Sunteți pe pagina 1din 4

Economia medievala

Cuprins [ascunde]
1 Introducere
2 Agricultura
3 Mineritul
4 Mestesuguri
5 Comertul
6 Mijloacele de transport
7 Moneda
8 Bibliografie

[modifica] Introducere
Perioada de continuu progres at�t economic c�t si social, secolele X � XII ofera o
priveliste perfecta asupra trecerii ce se face de la antichitate la perioada
medievala, �n mediul rural si urban secolele V � XI ofera un progres mai mult
cantitativ dec�t calitativ, dar nu este trecut �n nici un caz cu vederea, cea mai
puternica perioada de dezvoltare fiind cea care urmeaza.

�ntr-o foarte mare masura economia din Occidentul medieval este una de subzistenta
a oamenilor si nu una care sa ofere un schimb si un profit celor ce o practica. �n
acest moment �nca persista productia si folosirea recoltelor �n scopuri personale
de existenta. Cu o economie principal agrara, care �si are bazele mai mult �n
puterea calitativa a pam�tului si forta de munca a diferitelor clase sociale, nu
se poate deci vorbi de o economie productiva. Desi se �ncearca aceasta prin toate
metodele si utilajele disponibile, totul evolueaza relativ �ncet, oamenii ca forta
de munca fiind adesea numiti �convertizoarele biologice�, dupa cum apar la Carlo
Cippola. �nsa aceasta economie are si �nceputurile ei, care pornesc de la bunurile
si veniturile acestei perioade. Dupa cum bine se poate afirma, aceasta economie
agrara �si avea baze vechi, ce vor fi mai t�rziu radacini solide pentru societatea
economica medievala. �n mare masura de stagnarea progreselor tehnologice se vor
face raspunzatoare pe buna dreptate structurile sociale si mentalitatile vremii.
Putem foarte bine afirma ca biserica joaca un rol foarte important �n viata
sociala, dar mai ales �n cea economica. Biserica detinea la acel moment o mare
influenta �n stat, poate la fel de mare ca cea domnului. �ntr-o mare masura
aceasta stagnare tehnologica este pusa pe seama acestei influente. Pe de alta
parte, biserica prin m�nastirile ei si prin modul acestora de folosire a
utilajelor vechi ofera omului de r�nd un exemplu �n ceea ce priveste evolutia
tehnologica.

Odata cu �naintarea �n timp, �ntre secolele V � XIV, legaturile comerciale,


progresul, agrar si tehnologic, �mbunatatirea utilajelor, dezvoltarea mineritului
si a mestesugurilor trec de la un nivel slab, aproape nedezvoltat, spre o continua
dezvoltare si un progres vizibil, astfel �nc�t la sf�rsitul Evului Mediu se
realizeaza profunde transformari at�t economice c�t si sociale. Pentru a ajunge la
aceste transformari trebuie sa avem �n vedere �n primul r�nd materialele folosite.
Se pare ca lemnul, fierul si piatra erau materialele cele mai des utilizate. Putem
vorbi de piatra si fier ca elemente ce constituiau luxul. Lemnul reprezenta
materialul universal, care, desi de calitate slaba, �mpreuna cu bunurile
pam�ntului erau materia cea mai pretioasa din Evul Mediu, oferind primele si
principalele produse de export. Odata cu folosirea pietrei se ajunge la un nou
stadiu �n arhitectura, duc�nd astfel la noi tactici de realizare a constructiilor,
de �ntarire si aparare. Fierul devine acum elementul folosit �n scopuri ostasesti
si mai ales �n prelucrarea lemnului. Realizeaza pentru prima data unealta
taietorului de lemn � erminette.
[modifica] Agricultura
�n aceasta perioada se poate observa un progres vizibil �n economia si, mai ales,
�n tehnica agricola. Aici evolutia agriculturii �mpreuna cu colonizarea rurala vor
duce la �mbunatatirea treptata a utilajului agricol si mai ales, a tehnicii
agricole, produc�nd o reactie �n lant ce va duce la cresterea productiei agricole
la unitatea de suprafata. Se cunoaste �n acest moment trecerea de la plugul fara
roti la cel cu roti, �n acest moment put�ndu-se vorbi si de o asolare mai buna a
pam�ntului, ce va trece de la cea bienala la cea trienala. Odata cu asolamentul
trienal se putea obtine culturi simultane de toamna si iarna, ram�n�nd din acelasi
lot si pam�nt necultivat. Astfel �n urma acestor masuri apare un proces productiv
mare, calitatea fiind mai buna, cantitatea mai mare, iar metodele agricole
productive se vor rasp�ndi excelent morile de v�nt, se extind culturile de ovaz,
se �mbunatateste sistemul de �nhamare, folosindu-se astfel calul pentru muncile
agricole. Se va extinde de asemenea folosirea gunoiului de grajd pentru
fertilizarea ogoarelor, dar mai ales a gradinilor. Acestea vor atrage dupa sine
�mpartirea bunurilor dintr-o obste, duc�nd la bunuri funciare de existenta comuna,
precum padurea, pasunile, pam�nturile nelucrate, apele, si bunuri individuale
aflate �n posesia oricarei gospodarii. Se mai cunosc si �c�mpurile deschise�,
pasuni, miristi sau f�nete, unde se �mprejmuiau recoltele cu �ngradituri mobile si
unde animalele erau lasate sa pasca. Pe de alta parte apar si �c�mpuri
�mprejmuite� permanent care nu erau date folosirii comune. De asemenea printre
utilaje se cunoaste folosirea aplicatiilor hidraulice, diversific�ndu-se sistemul
de morarit. Pas cu pas toate acestea duc la o mai buna dezvoltare economica si mai
ales la un comert destul de prielnic.

[modifica] Mineritul
Mineritul este un alt factor de dezvoltare economica ce �si are bazele bine puse
�n trecut. Acesta este conditionat �n permanenta de existenta zacamintelor si mai
ales a acelora ce se gasesc mai la suprafata deoarece tehnicile de extractie erau
destul de rudimentare. Este un factor esential si se dezvolta o data cu cererea
cresc�nda de metale pretioase, surse de energie, materii prime pentru mestesuguri
si industrie, cererea de alaun, folosit �n fixarea culorilor �n postavarit, de
sare si carbune. Cele mai mari centre de extractie erau cunoscute la Goslar,
Saxonia, Mansfeld (fier, arama, argint), la Graz, Stiria si Dalecarlia, sudul
Suediei (fier), Newcastle (carbune), Luneburg si Salzburg (sare). Se extragea
fier, arama, plumb, carbune o mare sursa aducatore de forta de munca �n Anglia,
sare, plumb, mercur, cositor, alaun, minereul de aur si argint. �n ceea ce
priveste zacamintele de aur �n Europa erau foarte sarace ceea ce ne duce la
descoperirea unor importuri de metale pretioase chiar din Africa, dar acesta nu se
oprea �ntr-un loc, ci continuau sa mearga mai departe.

[modifica] Mestesuguri
Se va observa �n aceasta perioada moment o �nmultire si diversificare a
mestesugurilor �n functie de evolutia tehnicii si cresterea cererii produselor pe
piata interna si externa. La �nceput se cunoaste doar o mica productivitate,
mestesugarul lucr�nd numai la comanda, materialele apartin�nd lui sau
consumatorului. �ncetul cu �ncetul produsele sale vor aparea si pe piata pentru
cumparatorul de r�nd, �ncep�nd singur sau ajutat de negustor. Postavaritul devine
una dintre cele mai de seama meserii ce va avea o crestere �nfloritoare �n
Lombardia si Toscana (Milano, Cremona, Bergamo, Verona, Siera, Florenta), �n
Flandra si nordul Frantei (Bruges, Gand, Ypres, Malines, Louvain), �n Germania
(Koln, Nurnberg) si mai ales Anglia (York, Lincoln, Londra). De astfel �n str�nsa
legatura cu exploatarea zacamintelor de minereuri si fier si industria
metalurgica. Aceasta ramura devine din ce �n ce mai solida, deoarece cererea de
arme, unelte si obiecte devine din ce �n ce mai mare. Centre esentiale sunt
cunoscute �n Italia de nord (Milano, Brescia), Spania (Toledo), �n sudul Tarilor
de Jos (Huy), �n Palatinatul Superior, Germania, Anglia si Suedia �n sud. De
altfel se dezvolta si mestesugurile legate de constructiile laice si religioase,
santierele navale, mestesugurile alimentare si �mbracaminte. Mestesugurile ce se
ocupau de prepararea h�rtiei, pergamentului si tiparului, vor duce foarte repede
la aparitia si dezvoltarea culturii.

[modifica] Comertul
Comertul apare ca o urmare a unei sporiri demografice, a progresului tehnicii
agrare, a dezvoltarii mestesugurilor urbane, a �mbunatatirii mijloacelor de
transport pe uscat si apa, av�nd o crestere apreciabila at�t pe piata interna c�t
si externa. Comertul extern apare tocmai datorita dezvoltarii mestesugurilor
urbane si a navigatiilor �ntre Marea Mediterana, Marea Neagra, Marea Nordului si
Marea Baltica, acestea constituind legaturile pietelor vechi. Dar odata cu
deschiderea hotarelor geografice �n secolele XV � XVI se deschid si piete noi.
Toate acestea exportau produse de mestesugarit si manufacturiere. Pe principala
ruta a Oceanului Atlantic se deschid noi cai maritime spre India, Asia, sud �
estul Americii de unde se importau bunuri precum mirodeniile, aurul si argintul.
Primele Imperii coloniale care apar pe aceasta piata apartin portughezilor,
spaniolilor, olandezilor, englezilor si francezilor. Pietele vechi �ncep sa piarda
teren. �n acelasi timp piata interna cu o economie naturala duce la satisfacerea
cerintelor economice esentiale prin resurse proprii. Mica productie de marfuri
este a gospodariei taranesti si a atelierului mestesugaresc corporativ, �n timp ce
marea productie este �n curs de dezvoltare �n minerit, �n industrie sau
organizarea manufacturiera. Odata cu sporirea populatiei se realizeaza si largirea
pietei interne, cresterea si diversificarea cererii de materii prime,
intensificarea schimbului de marfuri si mai ales urbanizarea si dezvoltarea
oraselor. Este clar ca desi puterea de cumparare este scazuta, creste din ce �n ce
mai mult capacitatea de consum a unor paturi sociale, iar circulatia pe piata
interna este usurata datorita mijloacelor de comunicare si transport. Acestea se
vor dezvolta din ce �n ce mai mult datorita progresului si cererii.

[modifica] Mijloacele de transport


Dorinta de comert, schimb social, cultural, dar si material, va duce destul de
repede la o dezvoltare a mijloacelor de transport. Transportul terestru capata noi
limite, iar cel maritim va ram�ne totusi destul de limitat p�na �n secolul XIV,
desi se �ncearca un progres continuu. Cea care se dezvolta cel mai intens, dar
contine galere de dimensiuni mai mari si greoaie, este flota Venetiei. Dar totusi
numarul de corabii mari este limitat. �nsa se cunosc convoaie care fac legatura
�ntre Europa apuseana si India sau Asia. Astfel se va ajunge la �mbunatatirea
sistemului de navigatie si prin introducerea c�rmei si a busolei, care desi
necesare, nu fac mai usoara manevrarea corabiilor.

[modifica] Moneda
Aparitia economiei monetare nu este altceva dec�t o consecinta a dezvoltarii
productiei si comertului. Se reia acum emiterea monedelor de aur (florinul,
genovinul, ducatul) si se intensifica emisiile monetare. Aceste emisiuni monetare
nu fac altceva dec�t sa reflecte pulsul vietii economice. Prin intensificarea
circulatiei banesti, dar si cresterea nevoii de bani �n toate domeniile se vor
deschide forme feudale de banci. Acestea aveau �n prim plan realizarea
functionarii sistemului de transferuri de fonduri banesti pe baza de acte si
corespondenta, se realizau procedee de asigurari maritime si �nmagazinarea banilor
comerciantilor. Odata cu dezvoltarea circulatiei banesti se vor intensifica si
activitatile zarafilor, acestia ocup�ndu-se cu schimbul si evaluarea monedelor, si
a camatarilor. Se vor �nfiinta companii bancare si comerciale sieneze si
florentine ce vor prelua operatiunile banesti de proportii mari, �n secolul XIII.
Astfel se vor cunoaste la Bruges tranzactiile importante ce se desfasurau �n hanul
ce apartinea familiei van der Beurse.

�nsa, cresterea economiei �n Occidentul medieval nu este dec�t o urmare a


cresterii demografice. Oamenii fiind mai multi se realiza o nevoie mai mare de
case, hrana, �mbracaminte, duc�nd la numeroase defrisari si extinderi ale
culturilor. O urmare fireasca a acestei cresteri demografice nu este alta dec�t
procesul de urbanizare. Totusi acest proces se �ntinde pe o durata destul de mare
acoperind suprafete din ce �n ce mai mari ce trebuiesc defrisate, atrag�nd dupa
sine, �n acest mod, si cererea cresc�nda a diferitelor materiale

[modifica] Bibliografie
LE GOFF, Jacques, Civilizatia Occidentului Medieval, HOLBAN, Maria, trad.,
Bucuresti, 1970.