Sunteți pe pagina 1din 21

NGRIJIREA PERSOANELOR SUFERIND DE DEMENA:

o provocare pentru ngrijitori ntr-o societate care mbtrnete



Motto:
Programul acesta tu mi-l faci,
S tii,
N-am nici o vin
Pentru nopile astea n cap.
M. Sorescu, Ct !"e c#!$%&
P!"N#"P"" $S$N%"&'$ &'$ (N)!"*"!"" P$!S+&N$'+! ,$ -.!S/& a """-a
(n ngrijirea persoanelor suferin0 0e 0emen trebuie respectate aceleai reguli i principii ca
i cele folosite n ngrijirea vrstei a """-a n general, n plus fiin0 nevoie 0e un supliment 0e
0ragoste1
"N,$P$N,$N%&
P&!/"#"P&!$&
&2/+32'%23"!$&
,$3N"/&/$&
,$SP!$ ,$3$N%4
#ele mai comune forme 0e 0emen sunt1
- boala &l56eimer
- 0emena vascular
- 0emena fronto-temporal
- alte forme 0e 0emen
7oala &l56eimer este cea mai comun form 0e 0emen. &proape jumtate 0in toate formele
0e 0emen sunt cau5ate 0e boala &l56eimer. Simptomele sunt1 tulburri 0e memorie,
0e5orientare temporal, spaial, auto i alopsi6ic, tulburri 0e vorbire i 0e nelegere.
Populaia n $uropa mbtrnete rapi0. )rupul 0e vrst 89-:9 0e ani este cel mai e;pus
segment al populaiei. !iscul 0e a face 0emen crete o0at cu vrsta i 0evine ma;im 0upa
vrsta 0e :< 0e ani. (ngrijirea unei persoane cu 0emena este una 0in cele mai mari provocri
0in 0omeniul ngrijirii populaiei vrstnice.
$S/$ ,$3$N%& + 7+&'4 & =$3$"'+! >
,atorit faptului c femeile n toate rile europene triesc mai mult 0ect brbaii, e;ist mai
multe femei suferin0 0e 0emen 0ect brbai. Soiile sunt 0eseori mai tinere 0ect soii lor.
7rbaii suferin0 0e 0emen, 0eseori sunt cstorii, 0ar femeile suferin0 0e 0emen sunt
0eseori v0uve. Structura familiei n majoritatea rilor europene reflect c persoane n
vrst v0uve 0e se; feminin, 0eseori triesc singure.
,emena este caracteri5at prin pier0erea abilitilor cognitive i emoionale, suficient 0e
severe ca s interfere5e cu funcionarea 0e 5i cu 5i i calitatea vieii. Simptomele 0emenei
pot fi evaluate n trei sectoare1 cognitiv, comportamental i motor.
,$3$N%& $S/$ + P!+7'$34 & (N/!$)"" =&3"'""?
,in cau5a mo0ificrilor pe care 0emena le a0uce n performana mental i fi5ic precum i
n comportamentul unei persoane, e;ist riscul 0e pier0ere n timp a contactelor sociale.
Persoanele suferin0 0e 0emen i pier0 foarte uor contactul cu prietenii i vecinii. "5olarea
social este 0eseori asociat cu 0epresia care apare la ngrijitorii 0in ca0rul familiei. &cest
fapt crete nevoia 0e ngrijire n instituie a persoanei suferin0e. !iscul i5olrii sociale este
0eseori mprtit i 0e soul@soia ngrijitor. ,eci ntreaga familie este afectat 0e 0emen.
,in perspectiva unei persoane cu 0emen, i5olarea social sau orice alt problem
0epresiogen este o ameninare la bunstarea persoanei. ,ificultile 0e e;primare a
sentimentelor i pie0erea gra0ual a abilitilor sunt 0epresiogene.
#23 $S/$ &=$#/&/4 P$!S+&N& 7+'N&-4 ,$ &'AB$"3$!>
$ste important 0iagnosticarea persoanelor suferin0 0e 0emen. 7unstarea persoanelor
suferin0 0e 0emen este, 0e asemenea, raportat la mo0ul general 0e nelegere a 0emenei1
0ac 0emena este v5ut foarte negativ persoanele suferin0e sunt stigmati5ate i n
consecin, mai puin susinute 0e ctre comunitate
$ste foarte 0ificil 0e a pre5enta tabloul 0espre cum 0emena afectea5 gra0ual bunstarea
unei persoane. (n general, abilitatea 0e a se alimenta i merge 0e obicei rmne, 0ar abilitile
necesare pentru a face cumprturi, operaiuni financiare sau orientarea n spaii familiare se
pier0 0evreme. Problema 0e reamintire a evenimentelor recente este unul 0in principalele
simptome recunoscute. Problemele 0e memorie sunt legate 0e orientarea temporal i
spaial, pier0erea lucrurilor i inabilitatea 0e a recunoate persoane i obiecte familiare.
#ompotamentele ina0ecvate Cnelinitea, plnsul, 0e5in6ibiia, comportamentul periculos,
apatia, 0romomaniaD sunt 0eseori conectate cu an;ietatea, 0epresia i ngrijorarea 0atorate
6aosului mental cau5at 0e 0emen.
&ceste sentimente au fost ilustrate n povestiri scrise 0e persoane suferin0 0e 0emen sau
ngrijitorii acestora. Baosul i ngrijorarea se repeta n mo0 continuu.
#+N#'2A""
(ngrijirea pacienilor suferin0 0e 0emen urmea5 aceleai reguli ca i n ca5ul oricrui
serviciu 0estinat vrstei a """-a. #u toate acestea, este foarte important s nu uitm c
persoanele suferin0 0e 0emen au nevoi in0ivi0uale.
(ngrijirea primar este e;trem 0e important, trebuie s fim ateni s asigurm timpul necesar
ngrijirii i s i0entificm apariia oricrei 0ureri. /rebuie s nvm s nelegem limbajul
corpului, trebuie s ne asigurm c pacientul primete suficiente lic6i0e. Stima 0e sine a
pacientului este e;trem 0e important. /rebuie s o putem influena ntr-un fel nelegn0u-i
semnificaia. Noi putem oferi pacientului suport i ncurajare 0e a funciona in0epen0ent,
acor0area 0e ajutor pentru pstrarea amintirilor vec6i i acor0area posibilitii 0e a-i simi
valoarea in0ivi0ual. 3unca 0e ec6ip cu membrii 0e familie este foarte important. Nu
trebuie s uitm c ru0ele repre5int o mare resurs, asigur cea mai mare parte a ngrijirii iar
suportul este reali5at prin propria lor putere.
#ea mai important regul este foarte simpl1
S4 /!&/43 #2 ,$3N"/&/$ 7+'N&-2' ,$ ,$3$N%4 $E&#/ (N 3&N"$!& (N
#&!$ &3 -!$& N+" S4 ="3 /!&/&%" (N #&A2' (N #&!$ &3 =" (N S"/2&%"&
&#$S/2"&.
Ce e !'$ort%"t (e )t!ut c"( *"+r!,!' u" -o#"%. (e A#/0e!'er1
"+r!,!re% $r%ct!c2 (e /! cu /!
3ce#e 45 (e ore (!" 456
&ctivitile ca mbrcatul, splatul, mersul la toalet, mncatul i 0ormitul fac parte 0in viaa
normal 0e 5i cu 5i. #u toate acestea, c6iar i aceast rutin 0evine 0in ce n ce mai 0ificil
pentru btrnii suferin0 0e boala &l56eimer
1. Ce se ntmpl dac un printe bolnav trebuie preluat de familia fiului/fiicei sale pentru a
fi ngrijit?
/rebuie stabilit o anumit rutinF
/rebuie permis un anumit gra0 0e in0epen0enF
/rebuie evitate conflictele pe ct posibilF
,emnitatea trebuie pstratF
3eninei sarcini simple G pe care le poate e;ecutaF
3eninei-v simul umoruluiF
=ii sigur c locuina este ct se poate 0e sigur Cap, araga5, ga5e, curent, pri5e, etc.DF
(ncurajai printele s fac e;erciii Crebus, cte o strof 0intr-o poe5ie, 5iarul 0e
0iminea, etc.DF
&jutai-l s-i menin ct mai mult i ct mai eficient abilitaile nc e;istenteF
Nu uitai c problemele sunt cau5ate 0e boala, nu 0e persoanF
=le;ibilitatea se impune1 nu uitai c 7& este o afeciune progresiv i va trebui s v a0aptai
la mo0ificrile care apar pe msur ce timpul trece.
2. Concret, dac apar probleme cu mbrcatul, ce trebuie fcut?
S fie ncurajat s se mbrace singur ct mai mult timp pentru a menine sentimentul
0e in0epen0en i stim 0e sine.
S facilitm s aib suficient timp Cmai ales 0ac e;ist confort termicD.
Bainele este bine s fie ae5ate n or0inea n care vor fi mbrcate. (n sta0iile
avansate, va trebui probabil s i 0ai cte o 6ain, plus instruciuni cum s o mbrace.
Sfat util1 folosii 6aine uor 0e mbrcat, mai ales 0ac pacientul le accept.
"0eal1 s-l ncurajm s-i aleag vestimentaia n fiecare 5i.
3. problem dificil este desigur igiena personal. Ce trebuie fcut?
&par probleme ciu0ate, 0e tipul refu5ului splarii feei, minilor sau 0impotriv
e;agerrii G se spal 0e nenumerate ori, cu riscul inun0rii bii.
#ea mai frecvent i 0ificil problem este baia general pe care cei mai muli
pacieni o refu5.
So#u!!:
H. tact i 0iplomaieF
I. evitm criticaF
J. nu l facem 0e ruine n faa altoraF
K. facem n aa fel nct baia s 0evin o rutin legat 0e cte un eveniment
po5itivF
9. l felicitm atunci cn0 este proaspt mbiat.
Spunem ,& pentru 0iplomaie i conservarea vec6ilor obiceiuri.
Spunem N2 pentru impunere i cinism.
(n ca5 0e agitaie psi6omotorie sau agresivitate, se renun pentru moment, se c6eam
ajutoare sau se apelea5 la instituia 0e tip centru 0e 5i pe care o frecventea5.
!. Ce facem cnd se instalea" incontinen#a?
(n primul rn0, cutm c%u/e#e1
Poate e;ista incontinen pre0ominant urinar oca5ional a crei cau5 este confu5ia.
$ste bine 0e consultat un me0ic, cau5a ar putea fi tratabil.
,ac urina apare brusc, are un miros neplcut sau este colorat Croie sau maro
nc6isD, poate fi semn 0e infecie urinar. &ici me0icul urolog va stabili 0iagnosticul L
tratamentul a0ecvat.
&lte cau5e tratabile ale incontinenei pot fi a0enomul 0e prostat la barbai i
constipaia sever, ambele interfern0 cu flu;ul normal al urinei.
/ranc6ili5antele, se0ativele pot sca0e sen5aia 0e necesitate i ncetinesc instinctul 0e a folosi
toaletaF 0e asemenea, 0iureticele folosite pentru afeciuni pot agrava incontinena prin
creterea pro0uciei 0e urin.
K.H. ,ar incontinena cau5at 0e boal>
Se instalea5 0e obicei n sta0iile me0ii-avansate i ncepe prin u0area patului n timpul
nopii. Se 0atorea5 confu5iei.
K.K. #e alte probleme crea5 incontinena>
Persoanele suferin0 0e 7& uit 0eseori care este rolul 6rtiei igienice sau cum se trage apa la
toalet sau mai ales, 0e ce anume ar trebui fcute toate acestea. #ea mai bun atitu0ine este
s urmrim 0iscret ce se ntmpl i s ajutm la momentul oportun Casta ne ferete 0e situaii
nefericiteD.
K.I. #e e 0e fcut>
$vitm s-i a0ministrm lic6i0e n cantiti mari searaF
Nu-i mai 0m lic6i0e 0e tip cafea, ceai, 0in cau5a potenialului lor 0iureticF
(ncurajm pacientul s utili5e5e toaleta nainte 0e culcareF
Poate fi util s l tre5im 0e H-I ori pe noapte pentru a urinaF
/oaleta trebuie s fie ct mai aproape 0e 0ormitorF
/oaleta trebuie s fie i0entificat 0e pacientF
Saltele a0aptate situaiei Ccare nu rein lic6i0ulDF
P%'$ers: capitol 0ificil??? ,e 0iscutat ca5urile personali5at, pentru c apare refu5ul,
ten0ina 0e n0eprtare a lui, etc.
K.J. #e facem n ca5ul n care incontinena apare n sta0iile me0ii, n care bolnavul este nc
activ, se 0eplasea5 n afara spaiului casei>
#ea mai bun atitu0ine este 0e a verifica n primul rn0 0ac cumva incontinena are o cau5
tratabil. ,ac se e;clu0e o asemenea cau5, e;ist cteva trepte utile 0e urmat1
&mintim pacientului s utili5e5e toaleta 0imineaa la tre5ire, apoi 0in I n I ore i
nainte 0e a merge la culcare G astfel sc0em riscul 0e acci0ente.
+bservm semne care sugerea5 c ar 0ori s mearg la toalet G ne asigurm s
ajungem ntr-o 5on un0e aceasta e;ist.
2tili5m materialele sanitare tip absorbante care se potrivesc pier0erilor 0e cantitti
mici 0e urin i 0au ncre0erea 0e a prsi locuina.
,in cau5a incontinenei, pielea poate suferi, aa nct e necesar s ne asigurm 0e o
igien corespun5toare n timpul 5ilei.
(n ca5ul n care pielea i mo0ific aspectul Crosea, iritaiiD este bine 0e a apela la un
me0ic pentru tratamentul unei eventuale infecii C0e obieci, mico5e G ciuperciD.
SFA7: orict 0e problematic ar fi incontinena, i orict 0e neles ar fi un comportament
negativ G suprare, nemulumire G el este contrain0icat1 nu mprtiti cunotiinelor
problemele 0vs. G pot fi subiectiveF &P$'&% " '& SP$#"&'"M/"???
$. Ce facem n ca"ul refu"ului alimentar?
!efu5ul alimentar apare 0eseori n sta0ii avansate ale bolii. &re mai multe c%u/e1
Nu simte foame, nefcn0 micareF
Nu mai recunoate sen5aia 0e foameF
Posibil s aib probleme la mestecare sau ng6iireF
SOLUII: alimentaia s fac parte 0intr-o rutin rela;ant.
(N#2!&*&!$& M" '&2,$'$ S2N/ =+&!/$ $="#"$N/$F
o ,m o lingur n loc 0e furculi@cuitF
o (i 0m voie s mnnce cu mnaF
o Nu criticm greelileF
o ,ac problemele sunt legate 0e mestecare@ng6iire, le oferim alimente lic6i0e
Cpaste, pireuri, supDF
o ,ac uit s mnnce, i reamintim bln0 fiecare etapF
o (n final, cel mai important este s aib aport lic6i0ian suficient G circa : ceti
0e lic6i0 pe 5i pentru a preveni 0es6i0ratarea i constipaia.
o
%. Ce facem cnd pacientul se alimentea" bine, dar slbe&te? 'r trebui s folosim
suplimente alimentare?
(n urma unor situaii, s-a 0emonstrat 0e ce pacienii cu 7& slbesc mai mult 0ect bolnavii
suferin0 0e alte boli, n con0iiile stan0ar0 0e alimentare. Suplimentele nutritive ar fi 0e
folos, 0ar nu e;ist garanii.
(. Ce facem cnd pacientul mnnc &i apoi solicit o nou mas?
Se ntmpl foarte 0es, pre0ominant 0in cau5a confu5iei G uit c a mncat sau 0in cau5a
faptului c boala a afectat centrul saietii 0in creier.
SOLUIE: tempori5area meselor G pclim acea-5is foame cu suplimente necalori5ate
pn la urmtoarea mas Ce;emplu1 morcov sau elinD.
). Ce facem n ca"ul abu"ului de alcool la o persoan care a but controlat pn a se
mbolnvi?
=iin0 vorba 0e un stil 0e viat, nu are rost s punem restricii 0ect 0ac me0icaia pe care o
ia ar putea s 0ea reacii a0verse la alcool G aici apare importana rolului me0icului sau
farmacistului. #el mai frecvent motiv este cel c 0eja a uitat c a but i vrea s bea 0in nou
Ci0em ca la alimentaieD G acest comportament cere foarte mult imaginaie G umplem barul
cu sticle cu ap, i limitm bugetul sau 0iscutm cu vn5torii 0in maga5in s nu i vn0
alcool. !e5onabil este s l lsm s bea alcool la mese i s nu uitm c 0orina 0e a bea
poate veni i 0in plictiseal.
*. Ce facem atunci cnd bolnavul are prescrip#ie medicamentoas dar uit s &i+o
administre"e?
!olul ngrijitorului este esential???
Probleme serioase apar i n ca5ul n care prescripia me0icamentoas cuprin0e un numr
prea mare 0e tablete, mai ales cu 0imensiuni mari.
Ce %$%re1
!efu5ul 0e a le ng6ii Cmai ales c simptomul cel mai comun este negarea bolii G i
0e aici, ntrebarea1 ,e ce pastile>D.
&ici un rol foarte important l are me0icul, care poate alege ntre pastile, cele care sunt mai
importante.
1,. Ce facem n ca"ul insomniei?
#a alternativ la insomnie1
H. activitatea susinut n timpul 5ileiF
I. mpie0icarea somnului furat 5iuaF
J. fr ceai@cafeaF
K. serile trebuie s fie linititeF
9. evitarea cinelor tr5iiF
N. ne asigurm 0e confort n 0ormitorF
,ac nimic nu funcionea5, soluia 0e a a0ministra somnifere este 0e preferat G mcar
pentru a nu epui5a resursele ngrijitorului G cu riscul 0e a accentua confu5ia pacientului.
#n0 apar probleme la ng6iire1 e 0e preferat me0icaia sub form lic6i0. Soluia cea mai
bine vali0at1 me0icaia este esenial pentru bunul mers al lucrurilor. /!$72"$
a0ministrat aproape cu orice pre?
11. Cum facem fa# situa#iei n care pacientul doarme "iua &i noaptea veg-ea"
#au5a1 confu5ia G nu mai recunoate 0iferena 5i G noapte.
SOLUIA:
Stabilirea unor activiti 0e rutin 0e-a lungul 5ilei pentru a menine bolnavul ocupat
i activ.
Nu l lsm s somnole5e G mai bine ieii la plimbare mpreun?
,ormitorul trebuie s fie foarte bine a0aptat con0iiilor i0eale 0e somn G nici prea
cal0, nici prea frig, per0ele foarte bine trase, s nu intre 0eloc lumina.
,ac refu5 s intre n pat, putem s l lsm confortabil intr-un fotoliu larg sau pe o
canapea.
(nainte s mearg la culcare, trebuie s ne asigurm c a folosit toaleta.
(n ca5 0e tre5iri nocturne, trebuie s gsim bln0eea necesar pentru a-i aminti c
este nc noapte pentru c el nu tie?
SOLUIE: fermitate i reasigurare G sentimentul 0e securitate face aproape toat treaba?
SIGURANA PERSONAL8
Pe msur ce boala progresea5, se pune 0in ce n ce mai serios problema siguranei
personale. +biectul acestei 0iscuii este 0e a a0uce n atenie cele mai frecvente acci0ente,
ntmplate att n e;teriorul ct i n interiorul locuinei. &ceasta poate re0uce riscul
acci0entelor precum i pstrarea in0epen0enei bolnavului pentru ct mai mult timp posibil.
G9ID PEN7RU MEDICII DE FAMILIE IDEN7IFICAREA SI MANAGEMEN7UL
7UL:URARILOR DE COMPOR7AMEN7 LA PERSOANELE CU DEMEN7A
AL;9EIMER
"ntro0ucere
"nci0enta si prevalenta tulburarilor comportamentale 0ementa
=actori pre0ispo5anti si precipitanti
#lasificarea tulburarilor comportamentale 0ementa
/abel al tulburarilor 0e comportament care apar frecvent in 0emente
/ulburari comportamentale specifice
#au5e me0icale ale tulburarilor 0e comportament
"nterventii nonfarmacologice
&lgoritm pentru managementul tulburarilor comportamentale la pacientii cu 0ementa
I"tro(ucere
,ementele repre5inta unele 0intre cele mai temute afectiuni ale vOtei a treia si toto0ata unele
0intre cele mai 0evastatoare 0in cau5a suferintelor si 0isfunctiilor pe care le creea5a
pacientilor. ,ementele se asocia5a nu 0oar cu tulburari cognitive si 0e auto rijire, ci si cu
simptome noncognitive psi6iatrice si comportamentale. 3ai mult 0e P<Q 0intre aceste ca5uri
sunt repre5entate 0e boala &l56eimer, 0ementa vasculara, 0ementa cu corpi 'eRS si alte
0emente 0egenerative. Se estimea5a ca prevalenta lor va atinge curO proportii epi0emice,
primul rO 0atorita atrOrii populatiei.
,esi atentia specialistilor s-a reptat primul rO asupra tulburarilor cognitive ca principala `
tinta a farmacoterapiei, tulburarile 0e comportament sunt masura mult mai mare cau5e ale
morbi0itatii, fiin0 toto0ata mai abor0abile 0in punct 0e ve0ere terapeutic. Prin actiunile lor,
pacientii cu 0ementa si probleme comportamentale se pot pune pericol pe ei isi si pe cei "
0in jur si creea5a un stres suplimentar apartinatorilor si rijitorilor, astfel Ose ajunge 0e
multe ori la perturbari semnificative ale relatiilor familiale si sociale. /ulburarile 0e
comportament sunt foarte a0esea motive 0e internare a bolnavilor spital sau 0e
institutionali5are pe termen lung, astfel Orecunoasterea lor precoce si tratamentul prompt
recoman0at 0e me0icul specialist sunt esentiale pentru ameliorarea calitatii vietii pacientilor
si familiilor acestora.
2n element c6eie constituie i0entificarea posibilelor cau5e ale acestor simptome, precum
afectiunile comorbi0e, terapia polime0icamentoasa, 0urerea, nevoile personale, factorii 0e
me0iu, etc. 3ulte manifestari comportamentale precum ratacirea pe stra5i sau ascun0erea
lucrurilor casa nu se pretea5a la farmacoterapie, interventiile non-farmacologice avO un
rol principal managementul tulburarilor 0e comportament.
!eusita interventiilor farmacologice 0epin0e 0e i0entificarea corecta a unor sin0roame
specifice precum 0epresie-an;ietate sau psi6o5a si 0e severitatea simptomatologiei. 3ulte
comportamente ne0orite pot fi prevenite prin evitarea a0ministrarii 0e me0icamente
ina0ecvate si prin e0ucarea pacientului, a familiei, rijitorilor si specialistilor. ,e asemenea,
spitali5area se poate evita, iar institutionali5area se poate amO ca urmare a recunoasterii si
abor0arii terapeutice precoce a tulburarilor 0e comportament.
I"c!(e"t% s! $re.%#e"t% tu#-ur%r!#or co'$ort%'e"t%#e (e'e"t%
'a un moment 0at evolutia bolii, apro;imativ P<Q 0intre pacientii cu 0ementa ajung sa
pre5inte tulburari comportamentale semnificative. #omportamentele ne0orite apar 0e altfel
pe reg parcursul bolii, in0iferent 0e gra0ul 0e afectare cognitiva. /ulburarile 0e `
comportament Csinonime cu agitatia majoritatea stu0iilorD se Oesc la pO la 89Q 0intre `
pacientii institutionali5atiF 0in acesti 89Q, cei mai multi au 0ementa si mai mult 0e jumatate
pre5inta cel putin 0oua tipuri 0e comportamente-problema. &gresivitatea
verbala@amenintarile C9KQD si agresivitatea fi5ica@agitatia repre5inta cele mai frecvente
tulburari non-cognitive la pacientii cu boala &l56eimer, prevalenta crescuta a acestor
comportamente subliniin0 importanta pe care ele o au atOpentru familie si rijitori cOsi
pentru specialisti.
&lte manifestari precum tulburarile 0e somn CJ:QD, nelinistea CJ:QD si ten0inta 0e a pleca
CJ<QD sunt 0e asemenea 0estul 0e frecvente. "0eile 0elirante CJ<QD, 6alucinatiile CIKQD si
0epresia CJ<QD repre5inta sin0roame psi6iatrice majore care pot sta la ba5a multor tulburari
0e comportament.
3anifestarile verbale non-agresive apar cel mai a0esea 0ementa cu gra0 mo0erat 0e
severitate, cO abilitatile verbale sunt a pastrate, 0ar nu mai pot fi folosite a0ecvat si
eficient. T 0ementa severa a, 0ata fiin0 pier0erea aproape completa a capacitatii 0e "
comunicare verbala, comportamentele agresive tin0 sa 0evina mai frecvente.
F%ctor! $re(!s$o/%"t! s! $rec!$!t%"t!
#u cOpacientul pre5inta tulburari cognitive mai severe, cu atO0evin mai probabile
manifestarile plan comportamental ale agitatiei. ,e asemenea, trasaturile premorbi0e 0e
personalitate se pot corela cu o inci0enta crescuta a tulburarilor 0e comportament la bolnavii
cu 0ementa. &numite manifestari precum tipetele, strigatele sunt strO legate 0e gra0ul
accentuat 0e 0isfunctionalitate, 0ispo5itia 0epresiva si suportul social necorespun5ator.
Pacientii cu 0ementa &l56eimer care sunt mai violenti fi5ic sunt 0e regula cei care 0epin0
mare masura 0e cei 0in jur ceea ce priveste igiena personala, racatul sau mersul la
toaleta Cfie ca este vorba 0e familie si rijitori, fie 0e personalul me0ical 0in institutiiD.
"mobili5area bolnavului sau restrictiile pot 0e asemenea sa accentue5e agitatia.
"0entificarea factorilor pre0ispo5anti si precipitanti specifici fiecarui ca5 parte repre5inta
primul pas managementul a0ecvat al tulburarilor 0e comportament la pacientii cu 0ementa.
C#%s!<!c%re% tu#-ur%r!#or co'$ort%'e"t%#e (e'e"t%
+ importanta 0eosebita o pre5inta abor0area manifestarilor comportamentale ne0orite
asociate 0ementei r-un mo0 structurat. /ulburarile 0e comportament ale acestor bolnavi `
pot fi clasificate 0upa cum urmea5a1
H. /ulburari comportamentale primare
&cestea se pot manifesta la un moment 0at evolutia bolii si sunt cau5ate principal 0e
mo0ificarile neuroc6imice care stau la ba5a procesului patologic. Se art la rOul lor mai `
multe categorii1
manifestari ca5ul carora farmacoterapia nu s-a 0ove0it a avea un efect spectaculos 0e
ameliorareF printre acestea se numara ten0insa 0e a pleca, ratacirea, plimbatul fara scop,
ascun0erea lucrurilor, colectarea 0e obiecte inutile, apatia si 0e5in6ibitia se;ualaF cercetarea
substratului lor neuroc6imic ar putea oferi viitor posibile solutii terapeutice
me0icamentoaseF
manifestari comportamentale care beneficia5a 0e farmacoterapieF acestea inclu0
sin0roamele psi6otice, 0epresia, confuSia si an;ietatea.
I. /ulburari comportamentale secun0are
Sunt cau5ate 0e afectiuni comorbi0e, 0elirium, me0icamente, 0urere, nevoi personale sau
factori 0e me0iu.
J. /ulburari comportamentale mi;te
T ca5ul multor pacienti, tulburarile primare pot fi accentuate 0e factori secun0ari si invers.
&gresivitatea fi5ica are invariabil cau5e primare si secun0are.
,iferentierea acestor tipuri 0e manifestari comportamentale este necesara 0atorita
prognosticului si abor0arii terapeutice 0iferite.
7%-e# %# tu#-ur%r!#or (e co'$ort%'e"t c%re %$%r <rec.e"t !" (e'e"te

/2'72!&!" #+3P+!/&3$N/&'$ =!$#-$N/$ U ,$3$N/&
&)!$S"-"/&/$ &=$#/ - ,"SP+A"/"$
-$!7&'&
/ipa
Tjura
="A"#&
'oveste
3usca
AgOe
Smulge
&n;ietate
Simptome 0epresive
&patie
"ritabilitate
#ri5e 0e furie
#+3P+!/&3$N/$ N$&)!$S"-$ )O,"!$ S" P$!#$P/"$
-$!7&'$
Ttrebari repetitive
Proteste
="A"#$
!atacirea
Plimbatul fara scop
&scun0erea lucrurilor
#olectarea 0e obiecte inutile C0e e;. 6Oii,
sticle 0in cosul 0e gunoi sau 0e pe stra0aD
Tsusirea lucrurilor apartinO altor persoane
2rinatul locuri ina0ecvate
Vpotrivirea la rijiri
3anierismele
"0ei 0elirante
Balucinatii
"lu5ii
=alse recunoasteri
S"3P/+3$ -$)$/&/"-$
/2'72!&!" ,$ S+3N
"nsomnia
Somnul e;cesiv timpul 5ilei
&gitatia timpul serii
Csun0oRningD#+3P+!/&3$N/ S$E2&'
Bipose;ualitate
Biperse;ualitate
,e5in6ibitie se;uala
&P$/"/
Subalimentare
Biperfagie
7u#-ur%r! co'$ort%'e"t%#e s$ec!<!ce
S"N)2!&/&/$&
+ solutie a problemei poate fi contactul pacientului agitat cu persoana 0e care acesta este cel
mai apropiat Csi care interactionea5a cu bolnavul r-un mo0 prietenos, manifestOu-si `
afectiuneaD. &lte interventii sunt repre5entate 0e utili5area casetelor vi0eo sau au0io cu
membrii familiei, contactul cu animalele, terapia prin masaj.
P'"#/"S$&'&
$ste necesara stimularea pacientului prin activitati structurate sau nestructurate. Stimularea
sen5oriala inclu0e mu5ica Ca0ecvata pacientuluiD, aromaterapia, terapia prin atingere.
7olnavilor li se pot 0a carti cu po5e, 5iare pe care sa le rasfoiasca sau 6alate 0e casa cu
nasturi, cor0oane cu care sa se joace loc sa strice propria racaminte sau sa mOiasca
0iferite alte obiecte potential periculoase. Pentru unii pacienti este important sa 0esfasoare
activitati cu finalitate, precum aturirea prosoapelor sau framOatul aluatului. `
PS"B+A&
T conte;tul 0ementei, pacientii pot pre5enta trei tipuri principale 0e elemente psi6otice1 i0ei
0elirante C0e obicei simple, nesistemati5ateD, 6alucinatii si i0entificari 0e tip 0elirant ale
persoanelor 0in jur. 3anifestarile psi6otice pot fi in0icatori ai unei rate crescute 0e progresie
a 0ementei.
#el mai frecvent Oite sunt i0eile 0e referinta Cpersoanele 0in jur vorbesc 0espre pacientD, `
convingerile pacientului ca este persecutat, ca i se vrea raul, ca i se fura lucrurile personale,
i0eile 0e aban0on Cbolnavul cre0e ca urmea5a sa fie parasit 0e familie, alungat 0in propria
casa Ce;ista a si situatii care asemenea i0ei au o ba5a realaD si i0eile 0elirante 0e gelo5ie "
Cconvingerea ca sotul@sotia are o legatura e;traconjugalaF ele pot sa apara si 0atorita
6alucinatiilor vi5uale - bolnavul ve0e oameni straini casaD.
Pentru a consi0era o astfel 0e i0ee a pacientului ca fiin0 0eliranta, este nevoie ca ea sa fie
repetata mai multe oca5ii si pe o perioa0a mai lunga 0e timp. $ste necesar ca i0eile
0elirante sa fie 0iferentiate 0e un anumiit tip 0e comportament pe care unii pacientii cu
0ementa a0opta pentru a masca faptul ca uita Ccare li se pare stOenitorD.
T 0emente, 6alucinatiile sunt cel mai frecvent vi5uale, cu un continut repre5entat 0e obicei 0e
persoane 0in trecutul pacientului C0e e;. parintii 0ece0atiD, persoane necunoscute, animale,
scene comple;e sau obiecte. Balucinatiile au0itive pot fi simple C5gomoteD sau mai comple;e
C0e e;. voci ale unor persoane cunoscuteD. &paritia 6alucinatiilor poate fi facilitata 0e
tulburarile 0e ve0ere sau au5.
#ele mai frecvente false i0entificari sunt cele ale propriei imagini 0in oglin0a Cconsi0erata ca
apartinO altei persoaneD sau ale imaginilor 0e la televi5or Cconsi0erate ca fiin0 realeD.
Pacientul mai poate avea convingerea ca un obiect sau o persoana apropiata au fost ocuite
0e o 0ublura sau i0eea >c6iriasului fantoma> Csi anume ca casa mai locuiesc si alte
persoaneF poate sa apara 0in cau5a 6alucinatiilor vi5uale repre5entO oameniD.
,$P!$S"&
&pro;imativ jumatate 0intre pacientii cu 0ementa pre5inta episoa0e 0epresive majore sau
minore. =recventa 0epresiei nu creste neaparat proportional cu gra0ul 0e severitate a
0ementei si ramO a0esea ne0iagnosticata la acesti bolnavi 0in cau5a tulburarilor
comportamentale si agresivitatii ca manifestari ca0rul 0ementei.
&NE"$/&/$&
Se Oeste mai ales fa5a initiala a bolii, fiin0 a0esea 0eterminata 0e anticiparea situatiilor `
generatoare 0e stresF poate fi si o reactie la cresterea progresiva a gra0ului 0e 0epen0enta
0eterminata 0e 0eclinul treptat al functionalitatii.
&##$N/2&!$& S"3P/+3$'+! U /"3P2' S$!""
Prevalenta crescuta a simptomelor psi6iatrice si comportamentale timpul serii a fost
corelata cu tulburarile 0e somn Ctre5ire partiala 0in somnul !$3, apneea somnD,
tulburarile sen5oriale, singuratatea si lipsa 0e in0icatori temporali. Nu e;ista me0icamente
specifice pentru aceasta problema, abor0area ei fiin0 nonfarmacologica.
&P&/"&
$ste o importanta sursa 0e 0istres pentru apartinatori. !epre5inta o perturbare a motivatiei,
asociata cu pier0erea interesului, fatigabilitate, retar0 motor si aplati5are afectiva. Severitatea
acestor simptome se corelea5a cu severitatea tulburarilor cognitive si a 0epresiei, precum si
cu pre5enta simptomelor psi6otice. !aspunsul la me0icatia psi6otropa actuala este slab, 0ar
se obtin reSultate 0estul 0e bune prin implicarea pacientului 0iverse activitati specifice
terapiei ocupationale.
/"P$/$'$
Se asocia5a cu 0epresia, 0isconfortul fi5ic, unii factori 0e me0iu. T unele ca5uri pot oti "
activitati precum mersul la toaleta sau spalatul, alteori pot fi 0eterminate 0e i5olarea sociala.
Posibilitati 0e interventie1 mu5ica C0aca problema este i5olarea sociala sau lipsa 0e
stimulareD, recompensarea pacientului pentru pastrarea linistii sau pentru e;primarea unor
cereri a0ecvate C0aca tipetele au scopul 0e a atrage atentiaD.
/2'72!&!"'$ ,$ S+3N
&par frecvent conte;tul 0ementei. 3o0ificarile care se pro0uc mo0 normal pe masura
intarii vOta Cre0ucerea 0uratei 0e somn !$3 si somn cu un0e lente, cu tre5iri cursul
noptii si 0ormit timpul 5ileiD sunt accentuate la bolnavii cu 0ementa. /ulburarile somnului
nocturn sunt proportionale cu severitatea bolii si pot fi 0eterminate 0e activitatea re0usa 0in
timpul 5ilei Clipsa 0e stimulareD. ,e asemenea, ca5ul persoanelor cu tulburari cognitive
perturbarea somnului poate fi un in0icator 0e 0epresie, util con0itiile care comunicarea
cu pacientul este 0ificila.
$ste important 0e avut ve0ere faptul ca vOtnicii cu tulburari 0e somn au ten0inta 0e a
utili5a ina0ecvat me0icamente cu efect 6ipnotic. Printre acestea, cele mai frecvente sunt
anti6istaminicele se0ative Ccare au importante efecte secun0are anticolinergice si la care
toleranta apare 0upa cOva saptamOD si ben5o0ia5epinele Cale caror efecte secun0are ne0orite
pot sa apara la bolnavii cu 0ementa c6iar si la 0o5e mici, inofensive pentru pacientii tineri sau
pentru vOtnicii fara 0ementaD.
&bor0area nonfarmacologica a acestei probleme poate inclu0e asigurarea unei atmosfere
a0ecvate somnului timpul noptii si a unui program 0e activitati pe parcursul 5ilei
corespun5ator cu capacitatea 0e efort a pacientului.
/$N,"N/& ,$ & P'$#&@!&/&#"!$&@P'"37&/2' =&!& S#+P
!epre5ina o problema atOpentru apartinatori cOsi pentru bolnavi Ccare se pot pune astfel
pericolD. 3e0icatia psi6otropa este ineficienta si a0esea agravea5a situatia C0e e;.
antipsi6oticele clasice precum 6aloperi0olul 0etermina aWatisie, care mimea5a plimbatul fara
scop, necesitO reruperea me0icatiei si nu cresterea 0o5eiD. /oto0ata, atunci cO earca sa `
plece 0e acasa si sunt ie0icati sa faca acest lucru, unii pacienti cu 0ementa pot 0eveni `
agresivi.
#au5e posibile ale acestor comportamente pot fi repre5entate 0e 0urere, 0isconfort sau alte
simptome somatice.
Printre solutii se numara asigurarea usilor 0e intrare locuinta cu uietori a0ecvate,
stabilirea unui program 0e plimbare, 0istragerea atentiei pacientului Ccare uita uneori scurt
timp ca 0orea sa pleceD.
&)!$S"-"/&/$& ="A"#&
Se asocia5a cu 0epresia, psi6o5a, se;ul masculin, vOta mai tOra si utili5area 0e me0icamente
psi6otrope. T ca5urile cu severitate re0usa-mo0erata, se recoman0a primul rO interventiile
comportamentale. T situatiile severe, se pot lua consi0erare pentru o perioa0a limitata 0e
timp antipsi6oticele atipice sau stabili5atprii 0e 0ispo5itie.
#+3P+!/&3$N/$'$ &2/+&)!$S"-$
Se pot manifesta spre e;emplu sub forma unor e;coriatii severe ale tegumentului, ca urmare
a i0eilor 0elirante referitoare la o boala para5itara sau a sen5atiei 0e >nisip sub piele>. Solutia
este psi6ofarmacologica.
#+'$#/&!$& ,$ +7"$#/$ "N2/"'$
T unele situatii repre5inta un pericol pentru igiena si sanatatea pacientilor, care pot 0eveni
toto0ata agresivi 0aca apartinatorii earca sa arunce respectivele obiecte. &ceste manifestari
apar 0e regula la bolnavii la care prevalenta comportamentelor repetitive si a 6iperfagiei este
0e asemenea crescuta. &bor0area recoman0ata este cea nonfarmacologica.
,$A"NB"7"/"& S$E2&'&
3anifestarile precum e;6ibitionismul sau atingerea ina0ecvata a propriului corp sau a altor
persoane trebuie atent evaluate, pentru a 0etermina natura gestului, persoana care a fost
vi5ata, ce anume a prece0at gestul si efectul sau asupra celor 0in jur. &bor0area recoman0ata
este cea nonfarmacologica.
,$'"!"23
Pacientii cu 0ementa pre5inta mult mai frecvent 0elirium, manifestat ca o sc6imbare brusca a
starii 0e constienta. $ste recoman0abil ca i0entificarea si tratamentul acestui simptom sa se
faca cOmai precoce.
C%u/e 'e(!c%#e %#e tu#-ur%r!#or (e co'$ort%'e"t
#&2A$ P!"N#"P&'$ &'/$ #&2A$
&=$#/"2N"
3$,"#&'$
"nfectii ale tractului urinar
&limentatie necorespun5atoare
"nfectii respiratorii
&cci0ent vascular cerebral recent
/raumatisme craniene
ne0iagnosticate Cpro0use recentD
,urere #onstipatie3e0icatie1
"nteractiuni me0icamentoase
"ngerare acci0entala
$fecte secun0are cu manifestari
SN#
>/ulburari sistemice C0e e;.
0e5ec6ilibru electroliticD
"nsuficienta car0iaca
Bipotensiune ortostatica
7ronsita cronica obstructiva
Bipotiroi0ism
,iabet
#onsumul 0e alcool sau 0e alte
substante
Sevraj Calcool sau alte
substanteD=racturi ne0iagnosticate
urma unor traumatisme recente
I"ter.e"t!! "o"<%r'%co#o+!ce
"N/$!-$N/"" N+N=&!3&#+'+)"#$ U 3&N&)$3$N/2' /2'72!&!"'+!
#+3P+!/&3$N/&'$ '& P&#"$N/"" #2 ,$3$N/&
,istragerea atentiei
Pastrarea rutinelor
&ctivitati structurate1 0e e;. jocuri 0e grup
&ctivitati nestructurate1 plimbari, sortarea 0e obiecte pe categorii 0upa criterii simple C0e
e;. servetele sau prosoape 0upa culoriD
3u5ica
$;ercitii fi5ice
/erapia prin e;punere la lumina
#ontactul cu animalele
)ra0inaritul
"nterventii comportamentale
:o%#% u!t%r!!
P%rte"eru# t%u % u!t%t (e ce% (e=% (ou% %"!.ers%re % c%s%tor!e!1 Nu=# (uce #% "euro#o+,
"u e u" se'" (e (e'e"t% se"!#%. S! "u te e"er.%: %! oc%/!% s% or+%"!/e/! o $etrecere=
sur$r!/%> D%c% #% % ?@=% %"!.ers%re !t! %(uce <#or!, !"s% su"% #% %$%rt%'e"tu# .ec!",
$o%te c% .%rst% !"ce$e s%=s! s$u"% cu.%"tu#...
+0ata cu trecerea timpului, creierul isi pier0e treptat abilitatile, fie urman0 evolutia fireasca a
organismului, fie in urma afectarii sale in ca0rul unor boli. Senilitatea este un termen mai
vec6i pentru ceea ce asta5i 0enumim 0ementa. #6iar si me0icii consi0erau in trecut ca
aceasta notiune e legata strict 0e imbatranire. &sta5i stim ca aceasta se poate intampla 0in
cau5a mai multor boli si mai stim ca procesul normal 0e imbatranire 0ifera 0e ceea ce se
intampla in cursul unor boli. ,ementa este termenul me0ical care 0efineste alterarea
progresiva a functiilor cerebrale, cu mo0ificari ale personalitatii si comportamentului, cu
alterarea memoriei si restrangerea treptata a activitatilor.
:o%#% A#/0e!'er
Primele 0escrieri ale bolii au fost facute 0e me0icul german &lois &l56eimer in HP<8. 7oala
&l56eimer 0etine nefericitul recor0 0e cea mai frecventa cau5a 0e 0ementa. ,esi nu ne face
nici o placere sa ne reamintim, e;ista un proces lent 0e 0istrugere a celulelor creierului -
normal in evolutia fireasca a oricarui organism. &ceasta boala, insa, grabeste si amplifica
acest proces.
#au5a este inca necunoscuta 0ar este unanim acceptat ca este vorba 0e un comple; 0e factori.
2neori, un anumit teren genetic poate 0uce la aparitia precoce a bolii Cinainte 0e N< aniD 0ar,
c6iar si fara acest factor 0e risc, nimeni nu este scutit 0e riscul 0e a face boala o 0ata cu
avansarea in varsta. Se pare ca nivelul 0e e0ucatie influentea5a aparitia boliiF cu alte cuvinte
0aca mintea ta e ocupata cu o multime 0e lucruri importante e posibil sa nu mai aiba timp si
0e boala &l56eimer? ,ementa afectea5a IQ 0in populatia intre N9-NP ani, 9Q 0in populatia
intre 8<-8P ani si peste I<Q 0in populatia intre :9-:P ani. $ste o parte 0in tributul platit
cresterii 0uratei me0ii 0e viata?
Pr!'e#e se'"e %#e -o#!!
3i se mai intampla uneori sa-mi caut masina in cu totul alta parte 0ecat cea in care am
parcat, sa uit o aniversare sau sa pun 0e trei ori sare in aceeasi mancare. ,eocam0ata insa nu
se intampla foarte 0es si nici nu am alte semne ale bolii? Sa ve0em care sunt acestea1
P!er(er! (e 'e'or!e cu co"sec!"te %su$r% %ct!.!t%t!!
+ricine mai uita cate ceva, 0ar 0aca aceasta se intampla suparator 0e frecvent si, in plus, apar
stari 0e confu5ie, uneori brusc instalata, aceasta nu mai este ceva normal. $ vorba 0e o
alterare a memoriei.
D!<!cu#t%t! !" !"(e#et"!c!r!#e o-!s"u!te
Persoana in cau5a nu mai reuseste, 0e e;emplu, sa gateasca, sa 0uca la bun sfarsit insiruirea
0e gesturi pentru a spala niste rufe la masina sau sa puna masa.
7u#-ur%r! (e .or-!re
Persoanele care sufera 0e 0ementa nu-si pot aminti cuvinte e;trem 0e simple si folosite
frecvent, mai mult, inlocuiesc aceste cuvinte cu altele nepotrivite conte;tului.
D!<!cu#t%t! (e or!e"t%re
7oala &l56eimer poate face ca o persoana aflata in parcul in care se plimba 5ilnic sa se
intrebe un0e se afla, cum a ajuns acolo si care este 0rumul catre casa?
A<ect%re% c%$%c!t%t!! (e ,u(ec%t%
Nu te mira 0aca bunica prietenului tau scoate o farfurie nespalata 0in c6iuveta si vrea sa te
serveasca 0in ea. Nu are nimic cu tine. ,e altfel, iese la plimbare cu caciula, manusile si
fularul in plina vara.
R%t%c!re% o-!ecte#or !" #ocur! "e$otr!.!te
2ltima reteta 0e la me0ic ajunge in cutia 0e ceai si aceasta in spatele primului ran0 0e carti
0in biblioteca. "n plus, nu-si poate aminti un0e a pus nici una nici cealalta.
P!er(ere% %-!#!t%t!#or $e"tru #ucrur! %-str%cte
Persoanele cu &l56eimer nu vor mai reusi sa-si faca singuri cumparaturile sau sa-si plateasca
0iverse ta;e.
Sc0!'-%r! %#e st%r!! e'ot!o"%#e s! %#e co'$ort%'e"tu#u!
Persoana trece brusc 0e la calm la furie, 0e la 0epresie la ras cu lacrimi, 0e la tan0rete la
violenta. &ceste sc6imbari fac parte 0in manifestarile bolii si nu pot fi controlate.
P!er(ere% !"!t!%t!.e!
Ni se face, uneori, le6amite 0e cate o activitate care alta 0ata ne umplea 0e entu5iasm.
Persoanele cu &l56eimer nu vor 0ori sa se implice in nici o activitate noua, nici macar vec6ile
6obbS-uri nu le mai a0uc nici o bucurie, sunt e;trem 0e pasive, ramanan0 cu orele in pat sau
in fata televi5orului.
7u#-ur%r! (e $erso"%#!t%te
/imi0itatea 0evine agresivitate 0e la o clipa la alta, 0e la genero5itate se ajunge la 5garcenie
e;trema, 0e la toleranta la gelo5ie si furie, o persoana sociabila 0evine suspicioasa, ostila.
C%u/e#e u!t%r!!
Procesul 0e 0egenerare a structurilor nervoase apare in ca0rul mai multor boli1
7oala &l56eimer Cpeste 9<Q 0in ca5urile 0e 0ementaDF
,ementa aterosclerotica - prin infarcte multiple la nivel cerebral C0ementa vascularaDF
#onsumul cronic 0e alcoolF
7oala ParWinsonF
"nfectii virale sau bacteriene cu encefalita, neurosifilis, S",&F
$;punere cronica la substante to;iceF
7oala Xreut5fel0-*aWob si multe alte boli mai putin frecventeF
,e5or0ini metabolice C6ipo@6ipertiroi0ie, 0eficite 0e vitamina 7HI, boala Yilson cu
acumularea cuprului in ficat, creier, rinic6i sau cornee, 0o5e mari 0e steroi5i etcDF
/umori cerebraleF
/raumatisme.
St%(!!#e -o#!!
Progresia simptomelor corespun0e, in general, 5onelor 0e 0istrugere neuronala. Primele se
pier0 5onele responsabile 0e memorie si invatare, apoi cele care controlea5a procesele 0e
ju0ecata, rationare, comportament.
Se pot pier0e in evolutia bolii si 5one ce coor0onea5a miscarile.
Sta0iali5area bolii ofera cateva repere 0e evolutie, sc6itea5a care trebuie sa fie asteptarile 0in
partea celor ce ingrijesc bolnavul si permite o planificare a ceea ce este 0e facut in viitor.
Sunt 0escrise sapte nivele 0e afectare, 0e la pier0eri usoare 0e memorie, sesi5ate numai 0e
catre cei 0in jur si pe care me0icul nu le poate remarca, pana la sta0iul final can0 pacientul nu
mai raspun0e la stimulii 0in me0iu, pier0e capacitatea 0e a controla miscarile, 0e a vorbi.
&par 0ificultati 0e ing6itire, intreaga musculatura 0evine rigi0a, nu se mai poate 0eplasa,
pier0e controlul urinii si fecalelor.
#ei 0in jur trebuie sa-i asigure igiena, 6rana si suportul moral.
St%(!!#e !"c!$!e"te sunt 0ominate 0e tulburari 0e memorie si sunt mai 0ificil 0e sesi5at 0e
catre me0ic. !olul familiei este esential pentru un 0iagnostic precoce1 persoana afectata
incepe sa rataceasca frecvent obiecte, sa uite cuvinte, nume, sa uite informatii recente cu
afectarea activitatii, sa nu-si mai poata organi5a programul 5ilnic.
St%(!!#e 'o(er%te sunt 0ominate 0e alterarea functiilor cognitive, 0e rationare1 se alterea5a
memoria propriei biografii, nu mai reusesc sa utili5e5e notiunile abstracte cum sunt numerele
0eci nu mai pot ac6ita facturi, nu-si mai pot organi5a veniturile. Nu-si mai pot alege 6ainele
potrivite pentru vreme, 0evin confu5i cu privire la 0ata sau locul un0e se afla sau cu privire la
persoanele 0in jur, pier0 intelegerea gra0elor 0e ru0enie ale celor apropiati. &par tulburari
emotionale si 0e comportament. 3ajoritatea reusesc inca sa manance singuri si sa foloseasca
toaleta fara ajutor.
St%(!!#e %.%"s%te implica ajutorul sustinut al celor 0in jur. /rebuie ajutati sa manance, sa se
imbrace potrivit vremii si momentului 5ilei sau pentru igiena corporala. $ste un moment
e;trem 0e solicitant pentru intreaga familie. &pare incontinenta pentru urina si fecale. $ste
tulburat ritmul somn-veg6e si apar mo0ificari semnificative 0e comportament si
personalitate1 0evin suspiciosi, ii acu5a pe cei 0in jur 0e rele intentii, apar fenomene psi6otice
Cau0 sau va0 lucruri care nu e;istaD, repeta la nesfarsit anumite gesturi. Pier0 treptat
posibilitatea 0e a se 0eplasa fara ajutor. ,urata me0ie 0e evolutie a bolii este in jur 0e opt ani
0ar in functie 0e rapi0itatea 0istructiei structurilor cerebrale poate 0ura intre trei si I< ani.
Cu' se st%-!#este (!%+"ost!cu#1
Solicita ajutor me0ical 0e specialitate inca 0e la primele tulburari suparatoare 0e memorie.
Poate fi vorba 0e tulburari aparute in ca0rul altor boli care pot beneficia 0e tratament.
3e0icul va face investigatii pentru a elimina alte cau5e1 va obtine informatii complete 0espre
trecutul me0ical, va face un e;amen neurologic complet, unul psi6ologic. #ele mai
importante 0ate se obtin 0e la familie, 0e la cei 0in jur.
-or fi efectuate mai multe teste 0in sange1 nivelul vitaminei 7HI, folati, tiamina pentru a
verifica un 0eficit 0e vitamine, 6emograma pentru e;clu0erea anemiei, nivelul glicemiei si al
electrolitilor Ccalciu, magne5iu, so0iuD, se va testa functia 6epatica, pre5enta unor nivele
to;ice 0e me0icamente sau alte substante, nivelul 6ormonilor tiroi0ieni, punctie lombara
Ce;clu0erea encefaliteiD, -,!' Ce;clu0ere neurosifilisD.
3ai poate fi necesara o electroencefalograma si teste imagistice, acestea 0in urma putan0
0etecta pre5enta unor infarcte cerebrale, a tumorilor, consecintele unui traumatism,
6i0rocefalie sau mo0ificari specifice altor boli.
I'$ort%"t: (!%+"ost!cu# s% <!e %.ut !" .e(ere !"c% (e #% !"ce$utA $erso%"% .% %.e% o
s%"s% '%! '%re (e % -e"e<!c!% (e tr%t%'e"t s! t!'$u# "eces%r re/o#.%r!! %"u'!tor
$ro-#e'e $erso"%#e. F%'!#!% .% $ute% s% se reor+%"!/e/e s! s% se $re+%te%sc% s% %,ute, s%
!"te#e%+% 'ersu# -o#!!.
M!,#o%ce (e tr%t%'e"t
B. EC!st% 'e(!c%'e"te c%re $ot (!'!"u% s!'$to'e#e -o#!! s!=! $ot !"cet!"! r!t'u#,
apreciin0u-se astfel ca e;ista un raspuns favorabil la tratament. "n sta0iile precoce ale bolii,
memoria si ju0ecata trebuie antrenate cu 0elicatete 0e cei 0in jur pentru a nu reaminti
persoanei in cau5a 0espre inabilitatile ei mentale.
4. I(e%# %r <! c% $%c!e"tu# s% $o%t% -e"e<!c!% (e !"tret!"ere% st%tusu#u! <!/!c s! 'e"t%# cu
%,utoru# $erso"%#u#u! s$ec!%#!/%t. $;ista asta5i in farmacii me0icamente cu eficacitate
variabila in imbunatatirea functiei cerebrale. !ecent o noua grupa 0e me0icamente este
utili5ata in intar5ierea evolutiei acestei boli1 in6ibitorii 0e acetilcolinestera5a Cgalantamina,
rivastigmina, 0onepe5ilD. Stu0ii au aratat ca acetilcolina se afla in cantitati re0use in creierul
persoanelor afectate, asa incat in6iban0 0istrugerea acesteia 0e catre acetilcolinestera5a, se
obtine intar5ierea evolutiei bolii. Stu0iile arata ca se pot obtine mentinerea sau imbunatatirea
functiilor mentale, cu intar5ierea tulburarilor 0e comportament si sca0erea 0uratei in care e
necesara ingrijirea continua.
D. Me(!c%t!% $s!0otro$% se %(rese%/% tu#-ur%r!#or co'$ort%'e"t%#e (!" -o%#%
A#/0e!'er. Sunt a0use anumite critici acestei me0icatii pentru ca 0esi linistesc pacientul,
acesta 0evine apatic si nu mai poate participa la activitatile 5ilnice.
5. E -!"e c% $erso%"% s% $o%rte #% .e(ere 3#% +%t s%u c% -r%t%r%6 %(res% s! te#e<o"u#
pentru a putea fi anuntata familia 0aca se rataceste. "n afara 0e tratarea simptomelor specifice
bolii &l56eimer, trebuie verificata starea generala 0e sanatate1 agitatia si agresivitatea pot fi
0atorate 0urerii aparute 0in pricina altei boli asociate. ,in cau5a tulburarilor 0e perceptie si
comunicare, pacientul nu ne va putea relata simptomele unei afectiuni nou aparute si 0e aceea
anturajul si me0icul trebuie sa fie vigilenti.
?. I"+r!,!r! su$#!'e"t%re .or <! %cor(%te !" <%/e#e %.%"s%te cu imposibilitatea mobili5arii1
se va incerca prevenirea infectiilor, a escarelor, se vor folosi absorbante pentru a0ulti la cei cu
incontinenta si se va mentine o igiena cat mai buna. &ceste persoane ar trebui sa beneficie5e
in sta0iile avansate 0e ingrijire permanenta speciali5ata.
"N-$S/")&%"" PS"B+'+)"#$ SP$#"="#$
$;aminarea neuropsi6ologic este n opinia multor autori prima cale 0e investigare a
0emenei 0eoarece ofer posibilitatea evalurii unor variate 0omenii ale funciei cognitive. $a
implic observarea comportamentului unui in0ivi0 legat 0e stimulii aplicai, selecionai
0up probabilitatea provocrii unui rspuns anormal n ca5ul unor le5iuni ale unor structuri
neuroanatomice specifice.
#teo0at, n 0emenele aflate n fa5e incipiente, este 0ificil 0e evaluat 0eteriorarea cognitiv.
,e aceea, evaluarea neuropsi6ologic este esenial n stabilirea pre5enei unui 0eclin
cognitiv incipient uor Cn special pentru c permite estimarea funciei premorbi0e prin
te6nici stan0ar0i5ateD, n 0eterminarea ariilor cerebrale specifice 0isfunciilor e;istente i n
e;clu0erea 0epresiei.
$;ist o gam larg 0e teste neuropsi6ologice care investig6ea5 toate funciile psi6ice. &m
consi0erat important s e;emplificm n acest capitol cu unele 0intre cele mai importante
teste folosite n 0iagnosticarea i evaluarea 0emenelor. #el mai cunoscut instrument 0e acest
tip este 33S$ C3ini 3intal State $;aminationD care practic ar trebui s fie un instrument la
n0emna oricrui me0ic.
$;aminarea statusului mintal minim C33S$D
H. #e 5i a sptmnii este>
I. #e 0at este a5i>
J. #e lun este>
K. #e anotimp este>
9. n ce an suntem>
N. 2n0e ne aflm acum>
8. 'a ce etaj suntem>
:. n ce ora suntem>
P. n ce ju0e suntem>
H<. n ce ar suntem>
HH. !epet cuvintele1 Zlmie, c6eie, balonZ
HI. $;aminatorul va pronuna cuvintele cu o rat 0e unul@secun0
HJ. n ca5 0e 0ificulti, repeta 0e 9 ori cuvintele. HK.
H9. Sca0e 8 0in H<< i f cinci sc0eri
HN.
H8. +rice sc0ere corect [ o bifare
H:.
HP.
I<. i reaminteti cele trei cuvinte pe care le-ai spus>
IH. Z'mie, c6eie, balonZ
II. #e este acesta> Carat un creionD
IJ. #e este acesta> Carat un ceasD
IK. !epet urmtoarele1 Znici un 0ac, i sau 0arZ
I9. 2rmea5 o coman0 0in J sta0ii1 la aceast bucat 0e 6rtie,
IN. mpturete-o n 0ou i pune-o josZ
Cma;im J puncteD
I:. #itete ce este scris pe aceasta 6rtie si supune-te comen5ii scrise CZnc6i0e oc6iiZD
IP.Scrie o propo5iie Cpe care o 0oretiD pe aceast 6rtie J<. #opia5 acest 0esen pe o foaie
6rtie CI pentagoane care formea5 un ung6i ntre ele, cte un col 0in fiecare intersectn0u-
se pentru a forma un mo0el 0e 0iamantD.
/otal C<-J<D
Se acor0 H punct pentru fiecare rspuns e;act.
Semnificaia scorurilor obinute la 33S$
S/&,"2 /!4S4/2!" SP$#"="#$
Niciunul J< Nici un simptom
/ulburri cognitive uoare IK-J< Simptome mne5ice
2oar IH -IJ ,eficite n memorie i cogniie
3arcat H:-I< ,eficite cognitive clareF coping compensator
3o0erat H9-H8 Necesar un gra0 0e asistenF simptome psi6iatrice
Sever HI-HN Necesar ajutor pt. &,'F simptome psi6oticeF agresivitate
)rav <-HH Necesar ngijire instituionali5at