Sunteți pe pagina 1din 5

Cum a fost impus calendarul ndreptat

Pentru a intelege ce s-a intmplat in acele vremuri se impune o cercetare istorica a


faptelor si refacerea succesiunii evenimentelor in contextul in care s-au petrecut.
Din documentele oficiale aflam ca la Constantinopol s-a tinut un congres pan-ortodox
unde au fost, se zice toate Bisericile ortodoxe locale.
La acest congres pan-ortodox s-au otart o serie de scim!ari ce aveau sa fie introduse
in cult, rnduiala canonica si relatiile cu eterodocsii. Printre aceste scim!ari se numara si
asa-numita indreptare a calendarului. Din toate scim!arile preconizate prima care s-a
impus cu repeziciune a fost indreptarea calendarului.
Documentele oficiale afirma ca aceasta scim!are s-a facut in consens cu toate Bisericile
"rtodoxe locale si ca a reprezentat ceva !un si necesar.
#ceasta este pozitia oficiala.
$a vedem in continuare cum au decurs evenimentele si care au fost actiunile de culise
trecute su! tacere de catre oficialitatile ecleziastice.
Dupa raz!oi patriaria de Constantinopol se afla intr-o stare %alnica din punct de vedere
financiar, iar scaunul de patriar ecumenic era vacant. &n acea vreme locotenenta
patriarala era asigurata de mitropolitul Dorotei se Brusa. 'm!la mult si statea prin
"ccident.
Pe plan religios, masoneria intensifica prin agentii sai protestanti actiunile ce aveau ca
scop atragerea crestinilor, indiferent de confesiune, intr-o uniune crestina care sa militeze
pentru promovarea pacii intre popoare si care sa promoveze idea idealurile socialeste prin
Biserici.
La acea vreme nu se putea vor!i de o miscare ecumenica, ci doar de actiuni cu caracter
ecumenic, adica inter-crestine, cu caracter pacifist si socialist, organizate si conduse de
cteva persoane legate de masonerie si miscarile socialiste.
Pe plan politic, in ()(), masoneria reuseste infiintarea organizatiei internationale Liga
*atiunilor.
&n acest context o delegatie protestanta incepe sa colinde lumea in lung si in lat ca sa
ceme pe toti crestinii la promovarea pacii si idealurilor socialiste prin Biserici. #ctiunea
prindea cu att mai !ine cu ct lumea crestina era zdruncinata de pe urma raz!oiului si
dornica de pace si liniste.
#ceasta delegatie intlneste pe Dorotei de Brusa la Paris si-i propune sa se alature
miscarii crestine pentru promovarea pacii si idealurilor socialiste prin Biserici. & se cerea
favorul de a sensi!iliza lumea ortodoxa fata de noile prioritati ale lumii crestine
occidentale. #ltfel spus, era o invitatie de anga%are a Bisericilor ortodoxe in actiuni cu
caracter social-politic de orientare marxista.
#stfel, in ianuarie ()() sinodul Patriaiei de Constantinopol accepta propunerea Bisericii
anglicane, a Bisericii veci-catolice si a Bisericii armeno-gregoriene pentru cola!orarea
si unirea Bisericilor.
&n ianuarie ()+, Biserica de Constantinopol emite o -nciclica sinodala in care se
adreseaza un apel tuturor Bisericilor din lume, in care se afirma ca diferentele dogmatice
nu pot constitui o piedica de netrecut in calea apropierii si cola!orarii Bisericilor unele cu
altele, pna se va putea a%unge la unirea lor deplina.
$a ne reamintim ca in anul ()(. era infiintata, la Constanz, -lvetia #sociatia mondiala
pentru promovarea pacii internationale intre natiuni prin Biserici, care a avut ca
vicepresedinte din ()+, pe mitropolitul primat de atunci /iron Cristea. Presedinte a fost
ales primatul Bisericii #nglicane.
#sadar, protestantii masoni reusesc prin Dorotei de Brusa sa ceme Bisericile ortodoxe la
sustinerea miscarii crestine pentru pace si promovarea socialismului intre popoare.
-nciclica sinodala a Bisericii din Constantinopol din ()+, este recunoscuta de teologi ca
documentul de !aza al aderarii Bisericilor "rtodoxe la miscarea ecumenica de mai trziu.
#nalizata cu atentie -nciclica se dovedeste primul document anti-ortodox si necanonic
emis oficial de catre un sinod. Desi documentul cema la studiu si emitea doar
recomandari, in fapt a fost interpretat de multe administratii !isericesti si sinoade ale
Bisericilor locale drept un act cu putere de lege, care cipurile ar fi permis ortodocsilor sa
intretina cu eterodocsii relatii pe diverse planului0 social, cultural, teologic.
$a nu pierdem din vedere situatia in care se afla administratia Bisericii din
Constantinopol. -a ne va a%uta sa intelegem cum s-a a%uns ca unii ierari ortodocsi sa
faca attea concesii eterodocsilor si in mod special anglicanilor.
La scurt timp, in anul ()+(, prin intrigi, santa% si presiuni politice, scaunul de
Constantinopol este ocupat de infamul mason /eletie /etaxa1is. 'n rol important in
alegerea sa l-au constituit !anii oferiti de anglicani in cazul in care va fi ales /eletie
/etaxa1is 2()+( - ()+34, la care se adauga si spri%inul din partea primului ministru al
5reciei -lefterie 6enizeles 2(78. - ()384, si el mason. -ra un persona% lipsit de caracter,
prieten al ereticilor si mason vadit.
Prima sa gri%a a fost aceea de a convoca o conferinta panortodoxa. &n calitate de patriar
al Bisericii din Constantinopol avea autoritatea necesara inducerii in eroare a lumii
ortodoxe. 9conferinta s-a tinut intre (, mai si 7 iunie ()+3. Din manualul de &storia
!isericeasca universala, vol. && aflam ca au participat aproape toate Bisericile ortodoxe,
cu exceptia Bisericii ortodoxe ruse, si ca o importanta contri!utie a avut la aceasta
conferinta Biserica "rtodoxa :omna. ;p. <3.=
Principala pro!lema pe care a discutat-o si a rezolvat-o conferinta a fost reforma sau
indreptarea calendarului veci sau iulian. ;&B', vol &&, p. <3<=
$copul masoneriei era acela de a convinge tarile rasaritene sa adopte calendarul in uz din
tarile apusene. Dar pentru aceasta avea nevoie de acceptul si cola!orarea Bisericii
"rtodoxe.
Ca mason, /eletie /etaxa1is nu facea dect sa se gra!easca sa implineasca unul din
o!iectivele masoneriei de pregatire a formarii $tatelor 'nite ale -uropei. Delegatii au
fost convinsi sa accepte reforma calendarului si sa o sustina in tarile de origine.
*u se cunosc informatii care sa ateste ca mem!rii delegatiilor ar fi fost si mem!rii ai
masoneriei.
La asa-zisul congres pan-ortodox au participat ) persoane 0
Constantinopol 0
- masonul /eletie /etaxa1is, patriar si presedinte>
- mitropolitul Calinic de Cizic >
- laicul 6. #ntoniadis, profesor la ?acultatea de 9eologie din @al1i >
Cipru 0
- mitropolitul 6asile de *iceea >
$er!ia 0
- mitropolitul 5a!riel de /intenegru >
- /ilutin /ilan1ovici, profesor de matematica si fizica >
5recia 0
- mitropolitul &aco! >
:omnia 0
- arimandritul &uliu $cri!an >
Biserica :use din #fara 0
- ariepiscopul #nastasie de Cisinau si @otin, fara mandat din partea sinodului aflat
intmplator in Constantinopol.
#u refuzat sa participe patriariile de #lexandria, #ntioia si &erusalim. #riepiscopul de
$inai si ai Bisericii Bulgare au fost exclusi.
#stfel, mai mult de %umatate din Bisericile "rtodoxe locale nu au participat, pe lnga
faptul ca autoritatea participantilor este discuta!ila.
&n spirit masonic si secularizant s.au mai propus 0 micsorarea numarului de sar!atori,
pro!lema casatoriei a doua a preotilor vaduvi, scurtarea si usurarea posturilor, reducerea
gradelor de rudenie, usurarea piedicilor la casatorie s.a.
&n urma acestei conferinte Biserica din Constantinopol si o parte din Biserica 5reciei
adopta reforma calendarului. Patriaria &erusalimului refuza in mod diplomatic reforma.
Patriaria rusa si cea sr!a au refuzat att reforma cat si legalitatea intrunirii congresului
de la Constantinopol.
Biserica rusa a incercat introducerea reformei, insa din cauza revoltei clerului si a
poporului a fost nevoita sa revina asupra otarrii. Biserica ?inlandei a fost convinsa,
prin inseliciune, sa accepte reforma.
&n Biserica "rtodoxa :omna reforma a fost impusa cu forta incepnd cu ( octom!rie
()+.. /itropolitul primat /iron Cristea, prietenul masonilor si al anglicanilor a gasit
spri%in politic pentru impunerea in :omnia a reformei calendarului. *u aveau de ce sa se
plnga de un mitropolit asa servil.
Ca si in :usia intelectualitatea ortodoxa, clerul si credinciosii au reactionat la propunerea
de reforma in masura in care au fost informati asupra faptelor. #u existat reactii re
respingere a reformei mai ales in rndul calugarilor.
Din pacate mem!rii $f. $inod au dat dovada de lasitate si lipsa totala de responsa!ilitate
pastorala. Drept dovada stau faptele putin mediatizate legate de modul cum credinciosii
au fost intimidati, amenintati si !atuti de catre organele de ordine ale statului acolo unde
credinciosii refuzau sa primeasca reforma calendarului.
Din acest motiv mem!rii sinodului din acele vremuri se fac vinovasi de suferitele
dreptcredinciosilor care au suferit persecutii si cinuri pentru apararea credintei. La fel de
vinovati se fac si preotii care au dez!inat credinciosii.
9oate acestea au marit confuzia din rndul credinciosilor, care s-au vazut parasiti de
pastorii lor transformati in calai. *u a fost usor pentru crestinii care au fost martorii
acelor evenimente.
#serviti intereselor straine de Biserica si credinta ierarii si profesorii de teologie au
tradat credinta si poporul pe care tre!uia sa-l apere si sa-l pastoreasca.
&ata contextul an care cu multa usurinta sinodalii au dez!inat Biserica si au declarat
scismatici tocmai pe cei care se faceau vinovati ca nu scim!a nimic si nu lasa nimic din
legea stra!una.
*u putem ca sa trecem cu vederea aceste fapte A
Dupa attea decenii, analiznd cu simt critic si responsa!il evenimentele petrecute tre!uie
sa recunoastem ca adminstratia !isericeasca se face vinovata de a!uzuri grave savrsite
asupra crestinilor dreptcredinciosi.
-ste nedrept sa condamnam la nesfrsit pe oameni nevinovati care au fost si sunt !lamati
doar pentru ca si-au iu!it credinta stramoseasca0 ortodoxia.
9radnd poporul si credinta sinodalilor de atunci le-a fost poate usor sa condamne ca
scismatici pe aparatorii ortodoxiei, sa ameninte cu caterisirea pe clericii si episcopii care
nu se supun directivelor masoneriei si ameninte cu excluderea din monaism a monailor
care refuza sa se supuna acelorasi ordine antiortodoxe.
La noi in tara s-a a%uns la scisma, pe de o parte, in urma dispretului aratat de sinodali
fata de poporul pe care-l pastorea, iar pe de alta parte lasitatii si lipsei de cura% de care au
dat dovada.
# fost si este o mare rusine pentru ierarii si clericii care si-au alungat fiii duovnicesti si
s-au lepadat de ei doar pentru ca au iu!it dreapta credinta si nu au acceptat reforma dorita
de masoneria anticrestina. -ste o mare rusine si astazi pentru cei care continua sa minta si
sa sustina ca Bstilistii sunt vinovati de scisma.
$cisma au produs-o cei care au introdus reforma, tocmai ierarii. Credinciosii au fost
ignorati si !atuti, amenintati si asupriti pentru ca puterea politica nu era de partea lor in
aceasta pro!lema. Puterea politica dorea reforma si de aceea a sustinut-o si a spri%init
administratia !isericeasca sa o impuna acolo unde a fost nevoie ciar si cu forta.
De ce sunt numiti cei pe care nu au acceptat reforma scismaticiC
Pentru ca cei care ii acuza au puterea de partea lor, dar nu pentru ca au si dretatea de
partea lor.
-ste o rusine ca si astazi unii ortodocsi pe stil nou refuza sa accepte adevarul.
Din pacate cu timpul s-a a%uns din partea clericilor stilati si la exagerari. Dar nu condamn
pe nimeni de vreme ce nu am marturia lor sau dovezi clare care sa dovedeasca practicvile
de care sunt acuzati.
"ricum, au existat si mai exista si printre stilisti extremisti care poarta ura de moarte
ortodocsilor si mai ales preotilor ortodocsi.
6inovati sunt si ortodocsii pe stil nou care privesc cu rautate si dispret pe stilisti, si
vinovati sunt si acei stilisti, mai ales clerici, care acuza si !rfesc clerul si Biserica
"rtodoxa. 9oate aceste manifestari sunt de la draci care se !ucura de dez!inarea pe care a
creat-o si pe care o doreste ct mai mare.
La fel de vinovati se fac aceia care neaga reciproc lucrarea arului, cei pe veci la cei pe
nou si cei pe nou la cei pe veci. "riunde exista preotie cu succesiune apostolica arul
lucreaza, fie la cei pe nou, fie la cei pe veci.