie dec\t pentru a afla ce avem de tratat, apoi trecem la
contemplarea perfec]iunii spirituale a pacientului, pe care o [tim adevarat` [i real`.
Ori de c\te ori un individ resimte oroare sau dezgust la apari]ia unei tulbur`ri, ar
trebui s` se autotrateze, pentru a-[i da seama c` aceast` situa]ie este ireal` [i c` este
vorba de fapt de ceva mic [i ne\nsemnat, \n compara]ie cu Mintea Universal`.
Oric\t constat`m [i socotim o form`-boal` ca fiind mare, grea sau incurabil`, ar
trebui s` ne \ntoarcem g\ndul spre Univers [i s` ne umplem con[tiin]a cu eviden]a
m`re]iei infinite, a for]ei [i \n]elepciunii acestei Min]i Creatoare, fa]a de care
forma-boal` nu reprezint` nimic. Astfel, refuz`m s` ne unific`m cu forma-boal` [i
ne unific`m al`turi de pacient cu Mintea Creatoare [i minunata ei For]`
Vindec`toare.
Atunci c\nd ne d`m seama [i ne l`s`m p`trun[i de adev`rul c` fiin]a din fa]a
noastr` este perfect`, \nseamn` c` am atins punctul c\nd trata-mentul \ncepe s`
devin` efectiv. Uneori, totu[i, pentru a ajunge la aceast` certitudine, trebuie s`
risipim propriile noastre \ndoieli, care pot fi alimentate de declara]ia medicilor c`
nu mai este nici o speran]`. Aceste \ndoieli mai pot proveni [i de la starea de
deprimare a bolnavului, stare pe care practicianul ar putea-o interpreta ca fiind a sa
proprie. Mai poate proveni [i din faptul c` pacientul declar`: "am mai consultat [i
al]i vindec`tori, f`r` nici un rezultat.".
Oricare ar fi originea lor, aceste \ndoieli trebuiesc \nl`turate, spre a se putea
asigura succesul tratamentului. Pentru a putea atinge acest scop, uneori este
necesar s` str`batem un \ntreg proces de ra]ionamente. S-ar putea s` fie nevoie s`
ne combatem pe noi \n[ine [i acest lucru reprezint` una din par]ile esen]iale ale
unui bun tratament. S-ar putea s` fim nevoi]i s` repet`m mereu, p\n` ce ne
convingem: "Nu-mi pas` de ce spun medicii. {tiu c` Mintea poate face s` creasc` [i
un os rupt, s` fabrice hormoni, s` opereze f`r` durere [i-n general, s` aduc` pacea,
calmul, ordinea [i elibe-rarea de orice tulburare. Mai [tiu c` durerea nu este real`,

32
deoarece Spiritul nu poate fi atins de durere, iar acest corp este substan]a spiritual`
pur`, \n fiecare din celulele componente. Acolo unde s`l`[luie[te Spiritul, sunt
totdeauna prezente: pacea, calmul, odihna, siguran]a, perfec]iunea."
Spiritul se afl` \n momentul \n care aceast` fals` manifestare \ncearc` s` ia
form` real`, dar El intervine [i umple orice celul`, oric\t de mic` ar fi, cu prezen]a
SA. Oriunde intervine aceast` prezen]`, EA vindec` de toate for]ele false, iar noi ne
trat`m propria noastr` fals` credin]`, con[tien]i c` Spiritul este peste tot [i chiar
acest corp, din cap p\n` \n picioare, de la cel mai ne\nsemnat atom, este locuit
numai de Spirit.
Oricare ar fi el, cauz\ndu-i aceast` tulburare, nu are ce c`uta acolo. Nu are
nici cea mai slab` autoritate sau for]`. Nu are nici o capacitate de a provoca durere
sau suferin]`. Nici o otrav` nu poate avea efect \n prezen]a Spiritului. Divinitatea a
creat totul numai bun [i conform Legii Armoniei, nici un punct al Corpului Divin
nu poate dori s` fac` r`u unui alt punct din corp. |n planul Divin, totul coopereaz` \n
Univers. Prin urmare, m` tratez ca s`-mi dau seama c` nu exist` nici o urm` de
oscila]ie \n acest corp, ci doar o ac]iune armonioas`, binef`c`toare. Dumnezeu
exist` [i p`trunde acest templu, chiar \n momentul de fa]`, cu prezen]a p`cii,
s`n`t`]ii [i perfec]iunii Sale.
Odat` ajun[i la punctul \n care am realizat perfec]iunea interioar` etern` a
pacientului, ne vom da seama de aceasta, pentru c` vom fi ajuns la o stare de lini[te,
calm interior, de siguran]` proprie, ca [i cum am fi traversat o mare agitat` [i am fi
intrat \n apele lini[tite ale unui port. Odat` acest punct atins, putem preda Min]ii
partea de lucru ce-i revine. Aceast` realizare interioar` poate fi ob]inut` \ntr-o
secund` sau \ntr-o or`; poate diferi ca timp, chiar \n timpul aceleia[i s`pt`m\ni,
pentru c`, la urma urmelor, practicianul este totu[i o fiin]` uman`, uneori influen]at
gre[it de propriile sale st`ri de dispozi]ie. Prin dispozi]ii se \n]elege c`, omul, fiind
de fapt fiu al speciei, este supus unor sugestii comune. El a mo[tenit un volum
mare de g\ndire de la o rasa care a cunoscut mult` \nfr\ngere, necaz [i boal`. El nu
trebuie s` se lase legat de lan]urile fatalit`]ii rasei, [i cu at\t mai mult cre[te
cunoa[terea Legii, cu c\t viziunea lui spiritual` se limpeze[te de norii g\ndirii
negative [i cu at\t mai direct [i mai neted atinge acel punct mare] al realizarii -
\n]elegerea perfec]iunii spirituale a pacientului. |n cazul \n care ne trat`m pe
noi \n[ine de vreo maladie, va trebui s` realiz`m propria noastra perfec]iune
spiritual`. Trebuie s` ne aducem aminte s` ne degajam de orice responsabilitate

33
pentru rezultatul tratamentului. "Tat`l din Mine, El este cel care \ndepline[te
lucrarea. Cu de la Mine putere, nu pot face nimic".(Iisus) Aceste cuvinte ar trebui
s` fie gravate \n inima fiec`rui practician \n acest domeniu. Niciodat` nu suntem
r`spunz`tori de vindecare [i nu avem nici un merit c\nd este realizat`. Niciodat` nu
suntem r`spunz`tori de vindecare, ci de un singur lucru, acela de a fi pus Legea \n
ac]iune.
Acum am ajuns \n clipa c\nd practic, tratamentul este terminat. P\n` \n
acest stadiu, responsabilitatea noastr` a constat \n a construi un tablou clar al
perfec]iunii permanente, at\t a noastr`, c\t [i a pacientului, \nl`turarea oric`rei
\ndoieli privind aceast` perfec]iune [i orice team` c` Mintea nu ar fi \n stare s`
manifeste s`n`tate \n pacient. Acum, pred`m tabloul nostru complet al perfec]iunii,
marelui medic, Mintea Universal`, pe care ni-l putem reprezenta ca pe un ajutor,
care ar fi stat l\nga noi \n timp ce scriam instruc]iunile ce trebuiau urmate. |n fapt,
spuneam: "iat` instruc]iunile mele, tu e[ti ajutorul perfect, [tiu c` le vei
\ndeplini \ntocmai, pentru c` niciodat` nu ai dat gre[.". Cu aceasta, consider`m
misiunea \ndeplinit` [i ne \ndrept`m spre ocupa]iile noastre, fiind con[tien]i c` am
pus Legea \n ac]iune; din momentul \n care i-am oferit un model-g\nd perfect, ea
a pornit imediat la ac]iunea creatoare, prelucr\nd \n form`, g\ndul nostru. De fapt,
am putea folosi chiar cuvintele citate mai sus, ca metoda de predare a tratamentului
min]ii, emi]ind cuv\ntul [i ideea noastr` perfect`, c`tre unica energie creatoare din
lume. Aceasta trebuie s` fie o ofert` des`v\r[it`.
Dac` ne g`sim \n situa]ia de a reveni cu tratamentul prea des, aceasta este
dovada c` nu am fost des`v\r[i]i, oferind cuv\ntul nostru \n totalitate c`tre Minte. |n
acest caz, \nseamn` c` practicianul nu este el \nsu[i complet edificat \n ceea ce
prive[te cui \i revine de fapt lucrarea. Efortul s`u mental nu ajut` legii, care are de
fapt toat` puterea necesar` s` vindece complet orice boal`, oric\t de grav` ar p`rea.
Efortul lui are un singur obiectiv [i numai unul: s` prezinte Min]ii modelul-g\nd
perfect. Odat` acesta oferit, este \nsu[i Tat`l care ac]ioneaz`, iar str`daniile slabe ale
practicianului n-au nici un efect. A[a c`, dac` ne d`m seama c` intervenim, este
obliga]ia ce ne incumb` potrivit tehnicii ar`tate, trebuie s` ne oprim [i s` ne
spunem: "Ei bine, m` bucur c` Legea Min]ii ac]ioneaz` asupra acestui caz. {tiu c`
face un lucru bun, constant [i complet.".
Un exemplu edificator la cele de mai sus: s` ne \nchipuim un vas
\mpotmolit la t`rm \n timpul refluxului. Cu toate eforturile depuse de oameni, nu

34
poate fi degajat din nisip; cineva vine [i spune: "a[tepta]i c\teva ore p\n` ce vine
fluxul", atunci puterea oceanului va ridica vasul [i-l va repune pe linia de plutire,
astfel c` va putea fi scos \n larg de for]a propri-ilor sale ma[ini. S` ne l`s`m
convin[i [i s` avem \ncredere \n Legea Universal`, care nu d` gre[ niciodat`.
Autorul sugereaz` c` este indicat s` mul]ume[ti Ajutorului Divin, \n clipa \n
care \i pred` pacientului. Legea este cu totul impersonal` [i nu este afectat` de
asemenea mul]umiri, \ns` gestul are totu[i o \nsemn`tate pentru om. Aceasta ajut`
s`-i \nt`reasc` credin]a c` acum totul a fost pus \n mi[care, sub o conducere
competent` [i c` el, practicianul, a declan[at ceva ce nu mai poate fi oprit. De
regul`, nu ne exprim`m mul]umirile pentru ceva ce nu am primit, astfel, aceast`
manifestare este, de fapt, o indica]ie c` \ntr-adev`r, credem cu t`rie \n tot ceeea ce
am spus.
O alt` problem` ce ar trebui luat` \n considera]ie, este aceea a repet`rii. Am
avertizat s` se evite exagerarea tratamentului. Se pune \ns` \ntrebarea: "Este oare
suficient un singur tratament ?". |ntr-adev`r, un sin-gur tratament ar trebui s` fie de
ajuns, dac` ar fi \ndeplinite toate regulile cerute de metod`. Din c\te [tim, IISUS
nu a fost nevoit niciodat` s` repete tratamentul. Pu]ini oameni posed` viziunea [i
iluminarea lui IISUS. Se poate spune c` a avut cea mai clar` viziune ce a avut-o
vreodat` fiin]a uman`. Avea un astfel de sim] al unit`]ii des`v\r[ite cu
Divinitatea, \nc\t atunci c\nd vorbea El, era ca [i cum se exprima cu vocea lui
Dumnezeu. "EU {I TAT<L SUNTEM UNA". Aceasta nu era o repetare de[art`, a[a
cum se \nt\mpl` la unii dintre noi. Era o convingere de nezdruncinat, c`ci o avea
f`r` nici o umbr` de \ndoiala. Chiar cei mai buni dintre noi suntem cu mult sub
nivelul nobilului s`u ideal; astfel c` socotim uneori necesar s` repetam totu[i
tratamentele. Certitudinea lui absolut` era comunicat` Min-]ii la mul]i dintre cei
trata]i, cu excep]ia celor din Capernaum, unde nu a f`cut minuni, din cauza
necredin]ei celor de acolo. Viziunea noastr` nu reu[e[te totdeauna s` r`zbat` prin
necredin]a celor pe care \i trat`m. Trebuie s` ne amintim c` tratamentul nu este
des`v\r[it dec\t atunci c\nd este primit [i acceptat pe deplin de c`tre con[tiin]a
pacientului; prin urmare, repetarea tratamentului este adesea necesar`, din cauza
acestei con[tiin]e \ntunecate a pacientului.
De regul`, de 2-3 ori pe zi este cel mai mult ce se poate face ca tratament
pentru o singur` persoan`. Dac` \ntre timp, aceasta revine mereu \n minte, putem
spune cu calm: "sunt bucuros c` Legea Min]ii lucreaz` asupra acestui caz "[i nu ne

35
mai g\ndim la aceasta. Acolo unde trebuie continuat tratamentul p\n` c\nd s-a
realizat o receptare mental` complet` a acestuia, fiecare tratament trebuie aplicat ca
o ac]iune separat`, adic` fiecare [edin]` de tratament s` fie f`cut` ca [i prima dat`. S`
pornim chiar de la \nceput, ajung\nd la deplina realizare a perfec]iunii pacientului
[i oferind aceast` perfec]iune Min]ii, cu acela[i des`v\r[it abandon. Dac` accept`m
ideea c` trebuie aplicate mai multe sau o serie de tratamente, trebuie s` ne ferim s`
admitem c` nu s-a realizat perfec]iunea. |n multe cazuri, sunt necesare serii de
tratamente, unele din acestea cu vindec`ri dintre cele mai reu[ite, v`zute de autor.
Acestea au fost rezultatul unor serii de tratamente aplicate pe o perioad` de luni de
zile. Adeseori este nevoie de timp, pentru ca pacientul s` ajung` s` nu mai fac` nici
o obstruc]ie Min]ii. Astfel, dac` sunt necesare mai multe tratamente, trebuie s`
avem grij` s` nu privim persoana g\ndind c` acest caz va lua mult timp. Dac`
g\ndim astfel, dezmin]im propria noastr` afirma]ie, care sus]ine tocmai
perfec]iunea imediat` a pacientului. De un singur lucru trebuie s` ne amintim
totdeauna [i anume c` acum, to]i oamenii sunt perfec]i, c` ei nu au fost niciodat`
mai pu]in perfec]i dec\t propriile lor min]i, a rudelor, a prietenilor, a medicilor [i a
celorlal]i c`rora le-am \mp`rt`[it sim]`mintele.
Practicianul \nsu[i nu vindec` niciodat` pe acela pe care \l trateaz`. Rolul lui
este s` cunoasc` perfec]iunea etern`, s` o declare cu convingere, s` nege realitatea
[i adev`rul oric`rei aparen]e contrarii [i s` a[tepte cu \ncredere ca Marele Ajutor,
Mintea, s` manifeste acea s`n`tate pe care practicianul o [tie c` exist` \n aceast`
clip`. |ntruc\t Mintea este substan]`, iar trupul umbra, aceast` form`-boal` nu este
real`; este numai o imagine imperfect` a g\ndului-form` distorsionat; [terg\nd
aceast` distorsiune [i substituind-o cu g\ndul-form` de perfec]iune ce nu a fost
niciodat` [tirbit, se revine la adev`rata stare. Aceasta a existat totdeauna acolo [i nu
poate fi pierdut` niciodat`. A fost acoperit` temporar de un tablou al imperfec]iunii.
Pentru tratament, oferim Ajutorului din nou, tabloul limpede pe care l-a avut \n
fa]` atunci c\nd a creat corpul copilului ce urma s` se nasc`.
|n \ncheierea acestui capitol, am putea oferi un cuv\nt de \ncurajare. NU
VA DESCURAJA}I dac`, la \nceput, vindec`rile nu au un rezultat prea str`lucit. Pe
c\t de adev`rat este c` \ncep`torii, adesea ob]in vindec`ri minunate, tot a[a de
adev`rat este c`, at\t timp c\t succesul lucr`rii \n acest domeniu se bazeaz` pe
cunoa[terea precis` [i iluminarea clar`, cu at\t ne form`m mai mult, cu at\t
\n]elegerea noastr` devine mai limpede [i pe m`sur` ce "cre[tem \n har" c\[tig`m

36
totdeauna [i capacitatea de a trata cu succes.
|ntruc\t Mintea Unic` este prezent` peste tot [i \n acela[i timp, putem trata
cu succes o persoana chiar la distan]` de mii de kilometri. Autorul a tratat cu
rezultate bune persoane locuind \n Noua Zeeland`, el locuind \n California. |
ncep`torul nu trebuie s` ezite s` trateze pe cineva, oriunde s-ar afla.
Termenul de practician se aplic` [i aceluia care se trateaz` pe sine sau \[i
trateaz` membrii familiei sale. Acest termen nu se confund` cu acela de practician
profesionist.

CAPITOLUL VI

CUM SE POATE REALIZA VINDECAREA?

Dac` accept`m afirma]ia c` vindecarea mental` [i spiritual` este o realitate,


trebuie s` cercet`m \n profunzime, pentru a g`si motive funda-mentale, care s`
r`spund` la \ntrebarea: "De ce este posibil` vindecarea?"
De vreme ce vindecarea este, \ntr-un sens, o activitate creatoare, adic` poate
crea noi celule s`n`toase, care s` le \nlocuiasc` pe cele susceptibile de
\mboln`vire, cel mai bun loc de pornire ar fi activitatea cre-atoare cosmic`,
deoarece orice lucrare de crea]ie trebuie s` urmeze acela[i plan. |n ce const`
atunci? Cum s-a format universul? Exist` vreo lege \n baza c`reia s-a produs acest

37
fenomen? Dac` a[a este, Atunci acea Lege mai ac]ioneaz` [i ne st` la dispozi]ie [i
ast`zi? Credem cu fermitate c` r`spunsurile la toate aceste \ntreb`ri se afl` \n fa]a
ochilor no[tri [i solu]ionarea lor ne va conduce la \n]elegerea clar` pentru ce omul
poate s` se a[tepte la existen]a unei activit`]i creatoare \n el \nsu[i, care, s`-l
elibereze din sclavia bolii, red\ndu-i libertatea unei perfecte s`n`t`]i.
La o analiz` superficial`, acest capitol ar putea ap`rea academic, totu[i este
extrem de practic, pentru c` va pune baza unei asigur`ri practice nereligioase,
[tiin]ific`, a unui proces de vindecare creatoare, pe care omul o poate folosi \n afar`
de supersti]ie sau credin]` religioas`.
L`s\nd la o parte literatura religioas`, s` presupunem c` ne afl`m \ntr-un loc
oarecare, pe continent. Privind in jurul nostru, la for]a oceanului [i m`re]ia
mun]ilor, admir\nd soarele, luna [i stelele, \ntreb\ndu-ne care este misterul
vie]ii \n lumea vegetal` [i animal` [i cum au luat fiin]` toate acestea. Primul lucru
pe care-l observ`m este c` tr`im pe o planet` care este compus` din materie \n
form` solid`, lichid` [i gazoas`. Materia \n sine nu are minte proprie. Trebuie ca
totdeauna s` se ac]ioneze asupra ei, cu o for]` din afar`, deci ea nu a putut lua fiin]`
cu de la sine putere. Nu s-a putut autocrea. |n c`utarea for]ei-energie care a adus-o
la existen]`, trebuie s` facem investiga]ii \n afara formelor de energie material`,
cum ar fi electricitatea [i altele, ce apar \n materie.
A[a cum s-a ar`tat, exist` o singur` form` de energie cunoscut` de om [i care
nu are origine material`. Aceast` energie este g\ndul, [i cum g\ndul nu izvor`[te
din materie, ci din contr`, ac]ioneaz` asupra ei, trebuie s` fi existat o Inteligen]`
capabil` de g\ndire, \nainte ca materia s` fi existat. Astfel, suntem condu[i pas cu
pas la \n]elegerea c` universul fizic nu a putut lua fiin]` dec\t prin ac]iunea
g\ndului. Dac` exist` g\nd, atunci trebuie s` existe [i G\nditor. Ne-am obi[nuit s`
numim acest G\nditor -DUMNEZEU. Se poate folosi orice alt nume, \n]elesul
fiind acela[i. Am putea numi G\nditorul cu pronumele "El" ; la aceast` r`sp\ntie,
suntem asalta]i uneori de acei credincio[i care afirm` c` folosind pronumele "El" am
terminat cu Dumnezeu [i deci suntem atei. Oricum s-ar interpreta, \n nici un caz
nu l-am \ndep`rta pe Dumnezeu din Universul Lui, c`ci El nu face caz de faptul c`
este prezentat de imagina]ia acelui tip de teolog, ca pe un venerabil cu barb`,
st\nd \n Rai, \nconjurat de \ngeri [i arhangheli; trebuie s` m`rturisim c` nu
accept`m un astfel de Dumnezeu \n filozofia noastr`.
Mul]i prela]i din zilele noastre, av\nd o educa]ie [tiin]ific` [i religioas`,

38
au \nl`turat aceast` concep]ie naiv` din predicile lor.
A[a cum \l \n]elegem pe Dumnezeu \n universul Lui, El este o Inteligen]`
Impersonal`, totu[i nu una oarb`. Este o inteligen]` ce ac]ioneaz` prin Lege, ce nu
face nici o distinc]ie \ntre drept [i nedrept, care nu oscileaz` dup` cererile
personale trimise de catre oamenii din ambele tabere, ca s` le aduc` victoria
armatelor lor, sau s` opreasc` ploaia, ca s` stea la iarb` verde sau s` dea ploaia ca s`
le creasc` gr\nele.
S` nu \n]elegem gre[it. Avem credin]a c` este imposibil s` ob]inem victoria,
\ncetarea sau pornirea ploii. Toate acestea se pot face numai \n baza \n]elegerii pe
care trebuie s` o avem despre adev`rata natur` a Divinit`]ii [i a Legii Min]ii, prin
care Divinitatea ac]ioneaz`. Ne putem ruga, putem implora, putem v`rsa lacrimi
c`tre \naltul cerului pentru ajutor de la Dumnezeu, a[a cum milioane au f`cut-o [i o
mai fac, iar cerul nu va r`spunde nimic, dec\t dac` facem uz de rug`ciunea
[tiin]ific`, bazat` pe o \n]elegere clar` a activit`]ii creatoare a Divinit`]ii \n Univers.
|nsu[i Dumnezeu nu poate \nl`tura ac]iunea Legii, pe care nu a instruit-o sau
generat-o, dar care face parte \n mod evident, \nc` de la \nceput, din pro-pria Lui
natur`. A \nc`lca Legea universului ar \nsemna c` Dumnezeu s` se autodistrug`,
ceea ce nu se poate face.
Exist` \n credin]a omului p`rerea c` ac]iunea Min]ii nu poate influen]a
fenomene importante ca: r`zboaie, clim`, calamit`]i [i altele. IISUS care nu era
influen]at de astfel de concep]ii gre[ite, se conducea dup` credin]a c` "la
Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile - [i Eu [i Tat`l suntem Una". El a dovedit
for]a de a controla fenomene naturale, deoarece avea convigerea ferm` \n unitatea
Lui cu Tat`l, astfel c` putea s` comande Legii, care ac]iona \n consecin]` asupra
acestor fenomene. El nu implora, ci exprima cu autoritate, credea [i accepta faptul
c` Legea i se va supune.
Odata stabilit` justificarea credin]ei noastre, c` \n spatele universului exist`
un g\nditor, s` \ncerc`m s` abordam problema noastr` din cealalt` parte. Am prins
un fir de pe p`m\nt [i l-am urmat p\n` ne-a condus la Cauza Universului. S`
presupunem acum c` urm`rim cel`lalt fir, de la cer la p`m\nt, ca s` afl`m ce ar
putea fi acest` Cauz` [i cum a f`cut ca Universul s` existe.
A fost o vreme c\nd universul nu exista, c\nd exista numai Dumnezeu.
Omul, fiind incapabil de a concepe ceva ce nu a avut niciodat` un \nceput, pune
\ntrebarea: "Atunci cine l-a f`cut pe Dumnezeu?" {tiin]a afirm` c` timpul [i spa]iul

39
nu exist` [i c`, \n realitate, nu exist` nici \ncepu-turi [i nici sf\r[ituri de form`. Este
greu pentru min]ile m`rginite s` \n]eleag` ideea c` Dumnezeu nu trebuie s` aib`
un creator, c` de fapt El este via]a [i Inteligen]a etern existent`. Noi masur`m
timpul cu milioane de ani [i ne punem problema c` Dumnezeu trebuie s` fi avut un
\nceput cu milioane de epoci \nainte. Nu este deloc necesar s` spunem aceasta
pentru c` adev`rata natur` a Inteligen]ei o face s` nu fie un produs, un lucru
material ce a necesitat un creator. Cel mai simplu r`spuns este: "Dumnezeu exist`
dintotdeauna". EL nu este limitat de timp [i spa]iu. Noi muritorii, \nc`tu[a]i de
credin]a \n timp [i spa]iu, trebuie s` avem un \nceput. S` nu c`dem \n p`rerea
gre[it` a unor teologi, dup` care Dumnezeu ar fi o imagine m`rita a omului. EL este
Spirit pur, f`r` form` [i nem`rginit, iar materia, conform principiului conserv`rii,
este etern` [i indestructibil`, nu cre[te [i nici nu scade \n cantitate, suferind
modific`ri de form`. Ea este tot at\t de etern` ca [i spiritul, coexist\nd
dintotdeauna \n Spirit. Urm`rind materia \n dezagregare, p\n` la ultima expresie,
nu g`sim altceva, dec\t vibra]ia.
|ntruc\t, materia prin natura ei nu se poate mi[ca sau schimba prin propria sa
for]`, trebuie s` existe o Inteligen]` care s` ac]ioneze asupra ei, s`-i dea form`, s` o
modeleze etc. Acel Agent Inteligent trebuie s` fie Mintea, pe care am numit-o
Minte Cosmic` sau Universal`. Aceast` Minte fiind foarte inteligent`, [tie cum s`
dea form` materiei amorfe, dar acest lucru \l face sub conducerea Spiritului, care \i
pune la dispozi]ie modelul dup` care s` lucreze. Aceasta este Mintea Universal`
Subiectiv` care ascult` de cuv\ntul Spiritului.
Avem, prin urmare, baze rezonabile pentru a concepe Eternitatea Divin` ca
pe o Trinitate format` din Spirit, care este g\nditorul, Mintea, care este activitatea
productiv` [i Materia, corpul amorf al Trinit`]ii.
Cum a fost condus` activitatea creatoare? Spiritul, dorind un corp care s` aib`
form` [i ac]ion\nd prin Legea Min]ii, a adus \n form` ceea ce era o idee sau o
concep]ie \n Spirit. Cu alte cuvinte, mai \nt\i Inteligen]a, apoi ac]iunea
Inteligen]ei, ca o Lege a Min]ii, apoi rezultatul ac]iunii care s-a concretizat \n
universul material creat, crea]ia fiind \n continu` desf`[urare, f`r` oprire.
|ntruc\t toat` materia din univers este la origine unic` [i toat` Mintea este
Unic`, problemele de g\ndire ale omului nu sunt altceva dec\t copia procesului de
g\ndire a Divinit`]ii. {tim c` mintea obiectiv`, con[tient` a omului, are autoritate
asupra min]ii sale subiective, care nu ra]ioneaz`, ci accept` g\ndul con[tient [i se

40
porne[te la realizarea lui, a[a cum nici Mintea Subiectiv` Universal` nu ra]ioneaz`,
ci este executorul Spiritului [i accept` g\ndul Spiritului, trec\nd la \nf`ptuirea
modelului ce-i este prezentat. Omul este deci, copilul lui Dumnezeu [i ca atare, are
dreptul s` ia parte la activitatea creatoare, limitat doar de capacitatea sa de a \n]elege
aceast` rela]ie. Dac` el ar putea \n]elege [i faptul c` el este un mic triunghi, av\nd
identice acelea[i trei laturi pe care Dumnezeu le are cu Marele Triunghi: latura
deciziei, a crea]iei [i a rezultatului, ar putea s`-[i schimbe lumea sa proprie, a[a
cum o fac ast`zi o mul]ime de oameni care au \n]eles acest minunat adev`r.
G\ndul omului are putere, pentru c` este g\ndul lui Dumnezeu. Are for]a
creatoare [i aceasta pentru c` este din Mintea Creatoare a Universului. Orice idee
pe care omul o are [i pe care o men]ine ferm [i clar, este prelucrat` de activitatea
creatoare [i este realizat`. Omul are puterea de a alege, capacitatea de a selecta ceea
ce dore[te s` introduc` \n forma g\ndit` [i aceasta odat` aleas` se va fixa \n modelul
g\ndit, realiz\ndu-l \ntocmai cum a fost stabilit. G\ndul nostru face parte din
Mintea Creatoare [i este preluat de aceast` Minte. Din aceasta \i deriv` puterea. Iat`
de ce spunem c` vindecarea mental` [i spiritual` nu depinde de puterea voin]ei.
Cea mai intens` for]` de voin]`, a celei mai puternice f`pturi umane nu \nseamn`
nimic pe l\ng` for]a Min]ii Divine. De aceasta for]` ne folosim c\nd ne trat`m pe
noi sau pe al]ii. Cu c\t \n]elegem acest adev`r, cu at\t mai deplin va fi gradul de
perfec]iune pe care suntem capabili s`-l realiz`m prin tratamente. Puterea nu este a
noastr`, dac` nu o folosim, dar devine pe loc a noastr` atunci c\nd facem uz de ea.
Fiecare condi]ie mental` se \nregistreaz` \n corp c\ndva, undeva.
Activitatea creatoare a Min]ii, accept\nd g\ndul omului, ac]ionez` constant pentru
a-l reproduce, fie c` va fi spre binele omului, fie c` va fi spre r`ul omului. Boala este
rezultatul unei idei false ce a devenit prea insistent`. S`n`tatea este rezultatul
contempl`rii adev`rului despre oameni, c\nd a devenit destul de proeminent`. Nu
exist` nici o idee de pedeaps` sau recompens` \n aceast` activitate creatoare; este
ac]iunea unei legi impersonale. C\nd ne d`m seama de acest adev`r, este datoria
noastr`, ca fiin]e ra]ionale, s` ne situ`m pe pozi]ia \n care aceast` lege creatoare
devine aliatul nostru, \n loc s` r`m\nem pe pozi]ia stupid` \n care ac]ioneaz`
\mpotriva noastr`, ca inamic. |nv`]`m \nc` din copil`rie c` trebuie s` proced`m a[a
cu orice Lege. Mai t\rziu, \n via]`, c\nd omul ajunge la starea de g\nditor, ajunge
s`-[i dea seama c` g\ndirea sa este fotografiat` \n Minte [i reprodus`. Prin urmare,
ca g\nditor, el decide c` trebuie s` ia o m`sur` \n aceast` privin]`. Nu are nici un

41
rost s` r`m\n` inactiv [i s` se pl\ng` c` este tratat prost de via]` [i c` trupul s`u d`
semne de deteriorare. Trebuie s`-[i dea seama c` aceste lucruri nu sunt rezultatul
unei ac]iuni Divine, ci sunt lucrarea logic` a propriei sale g\ndiri, guvernat` de
Lege. C\nd \[i modific` acest mod de a g\ndi, aceea[i Lege \[i va modifica [i ea
manifestarea exterioar`.
Toate acestea se fac f`r` vre-un g\nd de influen]` sau de modificare a
atitudinii Divinit`]ii fa]` de noi; cu mult` iubire, Dumnezeu a pus totul la dispozi]ia
omului [i a asigurat o modalitate prin care acesta poate lua at\t c\t dore[te [i este
capabil. Acest lucru trebuie f`cut respect\nd Legea. Este de datoria omului s` afle
cum ac]ioneaz` Legea [i s` procedeze \n consecin]`. C\nd procedeaz` a[a,
descoper` uneori, spre uimirea sa, c` rug`min]ile sale nu au primit r`spunsul dorit.
El trebuie s` [tie c` darul a fost deja acordat, nu are dec\t s`-l ia. Pentru ca
rug`ciunea s` aib` efectul dorit, omul este dator s`-[i dea seama c` nu trebuie s` stea
\n calea Divinit`]ii, permi]\nd astfel binelui etern s`-i umple via]a.
Astfel c` tr`im \ntr-un univers al iubirii, care este totodat` un univers al
Legii. Iubirea, \n sensul c` totul ne-a fost deja acordat. Lege, \n felul \n care
ajungem \n posesia a ce ni s-a pus la dispozi]ie. Divinitatea este impersonal`, \n
sensul c` nu este impresionat` de cereri nes`buite. Ea este personal` [i se
personalizeaz` prin darul ce este primit \n mod inteligent.
Lumea mai trebuie s` vad` posibilit`]ile vie]ii, care cuprind \n \ntregime
semnifica]ia d`ruirii Divine. Se poate ca unii dintre cei mai buni, s` fie vitregi]i de
via]`, iar al]ii au \n]eles [i au crezut c` Legea Creatoare a Min]ii le st` la dispozi]ie,
oferindu-le totul din abunden]`. IISUS a fost unul dintre ace[tia. Accep]ia LUI
Mental` a fost foarte atotcuprinz`toare. El credea implicit \n faptul c` Spiritul a creat
toate lucrurile bune ce sunt la dispozi]ia omului [i c` aceia care sunt \mpov`ra]i de
s`r`cie [i \nrobi]i de falsa idee de boal` sunt ca ni[te sclavi, care nu sunt capabili
s` \ntind` m\na, pentru a lua ce este bun.
Suntem de abia la \nceputul unei noi de[tept`ri fa]` de acest mare adev`r.
Aceia care au reu[it s` p`[easc` mai departe, descoperind Legea Libert`]ii,
demonstreaz` c` Legea este accesibil` oricui. Totu[i, ace[tia tr`iesc \ntr-o lume
care \nc` mai geme \n somnul ei, din pricina co[marului de boal` [i credin]` a
majorit`]ii \i \n`bu[`, astfel c` vocea care \i \ndeamn` la trezire [i via]` este
adeseori acoperit` de strig`tele unei lumi \nl`n]uite.
Fiecare om poate fi st`p\n pe sine [i \mprejur`rile \n care tr`ie[te. Treptat,

42
omul se va cunoa[te tot mai bine pe sine [i universul \n care tr`ie[te [i se
manifest`. Cu timpul, lumea \[i va schimba falsa credin]` c` p`catul, boala [i
suferin]ele sunt legate de evolu]ie [i va accepta lumina adev`rului. C\nd va veni
vremea aceea, con[tiin]a trezit` a maselor \l va ajuta pe om s` scape de obsesia
\mboln`virii. Deocamdat`, aceast` credin]`, mai pu]in r`sp\ndit`, nu ajut` omului s`
tr`iasc` \n lumina Adev`rului.
Aceast` \n]elegere se va r`sp\ndi mai u[or c\nd se va desprinde cu totul de
credin]a supersti]ioas` \n inaccesibilitatea Divinit`]ii. Inteligen]a Impersonal` care
este impregnat` \n tot ce a fost creat, devine personal` pentru individ luat separat,
c\nd \n]elege c` aceast` Inteligen]` s`l`[luie[te \n el, [i c` ea este \ns`[i Lumina
vie]ii. Oricine ajunge la starea de boal`, \nseamn` c` a p`[it \n afara Voin]ei Divine.
Cine \n]elege acest adev`r [i se hot`r`[te s` se re\ntoarc` la voin]a Divin`, orice
Lege din Univers \ncepe s` coopereze cu el, \n vederea recuper`rii sale. S`n`tatea
noastr` este propria noastr` responsabilitate. Nimeni nu ne-o poate lua, nimeni nu
ne-o poate da. Trebuie ca schimbarea s` o facem \n mintea noastr` [i din acel
moment nu mai suntem \mpotriva fluxului de s`n`tate universal`, ci suntem
purta]i f`r` nici un efort de aceasta. Atunci c\nd nu mai opunem rezisten]` Legii
Universale \nseamn` c` am reu[it s` ne acord`m cu Infinitul.
S`n`tatea este o problem` simpl`, pe care noi am complicat-o. O bun`
s`n`tate \nseamn` recunoa[terea c` omul este o prezen]` vie, a[a cum este [i
universul.

43
CAPITOLUL VII

S< REFUZ<M ASISTEN}< MEDICAL<?

La \ntrebarea dac` trebuie sau nu s` refuz`m orice form` de asisten]`


medical`, material`, se poate r`spunde [i afirmativ [i negativ. {tim c` lucr`m cu o
Lege perfect`, care [tie la r\ndul ei cum s` vindece orice afec]iune, oric\t de
serioas` ar p`rea s` fie. Pe de alt` parte, nu to]i oamenii au aceea[i profund`
con[tiin]`. Afirm\nd aceasta nu ne retragem de pe pozi]ia noastr` care sus]ine c`
toate afec]iunile pot fi vindecate prin ac]iune mental`.
Este greu pentru unii, dup` o via]` \ntreag`, \n care s-au bazat pe mijloace
materiale, s` se lanseze deodat` pe culmile \n]elegerii. |n multe cazuri, viziunea
spiritual` este o chestiune de dezvoltare. Este mai rar vorba de o chestiune de
revela]ie spontan`. Acela care a \n]eles perfect ac]iunea infailibil` a Legii Divine,
e capabil s` exercite asupra bolnavului o atitudine s`n`toas`, rezonabil`. IISUS nu a
folosit la vindecare totdeauna aceea[i metod`, de[i s-a servit totdeauna de acela[i
principiu. IISUS \i privea pe oameni la nivelul de evolu]ie la care se g`seau. |n
unele cazuri, EL pronun]a cuv\ntul [i ei se vindecau. |n alte cazuri, EL atingea
bolnavul [i uneori se folosea de mijloace materiale, cum a procedat cu orbul c`ruia
i-a uns ochii cu tin`. EL [tia c` nu exist`, de fapt, nici un dar deosebit de
vindecare \n tin`, dar mai [tia c` omul acela avea nevoie de sprijinul unei ac]iuni
materiale, pe care nu a ezitat s` o foloseasc`.
Trebuie ]inut seama c` oamenii se afl` la o mare varietate de niveluri
mentale, pentru c` ei sunt diferi]i \n percep]ia lor spiritual` [i-n acela[i timp [i-n
capacitatea lor de a primi vindecarea. Totodat`, ne amintim c`, de fapt, ne folosim
de o lege perfect`, care poate ac]iona f`r` gre[, mai ales \n cazul c\nd nivelul de
acceptare este superior.
Nu putem fi de acord cu aceia care refuz` s` trateze o persoan` dup` ce
aceasta a consultat un medic sau s-a folosit de vreo form` material` de tratament.
Practicianul ar trebui s`-[i aminteasc` c` el posed` o con[tiin]` superioar`, \n timp
ce persoana tratat` s-ar putea s` aiba tendin]e subiec-tive de team`, de care s` nu fie
con[tient, dar care se unesc [i-l \mping s` se mai bizuie, \n parte, \nc`, pe
mijloace materiale. Orice poate ajuta pacientului s` fie receptiv la ideea de s`n`tate,
este de folos \n tratament, [i practicianul [tie c` lucrarea sa este \n \ntregime

44
\ndeplinit` de Minte. C\nd am acceptat existen]a unui Principiu de vindecare
universal, trebuie s` fim de acord cu faptul c` ori de c\te ori medicul ob]ine
rezultate de vindecare, aceasta \nseamn` c` s-a realizat un contact cu acest
Principiu [i c` vindec`rile nu se datoresc ac]iunii directe a medica]iei. Atunci c\nd
IISUS i-a permis femeii s`-i ating` roba sau c\nd a folosit tina pentru a \nt`ri
credin]a orbului, pare rezonabil [i pentru noi s` permitem pacientului s` ia contact
cu principiul vindec`rii prin mijloace materiale, dac` un astfel de suport \i \nt`re[te
credin]a. Respingem atitudinile extreme, at\t din partea medicului care nu accept`
tratamentul spiritual, c\t [i din partea practicianului care interzice folosirea
medicamentelor. Ambele atitudini sunt \nguste [i intolerante.
De vreme ce exist` doar un singur Principiu de vindecare \n Univers, rezult`
c` tratamentul fizic [i spiritual sunt extreme opuse ale aceluia[i lucru. Prin
cooperarea inteligent` cu Legea Min]ii, s-au ob]inut vindec`ri complete [i
permanente \n maladii serioase ca: artrita, paralizie, cancer, hipertensiune arterial`,
afec]iuni cardiace, anemie, ulcer, epuizare nervoas`, diabet etc. Vindec`rile s-au
realizat totdeauna prin intermediul unui practician, b`rbat sau femeie, care a reu[it
s`-[i \nsu[easc` o \n]elegere clar` a inflexibilit`]ii acestei Legi [i care a realizat acea
siguran]` interioar` senin`, privind faptul c` aceast` Lege a Min]ii poate fi pus` \n
ac]iune de oricine care se preocup` de dezvoltarea proprie, \n cunoa[terea
spiritual`, \n a[a m`sur` \nc\t ajunge s` poat` dirija acest flux de energie universal`,
numit g\ndire, \n direc]ia vindec`rilor.
Dou` extreme trebuiesc evitate: \nfumurarea [i subestimarea, ambele fiind
dovada c` mintea respectivului este concentrat` asupra sa, \n loc s` fie \ndreptat`
spre Marea Minte creatoare. Practicianul trebuie s` spun`: "aceasta este Marea Lege
a Min]ii care vindec`", [i nu: "eu sunt un mare vindec`tor". El trebuie s` aib`
\ncredere deplin` \n capacitatea sa de vindecare, dar aceast` credin]` trebuie s` se
sprijine totdeauna [i total pe Mintea Divin` [i nu pe intelectul s`u. La cealalt`
extrem` este practicianul care nu se \ncrede \n sine [i se subestimeaz`, spun\ndu-
[i: "am o voin]` slab`" sau "o slab` educa]ie", "nu am posibilitatea", "nu posed
vocabular adecvat", "mi se pare inutil s` cred c` a[ putea ajuta pe al]ii sau pe
mine \nsumi".
Unii dintre practicienii cu mari succese \n domeniul vindec`rii, se dovedesc
a fi oameni simpli, lini[ti]i, f`r` s` posede grade academice. Ei au \n schimb, o
\ncredere de nezdruncinat \n aceast` Lege a Min]ii, care vindec`. Ei au \ncetat de

45
a se mai considera ne\nsemna]i sau lipsi]i de educa]ie [i s-au v`zut c` sunt
posesori ai Min]ii Divine, una cu aceast` Minte universal`, care face totul s` pulseze
de via]`.
Oricine, dup` ce a citit lucrarea de fa]`, \[i d` seama c` are acces la imensul
ocean de inteligen]` care \i poate conferi dreptul de a vindeca. Legea nu are
favori]i, to]i sunt egali. Credin]a nu este \ncredere oarb`. Adev`rata credin]`
presupune dou` lucruri: se bazeaz` pe o \n]elegere inteligent` [i clar` a Principiului
vindec`rii, plus o siguran]` interioar`, calm`, \n ceea ce prive[te Puterea de
vindecare. At\t timp c\t cunoa[terea [i \ncrederea \n aceast` putere sunt mai mari
dec\t propria-i team` fa]` de boala cu care este confruntat, el poate vindeca. Atunci
c\nd teama de boal` \ntrece propria-i siguran]` \n Putere, el nu poate vindeca.
Aceste condi]ii sunt fundamentale \n procesul de vindecare. Cele mai bune
rezultate se ob]in atunci c\nd recunoa[tem minunata Inteligen]` a Min]ii [i ne
ridic`m pe o treapt` superioar` \n recunoa[terea c` acest ME{TER CONS-
TRUCTOR - MINTEA lucreaz` sub dirijarea Spiritului.
Concepem Spiritul ca fiind Unicul Principiu Atot[tiutor din \ntregul univers,
Mintea \ns`[i nefiind con[tient` de sine. "Spiritul este Prima Cauz`, este existent \n
sine [i are toat` via]a cuprins` \n sine". El are capacitatea de a voi, de a alege [i de a
dirija. Mintea are capacitatea de a se supune dirij`rii \n activitatea specific`, dar nu
posed` capacitatea de a voi sau de a alege. Actul original [i de \nceput, apar]ine
totdeauna Spirirului; acesta este preluat [i prelucrat \n form` de c`tre Minte, care
este Subiec-tivul Universal.
Ne baz`m complet pe Infinita Inteligen]` a Min]ii [i pe capacitatea de a
executa orice avem de f`cut, dar trebuie s` recunoa[tem c` este schimb`toare \n
ac]iunea ei, cre\nd constuctiv sau distrug\nd, conform alegerii f`cute \n g\ndirea
noastr` con[tient`. Pe de alt` parte, recunoa[tem c` spiritul este neschimb`tor.
Eternul - Eu sunt s`l`[luind totdeauna \n Perfec]iune. Spiritul este acela dup` care
ne form`m g\ndulul. Spiritul se vede pe sine reflectat \n univers, neschimbat [i
neschimb`tor. C\nd spunem c` imperfec]iunea nu a fost \n realitate niciodat` \n
trup, ne ridic`m la punctul de vedere al Spiritului [i afirm\nd ceea ce vede
totdeauna Spiritul, adic` perfectiunea extern` a omului. Aceasta o aducem noi la
cuno[tiin]a Min]ii [i cerem s` o realizeze, perfec]iune v`zut` de Spirit, pe care o
putem vedea [i noi, atunci c\nd ne-am cur`]at de imagini false.
Astfel, c\nd facem tratament spiritual sau mental, observ`m o [tergere a

46
falsului tablou [i aceasta pentru c` nu se manifest` dec\t ceea ce vede Spiritul.
Vindecarea spiritual` are caracter permanent, pe c\nd simpla vindecare mental` ar
putea s` fie sau nu permanent`. Ceea ce s-a vindecat prin tratament spiritual nu mai
revine - nu mai poate reveni, deoarece a disp`rut \n eterna contemplare a
Spiritului: "nu-mi voi mai aduce aminte de p`catele [i f`r`delegile lor".
For]a spiritual` a g\ndului are putere asupra oric`rui lucru. Are putere
asupra oric`rei rezisten]e aparente. |n ignoran]a noastr` socotim orele cople[itoare
[i ced`m lor cu team`. Dar \nsu[indu-ne concep]ia despre Spirit, cunoa[tem acum
c` adev`rul pe care \l spunem este cu mult superior oric`rei condi]ii. Nici un
tablou ur\t nu este destul de mare sau de \ngrozitor ca s` poat` opune rezisten]`,
deoarece este un tablou fals, nereal [i Spiritul vede numai perfec]iunea, acolo unde
ignoran]a vede numai ur\]enie. Trebuie s` recunoa[tem c` aceast` esen]` pur` a
Spiritului se afl` \n noi, [terg\nd orice nu-i seam`n` pentru c` "nu prin
constr\ngere (for]a fizic` uman`), nici prin putere (for]a mental` o omului), ci prin
Spiritul Meu "zice Domnul". Tr`im \ntr-un univers spiritual, o prezen]` vie. |n ceea
ce prive[te corpul, trebuie s` ]inem minte cele de mai sus, [tiind c` corpul este
corp spiritual, \n care s`l`[luie[te Spiritul. Corpul este, deci, o prezen]` vie. Dac`
privim lucrurile astfel, suntem capabili s` respingem orice senza]ie ce aduce un
mesaj de deprimare, deoarece putem afirma c` nu poate fi nimic altceva dec\t
prezen]a Spiritului, acolo unde altceva ar \ncerca s`-[i impun` prezen]a.
Uneori suntem prea aproape de propria suferin]`, spre a mai putea s` ne
trat`m cu succes. De[i [tim c` avem la dispozi]ie o Lege perfect`, care lucreaz` \n
favoarea noastr`, suferin]a ar putea fi at\t de mare, \nc\t s` tulbure foarte mult
starea noastr` de con[tiin]`. |n asemenea cazuri, un mic ajutor material, care s`
lumineze suferin]a, ar putea fi de folos, \n sensul c` suferindul se poate deta[a
suficient, astfel ca s` realizeze o lini[te mental` necesar` succesului [i reu[itei
tratamentului.
Trebuie s` \ncerc`m s` ne amintim c` suntem mo[tenitorii memoriei
speciei, din moment ce exist` o Minte Unic`. Toate experien]ele speciei sunt
depozitate \n aceast` Minte Unic`, deci nimic nu este pierdut. Specia a avut
multe \ncerc`ri de durere [i boal`. Treptat, durerea s-a asociat cu teama, \n
con[tiin]a speciei, durerea fiind premerg`toare mor]ii. Prin urmare, durerea [i
suferin]a sunt capabile s` ne scuture violent, f`c\ndu-ne dificile \ncerc`rile de a
\nvinge teama.

47
Pe m`sur` ce individul dezvolt` aceast` nou` atitudine fa]` de boal`, el \nva]`
cum s` procedeze cu tot felul de dificult`]i. Treptat, pe m`sur` ce con[tiin]a lui se
limpeze[te [i viziunea lui spiritual` se \nt`re[te, descoper` c` st`p\ne[te tot mai
bine st`rile de indispozi]ie, de teama etc. Nu trebuie s` ne descuraj`m la \nceput,
dac` nu ne ridic`m pe culmi \nalte. Mul]i fac progrese rapide din primele zile sau
s`pt`m\ni, dar uneori sunt [i unele dificult`]i \n ajustarea g\ndului la aceste noi
concep]ii. Putem s` ne \ncuraj`m, dac` ne g\ndim c` progresul este de obicei mult
mai rapid dec\t pare. Mintea Subiectiv` este foarte educabil` [i procesul de
reeducare se desfa[oar` incontinuu. Un singur g\nd este suficient s` schimbe via]a.
O idee limpede, clar`, urmarit` cu tenacitate, este de-ajuns pentru a ne face sau
reface condi]ia fizica; prin urmare, ar trebui s` ne men]inem cu t`rie pe aceast`
noua credin]`, pentru c`, a[a dup` cum ziua urmeaz` nop]ii, vom dezvolta
cunoa[terea care ne d` posibilitatea de a deveni st`p\ni ai propri-ilor noastre
g\nduri, \n loc de a ne complace \n situa]ia de sclavi. Odat` g\ndirea vindecat`, \i
va urma corpul, s`n`tatea fiind o stare at\t fizic`, c\t [i mental`.
Mul]i folosesc credin]a \n for]a de ac]iune a Legii Min]ii, cu scopul de a
sc`pa din situa]ii periculoase. Legea Min]ii opereaza at\t de neutru, \nc\t, ori de
c\te ori este con[tient pus`-n ac]iune, vizeaz` marea sa putere creatoare, \n
direc]ia aleas` de noi: astfel, nu este de mirare c` se ob]in rezultate bune chiar \n
asemenea cazuri.
Trebuie spus c` persoana care procedeaz` astfel, pierde mult, deoarece ea
ob]ine darul, f`r` s` ajung` s`-l cunoasc` pe donator. Ea nu poate ajunge niciodat` la
acea rela]ie \nc\nt`toare, ce se nume[te: "A CUNOA{TE PE DUMNEZEU". Ea [tie
multe despre Dumnezeu, dar Divinitatea impersonal` devine personal`, pentru
acela care \[i expune \ntreaga fiin]` acestei cultiv`ri spirituale a prezen]ei Divine.
Este adev`rat c` \n virtutea acestei credin]e, se pot ob]ine uneori [i bunuri
materiale, dar acest contact ocazional cu Spiritul, duce la o realizare mai slab` [i la o
lips` mai accentuat` de satisfac]ii.
IISUS a demonstrat aceasta \ntr-una din \nv`]`turile Sale. Era \nconjurat de
o mul]ime care vroia s` [tie dac` putea folosi aceast` Lege pentru a ob]ine
hran`, \mbr`c`minte, ad`post. El i-a asigurat c` acest lucru este foarte posibil [i le-a
explicat c` totu[i, via]a superioar` [i deplin` este atunci c\nd tr`ie[ti \n cultivarea
con[tient` a vie]ii Spiritului. El a \ncheiat amintindu-le c` dac` vor c`uta mai \nt\i |
mp`r`]ia lui Dumnezeu [i Dreptatea Lui, toate celelalte lucruri vor veni automat.

48
Ast`zi este necesar s` cultiv`m acel mod de via]` care, \n mod logic, produce
s`n`tatea [i fericirea. |n recomandarea acestui mod de via]` nu exist` nici o
constr\ngere, cum ar fi: indica]iile de a renun]a la fumat, la jocurile de noroc [i
multe a[a zise p`cate.
IISUS a ar`tat o via]` \n care exist` o viziune mental` [i spiritual` clar`, ce
face posibil s` sus]in` orice ne poate sta \n cale [i s` renun]`m la aceste piedici nu
prin costr\ngere, ci pentru c` am descoperit c` adev`ratele bucurii ale vie]ii se
bazeaz` pe apropierea g\ndului nostru de acela al Spiritului. Numai acest mod de
via]` asigur` eliberarea de amenin]area cu boala.
De vreme ce omul a fost creat ca o expresie a Spiritului, nu [i-ar mai apropia
mai mult fericirea, \ndeplinind scopul pentru care a fost creat? Cum Legea
Universului lucreaz` pentru binele a tot ce exist`, nu s-ar sim]i mai bine aduc\ndu-
[i g\ndirea [i ac]iunea \n unitate cu ceea ce [tie c` se nume[te Mintea Spiritului?
Aceasta nu este o problem` ecleziastic`, este un fel de via]` pe care o fiin]`
ce g\nde[te [i ra]ioneaz` \n mod logic, \ncearc` s`-l descopere.
Dumnezeu nu se ascunde. El poate fi cunoscut. Singura cooperare ce o vom
ob]ine de la Divinitate este aceea care rezult` din cooperarea noastr` cu EA.
Aceasta \nseamn` " A CUNOA{TE PE DUMNEZEU ".
Se poate spune c` nu exist` dec\t un singur cuv\nt raportat la Divinitate [i
folosit de aceia care au atins o viziune superioar` [i o \nalt` \mplinire spiritual`.
Acest cuv\nt este IUBIREA, care este adev`rata natur` a Divinit`]ii. IUBIREA NU
ESTE O EMO}IE SENTIMENTAL< OARECARE, EA ESTE O FOR}<
TERIBIL<, DINAMIC<, VINDEC<TOARE. |ntregul proces al crea]iei, al
perfec]iunii, al vindec`rii, este rezultatul IUBIRII DIVINE.
IUBIREA ESTE FOR}A CREATOARE, Marea Lege a Universului \n care
sunt incluse celelalte legi secundare, nu este altceva dec\t IUBIREA DIVIN< |N
AC}IUNE. "IUBIREA ESTE |MPLINIREA LEGII". Ea este acea for]` irezistibil` din
univers, care \nl`tur` obstacole aparente [i aduce \n loc s`n`tatea, fericirea,
prosperitatea oric`rui suflet ce se deschide acestui Curent Divin.
Nimic nu \ntrege[te caracterul, a[a cum o face IUBIREA. Nimic nu adaug`
putere vie]ii, a[a deplin cum o face IUBIREA. IUBIREA poate vindeca orice
maladie; f`r` ea, degeaba ne-am d`rui toate bunurile celor s`r`ci sau ne-am l`sa ar[i
pe rug, \n zadar am cunoa[te totul. S` ne aducem aminte c` nu este vorba de un
sentimentalism siropos, numit dragoste, ci de dorin]a intens` de a face binele.

49
Exist` o diferen]` \ntre a iubi o persoan` [i a place pe cineva. Oamenii spun
adeseori: nu pot iubi pe oricine; unii sunt at\t de r`i, de enervan]i, \nc\t este
imposibil s`-i po]i iubi. S` \n]elegem bine termenul: ne place o persoan` prin
exteriorul s`u, iubim omul prin interiorul s`u. Este adev`rat c` unii sunt enervan]i.
S-ar putea s` nu ne plac` nici exteriorul lor [i nu suntem obliga]i s` o facem. Iubim
cu adev`rat pe cineva, atunci c\nd \i dorim ce ne dorim [i nou`. Iubim pe semenul
nostru ca pe noi \n[ine, atunci c\nd \i dorim acelea[i lucruri ca [i nou`.
S-ar putea s` nu ne tenteze compania cuiva \ntr-at\t \nc\t s`-l invit`m la noi
acas`, dar s` nu permitem ca nepl`cerea provocat` de exteriorul acestuia s`
impiedice dorin]ele noastre privind persoana respectiv`. Poate s-a purtat nedrept
cu noi sau s-a ar`tat c` nu este demn de \ncrederea noastr`, astfel c` nu-i putem
recunoa[te calit`]ile pe care le apreciem. Chiar dac` \l ]inem la distan]` din acest
motiv, ar trebui s` avem grij` s` nu permitem ca manifest`rile enervante s` p`trund`
\n noi. Dac` permitem acestor manifest`ri s` p`trund`, ele devin parte integrant` din
noi. Atunci c\nd eman`m iubire, aceasta anuleaz` tot ce este negativ. Dac` reflect`m
ura, aceasta anuleaz` tot ce este Divin.
Trebuie s` recunoa[tem c` aceast` persoan` este Spirit \n forul s`u interior,
a[a cum suntem [i noi. Iubim omul spiritual, interior, chiar atunci c\nd evit`m
manifestarea lui exterioar` imperfect`. |i iert`m actele lipsite de bun`voin]` [i, de
c\te ori ne vine \n minte, \i dorim tot binele. Nu ne putem pretinde binele pentru
noi [i \n acela[i timp, mental, s` \nchidem pentru altul calea binelui. Adeseori,
refuzul nostru de a permite lipsei lui de bun`voin]` s` p`trund` \n con[tiin]a
noastr`, cuplat cu alegerea con[tient` de iubire pentru el, constituie for]a
vindec`toare ce ac]ioneaz` asupra sa [i \nl`tur` masca sa de imperfec]iune,
relev\nd adev`ratul om de sub aceasta. Deci: "IUBE{TE-}I DU{MANII". EI SUNT
FRA}II NO{TRI.
Dac` cineva spune c`-L iube[te pe DUMNEZEU [i \[i ur`[te fratele pe care-
l cunoa[te, cum poate el iubi pe Dumnezeu, pe care nu L-a v`zut?
Una din condi]iile fundamentale ale succesului unui tratament, const` \n
a \nv`lui persoana tratat` cu toat` iubirea noastr`, f`r` nici o re]inere. IUBIREA
VINDEC<. URA OTR<VE{TE.

50
CAPITOLUL VIII

UZINA ELECTRIC< DIN NOI

S-a accentuat necesitatea unei cunoa[teri clare a Legii, pentru a putea


asigura succesul vindec`rii. Dar mai trebuie ceva. Nu numai ce cunoa[tem este
important, ci [i ce sim]im. Exist` o cunoa[tere interioar`, la care trebuie s`
ajungem, cunoa[tere ce nu este rezultatul unui proces intelectual. Este o
cunoa[tere mistic` de prim ordin, ob]inut` direct de la surs`. Vindec`torul poate
folosi, pentru a ajunge la Adev`r, calea intelectului [i a ra]iunii, dar la aceasta se mai
adaug` o a treia cale, [i anume, aceea a percep]iei imediate. Aceast` cale \l conduce
la Adev`rul ce este intuit mai degrab`, dec\t sim]it ra]ional. El intuie[te Prezen]a
Divin`, care umple \ntregul univers [i pe sine. Simte aceast` prezen]` \n orice [i
oricine pe care-l \nt\lne[te [i aceasta \i d` convingerea \n unitatea de ne\nfr\nt
a \ntregului.
Misticul nu este neap`rat o persoan` ciudat` sau neap`rat un mediu. El nu se
asociaz` cu spiritele [i nici nu aude voci sau interpreteaz` vise; ceeea ce \l
deosebe[te este faptul c` el "percepe intuitiv Adev`rul [i, f`r` procese mentale
con[tiente, ajunge la Realizarea spiritual`.". El a ajuns s` [tie c` Divinitatea este \n el
[i a \nv`]at s` se izoleze de vocile ar]`goase ale oamenilor, de falsele lor no]iuni, de
tendin]a de a accepta idei banale, comune [i a \nv`]at s` coboare \n profunzimea
sa, acolo unde se ia contact cu Divinitatea. |ntr-un sens, el l-a privit pe
Dumnezeu \n fa]`, a auzit lucruri pe care instinctiv le recunoa[te drept adev`ruri de
baz` [i a revenit, pentru a vorbi despre ce cunoa[te cu certitudine.
Nu numai fondatorii marilor religii, dar [i marii poe]i ca Dante, Tennyson,
Shelley, Walt Whitman [i al]ii au avut aceast` calitate mistic` a intui]iei. Citind
operele lor, ne d`m seama c` au mers totdeauna \n umbra unei Prezen]e vii, care
s-a manifestat \n ceea ce ei au scris.
Cunoa[terea mistic` accentueaz` mai \nt\i Realitatea Prezen]ei Divine [i

51
posibilitatea de a ]i-o apropia, \n mod con[tient. Ea umple nu numai omenirea,
ci \ntregul univers: mun]i, r\uri, copaci, p`s`ri, fluturi, etc; tr`im deci, \ntr-un
univers spiritual.
Din aceast` cunoa[tere perfect` a universului, deriv` alt` concep]ie, aceea c`
destinul omului const` \n a manifesta perfec]iunea, \n orice fel. Specia uman` \[i
desf`[oar` activitatea \n iluzia ca omul n`scut s` aib` parte de boal`, de necazuri, de
frustr`ri. Acest lucru a fost crezut at\t de mult timp, \nc\t a ajuns s` fie privit ca un
adev`r, el fiind de fapt un neadev`r. |n anumite momente, intuim adev`rul care este
clar, acela c` omul s-a n`scut pentru a avea un destin minunat, c` standardul s`u de
via]` este mult mai sus dec\t a acceptat specia. Experien]a obi[nuit` a speciei, a fost
aceea a \nfr\ngerii [i bolilor. Astfel, ne-am n`scut cu acumularea de amintiri
negative, ce s-au impus at\t de evident, \nc\t le-am acceptat ca destin. |n
momentul de iluminare, cei mai mul]i dintre noi au sim]it c` nu acesta este nivelul
de via]` urm`rit. Este un standard fals fa]` de ceea ce ar trebui s` fie normal,
acceptat, deoarece am privit via]a prin ochii speciei. |ntrez`rirea perfec]iunii
spirituale [i fizice a fost at\t de sus plasat` de acest fals standard, \nc\t de-abia
am \ndr`znit s` o exprim`m \n cuvinte.
Trebuie s` c`utam adev`rul normal, deoarece vom ob]ine numai ceea ce am
acceptat mental, drept normal. Vom experimenta totdeauna ceea ce socotim ca
normal, nu ceea ce dorim sau pentru ce ne rug`m. Mul]imea a privit cu ochii
experien]ei speciei [i aceasta a fost limita pe care a putut-o atinge. Trebuie s`
privim via]a prin ochii Spiritului pentru c`, dac` am luat na[tere din Spirit, rezult`
logic c`, orice ar fi Spiritul \n sine, avem dreptul s` ne a[tept`m ca s`-l putem
reproduce \n noi \n[ine. Acesta este standardul superior, v`zut \n lumina a ceea
ce omul a realizat, deci, tendin]a este de a se retrage de la acest nivel [i de a accepta
standardul inferior. ACEASTA |NSEAMN< STAGNARE. Omul trebuie sa tr`iasc`
\n lumile Adev`rului superior, pe care-l cunoa[te. El trebuie s` continue spre
experien]ele superioare. Pentru a putea \ncerca binele deplin, trebuie ca, mental,
el s` tind` spre cel mai \nalt bine, ca nivel normal al vie]ii. Exist` unele adev`ruri
pe care le cunoa[tem, dar pe care niciodat` nu le putem dovedi prin proces
ra]ional. Acestea sunt lucruri ce dau for]`, pondere [i convingere \n lucrarea
noastr`. Atunci c\nd IISUS le-a spus discipolilor S<I c` ei \i \nv`]au pe al]ii lucruri
pe care [i ei, la r\ndul lor, le \nv`]aser`, pe c\nd EL vorbea despre lucruri pe care
le [tia [i le v`zuse; prin aceasta, EL revela unul dintre secretele formidabilei sale

52
autorit`]i asupra for]elor r`ului.
EL nu vorbea mult. EL demonstra modul de ac]ionare al acestei Prezen]e,
care era parte integrant` din EL, l`s\nd rezultatele s` vorbeasc`.
IISUS \nv`]a c`: "Exist` o Lege Transcendent` Absolut`, \n fa]a c`reia, toate
celelalte legi nu \nseamn` nimic". EL \nv`]a c`: "aceast` Lege, prin \ns`[i Prezen]a
ei, orice care vine \n contact cu ea". EL [tia intuitiv c` Divinitatea este indivizibil`;
prin urmare, Divinitatea [i Universul EI sunt inseparabile. |ntr-adev`r, \n loc s`
vorbeasc` despre Dumnezeu [i univer-sul LUI sau despre Dumnezeu [i omul sau
despre Dumnezeu [i orice altceva, EL vorbea despre Dumnezeu \n Universul LUI,
\n om, prin aceast` prezen]` inerent`. EL \i mai \nv`]a c` infinitul nu poate fi
frac]ionat; nu poate fi altceva dec\t o unitate singur`, complet`. Cum omul este o
parte din acest Mare |ntreg nu ar putea fi niciodat` desp`r]it de Divinitate. Prin
urmare, bolile sunt numai iluzii ale sim]urilor [i niciodat` realit`]i.
EL [tia c`, Dumnezeu fiind indivizibil, trebuie s` existe \n totalitatea LUI, \n
orice fiin]` uman`. Astfel, ori de c\te ori vorbea \n prezen]a unei boli, nu aducea
un soldat izolat s` izgoneasc` inamicul. EL aducea o \ntreag` armat` [i [tia dinainte
c` victoria va fi a LUI, deoarece nu exista nimic ce se poate opune acestei Prezen]e
Atotputernice. Divinitatea aceasta din l`untrul omului era asociat` LUI permanent.
Astfel c` EL umbla [i vorbea cu oamenii la suprafa]`, dar \n interior, EL
vorbea cu Tat`l din l`untru. Cum era supus asaltului teribil al g\ndului mul]imii
asupra mentalit`]ii Sale, EL tr`ia retras \n cele mai profunde centre ale fiin]ei Sale,
p`str\nd Centrul s`u Spiritual deschis fa]` de prezen]a Spiritului: "c`ci Spirit cu
Spirit se pot \nt\lni". EL era supus \ncerc`rilor de tot felul, dar atunci c\nd ap`rea
din afar`, devenea prea intens`, se retr`gea \ntr-un loc izolat, pentru ca acolo s`-[i
recapete viziunea clar` a Prezen]ei din l`untrul S<U [i unit`]ii inseparabile cu Tat`l.
C\nd revenea, \nt`rit \n for]a Sa de vindecare, EL d`dea o simpl` explica]ie: "Tat`l
din Mine, EL este Acela care \ndepline[te lucrarea.". Astfel c`, revenim la faptul c`
vindecarea este \mplinit` nu prin efortul vindec`torului, ci prin permiterea
Adev`rului s` p`trund` \n oameni [i s`-i fac` liberi. Acest Adev`r, al unit`]ii
Dummnezeu - om, clar \n]eles, vindec` boala, recunosc\ndu-i nimicnicia. |ntr-
adev`r, suntem vindeca]i de boli pe care nu le-am v`zut niciodat`, dec\t \n falsa
noastr` credin]`. Dumnezeu nu poate fi bolnav, iar noi suntem Una cu Dumnezeu.
C\nd ne d`m seama de puterea formidabil` ce se manifest` \n \ntregul univers
[i \n]elegem c` toat` puterea ne-a fost dat`, aceast` putere face ca lucruri aparent

53
mari s` devin` ne\nsemnate.
Unele lucruri ajut` pentru a p`stra acest sim] al Prezen]ei ce s`l`[luie[te \n
noi. S` ne obi[nuim a ne g\ndi la Prezen]a Divin` [i s` o c`ut`m peste tot, s` o
recunoa[tem, s` o cultiv`m.
Teologii au separat lucrurile \n lumea fizic` [i lumea spiritual`.
S` d`r\m`m acest zid desp`r]itor. S` \nv`]`m a-l vedea pe Dumnezeu \n
Universul Lui, deoarece \l putem g`si peste tot [i-n tot ce exist`. Nimic nu va fi
imposibil pentru acela care va g\ndi cu asiduitate la Prezen]a Divin`, dar nu \n
maniera teologic`. Acest lucru nu \nseamn` s` devenim mai pu]in umani sau s`
renun]`m la pl`cerile obi[nuite ale vie]ii. Nu \nseamn` nici s` adopt`m o atitudine
religioas`, ca [i cum aceast` Prezen]` ar fi ceva de care s` ne temem [i c` nu ne este
permis s` uit`m nici o clip`.
Pe c\nd abordarea \n mod intelectual a subiectului de vindecare este ceva
nepre]uit, s` nu uit`m niciodat` c` puterea vine de la cultivarea sensului mistic. Prin
calea intelectual` Adev`rul este abordat pe dinafar`, prin sensul mistic, aceasta se
face \n interior. Trebuie s` dezvolt`m latura interioar` a vie]ii. Facem aceasta,
folosind un timp contemplarea calm` a faptului c` fiecare dintre noi este complet
p`truns de aceast` Prezen]` Divin`, ca [i IISUS sau al]i oameni proeminen]i, ca
fiecare gr`unte de energie ce a stat la dispozi]ia LUI, se afl` [i la dispozi]ia noastr`.
|n cazul c\nd, cu toate cuno[tin]ele c`p`tate, se strecoar` \ndoiala, trebuie
negat` realitatea oric`rei contraziceri, rec`p`t\ndu-se convingerea c` aparen]a
acestei st`ri poate fi schimbat` la voin]`, revenind la situa]ia \n care se poate folosi
orice ajut` la recunoa[terea Adev`rului [i \n]elegerea lui. Dac` este \n cauz` un
anumit organ (inima, pl`m\ni etc.) \l \nconjur`m cu iubirea vindec`toare, ne
adres`m cu calm [i armonie, impun\nd senza]ia de s`n`tate. |n acest fel se
reprezint` imaginea unui organism perfect, armonios, un adev`rat laca[ al Spiritului
[i se ofer` aceast` imagine Legii Min]ii, care, a[a cum [tim, exercit` controlul [i
aduce g\ndul la realizarea lui \n corp. Nu trebuie uitat nici o clip` c` omul este cel
mai mare, mai m`re] [i mai puternic lucru din Univers. Dac` nu ne d`m seama de
acest fapt, imensitatea Universului ne poate \nsp`im\nta. Omul este cu mult mai
mare dec\t oricare din formele [i for]ele ce se manifest` \n Univers. Ele \l pot
dep`[i \n volum, dar el le este superior, deoarece el este Minte. Conforma]ia lui
fizic` \l oblig` s` r`m\n` pe aceast` planet`, dar mintea lui \i permite s` r`t`ceasc`
prin univers [i s` creeze mijloace care s`-i dea posibilitatea de a afla tainele

54
acestuia. Totu[i, omul r`m\ne superior fa]` de tot ceea ce el a creat p\n` acum sau
va mai crea.

CAPITOLUL IX

CAZURI DE VINDECARE

Este [tiut c`, prin ele \nsele, cuvintele nu con]in nici o putere magic`. Ele
sunt valabile numai ca ghid al g\ndului, \n timpul tratamentului mental [i spiritual.
55
G\ndul este acela care vindec`. Simpla repetare a cuvintelor nu are nici o valoare,
dac` nu \nt`rim aceste cuvinte cu g\ndul adecvat. Cuvintele \n sine pot fi diferite,
nefiind necesar` o anumit` formul` magic`, pentru c` g\ndul este acela care le
sus]ine [i le d` putere.
|n unele vindec`ri complete, calea folosit` a fost \nl`turarea, de la \nceputul
tratamentului, a cauzei ce a dat na[tere afec]iunii. Astfel, \n cazul unei eczeme
rebele, ce nu a putut fi vindecat` prin nici unul din mijloacele [i metodele
cunoscute (ape termale, alifii [i alte medicamente), a fost necesar ca pacienta s`
\n]eleag` c` st`rile de animozitate, de am`r`ciune, profund implantate \n con[tiin]`,
cauzate de fric]iunile dintre ea [i o rud` apropiat`, st`teau la baza afec]iunii sale.
Vindecarea s-a produs dup` ce ea a reu[it s` elimine aceste st`ri de iritare [i
am`r`ciune, \n]eleg\nd profund semnifica]ia din rug`ciune: "{I IART< NOU<
GRE{ELILE NOASTRE, PRECUM {I NOI IERT<M GRE{I}ILOR NO{TRI.".
Aceast` rug`ciune nu este pentru iertarea etern` a unui p`cat teoretic, ci se refer` la
un principiu fundamental [i anume: orice ranchiun` p`strat` \n inim`, \n mod
automat \nchide manifestarea perfec]iunii spirituale.
Prin urmare, succesul \n cazul ar`tat a fost ob]inut \n momentul \n care
pacienta a reu[it s` se plaseze pe pozi]ia Spiritului, care nu condamn` pe nimeni.
Iat` forma de exprimare folosit` de pacient`, redat` aici pentru eventualitatea
folosirii ei de c`tre ghid: "Eu, Mary H., sunt \nconjurat` acum de Mintea Subiectiv`
Universal`. Veri[oara mea este, de asemenea, \nconjurat` de aceast` Minte.
Am\ndou` g\ndim \n Ea [i cu Ea \n acest moment. Nu pot exista dou` curente de
g\ndire ostil` \n aceast` Minte Unic`. Eu pronun] acest cuv\nt, care este Legea \n
interiorul st`rii mele mentale, adic` \n Minte nu exist` dec\t o condi]ie de lini[te;
deci, at\t eu c\t [i veri[oara mea ne afl`m \n total` pace \n aceast` Minte. M` iert
pe mine, precum [i pe ea, pentru orbirea noastr`, ce a provocat o perturbare ce nu
exista acolo. Elimin total, [terg [i dizolv orice sentiment de jignire, toat` sup`rarea,
toat` iritarea. Nu exist` nimic nic`ieri, care s` aib` puterea de a m` irita, pentru c` m`
aflu \n calmul etern al Spiritului. Sunt \ntruparea Spiritului, care eman` pace,
armonie, perfec]iune. O \mbr`]i[ez pe Jane [i o \nv`lui cu cea mai profund` [i mai
cald` iubire. |nv`lui pe to]i cu aceea[i iubire Divin` inspirat`. M` pronun] pentru
\nl`turarea complet` a oric`rui sentiment de iritare \n lumea mea [i emit pacea
mea, care s` \nv`luie orice vine \n contact cu mine. Corpul meu este substan]`
spiritual` [i nu poate fi \ngr`dit de nimic care s`-l enerveze. Pielea mea este [i ea

56
un loc de s`l`[luire a Spiritului [i nu cunoa[te dec\t pacea, fine]ea [i netezimea.
Acum \ndrept Legea Min]ii s` manifeste st`rile mele mentale \n corpul meu, \n
pielea mea, acea perfec]iune spiritual` care ]ine totdeauna de prezen]a Spiritului.
Acum, \n mod con[tient, predau acest corp lucr`rii perfecte a Legii Perfecte, \n
acord cu acest cuv\nt al meu de perfec]iune. M` bucur de perfecta ei \mplinire,
pentru c` [tiu c` ea se produce chiar \n clipa de fa]`.".
Aceast` formul` a fost repetat` de 3 ori pe zi , dup` 15 minute de citit [i
meditat lucruri spirituale. |n c\teva s`pt`m\ni, eczema a disp`rut complet [i nu a
mai reap`rut.
C\nd IISUS vorbea mul]imii despre faptul c` ei aduceau daruri la templu [i \
[i aminteau c` nutreau sentimente ostile \ntre ei [i al]ii, atunci ar fi fost mai bine s`
lase lucrurile acolo [i s` se \mpace cu semenii, apoi s` vin` [i s`-[i formuleze
cererile. Prin aceasta, EL le ar`ta Legea Spiritual` fundamental`.
Nu este nevoie neap`rat s` iei contact cu semenul [i s` te \mpaci cu el. Este
bine c\nd se poate, principalul este s` te \mpaci cu el \n con[tiin]a ta. {terge
am`r`ciunea de partea ta [i-n st`rile tale mentale. Acest lucru nu \nseamn` c`
Dumnezeu te prive[te [i zice: "foarte bine, acum te vei vindeca", ci pentru c` ne
restabile[te mental cu armonia universal`, care este singura stare a min]ii \n care
perfec]iunea spiritual` se poate manifesta. Nu putem manifesta o stare fizic`
pozitiv`, \ntre]in\nd o stare mental` opus`. Mentalul [i fizicul trebuie aduse la
starea de armonie [i \n]elegere des`v\r[it`.
Un alt caz de vindecare al unei sinuzite rebele, ce avea drept cauz` un
complex de persecu]ie, nu a fost posibil dec\t atunci c\nd pacientul s-a convins c`,
de fapt, jignirile [i persecu]iile a c`ror ]int` se socotea, nu erau \n realitate fondate.
S` ne d`m seama dac` cineva ar dori s` ne jigneasc`, c` aceasta nu are efect
dec\t dac` noi accept`m jignirea, c`ci nu este \n puterea celuilalt s` o impun`.
Aceasta se produce numai dac` ne l`s`m afecta]i. F`r` \ndoial`, c`-n fiecare zi, una
din cuno[tin]ele noastre nu ne agreaz` [i spune ceva nepl`cut despre noi. Dac` nu-i
d`m ascultare, atunci nici jignirea nu ne produce nici un r`u, ceea ce dovede[te c`
g\ndurile sau cuvintele altora, \n ele \nsele, nu au nici o putere asupra fericirii
noastre. De fapt, noi singuri avem puterea de a ne r`ni sufletul, prin reac]ia mental`
proprie la lucrurile spuse sau f`cute. N-ar fi deci preferabil s` adopt`m aceasta
atitudine? Dac` \ntr-adev`r are inten]ia s` m` jigneasc`, refuz s` o accept, iar dac`
nu a avut de g\nd s` m` jigneasc`, de ce s` o iau drept jignire?

57
|n primul r\nd, trebuie s` fim sinceri cu noi \n[ine, adic` s` ne eliber`m de
g\ndirea limitat`, c`ci totdeauna g\ndul este cel care ne impune restric]ii. Mai
t\rziu, apare manifestarea fizic` a g\ndului respectiv. Prin urmare, pentru a cur`]a
fizicul, trebuie s` facem o cur`]enie mental` [i spiritual`.
O impresie penibil` din trecut, repetat`, care a st\rnit atunci o reac]ie
emotiv` puternic`, de exemplu, vederea unui infirm purtat \n scaunul cu rotile,
r`m\ne imprimat` \n subcon[tient, de[i cu trecerea anilor, pare c` s-a [ters din
amintire. De fapt, nu uit`m niciodat` ceva ce am v`zut sau auzit. Toate impresiile
sunt \mpinse \n afar` de c`tre mintea obiectiv`, de c`tre alte impresii sau imagini [i
apoi sunt depozitate \n vastele profunzimi ale min]ii subiective.
Sunt cazuri \n care amprenta dominant` a modelului de g\ndire subiectiv`,
declan[eaz` ac]iunea Legii Min]ii, produc\nd \n final perturba]ii serioase,
corespunz`toare impresiilor aparent uitate. Pentru tratarea mental` a unor astfel de
cazuri, trebuie c`utat [i stabilit cu precizie, din trecutul pacien]ilor, cauzele reale ce
au provocat afec]iunile actuale. Tratamentul propriu-zis const` \n refuzul de a
accepta falsa realitate a bolii [i de a [terge [i desfiin]a complet g\ndul-form` ce
provoac` boala. |ntruc\t g\ndul-form`, \n astfel de cazuri, lucreaz` f`r` a fi con[tient,
se impune ca, \n mod definitiv [i con[tient, s` se prezinte Min]ii modelul opus al
tabloului, adic` acela de s`n`tate perfect` a infirmului, a c`rui apari]ie a produs
impresia penibil`, \nregistrat` de pacient [i urm`rile de mai t\rziu ale acesteia. At\t
pacientul tratat, c\t [i infirmul din trecut, trebuie s` fie reprezenta]i mental de c`tre
pacient, ca posed\nd o s`n`tate perfect`.
Sl`biciunea, \n orice parte a corpului, este numai o iluzie a sim]urilor, iar
Legea Spiritului, a Vie]ii \n IISUS ne-a eliberat de Legea aparent` a p`catului [i
mor]ii.
St`rile de team` se ]in ag`]ate cu tenacitate de om. Uneori, este necesar
pentru un pacient, un oarecare timp pentru a \nl`tura cu des`v\r[ire aceste situa]ii.
Unii se \ntreab` de ce nu s-ar produce aceasta instantaneu? R`spunsul este c` s-ar
putea \nt\mpla [i a[a, dac` con[tiin]a ar putea fi \ntotdeauna perfect`. Mintea
lucreaz` oricum, iar pentru persoana care are nevoie s`-[i schimbe obiceiurile
mentale de o via]`, ar trebui s` fie \ncurajat` s` fac` aceasta [i s` nu i se afirme
categoric c` Divinitatea poate ac]iona pe loc. Astfel risca s` renun]e la tratament,
pentru c` vindecarea nu se produce pe loc.
Este important s` se evite discu]iile cu privire la st`rile morbide [i maladii

58
sau persoanele care le genereaz`, demonstr\nd prin aceasta c` sunt mental
infectate, eman\nd g\nduri poluante ce \ngreuneaz` cur`]enia mental`.
|n sens contrar, exist` persoane a c`ror prezen]` are efect vindec`tor. Ace[tia
sunt cei care caut` cu persisten]` s` vad` perfec]iunea Spiritului \n orice, [i-n
oricine, chiar [i-n aceia pe care lumea \i nume[te infirmi sau bolnavi.
Trebuie s` practic`m convingerea intim` \n propria noastr` con[tiin]` c` nu
exist` nici un motiv de enervare. Aparen]a exterioar` s-ar putea s` persiste \nc`,
dar acest lucru este v`zut numai de omul obi[nuit, \n timp ce omul divin p`trunde
dincolo de aparen]e [i se adreseaz` inimii. C\nd ajungem s` \nv`luim totul \n
imaginea ce rezult` din tabloul divin, suntem mai aproape de realitate dec\t aceia
care v`d contrariul, pentru c` ei tr`iesc \n lumea sim]urilor, pe c\nd noi am reu[it
s` p`trundem \n inima realit`]ii. C\nd se ive[te ocazia de a trata o boal`, nu mai
trebuie s` ne smulgem dintr-o atitudine negativ` [i s` ne str`duim s` ne situ`m pe
pozi]ia viziunii spirituale. Nu este rezonabil s` presupui c` te po]i \nconjura de
g\nduri [i cuvinte de boal`, de chin, de nepl`cere, s`r`cie, invidie, critic`, gelozie,
l`comie, timp de 23 de ore pe zi [i s` pretinzi c` \n ora r`mas` s` po]i pune \n
mi[care Legea Spiritual`.
C\nd IISUS a spus discipolilor S`i, c` dac` nu lucreaz` \n vie, nu se pot
a[tepta s` ob]in` roade, EL demonstreaz`, de fapt, acest principiu. La munc` pu]in`,
recolt` mic`; la munc` mult`, recolt` bogat`. Deci, trebuie f`cut un efort deliberat,
pentru a umple cupa Min]ii cu g\nduri de perfec]iune, chiar dac` uneori "nu
lucreaz` via at\t c\t se cuvine", aceasta nu trebuie s` ne descurajeze. Prin urmare, s`
ne str`duim s` ne modific`m atitudinea [i s` vedem perfec]iunea la al]ii, chiar dac`
diformitatea lor este fizic` sau de caracter. Critica este o form` bl\nd` de ur` [i,
uneori, nu este chiar de loc bl\nd`. Este bine s` ne ferim s` critic`m, chiar [i atunci
c\nd aparent ar fi justificat, [tiind c`, de cele mai multe ori, critica nu are justificare.
Acela care este mai pu]in experimentat \n tehnica vindec`rii, dar care \n
schimb posed` mult` iubire pentru oricine, va ob]ine vindec`ri mai u[or dec\t acela
care posed` toat` cunoa[terea, dar nu are iubire. Se \n]elege c` aceast` iubire
trebuie s` fie sim]it` [i nu afi[ata cu mult` emfaz` [i-n orice \mprejurare.

IUBIREA NU CRITIC< NICIODAT<.

CRITICA OTR<VE{TE, IUBIREA VINDEC<.

59
CAPITOLUL X

VINDECARE {I RELIGIE

Vindecarea mental` [i spiritual` nu este exclusiv apanajul religiei. Unii


obiecteaz` c` se face prea mult` aluzie la \nv`]`turile lui IISUS sau c` se citeaz` din
Biblie pentru exemplific`ri. IISUS a propov`duit calea de trezire la faptul c` boala
nu are nici o putere, pentru c` ea nu face parte din Planul Divin. |nv`]`turile Lui au
fost at\t de \ntortocheat interpretate, \nc\t s-a f`cut uz de ele ca imperativ moral [i
precepte religioase. IISUS a fost numai un mare fondator de religie. El a fost un
\nv`]`tor practic, care a propov`duit despre adev`rul cel mai util ce-a fost vreodat`
f`cut cunoscut. Oamenii care se ocupau de religie \n vremea Lui i s-au opus cu
\nver[unare, i-au \ntins curse [i p\n` la urm` l-au ucis. Prin urmare, \l cit`m ca pe
un mare Maestru al [tiin]ei vindec`rii; mai pu]in dec\t o autoritate religioas`, de[i
El a fost [i una [i alta.
TOT CE SUNTEM ESTE REZULTATUL G|NDURILOR NOASTRE; CE
G|NDE{TE OMUL, ACEEA ESTE EL - spune Biblia.
Buddha a explicat Legea Karmei sau a cauzei [i efectului, adic` consecin]a
poate tot a[a de greu s` ocoleasc` o cauz` ce a provocat-o, dup` cum un om nu
poate sc`pa de umbra sa proprie. Fiecare om este liber; el este f`uritorul propriului

60
s`u destin, \n virtutea op]iunilor sale. Formul\ndu-[i alegerea, implicit trebuie s`
accepte [i urmarea ce este cuprins` \n aceast` op]iune. Buddha a mai ar`tat c`
Legea Cauzei [i Efectului ac]ioneaz` numai \n lumea aparen]elor [i nu poate afecta
omul spiritual, etern, c`ci atunci c\nd omul se vede \n unitate inseparabil` cu
Universul [i cu Prima Cauz` neschimb`toare, el reu[e[te s` proiecteze aceast` Prim`
Cauz` \n toat` perfec]iunea ei, \n corpul s`u.
Platon, epicurienii, cu to]ii propov`duiau c` st`rile mentale interioare se
reflect` \n st`rile fizice exterioare. Ei au accentuat faptul c` via]a interioara este la
originea ei, at\t a bolii c\t [i a s`n`t`]ii.
Filozoful Platon a urmat calea acestui adev`r [i-a fost capabil, \n numeroase
cazuri, s` vindece pe cei ce veneau la el. Spinoza, Kant, Descartes [i Hegel, cu to]ii,
mai mult sau mai pu]in, au afirmat faptul c` boala [i s`n`tatea \[i au originea \n
g\ndire. Problema real` a fost totdeauna de a g`si calea proprie, de a ajunge la
factorii cauzali - cauzele bolii, ascunse \n str`fundurile abisale ale con[tiin]ei
umane. Cercet`rile f`cute de-a lungul timpului, \n c`utarea cauzelor adev`rate, au
dus, pe diferite c`i, la aceea[i constatare, [i anume, c` omul, dac` nu-[i controleaz`
[i st`p\ne[te st`rile mentale, ajunge s` fie subjugat de acestea, devenind sclavul
\mprejur`rilor [i diferitelor condi]ii.
|n vremurile noastre, practicienii [i cercet`torii vindec`rii mentale se
pot \mp`r]i \n dou` grupe, \n func]ie de metoda folosit`. Prima grup` este
aceea \n care intr` psihologul, psihiatrul, hipnotizatorul, sugestionerul,
magnetizatorul. La baza lucr`rilor lor stau analiza [i sugestia, ei trat\nd individul ca
pe o entitate separat`, ce are o minte cu totul diferit` de Mintea Divin`. |n cea de-a
doua grup` intr` aceia care folosesc metoda indicat` \n lucrarea de fa]`, metoda
folosit` de IISUS. La baza ei st` unitatea de nezdruncinat a lui Dumnezeu \n
universul S`u. Omul este fiin]` spiritual`, trupul este o substan]` spiritual`; ca atare,
nu a fost niciodat` bolnav, deoarece Spiritul nu putea fi bolnav. Este adev`rat c`
omul simte durere, sufer` de boal` [i de deprimare, ca o \ncercare, dar aceste
manifest`ri nu sunt dec\t reflexia st`rilor sale mentale. Aceste st`ri, \n fond, nu au
o realitate durabil`. |n lucrarea de fa]` s-a c`utat s` se arate calea de integrare cu
Mintea Divin` [i deci, trebuie s` ne \ndrept`m g\ndurile \n permanen]` c`tre
Dumnezeu.
C\nd ne afl`m \n fa]a unui caz de boal`, fie c` este vorba de noi, sau de
altcineva, ne \ndrept`m cu mintea imediat c`tre Dumnezeu, spre perfec]iune, [i ne

61
str`duim s` ne convingem c` aceasta este starea real`. |n timp ce lucram, g\ndul
nostru este \n permanen]` ocupat de Perfec]iunea Etern`, de lumea Spiritual`, de
IUBIRE, de pace, armonie, bucurie, s`n`tate, frumuse]e [i puterea lui Dumnezeu,
p\n` ce putem vedea toate aceste calit`]i in fiin]a bolnav`. |n concluzie, se poate
afirma c` atunci c\nd se va atinge g\ndul superior, se va ob]ine efectul cel mai bun
posibil.
Se pune \ntrebarea dac` omul tracasat de vicisitudinile vie]ii se poate ridica
deasupra lumii [i influen]ei ei, a[a \nc\t s`-[i poat` perfecta g\ndirea [i s`-[i dea
seama c` g\ndul este reflectat \n corpul s`n`tos, afaceri prospere, mediul
\nconjur`tor fericit, etc. Desigur c` se poate realiza a[a ceva. Chiar \n clipa \n care
citi]i aceste r\nduri, cineva pune \n ac]iune Legea Min]ii \n ajutorul unui trup
bolnav. Aceast` metod` de tratare a bolilor se r`sp\nde[te tot mai mult, fiind metoda
folosit` de IISUS. Ea este [tiin]ific`, pentru c` folose[te energia cosmic`, care nu
este altceva dec\t Inteligen]a Divin`. Omul nu \n]elege pe deplin aceast` for]`, dar
a \nv`]at un lucru despre aceasta, [i anume c` poate fi dirijat` cu mintea, \n direc]ia
dorit`. Omul nu este singur \n univers. El este \ntruparea For]ei care este gata
oric\nd s`-i aranjeze \ntreaga lui fiin]`.
Fiecare individ este men]inut etern ca o concep]ie perfect` \n Mintea
Divin`, adic` el este Ideea Perfect` a lui Dumnezeu. Are dreptul s` cread` c` Spiritul
dore[te s` se manifeste perfect prin el.
Vindecarea este o experien]` binecuv\ntat`, dar exist` ceva mai presus de
aceasta, [i anume, s` tr`ie[ti zilnic \n aprecierea faptului c` e[ti l`ca[ul perpetuu al
Spiritului, c` Mintea lucreaz` continuu \n noi [i prin noi. Chiar \n clipa de fa]`,
exist` \n fiecare dintre noi, \n mod latent, suficient` For]` Divin` ca s` ne poat`
scoate din orice dificultate.
Unul dintre lucrurile remarcabile ale tratamentului mental sau spiritual este
acela c` poate avea uneori rezultate spontane. Nu este nevoie de studii \ndelungate
pentru a pune \n practic`. Vindecarea nu este un transfer de g\ndire, ci este
mi[carea Spiritului prin Legea Min]ii. Corpul este acela care se schimb`. Pentru
ob]inerea unei st`ri de echilibru [i pace interioar`, nu este nevoie s` devenim
siha[tri sau s` ne retragem \n m\n`stiri din v\rful mun]ilor. Din contr`, putem s`
ne continu`m multiplele noastre obliga]ii \n aceast` lume activ` [i, CU TOATE
ACESTEA, omul interior poate fi permanent \n contact cu Tat`l dinl`untru.
Curen]ii vie]ii se scurg totdeauna \ntr-o singur` direc]ie. Ei nu-[i vor

62
schimba cursul, tot a[a cum nici Tat`l nu-[i schimb` pozi]ia. Omul trebuie s` se
adapteze la acest curent de via]` [i atunci va descoperi armonia integral`. Toate
necazurile sale vin de la faptul c` el taie de-a curmezi[ul curen]ii vie]ii. El poate
chiar s` se distrug`, f`c\nd a[a. Desigur, aceasta nu vine niciodat` de la Spirit, ci de
la faptul c`-n via]a curentului universal armonios, omul s-a hot`r\t s` se abat` [i s`-l
\nfrunte. Implorarea [i rug`ciunile nu-L vor determina pe Tat`l s` schimbe
direc]ia acestui curent al armoniei. Omul trebuie, deci, s` se re\ntoarc` [i s`-[i reia
locul ce i-a fost desemnat, cooper\nd cu acest curent, \n loc s`-l \ntretaie. Aceasta
este adev`rata \nva]`tur` despre Cauz` [i Efect. Omul este \n \ntregime Minte, de
la suflet la atomii fizici. A[a cum G\ndul Divin, condensat, a devenit universul fizic,
tot a[a [i g\ndul omului devine micul s`u univers fizic. Nu este strict adev`rat c\nd
spunem c` g\ndirea omului influen]eaz` pur [i simplu via]a lui fizic`. Repet`m
aceasta din c\nd \n c\nd, pentru c` este o cale bun` de a atrage aten]ia asupra
influen]ei mentale. Adev`rul este c` g\ndul omului devine, de fapt, forma lui
material`. |MPREJUR<RILE DIN VIA}A {I CONDI}IA FIZIC< A OMULUI SUNT,
DE FAPT, PROPRIUL LUI MODEL DE G|NDIRE, lucrat \n form`. A[a se explic`
faptul c`, cu c\t realitatea g\ndului este mai \nalt`, cu at\t [i efectele sunt mai bune.
Acesta este motivul ce ne face s` atragem aten]ia Spiritului \n tratamentul nostru.
Aceast` for]` interioar` a Spiritului este superioar` at\t vibra]iei fizice, c\t [i celei
mentale. Spiritul pur este cu mult deasupra puterii mentale sau a concentra]iei,
sugestiei, ori a altor activit`]i psihologice. Nu poate fi \nregistrat` prin mijloace
umane. Ac]ioneaz` \n t`cere, a[a cum lumina soarelui se a[terne peste c\mpie. Iat`
de ce tratamentul nu este \nregistrat niciodat` de sim]uri, ac]iunea lui fiind
extrasenzorial`. Pacientul nu simte neap`r`t ceva deosebit [i uneori este dezam`git,
pentru c` nu are senza]ia c` intr` un foc \n el sau alt` manifestare asem`n`toare.
Via]a Spiritului nu este tangibil`. Nu este ceva electric, care s`-[i impun` prezen]a.
Se strecoar` pe nesim]ite \n tot corpul, lucr\nd activ \n fiecare celul`, reproduc\nd
propriul ei tablou, cu aceea[i pace competent` cu care dirijeaz` universul. Totu[i,
efectele sunt vizibile. Corpul \ncepe s` arate o \mbun`t`]irea a exteriorului. O bun`
pace p`trunde con[tiin]a, o noua vitalitate \ncepe s` se fac` sim]it`, vechea stare
\ncepe s` dispar` [i toate lucrurile sunt \nnoite.
Iat` cum, o persoan` informat` cu menajamente de cadrele medicale
competente c`: "din p`cate, nu se mai poate face nimic pentru salvarea sa", \[i
\nl`tur` diagnosticul, ignor` prognozele f`cute, se desparte de temerile sale [i \[i

63
spune perfect lucid [i cu toat` convingerea: "sunt perfect con[tient c` \ntreaga via]`
a universului se scurge prin corpul meu, \n aceast` clip`. Mai [tiu c` Mintea nu
cunoa[te astfel de lucruri, c` restabilirea mea perfect` este propria mea orbire fa]`
de Adev`r. Din aceast` clip`, \mi afirm unitatea mea cu Perfec]iunea Divin`. |
ndep`rtez credin]a \n realitatea bolii [i-mi afirm totala mea credin]` \n Prezen]a
Perfec]iunii din mine. Nu este nevoie s` fac apel la un Dumnezeu \ndep`rtat din
ceruri. Dumnezeul Universului este \n mine acum. A fost \n mine toat` via]a mea,
niciodat` impun\ndu-[i prezen]a asupra mea, dar a[tept\nd ca, \n scurt` vreme, s`-
l recunosc. Toat` via]a mea am fost orbit, dar acum privirea mi s-a luminat de
Adev`r [i Adev`rul m` elibereaz` de Legea p`catului [i a mor]ii. |n aceast` clip`
insist asupra faptului c` aceast` mare Lege creatoare a Min]ii \mi a[teapt` cuv\ntul.
|mi rostesc cuv\ntul pentru manifestarea \n mine a tot ce este Spirit \n Sine. Aduc
mul]umire pentru perfec]iunea mea descoperit` [i m` eliberez \n \ntregime de
orice diagnostic, prognoz` [i sim]iri, l`s\nd s` p`trund` activitatea creatoare a
Min]ii.". Apoi se \ndep`rteaza de la \ntreaga sa condi]ie, cu g\ndul: "{i acum m`
av\nt \n cea mai profund` ad\ncime, m` cufund sau \not.". |nsu[i faptul de a elibera
\ntreaga stare c`tre Minte, \l va u[ura mental, a[a \nc\t nu se va mai \ntrerupe
propria sa stare de tensiune \ntre sine [i perfecta lucrare a Spiritului prin Minte. Se
\n]elege c` "cea mai profund` ad\ncime" o constituie profunzimea Min]ii \n care te
afunzi.
Via]a nu poate fi niciodat` oprit`. Nimic nu-i poate sta \n cale. |n sufletul
fiec`rei f`pturi omene[ti exist`, \n stare latent`, destul` For]` Divin`, pentru a
transforma \ntregul corp \n perfec]iune. Aceast` For]` este filtrat` prin con[tiin]a
uman`. Nu exist` nici o alt` cale pentru a opera, deoarece Dumnezeu, c\nd face
ceva pentru noi, o face prin noi.
C\nd cineva se afl` \ntr-o situa]ie nepl`cut` [i se \ntreab` ce soart` l-a
oropsit, niciodat` Tat`l nu va mi[ca un deget, pentru a-l scoate din impas. Toat`
r`spunderea \i apar]ine. Dac` \ns` \[i schimb` p`rerea [i vine el la Tat`l, atunci va
descoperi c` toate resursele Tat`lui \i stau la dispozi]ie. De fapt, aceste resurse le-a
avut permanent [i s-ar fi putut bucura de ele, dac` ar fi [tiut s` le ia din proprie
ini]iativ`. Acest adev`r este ilustrat de pilda "Fiul r`t`citor".
|ncheiem lucrarea de fa]`, prin recunoa[terea clar` [i precis` c` certitudinea
vindec`rii nu depinde de capriciul nesigur al unui potentat ceresc, ci c` ea exist` ca
posibilitate \n \ns`[i puterea noastr`, \n sensul de a primi sau de a o refuza. Acei

64
care refuz`, nu vor g`si alt` cale de a ob]ine libertatea fizic` integral`.
Aceluia care se ridic` la nivelurile mai \nalte de g\ndire [i via]a i se prezint`
un nou aspect al lumii. El vede lumea gem\nd sub ap`sarea \nfr\ngerii, bolii [i
frustr`rii. Dar El este profund con[tient de armonie [i s`n`tate. El pare a tr`i [i a se
mi[ca \n alt` lume, ridicat cu mult deasupra falsei p`reri asupra inevitabilit`]ii bolii
[i dorind ca to]i s` poat` vedea [i \n]elege c` boala este o realitate numai pentru
aceia care cred c` ea exist`. Atunci c\nd \[i exprim` cuv\ntul pentru aceia care
caut` s` fie m~ntui]i din aceast` sclavie, cuv\ntul s`u are for]`, deoarece este sigur
de unitatea sa cu FOR}A.
Aceia care ajung la certitudinea vindec`rii prin propriile lor for]e, intr` \n
cea mai deplin` m`sur` a vie]ii, c`ci: "AM VENIT CA S< PO}I AVEA VIA}< {I
S< TE PO}I BUCURA DE EA DIN PLIN.". (Iisus)

65