Sunteți pe pagina 1din 5

"Aci sosi pe vremuri" face parte din volumul de poezii "Pe Arges in sus" (1923), alaturi de

"Florica", "Trecutul viu", "Batranii". Sunt poeme pe tema elegiaca a timpului ce


se consuma in detrimentul fiintei umane, Ion Pillat, "pictor al atmosferei si al luminii" (Tudor Vianu),
cautand in peisa "ar!itectura lui ascunsa", liniile profunde ale unei temporalitati ce conserva o lume
patriar!ala, fi"ata intr#o aura de eternitate$ o9e%%&o'1(vom
v Poet al e"presiei concentrate, al condensarii semantice duse uneori, in "Poeme intr-un vers", la
o e"trema, dar pre)nanta lapidaritate, in "Aci sosi pe vremuri" Ion Pillat foloseste disti!ul, mai
usor de manevrat in amplele paralelisme, gradatii ascendente si descendente si efecte de
contrapunct pe care le contine poezia$ *ele doua secvente temporale, trecutul si prezentul, se
intalnesc si se continua intr#o paleta ima)istica infuzata in intrea)a structura a te"tului poetic,
or)anizata intr#o simetrie perfecta. Poezia contine 39 de versuri (1% disti!uri si trei versuri
solitare, unu reluat su' forma de laitmotiv), impartite e)al pentru fiecare secventa temporala$
+nirea celor doua laturi ale timpului se face prin toposul nesc!im'at al poeziei, "casa amintirii cu#
o'loane si pridvor", e"presie a perpetuarii acelorasi )esturi si acte umane in spatiul memoriei,
poezia fiind, cum spunea ,$ *alinescu, "sim'olizare a uniformitatii in devenire"$ Perspectiva poetica
este ea insasi adaptata sc!im'arilor de cadru, intre un plan al prezentului si rememorarea afectiva a
aceleiasi povesti de dra)oste in care numai prota)onistii sunt altii$ "*asa amintirii" este sim'olul
unui timp oprit, alunecand treptat in penum'ra- ".a casa amintirii cu#o'loane si pridvor,/ Paieneni
za'relira si poarta, si zavor$// Iar !ornul nu mai tra)e alene din ciu'uc/ 0e cand luptara#n codru si
poteri, si !aiduc$// in drumul lor spre zare im'atranira plopii$" Spatiul poetic al trecutului se
desc!ide 'rusc, cu o secventa narativa cu sensuri sim'olice, plina de )ratie si de efecte muzicale-
"1ci sosi pe, vremuri 'unica#mi *al2opi$// 3era'dator 'unicul pandise de la scara/ 4erlina le)anata
prin lanuri de secara$// Pe#atunci nu erau trenuri ca azi, si din 'erlina/ Sari, su'tire,#o fata in lar)a
crinolina$" Poetul individualizeaza veacul ce trecuse, al nouasprezecelea, prin fapte de cultura
caracteristice, prin lecturi din .amartine, poezia "Le lac" ("Lacul"), si din Ion 5eliade#6adulescu
("un tanar 7liad"), din "Suratorul". 1tmosfera erotica este tipic romantica, scenele de dra)oste au
loc "su' luna", campia este, prin efectul razelor ar)intii, "ca un lac", fiorii poeziei "!uratorul" se
conu)a cu fantasmele noptii, "cand deasupra casei ca um're 'erze cad"$ *ontrapunctic, atmosfera
de 'asm este marcata de cadenta neiertatoare a timpului, sim'olizat, ca in poezia lui 7minescu, de
clopot, ca un semn al trecerii, al succesiunii momentelor vietii- "Si cum sedeau$$$ departe, un clopot
a sunat,/ 0e nunta sau de moarte, in turnul vec!i din sat$" 7i traiesc, cum insusi poetul spune, iluzia
unei "eternitati de#o clipa", contrazisa de timpul neiertator- "0ar ei, in clipa asta simteau c#o sa
ramana$$$// 0e mult e mort 'unicul, 'unica e 'atrana$$$"$
Secventa a doua a poeziei parcur)e aceeasi ritualitate a momentelor si a )esturilor e"istentiale$ 8ai
intai, ca in incipitul poeziei, reflectia asupra trecerii timpului, usor mirata, ca o descoperire cu efecte
de surpriza, su' semnul eminescianei cu)etari "alte masti, aceeasi piesa"- "*e straniu lucru-
vremea9 # 0eodata pe perete/ Te vezi aievea numai in stersele portrete$// Te recunosti in ele, dar nu
si#n fata ta,/ *aci trupul tau te uita, dar tu nu#1 poti uita$$$"$ 1poi se reia intre)ul ritual al sosirii
iu'itei, cu )esturi si momente diafane, cu implicarea directa a eului liric, intre)ul ta'lou luand
aspectul unei su'iectivitati mai pronuntate- "*a ieri sosi 'unica$$$ si vii acuma tu:/ Pe urmele
'erlinei trasura ta statu$// 1celasi drum te#aduse prin lanul de secara$/ *a dansa tra)i, in dreptul
pridvorului, la scara$// Su'tire, calci nisipul pe care ea sari$/ *u 'erzele
intr#insul amur)ul se opri$$$"$7 acelasi moment si totusi altul, cu o noua sensi'ilitate poetica, pe alta
treapta a e"istentei- "Si m#ai )asit, zam'indu#mi, ca prea naiv eram/ *and ti#am soptit poeme de
'unul ;rancis <ammes$// Iar cand in noapte campul fu lac intins su' luna,/ Si#am spus "Balada
lunci# de 5oria ;urtuna,// 8#ai ascultat pe $$$ oc!i de ametist,/ Si ti#am parut
romantic si poate sim'olist$" 6everia romantica, a fiintei, indiferent de
momentele si modelele literare ale vremii, este intrerupta ia$$$$$$ de sunetul de clopot, ca un )las
al eternului si al destinului, care inc!eie inca un ciclu e"istential- "Si cum sedeam$$$ departe, un
clopot a sunat/ # 1celasi clopot poate # in turnul vec!i din sat$$$// 0e nunta sau de moarte, in turnul
vec!i din sat$" Sonoritatea discreta a poeziei, data de ritmica studiata a versurilor si accentuata de
sunetul de clopot, reiterat in punctele c!eie ale desfasurarii te"tului, amplifica atmosfera de
melancolie in care se inscrie intrea)a poezie, creand un efect de continuitate temporala prin rotirea
nesfarsita a )eneratiilor
$P%T&!'
Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat este o poezie de factur= tradi>ionalist=, inclus= ?n ciclul Trecutul
viu, care face parte ?mpreun= cu ciclul Florica, din volumul Pe Arge n sus, ap=rut ?n 1923$
Volumul este reprezentativ pentru tradi>ionalismul poetului deoarece poeziile incluse realizeaz=
ima)inea spa>iului natal patriar!al (mo@ia ;lorica), casa p=rinteasc=, interiorul cu poezia o'iectelor,
universul rural @i ?mpreurimile casei, natura cAmpeneasc= ?nsufle>it= de amintirile copil=riei$
&()(*A+&A A+,)-&(T&L%+
Poezia apar>ine tradi>ionalismului prin idiliza#rea trecutului, prin cadrul rural, dar @i prin tema
timpului trec=tor -fugit irreparabile tempus.
?ntr#un volum de Mrturisiri (19&2), Ion Pillat arat= c=- Toat poezia mea poate fi redus, n ul-
tim analiz, la viziunea pmntului care rmne aceeai, la presimirea timpului care fuge mereu.
Fuga timpului capt un reper eistenial foarte propriu i ct se poate de concret! n egal msur,
ea e trit sub semnul tradiiei, deci ca o dimensiune sufleteasc general, reprezentativ pentru o
ntreag comunitate uman"#.
.&!/%LTA+&A A+,)-&(T&L%+ (e0emplificare1 ilustrare )
Poezia este o medita>ie nostal)ic= pe tema trecerii ireversi'ile a timpului, asociat= cu repeta'ili#
tatea destinului uman/ ciclicitatea vie>ii$
*omunicarea poetic= se realizeaz= ?n dou= re)istre- lirismul o'iectiv, cu elemente de narativitate
sim'olic= @i medita>ie cu caracter )eneral#uman, @i lirismul su'iectiv, cu prezen>a eului liric @i comu#
nicarea direct= a tr=irilor @i a sentimentelor, la persoana I sin)ular$ Sentimentul ele)iac @i meditativ
are ca suport lirismul su'iectiv, sus>inut de prezen>a m=rcilor le"ico#)ramaticale specifice (pronume
personale, adective posesive @i ver'e la persoana I @i a Ii#a sin)ular: elemente deictice spa>iale @i
temporale- acf -acolo", acum" - atunci$. 0ar iu'irea evocat=, de@i apar>ine planului tr=irii
su'iective, este ridicat= la )rad de )eneralitate, o'iectivAndu#se, prin repeta'ilitate$
Titlul fi"eaz= cadrul spa>io#temporal al iu'irii ce va fi$ evocat= (timp @i spa>iu mitic, nedefinit), prin
indicii de spa>iu (adver'ul de loc, cu form= re)ional=- acf$, de timp (locu>iune adver'ial= de timp-
pe vremuri$ @i forma ver'al=, de perfect simplu- sos%. &cf este elementul semantic definitor ?n
raport cu eul liric v=zut din perspectiva timpului- ier% - acum".
2ompo3i4ional, poezia este alc=tuit= din disti!uri @i un vers final, li'er, avAnd rolul de leitmotiv al
poeziei$ 0isti!urile sunt or)anizate ?n mai multe secven>e poetice- incipitul, evocarea iu'irii de ieri
a 'unicilor, medita>ia asupra efemerit=>ii condi>iei umane, iu'irea de acum", epilo)ul poemului$
*ele dou= planuri ale poeziei, trecutul (disti!urile III#IB) @i prezentul (disti!urile BII#BIB), sunt
redate succesiv, ceea ce accentueaz= ideea de ciclicitate a vie>ii @i a iu'irii$ Se utilizeaz= elemente
de simetrie @i opozi>ie a planurilor, construite pe rela>ia atunci - acum". 7lemente de recuren>=
sunt, de e"emplu, motivul poetic am'ivalent al clopotului (?nso>ind dou= momente esen>iale ale
e"isten>ei umane # nunta @i moartea), sim'ol al trecerii @i laitmotivul reprezentat de versul final$
Primele dou= disti!uri reprezint= incipitul poeziei @i fi"eaz=, prin intermediul unei metafore- casa
amintirif, spa>iul rememor=rii nostal)ice a trecutului$ 8etafora do'Ande@te semnifica>ia unui spa>iu
mitic, fie locuin>= a str=mo@ilor, fie loc al sacrei perec'i, unde dintotdeauna, de pe vremuri, ca i
acum, sosesc cuplurile de ndrgostii pentru a da curs recunoscutei iniieri de misterul nunii (V$
;anac!e, G. Bacovia. Ruptura de utopia romantic).
7lementele asociate casei- obloane", pridvof, pien(eni, poart", zvor" @i versul )ien(eni z-
brelir i poart i zvor" su)ereaz= trecerea timpului, de)radarea, starea de p=r=sire a locuin>ei
str=mo@ilor, dar @i ideea de spa>iu privile)iat, izolat, accesi'il numai urma@ului, care poate re?nvia
trecutul ?n a#mintire$
Trecutul cap=t= o aur= le)endar=, devine un timp mitic, al luptei !aiducilor pentru dreptate- *ar
'ornul nu mai trage alene din ciubuc+ ,e cnd lup-tar-n codru i poteri i 'aiduc".
1l treilea disti! desc!ide planul trecutului, al evoc=rii iu'irii 'unicilor$ 0ac= ?n poezia romantic=,
e"isten>a naturii era etern=, ?n opozi>ie cu efeme#ritatea e"isten>ei umane, ?n poezia lui Ion Pillat,
natura devine solidar= cu omul, fiind marcat= de semnele senectu>ii, ca @i fiin>a uman=- n drumul
lor spre zare mbtrnir plopii. ?n versul &ci sosi pe vremuri bunica-mi -al.opf este reluat titlul
poeziei @i este evocat= ima)inea din tinere>e a 'unicii cu nume mitolo)ic- *al2opi # *aliope
(Calliope), muza poeziei epice @i a elocin>ei ?n mitolo)ia )reac=$
# Su)estia mitic= a numelui, faptul c= poetul este urma@ul care eternizeaz= ?n crea>ia sa iu'irea
'unicilor @i Dcopia" # o)lindirea de acum" a pove@tii de iu'ire de ieri sunt aspecte care ar putea
sus>ine caracterul de art5 poetic5 a te"tului liric Aci sosi pe vremuri, care ?@i reveleaz= astfel
nivelul de profunzime al semnifica>iilor$
?ntAlnirea 'unicilor, ?ndr=)osti>ii de alt=dat=, respect= un ceremonial- bunicul a@teapt= sosirea
'erlinei, din care co'oar= o tAn=r= ?m'r=cat= dup= moda timpului n larg crinolin".
1socierile livre@ti reflect= motivul D'i'liotecii" ?ntAlnit adesea ?n poeziile lui Ion Pillat, avAnd rolul de
a asocia via>a cu literatura @i, ?n acela@i timp, de a indica epoca, numind preferin>ele ?n moda
literar= a vremurilor respective$ 1stfel bunicul ?i recit= iu'itei capodopere ale literaturii romantice #
e ac de 1lp!onse de .amartine @i !"urtorul de I$5$ 6=du#lescu$ 1tmosfera evocat=, peisaul
selenar, sunt romantice- /i totul ce romantic ca-n basme se urzea". Sunetul clopotului, laitmotiv al
poeziei, ?nso>e@te protector cuplul de ?ndr=)osti>i- /i cum edeau... departe, un clopot a sunat,+ ,e
nunt sau de moarte, n turnul vec'i din sat. 0 8edita>ia poetic=, tonul ele)iac eviden>iaz= idea c=
eternizarea fiin>ei umane este posi'il= doar prin iu'ire- ,ar ei, n clipa asta simeau c-o s
rmn...". 7ternitatea iu'irii, clipa de fericire, este urmat=, ?n versul urm=tor de revenirea 'rutal=
la realitatea timpului care trece ireversi'il- ,e mult e mort bunicul, bunica e btrn...", portretele
fiind sin)urele care mai p=streaz= ima)inile de odinioar= ale str=mo@ilor- D -e straniu lucru1
vremea2 # ,eodat pe perete + Te vezi aievea numai n tersele portrete. ++ Te recunoti n ele, dar
nu i-n faa ta, + -ci trupul tu te uit, dar tu nu-lpoi uita...", ?n disti!ul al treisprezecelea, prin
intermediul unei compara>ii, se realizeaz= o paralel= trecut #prezent @i se produce trecerea la planul
prezent- -a ieri sosi bunica... i vii acuma tu1 + )e urmele berlinei trsura ta sttu". *a ?ntr#un
ritual, nepo>ii repet= )esturile 'unicilor peste timp$ 0iferen>ele >in de moda vremii- iu'ita co'oar=
din trsur", iar ?ndr=)ostitul ?i recit= poeme sim'oliste, 3alada lunei de 5oria ;urtun= @i poeme de
;rancis <ammes$ 0in portretul fizic al iu'itei se re>ine doar detaliul spiritualizat, ima)inea oc!ilor, ieri
oc'i de peruzea", acum oc'i de ametisf.
+n alt element comun celor dou= secven>e poetice, prezent # trecut, este sim'olul 'erzei, pasre
de bun augur, simbol de pietate filial" (<ean *!evalier, 1lain ,!eer'rant, #ic$ionar de sim"oluri,
i), dar @i sim'ol al fidelit=>ii, al devo>iunii$
Sunetul clopotului ?nso>e@te din nou momentul ?ntAlnirii ?ndr=)osti>ilor @i su)ereaz= repeta'ilitatea
e"isten>ei umane$ Versul final, laitmotiv al poeziei, accentueaz= trecerea iremedia'il= a timpului-
,e nunt sau de moarte, n turnul vec'i din saf.
(ivelul fonetic 6i pro3odic
# rima ?mperec!eat=, ritmul iam'ic, m=sura de 13#1& sila'e:
# nume cu sonorit=>i din secolul BIB 4-al.opi, 5liad, e ac, !"urtoru% @i moderne, de la
?nceputul secolului BB 4Francis *ammes, 6oria Furtun$!
- rolul vocalelor ?n realizarea ima)inilor auditive, ?n special, ?n versul laitmotiv$
(ivelul morfosintactic
timpurile ver'ale au rolul de a su)era planul trecut @i planul prezent evocate ?n poezie: ver'ele la
perfect simplu 4sosi, zbrelir", mbtrnir", sri, spuse"$ au rolul de a reda rapiditatea
)esturilor sau repeta'ilitatea lor: ver'ele la imperfect 4asculta", se urzea", simeau", edeam"$,
mai mult ca perfect 4pndise"$ @i perfect simplu sus>in narativitatea iu'irii din planul trecut: ver'ele
la perfect compus sus>in narativitatea iu'irii din planul prezent: ver'ele la timpul prezent fie
ilustreaz= permanen>a sentimentului de iu'ire 4vii, calci, tragi$, fie ?nso>esc medita>ia pe tema
trecerii timpului 4te vezi, te recunoti, uit", nupoi$.
(ivelul le0ico-semantic
cuvinte din cAmpul semantic al naturii- codru", plopii, lanuri de secar", lun", cmpia", lac",
nisipuF, cmpul!
folosirea cuvintelor cu tent= ar!aic= @i re)ional=, ?n evocarea trecutului- 'aidud, poter, berlin,
crinolin", aievea", pridvor".
(ivelul stilistic
# folosirea cu prec=dere a metaforei- casa amintiri%, oc'i de peruzea", oc'i de ametisf @i a com#
para>iei, care sus>ine paralelismul ?ntre trecut @i prezent @i ideea repeta'ilit=>ii e"isten>ei umane-
cmpia ca un 7ad, deasupra casei ca umbre berze cad, -a ieri sosi bunica... i vii acuma tu"!
# la nivel structural, se utilizeaz= paralelismul, simetria, antiteza$
2%(2L)!$&
Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat apar>ine liricii tradi>ionaliste prin idilizarea trecutului, a cadrului
rural, dar @i prin tema timpului trec=tor, fugit irrreparabile tempus.
Poemul "Aci sosi pe vremuri" face parte din volumul "Pe Arges in sus" (1923),considerat de
critica literara reprezentativ pentru creatia artistica a lui Ion Pillat (189119!")# $eorge %alinescu a
a&rmat ca aceasta poezie constituie capodopera lirica a lui Pillat, creatie "gratioasa, miscatoare si
indivizi'ila paraleia intre doua veacuri, inscenare care incanta oc(ii si in acelasi timp sim'olizare a
uniformitatii in devenire"#
Semnifcatia titlului. )itlul este cu totul original si inedit, deoarece este alcatuit dintro
propozitie, prin care poetul comunica ideea centraia a poemului si anume apropierea pana la
identi&care a trecutului cu prezentul, doua valori ale e*istentei umane plasate intrun spatiu si un
timp neidenti&cate# Adver'ul in forma populara "aci", ver'ul "sosi" la perfectul simplu si locutiunea
adver'iala de timp "pe vremuri" sugereaza ideea ca e*istenta umana se 'azeaza pe e*perience
repeta'ile, reluate si retraite de &ecare generate in parte, care simte si traieste viata asemenea
predecesorilor#
Structura, semnifcatii, limbaj artistic
Poezia "Aci sosi pe vremuri" de Ion Pillat este structurata in 19 disti(uri (strofe de cate doua versuri)
si un monovers in &nal, care se constituie intro concluzie ce sugereaza esenta ideatica a discursului
+ric#
Primul distih de&neste spatiul spiritual al stramosilor sai prin metafore "casa amintirii cu
o'loane si pridvor" , la poarta careia "Paien,eni za'relira" intrarea, tesand o panza &na, care
sim'olizeaza curgerea implaca'ila a timpului#
Al doilea disti( ilustreaza ideea ca viata patriar(ala a stramosilor a ramas incremenita in timp
"(ornul nu mai trage alene din ciu'uc", casa amintirii pastrand memoria unor vremuri z'uciumate,
de pe cand "luptaran codru si poteri, si (aiduc"# Poetul imprima o culoare ar(aica locurilor natale,
care pastreaza nesterse amintirile dragi#
-isti(urile urmatoare compun o lume de mult apusa, Pillat imagineaza o sensi'ila si emotionanta
poveste de dragoste, pe care o traisera 'unicii sai# Idila re.ecta puritatea sentimentelor din vremuri
stravec(i, atunci cand 'unica lui, "%al/opi", venise cu "'erlina" (trasura de patru locuri, inc(isa, in
forma de cupeu n#n#) ca sa se mute de&nitiv acasa la "'unicul meu", care ia recitat, romantic,
poezia "0e lac" a lui 0amartine si versuri din "1'uratorul" lui Ion 2eliade 3adulescu# Imaginea vizuala
a 'unicii pastreaza atmosfera si moda acelor timpuri, ea era o tanara "su'tire", im'racata "in larga
crinolina" (fusta larga si lunga, sustinuta de cercuri su'tiri de otel n#n#) si il asculta "tacuta, cu oc(i
de peruzea" pe 'unic, traind amandoi o puternica si pura emotie erotica4 "si totul, ce romantic, can
'asme, se urzea"#
%(eia ideatica a intregii poezii este disti(ul urmator, "si cum sedeau### departe, un clopot a
sunat, 5 -e nunta sau de moarte, in turnul vec(i din sat#", in care nostalgia curgerii implaca'ile a
timpului este du'lata de eternitatea sentimentului de iu'ire, idee evidentiata prin sc(im'area
timpurilor ver'ale, inlocuind imperfectul "sedeau" cu perfectul compus "a sunat"# Punctele de
suspensie, adver'ul de loc "departe", imaginea auditiva a clopotului marc(eaza paralelismul dintre
timpul iu'irii, care este vesnic si timpul real, caresi urmeaza curgerea ireversi'ila, viziune
accentuata si in strofa urmatoare4 "-ar ei, in clipa asta simteau cao sa ramana###5 -e mult e mort
'unicul, 'unica e 'atrana"# 1e simte aici in.uenta lui 2oratiu, amintind de nostalgia curgerii timpului
in mod implaca'il si ireversi'il, de efemeritatea vietii omului, pentru care sugestiv este memora'ilul
vers4 "6(eu7 fugaces### 0a'untur anni" ("anii fug, se scurg repede" n#n)#
Poetul mediteaza in continuare asupra propriei e*istente, utilizand persoana a IIa singular, ca si
cand sar adresa unui interlocutor, sugerand capacitatea eului liric de a se detasa de omul muritor,
poezia &ind construita pe 'aza formulei estetice a liricii rolurilor4 "%e straniu lucru4 vremea7 -eodata
pe perete5 )e vezi aievea numai in stersele portrete55 )e recunosti in ele, dar nu sin fata ta, 5 %aci
trupul tau te uita, dar tu nul poti uita###"# 3eiese din aceste versuri ideea succesiunii generatiilor,
poetul se regaseste in portretele stramosilor si este cutremurat de timpul necrutator, de &inta
umana perisa'ila in care traieste numai amintirea, singura care poate opri trecerea vremii#
Strofa a treisprezecea incepe cu o comparatie temporala, ilustrata prin adver'ul de timp pus la
gradul comparativ de egalitate, "%a ieri", sugerand o paralela intre trecut si prezent# Intocmai cum
sosise 'unica lui, %al/opi, gingasa si emotionata, in casa 'unicului, asa vine iu'ita acum, fara sa stie
ca repeta intocmai e*perienta erotica a inaintasilor# Poetul pastreaza epitetul "su'tire" pentru tanara
de acum care vine pe acelasi drum, "prin lanul de secara", calcand sprinten pe "nisipul pe care ea
sari", imaginea trecuta a 'unicii &ind actualizata si foarte recenta in amintirile poetului# 6l o
intampina, asemenea 'unicului pe vremuri, recitandui poeme din creatia artistului francez 8rancis
9ammes si din ":alada lunei" a poetului sim'olist 2oria 8urtuna, poeti prin care se sugereaza inca o
data curgerea timpului# 1au sc(im'at numai persona,ele cuplului erotic, dar acestea pastreaza
o'iceiurile, trairile, emotiile, "su.etul oamenilor si drumul lor de viata raman aceleasi" ()#;ianu)#
;ersurile recitate de 'unic apartineau unor poeti romantici, iar cele recitate de nepot unor poeti
sim'olisti# Iu'ita, ca si 'unica in vremuri de demult, il asculta ganditoare, "cu oc(i de ametist"#
Ultimul distih al poeziei, care constituie un refren ideatic, ampli&ca tristetea poetului privind
neputinta umana in fata timpului si in fata mortii4 "si cum sedeam### departe, un clopot a sunat5
Acelasi clopot poate in turnul vec(i din sat###"# ;iata si moartea sunt doua valori esentiale ale
e*istentei umane, sim'olizate de imaginea auditiva a clopotului din vec(iul turn, ca sim'ol al
timpului trecator, pe carel poate incremeni numai iu'irea, idee sustinuta de monoversul care
inc(eie poezia4 "-e nunta sau de moarte, in turnul vec(i din sat"# <icolae =anolescu a evidentiat
ideea repeta'ilitatii e*perientelor de viata, "timpul 'unicilor sa scurs in timpul nepotilor care iau
totul de la inceput in forme impercepti'il modi&cate"#
Ideea de timp este ilustrata prin raportarea trecutului la prezent si a prezentului la trecut si este
realizata prin cateva elemente sta'ile4 spatiul si timpul nede&nit, contopind trecutul si prezentul in
e*istenta umana4 "aci", "pe vremuri", "acuma", "peacelasi drum"#
Poetul este prezent in poezie, intro lirica a rolurilor, prin persoana I, referinduse la eul liric, "am
soptit", "am spus", "sedeam", prin persoana a IIa, folosita in relatia cu un interlocutor, "vii acuma
tu", "calci", "ai ascultat" si la persoana a IIIa prin care sunt numiti predecesorii, "ia recitat", "6a1
asculta", "sedeau"#
6ugen 0ovinescu, referinduse la universul poetic al lui Ion Pillat, remarca pietatea lui fata de
familia si mosia sa, ilustrand "patriar(ala casa a 'unicului, de la putina de unde isi lua 'aia cu foi de
nuc, pana la ceasul lui de pe masa, >###? 'unica si mai ales 'unicul domina aceasta poezie
domestica"#