Academia de Studii Economice

Facultatea de Relatii Economice Internationale

Discriminari pe piata muncii, inegalitati de sanse si gen
Analiza comparativa, UE si Orientul Mijlociu
Studenti: Aleandra Ivanov
Daniela Dodescu
Marius !enu
Aleandru "#eorg#e
Ionut "#iara
$ucuresti
%&'%
0
Discriminarea reprezinta un comportament de excludere sau de reducere a
accesului unor indivizi la anumite resurse. (egea nr) *%+,%&&- defineste discriminarea ca
fiind: "orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa,
nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala,
varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie
defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea,
inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul
politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice."
.ipuri de discriminare
Cea mai intalnita este distinctia intre discriminarea directa si cea indirecta
(Michaela anton! "##$%. Discriminarea directa apare atunci cand tratamentul
diferentiat este generat in mod intentionat! in timp ce discriminarea indirecta apare
atunci cand acest tratament are la baza o decizie inechitabila luata anterior. &e exemplu!
situatia la locul de munca! discriminarea directa este prezenta atunci cand doua persoane
avand pregatire egala si o slu'ba similara sunt platite in mod diferentiat datorita faptului
ca una dintre acestea apartine unui anumit grup etnic. &iscriminarea indirecta apare
atunci cand cele doua persoane sunt platite in mod diferit deoarece au fost anga'ate in
pozitii diferite desi aveau aceeasi pregatire.
Cercetarea reprezinta o incercare de a identifica sursele si caracteristicile
discriminarii in piata muncii! atat la nivel national cat si la nivel regional! urmarind in
acelasi timp sa fie o sursa de informatii pentru elaborarea politicilor de gen si
antidiscriminare in piata muncii.
Conform studiilor si datelor statistice existente anterior! tipurile de discriminare
cel mai des intalnite in piata muncii sunt legate de varsta si etnie. (n criteriu de selectie
al anga'atorilor este ca aplicantul pentru un post sa nu aiba familie! pentru a fi disponibil
oricand si la orice ora. )anatatea este un alt criteriu de selectie! pentru ca anga'atorii vor
salariati sanatosi! fara probleme care ar putea sa creeze absente de la locul de munca.
*ersoanele care au o singura calificare nu se numara pe lista de preferinte a anga'atorilor.
In ceea ce priveste discriminarile legate de rasa! o mare problema se resimte in randul
"
etniei rrome! din cauza unei perceptii negative generale. (n procent destul de mic al
cazurilor de discriminari la anga'are se regaseste si in randul homosexualilor! al
persoanelor infectate cu HIV+)I&,! dar si al persoanelor cu dizabilitati.
Conform -aportului de Cercetare privind discriminarea de gen in piata muncii
"
!
integrarea in munca a femeilor in (. se apropie acum de obiectivul de la /isabona de
001 pana in 20"0! crescand de la 3"!"1! in "##4! pana la 3$!51! in 2004. Cu toate
acestea! intre statele membre exista diferente ma'ore! cu cifre variind intre 50!#1 si
45!21. &iferenta medie in privinta ratelor de incadrare in munca intre femei si barbati se
reduce! scazand de la "4!" puncte procentuale in 2000! la "6!2 puncte procentuale in
2004.
*robabilitatea pentru o femeie de a deveni somera este mai redusa decat in cazul
barbatilor. *roblema intampinata de femei este sa acceada pe piata muncii! respectiv sa
a'unga sa ocupe un loc de munca. *robabilitatea ca femeile sa ramana in afara pietei
muncii este cu 301 mai mare in -omania! pentru femei sansele de acces pe piata muncii
cresc direct proportional cu nivelul de pregatire. -ata 7oma'ului pentru femei 8n -om9nia
este 8nc: redus:! indicatorul fiind 8ns: viciat de femeile ocupate 8n gospod:rie care nu au
nici un fel de remunera;ie. <n primul trimestru al anului 200#! 40!#1 dintre lucr:torii
neremunera;i erau femei. Cea mai mare discrepan;: 8ntre sexe se constat: 8n r9ndul
patronilor! num:rul femeilor ce ocup: aceast: pozi;ie fiind de 2!3 ori mai mic dec9t
b:rba;ii.
=emeile predomina in populatia ocupata in sectorul public. In ceea ce priveste
categoriile de ocupatii femeile au cu preponderenta urmatoarele ocupatii: functionari
administrativi(421%! lucratori operativi in servicii si comert(031%! tehnicieni si
maistrii(0"1%! specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice(3"1%! precum si in
sectoarele sanatate si asistenta sociala(4$1%! invatamant(461%! intermedieri
financiare(401%! hoteluri si restaurante(001% si comert(361%. =emeile predomina in
populatia ocupata in sectorul gospodariilor! avand o proportie de 331.
"
*roiect cofinantat din =). prin *rogramul >perational )ectorial &ezvoltarea -esurselor (mane 2004?
20"5
2
/om0aterea discriminarii in UE
(nele grupuri din societate se confrunta cu discriminarea atat in demersurile de
gasire a unui loc de munca! cat si la locul de munca. *rintre aceste grupuri se numara
femeile! lucratorii in varsta! minoritatile si imigranti din (.. > astfel de discriminare
impiedica (. de la utilizarea la maximum a talentelor tuturor cetatenilor sai si a
capacitatilor pe care ei le?ar putea aduce la piata
muncii.
Mamele care cauta un loc de munca dupa ce au
nascut! dar ale caror indatoriri privind ingri'irea
copiilor sunt de nedorit de catre anga'atori@ persoane
in varsta foarte calificate care au fost ocolite de la promovare in favoarea unor candidati
mai tineri@ imigranti care sunt discriminati de catre potentialii anga'atori! anga'atori sau
colegi. ,cestea sunt cateva exemple de grupuri de persoane care sufera de pe urma
discriminarii de pe piata muncii in obtinerea si pastrarea unui loc de munca! precum si in
promovarea la locul de munca.
.xista doua motive pentru combaterea discriminarii la accesul si la mentinerea pe
piata muncii. *rimul motiv este de natura sociala: discriminarea pe astfel de motive este
impotriva valorilor europene si a dreptului comunitar. Cel de?al doilea motiv este unul
economic: (.! confruntata cu o populatie care imbatraneste! trebuie sa aiba cat mai multe
persoane active pe piata muncii pentru a putea garanta cresterea si prosperitatea viitoare.
)ituatia imigrantilor ne da un exemplu al dimensiunii problemei si! in acelasi
timp! al oportunitatilor pe care aceasta le prezinta. In 2002! rata soma'ului in randurile
cetatenilor non?(. a fost de doua ori mai mare decat cea a cetatenilor tarii gazda din
(niune. Iar rata de ocupare a fortei de munca a cetatenilor non?(. a fost! in mod
constant! mai mica decat cea a cetatenilor (.! indiferent de varsta sau de calificari! si
semnificativ mai mare pentru femei decat pentru barbati. In plus! rata redusa a ocuparii
fortei de munca in randurile cetatenilor non?(. se datoreaza partial faptului ca ocupatiile
lor au tendinta de a fi cu calificari reduse. >portunitatea rezida in faptul ca! prin
eliminarea barierelor discriminarii! putem spri'ini integrarea grupurilor de imigranti in
5
tara gazda! atat din punct de vedere social! cat si din punct de vedere al ocuparii fortei de
munca. > alta oportunitate este educarea si formarea persoanelor de care (. are nevoie
pentru o economie bazata pe cunoastere! contribuind astfel la cresterea durabila viitoare.
Femeile si locurile de munca
.galitatea intre femei si barbati este o caracteristica fundamentala a societatii
noastre democratice. .ste un element important al )trategiei europene pentru crestere si
locuri de munca si un element vital pentru sustinerea prosperitatii (niunii .uropene)
In ciuda cresterii participarii femeilor la piata muncii si in cadrul invatamantului
superior! diferentele dintre femei si barbati in pozitia de pe piata muncii sunt inca
prezente. =).
2
(=ondul )ocial .uropean% a adus de'a importante contributii la
imbunatatirea situatiei femeilor pe piata muncii. &e exemplu! =). a contribuit la
reducerea discrepantelor salariale intre sexe! de la 601 (in anii "#00% la mai putin de 201
in prezent. &esi se inregistreaza progrese importante! este foarte clar ca aceste eforturi
vor trebui continuate si in viitor.
=iind o problema de 'ustitie sociala! eliminarea discriminarii pe motiv de sex este!
de asemenea! o problema de necesitate economica. .galitatea dintre femei si barbati in
cadrul ocuparii fortei de munca este un element cheie in generarea unei cresteri puternice
si in crearea de locuri de munca. .ste vital un raspuns la provocarile demografie actuale:
populatia care imbatraneste! forta de munca tot mai redusa si rata natalitatii aflata in
2
=ondul )ocial .uropean (=).% este unul dintre fondurile structurale ale (.! creat pentru a reduce
diferen;ele cu privire la standardele de via;: 7i prosperitate 8n regiunile 7i statele membre ale (. 7i! prin
urmare! pentru a promova coeziunea economic: 7i social:.
6
scadere! deoarece acest fapt poate contribui la asigurarea durabilitatii financiare a
sistemelor de protectie sociala.
Importanta asociata garantarii egalitatii intre femei si barbati se reflecta in cadrul
programarii =). pentru perioada 2004?20"5. ,ceasta contine doua abordari:
abordarea integratoare a egalitatii de gen! care introduce dimensiunea de gen in
cadrul tuturor prioritatilor =).@
actiuni specifice care vizeaza aducerea femeilor la munca si mentinerea acestora
pe piata muncii.
,bordarea integratoare a egalitatii de gen semnifica atentia particulara care
trebuie acordata sanselor egale din cadrul tuturor activitatilor de programare si
implementare ale =).. ,colo unde este posibil! acestea spri'ina promovarea femeilor in
cadrul fortei de munca si eliminarea discrepantelor salariale. ,ctiunile specifice vizeaza
in mod direct ocuparea fortei de munca feminine! de exemplu! prin concentrarea asupra
unui grup distinct! precum femeile imigrante sau femeile antreprenor. *e langa
promovarea sanselor egale! obiectivul acestei prioritati a =). este de a spri'ini obiectivul
de la /isabona privind ridicarea nivelului mediu de participare a femeilor la forta de
munca la 001 pana in 20"0.
Sprijinul FSE pentru participarea 1emeilor
*entru a sustine atingerea acestor obiective! =). finanteaza activitatile din statele
membre care promoveaza ocuparea fortei de munca feminine! inclusiv proiecte care:
promoveaza accesul si participarea femeilor la toate nivelurile de pe piata muncii
si a'uta la reducerea discrepantelor salariale si spri'ina independenta financiara a
femeilor@
promoveaza femeile antreprenor si participarea femeilor in domenii stiintifice si
tehnologice! in special in pozitii de luare a deciziilor@
combat stereotipurile de gen la selectia carierei si a profesiilor si promoveaza
invatarea de?a lungul vietii@
3
conciliaza viata de familie cu cea profesionala si ofera suport pentru facilitati de
ingri'ire a copiilor si ingri'itori pentru cei dependenti@ spri'ina integrarea pe piata
muncii a femeilor imigrante.
Studiu UE: Discriminarea la locul de munca
&iscriminarea pe criterii de varsta la locul de munca este cea mai raspandita
forma de discriminare pe criterii de varsta! fiind traita personal sau vazuta de unul din
cinci cetateni. ,ceasta este concluzia noului studiu .urobarometru prezentat de Comisie
pentru a marca inceputul anului european 20"2 al imbatranirii active si al solidaritatii
intre generatii. Mai putin de 'umatate dintre europeni sunt ingri'orati de imbatranirea
populatiei! arata un studiu (.. -ezultatele studiului arata ca discriminarea pe criterii de
varsta este insa mai putin frecventa in ceea ce priveste accesul la educatie si formare si
divertisment! fiind traita sau vazuta de doar unul din zece cetateni. )tudiul .urobarometru
acopera cinci domenii: perceptia de ansamblu referitoare la varsta si persoane in varsta@
persoane in varsta la locul de munca@ pensionare si pensii@ munca voluntara si spri'inirea
persoanelor in varsta si un mediu favorabil persoanelor in varsta. *otrivit rezultatelor
studiului! doar aproximativ patru europeni din zece (621% sunt ingri'orati de imbatranirea
populatiei. In plus! desi este posibil ca cetatenii statelor (."3
5
sa fie mai constienti de
imbatranirea populatiei! acestia sunt mai putin ingri'orati de acest aspect decat cetatenii
celor "2 noi state membre (601 fata de 6#1%
/ipsa oportunitatilor de a se retrage treptat! excluderea de la formare si perceptiile
negative referitoare la persoanele in varsta ale anga'atilor sunt percepute ca fiind
principalele obstacole care le impiedica sa munceasca pe persoanele de peste 33 de ani.
Cele mai utile contributii ale autoritatilor ar fi o contributie financiara acordata
ingri'itorilor (661%! urmata de o mai mare flexibilitate la locul de munca in ceea ce
priveste orele de munca flexibile (5$1% si posibilitatea de intrerupere temporara a
activitatii(531%.
)itua;ia general: a femeilor 7i a b:rba;ilor 8n (niunea .uropean: este descris:
dup: cum urmeaz::
A -ata de ocupare a femeilor este 8n cre7tere dar r:m9ne mai redus: dec9t cea a b:rba;ilor!
5
elgium! Breece! /uxembourg! &enmarC! )pain! Detherlands! BermanE! =rance! *ortugal! Ireland! ItalE!
(nited Fingdom! ,ustria! =inland! )Geden.
0
chiar dac: ponderea femeilor este mai mare 8n num:rul total de studen;i 7i absolven;i ai
8nv:;:m9ntului universitar.
A =emeile continu: s: aib: salarii! 8n medie! cu "4!61 mai mici dec9t b:rba;ii! pentru
fiecare or: lucrat: 7i aceast: cifr: nu prezint: modific:ri.
A =emeile sunt 8nc: foarte slab reprezentate 8n pozi;iile de decizie economic: 7i politic:!
chiar dac: ponderea lor 8n aceste domenii a crescut pe parcursul ultimilor zece ani.
A -epartizarea responsabilit:;ilor familiale 8ntre femei 7i b:rba;i r:m9ne 8nc: foarte
inegal:.
A -iscul de a fi afectate de s:r:cie este mai mare pentru femei dec9t pentru b:rba;i.
A =emeile sunt principalele victime ale violen;ei cu caracter sexual! iar femeile 7i fetele
sunt mult mai vulnerabile 8n fa;a traficului de fiin;e umane (Comisia .uropean:! 200#a%.
Discriminarea la locul de munca in Orientul Mijlociu si A1rica de 2ord
,u existat unele 8mbun:t: iri 8n combaterea discrimin:rii la locul de munc:! 8n
>rientul Mi'lociu i ,frica de Dord! cum ar fi relaxarea constr9ngerilor privind lucr:torii
imigran i i a actelor 8n cadrul acordurilor de liber schimb. Cu toate acestea! progresele au
fost inegale i! 8n unele domenii! cum ar fi ocuparea for ei de munc: pentru femei i
tratamentul imigran ilor ! regiunea este 8n sc:dere 8n comparatie cu alte regiuni.
>rientul Mi'lociu i regiunea ,fricii de Dord sunt at9t o surs: cat i o destina ie
pentru mul i lucr:tori imigran i . )tatele din Bolf atrag un num:r tot mai mare de
muncitori imigran i din ,sia! 8n principal 8n domeniile de construc ii ! munca domestic: i
agricultura. <n schimb! exist:! de asemenea! un num:r tot mai mare de Dord africani care
migreaz: 8n .uropa 8n c:utare unui loc mai bun de munca! dar se confrunt: cu o ostilitate
tot mai mare 8n aceste :ri de adoptie.
In general! femeile se confrunt: 8n continuare cu provoc:ri pe scar: larg: in a
intra pe piata for ei de munc: . -ata pentru participarea femeilor la for a de munc: a
crescut pentru regiune cu 6!31 8n ultimul deceniu.
Intr?o regiune cu o dirversitate 8n ceea ce prive te medii sociale! culturale i
religioase! exist: unele forme de discriminare! care necesit: noi politici i r:spunsuri din
parte guvernelor i anga'atorilor din regiune. &iscriminarea pe motive de origine social:!
4
religie i etnie sunt 8nc: active 8n regiune! precum i discriminarea cu care se confrunt:
cei din regiunea care caut: de lucru 8n afara :rii lor de origine.
Discriminarea de see
>cuparea fortei de munca in functie de sexe r:m9ne un domeniu de mare
preocupare pentru valorificarea 8ntregului poten ial productiv al regiunii. *articiparea
femeilor la for a de munc: i ocuparea for ei de munc: remunerat: a men inut o tendin :
ascendent: 8n aproape toate regiunile lumii! in 'ur 30!01. &in p:cate! 8ngustarea
decala'ului de gen la rata de participare de munc: pentru ,frica de Dord si >rientul
Mi'lociu s?a dovedit a fi dificil:.-ata a r:mas la 521! cel mai sc:zut nivel dintre toate
regiunile.
,u existat unele 8mbun:t: iri pozitive pentru femeile din regiune. <n timp ce
>rientul Mi'lociu i ,frica de Dord ar putea avea 8n continuare cea mai mic: pondere a
femeilor 8n ocuparea for ei de munc: non?agricole pl:tite (2$!21%! cre terea 8n aceast
domeniu pentru regiune a fost puternica 8n compara ie cu toate celelalte regiuni! 8n
cre tere cu 5!41 8n ultimul deceniu.
(n bun indiciu al reducerii discriminarilor privind politicile de anga'are este
reprezentat de ocuparea for ei de munc: a femeilor 8n locuri de munc: de bun: calitate! 8n
legislative sau pozitii de conducere. &e i femeile reprezint: 8nc: o minoritate distinct: 8n
astfel de func ii 8n toate regiunile! 8n ,frica de Dord i >rientul Mi'lociu regiune a existat
o cre tere procentual: absolut: de aproape 21! a'ung9nd la un nivel de ""1 8n anul 200#.
<n anul 200$! pentru femei! ratele brute de 8nrolare 8n 8nv: :m9ntul primar i
secundar au fost egale cu rata de cuprindere a b:rba ilor . ,tunci c9nd comparam pre urile
ter iar de inrolare pentru femeile de acolo sunt considerabil mai mari dec9t preturile
aferente b:rba ilor din regiune.
(ucratori imigranti
)itua ia lucr:torilor imigran i este o preocupare tot mai mare! deoarece lucr:torii
de origine str:in: reprezint: propor ii semnificative i 8n cre tere a for ei de munc: 8n
multe :ri . <n unele state din Bolf muncitorii imigran ii ! cea mai mare parte din :rile
asiatice! reprezint: peste 30 la sut: din for a de munc: .
$
/ocurile de munca pentru migran ii de sex feminin sunt concentrate 8n sectoare
mai pu in reglementate! ceea ce le face mai vulnerabile la exploatare si la un tratament
inegal dec9t pe b:rba ii migran i! ca de exemplu! domenii precum agricultura! industria
sexului si industria casnica.
Industria casnica! in mare parte! e cuprinsa din imigranti de sex feminin in statele
apartinand golfului. In Consiliul de Cooperare al Bolfului ( BCC %! tarile in care imigantii
de sex feminin ocupa un procent de 20 H 60 1 din forta de munca migranta! provin in cea
mai mare parte din ,sia de )ud si de )ud?.st. In anul 2000! de exemplu! 53000 locuitori
din )ri /anCa i 4.000 din =ilipine au fost anga'a i ca lucr:tori pe pia a intern: 8n
Iordania.
&e i condi iile lor de munc: variaz: enorm! ace ti lucr:tori sunt deosebit de
vulnerabili la discriminare! exploatare si abuzuri de toate felurile! inclusiv h:r uirea ! de
c:tre anga'atori i Iconstrangere din partea agentiilor de ocupare a fortei de munca!
munca fortata! salarii mici si un domeniu social inadecvat. &iscriminarea salarial: 8n
func ie de na ionalitatea este! de asemenea! comun: 8n multe :ri din ,sia si din >rientul
Mi'lociu (8n timp ce lucr:torii din =ilipine castiga salarii relativ ridicate! femeile din
Indonezia si )ri /anCa nu sunt platite nici cu un salariu mediu %.
.xist: multe moduri 8n care alegerea libera a lucr:torilor migran i in ceea ce
priveste ocuparea for ei de munc: i accesul lpe pia a for ei de munc: este restric ionata .
In ,rabia )audita! .gipt! Iordania si -epublica ,raba )iriana! sistemul permiselor de
munca dau voie guvernelor sa limiteze accesul strainilor la anumite categorii de locuri de
munca si totodata restrictionarea alegerii acestuia din partea migrantilor. <n unele state
arabe! lucr:torii str:ini au drepturi limitate la re8ntregirea familiei i accesul restrans la
sistemele de asigur:ri de s:n:tate. ,rabia )audit: a adoptat m:suri precum impozitarea
privind recrutarea str:inilor si impunerea strainilor de a finanta programe de formare
profesionala pentru cetateni. FuGeit i .miratele ,rabe (nite au introdus! de asemenea!
impozite indirecte in domeniul sanatatii si taxe chirurgicale! pentru miranti.
Discriminari la locul de munca
&iscriminarea religioas: este adesea mai rea 8n societ: ile 8n care nu exist:
libertatea alegerii religiei sau 8n cazul 8n care o religie de stat tinde s: dezavanta'eze sau
sa excluda alte religii. <n ,rabia )audit:! de exemplu! lucr:torii migran i care nu sunt
#
musulmani trebuie s: se ab in: de la afi area public: a simbolurilor religioase cre tine !
cum ar fi cruci sau tilaCa hindus ( semn purtat pe frunte i alte p:r i ale corpului %. ,lte
forme de discriminare constau in anunturi de locuri de munc:! in care sunt exclusi
solicitan ii care apar in anumitor grupuri religioase sau de prevenire a lucr:torilor
migran i de a practica religia lor 8n mod deschis.
(na dintre formele cele mai rezistente de discriminare este direc ionarea a
cop ilor 8n .gipt (.gEptian Christians %! carora le este refuzat accesul egal la educa ie i
egalitatea de anse 8n recrutare i promovare. =oarte putini sunt numiti in functii cheie din
guvern sau sunt candidati ai parlamentului. <nscrierea de cop i 8n academii i coli
militare de poli ie este restric ionat:! iar foarte putini ocupa un loc de munca de invatatori
sau profesori.
*entru musulmani! 8n general! i pentru oamenii din regiunea >rientul Mi'lociu!
discriminarea la locul de munca 8mpotriva musulmanilor din lumea industrializat: se
inrautateste in ultimii ani. )ituatiile variaza de la hartuire si comentarii ofensive 8n ceea
ce prive te convingerile religioase sau practici la refuzul de c:tre anga'atori pentru a se
potrivi nevoilor unei persoane care decurge din religia lui sau a ei! care poate intra in
conflict cu o cerin : ! o calificare sau o practica.
Violen a! discriminarea i segregarea! din cauza presupusei JimpuritateJ i
inferioritate sunt o experien a de zi cu zi a milioanelor de barbati si femei din mai multe
regiuni ale lumii. &iscriminarea isi are radacina dintr?un cerc inchis sau a unui sistem
rigid din punct de vedere al rigiditatii sociale! fiind observat: 8n >rientul Mi'lociu. <n
Kemen! de exemplu! ,Chdam ,l este un grup social condamnat tratat ca non?cet: eni i
care este anga'at 8n eliminarea de eurilor umane.
&iscriminarea poate face! de asemenea! mai dificil pentru unii lucr:tori tineri! din
cauza sexului lor! na ionalitatii ! ras: sau origine etnic: sau o combina ie a acestora !
pentru a g:si un loc de munc: sau pentru a ob ine formare sau o remunera ie egal: pentru
munca prestata. )tudiile arat: c: discriminarea 8n anga'are i recrutare 8mpotriva sexelor
masculine i feminine de origine nord?african:! 8n =ran a! este larg r:sp9ndit:.
Eemple etreme de inegalitati intre see
&repturile femeilor din >rientul Mi'lociu si nordul ,fricii sunt adesea negate de
fiecare din tarile din aceste regiuni. Multe guverne suprima societatea civila!
"0
restrictionand libertatea presei sau pe cea de exprimare. &esi aceste ingradiri afecteaza si
femeile si barbatii! in general femeile sunt subiectul mai multor violari ale drepturilor
omului! creandu?le acestora un statut de subordonare fata de barbati. Iar aceasta
discriminare legala submineaza participarea egala a ambelor sexe in societate si expune
femeile unui risc mai mare de violenta.
Interzicerea so1atului
In ,rabia )audita femeilor nu li se permite sa sofeze si nici macar sa mearga pe
biciclete! iar barbatii nu au voie sa aiba in masina femei care nu le sunt rude apropiate. In
aceste conditii! conducerea autobuzelor de scoala este o problema destul de delicata.
Ministerul .ducatiei are in aceste posturi barbati special alesi! de incredere. Insa
increderea parintilor este cam greu de castigat dupa ce politia religioasa a ucis "3
persoane in 2002. . vorba de "3 fete a caror scoala luase foc. *olitia le?a interzis acestora
sa paraseasca imobilul! folosind chiar forta! deoarece fetele nu erau acoperite
corespunzator. Loate au murit in incendiu.
/erinte vestimentare
In 200"! un grup militant numit /ashCar?e?Mabar a cerut ca femeile musulmane
din Fashmir sa poarte burCa ? o haina care sa le acopere din cap pana in picioare. &oua
femei care nu s?au acoperit astfel in public au fost stropite cu acid pe fata de catre barbati.
Dreptul la divort
In multe tari! in timp ce sotii pot divorta usor (adesea doar pe cale verbala%!
femeile se confrunta cu obstacole de natura financiara si legala de neinvins. In /iban!
femeile maltratate nu pot cere divortul pentru abuz fara depozitia unui martor ocular. )i
asta deoarece un certificat medical care sa sustina abuzul fizic nu este suficient. Iar
femeile din .gipt! desi pot sa initieze un divort fara o cauza anume! trebuie nu numai sa
renunte la orice drept asupra bunurilor materiale ale cuplului! ci si sa isi plateasca zestrea.
""
Accesul la educatie
In multe zone din ,fganistan! fetelor nu li se mai permite sa mearga la scoala
dupa ce a'ung la pubertate. *e langa problema reprezentata de prezenta adolescentilor de
ambele sexe intr?o scoala si de amenintarile legate de siguranta fetelor! si lipsa
profesoarelor! esentiale intr?o tara in care fetele nu pot fi invatate de un barbat dupa o
anumita varsta! constituie o bariera in calea educarii fetelor. )tatisticile din 200$ arata ca
doar "$1 dintre femeile afgane cu varste cuprinse intre "3 si 26 de ani stiu sa citeasca.
Dreptul de a calatori
arbatii din .gipt si ahrain pot semna un act oficial pe care sa il inainteze
aeroporturilor! prin care sa interzica sotiilor lor parasirea tarii! sub orice motiv. In IraC!
/ibia! Iordania! Maroc! >man si Kemen! femeile maritate au nevoie de permisiunea scrisa
a sotilor pentru a calatori in strainatate si pot fi impiedicate sa faca acest lucru pentru
orice motiv. Iar in ,rabia )audita femeile trebuie sa obtina permisiunea scrisa a celor
mai apropiate rude de sex masculin pentru a parasi tara sau pentru a calatori folosind
transportul public intre parti diferite ale regatului.
3iolenta
In multe tari arabe nu exista legi specifice sau prevederi care sa pedepseasca
violenta domestica! desi aceasta constituie o problema destul de raspandita. Violenta
domestica este considerata! insa! in general! o problema care iese de sub 'urisdictia
statului. &aca o femeie maltratata merge la politie pentru a semna o plangere i se spune sa
se intoarca acasa. In plus! exista foarte putine adaposturi care sa prote'eze femeile ce se
tem pentru vietile lor. Mai mult! codurile penale din mai multe tari din regiune contin
prevederi care permit politiei si 'udecatoriilor sa ignore acuzatiile impotriva unui violator
daca acesta vrea sa isi ia victima de sotie.
Dreptul la custodie: In ahrain! 'udecatorii au puterea totala de a nega femeilor custodia
"2
asupra copiilor lor! pentru cele mai arbitrare motive.
/etatenia: Cele mai multe tari din regiune! cu exceptia Iranului! Lunisiei! Israelului si a
unei parti din .gipt! permit doar tatilor sa isi treaca mai departe cetatenia copiilor.
Su0jugarea seuala
Multe tari incrimineaza adulterul. In Maroc! femeile sunt mult mai expuse
riscului de a fi acuzate de incalcarea Codului *enal in ceea ce priveste relatiile
extracon'ugale decat barbatii. Lotodata! femeile gravide! dar nemaritate! sunt in special
expuse riscului persecutarii.
Uciderea copiilor de se 1eminin
=aptul ca in China nu este permis decat un singur copil intr?o familie a dus la
abandonarea! negli'area si uciderea tot mai multor copii de sex feminin. &e asemenea!
numarul fetelor care supravietuiesc in India este semnificativ mai mic comparativ cu cel
al baietilor! din cauza numarului mare de avortari ale fetusilor de sex feminin si a
negli'arii deliberate a fetitelor (care sunt lasate chiar sa moara%. -ata normala de nasteri
ar trebui sa fie de #30 de fete la ".000 de baieti! insa! in unele zone din India aceasta
a'unge chiar si la 500 de fete la ".000 de baieti.
/O2/(U4II:
&esi s?au inregistrat progrese remarcabile in acest sens! rata integrarii femeilor in
piata muncii a (niunii .uropene si eliminarea inechitatilor referitoare la remuneratie mai
au mult pana la atingerea scopului propus! si anume acela de a exista o egalitate intre
sexe pe acest plan.
&esi reprezinta regiunea cu cea mai mica rata de participare a femeilor la forta de
munca! zona >rientului Mi'lociu si a ,fricii de Dord a inregistrat progrese remarcabile!
avand o crestere puternica a acestei rate! in comparatie cu alte regiuni! in ultimul deceniu
*rincipalele motive ale discriminarii persoanelor de sex feminin din zona
>rientului Mi'lociu si a ,fricii de Dord se datoreaza codurilor religioase si
conservatorismului tipic acestei regiuni.
"5
&e asemenea! ocuparea fortei de munca de gen feminine in >rientul Mi'lociu este
in stransa legatura si cu accesul acestora la educatie. ,sadar! lupta impotriva discriminarii
trebuie purtata pe mai multe planuri.
/upta impotriva discriminarii in regiunea >rientului Mi'lociu si a ,fricii de Dord
a inregistrat primele rezultate pozitive! prin ocuparea fortei de munca feminine in posturi
de natura legislativa sau de conducere.
*utem afirma ca diferentele culturale ale (. si ale >rientului Mi'lociu si a ,fricii
de Dord sunt in stransa legatura cu progresele acestora pe planul integrarii femeilor in
campul muncii. /iberalismul! deschiderea catre nou a europenilor! comparat cu
conservatorismul >rientului reda foarte exact diferenta ratei de integrare a femeilor pe
piata muncii. &esi si in (.! reprezentantele sexului feminin sunt inca supuse unor
pre'udecati! acestea sunt incomparabile cu nedreptatile la care sunt supuse cele din
>rientul Mi'lociu si ,frica de Dord.
*rivind cifrele acestea aflate intr?o continua crestere! privind semnele pozitive
care sunt inregistrate! putem afirma ca egalitatea dintre sexe va fi in cele din urma atinsa.
Cu greu! dar se va realiza.
"6
ibliografie:
". http:++GGG.egalitatedesansa.ro+(ploads+(sers+&ocuments+prezentareN
raport.pdf
2. http:++GGG.revistacalitateavietii.ro+20"0+CV?"?2?20"0+04.pdf
5. http:++ec.europa.eu+esf+main.'spOcatIdP35QlangIdPro
6. http:++legislatiamuncii.manager.ro+a+6#4"+discriminare?pe?piata?
muncii?din?romania.html
3. http:++legislatiamuncii.manager.ro+a+30##+studiu?ue:?discriminarea?la?
locul?de?munca.html
0. http:++eacea.ec.europa.eu+education+eurEdice+documents+thematicNrep
orts+"20->.pdf
4. http:++GGG.ilo.org+Gcmsp3+groups+public+???edNnorm+???
declaration+documents+publication+GcmsNdeclNfsN#2Nen.pdf
$. http:++GGG.ziare.com+life?stEle+femei+exemple?extreme?de?
inegalitate?intre?sexe?"0#0340
"3
Intrebari grila:
". In ceea ce priveste discriminarile legate de rasa! o mare problema se resimte in
randul etniei:
a%. rrome
b%. maghiare
c%. ucraieniene
d%. ruse
2. Lipul de discriminare cel mai des intalnit in piata muncii este legat de:
a%. religie
b%. sex
c%. varsta si etnie
d%. grupurile de imigranti
5. =emeile predomina in populatia ocupata in sectorul gospodariilor! avand o
proportie de:
a%. 501
b%. 331
c%. "31
d%. $01
6. Cine a adus importante contributii la imbunatatirea situatiei femeilor pe piata
munciiO
a%. >D(
b%. >DB?urile
c%. =MI
d%. =).
3. *rintre actiunile sustinute de =). pentru perioada 2004?20"5 se numara:
a%. actiuni specifice care vizeaza aducerea femeilor la munca si mentinerea acestora
pe piata muncii
b%. eliminarea saraciei
c%. programe de protectie a mediului
d%. proiecte de cercetare pentru tineri
0. =emeile sunt 8nc: foarte slab reprezentate 8n pozi;iile de :
"0
a%. decizie economic: 7i politic:
b%. invatamant
c%. asistenta sociala
d%. comert
4. Care dintre aceste forme nu reprezinta una de discriminare O
a%. origine sociala
b%. religie
c%. etnie
d%. guvernamentala
$. Care este ponderea ocuparii fortei de munca non?agricole platite a femeilor din
>rientul Mi'lociu O
a%. "!21
b%. 2$!21
c%. 5"!41
d%. "0!"1
#. In care tara din >rientul Mi'lociu sau ,sia! discriminarea salariala era mai putin
resimtita O
a%. =ilipine
b%. Indonezia
c%. Iordania
d%. )ri /anCa
"0. Ce reprezinta RStilaCa hindusSS O
a%. mancare
b%. drept national
c%. simbol religios
d%. forma de discriminare
"". Coptii nu au dreptul de a ocupa un loc de munca precum cel de :
a%. profesor
b%. contabil
c%. 'udecator
d%. pompier
"4
"2. In care tara femeile maltratate nu pot cere dreptul la divort fara depozitia unui
martor O
a%. /iban
b%. .gipt
c%. ,nglia
d%. )uedia
"5. &e ce este important: combaterea discrimin:rii rasialeO
-aspuns: *re'udec:;ile anga'atorilor sau ale celor care presteaz: servicii pot
8mpiedica alte persoane s: participe 8n societate! de exemplu s: ob;in: un loc de munc:
sau s: 8nchirieze o locuin;:. &ac: o pre'udecat: este bazat: pe rasa unei persoane!
8nseamn: c: 8ntregi minorit:;i etnice pot fi excluse. .fectele colaterale sunt considerabile.
.xist: tendin;a ca 8n r9ndul minorit:;ilor etnice s: existe un risc mai crescut de 7oma'! s:
se lucreze 8ntr?o gam: limitat: de profesii! de exemplu construc;ii sau agricultur:! s:
existe niveluri mai sc:zute de educa;ie 7i condi;ii de locuit mai precare! comparativ cu
popula ia ma'oritar: .
"$