roaga-te pentru noi, cei care ne ndreptam catre Tine. Amin 1 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE DEDICATIE n ziua de 29 mai 2002, cu putin timpnainte de a pune punct acestei carti, am fost la Pestera de la Lourdes, n Franta, ca sa umplu cteva sticle cu apa miraculoasa de la izvorul aflat acolo. De ndata ce am intrat n terenul de incinta al catedralei, un domn de vreo saptezeci de ani mi-a spus: Stiti ca semanati cu Paulo Coelho? I-am raspuns ca eram chiar eu. Barbatul m-a mbratisat, mi le-a prezentat pe sotia si pe nepoata sa. Mi-a vorbit despre nsemnatatea cartilor mele nviata lui, spunndu-mi n ncheiere: Ele ma fac sa visez. Am mai auzit n repetate rnduri propozitia asta si ea ma umple totdeauna demultumire. Atunci nsa m-am alarmat pentru ca stiam ca Unsprezece minute trata un subiect delicat, izbitor, socant. M-am dus la izvor, am umplut sticlele, m-am ntors, l-amntrebat unde locuia (n nordul Frantei, aproape de Belgia) si mi-am notat numelelui. Cartea aceasta va este dedicata, Maurice Gravelines. Am o obligatie fata de dumneavoastra, fata de sotia si nepoatadumneavoastra si fata de mine nsumi: sa vorbesc despre ceea ce ma preocupa, nu despre ceea ce le-ar placea tuturora sa asculte. 2 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Unele carti ne fac sa visam, altele ne aduc la realitate, dar nici una nu poate fugi de lucrul cel mai important pentru autor: onestitatea cu care scrie. 3 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Pentru ca eu snt cea dinti si cea de peurma Eu snt cea venerata si cea dispretuita Eu snt prostituata si sfnta Eu snt sotia si fecioara Eu snt mama si fiica Eu snt bratele mamei mele Eu snt cea stearpa si numerosi snt copiii mei Eu snt cea casatorita si fata batrna Eu snt cea care aduce pe lume sicea care nicicnd n-a zamislit Eu snt alinarea durerilor nasterii Eu snt sotia si sotul Eu am fost barbatul care m-a crescut Eu snt mama tatalui meu Snt sora sotului meu Si el e copilul meu respins Poarta-mi totdeauna respect Pentru ca eu snt cea scandaloasa si cea magnifica Imn catre Isis, sec. al III-lea sau al IV-lea (?), descoperit la Nag Hammadi 4 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Si iata era n cetate o femeie pacatoasa si, aflnd ca Isus ia masa n casa fariseului, lua cu ea un vas de alabastru cu parfum si, stnd plngnd ndarat, la picioarele lui, cu lacrimi ncepu sa-i ude picioarele si le stergea cu parulcapului sau, sarutnau-i picioarele mereu si ungndu-le cu parfum. Cnd vazu fariseul care-linvitase, si zise n sinea lui: Daca aces ta ar fi un profet, ar sti cine si cefei de femeie este aceea care-l atinge: o pacatoasa. Atunci Isus lua cuvntul si-i zise: Simon, am sa-ti spun ceva. Spune, nvatatorule, zise el. Un creditor avea doi datornici. Unul i datora cinci sute de dinari, celalalt cincizeci. Cum nu aveau de unde plati, el i ierta peamndoi. Care din doi l va iubi mai mult? Simon raspunse: Presupun ca acela caruiai-a iertat mai mult. Bine ai judecat, i zise el. ntorcndu-se apoi catre femeie, i zise lui Simon: Vezi aceasta femeie? Am intrat n casa ta; tu nu mi-ai turnat apa pe picioare, pe cnd ea culacrimile sale mi-a udat picioare le, iar cu parulsau mi le-a sters. Tu nu m-ai sarutat; ea nsa de cnd am intrat nu a ncetat sa-mi sarute picioarele. Tu nu mi-ai turnat untdelemn pe cap, pe cnd ea picioarele mi le-a uns cu parfum. De aceea ti spun ca i se iarta pacatele ei celemulte, pentru ca mult a iubit. Acela n sa caruiaputin i se iarta, putin iubeste. 5 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Luca, 7, 37-47 6 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE A fost odata ca niciodata o prostituata pe nume Maria. Un moment. A fost odata este cel mai nimerit mod de a ncepe o poveste pentru copii, pe cnd prostituata e un subiect pentru adulti. Cum pot scrie oare o carte cu aceasta aparentacontradictie initiala? Dar, n fine, cum n fiecare clipa din viata sntem cu un picior nbasm si celalalt n abis, sa pastram ace asta formula introductiva: A fost odata o prostituata pe nume Maria. Ca toate prostituatele, se nascuse fecioara si nevinovata, iar n adolescenta visase sa-l ntlneasca pe barbatul vietii sale(bogat, frumos, inteligent), sa se ma rite (mbracata n mireasa), sa aiba doi copii(care sa fie celebri dupa ce aveau sa se fa ca mari), sa locuiasca ntr-o casa minunata (cuvedere la mare). Tatal ei muncea ca negustor ambulant, mama ei era croitoreasa, orasul ei din interiorul Braziliei avea un singur cinematograf, un centru comercial, o agentie bancara si de aceea 7 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Maria nu nceta sa astepte ziua cnd Fat- Frumosul ei avea sa soseasca pe neasteptate, sa-i rapeasca inima si sa plece cu ea spre a cuceri lumea. Cum nsa Fat-Frumos nu aparea, nu-i ramnea dect sa viseze. S-a ndragostit prima oara la unsprezece ani, n timp ce mergea pe jos de acasa la scoala primaradin localitate. n prima zi de clasa, si da du seama ca nu era singura pe drum: mpreuna cu ea mergea un strengar ce locuia prin vecini si urma scoala dupa acelasi orar. Ceidoi nu schimbasera nici o vorba, dar Maria ncepu sa observe ca cea mai placuta partea zilei erau pentru ea tocmai clipele de pe strada plina de praf, oboseala, cu soarele lazenit, cnd baiatul pasea grabit, iar ea abia si mai tragea sufletul n efortul de a se tinedupa el. Scena s-a repetat mai multe luni de-a rndul. Maria, care detesta sa nvete si navea alta distractie n viata n afara televiziunii, nu-si mai dorea dect ca ziua sa treaca repede, asteptnd cu nerabdare fiecare drum la scoala si, spre deosebire de celelalte fete de vrsta ei, gasea ca sfrsiturile de saptamna erau cum nu se poate mai plicticoase. Cum pentru un copilorele trec mult mai greu dect pentru un
adult, ea suferea din plin, zilele i se pareauprea lungi, pentru ca nu-i daruiau dect zece 8 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE minute cu iubirea vietii sale si nenumarate ceasuri pe care si le petrecea cu gndul laea, imaginndu-si ce bine ar fi fost daca ar fi putut sta de vorba cu el. Si deodata s-a ntmplat. ntr-o dimineata, strengarul a venit la easi a rugat-o sa-i mprumute un creion. Mar ia nu a raspuns, a afisat chiar o anumita iritaren fata acelei abordari neasteptate si a iutitpasul. Ramasese mpietrita de spaima cnd lvazuse naintnd spre ea, i era teama sa nu afle ct de mult l iubea, cte sperante si punea n el, cum visa sa-l ia de mna, sa treaca prin fata portii scolii si sa mearga ncontinuare pe strada pna la capatul e i, unde dupa cum se spunea se aflau un mare oras, personaje de telenovele, artisti, masini, multe cinematografe si o infinitate de bunatati la ndemna. n restul zilei nu mai reusi sa se concentreze la ore, suferind din pricinacomportarii sale absurde, dar simtindu-s e nacelasi timp usurata, deoarece stia ca si baiatul o observase, iar creionul nu fusese altceva dect un pretext ca sa angajeze o conversatie, ntruct, la apropierea lui, vazuse ca avea n buzunar un pix. Astepta urmatoarea ocazie si noaptea aceea ca sinoptile care urmasera si imagina droaiade raspunsuri pe care avea sa i le dea pnacnd avea sa gaseasca o modalitate sigura 9 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE de-a ncepe o poveste care sa nu se mai sfrseasca niciodata. Dar alta ocazie n-a mai existat; desi continuasera sa mearga mpreuna la scoala, uneori Maria n fata lui, tinnd n mna dreapta un creion, alteori mergnd n urmalui, ca sa-l poata contempla cu duiosie el
nu i-a mai adresat nici un cuvnt si ea a trebuit sa se multumeasca a-l iubi si a suferi n tacere pna la finele anului scolar. Pe durata interminabilei vacante care urmase, s-a trezit ntr-o buna dimineata cu coapsele scaldate n snge, si-a nchipuit ca avea sa moara; se hotar sa-i lase baiatului o scrisoare n care sa-i spuna ca el fusese marea dragoste a vietii sale si planui sa seafunde n pustietati ca sa fie sfsiata de unul dintre animalele salbatice care-i terorizau petaranii din partile locului: vrcola cul sau magarul-fara-cap. Doar asa s-ar fi putut caparintii sa nu sufere la moartea ei, caci oamenii saraci nu-si pierd niciodata speranta, n ciuda tragediilor ce li se-ntmpla mereu. Astfel, ei aveau sa traiasca n credinta ca fusese rapita de o familie bogata si fara copii, dar ca poate odata si odata, cndva nviitor, avea sa se ntoarca acasa, covrsit a de glorie si bani n vreme ce iubitul actual (sietern) al vietii sale avea sa o poart e pentru totdeauna n amintire, suferind zi de zi ca nu-i mai adresase nca o data o vorba. 10 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Nu apuca sa scrie scrisoarea, fiindca maica-sa intra n camera, vazu cearsaful patat de snge, zmbi si-i spuse: Acum te-ai facut fata mare, draga mamei. Vru sa stie ce legatura era ntre faptul case facuse mare si sngele care-i curgea, dar mama ei nu stiu sa-i explice clar, afirma doar ca era ceva normal si ca de-acum nainte trebuia sa foloseasca un fel de pernita de papusa ntre picioare, vreme de patru, cinci zile pe luna. ntreba daca barbatii foloseau un tub pentru a evita ca sngele sa li se scurga n pantaloni si afla caasta li se ntmpla numai femeilor. Maria i se plnse lui Dumnezeu, dar n cele din urma se obisnui cu menstruatia. Dar cu absenta baiatului tot nu izbutea sa se obisnuiasca si nu contenea sa-si reprosezecomportamentul stupid de care facuse dovada fugind tocmai de ceea ce dorea mai aprins. Cu o zi naintea primei zile de scoala, se duse la singura biserica din oras si jura nfata imaginii Sfntului Anton ca avea sa iainitiativa ca sa intre n vorba cu baiatul. A doua zi, se aranja ct mai bine cu putinta, mbracndu-se ntr-o rochie pe care mama i-o cususe anume pentru ocazia aceea, si pleca multumind lui Dumnezeu ca n sfrsit se terminase vacanta. Dar 11 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE baiatul nu-si facu aparitia. Si astfel trecu nca o sap-tamna chinuitoare, pna ce afla, de la niste colege, ca se mutase din oras. S-a dus departe zise cineva. n clipa aceea, Maria nvata ca unele lucruri se pierd pentru totdeauna. Mai nvatasi ca exista un loc numit departe, ca l umea era vasta, trgul ei era mic, iar persoanelecele mai deosebite plecau pna la urma. I-ar fi placut si ei sa poata pleca, dar era ncafoarte tnara; si totusi, privind strazi le prafuite ale oraselului unde locuia, hotar cantr-o buna zi o va lua pe urmele baia tului. n urmatoarele noua zile de vineri, potrivit unuiobicei tinnd de religia sa, se mpart asi si-o ruga pe Fecioara Maria sa o scoata cndvade-acolo. Suferi o vreme, ncercnd zadarnic sa dea de urma baiatului, dar nimeni nu stia unde se mutasera parintii lui. Atunci, Maria ncepusa considere lumea prea mare, dragos tea ca pe ceva foarte primejdios, iar pe Fecioara drept o sfnta care salasluia ntr-un cer departat si nu lua seama la rugaciunile copiilor. 12 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Trecura trei ani, nvata geografie si matematica, ncepu sa se uite la telenovele, citi la scoala primele ei reviste erotice si ncepu sa tina un jurnal unde vorbea despre viata ei monotona si despre dorinta ei de acunoaste nemijlocit cele nvatate ocean ul, zapada, oamenii cu turban, femeile elegantesi acoperite de bijuterii. Cum nsa nim eni nu poate trai din dorinte imposibile mai ales cnd mama e croitoreasa, iar tatal nu sta acasa , ntelese numaidect ca trebuia sa ia aminte la cele ce se ntmplau n jurul ei. nvata ca sa iasa nvingatoare si totodata cauta pe cineva caruia sa-i poata mpartasi visele ei de aventuri. Cnd mplinicincisprezece ani, se ndragosti de un baiat pe care-l cunoscuse la o procesiune din Saptamna Sfnta. Nu repeta greseala din copilarie: conversasera, se mprietenisera si ncepusera sa mearga mpreuna la cinema sila petreceri. Observa de asemenea ca, la f el cum i se ntmplase cu baietelul, dragostea era legata mai mult de absenta dect de prezenta partenerului: traia ducnd lipsa tnarului, petrecea ore n sir imaginndu-si 13 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE despre ce aveau sa stea de vorba la urmatoarea ntlnire si-si amintea fiecare secunda cnd fusesera mpreuna, straduindu-se sa descopere ce facuse binesau ce gresise. i placea sa se considere o fata cu experienta, care mai lasase sa-i scape o mare pasiune, cunostea durerea pricinuita de asta si acum era hotarta sa lupte din rasputeri pentru barbatul acesta, pentru casatorie, caci el era barbatul menitcasatoriei, pentru copii, pentru cas a de la malul marii. Statu de vorba cu mama ei, care o implora: E nca prea devreme, fata mamei. Dar dumneata te-ai maritat cu tata la saisprezece ani. Mama nu voia sa-i explice ca o facuse din pricina unei sarcini neasteptate, asa ca folosiargumentul acum snt alte vremuri, pu nnd punct discutiei. A doua zi, cei doi plecara sa se plimbe peun cmp din mprejurimile orasului. Statea u de vorba, Maria l ntreba daca nu dorea sa calatoreasca, dar n loc sa-i raspunda, el oprinse n brate si o saruta. Primul sarut din viata ei! Ct visase momentul acela! Si peisajul era deosebit zborul strcilor, apusul de soare, regiunea semiarida cu frumusetea ei agresiva si zvonul unei muzici n departare. Maria simula opozitia fata de avans, dar 14 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE numaidect l mbratisa si repeta ceea ce vazuse de-attea ori la cinema, n reviste si la televizor: si freca violent buzele de ale lui, miscndu-si capul ntr-o parte si-n alta, ntr-omiscare pe jumatate ritmata, pe jumata te necontrolata. Simti ca, din cnd n cnd, limba tnarului i atingea dintii si i se paru ceva delicios. El nsa nceta brusc sa o mai sarute. Nu vrei? ntreba. Ce trebuia sa raspunda? Ca voia? Evident ca voia! Dar o femeie nu trebuie sa se expuna asa, mai cu seama cu viitorul ei sot, altminteri el va ramne tot restul vietii rau impresionat de faptul ca ea accepta totul cu multa usurinta. Prefera sa nu spuna nimic. El o saruta din nou, repetnd gestul, de asta data cu mai putin entuziasm. Se opridin nou, rusinat si Maria stia ca undev a fusese o mare greseala, dar se temuse santrebe. Se prinsera de mini si o apucara spre oras, conversnd despre alte subiecte, ca si cum nimic nu s-ar fi ntmplat. n noaptea aceea, alegndu-si cu mare grija cuvintele, deoarece gndea ca ntr-o buna zi tot ce scria avea sa fie citit, si ncredintata ca avea sa se ntmple ceva foarte grav, consemna n jurnalul ei: Cnd ne ntlnim cu cineva si ne ndragostim, avem impresia ca ntreg 15 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE universul este de acord; azi am vazut ca asa ceva s-a petrecut cu apusul de soare. Cu toate acestea, daca ceva e gresit, nimic nuramne! Nici strcii, nici muzica din departare, nici savoarea buzelor lui. Cum depoate disparea att de repede frumuset eacare se afla acolo acum cteva minute? Viata este foarte rapida; i face peoameni sa treaca de la cer la infern n cteva secunde. A doua zi se duse sa stea de vorba cu prietenele. Toate vazusera ca plecase la plimbare cu viitorul ei iubit n definitiv nu e suficient sa traiesti o mare dragoste, e nevoie si sa faci astfel nct toti sa stie ca esti o persoana foarte dorita. Ele erau foarte curioase sa afle ce se ntmplase, iar Maria, plina de sine, zise ca cel mai bun lucru fusese limba care-i atingea dintii. Una dintre fete rse. Tu n-ai deschis gura? Deodata, totul se clarificase ntrebarea, deceptia. De ce? Ca sa lasi limba sa intre. Si care-i deosebirea? Nu stiu sa-ti explic. Asa se saruta. Dar pe tnar nu-l revazu dect trei zile maitrziu, la o serbare de la clubul din oras , unde o tinea de mna pe o prietena de-a ei 16 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE aceeasi care-i pusese ntrebarea despre sarut. Se prefacu din nou ca n-avea nici oimportanta, rabda pna la sfrsitul noptii
stnd de vorba cu amicele despre artisti sibaietii din oras, prefacndu-se ca ignora
privirile compatimitoare pe care i le aruncadin cnd n cnd una dintre ele. O data aj unsa acasa, universul i se prabusi, plnse toatanoaptea, suferi ntruna vreme de opt luni si trase concluzia ca dragostea nu era facutapentru ea si nici ea pentru dragoste. Din acel moment, ncepu sa se gndeasca la posibilitatea de a se calugari, nchi-nndu-si restul vietii acelui fel de iubire care nu raneste si nu lasa urme dureroase n inima iubirea pentru Isus. La scoala se vorbea despre misionari care plecau n Africa si ea decise ca acolo era evadarea din viata sa att de lipsita de emotii. Facu planuri ca sa intre n mnastire, nvata tehnicile de primajutor (de vreme ce, dupa spusele unor profesori, n Africa mureau multi oameni), seconsacra cu si mai multa perseverenta
lectiilor de religie si se si vedea ca o sfnta avremurilor moderne, salvnd vieti s i cunoscnd padurile unde traiau tigri si lei. Anul celei de-a cincisprezecea aniversarinu-i rezervase nsa doar descoperirea faptului ca sarutul se face cu gura deschisasau ca dragostea e n primul rnd un izv or de 17 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE suferinta. Descoperi un al treilea lucru: masturbarea. A fost aproape o ntmplare, tot jucn-du-se cu sexul n timp ce astepta ca mama ei sa se ntoarca acasa. Obisnuia sa faca asta si cnd era fetita si-i placea mult senzatia agreabila pna ntr-o zi cnd o surprinse tatal ei si-i trase un pui de bataie, fara a-i explica de ce. Nu uita niciodata loviturile si nvata ca nu trebuia sa se atinga asa de fata cu ceilalti; cum nu o putea facen mijlocul strazii si cum acasa nu av ea o camera doar a ei, dadu uitarii senzatia aceea placuta. Pna n dupa-amiaza aceea, la aproape sase luni dupa sarutul cu pricina. Mama ntrzia, ea n-avea ce face, tatal ei tocmai iesise cu un prieten si, n lipsa unui program interesant la televizor, ncepu sa-si examineze corpul n speranta de a gasi fire de par indezirabile, pe care urma sa si le smulga numaidect cu o penseta. Spre surprinderea ei, observa un mic bumb la partea superioara a vaginului; ncepu sa se joace cu el si nu se mai putea opri; era totmai placut, mai intens, si tot trupu l, mai cuseama partea pe care o atingea i se rigidiza. Curnd intra ntr-un soi de paradis, senzatia si spori intensitatea, observa ca numai distingea sau nu mai auzea bine, totul i se parea decolorat, pna cnd gemu de placere si avu primul ei orgasm. 18 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Orgasm! Bucurie! A fost ca si cum s-ar fi naltat sus detot n cer si acum ar fi cobort cu parasuta, lent, pepamnt. Trupul i era lac de sudoare, d ar sesimtea ntreaga, realizata, plina de energie. Deci asta era sexul! Ce miracol! Gata cu revistele pornografice, cu toata lumea sporovaind despre placere, dar cu fetele mbufnate. Gata cu nevoia de barbati, carora le place trupul femeii, dar i dispretuiesc inima. Putea face totul de una singura! Repeta si a doua oara, de asta data imaginndu- si ca o atingea un actor celebru, si din nou urca n paradis si cobor cu parasuta, nca mai plina de energie. Cnd se pregateasa nceapa a treia oara, se ntoarse acasa mama. Maria statu de vorba cu prietenele saledespre noua ei descoperire, evitnd sa le spuna nsa ca avusese prima experienta doar n urma cu cteva ore. Toate cu exceptia a doua dintre ele stiau despre ceera vorba, dar nici una nu ndraznise sa vorbeasca despre acest subiect. A fost rndul Mariei sa se simta revolutionara, lider de grup si, inventnd un absurd joc al confesiunilor secrete, i-a cerut fiecareia sa povesteasca modul favorit de a se masturba. A nvatat fel de fel de tehnici diferite, cum ar fi sa stai sub patura n toiul verii (deoarece, zicea una dintre ele, transpiratia ajuta), sa 19 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE folosesti o pana de gsca spre a atinge locul (nu cunostea numele locului), sa-l lasi pe unbaiat sa faca asta (Mariei i se par ea ceva inutil), sa folosesti dusul de la bideu (ea nuavea asa ceva acasa, dar de ndata c e avea sa mearga n vizita la vreo prietena bogata, si propunea sa experimenteze). Oricum, dupa ce descoperi masturbarea si dupa ce utiliza unele din tehnicile sugerate de prietene, renunta pentrutotdeauna la viata religioasa. Asta i procura
multa placere or, dupa cum se insinua labiserica, sexul era cel mai mare pacat. Prin intermediul acelorasi prietene, ncepu sa auda bazaconii despre asta: masturbarea umplea fata de cosuri, putea duce la nebunie sau la sarcina. Asumndu-si toate riscurile, continua sa-si provoace placerea cel putin o data pe saptamna, de obicei miercurea, cnd tatal ei pleca sa joace carticu prietenii. n acelasi timp, era tot mai nesigura nrelatiile cu barbatii si tot mai doritoare s a plece din localitatea unde traia. Se ndragosti pentru a treia, a patra oara, acum stia sa sarute, mngia si se lasa mngiatacnd era singura cu iubitii dar totdeauna intervenea ceva gresit si relatia se termina exact n momentul cnd era definitiv convinsa ca acela era insul nimerit ca sa ramna cu el tot restul vietii. Dupa mult timp, 20 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE ajunse la concluzia ca barbatii aduceau numai durere, frustrare, suferinta si senzatia ca zilele se trau. ntr-o dupa-amiaza, pe cnd statea n parc si se uita la o mama care sejuca cu copilul ei de doi ani, lua hota rrea caputea sa se gndeasca n continuare la sot, copii si casa cu vedere la mare, dar ca nu se va mai ndragosti niciodata pentru ca pasiunea strica totul. 21 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Si asa se scursera anii de adolescenta ai Mariei. Se facu tot mai frumoasa, datorita aerului ei misterios si trist, si multi barbati i dadura trcoale. Iesi cu unul, cu altul, visa si suferi n pofida promisiunii facute de a nuse mai ndragosti niciodata. Cu prilejul uneiadintre aceste ntlniri, si pierdu virginitatea pe banca din spate a unei masini; ea si iubitul ei se mngiau cu mai multa ardoareca de obicei, tnarul se nflacara, iar ea satula sa fie ultima fecioara din grupul prietenelor sale ngadui ca el sa o patrunda. Spre deosebire de masturbare, care o ridica la cer, asta nu-i produse dect dureresi un firisor de snge care-i pata fust a si-o mpiedica sa plece. Nu avu senzatia magicaa primului sarut strcii zburnd, apusul des oare, muzica..., nu, nu voia sa-si mai aduca aminte de asta. Facu dragoste cu acelasi tnar n alte cteva rnduri, dupa care-l ameninta, spunndu-i ca tatal ei ar fi fost n stare sa-lomoare daca ar fi aflat ca-i violase fata. l transforma ntr-un instrument de ucenicie, straduindu-se din rasputeri sa nteleaga nce statea placerea sexului cu un partener . 22 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Nu putu ntelege; masturbarea cerea mult mai putina osteneala si oferea mult maimulte recompense. Dar toate revistel e, programele TV, cartile, prietenele, totul, ABSOLUT TOTUL, spuneau ca barbatul este important. Maria ncepu sa creada ca avea vreo problema sexuala inavuabila, se concentra si mai mult asupra studiilor si dadu uitarii o vreme lucrul acela miraculos si asasin numit Dragoste. Din jurnalul Mariei, cnd avea saptesprezece ani: Scopul meu este sa nteleg dragostea. Stiu ca eram vie cnd am iubit si mai stiu ca tot ce am acum, orict ar parea de interesant, nu ma entuziasmeaza. Dragostea nsa e teribila: le-am vazut peprietenele mele suferind si nu vreau sa m ise-ntmple si mie asa ceva. Ele, care nainterdeau de inocenta mea, acum ma ntreaba cum de reusesc sa-i domin att de bine pebarbati. Surd si tac, pentru ca stiu ca remediul este mai rau dect durerea: pur sisimplu nu ma ndragostesc. Pe zi ce trece , vad si mai limpede ca barbatii snt fragili, inconstanti, nesiguri, surprinzatori... pna si unii tati ai acestor prietene mi-au facut propuneri, am refuzat. nainte eram socata, acum cred ca totul tine de natura masculina. 23 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Desi scopul meu e sa nteleg dragostea, desi sufar din cauza persoanelor carora mi- am ncredintat inima, vad ca cei care mi-au atins sufletul n-au reusit sa-mi trezeasca trupul, iar cei care mi-au mngiat trupul n- au reusit sa-mi atinga sufletul. 24 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE mplini nouasprezece ani, termina liceul, si gasi o slujba ntr-un magazin de textile, iar seful se ndragosti de ea Maria nsa, nsituatia ei, stia cum sa manevreze un barbat, fara a se lasa manevrata de el. Nu-i ngadui niciodata sa o atinga, desi se aratatotdeauna insinuanta, constienta de pu tereafrumusetii sale. Puterea frumusetii: cum era oare lumea pentru femeile urte? Avea cteva prietene carora nimeni nu le dadea atentie la petreceri, nimeni nu le ntreba ce mai faci? Orict ar fi parut de incredibil, fetele aceleapretuiau mult mai mult putina iubir e de care aveau parte, sufereau n tacere cnd erau respinse si se straduiau sa faca fata viitorului cautnd si alte solutii dect sa se gateasca pentru cineva. Erau mai independente, mai preocupate de ele nsele, cutoate ca n nchipuirea Mariei lumea trebuie sa li se fi parut insuportabila. Ea nsa era constienta de propria-i frumusete. Desi uita aproape totdeauna sfaturile mamei sale, unul macar nu-i iesea din cap: Draga mamei, frumusetea nu dureaza. Din cauza asta, continua sa 25 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE pastreze o relatie nici apropiata, nici distanta cu patronul ei, ceea ce a nsemnat o majorare considerabila a salariului (nu stia pna cnd va reusi sa-i mentina vie sperantaca ntr-o buna zi avea sa o duca la pat, d ar pna atunci cstiga bine), pe lnga sporurile pentru ore suplimentare (la urma urmelor, barbatului i placea sa o aiba lnga el, pesemne pentru ca se temea ca ea sa nu iasa noaptea, sa nu ntlneasca o mare iubire). Munci douazeci si patru de luni fara ntrerupere, putu sa le dea si parintilor ei unajutor lunar, si-n cele din urma iz buti! Facu rost de suficienti bani ca sa petreaca un concediu de o saptamna n orasul viselor sale, locul artistilor, cartolina tarii sale: Rio de Janeiro! Seful i propuse sa o nsoteasca si sa-i plateasca toate cheltuielile, dar Maria l minti, zicnd ca singura conditie pe care i-oimpusese mama sa, de vreme ce mergeant r-unui din locurile cele mai periculoase dinlume, fusese sa doarma acasa la un v ar care practica jiu-jitsul. n plus continua ea , nu puteti nicilasa magazinul asa, nesupravegheat de o persoana de ncredere. Nu ma mai lua cu dumneavoastra zise el, si Maria zari n ochii lui ceea ce cunostea de mult: focul pasiunii. Constatarea o surprinse, deoarece credea ca 26 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE barbatul acela nu era interesat dect de sex; privirea spunea nsa exact contrariul: Pot sa-ti dau o casa, o familie si ceva bani pentru parintii dumitale. Cu gndul la viitor, se hotar sa ntretina vapaia. Zise ca avea sa simta lipsa slujbei care-iplacea att de mult, a persoanelor cu ca re era ncntata sa convietuiasca (avu grija sa nu mentioneze pe nimeni n particular, lasnd sa pluteasca misterul: oare prin persoane se referea la el?) si promitea sa fie foarte atenta la geanta si integritatea sa. Adevarul era altul: nu voia ca nimeni, absolut nimeni, sa-i strice cumva prima eisaptamna de libertate totala. Voia sa f aca de toate sa se scalde n mare, sa stea de vorba cu straini, sa admire vitrinele magazinelor si sa se arate disponibila ca sa-iapara un Fat-Frumos si sa o rapeas ca pentru totdeauna. n definitiv, ce nseamna o saptamna? zise ea cu un zmbet seducator, silindu-se sa nu para falsa . Trece repede si n scurt timp ma voi ntoarce si-mi voi vedea iaraside treburile mele. Seful, deziluzionat, mai lupta putin, darpna la urma accepta, caci tocmai atunci s i facea planuri secrete sa o ceara n casatorieimediat dupa ce avea sa se ntoarca si nu voia sa fie prea ndraznet si sa strice totul. 27 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Maria calatori patruzeci si opt de ore n autobuz, trase la un hotel de categoria a cincea la Copacabana (ah, Copacabana! Plaja, cerul de-acolo...) si, chiar nainte de a-si desface valizele, scoase un bikini pe care si-lcumparase, si-l puse si, n ciuda t impului nnorat, se duse pe plaja. Privi marea, se simti speriata, dar n cele din urma intra napa, moarta de rusine. Nimeni de pe plaja nu observa ca tnaraaceea era la primul ei contact cu oceanul, cu zeita Iemanja1 , cu curentii maritimi, cu spuma valurilor si cu coasta Africii cu leii sai, de cealalta parte a Atlanticului. Cnd iesi dinapa, fu abordata de o femeie ce ncer ca sa vnda sandvisuri naturale, de un negru frumos, care o ntreba daca era libera sa iasa la noapte, si cu un barbat care nu stianici o vorba n portugheza, dar gestic ula si o invita sa bea un suc de cocos cu el. Maria cumpara sandvisul pentru ca i fu rusine sa zica nu, dar evita sa intre n vorba cu alti doi straini. O clipa mai trziu se ntrista; n definitiv, acum cnd putea face totce voia, de ce oare se comporta ntr-un mod absolut reprobabil? n lipsa unei explicatii convingatoare, se aseza, asteptnd ca 1 Zeita a oceanului, de sorginte africana, prezenta n cultulbrazilian sincretic M acumba (combinatie de religii africane traditionale, cultura europeana, spiritualism brazilian si catolicism), unde este asimilata si cu Fecioara Maria. (N.t.) 28 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE soarele sa iasa din nori, nca surprinsa de curajul ei si de temperatura apei, att de rece n plina vara. Barbatul care nu vorbea portughezaaparu ntre timp lnga ea cu un suc de cocos si i-l oferi. Multumita ca nu era obligata saconverseze cu el, bau sucul de coco s, zmbi, iar el i raspunse tot cu un zmbet. O vreme se complacura n aceasta comunicare confortabila care nu cere sa spui nimic unzmbet ici, un zmbet colo pna cnd barbatul scoase din buzunar un dictionar cu coperta rosie si zise, cu o pronuntie stranie: frumoasa. Ea zmbi iarasi; desi i-ar fi placutsa-l ntlneasca pe Fat-Frumos al ei, ar f i trebuit sa vorbeasca nsa pe limba ei si sa fieceva mai tnar. Barbatul insista, rasfoindu-si cartulia: A mnca azi? Dupa care comenta: Elvetia! Completnd cu cuvinte care suna ca niste clopote paradiziace, n orice limba ar fi rostite: Job! Dolar! Maria nu cunostea nici un restaurant Elvetia, dar e posibil oare ca lucrurile sa fie att de simple si visele i se mplineau att deiute? Mai bine sa fie prudenta: multume sc pentru invitatie, snt ocupata, dupa cum nuera interesata nici sa cumpere dolari. 29 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Barbatul, care nu ntelese nici o boaba din raspunsul ei, ncepu sa se dea de ceasulmortii; dupa o groaza de zmbete ici, zmbete colo, o parasi cteva minute si sentoarse numaidect cu un interpret. i explica prin intermediul lui ca venea din Elvetia (nu era vorba de un restaurant, ci de tara) si ca i-ar fi placut sa cineze cu ea, caciavea o oferta de slujba. Interpr etul, care se prezenta ca asistent al strainului si agent depaza la hotelul unde locuia barbat ul, adauga din proprie initiativa: n locul dumitale, as accepta. Barbatul acesta e un impresar artistic important si avenit sa descopere talente tinere ca re sa munceasca n Europa. Daca vreti, pot sa vaprezint si alte persoane care au accepta t invitatia, s-au mbogatit si astazi snt casatorite si au copii fara a fi nevoite sa se confrunte cu probleme de somaj. Si completa, ncercnd sa o impresioneze cu cultura sa internationala: n afara de asta, n Elvetia se fac ciocolate si ceasuri excelente. Experienta artistica a Mariei se rezuma la interpretarea rolului unei vnzatoare de apa care intra muta si iesea tacuta din piesa despre Patimile lui Cristos pusa totdeauna n scena de catre primarie n Saptamna Sfnta. Nu reusise sa doarma nautobuz, dar era surescitata de mare, 30 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE obosita de mncat sandvisuri naturale si antinaturale si dezorientata pentru ca nu cunostea pe nimeni si avea nevoie sa gaseasca imediat un prieten. Mai trecuse prin asemenea situatii si nainte, cnd un barbat promite totul si nu ndeplineste nimic stia deci ca povestea asta cu actrita era doar un mijloc de-a ncerca sa-i trezeasca interesul pentru ceva de care se prefacea ca nu voia sa stie. ncredintata nsa ca Fecioara i oferise acea sansa, convinsa ca trebuia sa profite defiecare secunda a saptamnii sale de concediu, iar posibilitatea de a cunoaste unbun restaurant nsemna ca ar fi avut c eva foarte important de povestit cnd avea sa sentoarca acasa, se hotar sa accepte invit atia o data ce o nsotea si interpretul, caci ocuprinsese oboseala sa tot zmbeasca si sa
se prefaca a ntelege cele spuse de catre strain. Singura problema era si cea mai mare: nu avea rochie potrivita. O femeie nu marturiseste niciodata asemenea intimitati (e mai lesne de acceptat ca te-a nselat barbatul dect sa marturisesti n ce stare ti e garderoba), cum nsa nu-i cunostea pe oamenii aceia si poate nici n-avea sa-i maintlneasca vreodata, si spuse ca nu avea nimic de pierdut. Abia am sosit din nord-est, nu am 31 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE rochie ca sa merg la un restaurant. Barbatul, prin interpret, o ruga sa nu-sifaca nici o grija si-i ceru adresa hote lului unde statea. n aceeasi dupa-amiaza, primi orochie cum nu-i mai fusese dat sa vada de cnd era pe lume, nsotita de o pereche depantofi care trebuie sa fi costat ct cstiga ea ntr-un an de zile. Simti ca era nceputul drumului la carejinduise att de mult n anii copilariei si aia dolescentei n fundul de provinciebraziliana, convietuind cu seceta, tinerii fara viitor, orasul cinstit, dar sarac, viata repetitiva si neinteresanta: era pe punctul de a setransforma n printesa universului! Un barbat i oferea serviciu, dolari, o pereche de pantofi extrem de scumpi si o rochie ca dinpovesti! i lipseau fardurile, dar rece ptionera care se ocupa de hotelul ei, solidara, i veni n ajutor, nu fara a o preveni ca nu toate cele straine snt bune si nici toate cele din Rio de Janeiro snt de lepadat. Maria nu tinu seama de sfat, se mbraca cu darul acela cazut din cer, ramase ceasuri n sir n fata oglinzii, regretnd ca nu-si adusese un aparat fotografic simplu ca sa nregistreze momentul, pna cnd si daduseama ca risca sa si ntrzie la ntlnire. Pleca n fuga, la fel ca Cenusareasa, si se duse lahotelul unde statea elvetianul. 32 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Spre surprinderea ei, interpretul i spuseimediat ca nu avea sa-i nsoteasca: Nu-ti face probleme cu limba. Important este ca el sa se simta bine alaturide dumneata. Cum asa, daca n-o sa nteleaga ce-i spun? Tocmai de-aceea. Nu e nevoie sa vorbesti, e o chestiune de energie. Maria nu stia ce nseamna o chestiune de energie. La ea acasa, oamenii trebuiau sa schimbe cuvinte, fraze, ntrebari, raspunsuri, ori de cte ori se ntlneau. Dar Mailson asa-l chema pe interpretul/agentde paza o asigura ca la Rio de Janeiro s i-n restul lumii lucrurile stateau altfel. Nu e nevoie sa nteleaga, ncearca doar sa-l faci sa se simta bine. Omul e vaduv, fara copii, patron al unui local, si cauta brazilience doritoare sa se prezinte nstrainatate. I-am spus ca dumneata nu ai fi potrivita, dar el a insistat, zicnd ca l-ai entuziasmat cnd te-a vazut iesind din apa. I s-a parut ca aveai si un bikini frumos. Facu o pauza. Sincer vorbind, daca vrei sa-ti gasestiun admirator aici, trebuie sa cauti alt m odel de bikini; cu exceptia elvetianului, cred canimanui de pe lumea asta nu i-ar put ea placea; e foarte demodat. Maria se prefacu ca nu auzise. Mailson 33 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE continua. Cred ca nu-si doreste doar o aventura cu dumneata; el crede ca ai destul talent ca sa devii atractia principala a localului sau. Evident, nu te-a vazut cn-tnd si nici dansnd, dar astea se pot nvata, pe cnd frumusetea e ceva cu care te nasti. Asa snt europenii astia: ajung aici, si nchipuie catoate braziliencele snt senzuale si stiu sa danseze samba. Daca o sa aiba intentii serioase, te sfatuiesc sa nchei un contract valabil si cu semnatura autentificata la consulatul elvetian nainte de a pleca din tara. Mine am sa fiu pe plaja, n fata hotelului, cauta-ma daca ai vreo nelamurire. Elvetianul, zmbind, o lua de brat si-i arata taxiul care-i astepta. Daca vezi ca el are alte intentii, iar dumneata esti de acord, tariful normal pentru o noapte e de 300 de dolari. Nu lasamai putin. Nu apuca sa-i raspunda, ca se si pomenin drum spre restaurant, cu barbatul care t otexersa cuvintele pe care voia sa i le spuna. Conversatia a fost foarte simpla: A munci? Dolari? Stea braziliana? ntre timp, Maria ramasese cu gndul lacomentariul agentului de paza/interpret: trei
sute de dolari pe noapte! O avere! Nu eranevoita sa sufere din dragoste, putea s a-l 34 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE seduca asa cum facuse cu patronul magazinului de textile, sa se marite cu el, saaiba copii si sa le ofere alor sai o viata nlesnita acasa. Ce avea de pierdut? El erabatrn, poate nu mai avea mult de trait s i ea avea sa ramna bogata n definitiv, se pare ca elvetienii aveau multi bani si putine femei n tara lor. Cinara fara a conversa mult un zmbet ici, alt zmbet colo, Maria ntelegnd n celedin urma ce era cu energia si barbatul i arata un album cu diverse lucruri scrise ntr o limba necunoscuta ei; fotografii de femein bikini (fara ndoiala mai bune si mai ndraznete dect cel pe care-l folosise n dupa-amiaza aceea), taieturi din ziare, brosuri tipatoare unde tot ce pricepea era cuvntul Brazii, gresit scris (la urma urmelor, nu nvatase oare la scoala ca se scria cu s?). Bau mult, de teama ca elvetianul avea sa-i faca o propunere (n definitiv, desi nu mai facuse n viata ei asa ceva, nimeni nu poate dispretui trei sute de dolari, iar cu nitel alcool, lucrurile devin mult mai simple, mai cu seama daca nu avea pe nimeni din orasul ei prin apropiere). Barbatul se purta nsa ca un cavaler, inclusiv mpingndu-i scaunul n momentul cnd ea seaseza si se ridica. ntr-un trziu, zise ca era obosita si i dadu ntlnire pe plaja a doua zi(indicat ceasul, fixat ora, facut cu min ile 35 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE miscarea valurilor marii, zis m-i-ne trsgrapis). El paru multumit, se uita si el la ceas (pesemne elvetian) si fu de acord cu ora. Nu adormi numaidect. Visa ca totul era un vis. Se trezi si vazu ca nu era: existau n realitate o rochie pe scaunul din camera modesta, o pereche frumoasa de pantofi si o ntlnire pe plaja. Din jurnalul Mariei, n ziua cnd l cunoscuse pe elvetian: Totul mi spune ca snt gata sa iau o hotarre gresita, dar greselile snt un mod dea actiona. Ce vrea lumea de la mine? S a nu- mi asum nici un risc? Sa ma-ntorc de unde am venit, fara curajul de-a zice da vietii? Am mai gresit odata cnd aveam unsprezece ani si un baiat m-a rugat sa-i mprumut un creion; de atunci am nteles ca, n mprejurarile cnd nu exista un al doilea prilej, e mai bine sa accepti darurile pecare ti le ofera lumea. Evident ca e ri scant, dar sa fie un risc mai mare dect un accident de autobuz caruia i-au trebuit patruzeci siopt de ore ca sa ma aduca pna aici? Da ca esa fiu credincioasa fata de cineva sau de ceva, n primul rnd trebuie sa-mi fiu fidelamie nsemi. Daca e sa caut dragostea 36 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE adevarata, mai nti trebuie sa ma satur de iubirile mediocre pe care le-am ntlnit. Putina mea experienta de viata m-a nvatatca nimeni nu e stapn pe nimic, totul este oiluzie si asta e valabil de la bunurile materiale pna la bunurile spirituale. Cine amai pierdut o data un lucru pe care l socotea garantat (ceea ce mi s-a ntmplatde-attea ori) nvata pna la urma ca nimicnu-i apartine. Si daca nimic nu-mi apartine, nu trebuienici sa-mi pierd timpul batndu-mi capul c ulucruri care nu snt ale mele; mai bine e sa traiesc ca si cum astazi ar fi prima (sau ultima) zi din viata mea. 37 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE A doua zi, mpreuna cu Mailson, interpretul/agentul de paza, care se considera acum si impresarul ei, spuse caaccepta invitatia, cu conditia sa aiba un document eliberat de consulatul Elvetiei. Strainul, care parea obisnuit cu o astfel deexigenta, afirma ca asta nu era doar dorintaei, ci si a lui, de vreme ce, pentru a munci n tara lui, era nevoie de un act care sa probeze ca nimeni nu putea face acolo ceeace i se propusese ei. Nu era greu de o btinutasa ceva, de vreme ce elvetienii nu aveau o mare nclinatie pentru samba. Mersera mpreuna n centrul orasului, agentul de paza/interpretul/impresarul pretinse un avans n bani gheata la semnarea contractului si se alese cu 30% din cei 500 de dolari primiti. Ai aici un avans pe o saptamna. O saptamna, ntelegi? O sa cstigi 500 de dolari pe saptamna, si de asta data fara comision, fiindca eu nu-l percep dect la prima plata! Pna n clipa aceea, calatoriile, gndul de a pleca departe, totul parea un vis si a visa e foarte comod, de vreme ce nu sntem 38 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE obligati sa punem n practica ceea ce planuim. Astfel, nu avem de nfruntat riscuri, frustrari, momente dificile, iar cnd mbatrnim, putem da oricnd vina pe ceilalti peparintii sau pe sotii sau pe copiii nostri pentru ca n-am realizat ceea ce ne doream. Brusc, iata sansa pe care o asteptase atta, dar care ameninta sa nu se mai iveasca nicicnd! Cum sa faca fata sfidarilor si pericolelor unei vieti pe care nu o cunostea? Cum sa abandoneze tot ce-i intrase n obisnuinta? De ce oare voise Fecioara ca ea sa plece att de departe? Maria se consola zicndu-si ca se putearazgndi n orice clipa, totul nu era altceva dect o gluma iresponsabila ceva mai aparte de povestit cnd avea sa se ntoarca acasa. La urma urmelor, locuia la peste o mie de kilometri de-acolo, avea acum 350 de dolari n poseta, si daca mine s-ar fi hotart sa-si faca bagajele si sa fuga, ei n-ar izbuti niciodata sa afle unde se ascunsese. n dupa-amiaza cnd se dusesera la consulat, ea se hotar sa se plimbe singura pe malul marii, uitndu-se la copii, la jucatoriide volei, la cersetori, la betivi , la vnzatorii de artizanat tipic brazilian (fabricat n China), la cei ce alergau si faceau exercitii ca sa-si alunge batrnetea, la turistii straini, lamamele cu copii, la pensionarii ca re jucau 39 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE carti lnga plaja. Vazuse Rio de Janeiro-ul, cunoscuse un restaurant de cea mai nalta clasa, un consulat, un strain, un impresar, primise cadou o rochie si o pereche de pantofi pe care nimeni absolut nimeni n regiunea ei de bastina nu si le-ar fi putut cumpara. Si acum? Se uita n zare catre celalalt mal al marii: lectia ei de geografie sustinea ca, daca ar fimers n linie dreapta, ar fi ajuns n cele din urma n Africa, cu leii si junglele ei pline degorile. n schimb, daca ar fi mers ni tel mai spre nord, ar fi pasit pna la urma n regatulfermecat numit Europa, unde se aflau T urnul Eiffel, Disneylandul european si turnul nclinat din Pisa. Ce avea de pierdut? Ca orice brazilianca, nvatase sa danseze samba chiar nainte de a fi spus mama; se putea ntoarce daca nu-i placea, doar nvatase ca ocaziile snt facute ca sa profitide ele. si petrecuse mare parte din timp zicnd nu unor lucruri la care i-ar fi placut sa zica da, decisa sa traiasca numai experientele pe care le putea tine sub control ca uneleaventuri cu barbati, bunaoara. Acum se afla n fata necunoscutului, la fel de necunoscut cum necunoscuta fusese odinioara si marea asta pentru navigatorii care o traversau, dupa cum nvatase la orele de istorie. Putea 40 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE zice tot nu, chiar daca ar fi nsemnat sa-si petreaca restul vietii lamentndu-se, cum nca mai facea la gndul baietasului care-i ceruse cndva un creion si disparuse o data cu prima ei dragoste? Putea zice tot nu, dar de ce sa nu ncerce de asta data un da? Dintr-un motiv foarte simplu: era o fata din interiorul tarii, fara nici o alta experientade viata n afara unui colegiu bu n, a unei mari culturi de telenovele si de siguranta ca era frumoasa. Asta nu era suficient ca sa nfrunte lumea. Vazu un grup de persoane, rznd si uitndu-se la mare, temndu-se sa se apropiede ea. Cu doua zile n urma, traise si ea acelasi sentiment, dar acum nu-i mai era frica, intra n apa ori de cte ori dorea, ca si cum s-ar fi nascut acolo. Oare nu la fel avea sa se ntmple n Europa? Spuse o rugaciune n gnd, ceru din nousfaturile Fecioarei Maria si cteva clipe mai trziu se simtea mpacata cu hotarrea ei dea merge nainte, ntruct se simtea protejata. Se putea ntoarce oricnd, dar niciodata n-armai avea sansa de a pleca att de departe . Merita osteneala sa riste, daca visul ei rezistase si celor patruzeci si opt de ore de drum n autobuzul fara aer conditionat si daca elvetianul nu s-ar razgndi. Era att de nsufletita, ndt, cnd el o invita din nou la cina, vru sa afiseze un aer senzual 41 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE si-l lua de mna, dar barbatul si-o retrase numaidect si Maria ntelese oarecum cu teama, dar si cu usurare ca propunerea lui era ntr-adevar serioasa. Steaua samba! zicea barbatul . Frumoasa steaua samba brazilian! Calatorie saptamna viitor! Totul era un miracol, dar calatoria saptamna viitor era ceva absolut de neconceput. Maria ncerca sa-i explice ca nu putea lua o asemenea decizie fara a se consulta cu familia sa. Elvetianul, furios, i arata o copie a documentului semnat, si ea, pentru prima oara, se simti cuprinsa de teama. Contract! zise el. Decisa totusi sa plece, se hotar sa-l consulte pe Mailson, impresarul ei n definitiv fusese platit ca sa o consilieze. Mailson nsa parea mai preocupat acum sa o seduca pe o turista nemtoaica, abia sosita la hotel si care facea topless pe nisip, sigura ca Brazilia e tara cea mai liberala din lume (fara a-si da seama ca era singurapersoana cu snii expusi si ca toti ceilalt i opriveau cu o anumita reticenta). A fost greusa-l faca a da atentie spuselor e i. Si daca m-as razgndi? insista Maria. Nu stiu ce scrie n contract, dar s-ar putea ca el sa ceara sa fii arestata. N-o sa ma gaseasca niciodata! 42 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Ai dreptate. Dar nu-ti face griji. Elvetianul totusi, care apucase sa cheltuiasca 500 de dolari, o pereche de pantofi, o rochie, doua cine si cheltuielile notariale de la consulat, ncepuse sa se ngrijoreze n asemenea masura, nct, de vreme ce Maria insista ca trebuia neaparat sa vorbeasca cufamilia ei, se hotar sa cumpere doua b ilete de avion dus-ntors si sa o nsoteasca pna nlocalitatea ei natala cu conditia ca totul sa se rezolve n patruzeci si opt de ore si sapoata pleca peste o saptamna, potrivit aranjamentului. Cu zmbete ici, zmbete colo, ea ncepea sa priceapa ca asa reiesea din document si ca nu trebuie sa te joci preamult cu seductia, sentimentele si contractele. A fost o veritabila surpriza si un motiv deorgoliu pentru orasel sa o vada pe fr umoasa lor fiica Maria sosind nsotita de un strain, care dorea sa o invite sa devina o mare stea n Europa. Toti vecinii si prietenele din liceu o ntrebau: Dar cum a fost? Am avut noroc. Voiau sa stie daca asa se ntmpla mereu la Rio de Janeiro, pentru ca vazusera telenovele cu episoade asemanatoare. Maria nu zise nici da, nici nu, ca sa-si puna n valoare experienta si sa-si convinga prie 43 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE tenele ca era o persoana deosebita. Se dusera la ea acasa, unde barbatul arata din nou brosurile, Brazilia (cu Z), contractul, n vreme ce Maria le dadea explicatii ca acum avea un impresar si aspira sa faca o cariera artistica. Mama, uitndu-se la dimensiunile bikinilor purtate de tinere n fotografiile pe care le arata strainul, i le dadu imediat napoi si nu vru sa puna ntrebari tot ce o interesa era ca fata ei sa fie fericita si bogata sau nefericita dar bogata. Cum l cheama? Roger. Rogerio! Am avut un var cu numele asta! Barbatul zmbi, batu din palme si toti si dadura seama cu nu ntelesese ntrebarea. Tatal comenta cu Maria: Bine, dar e de-o vrsta cu mine. Mama l ruga sa nu se amestece n fericirea fetei. Cum toate croitoresele stau mult de vorba cu clientele lor si dobndesc pna la urma o mare experienta n materiede casatorii si dragoste, ea o sfatui: Scumpetea mea, mai bine sa fii nefericita cu un barbat bogat, dect fericitacu unul sarac, iar acolo departe ai m ai multesanse sa fii o bogata nefericita. La urma urmelor, daca nimic nu merge bine, iei unautobuz si te-ntorci acasa. 44 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Maria, fata din provincie, dar cu o inteligenta mai ascutita dect si nchipuiaumaica-sa ori viitorul ei sot, insista doa r ca sa o zgndare: Mamico, nu exista autobuz din Europan Brazilia. n afara de asta, vreau sa-mi fac o cariera artistica, nu vreau sa ma marit. Mama si privi fiica cu un aer aproape disperat: Daca ajungi acolo, poti la fel de bine sa si pleci. Carierele artistice snt foarte bune pentru fetele tinere, dar nu dureaza dect atta ct tine vocea frumoasa, si asta se termina mai mult sau mai putin pe la treizecide ani. Profita totusi, gaseste pe cineva care sa fie cinstit, iubitor si, te rog, marita-te. Nue nevoie sa te gndesti mult la d ragoste la nceput nu-l iubeam pe tatal tau, dar baniicumpara orice, pna si dragostea adevarat a. Si vezi ca tatal tau nici bogat nu e! Era un sfat mizerabil de prietena, dar un excelent sfat de mama. Patruzeci si opt deore mai trziu se ntorcea la Rio, nu fara a fi trecut nainte singura pe la vechiul sauloc de munca, naintndu-si demisia si auzindu-l pe patronul magazinului de textile: Am aflat ca un mare impresar francez s-a hotart sa te duca la Paris. Nu te potmpiedica sa-ti cauti fericirea, dar vreau ca, nainte de a pleca de-aici, sa stii ceva. Scoase din buzunar un lantisor cu un 45 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE medalion. E vorba de Medalionul Facator de minuni al Maicii Domnului a Milostivirilor. Biserica ei este la Paris, deci du-te acolo si roag-o sa te apere. Vezi ce sta scris aici. Maria vazu ca, n jurul Fecioarei, erau cteva cuvinte: O, Marie cea zamislita fara de prihana, roaga-te pentru noi, cei care ne ndreptam catre Tine. Amin. Nu uita sa rostesti fraza asta cel putin o data pe zi. Si... Sovai, dar acum era trziu. ... daca te vei ntoarce cndva, sa stii ca am sa te astept. Am pierdut ocazia sa-ti spun un lucru att de simplu: Te iubesc. Poate e trziu, dar mi-ar placea sa o stii. A pierde ocazia: ea nvatase foarte repede ce nsemna asta. Te iubesc era nsa o propozitie pe care o auzise de multe ori de-alungul celor douazeci si doi de ani ai sai siparea a nu mai avea nici un sens pentru ca niciodata nu dusese la ceva serios, pro- fund, care sa se traduca ntr-o relatie durabila. Maria i multumi pentru cele spuse, le nota n subconstientul sau (niciodata nu se stie ce ne pregateste viata si e totdeaunabine sa stii unde se afla iesirea d e urgenta), l saruta cast pe obraji si pleca fara a se maiuita n urma. Se ntoarsera la Rio, n doar o zi si obtinu pasaportul (Brazilia se schimbase cu 46 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE adevarat, comentase Roger cu ajutorul ctorva cuvinte n portugheza si cu o droaiede semne, pe care Maria le traduse nainte vreme se ntrzia mult). n scurt timp, cu ajutorul lui Mailson, agentul de paza/interpretul/impresarul, se facura restulpregatirilor (rochii, pantofi, fard uri, tot ce-si putea visa o femeie ca ea). Roger o vazu dansnd ntr-un local de noapte pe care-l vizitasera n ajunul calatoriei n Europa, ramnnd de-a dreptul entuziasmat de alegerea lui se afla realmente n fata uneimari stele pentru cabaretul Cologny, fr umoasa bruneta cu ochii luminosi si parul negru ca aripile graunei (o pasare braziliana, cu care scriitorii tarii obisnuiesc sa compareparul negru). Atestatul de munca a l consulatului Elvetiei fu gata la timp, si facura bagajele si o zi mai trziu se aflau n drum catre tara ciocolatei, a ceasurilor si a brnzei, Maria planuind n secret sa-l faca pebarbatul acela sa se ndragosteasca de e a n definitiv nu era nici batrn, nici urt, nici sarac. Ce-si putea dori mai mult? 47 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Ajunse epuizata si nca de pe aeroport simti o strngere de inima si teama: si daduseama ca era total dependenta de barbat ulde lnga ea nu cunostea tara, limba si frigul. Comportamentul lui Roger se modificape masura ce treceau orele; nu mai nc ercasa fie amabil si, macar ca nu ncercase niciodata sa o sarute sau sa o mngie pe sni, privirea i devenise cum nu se poate mai distanta. O instala ntr-un mic hotel, prezentnd-o altei brazilience, o femeie tnara si trista pe nume Vivian, care urma sa se ocupe de pregatirea ei pentru munca. Vivian o masura cu privirea din cap pnan picioare, fara cea mai mica ceremonie saucea mai mica afectiune pentru cineva af latla prima sa experienta n strainatate. n loc sa o ntrebe cum se simtea, trecu numaidect la subiect. Nu-ti face iluzii. El se duce n Brazilia de fiecare data cnd una dintre dansatoarele lui se casatoreste si, dupa cum se vede, asta se ntmpla foarte des. El stie ce vrea si credca si dumneata stii: se vede ca ai ve nit n cautarea unuia din trei lucruri aventura, bani sau sot. 48 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Cum si-ar fi putut nchipui? Oare toata lumea umbla dupa acelasi lucru? Sau se vede ca Vivian putea citi gndurile celorlalti? Toate fetele de-aici umbla dupa unuldin aceste trei lucruri continua Vivian, iar
Maria fu convinsa ca-i citea gndurile . Ctdespre aventura, e foarte frig pentru asa
ceva si de altfel banii nu ajung pentru calatorii. Ct despre bani, va trebui sa muncesti aproape un an ca sa-ti platesti calatoria retur, nemaipunnd la socoteala cheltuielile pentru locuinta si masa. Dar... Da, stiu: nu asa a fost aranjamentul. La drept vorbind, dumneata ai uitat sa ntrebi, cum de altfel toata lumea uita. Daca ai fi fost mai atenta, daca ai fi citit contractul pe care l-ai semnat, ai fi stiut exact n ce teai bagat pentru ca elvetienii nu mint, desise folosesc de tacere. Mariei i fugea pamntul de sub picioare. n sfrsit, ct despre sot, fiecare fata care se casatoreste nseamna un mare prejudiciu economic pentru Roger, astfel nct ni se interzice sa stam de vorba cu clientii. Daca ai de gnd ceva n sensul asta, vei risca foarte mult. Aici nu e un loc unde oamenii se ntlnesc, ca n Rue de Berne. Rue de Berne? Barbatii vin aici cu nevestele lor, iar putinii turisti, de ndata ce-si dau seama de 49 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE ambianta familiala, pleaca sa caute femei n alte localuri. Stii sa dansezi; daca ai sti sa si cnti, salariul ti-ar creste, ca si invidia celorlalte. Chiar daca ai fi nsa cea mai buna voce din Brazilia, ti sugerez sa uiti asta si sa nu ncerci sa cnti. Si mai ales nu folosi telefonul. Ai cheltui tot ce mai poti cstiga, ceea ce va nsemnafoarte putin. Dar mi-a promis 500 de dolari pesaptamna! Ai sa vezi. Din jurnalul Mariei, n a doua sa saptamna n Elvetia: Am fost la local, am gasit un instructorde dans dintr-o tara numita Maroc si am fost nevoita sa nvat fiecare pas din ceea ceel fara a fi pus niciodata piciorul n Brazilia crede ca e samba. N-am avut timp sa ma odihnesc dupa lunga calatorie cu avionul, a trebuit sa zmbesc si sa dansez nca din prima noapte. Sntem sase fete, niciuna din ele nu e fericita si nici una n u stie ce face aici. Clientii beau si bat din palme, trimit bezele si fac gesturi pornografice peascuns, dar nu mai mult de-att. Salariul a fost platit astazi, doar o zecime din ct ne ntelesesem restul, potrivit contractului, va fi folosit pentru a-mi plati 50 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE calatoria si sederea. Dupa calculele Vivianei, asa va ramne timp de un an adica n perioada asta n-am unde fugi. Merita sa fug nsa? Abia am sosit, nca nu cunosc nimic. Care e problema sa dansez vreme de sapte nopti pe saptamna? naintefaceam asta de placere, acum o fac pentrub ani si glorie; picioarele nu se plng, singurullucru dificil e sa-mi mentin zmbetul pe buze. Pot alege ntre a fi o victima a lumii sau oaventuriera n cautarea comorii sale. To tul tine de felul cum mi voi privi viata. 51 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Maria opta sa fie o aventuriera n cautarea comorii sale si lasa la o partesentimentele, nceta sa mai plnga n fiecare noapte, uita cine era; descoperi ca avea suficienta vointa ca sa simuleze ca abia se nascuse si ca atare nu era nevoita sa-i fie dor de rumeni. Sentimentele puteau sa maiastepte, acum se impunea sa cstige bani, sa cunoasca tara si sa se ntoarca acasa triumfatoare. De altfel, totul n jurul ei aducea cu Brazilia n general si cu orasul ei n particular: femeile vorbeau n portugheza, seplngeau de barbati, vorbeau tare, prot estaumpotriva orarelor, ajungeau cu ntrziere lalocal, l sfidau pe patron, se credeau cele mai frumoase din lume si spuneau povestidespre Feti-Frumosii lor care de obicei erau foarte departe, sau erau casatoriti, saunu aveau bani si traiau de pe urma muncii lor. Ambianta, spre deosebire de ceea ce-siimaginase cnd vazuse brosurile publici tareaduse de Roger, era exact cum o descriseseVivian: familiala. Fetele nu putea u accepta invitatii sau iesi cu clientii, pentru ca eraunregistrate ca dansatoare de samba n 52 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE cartile lor de munca. Daca erau prinse ca primesc un bilet cu un numar de telefon, erau oprite sa munceasca cincisprezece zile. Maria, care se astepta la ceva mult mai dinamic si emotionant, se lasa cuprinsa n scurt timp de tristete si plictis. n primele cincisprezece zile, parasi rar pensiunea unde locuia mai cu seama cndvazu ca nimeni nu-i vorbea limba, chiar dac a pronunta FOAR-TE-RAR fiecare fraza. Ramasede asemenea surprinsa ca, spre deosebi re de ceea ce se ntmpla n tara ei, orasul undestatea acum avea doua nume diferite Geneve pentru cei care locuiau acolo si Genebra pentru brazilience. In fine, n lungile ceasuri de plictiseala din odaita ei fara televizor, ajunse la urmatoarele concluzii: a) niciodata nu va izbuti sa gaseasca ceea ce cauta daca nu va sti sa spuna cegndeste. n acest scop, trebuia sa nvete limba locului; b) cum toate camaradele ei cautau acelasi lucru, ea trebuia sa fie diferita. Pentru asta nca nu avea o solutie sau o metoda. Din jurnalul Mariei, la patru saptamnidupa debarcarea la Geneve/Genebra: Ma simt aici de-o vesnicie, nu vorbesc 53 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE limba, mi petrec ziua ascultnd muzica la radio, contemplndu-mi camera, gndinduma la Brazilia, abia asteptnd sa se faca orade munca si cnd muncesc abia asteptndsa se faca ora ca sa ma ntorc la pensiune. Altfel spus, traiesc viitorul n loc de prezent. ntr-o zi, ntr-un viitor ndepartat, voi putea sa-mi platesc biletul de avion, voi putea sa ma ntorc n Brazilia, sa ma maritcu patronul magazinului de textile, sa as cultcomentariile rautacioase ale prietenelor caren-ar risca niciodata si tocmai de aceea se simt n stare sa taxeze esecul celorlalti. Nu, nu pot sa ma ntorc asa: prefer sa ma aruncdin avion cnd traverseaza oceanul. Cum ferestrele avionului nu se deschid (a fost ceva la care nu m-am asteptat niciodata; ce pacat ca nu poti simti aerul curat!), am sa mor aici. Dar nainte de-a muri, vreau sa lupt pentru viata. Daca voi putea ramne singura, ma voi duce unde vreau. 54 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE A doua zi se nscrise imediat la un curs matinal de franceza, unde cunoscu oameni de toate credintele, convingerile si vrstele, oameni cu vesminte multicolore si multe lanturi de aur pe brate, femei totdeauna cuun val pe cap, copii care nvatau mai r epedeca adultii cnd de fapt lucrurile ar trebui sa stea exact invers, ntruct adultii au mai multa experienta. Era mndra aflnd ca toti icunosteau tara, carnavalul, samba, fotba lul si pe omul cel mai celebru din lume, numitPele. La nceput vru sa fie simpatica si
ncerca sa le corecteze pronuntia (este Pele! Peleee!!!), dar dupa ctva timp renunta, deoarece si ei i ziceau Maria, mania asta a strainilor de a schimba toate numele, ba mai si creznd ca au dreptate. n ceasurile dupa-amiezei, ca sa practicelimba, ndrazni sa faca primii pasi prin or asulacela cu doua nume, descoperi o ciocolata delicioasa, o brnza cum nu mai mncase niciodata, o uriasa fntna arteziana n mijlocul lacului, zapada pe care picioarelenici unuia dintre locuitorii orasului ei nu o calcasera, berzele, restaurantele cu semineuri (chiar daca nu intrase niciodata n 55 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE vreunul din ele, vedea focul nauntru si asta i dadea o senzatie placuta de bunastare). Ramase de asemenea mirata cnd vazu ca nu toate firmele faceau reclama la ceasuri, ci erau si banci desi nu izbutise sa priceapa de ce existau attea banci pentruatt de putini locuitori si observase ca r areori vedea pe cineva n interiorul agentiilor, darse hotar sa nu puna nici o ntrebare. Dupa trei luni de autocontrol la lucru, sngele ei brazilian senzual si sexual cum gndea toata lumea a precumpanit; se ndragosti de un arab care studia franceza la acelasi curs. Situatia dura trei saptamni pna cnd, ntr-o noapte, se hotar sa lase totul balta si sa viziteze un munte de lngaGeneva. Cnd veni la lucru seara urmatoa re, Roger o chema la el n birou. De ndata ce deschise usa, fu concediata fara multa vorba, ntruct le dadea un prostexemplu celorlalte fete care lucrau acol o. Roger, isteric, zise ca avea nca o data toatemotivele sa fie deceptionat, ca feme ile brazilience nu erau de ncredere (ah, Dumnezeule, mania asta de a generaliza totul). N-a fost de nici un folos sa-i spuna catotul nu fusese dect din pricina u nei febre foarte mari cauzate de diferenta de temperatura, barbatul nu se lasa convins si chiar pretinse ca trebuia sa mearga iar n Brazilia ca sa angajeze o nlocuitoare, si ca 56 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE ar fi fost mai bine sa faca un show cu balerine iugoslave, care erau mult mai frumoase si mai responsabile. Maria, desi nca tnara, nu era deloc toanta mai cu seama dupa ce amantul ei arab i spuse ca n Elvetia legile privitoare lamunca snt foarte severe si putea sust ine ca era folosita la o munca de sclav, deoarece localul ramnea cu mare parte din salariul ei. Se ntoarse n biroul lui Roger, vorbind deasta data o franceza rezonabila, care includea n vocabularul ei si cuvntul avocat. Pleca de-acolo cu o ploaie de injuriisi o indemnizatie de cinci mii de dol ari bani la care niciodata nu visase, totul din pricina acelui cuvnt magic, avocat. Acum putea sa-l iubeasca nestnjenita pe arab, sacumpere unele cadouri, sa-si faca foto grafiin zapada si sa se ntoarca acasa cu victoria visata. Primul lucru pe care-l facu fu sa-i telefoneze unei vecine a mamei sale si sa spuna ca era fericita, avea o cariera frumoasa n fata, nimeni de-acasa nu trebuie sa-si faca griji. Dupa aceea, cum avea un termen pentru a parasi camera de pensiune pe care i-o nchinase Roger, nu-i ramnea dect sa se duca la arab, sa-i jure dragoste vesnica, sa se converteasca la religia lui, sa se marite cu el chiar daca ar fi fost 57 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE obligata sa poarte pe cap una din pnzele acelea ciudate; la urma urmelor, toti deacolo stiau ca arabii erau foarte bogati, si asta era de ajuns. Arabul nsa, la vremea aceea, era deacum departe pesemne n Arabia, o tarape care Maria nu o cunostea si n adncul sufletului i aduse multumiri Fecioarei Maria ca nu fusese obligata sa-si tradeze religia. Acum, vorbind deja destul de bine franceza, cu bani pentru drumul de ntoarcere, carte de munca unde era clasificata ca dansatoare de samba, o viza de sedere nca valabila si stiind ca n ultima instanta se putea marita cu un comerciant de textile, Maria se hotar sa faca ceea ce stia ca era n stare: sa cstige bani cu frumusetea ei. nca din Brazilia citise o carte despre unpastor care, n cautarea comorii sale, ntmpina diferite dificultati, iar aceste dificultati l ajuta sa obtina ceea ce doreste; acesta era exact si cazul ei. Acum era pedeplin ncredintata ca fusese trimisa n lu me ca sa se ntlneasca cu adevaratul ei destin model sau manechin. nchirie o camera mica (fara televizor, fiindca se impunea sa economiseasca la maximum, pna cnd avea sa cstige ntradevar multi bani), iar a doua zi ncepu saviziteze diverse agentii. Peste tot afla ca tr ebuia sa lase fotografii profesionale, dar, n 58 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE definitiv, era o investitie n propria ei cariera orice vis costa mult. Cheltui o parte considerabila din bani la un fotograf excelent, care vorbea putin si pretindea mult: avea o garderoba uriasa n atelierul sau si ea poza n costumatii sobre, extravagante si chiar ntr-un bikini, care l-ar fi facut pe unicul ei cunoscut din Rio de Janeiro, agentul de paza/interpretul si eximpre- sarul Mailson, sa plesneasca de mndrie. Ceru o serie de copii suplimentare, scrise o scrisoare n care spunea ca era fericita n Elvetia si le trimise familiei sale. Aveau sa creada ca era bogata, cu o garderoba demna de invidiat, si ca devenise fiica cea mai ilustra a oraselului lor. Daca totul avea sa iasa dupa gndul ei (si citise multe carti de gndire pozitiva, asa nct nu avea nici cea mai mica ndoiala cu privire la propriul ei triumf), avea sa fie primita lantoarcere cu fanfara si toti l-ar fi c onvins peprimar sa dea numele ei unei piete. si cumpara un telefon mobil, din cele care utilizeaza cartele preplatite (de vreme ce nu avea domiciliu stabil) si, n zilele urmatoare, astepta invitatii la lucru. Mnca nrestaurante chinezesti (cele mai ieft ine) si, ca sa-si petreaca timpul, studia ca o apucata. Timpul se scurgea nsa n zadar si telefonulnu suna. Spre surprinderea ei, nimeni nu se 59 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE agata de ea cnd se plimba pe malul lacului, cu exceptia unor traficanti de droguri carestateau mereu n acelasi loc, sub unul din podurile care faceau legatura dintre frumoasa gradina veche si o parte mai noua a orasului. ncepu sa se ndoiasca de frumusetea ei, pna cnd una dintre fostele ei colege de munca, cu care se ntlnise din ntmplare ntr-o cafenea, i spuse ca nu eaera de vina, ci elvetienii, carora nu le pla cesa deranjeze pe nimeni, si strainii, carora le e frica sa nu fie arestati pentru agresiune sexuala o chestie inventata pentru ca femeile din lumea ntreaga sa se simta cumnu se poate mai rau. Din jurnalul Mariei, ntr-o noapte cnd nu mai avea curaj sa iasa, sa traiasca, sa maiastepte apelul telefonic care nu mai venea: Azi am trecut prin fata unui parc de distractii. Cum nu pot continua sa cheltuiescbani la ntmplare, m-am gndit ca ar fi maibine sa observ oamenii. M-am oprit multtimp n fata montagne-russe-ului: am vaz utca majoritatea persoanelor intrau acolo ncautarea senzatiilor tari, dar cnd ncepe a safunctioneze, mureau de frica si cereau oprirea carucioarelor. Atunci ce vor? Daca aleg aventura, n-artrebui sa fie pregatite ca sa mearga pna l a 60 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE capat? Sau cred c-ar fi mai inteligent sa nutreaca prin attea urcusuri si co-borsu ri si sastea tot timpul ntr-un carusel, nvrtindu-sen acelasi loc? n clipa cnd snt prea singura ca sa magndesc la dragoste, dar simt nevoia sa maconvin g ca asta se va ntmpla, mi voi gasi oslujba si ma aflu aici pentru ca am ales destinul acesta. Montagne-russe-ul e viata mea, viata este un joc dur si halucinant, viata nseamna salturi cu parasuta, nseamna risc, nseamna sa cazi si sa te ridici, nseamna alpinism, nseamna vointade a ajunge n punctul tau cel mai nalt si a te simti nemultumit si nelinistit cnd nu reusesti sa o faci. Nu e usor sa fiu departe de familia mea, de limba n care-mi pot exprima toate emotiile si sentimentele, dar de azi nainte, cnd voi fi deprimata, mi voi aminti de acelparc de distractii. Daca as fi adormit si m-asfi trezit brusc ntr-un montagne-russe, oarece as simti? Bun, prima senzatie ar fi ca snt prizoniera, as fi ngrozita de curbe, mi-ar veni sa vomit si sa plec de-acolo. Dar dacama ncredintez ca sinele snt destinul me u, ca Dumnezeu conduce mecanismul, cosmarul acesta s-ar transforma n stimulent. Nu este dect exact ceea ce este, un montagne-russe, o jucarie sigura si con 61 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE fortabila, care ajunge la terminus, dar din care, ct tine calatoria, trebuie sa privesc peisajul din jur, sa tip de emotie. 62 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Desi era capabila sa scrie consideratii pe care le socotea foarte ntelepte, nu era n stare sa-si urmeze propriile sfaturi; momentele de depresie deveneau tot mai frecvente si telefonul continua sa nu sune. Ca sa se distreze si sa practice limba franceza n acele ceasuri incerte, Maria ncepu sa cumpere reviste cu artisti celebri, dar si dadu seama repede ca cheltuia multibani n acest scop si se duse sa le caute la obiblioteca din apropiere. Doamna care se ocupa de mprumutul cartilor i spuse ca acolo nu puneau la dispozitie reviste, dar iputea sugera unele titluri care sa o ajute sastapneasca tot mai bine franceza. N-am timp de citit carti. Cum nu aveti timp? Ce faceti? Multe: studiez franceza, tin un jurnal si... Si mai ce? Era sa spuna si astept sa sune telefonul, dar socoti ca era mai bine sa taca. Fata draga, dumneata esti tnara, ai toata viata n fata. Citeste. Uita ce ti s-a spusdespre carti si citeste. 63 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Si pna acum am citit mult. Brusc, Maria si aminti de ceea ce agentul de paza Mailson i descrisese cndva sub denumirea de energie. Bibliotecara din fata ei parea o fiinta sensibila, binevoitoare, cineva care ar putea sa o ajute daca ceva sau nimic n-ar merge. Trebuia sa o cucereasca, intuitia i spunea ca acolo si putea gasi o posibila prietena. Se razgndi peloc: Dar vreau sa citesc si mai mult. Va rog sa ma ajutati n alegerea cartilor. Femeia i aduse Micul print. n noapteaaceea ncepu sa o rasfoiasca, vazu desenelede l a nceput, unde aparea o palarie dar autorul spunea ca, la drept vorbind, pentrucopii, aceea era o cobra cu un elefan t nauntru. Cred ca niciodata n-am fost copil, si spuse n sinea ei. Pentru mine, asta pare mai degraba o palarie. n absenta televizorului, ncepu sa-l nsoteasca pe printisor n calatoriile lui, ntristndu-se totusi ori de cte ori aparea subiectul dragoste si interzisese sa se mai gndeasca la temaasta sau, de nu, risca sa se sinucida. Cu
exceptia cinelor romantice la care luau parteun print, o vulpe si un trandafir, cartea erafoarte interesanta si uita sa verifice la fiecare cinci minute daca bateria celularului era ncarcata (murea de frica sa nu-si piardasansa cea mare din pricina unei negli jente). 64 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Maria ncepu sa frecventeze biblioteca, sa stea de vorba cu femeia care parea la felde singura ca si ea, sa-i ceara suge stii, sadiscute despre viata si autori pna cnd banii aproape i se terminara; nca doua saptamni si nu si-ar mai fi putut cumpara biletul de ntoarcere. Si cum viata asteapta mereu situatii critice ca sa-si arate latura stralucitoare, n cele din urma telefonul suna. La trei luni dupa ce descoperise cuvntul avocat si la doua de cnd traia din indemnizatia ncasata, o agentie de modele ntreba daca doamna Maria se mai gasea lanumarul acela. Raspunsul fu un da rece, repetat cu mult timp nainte, ca sa nu manifeste nici un fel de anxietate. Afla atunci ca unui arab, profesionist n materiede moda n tara lui, i placusera mult fotografiile ei si voia sa o invite sa participela o parada. Maria si aminti de r ecenta deceptie, dar si de banii de care avea nevoiecu disperare. si dadura ntlnire ntr-un restaurant foarte sic. ntlni un domn elegant, mai ncntator si mai matur dect experienta saanterioara, care o ntreba: Stiti de cine e tabloul acela? De Joan Miro. Stiti cine e Joan Miro? 65 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Maria ramase tacuta, ca si cum s-ar fi concentrat asupra mncarii, destul de diferitade cea din restaurantele chinezesti. Pe de alta parte, si facea nsemnari n minte: trebuie sa ceara o carte despre Miro cu prilejul proximei sale vizite la biblioteca. Arabul insista nsa: Masa aceea era preferata de Federico Fellini. Ce credeti despre filmele lui Fellini? i raspunse ca le adora. Arabul vru sa intre n detalii, si Maria, dndu-si seama ca pregatirea ei culturala n-avea cum sa rezistela proba aceea, se hotar sa treaca d irect lasubiect: Nu vreau sa ma prefac fata de dumneavoastra. Tot ce stiu este deosebirea dintre o coca-cola si o pepsi. Nu doriti sadiscutam despre o parada de mode? Franchetea fetei paru a-i face o buna impresie. O vom face cnd vom lua un drink, dupa cina. Se instala o pauza, timp n carecei doi se priveau si ncercau sa-si ghic easca gndurile. Snteti foarte frumoasa insista arabul . Daca vreti sa luati un drink cu mine la hotelul meu, va dau o mie de franci. Maria ntelese imediat. Era vina agentieide modele? Era vina ei, ar fi trebuit sa se intereseze mai exact despre cina? Nu era nici vina agentiei, nici a ei, nici a arabului: 66 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE chiar asa functionau lucrurile. Brusc, simti nevoia de peisajul natal, de Brazilia, de mbratisarea mamei. si aminti de biletul lui Mailson, cnd vorbea de trei sute de dolari; pe atunci socotise exagerat, mult peste ceea ce spera sa primeasca pentru o noapte cuun barbat. Dar n clipa aceea si dadu seama
ca nu mai avea pe nimeni, absolut pe nimenipe lume cu care sa poata sta de vorba ; era singura, ntr-un oras strain, la vrsta ei de douazeci si doi de ani relativ bine traiti, dar inutili daca era vorba sa o ajute la gasireacelui mai bun raspuns. Mai dati-mi, va rog, putin vin. Arabul i mai turna vin n pahar, n timp ce gndul i calatorea mai rapid dect Miculprint n plimbarea lui pe diverse planete. Venise sa caute aventura, bani si poate unsot, stia ca n cele din urma va accepta si propuneri ca asta, fiindca nu era inocenta sise obisnuise cu comportamentul barb atilor. Dar nca mai credea n agentiile de modele, straluciri, un sot bogat, familie, copii, nepoti, rochii, ntoarcere triumfatoare n orasul natal. Visa sa depaseasca toate dificultatile doar cu ajutorul inteligentei, al farmecului, alvointei sale. Realitatea sfrsise prin a i se prabusi ncap. Spre surprinderea arabului, ncepu sa plnga. Barbatul, sfsiat ntre teama de scandal si instinctul masculin de a o proteja 67 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE pe fata, nu stia ce sa faca. i facu semn ospatarului sa aduca nota de plata, dar Maria l ntrerupse: Nu faceti asta. Mai turnati-mi vin si lasati-ma sa plng nitel. Si Maria se gndi la baietasul care-i ceruse un creion, la adolescentul care o sarutase pe gura nchisa, la bucuria de a fi cunoscut Rio de Janeiro-ul, la barbatii care o folosisera fara a- i fi dat nimic n schimb, la pasiunile si iubirileirosite de-a lungul drumului ei de pna acum. Viata sa, n ciuda aparentei libertati, era unsir nesfrsit de ceasuri n asteptarea u nui miracol, a unei iubiri adevarate, a unei aventuri cu acelasi final romantic pe care-l vazuse mereu n filme si despre care citise ncarti. Un autor scrisese ca pe om timp ul nu-l transforma, nvatatura nu-l transforma unicul lucru care te poate face sa-ti schimbi gndurile este dragostea. Ce prostie! Cine ascris asta cunostea doar o fata a mone dei. ntr-adevar, dragostea era primul lucrucapabil sa schimbe total viata unei persoan e de la o clipa la alta. Exista nsa cealalta fataa monedei, un al doilea lucru care face ca fiinta umana sa urmeze o cale total diferita de cea planuita: se numea disperarea. Da, poate dragostea ar fi n stare sa-l transformepe cineva; disperarea opereaza nsa ac easta transformare mai repede. Si acum, Maria? Safuga de-acolo, sa se ntoarca n Brazilia , sa 68 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE se transforme n profesoara de franceza, sa se marite cu patronul magazinului de textile? Sa mearga oare mai departe, o singura noapte, ntr-un oras unde nu cunostea penimeni si nimeni nu o cunostea? Oare o singura noapte si banii att de usor cstigatiar face-o sa mearga mai departe, pna la un punct al drumului de unde nu s-ar mai fi putut ntoarce? Ce se ntmpla n acel minut: o mare ocazie sau o ncercare din partea Fecioarei Maria? Ochii arabului se plimbau peste tabloul lui Joan Miro, peste locul unde lua masa Fellini, peste fata care pazea hainele, peste clientii care intrau si ieseau. Nu stiati? nca nitel vin, va rog fu raspunsul Mariei, tot printre lacrimi. Se ruga ca ospatarul sa nu se apropie sisa vada ce se ntmpla si ospatarul, care asista la toate de departe cu coada ochiului, se ruga ca barbatul cu fetiscana sa achite repede nota, pentru ca restaurantul era ticsitsi era lume care astepta un loc. n cele din urma, dupa un rastimp care-iparuse o vesnicie, ea vorbi: Ati spus un drink pentru o mie de franci? Pna si Maria se mira de tonul vocii sale. Da raspunse arabul, regretnd ca facuse propunerea . Dar nu vreau nicidecum... 69 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Achitati nota. Sa luam acel drink la hotelul dumneavoastra. Din nou, si parea o straina. Pna atunci fusese o tnara amabila, educata, vesela, si nu folosise niciodata o asemenea tonalitate a vocii cu un strain. Dar se parea ca tnara aceea murise definitiv: n fata ei era alta existenta, unde drinkurile costau o mie de franci sau, ntr-o moneda mai universala, circa sase sute de dolari. Si totul se petrecu ntocmai conform asteptarilor: se duse la hotel cu arabul, bausampanie, se mbata aproape detot, si desfacu coapsele, astepta ca el sa aiba orgasm (nici nu-i trecu prin cap sa simuleze ca avea si ea unul), se spala n cada de marmura, lua banii si-si ngadui luxul de a lua un taxi pna acasa. Se arunca n pat si dormi o noapte fara vise. Din jurnalul Mariei, a doua zi: mi amintesc de toate, mai putin de momentul n care am luat hotarrea. Curios, nu am nici un sentiment de vinovatie. nainte obisnuiam sa le privesc pe fetele care se culcau cu barbati pentru bani ca peniste fiinte carora viata nu le lasas e nici o alegere iar acum vad ca nu e asa. Puteam zice da sau nu, nimeni nu ma silea sa 70 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE accept ceva. Merg pe strazi, ma uit la oameni, oare sialeg ei nsisi propriile vieti? Nu cumva s i ei, ca si mine, au fost alesi de catre destin? Doamna care visa sa devina model, functionarul bancar care se gndise sa fie muzician, dentistul care si tinea o carte ascunsa si caruia i-ar fi placut sa se consacre literaturii, fata care ar fi adorat sa lucreze la televiziune, dar tot ce a gasit afost un post de casiera la un superm arket. Nu simt nici un fel de compasiune fatade mine nsami. Nu ma consider o victima, fiindca puteam sa fi plecat de la restaurant cu demnitatea intacta si cu poseta goala. Puteam sa-i fi dat lectii de morala barbatului din fata mea sau sa fi ncercat a-l face sa vada ca avea sub ochi o printesa si ca eramai bine s-o cucereasca dect s-o cumper e. Puteam sa fi adoptat infinite atitudini, dar ca majoritatea fiintelor umane am lasat ca destinul sa aleaga ce drum sa urmez. Nu snt unica, desi destinul meu poateparea ilegal si marginal n raport cu al celorlalti. Dar, n cautarea fericirii, ne poticnim cu totii: functionarul/muzician, dentistul/scriitor, casiera/actrita, doamna/model, nici unul dintre noi nu e fericit. 71 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Deci asta e? Era usor asa? Se afla ntr-un oras strain, nu cunostea pe nimeni, ceea ceieri era un supliciu i dadea azi o ime nsa senzatie de libertate, nu era nevoita sa dea explicatii nimanui. Lua hotarrea, pentru prima oara dupamulti ani, sa-si consacre ntreaga zi ca sa se gndeasca la ea nsasi. Pna atunci traia preocupata mereu de ceilalti: mama, colegele de scoala, tatal, functionarii de laagentia de modele, profesorul de fr anceza, ospatarul, bibliotecara, ce anume gndeaupersoanele de pe strada pe care nu le mai
vazuse niciodata . La drept vorbind, nimeni nu se gndea la nimic, cu att mai putin la ea, o biata straina careia, daca ar fidisparut mine, nici macar politia nu i-ar fi dus lipsa. Destul. Iesi grabita, si lua cafeaua de dimineata n localul obisnuit, merse putin njurul lacului, se uita la o manifestati e a unor refugiati. O femeie cu un catelus comenta ca erau kurzi si, de asta data, n loc sa se prefaca a sti raspunsul, ca sa arate ca eramai culta si mai inteligenta dect si nchipuiau, ntreba: De unde vin kurzii? 72 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Femeia, spre surprinderea ei, nu stiu sa-i raspunda. Asa snt oamenii: vorbesc de parca ar sti totul, iar daca ndraznesti sa ntrebi, nu stiu nimic. Intra ntr-un cybercafesi descoperi pe internet ca kurzii ve neau din Kurdistan, o tara inexistenta, azi mpartitantre Turcia si Irak. Se ntoarse la locul de unde plecase, ncercnd sa o gaseasca pe femeia cu catelul dar aceasta plecase, poate pentru ca animalul nu mai suporta sancremeneasca o jumatate de ora ca sa va da o ceata de oameni cu esarfe, valuri, muzici si strigate ciudate. Asa snt si eu. Sau mai bine zis, asa eram: o persoana care se facea ca stie totul, ascunsa n tacerea mea, pna cnd arabul acela m-a iritat att de tare, nct am avut curajul sa spun ca nu stiam dect deosebireadintre niste bauturi racoritoare. A fo st oare socat? Si-a schimbat parerea despre mine? Nici vorba! Spontaneitatea mea se vede ca i s-a parut fantastica. Totdeauna am pierdutcnd am vrut sa par mai priceputa dect snt : si cu asta, basta! si aminti de agentia de modele. Stiau cevrea arabul si-n cazul asta Maria facuse nca o data pe ingenua sau crezusera cu adevarat ca era capabil sa-i gaseasca delucru n Danemarca? Oricum, Maria se simtea mai putin singura n dimineata aceea cenusie din 73 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Geneva, cu temperatura apropiata de zero, kurzii manifestnd, tramvaiele ajungnd la fixn fiecare statie, magazinele rearanjnd bijuteriile n vitrine, bancile deschizndu-se, cersetorii dormind, elvetienii ducndu-se la munca. Era mai putin singura, deoarece alaturi de ea era alta femeie, poate invizibila pentru trecatori. Nu-i observase niciodata prezenta, dar ea se afla acolo. Zmbi pentru femeia invizibila de lngaea, care semana cu Fecioara Maria, mama lui Isus. Femeia i raspunse tot cu un zmbet, i spuse sa aiba grija, caci lucrurile nu erauatt de simple cum credea ea. Maria nu daduimportanta sfatului, raspunse ca era o persoana adulta, responsabila de propriile decizii, si nu putea crede ca exista o conspiratie cosmica mpotriva ei. Aflase caerau barbati dispusi sa plateasca o mie de franci elvetieni pentru o noapte, pentru o jumatate de ora ntre coapsele ei, si tot cetrebuia sa decida n zilele urmatoare er a daca lua cei o mie de franci elvetieni pe care-i avea acum acasa, cumpara un bilet deavion si se ntorcea n orasul unde se nascuse. Sau daca mai ramnea putin, doarct sa cumpere o casa pentru parinti, rochi i frumoase si bilete pentru locurile pe care visase cndva sa le viziteze. Femeia invizibila de lnga ea i spuseiarasi, insistnd, ca lucrurile nu erau chiar 74 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE att de simple, dar Maria, desi multumita de nesperata tovarasie, o ruga sa nu-i mai ntrerupa gndurile, trebuia sa ia hotarri importante. Analiza din nou, de asta data cu mai multa grija, posibilitatea de a se ntoarce nBrazilia. Prietenele ei de colegiu, ca re nu plecasera niciodata de-acolo, ar fi comentatnumaidect ca fusese data afara din se rviciu, ca nu avusese niciodata talent ca sa devina o stea internationala. Mama ei s-ar fi ntristat pentru ca nu primise suma lunara fagaduita desi Maria, n scrisorile ei, sustinuse ca posta fura banii. Tatal ei ar fi privit-o tot restul vietii cu expresia aceea stiam eu, ea si-ar fi reluat munca n magazinul de textile, s-ar fi casatorit cu patronul, dupa ce calatorise n avion, mncase brnza elvetiana, nvatase frantuzeste si pasise n zapada. Pe de alta parte, existau drinkurile de omie de franci elvetieni. Poate n-ar fi durat mult timp n definitiv, frumusetea trece iute ca vntul , dar ntr-un an ar avea bani ca sa recupereze totul si sa se ntoarca nlume, de asta data stabilind ea nsasi regulile jocului. Unica ei problema concreta era ca nu stia ce era de facut, cum sa nceapa. Acum ctva timp, n localul acelafamilial, o fata mentionase un loc numit Rue
de Berne de altminteri, fusese unul din primele ei comentarii, chiar nainte de a-i fi 75 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE aratat unde sa-si lase bagajele. Se duse la unul dintre marile panouri care se gaseau n numeroase locuri din Geneva, orasul acela att de amabil cu turistii, nct nu suporta sa-i vada ratacinduse si, ca sa evite una ca asta, panourilerespective aveau anunturi ntr-o parte si harti n cealalta. Acolo era un barbat si ea l ntreba daca stia unde era Rue de Berne. El o priviintrigat, o ntreba daca asta cauta sau voia
sa stie unde era autostrada care ducea la Berna, capitala Elvetiei. Nu, raspunse Maria, vreau sa gasescchiar strada de-aici, din oras. Barbatul o masura din cap pna-n picioare si se ndeparta fara sa scoata o vorba, ncredintat ca era pesemne filmat deunul din programele acelea de televiziu ne, n care marea bucurie a publicului e de a faceca toti sa para ridicoli. Maria ramas e acolocincisprezece minute n definitiv orasul era mic si pna la urma gasi locul. Prietena ei invizibila, care pastrase tacerea cta vreme Maria se concentrase asupra hartii, acum ncerca sa argumenteze; nu era o chestiune de morala, ci se angaja pe un drum fara ntoarcere. Maria raspunse ca, asa cum a fost capabila sa aiba bani ca sa se ntoarca dinElvetia, ar fi capabila sa iasa din ori ce 76 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE situatie. n plus, nici una dintre persoanele cu care se ncrucisa n timpul plimbarii salenu alesese singura ce anume dorea sa fa ca. Asta era realitatea vietii. Sntem ntr-o vale a plngerii, i se adresa ea prietenei sale invizibile. Putem avea multevise, dar viata e aspra, implacabila, trista. Ce vrei sa-mi spui? Ca lumea ma va condamna? Nu va sti nimeni si asta va fi doar o perioada din viata mea. Cu un zmbet dulce, dar trist, prietena invizibila disparu. Merse pna la parcul de distractii, cumpara un bilet pentru montagne-russe, tipa ca toti ceilalti, nte-legnd nsa ca nu eranimic periculos, era doar o jucarie. Mnca ntr-un restaurant japonez, nici nu stia ce mannca, stia doar ca era foarte scump, iar acum era dispusa sa-si faca toate capriciile. Era vesela, nu trebuia sa mai astepte nici un telefon si nici sa numere centimele cheltuite. La sfrsitul zilei, lua legatura cu agentia, spuse ca ntlnirea fusese foarte buna si ca lemultumea. Daca ar fi fost seriosi, ar fi ntrebat de fotografii. Daca ar fi fost traficanti de femei, ar fi aranjat noi ntlniri. Trecu podul, se ntoarse n odaita ei, se hotar sa nu-si cumpere televizor, chiar dacaavea bani si multe planuri n cap: treb uia sagndeasca, sa-si foloseasca tot timpul spre a 77 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE gndi. Din jurnalul Mariei n noaptea aceea (cu o adnotare pe margine, zicnd: Nu snt foarte convinsa). Am nteles de ce plateste un barbat pentru o femeie: vrea sa fie fericit. Nu plateste o mie de franci doar ca sa aiba unorgasm. Vrea sa fie fericit. Si eu vr eau, toatalumea vrea si nimeni nu reuseste. Ce am de pierdut daca ma decid sa ma transform pentru o vreme ntr-o... cuvntul e greu deconceput si de scris... dar haide... ce p ot pierde daca ma decid sa fiu prostituata o vreme? Onoarea. Demnitatea. Respectul fata demine nsami. Daca ma gndesc bine, n-am avut niciodata nici unul din aceste trei lucruri. N-am cerut sa ma nasc, n-am izbutit sa fiu iubita de cineva, totdeauna am luat hotarri gresite acuma las viata sa decida n locul meu. 78 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Agentia telefona a doua zi, ntreba de fotografii si la ce data va fi parada de mode, deoarece ncasau un comision de la fiecare actiune. Maria le spuse ca arabul urma sa intre n legatura cu ei, tragnd imediat concluzia ca nu stiau nimic. Se duse la biblioteca si ceru carti despre sex. Daca lua serios n considerare posibilitatea de a munci doar un an, si-o fagaduise ntr-un domeniu pe care nu-l cunostea, primul lucru pe care trebuia sa-lfaca era sa nvete cum sa actioneze, cu m sa furnizeze placere si sa primeasca bani n schimb. Spre dezamagirea ei, bibliotecara zise caaveau doar cteva tratate tehnice, deoare ce acolo era o institutie publica. Maria citi cuprinsul unuia dintre tratatele tehnice si-ldadu imediat napoi; habar n-aveau de
fericire, vorbeau doar de erectie, penetratie, impotenta, precautii, lucruri fara nici cel maimic haz. O clipa si puse n mod seri os problema sa mprumute Consideratii psihologice despre frigiditatea femeii, de vreme ce, n cazul ei, nu reusea sa aiba orgasme dect prin masturbatie, desi era 79 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE foarte placut sa fie posedata si penetrata de un barbat. Dar nu se afla acolo n cautarea placerii, ci n vederea unei munci. i multumi bibliotecarei, trecu printr-un magazin si facuprima sa investitie n posibila cari era ce i searata la orizont rochii care i se pareau destul de sexy ca sa trezeasca tot felul dedorinte. Se duse apoi n locul identifi cat peharta. Rue de Berne ncepea de la o biserica(si, coincidenta, aproape de res taurantul japonez unde cinase cu o zi nainte), se transforma n vitrine unde se vindeau ceasuri ieftine, pna cnd, la capatul ei, segaseau localurile de care auzise vorbin du-se, toate nchise la ora aceea din zi. Se ntoarse iar ca sa se plimbe n jurul lacului, cumpara fara nici o retinere cinci reviste pornografice ca sa studieze ce ar fi avut eventual de facut, astepta sa se nnopteze si se ndrepta iarasi catre locul cu pricina. Acolo alese ca din ntmplare un bar cu sugestivul nume brazilian Copacabana. Nu luase nici o hotarre, si zicea n sinea ei. Era doar o experienta. Niciodata nu sesimtise att de bine si att de libera n to t timpul petrecut n Elvetia. Cauti de lucru zise patronul, care spala pahare n spatele unei tejghele, nepunnd nici macar un semn de ntrebare la 80 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE sfrsitul frazei. Localul consta dintr-o serie de mese, un colt cu un soi de pista de dans sicteva sofale rezemate de pereti . N-ave m nimic. Ca sa muncesti aici, ntruct ne supunem legii, trebuie sa ai cel putin o carte de munca. Maria i-o arata pe-a ei si barbatul paru asi mai domoli mahmureala. Ai experienta? Ea nu stia ce sa spuna: daca ar fi raspunsafirmativ, el ar fi ntrebat-o unde mai lucrase nainte. Daca ar fi negat, ar fi fost capabil sa o refuze. Scriu o carte. Ideea i tsnise din neant, ca si cum o voce invizibila i-ar fi sarit n ajutor n clipaaceea. Observa ca barbatul stia ca m inte si se prefacea ca o crede. nainte de a te hotar, vorbeste cu una din fete. Avem cel putin sase brazilience sivei putea afla tot ce te asteapta. Maria vru sa-i spuna ca nu avea nevoie de sfaturile nimanui si ca nu luase nici o decizie, dar barbatul se si deplasase de cealalta parte a barului, fara a-i oferi nici macar un pahar de apa. Sosira fetele, patronul le identifica pecteva brazilience si le ceru sa stea de v orba cu nou-venita. Nici una din ele nu parea dispusa sa asculte, si Maria deduse ca le erateama de concurenta. Sonorizarea lo calului 81 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE fu conectata, ncepura sa se-auda niste cntece braziliene (n definitiv, localul se numea Copacabana), intrara fete cu trasaturi asiatice, altele care pareau venite din muntiinzapeziti si romantici din jurul Ge nevei. nfine, dupa aproape doua ore de asteptare, multa sete, cteva tigari, o senzatie tot mai profunda ca lua o hotarre gresita, o repetitiementala necontenita a propozitiei ce caut eu aici? si o iritare n fata totalei lipse deinteres att din partea proprietarului, ct si a fetelor, n cele din urma una dintre brazilience se apropie de ea. De ce ai ales localul asta? Maria putea sa recurga la istoria cu cartea sau sa faca exact ceea ce facuse n privinta kurzilor si a lui Joan Miro: sa spunaadevarul. Dupa nume. Nu stiu de unde sa ncep si nu stiu nici daca vreau sa ncep. Fata paru a ramne surprinsa de comentariul direct si franc. Bau o nghitituradin ceva ce parea whisky, asculta o melodie braziliana care tocmai ncepuse, facu comentarii despre dorul de tara, zise ca deverul avea sa fie slab n noaptea aceeadin cauza ca se anulase un mare congres international care urma sa aiba loc n mprejurimile Genevei. In fine, vaznd ca Maria nu pleca, spuse: E foarte simplu, trebuie sa respecti trei 82 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE reguli. Prima: nu trebuie sa te ndragostesti de nimeni cu care lucrezi sau cu care faci dragoste. A doua: sa nu crezi n promisiuni si sa ncasezi plata cu anticipatie. A treia: sanu folosesti droguri. Facu o pauza. Si ncepe imediat. Daca te ntorci acasa fara sa prinzi un barbat, ai sa te gndesti de doua ori si n-o sa mai ai curaj sa revii. Maria se pregatise doar pentru o consultatie, pentru o informatie despre posibilitatile unei munci provizorii, dar si dadu seama ca se confrunta cu acel sentiment care ti impune sa iei o decizie rapid disperare! E-n ordine. ncep azi. Nu marturisi ca ncepuse de ieri. Femeiase duse la patronul barului, pe care-l str iga Milan, si acesta veni sa discute cu Maria. Ai desuuri frumoase? Nimeni nu-i mai pusese ntrebarea asta. Nici iubitii ei, nici arabul, nici prietenele, cu att mai putin un strain. Dar asa era viata nlocalul acela: direct la subiect. Port un chilotel albastru-deschis. Si fara sutien, plusa ea, provocatoare. Dar nu obtinu dect o punere la punct: De mine, sa poti chilotel negru, sutien si ciorapi. Face parte din ritual sa dai jos ctmai multe piese de mbracaminte cu p utinta. 83 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Fara sa piarda timpul si de asta data avnd certitudinea ca avea de-a face cu o novice, Milan o instrui n restul ritualului: Copacabana trebuie sa fie un local agreabil, nu un bordel. Barbatii intrau n localul acela vrnd sa creada ca aveau sa ntlneasca o femeie nensotita, singura. Daca cineva se apropia de masa ei si nu era oprit pe parcurs(deoarece, mai presus de orice, fun ctiona conceptul de client exclusiv al anumitor fete), cu siguranta urma sa o invite: Vrei sa bei ceva? La care Maria putea raspunde da sau nu. Era libera sa-si aleaga compania, desi nu era recomandabil sa zica nu mai mult de o data pe noapte. n cazul unui raspunspozitiv, urma sa ceara cu cocteil de fructe, care (ntmplator) era bautura cea mai scumpa de pe lista. Nimic alcoolic, nici vorba sa-l lase pe client sa faca alegerea n locul ei. Apoi, trebuia sa accepte o eventuala invitatie la dans. Majoritatea frecventatorilor erau cunoscuti si, cu exceptia clientilor exclusivi, asupra carora nu intra n detalii, nimeni nu prezenta vreun risc. Politia si Ministerul Sanatatii pretindeau analize de snge lunare, ca sa se constate daca nu eraupurtatoare de maladii cu transmisie se xuala. Utilizarea prezervativului era obligatorie, desi nu aveau cum supraveghea daca normarespectiva era sau nu respectata. Era 84 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE interzis sa provoace vreun scandal Milan era casatorit, tata de familie, grijuliu cu reputatia si bunul nume al localului sau. Continua sa-i explice ritualul: dupa dans, se ntorceau la masa, iar clientul, ca si cum ar fi spus ceva neasteptat, o invita sa mearga cu el la un hotel. Pretul normal era de 350 de franci, din care 50 de franci i ramneau lui Milan, cu titlul de concesionare a mesei (un artificiu legal pentru a evita, nviitor, complicatiile juridice si ac uzatia de a exploata sexul n scopuri lucrative). Maria ncerca sa argumenteze: Dar am cstigat o mie de franci pentru asta. Patronul facu gestul amenintator de a sendeparta, dar brazilianca aceea, care asi sta la conversatie, interveni: Glumeste. Si, adresndu-i-se Mariei, i spuse ntr-o portugheza clara si sonora: Aici e localul cel mai scump din Geneve (aici, orasul se numea Geneve, nu Genebra). Sa nu mai spui vreodata asta. Elcunoaste pretul pietei si stie ca nime ni nu se culca cu o femeie pentru o mie de franci, afara de cazul daca ai noroc si competenta clientilor speciali. Ochii lui Milan, despre care Maria avea saafle mai trziu ca era un iugoslav ce tr aia acolo de douazeci de ani, nu lasau nici o 85 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE umbra de ndoiala: Pretul e de 350 de franci. Da, asta e pretul repeta Maria umilita. nti, ntreaba ce culoare au desuurile. Apoi, decide pretul trupului ei. Nu avea nsa timp de reflectie, barbatul continua sa-i dea instructiuni: nu trebuia sa accepte invitatii ca sa mearga la case sau hoteluri sub cinci stele. Daca clientul nu ar avea unde s-o duca, urma sa mearga ea la un hotel situat la cinci intersectii de-acolo, dar totdeauna n taxi, pentru a evita ca alte femei de la alte localuri de pe Rue de Bernesa se obisnuiasca cu figura ei Maria nu-l crezu, ci si imagina ca adevaratul motiv erasa nu primeasca invitatia de a lucra n
conditii mai bune, n alt local. si pastra nsagndurile pentru sine, i ajungea discutia
despre pret. Repet nca o data: la fel ca politistii la cinema, sa nu bei niciodata cnd lucrezi. Te las acum, miscarea ncepe n scurt timp. Multumeste-i zise, n portugheza, brazilianca. Maria i multumi. Barbatul zmbi, dar nca nu-si terminase lista de recomandari: Am uitat ceva: timpul dintre comandabauturii si momentul plecarii nu trebuie cu nici un chip sa depaseasca 45 de minute, iarn Elvetia, cu ceasuri n toate partile, pna si 86 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE iugoslavii si brazilienii nvata sa respecte orarul. Tine mine ca eu mi hranesc copiii dincomisionul dumitale. Avea sa-si aminteasca. i dadu un pahar de apa minerala carbogazoasa cu lamie putea trece usordrept gin tonic si-i ceru sa astepte. n scurt timp, localul ncepu sa se umple: barbatii intrau, priveau n jur, se asezau singuri si imediat aparea cineva de-al casei, ca si cum ar fi fost o serbare si toti s-ar fi cunoscut de multa vreme, iar acum ar fi profitat ca sa se distreze nitel dupa o lungazi de munca. La fiecare barbat care -si aranja o companie, Maria suspina, usurata, desi ncepuse sa se simta mult mai bine. Poate pentru ca era n Elvetia, poate pentru ca, mai devreme sau mai trziu, avea sa ntlneasca aventuri, bani sau un sot la care visase dintotdeauna. Poate pentru ca abia acum si dadea seama era prima oara n multe saptamni cnd iesea noaptea si mergea ntr-un local unde cnta muzica si unde, din cnd n cnd, putea auzi pe cineva vorbind n portugheza. Se distra cu fetele dinjurul ei, consumnd cocteil de fructe,
conversnd vesele. Nu o vazuse pe nici una din ele felicitnd o sau dorindu-i succes n noua profesie, eransa normal, n definitiv era o concurenta , o 87 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE adversara, disputn-du-si acelasi trofeu. n loc sa fie abatuta, avu un sentiment de orgoliu lupta, se batea, nu era cineva descumpanit. Putea, daca ar fi vrut, sa deschida usa si sa plece de-acolo pentru totdeauna, dar avea sa-si aminteasca mereu ca avusese curajul de-a ajunge acolo, de a negocia si discuta despre lucruri la care, nnici un alt moment al vietii, nu ndraz nise sa se gndeasca. Nu era o victima a destinului, si-o repeta n fiecare clipa: si asuma toate riscurile, pna dincolo de limitele sale, traindexperiente pe care, ntr-o zi, n tace rea inimii sale, n momentele coplesite de urt ale batrnetii, si le-ar putea aminti cu anumita doza de nostalgie orict ar putea parea deabsurd. Era sigura ca nimeni nu avea sa se apropie de ea si mine totul nu avea sa i se para altceva dect un vis nebunesc, pe caren-ar mai cuteza niciodata sa-l repete; fiindca tocmai si daduse seama ca o mie de franci pentru o noapte se ntmpla o singura data, mai sigur ar fi sa-si cumpere biletul de ntoarcere n Brazilia. Ca sa-i treaca timpul mai repede, ncepu sa calculeze ct ar cstigafiecare din fetele acelea: daca ar iesi de trei ori pe zi, i-ar reveni fiecareia patru ore demunca. ntr-o zi, echivalentul salariului ei pe doua lunide la magazinul de textile. 88 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Doar atta? Bun, ea cstigase o mie de franci ntr-o noapte, dar fusese poate doar un soi de ncepatoare. Oricum, veniturile unei prostituate normale erau mai mari, multmai mari dect ar fi putut cstiga dnd or e de franceza la ea acasa. Totul presupunnd, caunic efort, sa stea o vreme ntr-un bar, sa danseze, sa desfaca picioarele si punct. Nuera nevoie nici macar sa stea de vorb a. Banii puteau fi o buna motivatie, gndi eamai departe. Dar asta era totul? Oare persoanele aflate acolo, clientii si femeile, reuseau sa se distreze ct de ct? Lumea era oare att de diferita de ceea ce nvatase ea la scoala? Daca ar folosi prezervativul, nu risca nimic, nici chiar acela de a fi recunoscuta de cineva din tara ei. Nimeni nu viziteaza Geneva, cu exceptia cum li se spusese odata la un curs acelora carora le placea sa frecventeze bancile. Ceea ce le place nsa brazilienilor, n marea lor majoritate, e sa bata magazinele, de preferinta la Miami sau Paris. Trei sute de franci pe zi, cinci zile pe saptamna. O avere! Ce tot faceau fetele alea acolo, daca ntr-o luna cstigau bani suficienti ca sase ntoarca acasa si sa le cumpere o ca sa mamelor lor? Oare munceau doar de putintimp? Sau si Maria se temu de propria-i ntrebare sau le-o fi placnd? 89 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Din nou simti nevoia de a bea sampania o ajutase considerabil n ziua anterioara. Acceptati un drink? In fata ei, un barbat de vreo treizeci de ani, n uniforma unei companii aeriene. Lumea ncepu sa para filmata cu ncetinitorul si Maria trai senzatia de iesire din propriul trup, contemplndu-se din exterior. Murea de rusine, dar facu efortul de a-si stapni mbujorarea de pe fata, dadu afirmativ din cap, zmbi si ntelese ca dinclipa aceea viata i se schimbase pentru totdeauna. Cocteil de fructe, conversatie, ce faci aici, e frig, nu-i asa? Povesteste-mi despre tara dumitale. Aveti carnaval. Braziliencele snt frumoase, nu-i asa? Sa surzi si sa accepti complimentul, saarborezi poate un aer pe jumatate timid. S a dansezi iar, dar fiind atenta la privirea lui Milan, care uneori da din cap si arata spre ceasul de la mna. Miros de parfumbarbatesc, ntelege repede ca trebuie sa se deprinda cu mirosurile. Cel putin acesta e deparfum. Danseaza strns lipiti. nca un cocteil de fructe, timpul trece, oare nu-i spusese case scursesera patruzeci si cinci de minute? Se uita la ceas, el o ntreaba daca asteaptape cineva, ea i spune ca peste o ora av eau sa vina niste prieteni, el o invita sa iasa. Hotel, 350 de franci, dus dupa sex (barbatul 90 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE comenta, intrigat, ca nimeni nu mai facuse asa ceva nainte). Nu Maria, alta persoana en trupul ei, care nu simte nimic, ndepli neste doar mecanic un soi de ritual. E o actrita. Milan o nvatase de toate, mai putin cum sa se desparta de client, ea multumeste, e si elmolesit si somnoros. Sovaie, vrea sa se ntoarca acasa, dar trebuie sa se duca la local ca sa depuna cei 50 de franci, iar atunci alt barbat, un nou cocteil, ntrebari despre Brazilia, iarasi dus (de asta data fara comentarii), se ntoarce labar, patronul si ncaseaza comisionul s i-i spune ca poate pleca, deverul e slab astazi. Nu ia un taxi, strabate toata Rue de Berne pe jos, uitndu-se la celelalte localuri, la vitrinele cu ceasuri, la biserica din colt (nchisa, mereu nchisa...). Nimeni nu-i ntoarce privirea ca totdeauna. Merge prin frig. Nu simte temperaturascazuta, nu plnge, nu se gndeste la banii cstigati, e ntr-un fel de transa. Unii s-au nascut ca sa nfrunte viata singuri, asta nu e nici bine, nici rau, e doar viata. Maria face parte din rndul lor. ncepe sa se straduiasca a reflecta la cele ntm-plate, a nceput azi si se si considera o profesionista, i se pare ca o facede multa vreme, ca a facut asta to ata viata. si simte o afectiune ciudata pentru sine, emultumita ca nu fugise. Acum trebuie s a se 91 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE hotarasca daca va merge mai departe. Daca va continua, avea sa fie cea mai buna ceea ce niciodata nu fusese, n nici o mprejurare. Viata o nvata nsa foarte repede ca numai cei puternici supravietuiesc. Ca sa fiiputernica, trebuie sa fii cea mai b una, nu exista alternativa. Din jurnalul Mariei, o saptamna mai trziu: Eu nu snt un corp care are suflet, snt unsuflet care are o parte vizibila, numita corp. n toate aceste zile, exact invers de cum mi puteam imagina, sufletul acesta a fost multmai prezent. Nu-mi spunea nimic, nu m a critica, nu-i era mila de mine: doar ma observa. Azi mi-am dat seama de ce se ntmplaasa: de multa vreme nu ma mai gndesc laceva numi t dragoste. Se pare ca ea fuge demine, ca si cum n-ar mai avea nici o importanta si nu s-ar simti bine venita. Dardaca nu ma voi gndi la dragoste, nu v oi finimic. Cnd m-am ntors a doua zi la Copacabana, am si nceput sa fiu privita cu mai mult respect de unde am nteles ca multe fete aparpentru o noapte si nu mai pot continua. Cinem erge mai departe devine un soi de aliata, 92 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE de camarada fiindca poate ntelegedificultatile motivatiilor sau, mai bine zis, lipsa de motivatii de a-si fi ales acest tip deviata. Toate viseaza la cineva care sa soseasca si sa le descopere ca pe o adevarata femeie, tovarasa, senzuala, prietenoasa. Dar toatestiu, din prima clipa a unei noi ntlniri , canimic asemanator nu are sa se ntmple. Trebuie sa scriu despre dragoste. Trebuiesa gndesc, sa gndesc, sa scriu si iar sa scriu despre dragoste altminteri sufletul meu nu suporta. 93 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Chiar daca credea ca dragostea e ceva att de important, Maria nu uita de sfatul pecare-l primise n prima noapte si ncerca sa otraiasca numai n paginile jurnalului ei. n rest, cauta cu disperare un mijloc de a fi maibuna, de a cstiga multi bani ntr-un timp scurt, a nu gndi mult si a gasi un motiv temeinic ca sa faca ceea ce facea. Aici era partea cea mai dificila: care sa fifost adevaratul motiv? O facea pentru ca avea nevoie. Nu, nuera bine toata lumea are mereu nevoie sa cstige bani, dar nu toti opteaza pentru o viata total n marginea societatii. O facea pentru ca voia sa traiasca o experienta noua. Oare? Orasul era plin de experiente noi precum schiatul sau plimbarile n barca pe lac si ea nu avusese niciodata vreo curiozitate n sensul acesta. O facea pentru ca nu mai avea nimic de pierdut, viata i era o frustrare cotidiana si constanta. Nu, nici unul dintre raspunsuri nu era adevarat, mai bine sa uite de subiectul acesta si sa continue pur si simplu sa traiasca ceea ce i se ivea n cale. Avea multe n comun cu celelalte prostituate si cu 94 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE celelalte femei pe care le cunoscuse n viata ei: maritisul si o viata sigura reprezentau celmai mare dintre toate visele. Cel e care nu se gndeau la asta fie aveau sot (aproape o treime din colegele sale erau casatorite), fie ieseau dintr-o experienta recenta de divort. Din pricina asta, ca sa se nteleaga pe sine, cauta cu toata grija sa nteleaga de ceoare si alesesera acea profesie colegele ei.
Nu auzi nimic nou si-si facu o lista cu raspunsurile: a) ziceau ca erau nevoite sa-si ajute sotulde acasa (si gelozia? Si daca se ivea vreun prieten de-al sotului lor? Nu avu nsa curajsa ajunga att de departe); b) sa cumpere o casa pentru mama lor(disculpa asemanatoare cu a ei, dar era cea mai raspndita); c) sa adune bani pentru biletul de ntoarcere (columbienele, thailandezele, peruanele si braziliencele adorau motivul acesta, desi cstigasera de multe ori baniinecesari si se scuturasera numaidect de ei, din teama de a nu-si realiza visul); d) placerea (nu se prea potrivea cu ambianta, suna fals); e) nu reusisera sa faca nimic (nici acesta nu era un motiv serios, Elvetia era plina delocuri de munca pentru femei de serv iciu, soferite, bucatarese). n sfrsit, nu descoperi nici un motiv 95 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE temeinic si nceta a mai ncerca sa-si explice universul din jurul ei. Vazu ca proprietarul, Milan, avea dreptate: niciodata cineva nu-i mai oferise o mie de franci elvetieni ca sa petreaca ctevaceasuri cu ea. Pe de alta parte, nime ni nuprotesta cnd cerea 350 de franci, ca si cumar fi stiut dinainte si ar fi ntre bat doar ca sa te umileasca sau ca sa nu aiba surprize neplacute. Una dintre fete comenta: Prostitutia e o afacere diferita de celelalte: cine ncepe cstiga mai mult, cine are experienta cstiga mai putin. Prefa-te mereu ca esti ncepatoare. nca nu stia ce erau clientii speciali, subiect mentionat doar n treacat n prima noapte nimeni nu aborda subiectul acesta. In scurt timp nvata doua din trucurile cele mai importante ale profesiei, si anume sa nu puna niciodata ntrebari despreviata personala, sa zmbeasca si sa vorbeasca ct mai putin cu putinta, sa nu stabileasca niciodata ntlniri n afara localului. Sfatul cel mai important i veni dela o filipineza pe care o chema Nyah : Trebuie sa gemi n momentul orgasmului. Asta l face pe client sa-ti ramna fidel. De ce? Ei platesc ca sa se satisfaca. 96 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Te nseli. Barbatul nu-si dovedeste ca e mascul doar cnd are erectie. Este mascul daca e capabil sa-i dea si placere unei femei. Daca vede ca e capabil sa-i produca placereunei prostituate, atunci o sa se cons idere celmai bun. 97 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Si asa se scursera sase luni: Maria nvata toate lectiile de care avea nevoie ca, de pilda, modul de functionare al Copacabanei. Fiind unul din localurile cele mai scumpe depe Rue de Berne, clientela era alcat uita n marea sa majoritate din cadre de conducere, care aveau permisiunea de a veni trziu acasa, ntruct luau cina cu clienti, dar limita pentru aceste cine nu trebuia sa depaseasca ora 23:00. Majoritatea prostituatelor aveauntre 18 si 22 de ani si ra-mneau n local n medie doi ani, fiind numaidect nlocuite cu altele nou-sosite. Se duceau atunci la Neon sau la Xenium si, pe masura ce vrsta femeii sporea, pretul cobora si orele de munca se evaporau. Terminau aproape toate la Tropical Extasy, care accepta femei de peste treizeci de ani. O data ajunsa acolo, totusi, unica solutie era sa se ntretina, cstignd atta ct sa-i ajunga pentru masa de prnz si comision, cu unul, doi studenti pe zi (mediapretului pentru ntreg programul: atta ct sacumpere o sticla de vin ieftin). S-a culcat cu multi barbati. Nu se uita niciodata la vrsta sau la hainele uzate, ci raspunsul ei afirmativ sau negativ depindea de mirosul pe care-l 98 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE exalau. Nu avea nimic mpotriva tigarii, dar detesta parfumurile ieftine, pe cei care nu sespalau si pe cei cu hainele impreg nate de bautura. Copacabana era un local linistit si Elvetia era poate cea mai buna tara din lume ca sa lucrezi ca prostituata cu conditia sa ai permis de sedere si de munca, actele n regula si sa-ti platesti cu religiozitate asigurarea sociala; Milan repetantruna ca nu dorea sa fie vazut de copiii sain paginile ziarelor de senzatie si se comporta cu mai multa rigiditate dect un politist cnd era vorba sa verifice situatia angajatelor sale. Pe scurt, o data depasit obstacolul primei sau celei de-a doua nopti, era o profesie caoricare alta, unde munceai din greu, luptaimpotriva concurentei, te straduiai sa-ti pastrezi un patron de calitate, sa respecti orarele, te stresai un pic, aveai nevoie de miscare si te odihneai duminicile. Cele mai multe dintre prostituate aveau fiecare un gen de credinta si-si frecventau cultele, liturghiile, rugaciunile, ntlnirile lor cu Dumnezeu. Ca sa nu-si piarda sufletul, Maria se luptansa cu paginile jurnalului ei. Descope ri, spre surprinderea sa, ca, la fiecare cinci clienti, unul venise nu ca sa faca dragoste, ci ca sa stea putin de vorba. Plateau pretulconsumatiei, hotelul si, n momentul cnd se 99 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE pregatea sa se dezbrace, spuneau ca nu era nevoie. Voiau sa vorbeasca despredificultatile muncii, despre sotia care-i nsela cu cineva, de faptul ca se simtisera singuri sinu avusesera cu cine sa stea de v orba (ea cunostea bine situatia). La nceput i se paru foarte ciudat. Pna ntr-o buna zi cnd, ducndu-se la hotel cu un francez important, nsarcinat sa vneze talente pentru nalte functii executive (iexplica asta de parca ar fi fost lucrul c el mai interesant de pe lume), auzi urmatorul comentariu al clientului sau: Stii cine este persoana cea mai singura din lume? E cadrul de conducere care are o cariera de succes, un salariu foarte ridicat, se bucura de ncrederea superiorilor si a subordonatilor sai, are o familie cu care si petrece vacantele, copii pe care-i ajuta sa-si ndeplineasca obligatiile scolare, iar ntr-o buna zi apare un tip ca mine, cu urmatoarea propunere: Vrei sa-tischimbi serviciul, sa cstigi nca o data pe atta? Omul acela, care are tot ce-i trebuie ca sa se simta realizat si fericit, devine insul cel mai mizerabil de pe planeta. De ce? Pentru ca nu are cu cine sa stea de vorba. E tentat sa-mi accepte propunerea, dar nu o poatediscuta cu colegii de serviciu, deoarece
acestia ar face tot posibilul ca sa-l convinga 100 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE sa ramna unde este. Nu poate vorbi cu nevasta care i-a nsotit atta amar de ani cariera victorioasa si gusta situatiile sigure, dar nu admite riscurile. Nu poate vorbi cunimeni, si totusi se afla n fata marii hotarri a vietii sale. Oare poti sa-ti imaginezi ce simte omul asta? Nu, nu el era insul cel mai singuratic depe lume, deoarece Maria cunostea persoa na cea mai singura de pe fata pamntului: eansasi. Si totusi fu de acord cu clientul e i, n speranta unui bacsis bun pe care l si primi. Si ncepnd cu discutia aceea, ntelese ca trebuia sa descopere ceva ca sa-si elibereze clientii de presiunea enorma careia pareau a-i fi supusi; asta nsemna o ameliorare n calitatea serviciilor sale si o posibilitate de cstiguri n plus. Cnd ntelese ca descarcarea tensiunii sufletesti era la fel sau chiar mai rentabila dect descarcarea tensiunii trupului, rencepusa frecventeze biblioteca. ncepu sa cea racarti despre problemele conjugale, psihologie, politica, iar bibliotecara era ncntata fiindca fata la care tinea att de mult renuntase sa se gndeasca la sex si acum se concentra asupra unor lucruri mai importante. ncepu sa citeasca n mod regulat ziarele, parcurgnd, ori de cte ori o putea face, paginile de economie ntruct cea mai mare parte a clientilor ei erau cadre 101 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE de conducere. Ceru carti de autoajutor deoarece aproape toti i cereau sfaturi. Se adnci n tratate despre emotia umana de vreme ce toti sufereau, dintr-un motiv sau altul. Maria era o prostituata respectabila, diferita, si, la sfr-situl celor sase luni de munca, avea o clientela selecta, numeroasa si fidela, trezind invidia sau gelozia, dar siadmiratia colegelor. Ct despre sex, nimic pna atunci nu-i mbogatise viata: nsemna sa-si desfaca picioarele, sa le pretinda sa-si puna un prezervativ, sa geama un pic ca sa sporeasca posibilitatea unui bacsis (gratie filipinezei Nyah, descoperise ca gemetele puteau aduce 50 de franci n plus) si sa facaapoi un dus imediat dupa contact, ast fel nct apa sa-i poata spala nitel si sufletul. Nici o variatie. Nici vorba de sarut sarutul, pentru o prostituata, era mai sacru dect orice alt lucru. Nyah o nvatase ca trebuia sa-si pastreze sarutul pentru iubitul vietii ei, ca n povestea cu Frumoasa Adormita; un sarut care ar face-o sa se trezeasca din somn si sa se ntoarca n lumea basmului, n care Elvetia se preschimba iarasi n tara ciocolatei, a vacilor si a ceasurilor. La fel, nici vorba de orgasme, placere sau lucruri excitante. n ncercarea ei de a deveni cea mai buna, Maria asistase la cteva spectacole de filme porno, spernd sa 102 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE nvete ceva care sa-i poata fi de folos n munca. Vazuse multe lucruri interesante, dar pe care nu se ncumeta sa le practice cu clientii ei cereau prea mult timp, si Milan era totdeauna multumit cnd femeile se ntlneau cu trei insi pe noapte. La sfrsitul acestor sase luni, Maria si depusese 60 000 de franci la banca, ncepuse sa ia masa la restaurante mai scumpe, si cumpara un televizor (pe carenu-l folosea niciodata, dar i placea sa-l aiba la ndemna) si acum lua serios n calcul posibilitatea de a se muta ntr-un apartament mai bun. Acum si puteacumpara carti, dar continua sa frecventeze biblioteca, aceasta fiind puntea ei de legatura cu lumea reala, cea mai solida si mai durabila. i placea sa stea de vorba cteva minute cu bibliotecara, care era fericita la gndul ca Maria avea sa-si gaseasca ncele din urma o iubire si poate o slujba, d ar pna atunci nu o ntrebase nimic, deoareceelvetienii snt timizi si discreti (adevarat a minciuna, pentru ca la Copacabana si n pat erau dezinhibati, veseli sau complexati ca oricare alt popor din lume). Din jurnalul Mariei, ntr-o dupa-amiaza deduminica: Toti barbatii, scunzi sau nalti, aroganti 103 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE sau timizi, simpatici sau distanti, au n comun o caracteristica: intra n local tematori. Cei mai experimentati si ascundfrica vorbind tare, cei inhibati nu reus esc sa si-o mascheze si ncep sa bea ca sa vadadaca senzatia dispare. Nu am nsa nici o ndoiala, cu rarisime exceptii si acestea snt clientii speciali, pe care Milan nca nu mi i-a prezentat ei snt speriati. De ce le e teama? La drept vorbind, mie ar trebui sa-mi fie teama. Snt cine snt, merg ntr-un local strain, n-am forta fizica, nu port arme. Barbatii snt foarte ciudati, sieu nu vorbesc de aceia pe care i-am vazutpna acum la Copacabana, ci de toti pe care i- am cunoscut pna azi. Pot sa bata, pot sastrige, pot sa ameninte, dar mor de frica
femeii. Poate nu de frica celei cu care se vor casatori, dar totdeauna exista una care i sperie si-i supune tuturor capriciilor sale. Chiar daca e propria lor mama. 104 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Barbatii pe care-i cunoscuse de cnd sosise la Geneva faceau totul ca sa parasiguri de ei, ca si cum ei ar fi condus lumeasi propriile vieti; Maria nsa vedea n ochii fiecaruia dintre ei frica de sotie sau panicade a nu obtine o erectie, de a nu f i destul de masculi n fata unei simple prostituate, pecare o mai si plateau. Daca ar fi fost la un magazin si nu le-ar fi placut ncaltamintea, ar fi fost n stare sa se ntoarca fluturnd n mna bonul si sa pretinda banii napoi. nschimb, chiar daca ar fi trebuit sa plateasc a cu o firma, daca n-ar fi avut erectie, nu s-ar mai fi ntors niciodata n acelasi local, deoarece si nchipuiau ca povestea se raspndise printre toate celelalte femei, o adevarata rusine. Doar mie ar trebui sa-mi fie rusine pentru ca n-am reusit sa excit un barbat. Dar, n fapt, le este lor. Ca sa evite asemenea accese de timiditate, Maria cauta sa-i lase totdeauna n voia lor, iar cnd vreunul parea mai baut saumai fragil dect era firesc, evita sexu l si se concentra doar asupra mngierilor si masturbarii ceea ce-i lasa foarte multumiti 105 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE orict de absurda ar fi fost situatia, deoarece se puteau masturba si singuri. Era obligatoriu sa nu-i lase sa se simta rusinati. Barbatii aceia, att de puternici si dearoganti la locurile lor de munca , unde se razboiau necontenit cu functionarii, clientii, furnizorii, preconceptiile, secretele, atitudinile false, ipocrizia, teama, apasarea, si terminau ziua ntr-un local si nu le pasa ca platesc 350 de franci elvetieni ca sa ncetezea mai fi ei nsisi pe timpul noptii. Pe timpul noptii? Stai, Maria, exagerezi. La drept vorbind, snt patruzeci si cinci de minute si, chiar asa, daca scadem dezbracatul, ncercatul ctorva alinturi false, conversatia pe teme banale, mbracatul, vom reduce timpul acesta la unsprezece minute de sex propriu-zis. Unsprezece minute. Lumea gravita n jurul a ceva ce dura doar unsprezece minute. Si din cauza acestor unsprezece minutedintr-o zi de douazeci si patru de ore (admitnd ca toti fac dragoste cu sotiile lor n fiecare zi, ceea ce era o adevarata absurditate si o minciuna totala), ei se casatoreau, ntretineau o familie, suportauplnsetul copiilor, se dadeau de ceasul mortii ca sa se justifice cnd ajungeau trziu acasa, se uitau la zeci, sute de alte femei cu care le-ar fi placut sa se plimbe n jurul lacului dinGeneva, si cumparau haine scumpe p entru 106 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE ei, rochii nca si mai scumpe pentru ele, plateau prostituate ca sa compenseze ceeace le lipsea, sustineau o uriasa indust rie de cosmetice, diete, gimnastica, pornografie, putere si cnd se ntlneau cu alti barbati, contrar legendei, nu vorbeau niciodata despre femei. Discutau despre functii, bani si sport. Era ceva putred cu civilizatia; si nu eravorba despre despadurirea Amazoniei, stratul de ozon, disparitia ursilor panda, fumatul, alimentele cancerigene, situatia dinpenitenciare, cum urlau ziarele. Era exact domeniul n care lucra ea: sexul. Maria nu se afla totusi acolo ca sa salveze umanitatea, ci pentru a-si mari contul bancar, a supravietui nca sase luni solitudinii si alegerii pe care o facuse, a-i trimite n mod regulat ajutorul lunar mameisale (care fu foarte multumita cnd afla cantrzierea banilor se datora doar postei elvetiene, care nu functiona la fel de bine ca posta braziliana), a-si cumpara tot ce visasentotdeauna si nu avusese niciodata. Se muta ntr-un apartament mult mai bun, cu ncalzire centrala (desi vara venise deja), iarde la fereastra ei putea zari o bis erica, un restaurant japonez, un supermarket si o cafenea simpatica, pe care obisnuia sa o frecventeze ca sa rasfoiasca ziarele. In rest, asa cum si fagaduise siesi, 107 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE trebuia sa mai suporte o jumatate de an rutina de totdeauna: Copa-cabana, accepti undrink, dans, ce crezi despre Brazili a, hotel, plata anticipata, conversatie si priceperea de a atinge punctele sensibile att ale trupului, ct si ale sufletului, mai cu seamaale sufletului , ajutor n problemele in time, din care unsprezece minute vor fi cheltuite cu desfacutul picioarelor, strn-sul picioarelor, gemetele simulate de placere. Multumesc, te astept saptamna viitoare, esti barbat, nu gluma, nu trebuie, pentru casi mie mi-a facut mare placere sa fi u cu dumneata. Si, mai cu seama, sa nu se ndragosteasca niciodata. Era cel mai important, cel mai judicios sfat pe care i-ldaduse brazilianca nainte de a ceda, pesemne pentru ca se ndragostise. n doua luni de lucru primise deja diverse propuneride casatorie, dintre care cel putin trei eraufoarte serioase: directorul unei firme de contabilitate, pilotul cu care iesise n prima noapte si patronul unui magazin specializatn bricege si arme albe. Cei trei i promisesera sa o scoata din viata aceea si sa-i ofere o casa decenta, un viitor, poate copii si nepoti. Totul doar pentru unsprezece minute pe zi? Nu era posibil. Acum, dupa experienta ei la Copacabana, stia ca nu era singura persoana 108 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE care se simtea singura. Si fiinta umana poate ndura o saptamna de sete, doua saptamni de foame, multi ani fara acoperis, dar singuratatea nu o poate ndura. E ceamai cumplita dintre toate torturile, dint re toate suferintele. Barbatii aceia si multi altii care-i cautau tovarasia sufereau ca si ea de acest sentiment distrugator senzatia ca nimanui de pe pamntul acesta nu-i pasa de ei. Pentru a evita ispitele dragostei, inima ei exista numai n jurnal. Intra n Copacabana doar cu trupul sicreierul ei, de fiecare data mai sen sibil, mai ascutit. Izbutise n cele din urma sa ajungala convingerea ca sosise la Geneva si sfrsisen Rue de Berne dintr-o ratiune superioara, si, de fiecare data cnd mprumuta o carte de la biblioteca, constatarea aceasta i se confirma: nimeni nu scrisese anume despre aceste unsprezece minute cele mai importante ale zilei. Poate acesta era destinul ei, orict de dur ar fi putut parea deocamdata: sa scrie o carte, sa-si povesteasca istoria, aventura. Da, aventura. Desi era un cuvnt interzis, pe care nimeni nu ndraznea sa-l rosteasca, pe care majoritatea prefera sa-l vada la televiziune, n filme care rulau o data si nca o data la cele mai diferite ore ale zilei, asta era ceea ce cauta ea. Mergea cu deserturi, cu calatorii n locuri necunoscute, cu oameni 109 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE misteriosi conversnd ntr-o barca n mijlocul fluviului, cu avioane, studiouri cinematografice, triburi de indieni, ghetari, Africa. i placu ideea cartii si ajunse sa se gndeasca la titlu: Unsprezece minute. ncepu sa-i clasifice pe clienti n trei tipuri: Exterminatorii (nume dat n cinsteaunui film ce-i placuse mult), care intr au de lanceput mirosind a bautura, prefacndu-se canu se uitau la nimeni, dar creznd ca toti se uitau la ei, dansnd putin si mergnd direct lahotel. Pretty Woman (tot din cauza un ui film), care se straduiau sa fie eleganti, gentili, afectuosi, ca si cum lumea ar fi depins de acel tip de bunatate ca sa se nvrteasca n jurul axei sale, ca si cum ar fimers pe strada si ar fi intrat din ntmpla re nlocal; erau blnzi la nceput si nesiguri cnd ajungeau la hotel si, din cauza asta, erau pna la urma mai exigenti dect Exterminatorii. n sfrsit, Nasii (tot datorita unuifilm), care tratau trupul femeii ca si cum ar fi
fost vorba de o marfa. Erau cei mai autentici, dansau, conversau, nu lasau bacsis, stiau ce cumpara si ct valoreaza, nuse lasau niciodata dusi de conversati a femeii alese, oricare ar fi fost ea. Aceia erau unicii care, ntr-o maniera mult mai subtila, cunosteau semnificatia cuvntului aventura. 110 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Din jurnalul Mariei, ntr-o zi cnd era la ciclu si nu putea lucra: Daca ar trebui sa-mi povestesc astazi viata cuiva, as putea-o face n asa fel, nct m-ar considera o femeie independenta, curajoasa si fericita. Nici vorba: mi e interzissa mentionez unicul cuvnt care e m ult mai important dect cele unsprezece minute dragostea. n timpul ntregii mele vieti, am ntelesdragostea ca pe un soi de sclavie consimtita. E o minciuna: libertatea nu exista dect n prezenta ei. Cine se daruiestetotal, cine se simte liber iubeste la maximum. Si cine iubeste la maximum se simte liber. Din cauza asta, n pofida a tot ce pot trai, face, descoperi, nimic nu are sens. Sper catimpul sa treaca repede, ca sa ma pot
ntoarce la cautarea de mine nsami ntlnind un barbat care sa ma nteleaga, care sa nu ma faca sa sufar. Dar ce tot spun o prostie ca asta? n dragoste, nimeni nu poate leza pe nimeni; fiecare dintre noi e raspunzator pentru ceea ce simte si nu putem da vina pe altul pentru asta. M-am mai simtit ranita cnd i-am pierdutpe barbatii de care m-am ndragostit. Astazi snt convinsa de faptul ca nimeni nu pierde 111 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE pe nimeni, fiindca nimeni nu poseda pe nimeni. Asta e adevarata experienta a libertatii: sa ai lucrul cel mai important din lume, faraa-l poseda. 112 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Trecura nca trei luni, sosi toamna, sosi n sfrsit si data marcata n calendar: nouazeci de zile pna la calatoria de ntoarcere. Totul trecuse att de repede si att de ncet, gndi ea, descoperind ca timpulcurge n doua dimensiuni diferite, n functiede propria stare de spirit, dar n ambele cazuri aventura ei se apropia de sfrsit. Ar fi putut continua, evident dar nu putea uitasursul femeii invizibile care o nsotise n plimbarea din jurul lacului, spunndu-i ca lucrurile nu erau chiar att de simple. Orict de ispitita s-ar fi simtit ca sa continue, orictde pregatita ar fi fost pentru pr ovocarile carei se ivisera n cale, toate aceste luni de convietuire doar cu sine nsasi o nvatasera ca exista un moment ineluctabil cnd totul nceteaza. Peste nouazeci de zile avea sa se ntoarca n interiorul Braziliei, avea sa cumpere o mica ferma (n definitiv cstigase mai mult dect sperase), cteva vaci (braziliene, nu elvetiene), avea sa-i invite petatal si pe mama sa sa locuiasca mpreunacu ea, avea sa-si ia doi angajati si sa puna pe roate ntreprinderea. Desi ntelesese ca dragostea reprezinta 113 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE adevarata experienta a libertatii si ca nimeni nu poate poseda pe altcineva, si alimentanca dorintele tainice de razbunare si le integra n ntoarcerea sa triumfala n Brazilia. Dupa ce avea sa-si puna la punct ferma, avea sa se duca n oras, sa treaca prin fata bancii unde luera baiatul care plecase cu cea mai buna prietena a sa si avea sa-si deschida un mare depozit n bani. Buna, ce mai faci, nu ma mai recunosti? avea sa o ntrebe el. Ea avea sa simuleze un mare efort de memorie si sa termine zicnd ca nu, fiindca petrecuse un anntreg n E-U-RO-PA (avea sa pronunte foa rtelent si raspicat, ca sa auda toate colegele ei). Mai bine zis n EL-VE-TI-A (suna mai exotic si mai aventurist dect Franta), undeexista cele mai bune banci din lume. Cu cine avea placerea? El avea sa mentioneze anii de liceu. Ea avea sa spuna Ah..., parca-mi aduc aminte, dar cu figuracuiva care nu-si amintea nimic. Apoi, du pa consumarea razbunarii, se impunea sa munceasca mai mult, iar cnd afacerea avea sa mearga dupa cum prevazuse, avea sa sepoata consacra lucrului care o interesa celmai mult n viata: sa-si descopere adevarata dragoste, barbatul care o asteptase toti aniiacestia, dar pe care nu avusese oca zia sa-lcunoasca. Maria se hotar sa uite pentru totdeauna 114 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE ideea de-a scrie o carte cu titlul Unsprezece minute. Acum trebuia sa se concentreze asupra fermei, asupra proiectelor de viitor, altminteri va sfrsi prin a-si amna calatoria, un risc fatal. 115 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Dupa-amiaza iesi ca sa se ntlneasca cu cea mai buna si unica ei prietena, bibliotecara. Ceru o carte despre crestereavitelor si administrarea fermelor. Bi bliotecara i marturisi: Stii, acum cteva luni, cnd ai venit aici ca sa cauti titluri despre sex, ncepusem sama tem de soarta dumitale. La urma urmelor, multe fete frumoase se lasa antrenate de iluzia banilor cstigati usor siuita ca ntr-o buna zi vor fi batrne si nu vor mai avea ocazia sa-l ntlneasca pe barbatul vietii lor. Vorbiti de prostitutie? Un cuvnt foarte tare. Dupa cum v-am spus, muncesc ntr-ofirma de import si export de carne. Dar dacas-ar ivi prilejul de a ma prostitua, urmarile ar fi oare att de grave daca m-as opri la unmoment dat? n definitiv, a fi tnar nseamna a face greseli. Toti drogatii zic asa; e destul sa stii cnd sa te opresti. Si nici unul nu se opreste. Dumneavoastra trebuie sa fi fost o femeie foarte frumoasa, nascuta ntr-o tara care-si respecta locuitorii. Asta v-a fost oare 116 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE de ajuns ca sa va simtiti fericita? Snt mndra de felul cum mi-am depasit obstacolele. Sa-si continue istoria? Da, fata aceea trebuia sa nvete ceva despre viata. Am avut o copilarie fericita, am nvatatntr-una din cele mai bune scoli din Berna, am venit sa muncesc n Geneva, l-am ntlnit si m-am maritat cu barbatul pe care-l iubeam. Am facut totul pentru el, la fel si el pentru mine, timpul a trecut si a venit pensia. Cnd a ramas liber si si-a putut folositimpul dupa voie, ochii i-au deveni t mai tristi pentru ca, n toata viata lui, nu se gndisepoate niciodata la el nsusi. Nu ne-am cer tat niciodata serios, n-am avut mari emotii, nu mi-a aratat niciodata lipsa de respect n public. Traiam o viata normala, dar att de normala, nct, fara munca, el s-a simtit de prisos, fara nsemnatate, si a murit de cancer, un an mai trziu. Spunea adevarul, dar o putea influentanegativ pe fata din fata ei. Oricum ar fi, e mai buna o viata fara surprize conchise ea . Daca n-ar fi fost asa, poate ca barbatul meu ar fi murit maidevreme. Maria pleca hotarta sa-si adnceasca cercetarile despre ferme. Cum era libera dupa-amiaza, se decise sa se plimbe putin 117 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE si, ntr-un trziu, observa, n partea veche a orasului, o mica placa galbena cu un soare si o inscriptie: Drumul Sfntului Iacob. Ce nsemna asta? ntruct de cealalta parte a strazii era un bar si cum se nvatase sa ntrebe tot ce nu stia, se hotar sa intre si sa se informeze. N-am idee zise fata din spatele barului. Era un local elegant si cafeaua costa de trei ori mai mult dect pretul normal. Dar daca tot avea bani si era acolo, ceru o cafea si se hotar sa-si consacre urmatoarele ore ca sa nvete totul despre administrarea fermelor. Deschise cartea cu entuziasm, dar nu izbuti sa se concentreze asupra lecturii era ucigator de plicticoasa. Avea sa fie multmai interesant sa discute cu unul d in angajatii ei despre acest subiect ei stiu ntotdeauna cea mai buna metoda de administrare a banilor. Plati cafeaua, i multumi fetei care o servise, lasa un bacsis bun (si dezvoltase o superstitie n privintaasta, daca dadea mult, avea sa si prime ascamult), o apuca spre usa si, fara a-si da seama de importanta acelui moment, auzi cuvintele care aveau sa-i modifice pentru totdeauna planurile, ferma, ideea desprefericire, sufletul de femeie, atitudinea sa de om, locul sau n lume. Mai stati putin. Se uita surprinsa ntr-o parte. Era un bar 118 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE respectabil, nu era Copacabana, unde barbatii au dreptul sa zica asta, iar femeile pot raspunde plec, n-o sa ma opresti dumneata. Se pregatea sa ignore interventia, dar curiozitatea i fu mai puternica si se ntoarsen directia glasului. Vazu o scena ciud ata: un barbat de vreo treizeci de ani (sau sa fi gndit oare un tnar de vreo treizeci de ani? Lumea ei mbatrnise foarte repede), cu parul lung, ngenuncheat pe jos, cu fel si fel de pensule risipite mprejurul lui l desenape un domn asezat pe un scaun, cu un pah ar de anason n fata. Nu-i remarcase la intrare. Nu plecati nca. Termin portretul asta si mi-ar placea sa va pictez si pe dumneavoastra. Maria raspunse si, raspunznd, realizalegatura care lipsise din univers. Nu ma intereseaza. Aveti lumina. Dati-mi voie sa va fac macar o schita. Ce e aia schita? Ce e aia lumina? Nu ncetase a fi o femeie vanitoasa, nchipuieste-ti sa ai un portret al tau facutde cineva care parea serios! ncepu sa batacmpii: si daca o fi un pictor celebru? Avea safie imortalizata pentru totdeau na pe o pnza! Expusa la Paris sau la Salvador da Bahia! Fantastic! Pe de alta parte, ce facea barbatul acela, 119 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE cu toata harababura din jurul lui, ntr-un bar att de scump si frecventat doar de o clientela de buna conditie? Ghicindu-i gndurile, fata care-i servea peclienti i spuse aproape n soapta: E un artist foarte cunoscut. Intuitia ei nu o nselase. Maria ncerca sa se stap-neasca si sa-si pastreze sngele rece. Vine aici din cnd n cnd, si totdeauna cu cte un client important. Zice ca-i place ambianta, l inspira. Face un panou cu persoanele care reprezinta orasul, i-a fost comandat de primarie. Maria se uita la barbatul care poza. Dinnou chelnerita i citi gndul. Este un chimist care a facut o descoperire revolutionara. A cstigat premiul Nobel. Nu plecati nca repeta pictorul . Termin n cinci minute. Comandati ce doriti si treceti n contul meu. Ca hipnotizata de ordin, ea se aseza labar, ceru un lichior de anason (cum nu obisnuia sa bea, singurul lucru care-i trecuprin cap a fost sa-l imite pe cel cu premiul Nobel) si continua sa-l priveasca pe barbatulcare lucra. Nu reprezint orasul, de aceea se vede ca-l intereseaza altceva. Dar nu e genul meu, gndi ea automat, repetnd ceea ce-sizicea mereu n sinea ei, de cnd ncepuse sa lucreze la Copacabana; era scndura ei de 120 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE salvare si renuntarea voluntara la capcanele inimii. O data clarificate toate acestea, n-o costa nimic sa mai astepte putin poate fata de la bar stiuse ce spune si barbatul acela i-ar fi putut deschide portile unei lumipe care nu o cunostea, dar la care visase dintotdeauna; n definitiv, oare nu se gndisela cariera de model? Observa agilitatea si rapiditatea cu caresi ncheia lucrul dupa ct se vedea, era o pnza foarte mare, dar era complet mpaturita si nu putea zari celelalte figuri pictate acolo. Si daca i se ivea o noua ocazie? Barbatul (se hotarse ca era barbat, nu tnar, altminteri ar fi nceput sa se simtaprea batrna pentru vrsta ei) nu parea sa f ietipul care face o asemenea propunere doarca sa petreaca o noapte cu ea. Cinci minute mai trziu, dupa cum promisese, el si terminase lucrul, n timp ce Maria se concentra asupra Braziliei, asupra viitoruluiei stralucit si lipsei sale absolut e de interes de a cunoaste persoane noi care i-ar fi putut eventual compromite toate planurile acestea. Multumesc, puteti sa va schimbati pozitia i se adresa pictorul chimistului, care paru a se fi trezit dintr-un vis. Si, ntorcndu-se catre Maria, i spuse fara 121 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE menajamente: Duceti-va n coltul acela si stati cum vreti. Lumina e perfecta. Ca si cum totul fusese de mult aranjat desoarta, ca si cum ar fi fost lucrul cel mai firesc de pe lume, ca si cum l-ar fi cunoscutde-o viata pe barbatul acela sau ca si cum ar fi trait clipa aceea n vis si acum ar fi stiut cesa faca n viata reala, Maria si lu a paharul cu lichior de anason, poseta, cartile despreadministrarea fermelor si se ndrepta spre locul indicat de barbat o masa de lnga fereastra. El si aduse pensulele, pnza de mari dimensiuni si o multime de sticlute pline de cerneluri de diverse culori, un pachet de tigari si se aseza n genunchi lapicioarele ei. Rami n aceeasi pozitie. Ceri prea mult. Viata e mereu n miscare. Era o fraza pe care o considera stralucita, dar tnarul nu-i dadu nici o atentie. Maria, cautnd sa-si mentina firescul, pentru ca privirea lui o facea sa se simta foarte stingherita, se uita n partea de dincolo de fereastra, unde se zarea strada si placa: Ce nseamna Drumul Sfntului Iacob? O ruta de pelerinaj. n Evul Mediu, oameni din ntreaga Europa treceau pe drumul asta, ndreptndu-se catre un oras din Spania, Santiago de Compostela. 122 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Deplie o parte din pnza si-si pregatipensulele. Maria tot nu stia ce sa faca. Vrei sa spui ca, daca merg pe strada asta, ajung n Spania? Peste doua, trei luni. Dar pot sa te rogceva? Pastreaza tacerea, nu dureaza mai mult de zece minute. Si ia pachetul de pe masa. Snt carti raspunse ea, cu o anumitadoza de iritare din pricina tonului autoritar alcererii. Trebuia sa stie ca n fata lui se afla o femeie culta, care-si petrecea timpul n biblioteci, nu prin magazine. Dar lua chiar elpachetul si-l puse pe jos, fara ni ci un fason. Nu reusise sa-l impresioneze. De altfel, nu avea nici cea mai mica intentie de a-l impresiona, era n afara orarului ei de lucru, tinea sa-si pastreze seductia pe mai trziu, cu barbati care o plateau bine pentru efort. De ce sa intre n legatura cu pictorulacela care poate n-avea bani nici ca sa o invite la o cafea? Un barbat de treizeci de ani nu trebuie sa poarte parul lung, e ridicol. De ce credea ca nu avea bani? Fata de la bar i spusese ca era o persoana cunoscuta sau celebru era doar chimistul? Lua aminte la felul cum era mbracat, dar nici asta n-o duse mai departe; viata o nvatase ca barbatii mbracati neglijent cum era cazulcu el pareau totdeauna sa aiba mai multi bani dect cei care purtau costum si cravata. 123 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Dar la ce bun sa ma gndesc la barbatul asta? Ma intereseaza doar tabloul. Zece minute nu era un pret prea mare pentru sansa de a deveni nemuritoare ntr-opictura. Vazu ca o picta alaturi de chi mistulpremiat si ncepu sa se ntrebe daca nu aveasa-i ceara pna la urma un onorariu. ntoarce fata spre fereastra. Asculta nca o data, fara sa puna nici ontrebare ceea ce nu-i statea ctusi de putin n fire. Privea trecatorii, placa indicatoare despre drumul cu pricina, imaginndu-si ca drumul trecea pe-acolo demulte veacuri, un drum care supravietuis e progresului, prefacerilor lumii, chiar si prefacerilor omului. Era poate o prevestire buna, tabloul acela putea fi un semn al destinului, putea ramne ntr-un muzeu si n urmatorii cinci sute de ani. Barbatul ncepu sa deseneze si, pe masura ce lucrul progresa, ea si pierdu veselia initiala si ncepu sa se simta insignifianta. Cnd intrase n barul acela, era o femeie sigura pe sine, capabila sa ia o decizie foarte dificila sa paraseasca o profesie care-i aducea bani buni si sa accepte o provocare si mai dificila sa conduca o ferma n tara ei. Acum revenise parca la senzatia de nesiguranta n fata lumii, lucru pe care o prostituata nu-si puteapermite niciodata luxul de a-l sim ti. 124 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Pna la urma descoperi motivul disconfortului: pentru prima oara n multe luni, cineva o privea ca pe un obiect, nu ca pe o femeie, ci ca pe ceva ce ea nu izbuteasa nteleaga, desi definitia cea mai ap ropiata ar fi fost el mi vede sufletul, temerile, fragilitatea, incapacitatea de a lupta cu o lume pe care ma prefac a o domina, dar n raport cu care nu reprezint nimic. Ridicol, continua sa bata cmpii. As vrea sa... Te rog, nu vorbi zise barbatul . tivad lumina. Nimeni niciodata nu-i spusese asa ceva. ti vad snii tari, ti vad coapsele bine facute, ti vad frumusetea exotica de la tropice sau, cel mult, vad ca vrei sa renunti la viata asta, de ce nu-mi dai o sansa sa-ti ofer un apartament. Astea erau comentariile pe care obisnuia sa le auda, dar... luminaei? Se referea oare la nserare? Lumina dumitale personala completa el, dndu-si seama ca ea nu ntelesese nimic. Lumina personala. Bine, nimeni nu putea fi mai departe de realitate dect pictorulacela inocent, care nici la cei treizeci de ani ai lui posibili nu nvatase nimic de la viata. Dupa cum toata lumea stie, femeile se maturizeaza mai repede dect barbatii, si Maria desi nu petrecuse nopti albe 125 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE cugetnd la conflictele ei filozofice macar un lucru stia: nu avea ceea ce pictorul numea lumina si pe care ea o interpreta ca pe o stralucire aparte. Era o persoana ca toate celelalte, si ndura solitudinea n taina, ncerca sa-si justifice tot ce facea, se prefacea ca e tare cnd de fapt era foarte slaba, renuntase la orice pasiune n numeleunei munci periculoase, dar acum, aproa pe de final, avea proiecte de viitor si remuscaridin trecut si o persoana ca ea nu are nici un fel de stralucire aparte. Se vede ca era doar un mod de a o face sa taca si sa fie multumita ca statea acolo, imobila, pe postde toanta. Lumina personala. Putea sa fi gasit altceva, cum ar fi ai un profil frumos. Cum intra lumina ntr-o casa? Daca ferestrele snt deschise. Cum intra lumina ntr-un ins? Daca poarta iubirii este deschisa. Si, fara discutie, a ei nu era deschisa. Se vede ca era un pictor foarte prost, nu ntelegea nimic. Am terminat zise el si ncepu sa-si adune ustensilele. Maria nu se misca. Ar fi vrut sa-i ceara sa vada tabloul, dar asta putea nsemna si olipsa de politete, un semn ca nu ai ncrede ren ceea ce a facut altcineva. Curiozitatea nsa precumpani. i ceru totusi, el fu de acord. 126 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE i desenase doar chipul; semana cu ea, dar daca ar fi vazut cndva tabloul acela fara sa cunoasca modelul, ar fi zis ca era o persoana foarte puternica, plina de o lumina pe care nu izbutea sa si-o vada reflectata n oglinda. Numele meu este Ralf Hart. Daca vrei, pot sa-ti mai ofer un drink. Nu, multumesc. Dupa cum se vede, ntlnirea o ia acumpe drumul pe care-l prevazuse cu tristete: barbatul ncearca sa o seduca pe femeie. Te rog, nca doua lichioruri de anason comanda el, fara a da atentie comentariului Mariei. Ce avea de facut? Sa citeasca o carte oribila despre administrarea fermelor. Sa seplimbe, cum facuse de sute de ori, p e malullacului. Sau sa stea de vorba cu cineva care vazuse n ea o lumina necunoscuta ei, exact la data marcata n calendar ca nceputul sfrsitului experientei sale. Ce faci? Era ntrebarea pe care nu voia s-o auda, care o facuse sa evite multe ntlniri cnd, dintr-un motiv sau altul, cineva se apropiade ea (ceea ce n Elvetia se ntmpla rareo ri, data fiind firea discreta a locuitorilor sai). Care ar fi raspunsul posibil? Lucrez ntr-un local. Gata. Se despovara de o greutate 127 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE enorma si fu multumita de tot ce nvatase de cnd venise n Elvetia; sa ntrebi (ce sntkurzii? ce e Drumul Sfntului Iacob?) si sa raspunzi (lucrez ntr-un local) fara a-ti pasade parerea celorlalti. Cred ca te-am mai vazut. Maria simti ca el voia sa treaca mai departe si-si savura mica victorie; pictorul, care, cu cteva minute n urma, i daduse ordine, parnd absolut sigur de ce voia, acumredevenea un barbat ca toti ceilalti, nesigur n fata unei femei pe care nu o cunostea. Si cartile astea? I le arata. Administrarea fermelor. Barbatul paru si mai nesigur ca nainte. Lucrezi n domeniul sexului? El riscase. Se mbraca oare ca o prostituata? Oricum, trebuia sa cstige timp. Se observa, totul ncepea sa fie un joc interesant, nu avea absolut nimic de pierdut. Oare de ce se gndesc barbatii numai la asta? El puse cartile la loc n sacosa. Sexul si administrarea fermelor. Doua lucruri cum nu se poate mai detestabile. Ce? Brusc, ea se simti sfidata. Cum de putea vorbi att de dispretuitor de profesia ei? Sigur, nu stia nca n ce domeniu lucraea, facuse doar o ncercare, dar nu-l putea
lasa fara replica. Ei bine, eu cred ca nimic nu e mai 128 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE detestabil ca pictura. Un lucru ncremenit, o miscare ntrerupta, o fotografie care nu e niciodata fidela originalului. Un lucru mort, care nu intereseaza pe nimeni, cu exceptiapictorilor oameni care se socotesc imp ortanti, culti, dar care n-au evoluat ca restul lumii. Ai auzit vorbindu-se de Joan Miro? Eu n-am auzit niciodata dect de la un arab, ntr-un restaurant, si asta n-a schimbat absolut nimic n viata mea. Nu stia daca nu mersese prea departe, pentru ca bauturile sosisera si conversatia funtrerupta. Cei doi ramasera tacuti un rastimp. Maria gndi ca era timpul sa plece, iar Ralf Hart gndise poate la fel. Dar n fata lor mai erau doua pahare pline cu bauturaaceea oribila, si asta era un pretext c a sa mai ramna mpreuna. De ce cartea despre ferme? Ce vrei sa spui? Pai am fost n Rue de Berne. Dupa ce mi-ai spus unde lucrezi, mi-am amintit undete-am mai vazut: n localul acela scump . Cttimp te-am pictat, nu mi-am dat seama: lumina dumitale era foarte puternica. Maria simti ca-i fugea pamntul de sub picioare. Pentru prima oara si dadu seamaca era rusinata de ceea ce facea, desi n u avea nici un motiv, muncea ca sa se ntretina, pe ea si familia ei. Lui trebuia sa-ifie rusine ca se ducea n Rue de Ber ne; de la 129 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE o clipa la alta, toata vraja aceea posibila se destramase. Ascultati, domnule Hart, desi snt brazilianca, stau de noua luni n Elvetia. Si am nvatat ca elvetienii snt discreti deoarece traiesc ntr-o tara foarte mica, aproape toti se cunosc, dupa cum tocmai am vazut, motiv pentru care nimeni nu se intereseaza de viata altuia. Comentariul dumneavoastra a fost inoportun si foarte nedelicat dar daca scopul dumneavoastra a fost sa ma umiliti ca sa va simtiti mai n larg, va pierdeti timpul degeaba. Multumesc pentru lichiorul de anason, care e oribil, darpe care o sa-l beau pna la ultima p icatura. Apoi am sa fumez o tigara. Si-n cele dinurma, am sa ma ridic si am sa plec. Dumn eavoastra nsa puteti pleca chiar n clipaasta, ntruct pictorilor celebri nu le sta bine sa sada la aceeasi masa cu o prostituata. Fiindca asta snt, stiti? O prostituata. Pur si simplu, din cap pna-n picioare, de sus si pna jos o prostituata. Si asta este virtutea mea: sa nu nsel pe nimeni, deci nici pe dumneavoastra. Pentru ca nu merita osteneala. Dumneavoastra nu meritati o minciuna. Ia nchipuiti-va ce-ar fi daca celebrul chimist, din celalalt capat al restaurantului, ar descoperi ce snt eu? Ea ncepu sa ridice glasul. O prostituata! Si mai stiti ceva? Ma 130 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE eliberati stiu ca am sa plec din tara asta blestemata dupa exact nouazeci de zile, plina de bani, mult mai culta, capabila sa aleg un vin bun, cu punga plina de fotografiipe care le-am facut pe zapada si du pa ce am nvatat sa nteleg natura oamenilor! Fata de la bar asculta, speriata. Chimistul parea a nu le da atentie. O fi fost poatealcoolul, poate si senzatia ca n scurt t imp va fi iarasi o femeie din interiorul Braziliei, poate marea bucurie de a fi putut spune ce lucra si a putea face haz de reactiile socate, de privirile critice, de gesturile scandalizate. Ati priceput bine, domnule Hart? Desus pna jos, din cap pna-n picioare, snt o prostituata, si asta e calitatea mea, virtuteamea! El nu zise nimic. Si nu se clinti. Maria simti ca-si recstiga ncrederea n sine. Si mai aflati ca snteti un pictor carenu-si ntelege modelele. Poate ca chimistul care sade acolo, cu gndurile aiurea, adormit, o fi n realitate un feroviar. Si toate celelalte persoane din tabloul dumneavoastra or fi doar ceea ce nu snt. De n-ar fi asa, n-ati spune niciodata ca puteti vedea o lumina speciala ntr-o femeie care, asa cum v-ati dat seama n timp ce pictati, NU EALTCEVA DECT O PROSTITUATA! Ultimele cuvinte fura rostite lent, cu glas tare. Chimistul se trezi, iar fata de la bar 131 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE aduse nota. N-are nimic de-a face cu prostituata, ci cu femeia care esti Ralf ignora nota si raspunse la fel de tacticos, dar cu voce scazuta . Ai stralucire. O lumina care-ti da puterea de vointa, puterea cuiva care sacrifica lucruri importante n numele altor lucruri pe care le socoteste si mai importante. Ochii lumina asta se manifesta n ochi. Maria se simti dezarmata; el nu-i acceptase provocarea. A vrut sa creada cadorea sa o seduca, nimic mai mult. Nu m ai avea voie sa gndeasca cel putin n urmatoarele nouazeci de zile ca exista barbati interesanti pe fata pamntului. Vezi lichiorul asta de anason din fata dumitale? continua el . Ei bine, vezi doar un lichior de anason. Eu nsa, pentru ca trebuie sa patrund n ceea ce fac, vad plantadin care s-a nascut, furtunile pe car e le-a nfruntat planta asta, mna care a cules grauntele, calatoria unei nave dintr-un alt continent pna aici, mirosurile si culorile pecare planta asta, nainte de-a fi fost pusa nalcool, le-a lasat sa fie percepute si sa facaparte din ea. Daca ntr-o buna zi as picta masa asta, as picta toate aceste lucruri desi, vaznd tabloul, dumneata ai crede ca te afli n fata unui simplu pahar cu lichior de anason. 132 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE La fel, n timp ce priveai strada si te gndeai deoarece stiu ca te gndeai la Drumul Sfntului Iacob, eu ti-am pictat copilaria, adolescenta, visele dizolvate n trecut, visele din viitor, dorinta adica lucrul care ma intriga cel mai mult. Cnd ti-aivazut tabloul... Maria si deschise garda, stiind ca ar fifost foarte greu sa ramna cu ea nchisa. Eu am vazut lumina asta... ... desi acolo era doar o femeie asemanatoare cu dumneata. Din nou se instala tacerea stingheritoare. Maria se uita la ceas. n cteva minute trebuie sa plec. De ce ai spus ca sexul e detestabil? Dumneata trebuie sa stii mai bine ca mine. Eu stiu pentru ca asta mi-e munca. Fac acelasi lucru n fiecare zi. Dar dumneata esti un barbat de treizeci de ani... Douazeci si noua... ... tnar, atragator, celebru, care ar trebui sa fii nca interesat de lucrurile astea, nu aveai nevoie sa te duci n Rue de Berne ca sa-ti gasesti o pereche. Ba da, aveam nevoie. M-am culcat cu cteva dintre colegele dumitale, nu pentru caas fi avut probleme sa-mi gasesc o pe reche. Problema mea snt eu nsumi. Maria simti o ntepatura de gelozie si fu 133 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE cuprinsa de spaima. Acum ntelegea ca trebuia ntr-adevar sa plece. Era ultima mea ncercare. Acum am renuntat zise Ralf, ncepnd sa-si adunematerialul mprastiat pe podea. Ai vreo problema fizica? Nici una. Doar lipsa de interes. Nu era posibil. Plateste nota. Hai sa ne plimbam. nrealitate multi simt acelasi lucru, dar nimeni
n-o spune si e bine sa stai de vorba cu cineva att de sincer. O luara pe Drumul Sfntului Iacob, era unurcus, apoi un cobors care se termina la fluviu, care se termina n lac, care se termina n muntii care se terminau ntr-o localitate ndepartata din Spania. Trecura printre oameni care se ntorceau de la masade prnz, mame cu scumpetea lor de bebelusi, turisti care fotografiau frumoasa arteziana din mijlocul lacului, femei musulmane cu capul acoperit de un val, baieti si fete facnd jogging, cu totii pelerini n cautarea acestui oras mitic, Santiago deCompostela, care poate nici nu exista, poateera o legenda n care oamenii au nevoie sacreada ca sa-si dea un sens vietii lor. Pe drumul batut de atta lume, de-atta timp, mergea si barbatul acela cu parul lung, carnd o desaga plina de pensule, culori, pnze, creioane, si o fata ceva mai tnara, cu 134 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE o sacosa plina de carti despre administrarea fermelor. Nici unuia dintre ei nu le dadu prin cap sa ntrebe de ce faceau mpreuna pelerinajul acela, era lucrul cel mai firesc dinlume, el stia totul despre ea, f ara ca ea sa stie nimic despre el. Si din pricina asta, se hotar sa ntrebe acum ntreba totul. La nceput, el facu pemodestul, dar ea stia cum sa obtina orice de la un barbat, si el i povesti pna la urma cafusese casatorit de doua ori (record p entru douazeci si noua de ani!), calatorise mult, cunoscuse regi, actori celebri, sarbatori de neuitat. Se nascuse n Geneva, locuise la Madrid, Amsterdam, New York si ntr-un oras din sudul Frantei, numit Tarbes, care nu se afla pe nici un circuit turistic important, dar pe care el l adora datorita apropieriimuntilor si caldurii din inima locuitorilor sai. Talentul i fusese descoperit la vrsta de douazeci de ani, cnd un mare negustor de arta se dusese sa mannce, din ntmplare, ntr-un restaurant japonez din orasul sau natal decorat cu lucrarile lui. Cstigase multi bani, era tnar si sanatos, putea sa faca orice, sa se ntlneasca cu oricine ar fi dorit, traise toate placerile pe care le poate trai un barbat, facea ce-i placea si, ntretimp, n ciuda tuturor acestor lucruri, c elebritate, bani, femei, calatorii, era un om nefericit, caruia i ramasese o singura 135 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE bucurie n viata: munca. Femeile te-au facut sa suferi? ntreba ea, dndu-si numaidect seama ca era o ntrebare idioata, consemnata probabil ntrun manual despre Tot ce trebuie sa stie femeile ca sa cucereasca un barbat. Nu m-au facut niciodata sa sufar. Am fost foarte fericit n fiecare dintre mariajelemele. Am fost nselat si am nselat ca orice om normal. Dupa o vreme nsa nu m-a maiinteresat sexul. Continuam sa iubesc, simteam nevoia unei companii, dar sexul..., de ce vorbim despre sex? Pentru ca, asa cum ai spus chiar dumneata, eu snt o prostituata. Viata mea nu prezinta mare interes. Un artist care a izbutit sa aiba succes nca de tnar, lucru rar, si nca n pictura, ceea cee rarisim, care astazi poate picta ori ce fel de tablou, cstignd de pe urma lui bani frumosi, n vreme ce criticii fac spume, creznd ca doar ei stiu ce e arta. Cineva despre caretoti cred ca are raspunsuri la toate si cu ct snt mai tacut, cu att mai inteligent ma considera. Continua sa-si povesteasca viata: n fiecare sap-tamna era invitat pentru ceva undeva n lume. Avea un agent care locuia nBarcelona stia unde este? Da, Maria stia , este n Spania. Acel agent se ocupa de tot cetinea de bani, invitatii, expozitii, dar nici 136 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE odata nu exercita asupra lui presiuni ca sa faca ce nu dorea, o data ce, dupa multi anide munca, obtinusera o anumita stabil itate pe piata. E o istorie interesanta? glasul lui denota un pic de nesiguranta. As zice ca e o istorie foarte deosebita. Multor oameni le-ar placea sa fie n locul dumitale. Ralf vru sa afle despre Maria. Eu snt trei, n functie de persoana care ma cauta. Fata Ingenua, care se uita labarbati cu admiratie si se preface impresionata de istoriile lor de putere si glorie. Femeia Fatala, care-i ataca imediat pe cei ce se simt mai nesiguri si, procedndastfel, tine sub control situatia, i lasa fara vointa, fiindca ei nu mai au nevoie sa se preocupe de nimic. Si, n fine, Maica Atotntelegatoare, careare grija de cei ce au nevoie de sfaturi s i leasculta, cu aerul ca ntelege tot, povestilecare-i intra pe-o ureche si-i ies pe alta. Pe care din cele trei vrei s-o cunosti? Pe dumneata. Maria povesti tot, fiindca avea nevoie sapovesteasca era pentru prima oara cndfac ea asta, de cnd plecase din Brazilia. nsfrsit, descoperi ca, n ciuda ocupatiei ei deloc conventionale, nu i se ntmplase nimicfoarte emotionant n afara saptamnii de la
137 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Rio si a primei saptamni n Elvetia. Casa, munca, iar casa, iar munca si nimic altceva. Cnd ispravi, sedeau iar la o masa dintrun bar de asta data n cealalta parte a orasului, pe Drumul Sfntului Iacob, fiecaregndindu-se la ce-i rezervase celuilalt destinul. ti lipseste ceva? ntreba ea. Sa pot zice pe curnd. Da. Pentru ca nu fusese o dupa-amiaza ca toate celelalte. Ea se simtea nelinistita, ncordata, fiindca deschisese o usa si nu stia cum s-o nchida la loc. Cnd am sa pot vedea pnza? Ralf i ntinse o carte de vizita a agentuluisau din Barcelona. Telefoneaza pentru ea peste sase luni, daca o sa mai fii n Europa. Chipurile din Geneva, oameni celebri si oameni anonimi, va fi expusa prima oara ntr-o galerie din Berlin. Apoi va face un tur european. Maria si aminti de calendar, de cele nouazeci de zile pe care le mai avea, de toate implicatiile periculoase pe care le-ar putea antrena orice relatie, orice legatura. Care e lucrul cel mai important n viataasta? Sa traiesc sau sa ma prefac ca traies c? Sa risc acum, sa spun ca a fost seara cea mai frumoasa pe care am petrecut-o n orasul acesta? Sa-i multumesc pentru ca m 138 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE a ascultat fara critici si fara comentarii? Sau pur si simplu sa mbrac armura femeii cu putere de vointa, cu lumina speciala, si sa plec fara nici un comentariu? ntre timp mergeau pe Drumul SfntuluiIacob si, pe masura ce se asculta pe sinensasi povestin-du-si viata, fusese o femeie fericita. Se putea multumi cu atta era deja un mare cadou al vietii. O sa te caut zise Ralf Hart. Sa nu faci asta. n scurt timp am sa plec n Brazilia. Nu mai avem nimic de mpartit unul cu altul. Am sa te caut n calitate de client. Pentru mine, asta va nsemna o umilinta. Te voi cauta ca sa ma salvezi. Vorbise si la nceput despre dezinteresulsau fata de sex. Vru sa spuna ca simtea acelasi lucru, dar se controla mersese prea departe n refuzurile sale, era mai inteligent sa stea linistita. Ce treaba patetica. Era nca o data acolocu un baietel, care de asta data nu-i cer ea un creion, ci un dram de companie. Privi n propriu-i trecut si, pentru prima oara, se ierta pe sine nsasi: vina nu fusese a ei, ci abaiatului nesigur pe el, care renun tase de laprima tentativa. Erau copii, si copiii asa procedeaza nici ea, nici baietelul nu gresisera, iar asta i produse o mare usurare, 139 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE se simti mai bine, nu-si calcase n picioare prima oportunitate din viata. Toti fac asa, face parte din initierea fiintei umane n cautarea celeilalte parti a sale, asa se ntmpla. Acum situatia era nsa diferita. Orict de majore erau motivele (plec n Brazilia, lucrez ntr-un local, n-am avut timp sa ne cunoastem bine, nu snt interesata de sex, nu vreau sa aud de dragoste, trebuie sa nvat cum se administreaza fermele, habar n-am de pictura, traim n lumi diferite), viata o punea n fata unei provocari. Nu mai era copil, trebuia sa aleaga. Prefera sa nu raspunda. i strnse mna, cum se obisnuia n tara aceea, si pleca n directia casei sale. Daca ar fi fost barbatul care i-ar fi placut sa fie, el nu s-ar fi lasat intimidat de tacerea ei. Pasaj din jurnalul Mariei, scris n aceeasi zi: Azi, n timp ce mergeam n jurul lacului, pe drumul acela ciudat al Sfntului Iacob, barbatul care era cu mine un pictor, o viata diferita de a mea a aruncat o pietricica n apa. n locul unde a cazut piatra, au aparut micicercuri care s-au marit, s-au largit, pn a cndau atins o rata ce trecea ntmplator pe-acolo si n-avea nimic de-a face cu piatra. n locsa se sperie de unda neasteptata, rata s-a 140 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE hotart sa se joace cu ea. Cu cteva ore nainte de cina, am intrat ntr-o cafenea, si totul a fost ca si cum Dumnezeu ar fi aruncat o pietricica n loculacela. Undele de energie ne-au atins p emine si pe un barbat care statea ntr-un colt, pictnd un tablou. El a simtit vibratia pietrei, la fel si eu. Si acum? Pictorul stie cnd ntlneste un model. Muzicianul stie cnd instrumentul i este bine acordat. Aici, n acest jurnal al meu, snt constienta ca anumite fraze nu snt scrise de mine, ci de o femeie plina de lumina care snt eu, dar pe care nu vreau sa o accept. Pot continua asa. Pot nsa, ca ratusca de pe lac, sa ma joc si sa ma amuz cu ondulatiacare s-a format brusc si a dezechili brat apa. Piatra asta are un nume: pasiunea. Ea poate descrie frumusetea unei ntlniri fulminante dintre doua persoane, dar nu semargineste la atta. O gasim n surescitar eantmplarii neasteptate, n vointa de a realizaceva cu fervoare, n certitudinea ca ti vei putea realiza un vis. Pasiunea ne da semnale care ne calauzesc viata si mie mi revine sa descifrez aceste semnale. Mi-ar placea sa cred ca snt ndragostita. De cineva pe care nu-l cunosc si care nu intra n vederile mele. Toate lunile astea de autocontrol, de respingere a dragostei au dus exact la contrariu: sa ma las dusa de pri 141 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE mul ins care mi-a acordat o atentie de alt gen. Tot e bine ca nu i-am cerut numarul de telefon, ca nu stiu unde locuieste, ca-l potpierde fara sa ma acuz ca am pierdut ocazia. Si chiar daca ar fi fost asa, chiar daca as fi pierdut-o, am cstigat o zi fericita n viata mea. Gndindu-ma cum este lumea, o zi fericita e aproape un miracol. 142 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Cnd intra n Copacabana n seara aceea, era si el acolo, asteptnd. Era unicul client. Milan, care observa viata acelei brazilience cu o veritabila curiozitate, constata ca fata pierduse batalia. Accepti un drink? Trebuie sa lucrez. Nu pot sa-mi pierd slujba. Snt un client. ti fac o propunere profesionala. Barbatul acela, care n dupa-amiazaaceea, la cafenea, paruse att de sigur de el, care mnuia bine penelul, se ntlnea cu personaje sus-puse, avea un agent la Barcelona si cstiga pesemne multi bani si arata acum fragilitatea, intrase n ambianta necuvenita, nu mai era ntr-o cafenea romantica de pe Drumul SfntuluiIacob. Farmecul serii se destrama. Atunci, accepti drinkul? Accept alta data. Acum am alti clienticare ma asteapta. Milan auzi finalul frazei; se nselase, fata nu se lasase furata de capcana promisiunilor de dragoste. Chiar si asa, la finele unei noptifara mare dever, se ntreba de ce p referase 143 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE compania unui batrn, a unui contabil mediocru si a unui agent de asigurari. Ma rog, era problema ei. De vreme ce-si platea comisionul, nu era de competenta luisa decida cu cine trebuia sau nu sa s e culce. Din jurnalul Mariei, dupa noaptea cu batrnul, contabilul si agentul de asigurari: Ce vrea pictorul asta de la mine? Nu stie ca apartinem unor tari, culturi si sexe diferite? Crede oare ca stiu mai multe dect el despre placere si vrea sa nvete ceva? De ce nu mi-a spus altceva dect snt un client? Era att de usor sa spuna: ti-am simtit lipsa sau am fost ncntat de seara petrecuta mpreuna, l-as fi raspuns si eu la fel (snt oprofesionista), dar el este cel obligat sa-minteleaga nesigurantele, pentru ca snt femeie, snt fragila, si n localul acela sntalta persoana. El e barbat. E artist: e obligatsa stie ca marele scop al fiintei umane estesa nteleaga dragostea totala. Dragostea nueste n celalalt, este n noi nsine; noi o trezim. Dar pentru trezirea asta, avem nevoiede altul. Universul are sens doar cnd avem cu cine sa ne mpartasim emotiile. E satul de sex? Si eu si, cu toate acestea, nici el, nici eu nu stim ce e asta. Lasam sa moara unul din lucrurile cele mai importante din viata aveam nevoie sa fiu 144 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE salvata de el, avea nevoie sa-l salvez, dar el nu mi-a lasat nici o alegere. 145 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Era speriata. ncepea sa-si dea seama ca, dupa atta autocontrol, presiunea, cutremurul, vulcanul sufletului ei dadeau semne ca vor sa explodeze, or, din clipa cnd s-ar ntmpla una ca asta, n-ar mai avea cumsa-si controleze sentimentele. Cine era otrava aceea de artist, care putea prea binesa fi mintit n legatura cu viata lui, cu care nu petrecuse mai mult de cteva ceasuri, care nu o atinsese, nu ncercase sa o seduca putea fi oare ceva mai rau dect asta? De ce i dadea semnale de alarma inima? Deoarece credea ca si el simtea acelasi lucru dar, evident, se nsela total. Ralf Hart voia sa se ntlneasca cu femeia capabila sa-ireaprinda focul care aproape i se stinsese;
voia sa o transforme n marea lui zeita a sexului, cu o lumina speciala (si aici fusese sincer), gata sa-l ia de mna si sa-i arate drumul de ntoarcere la viata. Nu-si putea imagina ca Maria simtea acelasi dezinteres, ca si avea si ea problemele ei (nici macardupa attia barbati nu-si obtinuse orgasm uln timpul penetratiei), si facuse planuri n dimineata aceea si-si pusese la cale o ntoarcere triumfatoare n tara ei. 146 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE De ce se gndea la el? De ce se gndea la cineva care chiar n clipa aceea picta poatealta femeie, spunndu-i ca avea o lumina speciala, ca putea fi zeita sexului? Ma gndesc la el pentru ca am putut sta de vorba. Ce ridicol! Ce, se gndea si la bibliotecara? Nu. Se gndea la Nyah, filipineza, singura dintre toate femeile de la Copacabana cu care putea sa-si mparta un picsentimentele? Nu, nu se gndea. Erau persoane cu care fusese de multe ori mpreuna si cu care se simtea n largul ei. ncerca sa-si abata atentia asupra caldurii care se instalase ori asupra supermarketului pe care nu reusise sa-l viziteze n ajun. i scrise o lunga scrisoare tatalui ei cu privire la terenul pe care i-ar placea sa-l cumpere asta avea sa-i multumeasca familia. Nu preciza data ntoarcerii, dar dadu de nteles ca avea sa fie n scurt timp. Dormi, se trezi, dormi din nou, iarasi se trezi. Descoperi ca tratatul despre ferme era foarte bun pentru elvetieni, dar nule era de nici un folos brazilienil or lumile lor erau total diferite. Pe parcursul dupa-amiezei vazu ca cutremurul, vulcanul, presiunea se redusesera. Se simti mai relaxata; acest tip de pasiune subita i se mai ntmplase si alteori si lua sfrsit totdeauna a doua zi ce 147 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE bine, universul ei continua sa ramna acelasi. Avea o familie care o iubea, un barbat care o astepta si care acum i scria foarte des, povestindu-i ca magazinul de textile se extindea. Se hotarse chiar sa-si plateasca biletul de avion n seara aceea, avea bani suficienti ca sa-si cumpere un loc. Depasise cea mai dificila parte, bariera limbii, singuratatea, prima zi la restaurant cu arabul, modul n care-si convinsese sufletul sa nu-i pese de ce facea cu trupul sau. Stia foarte bine care i era visul si era dispusa laorice pentru el. Si visul acesta nu includea barbati, desigur. Cel putin, nu includea barbati care sa nu vorbeasca limba ei materna si care sa nu traiasca n orasul ei. Dupa ce se potoli cutremurul, Maria ntelese ca parte din vina i revenea. Fiindcala clipa potrivita nu spusese: Snt singu ra, snt la fel de nefericita ca si dumneata, azi mi-ai vazut lumina, si a fost primul lucru frumos si sincer pe care mi l-a spus un barbat de cnd am sosit aici. La radio cnta un cntec vechi: Iubirea mea moare chiar nainte de a se naste. Da, acesta era cazul ei, destinul ei. Pasaj din jurnalul Mariei, la doua zile dupa revenirea la normal: Pasiunea te face sa nu mai mannci, sa 148 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE nu mai dormi, sa nu mai muncesti, sa fii mpacat. Multi se sperie de ea, deoarece, cnd si face aparitia, doboara toate lucrurilevechi pe care le ntlneste. Nimeni nu vrea sa-si dezorganizezelumea. De aceea, multi oameni izbutesc sa controleze amenintarea asta si snt capabilisa mentina n picioare o casa sau o cons tructie care era deja putreda. Ei snt inginerii lucrurilor depasite. Alte persoane gndesc exact pe dos: seabandoneaza fara sa reflecteze, nadajduindsa gaseasca n pasiune solutiile pentru toateproblemele lor. si pun n cealalta persoan atoata raspunderea pentru posibila lor fericire. Snt mereu euforice fiindca li s-a ntmplat ceva minunat sau deprimate pentru ca ceva neasteptat a sfrsit prin a distruge totul. Sa te ndepartezi de pasiune sau sa i teabandonezi orbeste care dintre aceste doua atitudini e cea mai putin distructiva? Nu stiu. 149 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE A treia zi, sculat parca din morti, Ralf Hart se ntoarse si ajunse chiar ceva mai trziu, pentru ca Maria se si ntretinea cu altclient. Cnd nsa l vazu, ea i spuse politi cos celuilalt ca nu voia sa danseze, astepta pealtcineva. Doar atunci si dadu seama ca-l asteptase toate zilele acestea. Si n clipa aceea, accepta tot ce-i pusese-n cale destinul. Nu se plnse; se simti multumita, si putea ngadui un asemenea lux, pentru ca ntr-o zi avea sa plece din orasul acela, stiaca dragostea asta era imposibila si, ca atare, de vreme ce nu astepta nimic, avea sa aibatot ce nca mai astepta de la acea etapa a vietii sale. Ralf o ntreba daca voia un drink, si Maria ceru un cocteil de fructe. Patronul barului, prefacndu-se ca spala paharele, trase cu ochiul la brazilianca fara sa mai priceapaceva: ce o facuse oare sa se razgndeasc a? Spera sa nu ramna acolo doar cu bautura si rasufla usurat cnd el o lua la dans. ndeplineau un ritual, nu era nici un motiv dengrijorare. 150 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Maria i simtea mna pe dupa talie, cu obrazul lipit de-al ei, muzica era foarte taresi, slava Domnului, facea imposibi la orice conversatie. Un cocteil de fructe nu ajungeaca sa prinzi curaj si putinele cuvin te pe care le schimbasera fusesera exclusiv formale. Acum era o chestiune de timp: aveau sa mearga la un hotel? Aveau sa faca dragoste? N-avea de ce sa fie greu, ntruct ea i si spusese ca sexul n-o interesa, acum era vorba doar sa-si ndeplineasca angajamentul profesional. Asta avea sa contribuie la uciderea oricarui vestigiu de pasiune posibila nu stia de ce se chinuise atta imediat dupa prima ntlnire. n noaptea asta avea sa fie Mama Atotntelega-toare. Ralf Hart nu era dect un barbat disperat, ca milioane de alti barbati. Daca si-ar interpreta bine rolul, daca ar reusi sa-si respecte programul pe care si-l impusese de cnd ncepuse sa lucreze la Copaca-bana, n-ar avea de ce sa-si faca griji. Era foarte riscant sa-l aiba lnga ea pe barbatul acela, acum, cnd i simtea mirosul si-i savura i experimenta atingerea si-i placea se surprinsese pe sine ca-l astepta si nu-i placea. n patruzeci si cinci de minute ndeplinisera toate regulile, si barbatul i seadresa patronului localului: 151 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE O voi lua pentru tot restul noptii. Voi plati ca si cum ar fi fost trei clienti. Patronul ridica din umeri si se gndi iarasi ca fata brazilianca avea sa cada pna laurma n capcana dragostei. Maria, n ceea ce o privea, ramase surprinsa: nu stia ca RalfHart cunostea att de bine regulile. Mergem la mine acasa. Asta a fost pesemne cea mai buna decizie din partea lui. Desi era mpotriva tuturor recomandarilor lui Milan, n cazul acesta se hotar sa faca o exceptie. Pe lngaposibilitatea de a constata o data pent rutotdeauna daca era sau nu casatorit, avea sa cunoasca modul de viata al pictorilor celebri si ntr-o buna zi avea sa poata scrieceva pentru ziarul din oraselul ei as tfel nct sa afle toata lumea ca-n timpulperioadei sale europene, frecventase cercuri intelectuale si artistice. Ce scuza absurda. O jumatate de ora mai trziu ajunserantr-un satuc din apropierea Genevei, numit Cologny; o biserica, brutaria, primaria, toatela locul lor. Si era ntr-adevar o c asa cu doua etaje, nu un apartament! Prima constatare: chiar avea bani. A doua constatare: daca ar fi fost casatorit, n-ar fi ndraznit sa faca una ca asta, din cauza ca totdeauna exista lume care trage cu ochiul. Deci era bogat si necasatorit. 152 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Intrasera printr-un hol cu o scara ce ducea la etaj, dar mersera drept nainte, spre doua ncaperi din spate, care dadeau ntr-o gradina. Una din ele avea o masa desufragerie si peretii erau acoperiti de tablouri. Cealalta ncapere avea cteva sofale, scaune, rafturi pline de carti, scrumiere murdare, pahare folosite de multa vreme silasate nca acolo. Pot sa fac o cafea. Maria facu un semn negativ din cap. Nu, nu poate face o cafea. nca nu ma poatetrata altfel. mi sfidez propriii mei demoni,
facnd exact contrariul fata de ce mi-am fagaduit. Dar sa procedam cu calm; azi voi juca rolul de prostituata, sau de prietena, sau de Mama Atotntelegatoare, desi n adncul sufletului meu voi fi o Fata care are nevoie de afectiune. n sfrsit, dupa ce se va ispravi totul, mi vei putea face o cafea. n fundul gradinii e atelierul, sufletul meu. Aici, printre toate tablourile si cartileastea, e creierul meu, ceea ce gnde sc. Maria se gndi la propria-i casa. Nu avea o gradina n spate. Nici carti, afara de cele mprumutate de la biblioteca deoarece nuntelegea de ce ar fi trebuit sa dea bani pe
ceva ce putea obtine pe gratis. Nu erau nicicarti doar un poster cu Circul Acrob atic de la Shanghai, la care si-ar fi dorit sa asiste. Ralf lua o sticla de whisky si-i oferi. 153 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Nu, multumesc. El si servi o portie si-l bau dintr-o nghititura fara gheata, fara zabava. ncepu sa aduca vorba despre lucruri inteligente si cu toate ca o interesaconversatia, stia ca barbatului ace luia i era frica de ceea ce urma sa se ntmple, acumca erau singuri. Maria recupera controlul asupra situatiei. Ralf si mai turna o portie si, ca si cum ar fi spus ceva fara nsemnatate, declara: Am nevoie de tine. Pauza. Tacere prelungita. N-are rost sa ntrerupem tacerea, o sa vedem cum va continua. Am nevoie de tine, Maria. Tu ai lumina, desi banuiesc ca nca n-ai ncredere n mine, crezi ca ncerc doar sa te seduc cu conversatia asta. Nu ma ntreba: De ce eu? Ce am eu deosebit? Nu ai nimic deosebit, nimic care sa-mi poata fi explicit. Totusi iata misterul vietii nu reusesc sa ma gndesc la altceva. N-aveam de gnd sa-ti pun ntrebareaasta minti ea. Daca as cauta o explicatie, as zice: femeia din fata mea a reusit sa depaseascasuferinta si sa o transforme n ceva poz itiv, creator. Dar asta nu-i de ajuns ca sa explicetotul. ncepea sa fie greu ca sa mai scape. Elcontinua: 154 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Si eu? Cu toata creativitatea mea, cu tablourile care snt disputate si dorite degalerii din toata lumea, cu visul meu r ealizat, cu satul meu care stie ca-i snt un fiu iubit, cu nevestele mele care nu-mi cer niciodata pensie sau asa ceva, cu toata sanatatea, nfatisarea placuta, adica tot ce poate visa un barbat, si eu? Iata-ma, spunndu-i uneifemei pe care am ntlnit-o ntr-o cafenea si cu care am petrecut doar o seara: Am nevoie de tine. Stii ce este singuratatea? Stiu ce este. Dar nu stii ce este singuratatea cnd aiposibilitatea sa fii cu toata lumea, cnd primesti n fiecare seara cte o invitatie la o petrecere, la un cocteil, la o premierateatrala. Cnd telefonul suna ntruna si snt femei care ti adora lucrarile, care declara ca le-ar placea tare mult sa cineze cu tine snt frumoase, inteligente, educate. Si cevate mpinge departe de tot si-ti spune: n u teduce. Si nu te duci sa te distrezi. Uneori nsa vei ramne noaptea ntreaga straduindu-te sa le impresionezi, ti vei cheltui energia dovedindu-ti tie nsuti ca esti capabil sa seduci lumea. Atunci ramn acasa, intru n atelierul meu, caut lumina pe care am vazut-o n tinesi doar cnd lucrez reusesc sa vad aceast a lumina. Ce-ti pot da eu care sa-ti lipseasca tie? 155 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE raspunse ea, simtindu-se umilita oarecum de acel comentariu despre alte femei, daramintindu-si ca, n definitiv, el platise ca sa o aiba lnga el. El bau a treia portie de whisky. Maria l nsoti cu nchipuirea, alcoolul i ardea gtlejul, stomacul, i intra n fluxul sanguin si-l umplea de curaj, iar ea se simtea la fel dembatata, desi nu bause nici o picatura . Vocea lui Ralf Hart suna mai ferma. Bine. Nu-ti pot cumpara dragostea, dar mi-ai spus ca stii totul despre sex. Atuncinvata-ma. Sau nvata-ma ceva despre Brazilia. Orice, numai sa pot sta lnga tine. Si acum? Cunosc doar doua orase din tara mea: cel n care m-am nascut si Rio de Janeiro. Ct despre sex, nu cred ca te pot nvata ceva. Am aproape douazeci si trei de ani si tu esti cu doar sase ani mai n vrsta, dar stiu ca ai trait mult mai intens. Cunosc barbati care ma platesc ca sa fac ce vor ei, nu ce vreau eu. Am facut tot ce poate visa sa faca unbarbat cu una, doua, trei femei n acelasi timp. Si nu stiu daca am nvatat mult. Din nou tacerea, doar ca era rndul Mariei sa vorbeasca. Si el nu o ajuta dupa cum nici ea nu-l ajutase mai nainte. Ma vrei ca pe o profesionista? Te vreau asa cum te vrei tu. 156 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Nu, nu se putea sa-i fi raspuns astfel pentru ca era tot ce si-ar fi dorit sa auda. Dinnou cutremurul, vulcanul, furtun a. Avea sa-i fie cu neputinta sa scape din propria-i capcana, avea sa-l piarda pe barbatul acesta, fara a-l fi avut niciodata cu adevarat. Tu stii, Maria. nvata-ma. Poate ca asta ma va salva, ne va salva pe amndoi, ne vareaduce la viata. Ai dreptate, am doar s ase ani mai mult dect tine, dar am trait echivalentul mai multor vieti. Am trecut prin experiente complet distincte, dar sntem amndoi disperati. Singurul lucru care ne va aduce pacea e sa fim mpreuna. De ce spunea lucrurile astea? Nu era posibil si totusi era adevarat. Se vazusera doar o singura data si deja aveau nevoie unul de celalalt. Sa ne nchipuim ca ar continua sa se ntlneasca, ce dezastru. Maria era o femeie inteligenta, cu multe lunide lecturi si observatii asupra oam enilor; avea un scop n viata, dar avea si un suflet, care nazuia sa-i fie cunoscuta si descoperita lumina. Se simtea nca de pe acum obosita sa fiecine era si totusi apropiata calatorie n Brazilia putea fi o provocare interesanta, nca nu nvatase tot ce era n stare. Ralf Hart era un barbat care acceptase provocari, nvatase totul, iar acum o ruga pe fata aceea, pe prostituata aceea, pe acea Mama 157 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Atotntelegatoare, sa-l salveze. Ce absurd! Si alti barbati se comportasera la fel cuea. Multi nu reusisera sa aiba erectie, altii voiau sa fie tratati ca niste copii, altii spuneau ca le-ar placea ca ea sa le fie sotie pentru ca se excitau stiind ca femeia avusese multi amanti. Desi nca nu cunoscuse nici unul dintre clientii speciali, apucase sa descopere uriasul univers de fantezii care salasluiau n sufletul omenesc. Toti nsa erau obisnuiti cu lumile lor si nu-i cerusera niciodata du-ma de-aici. Dimpotriva, voiau s-o duca pe Maria cu ei. Si chiar daca toti acesti numerosi barbati o lasasera mereu cu ceva bani si fara nici o energie, nu era posibil sa nu fi nvatat nimic. Dar daca vreunul dintre ei ar cauta cu adevarat dragostea si daca sexul ar fi doar oparte din aceasta cautare, cum i-ar placea oare ei sa fie tratata? Ce ar fi important sase petreaca la prima ntlnire? Ce i-ar placea cu adevarat sa se petreaca? Sa capat un dar zise Maria. Ralf Hart nu ntelese. Dar? El platise anticipat noaptea, taxiul, pentru ca stia ritualul. Ce voia sa spuna cu asta? Maria si daduse brusc seama ca ntelegea, n clipa aceea, ce aveau nevoie sasimta o femeie si un barbat. l lua de mna
si-l conduse ntr-una din sali. 158 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Nu urcam n dormitor zise ea. Stinse aproape toate luminile, se asezape covor si-i ceru si lui sa se aseze n fa ta ei. Observa ca n ncapere era un semineu. Aprinde semineul. Dar e vara. Aprinde semineul. Vrei ca eu sa conduc pasii nostri noaptea asta, si asta fac. Ea l privi intens, spernd ca el sa-i distinga iarasi lumina. El o distinse pentru ca se duse n gradina, lua cteva scurtaturi de lemn udate de ploaie, pusecteva ziare vechi pentru ca focul sa usuc escurtaturile si le aprinse. Merse la bucatariesa mai aduca whisky, dar Maria l o pri. M-ai ntrebat ce vreau eu? N-am ntrebat. Afla atunci ca persoana care este cu tine trebuie sa existe. Gndeste-te la ea. Gndeste-te daca ea doreste whisky sau gin sau cafea. ntreab-o ce vrea. Ce vrei sa bei? Vin. Si mi-ar placea sa ma nsotesti. Ellasa sticla de whisky si se ntoarse cu una devin. n momentul acela, focul ncepuse sa cuprinda lemnele. Maria stinse cele cteva lampi care mai ramasesera aprinse, lasnd ca ambianta sa fie luminata numai de flacari. Se comporta ca si cum ar fi stiut ca acela era primul pas: sa-l recunosti pecelalalt, sa stii ca este acolo. 159 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE si deschise geanta si vazu acolo, nauntru, un stilou pe care-l cumparase ntrun supermarket. Era bun la ceva. E pentru tine. Cnd l-am cumparat, magndeam sa am ceva cu care sa-mi notez ideile despre administrarea fermelor. L-am folosit doua zile, am muncit pna cnd am obosit. Are un pic din sudoarea, din concentrarea, din vointa mea, iar eu ti-l ncredintez tie acum. i puse cu blndete stiloul n mna. n loc sa-ti cumpar ceva ce ti-ar placea sa ai, ti dau ceva ce este al meu, cu adevarat al meu. Un dar. Un semn de respect pentru persoana din fata mea, rugnd-o sa nteleaga ct e de important safiu mpreuna cu ea. Acum ea are o mica parte din mine nsami, pe care i-am daruit-on deplina libertate si de bunavoie. Ralf se ridica, se duse la raft si se ntoarse cu un obiect. I-l ntinse Mariei: E un vagon de la un tren electric pe care-laveam cnd eram copil. Nu aveam voie sa
ma joc singur cu el, deoarece tata mi spunea ca e scump, importat din Statele Unite. Asteptam atunci sa vrea el sa monteze trenul n mijlocul livingului dar de obicei el si petrecea duminicile ascultndmuzica de opera. De aceea, trenul a supravietuit copilariei mele, dar nu mi-a produs nici o bucurie. Acolo sus pastrez toate 160 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE sinele, locomotiva, casele, pna si manualul; caci eu aveam un tren care nu era al meu, cu care nu ma jucam. Bine ar fi fost sa-l fi distrus ca pe toatecelelalte jucarii pe care le-am capat at si de care nu-mi mai amintesc, pentru ca pasiunea asta de a distruge face parte din modul n care copilul descopera lumea. Dartrenul acesta intact mi aminteste ntotdeauna o parte din copilaria mea pe care nu mi-am trait-o, fiindca era prea pretioasa sau prea dificila pentru tatal meu. Sau poate pentru ca, de fiecare data cnd monta trenul, i era teama sa-si arate dragostea pentru mine. Maria si atinti ochii asupra focului dinsemineu. Se ntmpla ceva si explicatia nu erau vinul, nici ambianta primitoare. Era schimbul de daruri. Ralf se ntoarse si el catre foc. Ramasera tacuti, ascultnd trosnetul flacarilor. Baura vin, ca si cum important ar fi fost sa nu spuna nimic, sa nu vorbeasca nimic, sa nu faca nimic. Doar sa stea acolo, unul cu altul, privind n aceeasi directie. Am multe trenuri intacte n viata mea zise Maria dupa o vreme . Unul din ele este inima mea. Si eu ma jucam cu ea cndlumea instala sinele, si nu totdeauna la momentul potrivit. Dar tu ai iubit. 161 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Da, am iubit. Am iubit mult. Am iubit att de mult, nct, atunci cnd dragostea meami-a cerut un dar, m-am speriat si am fugi t. Nu nteleg. Nici nu-i nevoie. Te nvat acum, pentru ca am descoperit ceva ce nu stiam. Darul. ncredintarea unui lucru care-ti apartine. A darui nainte de a cere ceva important. Tu aicomoara mea: stiloul cu care mi-am as ternut pe hrtie cteva dintre visele mele. Eu am comoara ta: vagonul de tren, parte din copilaria pe care nu ti-ai trait-o. Eu duc acum cu mine parte din trecutultau, iar tu pastrezi nitel din prezentul m eu. Ce bine. Zise toate acestea fara sa clipeasca, farasa-si modifice comportamentul, ca si c um arfi stiut de mult ca acesta era cel mai bun si chiar unicul mod de a actiona. Se ridica cu blndete, si lua haina din cuier si-l saruta peobraz. Ralf Hart nu facu nici o clip a vreo ncercare de a se ridica de unde sedea, hipnotizat de foc, gndindu-se poate la tatal sau. N-am nteles niciodata exact de ce pastram vagonul asta. Acum m-am lamurit: ca sa ti-l daruiesc tie ntr-o noapte cu semineul aprins. Acum casa mi devine maiusoara. Mai zise ca, a doua zi, avea sa doneze vreunui azil restul sinelor, locomotivele, 162 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE pastilele care imitau fumul. Poate ca azi trenul o fi o raritate care nu se mai fabrica si valoreaza multi bani i atrase Maria atentia, dar imediat i paru rau. Nu era vorba de asta, ci de a se elibera de ceva care ne costa si mai mult inima. nainte de a mai spune ceva care sa distoneze cu momentul, l saruta din nou peobraz si se ndrepta spre usa. El continu a sa priveasca focul si ea l ruga, cu delicatete, savina si sa-i deschida. Ralf se rid ica si ea i explica atunci ca, desi era multumita vazndu- l cum contempla focul, brazilienii au o superstitie ciudata: cnd viziteaza pe cinevapentru prima oara, nu pot deschide ei usa la ceasul plecarii, caci, daca ar face asta, nu sar mai ntoarce niciodata n casa aceea. Si eu vreau sa ma ntorc. Desi nu ne-am dezbracat si n-am patruns n tine, si nici macar nu te-am atins, am facut dragoste. Ea rse. El se oferi sa o conduca acasa, dar Maria refuza. Am sa vin sa te vad mine, la Copacabana. Sa nu faci asta. Asteapta o saptamna. Am nvatat ca asteptarea e partea cea maidificila si vreau sa ma obisnuiesc si cu ea; sa stiu ca esti cu mine, chiar daca nu esti lnga mine. 163 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Merse din nou prin frigul si ntunericul noptii, cum facuse de attea ori la Geneva; de obicei, drumurile acestea erau asociate cu tristetea, singuratatea, dorinta de a se ntoarce n Brazilia, nostalgia limbii pe care nu o mai vorbea de mult, calculele financiare, orarele. Astazi nsa umbla ca sa se ntlneasca pesine nsasi, sa o ntlneasca pe femeia care, vreme de patruzeci de minute, statuse n fata focului cu un barbat si era plina de lumina, de ntelepciune, de experienta, de farmec. Vazuse chipul femeii acesteia cu ctva timp n urma, pe cnd se plimba pe lnga lac, gndindu-se daca trebuia sau nu sase dedice unei vieti care nu-i apartine a nseara aceea, zmbise ntr-un mod foarte trist. si vazuse chipul pentru a doua oara pe o pnza depliata, iar acum i simti din nou prezenta. Lua un taxi doar dupa mult timp, cnd vazu ca prezenta aceea magica plecasesi o lasase singura ca totdeauna. Era mai bine atunci sa nu se mai gndeasca la subiectul acesta ca sa nu-l compromita, sa nu lase ca nelinistea sa ialocul binelui pe care tocmai apucase s a-l traiasca. Daca acea alta Marie exista totusi, ea avea sa se ntoarca la momentul potrivit. Pasaj din jurnalul Mariei scris n noaptea n care capatase vagonul de tren: 164 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Dorinta profunda, dorinta cea mai realaeste aceea de a te apropia de cineva. Din
acea clipa ncep sa se produca reactiile, barbatul si femeia intra n joc, dar ceea cese ntmpla nainte atractia care i-a adus alaturi e imposibil de explicat. Este dorinta inabordabila, n starea ei pura. Cnd dorinta este nca n starea aceasta pura, barbatul si femeia se ndragostesc peviata, si traiesc fiecare clipa cu respe ct si nmod constient, asteptnd totdeauna momentul anume de a celebra apropiata binecuvntare. Persoanele aflate n aceasta situatie nu se grabesc, nu precipita evenimentele prinactiuni inconstiente. Ele stiu ca inev itabilul se va manifesta, ca adevarul va gasitotdeauna un mod de a se arata. Cnd vine momentul, ele nu ezita, nu pierd prilejul, nulasa sa treaca nici un moment magic , deoarece respecta importanta fiecarei clipe. 165 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE n zilele care au urmat, Maria se vazu din nou prinsa n capcana pe care o evitase atta dar nu era trista si nici ngrijorata din pricina asta. Dimpotriva: de vreme ce nu mai avea nimic de pierdut, era libera. Stia ca orict ar fi fost de romantica situatia ntr-o buna zi Ralf Hart avea sa nteleaga ca ea nu era dect o prostituata, n vreme ce el era un artist respectat. Ca ealocuia ntr-o tara departata, mereu bntui tade crize, pe cnd el traia n paradis, cu o viata organizata si protejata de cnd se nascuse. El fusese educat n cele mai bune colegii si muzee din lume, pe cnd ea abia siterminase cursul secundar. n fine, vise ca acestea nu dureaza mult, iar Maria traise destul ca sa nteleaga ca realitatea nu se potrivea cu visele ei. Asta i era acum mareabucurie: sa-i spuna realitatii ca nu avea nevoie de ea, nu depindea de lucrurile care se ntmplau ca sa fie fericita. Doamne, ce romantica snt. De-a lungul saptamnii ncerca sa descopere ceva care sa-l poata face fericit pe Ralf Hart; el i redase o demnitate si olumina pe care si le socotise pierdute 166 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE pentru totdeauna. Dar singura forma de a-l rasplati era prin ceea ce el considera a fi specialitatea Mariei: sexul. Cum lucrurile nu variau mult n rutina de la Copacabana, ea se hotar sa caute alte izvoare. Se duse sa vada filme pornografice si din nou nu gasi nimic interesant exceptie facnd, poate, o oarecare variatie n numarulpartenerilor. Cum filmele nu prea o aju tau, se decise pentru prima oara de cnd ajunsese la Geneva sa cumpere carti desi tot mai credea ca era mult mai practic sa nusi ocupe spatiul din casa cu ceva care, o data citit, nu mai era de folos. Se duse la o librarie pe care o vazuse n timp ce mergea cu Ralf pe Drumul Sfntului Iacob si se informa daca aveau ceva pe aceasta tema. Multe, multe carti raspunse fata care se ocupa de vnzari . La drept vorbind, oamenii par a nu fi preocupati dectde asa ceva. n afara unei sectii speci ale, sin toate romanele pe care le vedeti n juruldumneavoastra exista cel putin o scena de sex. Chiar daca e ascunsa n povesti de dragoste frumoase sau n tratate serioase despre comportamentul fiintei umane, fapteste ca oamenii se gndesc doar la asta. Maria, cu toata experienta ei, stia ca fata se nsela: oamenii voiau sa gndeasca asa, deoarece credeau ca lumea interioara era 167 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE preocupata doar de aceasta tema. Tineau regim, foloseau peruci, stateau cu ceasurilela coafor sau n complexe de gimnastic a, mbracau rochii insinuante, ncercau sa provoace scnteia dorita si pe urma? Cnd venea timpul sa mearga la pat, unsprezeceminute si gata. Nici o creativitate, ni mic ca sa te duca n paradis; n scurt timp, scnteianu mai avea putere sa mentina focul apri ns. Era nsa inutil sa discute cu fata aceea blonda, care-si nchipuia ca lumea poate fi explicata n carti. ntreba din nou unde e sectia speciala si acolo gasi diverse titluri despre homosexuali, lesbiene, calugarite care dezvaluiau despre Biserica lucruri scbroase, carti ilustrate cu tehnici orientale, ilustrnd pozitii extrem de inconfortabile. O interesa un singur volum din toate: Sexul sacru. Cel putin parea a fi diferit. l cumpara, se duse acasa, deschise radioul pe un post care te ajuta ntotdeaunasa gndesti (fiindca muzica era calma), deschise cartea, observa ca avea diverse ilustratii, cu posturi pe care numai cine lucreaza la circ poate izbuti sa le practice. Textul era dezgustator. Maria nvatase destul n profesia ei ca sa stie ca nu totul n viata e o chestiune de pozitie n care te asezi cnd faci dragoste, iarn cea mai mare parte, orice variatie survenea n chip firesc, pe negndite, ca pasii 168 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE unui dans. Oricum, ncerca sa se concentreze asupra celor citite. Doua ore mai trziu, si dadu seama de doua lucruri. Primul, ca trebuia sa mannce imediat, apoi trebuia sa se ntoarca la Copacabana. Al doilea, ca persoana care scrisese cartea aceea nu pricepea nimic, dar NIMICdin subiect. Multa teorie, lucruri orie ntale, ritualuri inutile, sugestii idioa-te. Se vedea ca autorul meditase n Himalaya (trebuia sa afle unde era locul acela), frecventnd cursuri de yoga (mai auzise vorbindu-se deasta), citise mult n domeniu, apoi cita un autor sau altul, dar nu nvatase nimic esential. Sexul nu e teorie, tamie arznd, puncte sensibile, reverente si salamalecuri. Cum se face ca persoana aceea (n realitate, o femeie) ndraznea sa scrie despre o tema pe care nici Maria, care lucra n domeniu, nu o cunostea bine? Poate or fi fost de vina Himalaya sau nevoia de a complica un fenomen a carui frumusete sta n simplitate si n pasiune. Daca femeia aceea fusese n staresa publice si sa puna n vnzare o carte attd e stupida, era mai bine pentru Maria sa segndeasca din nou, cu seriozitate, la te xtul sau, Unsprezece minute. N-ar fi cinic si nici fals ar fi doar povestea ei, nimic mai mult. Dar nu avea timp si nici tragere de inima; trebuia sa-si concentreze energia ca sa-l 169 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE faca pe Ralf Hart fericit si ca sa nvete cum se administreaza fermele. Text din jurnalul Mariei, imediat dupa ce a renuntat sa mai citeasca acea carte detestabila: Am ntlnit un barbat si m-am ndragostit de el. Mi-am ngaduit sa ma ndragostescdintr-un motiv simplu: nu astept nimic. Stiu ca peste trei luni voi fi departe, el va fi oamintire, dar nu mai puteam suporta sa traiesc fara dragoste: ajunsesem la limita. Scriu o istorie pentru Ralf Hart asa l cheama. Nu snt sigura ca se va ntoarce lalocalul unde lucrez, dar pentru prima dat a nviata mea, faptul acesta nu are nici o importanta. E destul sa-l iubesc, sa fiu mpreuna cu el n gnd si sa colorez orasul acesta att de frumos cu pasii lui, cu vorbelelui, cu afectiunea lui. Cnd voi paras i tara asta, ea va avea un chip, un nume, amintirea unui semineu. Tot ce am trait mai intens aici, toate lucrurile dure prin care am trecut nu vor fi nimic pe lnga amintirea aceasta. Mi-ar placea sa pot face pentru el ceeace a facut el pentru mine. M-am gndit mult si am descoperit ca n-am intrat din ntmplare n cafeneaua aceea; ntl-nirile cele mai importante fusesera de mult 170 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE aranjate de catre suflete nainte ca nsesi trupurile noastre sa se fi vazut. n general, aceste ntlniri au loc atuncicnd ajungem la o limita, cnd avem nevoiesa mur im si sa renas-tem din punct de vedere emotional. ntlnirile ne asteapta dar de cele mai multe ori evitam ca ele sa aiba loc. Totusi, daca sntem disperati, daca nu mai avem nimic de pierdut sau daca sntem foarte entuziasmati de viata, atunci necunoscutul se manifesta si universul nostru o apuca pe alt drum. Toti stim sa iubim, caci ne-am nascut cu darul acesta. Unii o fac firesc si spontanbine, dar majoritatea trebuie sa o renv ete, sa-si reaminteasca cum se iubeste si toti fara exceptie au nevoie sa arda pe rugul emotiilor lor trecute, sa retraiasca unele bucurii si dureri, prabusiri si recuperari, pna ce izbutesc sa discearna firul conducator care exista pe urmele fiecarei ntlniri; da, exista un fir. Si atunci trupurile noastre nvata sa vorbeasca limba sufletului, asta se numeste sex, asta i pot da eu barbatului care mi-aredat sufletul, desi el i ignora total nsemnatatea n viata mea. Asta mi-a cerut, si asta va avea; vreau sa fie foarte fericit. 171 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Viata este uneori foarte zgrcita: trec zile, saptamni, luni si ani fara sa simti nimicnou. Totusi, o data ce se deschide o usa si acesta a fost cazul Mariei cu Ralf Hart o adevarata avalansa patrunde prin spatiuldeschis. Acum nu ai nimic, iar n clipa ur matoare ai mai mult dect poti accepta. La doua ore dupa ce scrisese n jurnal, cnd ajunse la lucru, fu cautata de Milan, patronul: Vasazica, ai iesit cu pictorul ala. Se vede ca era un cunoscut al casei ntelesese acest lucru atunci cnd el platise pentru trei clienti suma precisa, fara a ntreba de pret. Maria dadu doar afirmativ din cap, cautnd sa creeze un anumit mister, caruia Milan nu-i dadu nici cea mai mica atentie, deoarece cunostea viata aceea mai bine ca ea. Poate esti pregatita pentru pasul urmator. Exista un client special care a ntrebat mereu de tine. Eu i spun ca n-aiexperienta si el ma crede; acum nsa a venit
poate timpul sa ncerci. Client special? 172 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Si ce-are asta de-a face cu pictorul? Si el este un client special. Deci tot ce facuse cu Ralf Hart mai fusese experimentat si facut de alte colegede-ale ei. si musca buza si nu zise ni mic trecuse o saptamna frumoasa, nu putea uitace scrisese. Trebuie sa fac acelasi lucru pe care lam facut cu el? Nu stiu ce ati facut; dar astazi, daca cineva ti ofera un drink, nu accepta. Clientii speciali platesc mai bine si n-ai sa regreti. Munca ncepu ca de obicei. Thailandezele stnd totdeauna mpreuna, columbienele cuacelasi aer ca nteleg tot, braziliencele (inclusiv ea) arbornd un aer distrat, ca si cum nimic din ce se ntmpla nu era nou sauinteresant. Mai erau o austriaca, doua nemtoaice, iar restul trupei era alcatuit din femei din fosta Europa de Est, toate nalte, cu ochii limpezi, frumoase si care apucau sase marite mai repede dect celelalte. Intrara barbatii rusi, elvetieni, germani, tot cadre de conducere ocupate, apti sa plateasca serviciile prostituatelorcelor mai scumpe dintr-unul din orase le celemai scumpe din lume. Unii se ndreptasera spre masa ei, dar ea se uita totdeauna laMilan si el facea un semn negativ. Mari a eramultumita: n-avea sa trebuiasca sa-si desfaca picioarele n noaptea aceea, sa 173 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE suporte mirosuri, sa faca dusuri n bai nu totdeauna ncalzite, tot ce trebuia sa faca era sa-l nvete pe un barbat, deja scrbit de sex, cum sa faca dragoste. Si acum, la dreptvorbind, nu orice femeie ar fi putut avea aceeasi putere de creatie ca sa inventeze istoria prezentului. Se ntreba n acelasi timp: Cum se faceca, dupa ce au experimentat totul, vor sa se ntoarca la nceput? In fine, nu era treaba ei; daca plateau bine, era gata sa-i serveasca. Intra un barbat mai tnar dect Ralf Hart; frumos, cu parul negru, dantura perfecta siun costum care i amintea de chinezi fa ra cravata, doar cu un guler nalt si o camasaalba impecabila pe dedesubt. Se ndreptas pre bar, amndoi se uitara la Maria si el seapropie: Accepti un drink? Milan dadu afirmativ din cap si ea l poftisa sada la masa ei. si ceru cocteilul de
fructe si astepta sa fie invitata la dans, cnd barbatul se prezenta: Ma numesc Terence si lucrez ntr-o companie de discuri din Anglia. Cum stiu cama aflu ntr-un local unde pot avea ncre dere n oameni, snt convins ca totul va ramne ntre noi. Maria se pregatea sa nceapa a vorbi despre Brazilia, cnd el o ntrerupse: 174 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Milan mi-a spus ca ntelegi ce vreau. Nu stiu ce vrei. Dar stiu ce fac. Ritualul nu fu ndeplinit; el plati nota, o lua de brat, se suira n taxi si-i dadu o mie de franci. O clipa, ea si aminti de arabul acela cu care mersese sa cineze ntr-un restaurant plin depicturi celebre; era pentru prima oara cnd primea din nou aceeasi suma si, n loc sa sesimta multumita, fu cuprinsa de nervoz itate. Taxiul se opri la unul din cele mai scumpehoteluri din oras. Barbatul i dadu buna
seara portarului, dovedind o mare familiaritate cu localul. Urcasera numaidect la el, un apartament cu vedere la ru. El deschise o sticla de vin pesemne foarte rar si-i oferi un pahar. Maria se uita la el n timp ce bea; ce putea dori de la o prostituata un ins ca el, bogat, frumos? Cum el aproape nu vorbea, ramase si ea mai mult tacuta, ncercnd sa descopere ce-i putea satisface pe un clientspecial. ntelese ca nu trebuia sa aiba ea initiativa, dar, o data ce se declansa procesul, era gata sa-l nsoteasca cu toatapromptitudinea necesara; n definitiv, nu n fiecare noapte cstiga o mie de franci. Avem timp zise Terence . Avem tot timpul la dispozitie. Poti dormi aici, daca vrei. Nesiguranta o cuprinse iarasi. Barbatul nu parea intimidat si vorbea cu o voce 175 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE calma, diferita de a tuturor celorlalti. Stia ce dorea; puse o muzica perfecta, la o intensitate perfecta, n camera perfecta, cu fereastra perfecta, cu vedere spre lacul unuioras perfect. Costumul i era bine cr oit, valiza era ntr-un colt, de mici dimensiuni, ca si cum n-ar fi avut nevoie de multe lucruri ca sa voiajeze sau ca si cum ar fi venit la Geneva doar pentru noaptea aceea. Am sa dorm acasa raspunse Maria. Barbatul din fata ei se schimba total. Ochii de cavaler i capatara o stralucire rece, glaciala. Asaza-te acolo zise el, aratnd un scaun de lnga birou. Era un ordin! Un adevarat ordin. Maria se supuse si, n mod ciudat, asta o excita. Asaza-te. ndreapta spatele, ca o femeie de clasa. Daca nu faci asta, am sa te pedepsesc. Sa o pedepseasca! Client special! ntr-oclipa, ea ntelese totul, scoase cei o mie d e franci din geanta si-i puse pe birou. Stiu ce vrei zise ea, strapungnd cuprivirea ochii aceia albastri, nghetati . Sinu sn t dispusa. Barbatul paru a se ntoarce la normalitate si vazu ca ea vorbea serios. Bea-ti vinul zise el . N-am sa te oblig la nimic. Poti sa mai rami putin saupoti sa pleci daca vrei. 176 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Spusele lui o mai linistira. Am o ocupatie. Am un patron care maprotejeaza si are ncredere n mine. Te rog, nu comenta nimic cu el. Maria o spuse fara nici un ton de implorare, fara a-l ruga nimic era pur si simplu realitatea vietii ei. Terence redevenise si el acelasi barbat nici blnd, nici dur, doar cineva care, spre deosebire de ceilalti clienti, dadea impresiaca stie ce vrea. Acum parea ca iese dintr-o transa, dintr-o piesa de teatru care nca nu ncepuse. Merita sa plece asa, fara a descoperi niciodata ce nseamna un client special? Ce vrei, la drept vorbind? Stii bine. Durere. Suferinta. Si multa placere. Durerea si suferinta nu concorda cu multa placere, gndi Maria. Totusi ar fi vrut cu disperare sa creada ca da, si-n felul acesta sa-si transforme n experiente pozitive mare parte din cele negative ale vietii sale. El o lua de mna si o conduse la fereastra: de cealalta parte a lacului puteauvedea turla unei catedrale Maria si amintea ca trecuse pe-acolo n timp ce parcurgea cu Ralf Hart Drumul Sfntului Iacob. Vezi rul, lacul, casele, biserica aceea? 177 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Acum cinci sute de ani, totul era mai mult sau mai putin la fel. Doar orasul era complet gol; o boala necunoscuta se raspndise n toata Europa sinimeni nu stia de ce murea atta lume. ncepusera sa numeasca boala aceea CiumaNeagra o pedeapsa pe care o trimisese Dumnezeu lumii din pricina pacatelor oamenilor. Atunci, un grup de persoane s-au hotart sa se jertfeasca pentru omenire: ofereau lucrul de care se temeau cel mai mult: durerea fizica. Treceau zi si noapte pe podurile, pe strazile astea, biciuindu-si propriul corp cu biciuri sau curele. Sufereau n numele lui Dumnezeu si-i aduceau lauda lui Dumnezeu cu durerea lor. n scurt timp au descoperit ca erau mai fericiti facnd astadect atunci cnd coceau pine, lucrau la cmp, hraneau animalele. Durerea nu mai era suferinta, ci placerea de a rascumpara omenirea din pacatele ei. Durerea s-a preschimbat n bucurie, n sens al vietii, n placere. Ochii i se aprinsesera iar de aceeasi stralucire rece pe care i-o vazuse n urma cucteva minute. Lua banii pe care ea i pu sese pe birou, retrase 150 de franci si-i puse ngeanta ei. Nu-ti face griji cu patronul dumitale. Uite comisionul pentru el si-ti promit ca nu-i 178 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE voi spune nimic. Poti pleca. Ea apuca toti banii. Nu! Erau vinul, arabul din restaurant, femeia cu zmbet trist, ideea ca niciodata n-avea sa se mai ntoarca n localul acela blestemat, frica de iubirea care sosea sub forma unui barbat, scrisorile catre mama ei care-i povesteau despre o viata plina de ocazii de lucru, baietasul care-i ceruse un creion n copilarie, luptele cu ea nsasi, vina, curiozitatea, banii, cautarea propriilor limite, sansele si prilejurile pe care le pierduse. Era acolo alta Marie: nu mai oferea daruri, ci se oferea ca jertfa. Mi-a trecut frica. Sa mergem mai departe. Daca e nevoie, pedepseste-ma pentru ca m-am revoltat. Am mintit, am tradat, am procedat gresit cu acela care m-aprotejat si m-a iubit. Ea intrase n joc. Spunea ce trebuia sa spuna. n genunchi! zise Terence, cu glas ncet si intimidant. Maria se supuse. Niciodata nu mai fusese tratata n felul acela si nu stia daca era bun sau ticalos, nu voia dect sa mearga maideparte, merita sa fie umilita pentru tot cefacuse n viata. Intra ntr-un personaj, ntr-un nou personaj, o femeie care i era completnecunoscuta. 179 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Ai sa fii pedepsita. Fiindca esti inutila, nu cunosti regulile, nu stii nimic despre sex, despre viata, despre dragoste. n timp ce vorbea, Terence se prefacea n doi barbatidiferiti. Cel care explica linistit regu lile si cel care o facea sa se simta cea mai mizerabila fiinta de pe lume. Stii de ce accept asta? Pentru ca nuexista placere mai mare dect sa initiezi pe cineva ntr-o lume necunoscuta. Sa smulgi virginitatea nu din corp, ci din suflet, pricepi? Ea pricepea. Astazi poti sa-mi pui ntrebari. Dar dedata viitoare, cnd cortina teatrului nostru se va deschide, piesa va ncepe si nu va maiputea fi oprita. Daca se va opri, va nsemn a ca sufletele noastre nu se potrivesc. Tine minte: e o piesa de teatru. Dumneata trebuie sa fii un personaj cum n-ai avut niciodata curajul sa fii. n scurt timp, ai sa descoperi ca acel personaj esti dumneatansati, dar pna cnd ai sa distingi asta cucl aritate, cauta sa simulezi, sa inventezi. Si daca nu pot suporta durerea? Nu exista durere, exista ceva care se transforma n delectare, n mister. Face partedin scenariu sa ceri nu ma trata asa, m a face sa sufar mult. Face parte sa ceri: Opreste-te, nu mai suport! Si de-aceea, ca sa evitam pericolul..., lasa capul jos si nu ma 180 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE privi! Maria, ngenuncheata, si lasa capul n jossi fixa podeaua. Pentru a evita ca relatia asta sa provoace daune fizice serioase, vom avea doua coduri. Daca unul dintre noi va zice galben, asta nseamna ca violenta trebuie putin redusa. Daca va zice rosu, trebuie sa nceteze imediat. Ai spus unul dintre noi? Rolurile alterneaza. Nu exista unul fara altul si nimeni nu va sti sa umileasca daca n- a fost si el umilit. Erau cuvinte teribile, venite dintr-o lume pe care nu o cunostea, plina de umbra, de mocirla, de putregai. Si totusi se simtea doritoare sa continue trupul i tremura, de frica si excitatie. Mna lui Terence o atinse pe cap cu o gingasie nesperata. Gata. i ceru sa se ridice. Fara afectiune deosebita, dar fara agresivitatea uscata pe care-o aratase. Maria si puse haina, ncatremurnd toata. Terence observa n ce stare era. Fumeaza o tigara nainte de a pleca. Nu s-a ntmplat nimic. Nu e nevoie. Va ncepe sa se ntmplen sufletul dumitale si data viitoare cnd ne vom ntlni vei fi pregatita. 181 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Noaptea asta a facut o mie de franci? El nu raspunse. Aprinse si el o tigara siterminara vinul, ascultara muzica perfe cta, savurara mpreuna tacerea. Pna cnd veni momentul sa spuna ceva si Maria ramase surprinsa de propriile-i cuvinte. Nu nteleg de ce doresc sa calc n noroiul asta. O mie de franci. Nu de-asta. Terence parea multumit de raspuns. Si eu mi-am pus aceeasi ntrebare. Marchizul de Sade spunea ca cele mai importante experiente ale barbatului snt cele care-l duc la extreme. Doar asa vom nvata, fiindca asta ne solicita ntregul curaj. Cnd un patron si umileste un angajatsau un barbat si umileste nevasta nu este vorba dect de un las sau de cineva care se razbuna pe viata, snt insi care niciodata n- au ndraznit sa-si scruteze adncul sufletului, niciodata n-au cautat sa stie de unde vine dorinta de a da drumul fiarei salbatice, de a ntelege ca sexul, durerea, dragostea snt experiente limita ale omului. Si numai cine cunoaste frontierele acelea cunoaste viata; restul e doar trecere a timpului, repetare a unei sarcini monotone, mbatrnire si moarte fara a fi stiut cu adevarat ce se ntmpla aici. 182 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Iarasi pe strada, iarasi frigul, iarasi dorinta de a merge pe jos. Omul greseste, nu e nevoie sa-si cunoasca demonii ca sa-l gaseasca pe Dumnezeu. Se ncrucisa cu ungrup de studenti care iesisera dintr-un ba r; erau veseli, bausera putin, erau frumosi, plesneau de sanatate, peste putin timp aveau sa-si termine universitatea si aveau sa nceapa ceea ce se numeste adevarata viata. Serviciu, casatorie, copii, televizor, amaraciune, batrnete, senzatia a numeroase lucruri pierdute, frustrari, boala, invaliditate, dependenta de ceilalti, singuratate, moarte. Ce se ntmpla? Si ea cauta linistea ca sasi traiasca adevarata viata; timpul petrecutn Elvetia, facnd ceva ce nu-si nchipuise ca ar fi putut face vreodata, era doar o perioada dificila, pe care toti o nfrunta mai devreme sau mai trziu. n perioada asta dificila, frecventa Copacabana, iesea cu barbati pentru bani, le ntrupa pe Fata Ingenua, peFemeia Fatala si pe Mama Atotntelegatoar e, n functie de client. Era doar un fel de a munci, caruia i se consacra cu maximum de profesionalism datorita bacsisurilor si minimum de interes , de teama sa nu i devina o obisnuinta. Petrecuse noua luni controlnd lumea din jurul ei si, cu putin timp nainte de a se ntoarce n tara sa, se descoperea 183 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE capabila sa iubeasca fara a cere nimic n schimb si sa sufere fara motiv. Ca si cum viata ar fi ales acest mijloc sordid, straniu, ca sa o nvete ceva despre propriile-imistere, despre lumina si tenebrele sale. Din jurnalul Mariei, n noaptea cnd l ntlnipe Terence pentru prima oara: L-a citat pe Sade, despre care eu nu auzisem niciodata, cu exceptia comentariilortraditionale despre sadism: Ne cunoas temnumai cnd ne gasim n fata propriilor noastre limite, si asta e corect. Dar e si gresit, pentru ca nu este important sa cunoastem totul cu privire la noi nsine; fiinta umana n-a fost facuta doar ca sa caute ntelepciunea, ci si ca sa are pamntul, sa-sisemene grul, sa faca pine. Eu snt doua femei: una doreste sa aiba toata bucuria, pasiunea, aventurile pe caremi le poate da viata. Cealalta vrea s a fie sclava unei rutine, a vietii de familie, doua lucruri care pot fi planuite si realizate. Snt ofemeie de casa si o prostituata, ambele traind n acelasi corp si luptnd una mpotriva celeilalte. ntlnirea unei femei cu sine nsasi este un amuzament cu riscuri serioase. Un dans divin. Cnd ne ntlnim, sntem doua energiidivine, doua universuri care se ciocnesc. 184 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Daca ntlnirea nu are reverenta necesara, un univers l distruge pe celalalt. 185 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Era din nou n livingul casei lui Ralf Hart, focul n semineu, vinul, ei doi seznd pe jos, si tot ce experimentase n ajun cu acel cadrude conducere englez era un simplu vis sau un cosmar n functie de starea ei de spirit. Acum si cauta din nou ratiunea de a trai mai bine zis, daruirea cea mai nebuneasca cu putinta, aceea n care cineva si ofera inima si nu cere nimic n schimb. Evoluase mult n asteptarea acestui moment. Descoperise, n cele din urma, cadragostea reala nu avea nimic de-a face c u ceea ce-si imagina, adica un lant de evenimente provocate de energia amoroasa ndragostire, angajament, casatorie, copii, asteptare, bucatarie, parc de distractii duminica, iar asteptare, batrnete n doi siasteptarea se termina si-n locul ei vede
pensionarea sotului, bolile, senzatia ca e mult prea trziu ca sa traiasca mpreuna ceea ce visasera. l privi pe barbatul caruia hotarse sa i seabandoneze si caruia hotarse sa nu-i povesteasca niciodata ce simtea, pentru ca ceea ce simtea acum era departe sub oriceforma, inclusiv sub cea fizica. El pare a mai n 186 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE largul sau, ca si cum ar fi inaugurat o perioada interesanta a existentei sale. Zmbea, povestea anecdote din recenta lui calatorie la Munchen pentru a se ntlni cu un important director de muzeu. M-a ntrebat daca pnza cu chipurile din Geneva este gata. I-am spus ca ntlnisem una din persoanele principale pecare mi-ar placea sa le pictez. O femeie plina de lumina. Dar nu vreau sa vorbesc despremine, vreau sa te mbratisez. Te doresc. Dorinta. Dorinta? Dorinta! Asadar, acesta fusese punctul de plecare pentru acea noapte, deoarece era un lucru pe care ea lcunostea foarte bine! De pilda: sa trezeasca dorinta fara sa-incredinteze numaidect si obiectul acesteia . Deci: ma doresti. O facem, chiar acum. Esti la mai putin de un metru de mine, aifost la un local, ai platit pentru serv iciile mele, stii ca ai dreptul sa ma mngi. Dar nu ndraznesti. Priveste-ma. Priveste-ma si gndeste-te ca poate eu nu vreau sa ma privesti. Imagineaza-ti ce se ascunde sub rochia mea. La lucru, folosea ntotdeauna mbracaminte neagra si nu pricepea de ce oare celelalte fete de la Copacabana ncercau sa fie provocatoare cu decolteurile si culorile lor agresive. Pentru ea, a-l excita pe un barbat nsemna sa se mbrace ca orice 187 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE femeie pe care o poate ntlni la birou, n tren sau n casa unei prietene a nevestei. Ralf o privi, Maria simti ca el o dezbraca si-i placu sa fie dorita n felul acela fara contact, ca ntr-un restaurant sau la rndul de la cinema. Sntem ntr-o gara continua Maria. Astept trenul mpreuna cu tine, tu nu ma cunosti. Dar privirea mi se ncruciseaza cu a ta, din ntmplare, si nu mi se abate. Nu stii ce ncerc sa spun, deoarece, desi esti un barbat inteligent, capabil sa vezi lumina persoanelor, nu esti destul de sensibil ca sa vezi ce lumineaza lumina asta. nvatase teatrul. Voise sa uite ct mai repede fata acelui cadru de conducere englez, dar el era acolo, calauzindu-i imaginatia. Ochii mei ti-i privesc tinta pe-ai tai si ma ntreb poate n sinea mea: Oare l cunosc de undeva? Sau se poate sa fiu distrata. Sau se poate sa-mi fie frica sa nufiu antipatica, poate tu ma cunosti, ti voi oferi avantajul dubiului vreme de cteva secunde, nainte de a trage concluzia ca e orealitate sau o nentelegere. Poate nsa ca si eu vreau lucrul cel mai simplu din lume: sa ntlnesc un barbat. Poate ca ncerc sa fug de o dragoste dinpricina careia am suferit. Poate ca ncerc s ama razbun de o tradare ce mi s-a ntmplat 188 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE de curnd si m-am hotart sa merg la gara n cautarea unui necunoscut. Pot dori sa fiu prostituata ta doar pentru o noapte, doar ca sa fac ceva diferit n viata mea jalnica. Poateca si snt cu adevarat o prostituata, care se afla acolo n cautare de lucru. O tacere brusca; Maria avusese un moment de neatentie. Se ntorsese la hotelul acela, umilirea galben, rosu, durere si multa placere. Toate acelea se amestecaseracu sufletul ei ntr-un mod care nu-i pl acea. Ralf observa si ncerca sa o duca din nou n gara: La ntlnirea asta, ma doresti si tu? Nu stiu. Nu ne vorbim, tu nu stii. Alte secunde de neatentie. Oricum, ideea de teatru o ajuta considerabil; facea sa se iveasca adevaratul personaj, ndeparta numeroase persoane false care salasluiesc n noi. Dar e un fapt ca nu-mi ntorc privirea si tu nu stii ce sa faci. Sa te apropii? Vei fioare respins? Voi chema un gardia n? Sau te voi invita la o cafea? Ma ntorc de la Miinchen zise Ralf Hart, iar tonul vocii sale era diferit, ca si cum s-ar fi ntlnit cu adevarat pentru prima oara . Ma gndesc la o colectie de tablouri despre personalitatile sexului. Multiplele masti pe care le folosesc oamenii ca sa nutraiasca niciodata adevarata ntlnire. 189 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE El cunostea teatrul. Milan spusese ca era un client special. Alarma se declansase, dar ea avea nevoie de timp ca sa reflecteze. Directorul muzeului mi-a spus: pe cevrei sa-ti bazezi lucrarea? I-am raspuns: pe femei care se simt libere ca sa faca dragostepe bani. El comenta: ei bine, sa le numim pe femeile astea prostituate. I-am raspuns: bun, snt prostituate, am sa studiez istoria lor si am sa fac ceva mai intelectual, mai pe gustul familiilor care au sa frecventeze muzeul dumneavoastra. Totul e o chestiune de cultura, nu-i asa? Cum anume sa prezintintr-o maniera agreabila ceva greu de d igerat. Directorul insista: dar sexul nu mai e tabu. E un lucru att de explorat, nct e sigreu sa mai faci o lucrare pe aceasta tem a. I-am raspuns: Dar dumneavoastra stiti deunde vine dorinta sexuala? Din instinct, a zis directorul. Da, din instinct, dar toata lumea stie asta. Cum sa faci o expozitie frumoasa, daca vorbim doar de stiinta? Eu vreau sa vorbesc despre felul cum explica barbatul acea atractie. Cum ar povesti asta un filozofbunaoara. Directorul m-a rugat sa-i dau unexemplu. I-am spus ca, atunci cnd voi luatrenul ca sa ma ntorc acasa si dac a vreo femeie avea sa se uite la mine, am sa ma duc sa stau de vorba cu ea; as zice ca, fiind o straina, am putea avea libertatea de a facetot ce am visat vreodata, sa ne tra im toate 190 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE fanteziile, iar apoi sa ne ntoarcem la casele noastre, la nevestele si la barbatii nostri, fara ca drumurile sa ni se mai ntretaie vreodata. Si atunci, n gara asta, eu o vad. Povestea ta e att de interesanta, nct ucide dorinta. Ralf Hart rse si fu de acord. Vinul se terminase, el merse la bucatarie si mai aduse o sticla, iar ea ramase cu ochii la foc, stiind nca de pe atunci care avea sa fie urmatorul pas, dar savurnd n acelasi timp ambianta aceea primitoare, uitndu-l pecadrul de conducere englez si fiind gata sa se daruiasca iarasi. Ralf umplu cele doua pahare. Doar de curiozitate, n ce fel s-a putut termina povestea asta cu directorul? L-as fi citat pe Platon, doar ma aflamn fata unui intelectual. Dupa el, la nceputu l creatiei, barbatii si femeile nu erau asa cum snt astazi; exista o singura fiinta, care era scunda, cu un singur trup si un gt, dar capul avea doua fete, fiecare privind n alta directie. Era ca si cum doua fapturi ar fi fostlipite spate-n spate, cu doua sex uri opuse, patru picioare, patru brate. Zeii greci erau nsa gelosi si-si dadusera seama ca o faptura care avea patru minimuncea mai mult, cele doua fete opuse ale ei erau n permanenta vigilente si nu putea fiatacata miseleste, patru picioare nu
191 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE pretindeau atta efort ca sa stea n picioare sau sa mearga vreme ndelungata. Si, lucrulcel mai periculos: creatura cu pricina avea doua sexe diferite, nu avea nevoie de nimeni altcineva ca sa continue a se nmulti pe pamnt. Atunci Zeus, stapnul suprem al Olimpului, zise: Am un plan ca sa-i fac pe acesti muritori sa-si piarda puterea. Si, cu un trasnet, a taiat n doua faptura aceea, cre-nd barbatul si femeia. Asta a nmultit mult populatia lumii si, n acelasitimp, i-a dezorientat si i-a slabit pe l ocuitoriiei deoarece acum trebuiau sa-si caute din nou partea pierduta, sa o mbratiseze din nou si prin mbratisarea asta sa-si recapetevechea putere, capacitatea de a evita tradarea, rezistenta la drumurile lungi si putinta de a suporta muncile obositoare. mbratisarea prin care doua trupuri se confunda din nou ntr-unui singur noi o numim sex. Povestea asta e adevarata? Asa zice Platon, filozoful grec. Maria l privea fascinata si experienta dinnoaptea trecuta disparuse complet. l ved ea pe omul din fata ei plin de aceeasi lumina pe care o distingea si el n ea, povestind istoria aceea ciudata cu entuziasm, cu ochii stralucitori acum nu de dorinta, ci de 192 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE bucurie. Pot sa-ti cer o favoare? Ralf i raspunse ca-i putea cere orice. Ai putut descoperi de ce, dupa ce zeiiau separat faptura aceea cu patru picioare , unele dintre ele au ajuns la concluzia ca mbratisarea respectiva putea fi doar un lucru, o afacere ca oricare alta care, n loc sa sporeasca, reduce energia oamenilor? Vorbesti de prostitutie? Exact. Ai putut oare descoperi cnd a ncetat sexul sa mai fie sacru? O voi face, daca vrei raspunse Ralf. Dar nu m-am gndit niciodata la asta sicred ca nimeni nu s-a mai gndit; poate nici nu exista material n aceasta privinta. Maria nu suporta presiunea: Ti s-a-ntmplat sa crezi ca femeile, ndeosebi prostituatele, snt capabile sa iubeasca? Da, mi s-a ntmplat. Mi s-a ntmplat n prima zi, cnd eram la masa din cafenea, cnd am vazut lumina. Atunci, cnd m-am gndit sa te invit la o cafea, am preferat sa cred n tot, inclusiv n posibilitatea ca tu sa ma redai lumii din care am facut parte mult timp. Acum nu mai era cale de ntoarcere. Maria, profesoara, trebuia sa-i vina imediat n ajutorsau de nu, avea sa-l sarute, sa-l mbratiseze, sa-l roage sa nu o paraseasca. Sa ne ntoarcem n gara zise ea . 193 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Mai bine zis, sa ne ntoarcem n livingul acesta, n ziua cnd am venit aici pentruprima oara si tu ai recunoscut ca exist si miai dat un dar. A fost prima ncercare de aintra n sufletul meu si nu stiai daca erai b ine venit. Dar, cum spune istoria lor, fiintele omenesti au fost divizate si acum cauta iarasi mbratisarea care le-ar putea uni. Iatainstinctul nostru. Dar si ratiunea n oastra de a ndura toate lucrurile dificile care se petrecpe timpul cautarii. Vreau sa ma privesti si vreau, n acelasitimp, sa faci n asa fel, nct eu sa nu observ . Importanta e prima dorinta, pentru ca ea eascunsa, interzisa, neacceptata. Nu st ii daca esti n fata jumatatii tale pierdute, nici ea nustie, ceva nsa v-a atras si trebuie sa crezi ca e un adevar. De unde scot toate astea? Scot toate astea din adncul inimii mele, pentru ca miar placea sa fi fost totdeauna asa. Scot visele astea din nsusi visul meu de femeie. Lasa putin n jos breteaua rochiei, astfel nct i se dezvalui doar o parte infima dinsfrcul snului. Dorinta nu este ceea ce vezi, ci ceea ce-ti imaginezi. Ralf Hart privea o femeie cu par negru si rochie la fel cu parul, seznd pe pardosealalivingului sau, plina de dorinte absur de, cum 194 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE ar fi sa i se aprinda un semineu n toiul verii. Da, voia sa-si imagineze ce anume ascundearochia aceea, i putea vedea dimensiunea
sinilor, stia ca sutienul folosit de ea i era inutil, desi era pesemne o obligatie profesionala. Snii ei nu erau mari, nu eraumici, erau tineri. Privirea ei nu arat a nimic: oare ce facea acolo? De ce alimenta el aceasta relatie primejdioasa, absurda, daca nu avea nici o problema sa gaseasca o femeie? Era bogat, tnar, celebru, aratos. si adora munca, iubise femei cu care se casatorise, fusese iubit. n sfrsit, era un om care, dupa toate etaloanele, ar fi trebuit sastrige din rasputeri: Snt fericit. Dar nu era. n timp ce majoritatea muritorilor se speteau pentru un codru de pine, un acoperis sub care sa traiasca, o slujba care sa le permita a trai cu demnitate, Ralf Hart avea toate acestea, ceea ce-l facea si mai nefericit. Daca si-ar fi facut un bilant recent al vietii, poate traise doua, trei zile cnd se trezise, privise soarele sau ploaia si se simtise bucuros ca era dimineata, pur si simplu bucuros, fara sa-si doreasca nimic, fara sa ceara nimic n schimb. Afara de acele cteva zile, restul existentei i se irosise pe visari, frustrari si mpliniri, dorinta de autodepasire, calatorii dincolo de propriile limite; nu stia exact cum sau de ce, 195 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE sigur este ca-si petrecuse viata ncercnd sa dovedeasca ceva. O privea pe femeia frumoasa din fata sa, mbracata discret n negru, o fiinta pe care ontlnise din ntmplare, desi o mai vazuse si
nainte n local si observase ca nu se acorda cu ambianta. Ea i cerea sa o doreasca, iar el o dorea puternic, mult mai puternic dect siar fi nchipuit i dorea nsa nu corpul sau snii, ci compania. Voia sa o cuprinda-nbrate, sa ramna tacuti cu ochii la foc, bnd vin, fumnd cte o tigara, era destul. Viata este alcatuita din lucruri simple, ostenise cautnd attia ani ceva fara a sti ce anume. Si totusi, daca ar fi facut asta, daca ar fi atins-o, totul ar fi fost pierdut. Deoarece, n pofida luminii ei, nu era sigur daca ntelegea ce bine era sa stea lnga ea. Merita? Da, si-avea sa continue sa merite atta timp ct va fi fost necesar, pna cnd vaputea sa se aseze cu ea pe malul lacului, savorbeasca despre dragoste si sa auda acelasi lucru spus si de ea. Mai bine sa nu riste, sa nu precipite lucrurile, sa nu spunanimic. Ralf Hart nceta sa se mai tortureze si se concentra din nou asupra jocului pe care-lnascocisera mpreuna. Femeia din fata lu i era certa: nu ajungeau vinul, focul, tigara, compania: era necesar alt gen de betie, alt 196 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE gen de flacara. Femeia purta o bluzita cu bretele, si lasase un sn la vedere, putea sa-i vada carnatia, mai mult maslinie dect alba. O dori. O dori mult. Maria remarca schimbarea din ochii lui Ralf. Faptul de a se sti dorita o excita maimult ca orice altceva. Nu avea nimic de-a face cu reteta conventionala vreau sa fac dragoste cu tine, vreau sa ma casatoresc cutine, vreau sa ai orgasm, vreau sa fa c un copil, vreau angajamente. Nu, dorinta era o senzatie libera, sloboda n spatiu, vibrnd, umplnd viata cu vointa de a poseda ceva si asta era de ajuns, vointa asta mpingea totul n fata, darma muntii, i umezea sexul. Dorinta era izvorul a toate sa plece dintara ei, sa descopere o lume noua, sa nve tefrantuzeste, sa-si nfrnga ideile preconcepute, sa viseze la o ferma, sa iubeasca fara a cere nimic n schimb, sa se simta femeie doar din cauza privirii unui barbat. Cu o lentoare calculata, si lasa n jossi cealalta bretea si bluzita i se p relinse pe corp. Apoi, si descheie sutienul. Si ramaseasa, cu partea superioara a corpului c ompletgoala, nchipuindu-si ca el avea sa se arunceasupra ei, sa o mngie, sa-i faca declaratii de dragoste sau, daca era destul de sensibil, sa simta, n propria-i dorinta, nsasi 197 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE placerea sexului. Lucrurile din jurul celor doi ncepusera sa se preschimbe, zgomotele nu mai existau, semineul, cartile disparusera treptat, nlocuite fiind printr-un soi de transa, n care continua sa existe doar obiectul obscur al dorintei si nimic altceva nu mai are importanta. Barbatul nu se misca. La nceput si simti o anumita timiditate n privire, care nsa nudura mult. El o privea, si n lumea imaginatiei sale o dezmierda cu limba, faceau dragoste, asudau, se mbratisau, amestecau tandretea si violenta, strigau sigemeau laolalta. n lumea reala nsa nu spuneau nimic, nici unul din ei nu facea vreo miscare si asta o excita si mai mult, fiindca si ea era liberasa gndeasca dupa voie. l ruga sa o a tinga cu blndete, desfacea picioarele, se masturba n fata lui, pronunta fraze romantice si vulgare ca si cum ar fi fost totuna, avea mai multe orgasme, i trezea pe vecini, trezea lumea ntreaga cu strigateleei. Acolo era barbatul ei, care daruia placere si bucurie, cu care putea fi cea care era, putea sa vorbeasca despre problemele ei sexuale, sa-i povesteasca ce mult i-ar placeasa ramna cu el tot restul noptii, al
saptamnii, al vietii. Sudoarea ncepu sa se prelinga de pe 198 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE fruntile amndurora. Din cauza semineului aprins, si spuneau unul altuia n gnd. Daratt barbatul, ct si femeia din livingul acel a si atinsesera limita, si folosisera ntreagaimaginatie, traisera mpreuna o vesnicie d e clipe ncntatoare. Trebuiau sa se opreasca. Un pas mai mult, si magia aceea ar fi fost destramata de realitate. Cu multa lentoare pentru ca finalul e totdeauna mai dificil dect nceputul, si puseiar sutienul si-si acoperi snii. Univers ul reveni la locul sau, lucrurile dimprejurrencepura sa se iveasca, ea si ridica bluz a care-i cazuse pna pe talie, surse si-i atinsecu blndete fata. El o prinse de mna si si-o apasa de fata lui, fara sa stie pna cndtrebuia sa o tina acolo sau cu ce intensita te trebuia sa i-o strnga. Ea simti dorinta de a-i spune ca-l iubeste. Asta nsa ar fi putut strica totul, l-ar fi pututsperia sau si mai rau l putea face si pe el sa-i spuna ca o iubeste. Maria nu voia asta: libertatea iubirii sale era de a nu avea nimic de cerut sau de sperat. Cine e capabil sa simta stie ca e capabil sa se bucure de placere chiar si nainte de a-l atinge pe celalalt. Cuvintele, privirile, toate acestea tin de secretul dansului. Dar trenul soseste, fiecare pleaca n alta directie. Sper sa te pot nsoti n calatoria asta pna... pna unde? 199 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE napoi la Geneva raspunse Ralf. Cine zareste si descopera fiinta la carea visat totdeauna stie ca energia sexual a se dezlantuie chiar naintea sexului propriu-zis. Cea mai mare placere nu e sexul, este pasiunea cu care e practicat. Cnd aceastapasiune e intensa, sexul intervine ca sa
desavrseasca dansul, dar el nu e niciodata punctul principal. Vorbesti despre dragoste ca o profesoara. Maria se hotar sa vorbeasca pentru caasta era apararea ei, felul ei de a spune to tul fara a se angaja cu nimic: Cine e ndragostit face dragoste tot timpul, chiar si atunci cnd nu face. Cnd trupurile noastre se ntlnesc este doar revarsarea din ceasca. Putem ramne alaturi ceasuri, zile ntregi. Putem sa ncepem dansul ntr-o zi si sa-l terminam a doua zi sau chiar sa nu-l mai terminam, de atta placere. N-are nimic de-a face cu cele unsprezece minute. Cu ce? Te iubesc. Si eu te iubesc. Iarta-ma. Nu stiu ce spun. Nici eu. Se ridica, l saruta si pleca. Acum putea deschide si ea usa, deoarece superstitiabraziliana spune ca doar stapnul casei 200 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE trebuia s-o faca prima data cnd pleca. Din jurnalul Mariei, a doua zi de dimineata: Ieri noapte, cnd Ralf Hart m-a privit, a deschis o usa ca si cum ar fi fost un hot; dar, plecndde-acolo, n-a luat nimic de-al meu;
dimpotriva, a lasat parfumul de trandafiri ma vizita nu un hot, ci un mire. Fiecare fiinta umana si traieste propriadorinta; asta face parte din tezaurul sau si, chiar n cazul unei emotii care-l poatendeparta pe cineva, de obicei l aduce napropie re pe cine este important pentru ea. E o emotie pe care sufletul meu si-a ales-o sie att de intensa, nct poate molipsi t otul sipe toti n jurul meu. Zilnic aleg adevarul cu care aspir sa traiesc. Caut sa fiu practica, eficienta, profesionala. Dar mi-ar placea sa-mi alegdorinta ca tovaras. Nu din obligatie, n ici casa-mi ndulcesc singuratatea, ci pentru ca ebine. Da, e foarte bine. 201 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Copacabana avea, n medie, treizeci si opt de femei care frecventau casa cu regularitate, dar numai pe una, pe filipinezaNyah, Maria o putea considera ca pe o relatie apropiata de prietenie. Media de sedere acolo era de cel putin sase luni si demaximum trei ani pentru ca primeaurepede o cerere n casatorie, sa fie amante permanente sau, daca nu mai reuseau sa atraga atentia clientilor, Milan le cerea cu delicatete sa-si caute alt loc de munca. De aceea era foarte important sa respecti clientela fiecareia dintre ele si sa nuncerci niciodata sa-i seduci pe b arbatii careintrau acolo si se duceau direct la o fata anume. Pe lnga faptul ca era necinstit, putea fi foarte periculos; n saptamna precedenta, o columbianca scosese delicat din buzunar o lama de ras, o pusese pepaharul unei iugoslave si spusese cu glasu l cel mai calm cu putinta ca avea sa o desfigureze daca va continua sa accepteinvitatia unui director de banca ce obisn uia sa vina acolo cu regularitate. Iugoslava sustinuse ca barbatul era liber si, daca o alesese, nu-l putea refuza. 202 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE n noaptea aceea, barbatul intra, o saluta pe co-lumbianca si se duse la masa unde statea cealalta. Luara un drink, dansara si Maria socoti ca provocarea era exagerata iugoslava i facu celeilalte cu ochiul, ca si cum i-ar fi spus: Vezi? Pe mine m-a ales! Dar acel semn din ochi continea multe alte lucruri neformulate: m-a ales pentru casnt mai frumoasa, pentru ca am fost c u elsaptamna trecuta si i-a placut, pentru ca snt tnara. Columbianca nu zise nimic. Dupa ce srboaica se ntoarse, doua ore mai trziu, scoase lama de ras din buzunar si-o cresta pe fata mai jos de ureche: nu adnc, nu periculos, destul nsa ca sa lase o mica cicatrice care sa-i aduca pentru totdeauna aminte de noaptea aceea. Cele doua se ncaierara, sngele mnji totul, clientii plecarasperiati. Cnd sosi politia ca sa constate ce se ntmplase, iugoslava spuse ca se taiase pefata ntr-un pahar care cazuse de pe un raf t (n Copacabana nu existau rafturi). Asta era legea tacerii sau omerta, cum preferau sa-ispuna prostituatele italience: tot ce t rebuia sa fie rezolvat n Rue de Berne, de la dragoste pna la moarte, acolo se rezolva dar fara amestecul legii. Acolo, legea o faceau ei. Politia stia de omerta, vazu ca femeia mintea, dar nu insista asupra cazului l-ar 203 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE fi costat multi bani pe contribuabilul elvetian daca s-ar fi ajuns la arestarea, judecarea sihranirea unei prostituate pe durata trimiterii ei la nchisoare. Milan le multumi politistilorpentru interventia lor prompta, zis e ca era o nentelegere sau vreo lucratura din partea vreunui concurent. Imediat dupa plecarea lor, le ceru celordoua sa nu se mai ntoarca niciodata n baru l sau. n definitiv, Copacabana era un local familial (afirmatie pe care Mariei i venea foarte greu sa o priceapa) si avea o reputatie de invidiat (ceea ce o intriga si maimult). Acolo nu existau certuri, fiindca primalege era respectul fata de clientul celorlalte. A doua lege era discretia absoluta, asemanatoare cu cea a unei banci elvetiene, zicea el. n primul rnd pentru caacolo puteai avea ncredere n clienti, care
erau selectionati asa cum o banca si-i selectioneaza pe-ai sai bazndu-se pecontul curent, dar si pe fisa personala sau, altfel spus, pe bunele antecedente. Uneori avea loc cte un incident, unele cazuri rare de neplata, de agresiune sau de amenintari mpotriva fetelor, dar n anii ndelungati n care si crease si dezvoltase cu efort reputatia localului, Milan stia sa identifice pe cine trebuia sau nu sa frecventeze casa. Nici una dintre femei nu-i cunostea cu exactitate criteriul, totusi nu 204 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE doar o data vazusera ca cineva bine mbracat era nstiintat ca localul era plin n noaptea aceea (desi era gol) si n urmatoarele nopti (altfel spus: va rugam sa nu reveniti). Vazusera de asemenea insi mbracati sport si cu barba care fusesera invitati cu entuziasm de catre Milan la un pahar de sampanie. Patronul Copacabanei nu judeca dupa aparente si, n cele din urma, avea totdeauna dreptate. ntr-o buna relatie comerciala, toate partile trebuie sa fie multumite. Marea majoritate a clientilor erau casatoriti, aveaupozitii importante n cte o firma. Ch iar si unele dintre femeile care lucrau acolo erau casatorite, aveau copii si se duceau la adunarile de parinti de la scoli, stiind ca nu se expuneau nici unui risc: daca la Copacabana ar fi venit vreun parinte, ar fi fost si el compromis si n-ar fi putut spune nimic: asa functiona omerta. Exista camaraderie, dar prietenie nu exista. Nimeni nu vorbea mult desprepropria viata. n putinele conversatii pe care le avusese, Maria nu identificase amaraciune sau vinovatie sau tristete printre tovaraseleei: doar un soi de resemnare. Ca si o ciudata privire sfidatoare, de parca ar fi fost mndrede ele nsele, nfruntnd lumea, independente si ncrezatoare. Dupa o saptamna, orice fata nou sosita se si vedea 205 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE considerata profesionista si primea instructiuni sa puna ntotdeauna umarul la mentinerea casatoriilor (o prostituata nu poate constitui niciodata o amenintare la adresa stabilitatii unui camin), sa nu accepteniciodata invitatii la ntlniri n afar a orelor de munca, sa evite confesiuni fara a-si da prea mult cu parerea, sa geama n clipa orgasmului (Maria descoperise ca toate faceau asta si la nceput nu-i spusesera pentru ca era unul din trucurile profesiei), sa-i salute pe politisti pe strada, sa-si tina lazi cartea de munca si controale le medicale si, n sfrsit, sa nu se preocupe mult deaspectele morale sau legale ale muncii lor;
erau ce erau, si punct. nainte sa nceapa deverul, Maria putea fivazuta mereu cu o carte si ncepu a fi curnd cunoscuta ca intelectuala grupului. La nceput voiau sa stie daca erau povesti dedragoste, dar vaznd ca era vorba de subiecte aride si neinteresante ca economia, psihologia si recent administrarea fermelor, o lasau repede singura ca sa-si continue cercetarile si nsemnarile. Pentru ca avea multi clienti stabili si pentru ca se ducea la Copacabana zilnic, chiar si cnd miscarea era slaba, Maria cstigancrederea lui Milan si invidia colegelor; acestea comentau ca brazilianca era ambi 206 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE tioasa, aroganta si nu se gndea dect sa cstige bani. Aceasta ultima acuzatie nu eralipsita de temei, dar ea ar fi dorit s a le ntrebe pe toate celelalte daca nu se aflau acolo din acelasi motiv. Oricum, comentariile nu ucid fac partedin viata oricarei persoane de succes. Era
mai bine sa le ignore, concentrndu-si atentia asupra singurelor sale doua scopuri: ntoarcerea n Brazilia la data stabilita si cumpararea unei ferme. Ralf Hart i ocupa acum gndurile de dimineata pna seara si pentru prima oara era capabila sa fie fericita cu o dragoste absenta desi regreta oarecum ca o marturisise, riscnd sa piarda totul. Ce aveansa de pierdut, daca nu cerea nimic n schimb? si aminti cum ncepuse sa-i bata inima mai repede cnd Milan mentionase ca el era sau fusese un client special. Censemna asta? Se simtea tradata, devenise geloasa. Evident ca gelozia e normala, desi viata o nvatase ca era inutil sa crezi ca cineva poate poseda alta persoana cine crede caasa ceva este cu putinta vrea sa se autoamageasca. Si totusi, nu poate fi nabusita ideea de gelozie si nici sa ai mariidei intelectuale cu privire la ea sa u, mai mult, sa crezi ca este o dovada de slabiciune. 207 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Dragostea cea mai puternica este cea caresi poate manifesta slabiciunea. Oricum, dacadragostea mea ar fi adevarata (si nu do ar un mod de a ma distra, de a ma nsela, de a-mi trece timpul, care n orasul acesta nu treceniciodata), libertatea are sa nvinga ge loziasi durerea provocata de ea ntruct si durerea este componenta unui procesnatural. Cine face sport stie un lucru: cndvrem sa ne atingem obiectivele, trebuie safim pregatiti pentru o doza zilnica de dur ere sau de indispozitie. La nceput e incomod sidemotivant. Dar, cu timpul, ntelegem ca
face parte din instalarea starii de bine si vineun moment cnd, n absenta durerii, avem parca senzatia ca exercitiul nu-si are efectuldorit. Periculos este sa focalizezi durerea asta, sa-i dai un nume de persoana, sa ti-o permanentizezi n gnd; or, de asta, slava Domnului, Maria izbutise sa scape. Dar si asa, uneori se surprindeagndindu-se unde va fi fiind el, fiindca nu o mai cauta, daca i s-o fi parut stupida cu povestea aceea cu gara si dorinta reprimata, daca fugise pentru totdeauna pentru ca ea imarturisise ca-l iubeste. Pentru a evi ta ca sentimente att de frumoase sa se transforme n suferinta, ea si dezvolta o metoda: cnd i venea n minte ceva pozitivlegat de Ralf Hart si asta putea fi 208 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE semineul aprins si vinul, un gnd pe care i-ar fi placut sa-l discute cu el sau pur si simpluncercarea plina de o neliniste desf atatoare de a sti cnd avea sa se ntoarca , Maria facea o pauza, i zmbea cerului si-i multumea ca este vie si nu asteapta nimic de la omul iubit. Iar daca inima ei ncepea sa se plnga deabsenta sau de afirmatiile gresite pe care le facuse cnd fusesera mpreuna, ea si zicea: A, vrei sa te gndesti la asta? Foarte bineatunci, fa ce vrei, dar eu o sa ma consa cru unor treburi mai importante. Continua sa citeasca sau, daca era pestrada, ncepea sa fie atenta la tot ce era n jurul ei: culori, oameni, sunete, ndeosebi sunete ale pasilor sai, ale filelor ntoarse, ale fragmentelor de conversatii, iar gndulstnjenitor disparea n cele din urma. Daca
revenea dupa cinci minute, repeta procedeul, pna ce amintirile, acceptate initial, dar respinse cu blndete, se ndepartau pentru o perioada considerabila. Unul dintre aceste gnduri negative era posibilitatea de a nu-l mai revedea. Cu nitica practica si multa rabdare, izbuti sa-l transforme ntrun gnd pozitiv: dupa plecarea ei, Geneva avea sa fie un chip de barbat cu parul foartelung si demodat, surs infantil, voce grava. Daca avea s-o ntrebe cineva, multi ani dupaaceea, cum era locul pe care-l cunoscu se n 209 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE tinerete, ar fi putut raspunde: Frumos, capabil sa iubeasca si sa fie iubit. Din jurnalul Mariei, ntr-o zi cu slaba miscare la Copacabana: Dupa atta convietuire cu persoanele care vin aici, ajung la concluzia ca sexulpoate fi utilizat ca oricare alt drog: ca sa fugide realitate, ca sa-ti uiti problemele, ca sa terelaxezi. Si, ca toat e drogurile, e o practicanociva si distrugatoare. Daca cineva vrea sa se drogheze, fie cusex, fie cu orice altceva, asta l priveste direct; consecintele actelor sale vor fi mai bune sau mai rele n conformitate cu cel pe care si l-a ales. Dar daca e vorba sa naintam n viata, trebuie sa ntelegem faptul ca ceea ce e bunisor e foarte diferit de ceea ce este cel mai bun. Contrar convingerii clientilor mei, sexulnu poate fi practicat la orice ora. n fi ecaredintre noi este un ceasornic ascuns si, ca sa faci dragoste, aratatoarele ambilor insi trebuie sa indice aceeasi ora la acelasi timp. Asta nu se ntmpla n orice zi. Cine iubestenu depinde de actul sexual ca sa se simta bine. Doua persoane care snt mpreuna si se iubesc mult trebuie sa-si potriveascaaratatoarele, cu rabdare si perseverenta , cujocuri si reprezentatii teatrale, pna cnd 210 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE nteleg ca a face dragoste este mult mai mult dect o ntlnire; e o mbratisare a organelor genitale. Totul este important. Cineva care-si traieste intens viata se bucura tot timpul sinu simte lipsa sexului. Cnd face sex , l facedin abundenta, pentru ca paharul de vin eatt de plin, nct se revarsa n chip f iresc, pentru ca e absolut inevitabil, pentru ca accepta chemarea vietii, pentru ca n clipa aceasta, doar n clipa asta, ajunge sa-si piarda controlul. P.S. Tocmai am recitit ce am scris: Doamne Dumnezeule, devin prea intelectuala!!! 211 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE La putin timp dupa ce scrisese acestea si cnd se pregatea sa mai traiasca o noaptede Mama Atotntelegatoare sau de Fata Ingenua, usa Copacabanei se deschise si intra Terence, functionarul superior de la casa dediscuri, unul dintre clientii specia li. Milan, din spatele barului, paru multumit: fata nu-l deceptionase. Maria si aminti tot atunci de cuvintele care spuneau attea lucruri si-n acelasi timp nu spuneau nimic: Durere, suferinta si multa placere. Am venit de la Londra special ca sa tevad. M-am gndit mult la tine. Ea zmbi, ncercnd sa faca n asa fel, nct zmbetul sa nu fie o ncurajare. Dar lanceput, el nu urma ritualul, nu o invita lan imic doar se aseza. Cnd l face pe cineva sa descopere ceva, profesorul descopera si el n cele dinurma ceva nou. Stiu despre ce vorbesti raspunseMaria, amintindu-si de Ralf Hart si simtinduse iritata de propria-i amintire. Se gasea nfata altui client, era nevoita sa-l resp ecte sisa faca tot posibilul ca sa-l multumeasca. Vrei sa mergem mai departe? 212 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE O mie de franci. Un univers ascuns. Un patron care o privea. Certitudinea ca se putea opri oricnd ar fi vrut. Data fixata pentru ntoarcerea n Brazilia. Alt barbat, care nu mai aparea. Te grabesti? ntreba Maria. El zise ca nu. Ce voia oare? Vreau drinkul, dansul meu, respectul pentru profesia mea. El ezita cteva minute, dar totul tinea de spectacol, a domina si a fi dominat. Plati drinkul, dansa, comanda un taxi, i dadu banii n timp ce traversau orasul si se oprirala acelasi hotel. Intrara, el l salut a peportarul italian la fel cum facuse n noaptea cnd se cunoscusera, urcara n aceeasi camera cu vederea spre ru. Terence aprinse un chibrit si abia atunci Maria si dadu seama ca peste tot erau raspndite zeci de luminari. El ncepu sa le aprinda pe toate. Ce vrei sa stii? De ce snt asa? Daca nu ma-nsel, ti-a placut foarte mult noapteape care am petrecut-o mpreuna. Vrei sa stii de ce esti si tu asa? Ma gndesc ca n Brazilia avem superstitia sa nu aprindem mai mult de treilucruri cu acelasi chibrit. Si tu nu respecti asta. El ignora comentariul. 213 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Tu esti ca si mine. Nu esti aici pentru mia de franci, ci din pricina sentimentului devinovatie, de dependenta, din pric ina complexelor si nesigurantei tale. Si asta nu enici bine, nici rau, este natura u mana. Lua telecomanda televizorului si schimba mai multe canale, oprindu-se n cele din urma la un program de stiri, unde niste refugiati ncercau sa scape de un razboi. Vezi asta? Ai mai vazut programe n careoamenii si discuta problemele n fata ntregii lumi? Ai mai fost la chioscul de ziare si ai vazut mansetele? Lumea se bucura de suferinta si durere. Sadism n privire, masochism n concluzia ca nu trebuie sa stim toate astea ca sa fim fericiti, si totusi asistam la tragedia altora si, uneori, suferim o data cu ea. Umplu alte doua pahare cu sampanie, stinse televizorul si aprinse mai departeluminarile fara a respecta superstitia la carese referise Maria. Repet: este conditia umana. De cnd am fost alungati din paradis, fie facem pe cinevasa sufere, fie ne uitam la suferin tele celorlalti. E inevitabil. ncepea sa se auda bubuitul tunetelor afara, se apropia o furtuna teribila. Dar eu nu snt convinsa zise Maria . Mi se pare ridicol sa cred ca tu esti stapnul meu si eu sclava ta. Nu avem 214 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE nevoie de nici un teatru ca sa ne ntlnim cu suferinta; viata ne ofera si multe alte ocazii. Terence ispravise de aprins toate luminarile. Lua una din ele, o puse la mijloculmesei, servi iarasi sampanie si c aviar. Mariabea repede, gndindu-se la cei o mie de franci din poseta ei, la necunoscutul care ofascina si nfricosa, la posibilitatea de a-sistapni spaima. Stia ca o noapte cu un asemenea barbat nu va fi niciodata ca alta, nu-l putea intimida. Asaza-te. Glasul era cnd blnd, cnd autoritar. Maria se supuse si un val de caldura i strabatu corpul; ordinul i era familiar, se simtea mai n siguranta. Teatru. Trebuie sa intru n piesa de teatru. Era bine sa primeasca ordine. Nu avea nevoie sa gndeasca, trebuia doar sa se supuna. Mai ceru sampanie, el i aduse votca; avea efect mai rapid, elibera cu mai multa usurinta, mergea mai bine cu caviarul. Destupa sticla. Maria bau practic singura, n timp ce asculta tunetele. Totul concura laperfectiunea momentului, ca si cum en ergia cerurilor si a pamntului si-ar fi aratat si latura violenta. La un moment dat, Terence lua o valijoara din dulap si o puse pe pat. 215 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Nu te misca. Maria ramase imobila. El deschise valijoara si scoase din ea doua perechi de catuse din metal cromat. Sezi cu picioarele desfacute. Ea asculta. Neputincioasa prin vointa proprie, supusa pentru ca asa dorea. Observa ca el si atintise privirea ntre picioarele ei, i putea vedea chilotii strimti, ciorapii lungi, coapsele, si putea imagina parul, sexul. Ridica-te n picioare! Ea se ridica de pe scaun. si echilibra cu greu corpul si vazu ca era mai ametita debautura dect crezuse. Nu te uita la mine. Jos capul, respectati stapnul! nainte de a fi putut lasa capul n jos, dinvalijoara fu scoasa o cravasa fina, care pocni n aer ca si cum ar fi avut viata proprie. Bea. Tine capul aplecat, dar bea. Goli nca unu, doua, trei pahare de votca. Acum nu mai era doar teatru, ci realitatea vietii: nu avea control. Se simtea un obiect, un simplu instrument si, orict ar fi parut deincredibil, supunerea aceea i dadea s enzatiade libertate deplina. Nu mai era profesoara, cea care da lectii, cea care consoleaza, cea care asculta confesiunile, cea care excita; era doar fata din interiorul Braziliei, n fata puterii uriase a barbatului. 216 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Jos rochia. Ordinul veni sec, fara dorinta si totusi cu ncarcatura erotica. Tinndu-si capul aplecat, n semn de reverenta, Maria si desfacu nasturii de la rochie si o lasa sa alunece jos, pe podea. Nu te porti bine, stiai? Cravasa plesni din nou n aer. Trebuie sa fii pedepsita. Cum de ndrazneste sa ma contrarieze o fata de vrsta ta? Ar trebui sa stai n genunchi n fata mea. Maria dadu sa ngenuncheze, dar cravasa o ntrerupse; i atingea pentru prima data carnea pe fese. Ardea, dar parea sa nu filasat semne. Eu nu ti-am spus sa ngenunchezi. Tiam spus eu? Nu. Cravasa i atinse nca o data fesele. Zi: Nu, stapne. Si nca o sfichiuire. O fractiune de secunda ea se gndi ca putea pune capat acestor lucruri imediat; sau putea opta sa mearga pna la sfrsit, nu pentru bani, ci pentru ceea ce spusese prima oara o fiinta umana se cunoaste doar daca merge pna la limitele sale. Si asta era ceva nou; era aventura, putea decide mai trziu daca i-ar placea sa continue, dar n acea clipa, ea nceta sa mai 217 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE fie tnara care avea trei obiective n viata, care cstiga bani cu trupul ei, care cunoscuse un barbat cu un semineu si istorii interesante de povestit. Acolo nu era nimeni si a fi nimeni era tot ce visa. Scoate-ti rochia. Si mergi dintr-o parten alta, ca sa te pot vedea. Se supuse din nou, tinndu-si capul n jos, fara a rosti nici o vorba. Barbatul care o privea era mbracat, impasibil, nu era aceeasi persoana cu care statuse de vorba de la local pna aici era un Ulise care venea de la Londra, un Tezeu care sosea din cer, un sechestrator care invada orasul cel mai sigur din lume si inima cea mai ermeticade pe pamnt. si scoase chilotii, sutie nul, sesimti lipsita de aparare si protejata n acelasi timp. Cravasa pocni iarasi n aer, de asta data fara a-i atinge trupul. Tine capul n jos! Esti aici ca sa fii umilita, ca sa fii supusa la orice doresc eu, pricepi? Da, stapne. O apuca de brate si-i puse la ncheieturileminilor prima pereche de catuse. Si-o sa mannci bataie multa. Pna o sa-nveti cum sa te porti. Cu mna deschisa, i dadu o palma pestefese. Maria tipa, de data asta o duruse. A, te plngi, nu-i asa? Ai sa vezi peurma ca e bine. 218 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE nainte ca ea sa poata reactiona, o botnita de piele i prinse gura. Nu o mpiedica sa vorbeasca, putea zice galben sau rosu, dar simtea ca destinul ei era sa lase ca barbatul acela sa poata face cu eatot ce voia si ca nu avea cum sa scape deacolo. Era goala, cu botnita la gura, cu votca prin vine n loc de snge. Alta palma peste fese. Mergi dintr-o parte n alta! Maria ncepu sa mearga, supumndu-se comenzilor stai, la dreapta, sezi, desfa picioarele. Din cnd n cnd, fara nici un motiv, ncasa cte o palma si simtea durerea, simtea umilinta care era mai puternica si mai dura dect durerea si se simtea n alta lume, unde nu exista nimic, iar asta era o senzatie aproape religioasa, sa se anuleze total, sa slujeasca, sa piarda ideea eului, a dorintelor, a propriei vointe. Era completuda, excitata, nu ntelegea ce se ntmpla. Asaza-te iar n genunchi! Cum si tinea capul tot aplecat, n semn de obedienta si umilinta, Maria nu puteavedea exact ce se petrecea; dar observa ca, n alt univers, pe alta planeta, barbatul acelagfia, obosit sa plesneasca din cravas a si sai loveasca fesele cu palma mimii deschise, pe cnd ea se simtea tot mai plina de forta side energie. Acum si pierduse rusinea si nu-ipasa sa arate ca-i placea, ncepu sa geama, 219 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE i ceru sa-i atinga sexul, dar barbatul, n loc de asta, o apuca si o duse pe pat. Cu violenta dar o violenta despre care stia ca n-avea sa-i faca nici un rau i desfacu picioarele si i le prinse pe fiecare de o margine a patului. Cu minile ncatusate laspate, cu picioarele desfacute, cu botn ita la gura, oare cnd avea sa o patrunda? Nuvedea ca ea era gata, ca voia sa-l slujeasca , era sclava, animalul, obiectul sau, era gatasa faca orice i-ar fi poruncit? Ti-ar placea sa te fac sa explodezi toata? Vazu ca el i proptea coada cravasei nsex. Se cutremura din cap pna-n picioare sin clipa cnd i atinse clitorisul, si pierducontrolul. Nu stia de ct timp erau acolo, nu si mai dadea seama de cte ori fusese batuta, dar fulgerator veni orgasmul, orgasmul pe care zeci, sute de barbati, ntoate lunile acelea, nu reusisera niciod ata sa i-l declanseze. Exploda o lumina, simtea caintra ntr-un soi de groapa neagra din propriu-i suflet, unde durerea intensa si spaima se amestecau cu placerea totala, cea care o mpingea violent dincolo de toatelimitele pe care le cunoscuse, si Mari a gemu, striga cu glasul sufocat de botnita, se zbatun pat, simtind ca ncheieturile i erau taiate de catuse, iar fsiile de piele i zdrobeaugleznele, se agita ca niciodata tocmai pe ntru 220 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE ca nu se putea misca, tipa cum nu mai tipase niciodata fiindca avea o botnita la gura si nimeni nu o putea auzi. Era durerea placerii, coada cravasei apasndu-i clitorisul tot mai puternic si orgasmul tsnindu-i pe gura, prin sex, prin pori, prin ochi, prin toatapielea. Intra ntr-un soi de transa si, ncetul cu ncetul, cobor, cobor, cravasa nu mai era ntre coapse, doar parul umezit de sudoareaabundenta si minile tandre care-i scotea u catusele si-i dezlegau fsiile de piele de la picioare. Ramase culcata acolo, incapabila sa-l priveasca pe barbat deoarece i era rusinede ea nsasi, de tipetele ei, de orgasmul ei. El o mngia pe par si gfia dar placerea fusese exclusiv a ei; el nu avusese nici un moment de extaz. Trupul ei gol l mbratisa pe acel barbat complet mbracat, epuizat de attea ordine, de attea tipete, de atta control al situatiei. Acum nu stia ce sa spuna, cum sa continue, dar ea era n siguranta, protejata, pentru ca el o invitase sa mearga ntr-o zona a ei pecare nu o cunostea, el i era protectorul si maestrul. ncepu sa plnga, iar el astepta cu rabdare sa nceteze. Ce-ai facut cu mine? zicea ea 221 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE printre lacrimi. Ceea ce voiai sa-ti fac. Ea l privi si simti ca avea o nevoie disperata de el. Nu te-am fortat, nu te-am obligat si nu te-am auzit zicnd galben; singura mea putere era cea pe care mi-o dadeai tu. Nu exista nici un tip de obligatie, de santaj, exista numai vointa ta; desi tu erai sclava si eu eram stapnul, singura mea putere era sate mping n directia propriei tale liberta ti. Catuse. Fsii de piele la picioare. Botnita. Umilire, mai puternica si mai intensa dectdurerea. Chiar si asa el avea dreptate , senzatia era una de libertate totala. Maria era ghiftuita de energie, de vigoare, si observa cu surprindere ca barbatul de lngaea era epuizat. Ai ajuns la orgasm? Nu zise el . Stapnul e prezent casa-si violenteze sclavul. Placerea sclavului e bucuria stapnului. Nimic din toate acestea nu avea sens, pentru ca nu asta povestesc istoriile, nu asa esteviata reala. Acolo era nsa o lume de fantezie, ea era plina de lumina, iar el pareaopac, stors de vlaga. Poti sa pleci cnd vrei zise Terence. Nu vreau sa plec, vreau sa nteleg. Nu e nimic de nteles. Ea se ridica, n frumusetea si intensitatea 222 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE nuditatii sale, si turna vin n doua pahare. Aprinse doua tigari si-i dadu lui una rolurile se schimbasera, stapna l servea acum pe sclav, rasplatindu-l pentru placerea pe care i-o daruise. Ma-mbrac si plec. Dar mi-ar placea sastam un pic de vorba. Nu avem despre ce vorbi. Asta am vrut, iar tu ai fost minunata. Snt obosit, mine trebuie sa ma-n-torc la Londra. El se ntinse si nchise ochii. Maria nu stia daca se prefacea ca doarme, dar nu conta; fuma tigara cu placere, si bau negrabita paharul de vin cu chipul lipit de geamuri, uitndu-se la lacul din fata si dorindu-si ca altcineva, de pe celalalt mal, sa o vada asa goala, mplinita, satisfacuta, singura. Se mbraca, pleca fara a mai spune larevedere si fara a-i mai pasa daca deschidea usa sau nu, pentru ca nu era ncredintata daca voia sa se mai ntoarca. Terence auzi usa trntindu-se, astepta savada daca nu se ntoarce zicnd ca-si uitase ceva si abia dupa cteva minute se ridica sisi mai aprinse o tigara. Fata asta avea stil, gndi el. Stiuse sa suporte cravasa, desi asta era cel mai obisnuit, cel mai vechi si cel mai nensemnat din toate supliciile. O clipa, si aminti deprima data cnd experimentase relatia as ta 223 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE misterioasa dintre doua fiinte care doresc sa se apropie, dar nu izbutesc s-o faca dect provocndu-le suferinta celorlalti. Acolo, afara, milioane de cupluripracticau, fara a-si da seama, zi de zi, arta sadomasochismului. Plecau la lucru, se ntorceau, aveau tot felul de pretentii, o agresau sau erau agresati de femeie, se simteau mizerabili dar profund atasati de propria-le nefericire, fara a sti ca era de ajuns un gest, un pna aici, ca sa se elibereze de opresiune. Terence experimentase asta cu prima lui sotie, o celebra cntareata engleza; traia torturat de gelozie, facnd scene, petre-cnd zile ntregi sub efectul calmantelor si noptile mbatat de alcool. Ea l iubea, nu ntelegea de ce se purta astfel, el o iubea si nici el nu-si ntelegea propriul comportament. Era nsa ca si cum agonia pe care si-o provocau unulaltuia ar fi fost necesara, fundament ala pentru viata. Odata, un muzician pe care el l considera foarte ciudat, pentru ca pareaprea normal n mijlocul acelei lumi exotic e uita n studio o carte. Venus pedepsitoarea, de Leopold von Sacher-Masoch. Terence ncepu sa o rasfoiasca si, pe masura ce o citea, sentelegea mai bine pe sine nsusi: Frumoasa femeie se dezgoli si apuca un 224 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE bici lung cu coada scurta, pe care si-l tinu pe ncheietura minii. Tu ai cerut, zise ea. Atunci o sa te biciuiesc. Fa-o, sopti amantul ei. Te implor. Sotia lui era dincolo de peretele de sticla al studioului, repetnd. Ceruse sa i se deconecteze microfonul care le permitea tehnicienilor sa auda totul si cererea i fusese ndeplinita. Terence se gndea ca poate fixa o ntlnire cu pianistul si atunci sidadu seama: ea l ducea la nebunie, dar se parea ca se obisnuise sa sufere si nu putea trai fara asta. O sa te biciuiesc, zicea femeia goala, n romanul pe care-l tinea n mini. Fa-o, te implor. El era frumos, se bucura de autoritate n studioul de nregistrari, de ce oare avea nevoie sa duca viata pe care o ducea? Pentru ca-i placea. Merita sa sufere mult, de vreme ce viata fusese foarte buna pentruel si nu era vrednic de toate acele binecuvntari bani, respect, celebritate. Credea ca nsasi cariera lui l ridica la un nivel unde avea sa devina dependent desucces, si asta l speria, pentru ca vazuse multi oameni prabu-sindu-se de pe naltimi. Citi toata cartea. ncepu sa citeasca totce-i cadea n mna cu privire la misterioasal egatura dintre durere si placere. Sotia lui 225 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE descoperi casetele video pe care le nchiria, cartile pe care le ascundea, ntreba ce nsemna asta, daca nu cumva era bolnav. Terence raspunse ca nu, era o cercetare pecare o facea pentru partea vizuala a u nei noi lucrari pe care trebuia sa o faca ea. Si sugera, ca din ntmplare: Poate ar trebui sa experimentam. Experimentasera. La nceput cu multa retinere, bazndu-se doar pe manualele pe care le gaseau n sex shopuri. Curnd dezvoltasera noi tehnici, pna la limita, expunndu-se unor riscuri dar simtind ca mariajul lor devenea tot mai solid. Erau complici n ceva ascuns, interzis, condamnat. Experienta celor doi se transforma n arta: creasera noi mode, piele si tinte demetal. O femeie intra n scena cu un bic i, jartiere, cizme si aducea publicul la delir. Noul disc ocupa primul loc n topurile de succes din Anglia si de aici facu mai departe ocariera triumfatoare n toata Europa. Tere nce era surprins sa vada cum tineretul i acceptadelirurile personale cu atta naturalet e, unicasa explicatie fiind ca n felul acesta violentareprimata se putea manifest a sub o forma intensa, dar inofensiva. Biciul ajunse sa fie simbolul grupului, ncepu sa fie reprodus pe tricouri, tatuaje, autocolante, carti postale ilustrate. Formatia 226 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE intelectuala a lui Terence l facu sa caute originea acelui fenomen, ca sa se nteleagamai bine pe sine nsusi. Nu erau, cum i spusese prostituatei cnd se ntlnisera, penitentii care ncercau sa ndeparteze ciuma neagra. Din noaptea timpurilor, omul ntelesese ca suferinta, o data privita fara teama, era pasaportul sau catre libertate. Egiptul, Roma, Persia cultivau deja notiunea ca, daca un om se sacrifica, si salveaza tara sau lumea. n China, daca avea loc o catastrofa naturala, era pedepsitmparatul, ntruct el era reprezentantuld ivinitatii pe pamnt. Cei mai buni razboinicidin Sparta, n Grecia antica, erau bici uiti o data pe an, de dimineata pna noaptea, ncinstea zeitei Diana n timp ce multimea striga vorbe stimulative, cerndu-le sa suporte durerea cu demnitate, caci ea i pregatea pentru lumea razboaielor. La sfrsitul zilei, preotii examinau ranile lasate pe spinarile razboinicilor si cu ajutorul lor prevedeau viitorul cetatii. Parintii pustiei, o veche comunitate crestina din secolul al IV-lea care se reunea n jurul unei mnastiri din Alexandria, utilizauflagelarea ca mijloc de ndepartare a diavolilor sau de dovedire a inutilitatii trupului n cursul cautarii spirituale. Istoria 227 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE sfintilor era plina de exemple Sfnta Roza alerga prin gradina n timp ce spinii i sfsiaucarnea; Sfntul Dominic Loricatus se bic iuia sistematic n fiecare noapte nainte de a adormi; martirii se ofereau de bunavoie mortii lente pe cruce sau sfsiati de coltii fiarelor salbatice. Toti spuneau ca durerea, o data depasita, era capabila sa duca la extazul religios. Studii recente, neconfirmate, indicau ca n rani se dezvolta un fel de ciuperca cu proprietati halucinogene, care provocaviziunile. Placerea parea att de intensa, nct
practica a iesit din mnastiri si a nceput sacstige ntreaga lume. n 1718, a fost publicat Tratatul de autoflagelare, care nvata cum sa descoperi placerea prin intermediul durerii, dar fara sa aduci vatamari corpului. La sfrsitul acelui secol, existau zeci de locuri n Europa unde insii sufereau ca sa ajunga la bucurie. Snt consemnati regi si printese care porunceausa fie biciuiti de sclavii lor, pna ce descoperisera ca placerea statea nu doar nbataie, ci si n provocarea durerii desi era mai epuizant si mai putin agreabil. n timp ce-si fuma tigara, Terence ncerca o anume placere la gndul ca cea mai mare parte din omenire nu ar putea ntelege niciodata ceea ce gndea el. Nu avea importanta: apartinea unui club 228 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE nchis, numai cei alesi aveau acces. si aminti iar ca tortura de a fi casatorit se transformase n miracolul de a fi casatorit. Sotia lui stia ca vizita Geneva n acest scopsi faptul acesta nu o deranja dimpotr iva, n lumea asta bolnava, ea era fericita ca barbatul ei si putea obtine recompensa dorita dupa o saptamna de munca grea. n timp ce-si fuma tigara privind lacul din fata ferestrei, simtea din nou vointa de a trai. Fata care iesise adineauri din camera ntelesese tot. Simtea ca sufletul i era apropiat de-al ei, desi nu era nca pregatit sa se ndragosteasca, deoarece si iubea sotia. i placea nsa gndul ca era liber si putea visa la o noua legatura. Mai trebuia sa o faca sa experimenteze lucrul cel mai dificil: sa o transforme n Venus Pedepsitoarea, n Dominatrix, n Stapna, capabila sa umileasca si sa pedepseasca fara mila. Daca avea sa treacaproba aceasta, era gata sa-i deschida inima si sa o lase sa intre. Din jurnalul Mariei, nca mbatata de votca si placere: Cnd nu mai aveam nimic de pierdut, amprimit totul. Cnd am ncetat a fi cine eram, m-am gasit pe mine nsami. Cnd am cunoscut umilinta si supunerea 229 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE totala, am devenit libera. Nu stiu daca snt bolnava, daca totul n-a fost dect un vis sau daca se va ntmpla o singura data. Stiu capot sa traiesc fara asta, dar mi-ar place a sa-lntlnesc din nou, sa repet experienta, samerg mai departe dect am fost. Eram un pic speriata de durere, dar ea n- a fost la fel de tare ca umilinta era doar un pretext. n momentul cnd am avut primul orgasm dupa multe luni, n ciuda numerosilor barbati si numeroaselor lucruri diferite pe care le-au facut cu trupul meu, m-am simtit oare o fi cu putinta asa ceva? mai aproape de Dumnezeu. Mi-am amintitde ceea ce a spus el despre ciuma neagra, despre clipa n care flagelantii, oferindu-sidurerea pentru salvarea umanitatii, g aseaun ea placerea. Eu nu voiam sa salvez omenirea sau pe el sau pe mine nsami. Eram pur si simplu acolo. Sexul este arta de a controla lipsa de control. 230 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Nu era un teatru, se aflau chiar ntr-o gara, la cererea Mariei, care poftea la o pizzacare se putea gasi numai acolo. N u strica safie nitel capricioasa. Ralf ar fi trebuit sa apara cu o zi mai devreme, cnd nca era ofemeie n cautare de dragoste, semineu, vin, dorinta. Dar viata facuse alta alegere si astazi si petrecuse ntreaga zi fara a-si face exercitiul de concentrare asupra sunetelor siprezentului, pur si simplu pentru c a nu semai gndise la el, descoperise lucruri care ointeresau mai mult. Ce sa faca oare cu barbatul de lnga ea, mncnd o pizza care poate nu-i placea, doar ca sa-si omoare timpul si sa asteptemomentul cnd avea sa mearga la el acasa? Cnd el intrase n local si-i oferise un drink, Maria se gndise sa-i spuna ca nu o mai interesa, ca-si gasise pe altcineva; pe de altaparte, simtea o extraordinara nev oie sa stea de vorba cu cineva despre noaptea precedenta. ncercase cu o prostituata sau alta care serveau si ele clienti speciali, dar nici una nu-i daduse mai multa atentie, deoarece Maria era experta, nvata repede, se 231 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE transformase ntr-o mare amenintare la Copacabana. Ralf Hart, dintre toti barbatii pe care-icunostea, era pesemne unicul care ar fi
putut ntelege, caci Milan l considera clientspecial. El nca o privea cu ochii straluc itori de iubire si asta facea totul mai dificil, mai bine sa nu-i spuna nimic. Ce stii despre suferinta, umilinta si multa placere? nca o data nu reusise sa se controleze. Ralf se opri din mncat pizza. Stiu tot. Dar nu ma intereseaza. Raspunsul venise instantaneu, iar Mariaramase socata. Deci toata lumea stia, doa r ea nu? Ce lume era asta, Doamne Dumnezeule? Mi-am cunoscut demonii si tenebrele continua Ralf . Am mers pna la fund, am experimentat tot, nu doar n zona asta, ci n multe altele. ntre timp, ultima oaracnd ne-am ntlnit, am ajuns la limitele melep rin dorinta, nicidecum prin durere. Am plonjat n adncul sufletului meu si stiu ca nca mai vreau lucruri bune, multe lucruri bune de la viata asta. i veni sa spuna: Unul din ele esti tu, te rog, nu merge pe drumul acesta. Dar nu avu curaj; n schimb, chema un taxi si cerusa-i duca pna pe malul lacului unde, cu ovesnicie n urma, se plimbasera mpreuna nziua cnd se cunoscusera. Maria se mira de 232 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE cererea lui, ramase tacuta instinctul i spunea ca avea mult de pierdut, desi minteai era nca ametita de cele ntmplate n ajun.
Se trezi din pasivitate doar cnd ajunseran parcul de pe malul lacului; desi nca era
vara, noaptea era foarte frig. Ce facem aici? ntreba ea cnd coborra din taxi . Bate vntul, o sa racesc. M-am gndit mult la comentariul tau de la gara. Suferinta si placere. Scoate-ti pantofii. Ea si aminti ca, odata, unul dintre clientii ei i ceruse acelasi lucru si se excitase numai privindu-i picioarele. Oare aventura nca nu-idadea pace? Am sa racesc insista ea. Fa ce-ti spun insista el . N-ai sa racesti daca nu stam mult. Fa-mi credit, asa cum si eu ti fac. Fara nici un motiv aparent, Maria nteleseca el voia sa o ajute; poate si el bause dintr o apa foarte amara si-si nchipuia ca si eatrecea prin aceeasi primejdie. Nu voia sa fie ajutata; era multumita cu noua ei lume, unde descoperise ca suferinta nu mai era o problema. Se gndi si la Brazilia, la imposibilitatea de a ntlni un partener cu care sa poata mpartasi acest univers diferit, dar cum Brazilia era mai importanta dect orice altceva din viata ei, si scoase pantofii. Solul era plin de pietricele care-i rupsera 233 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE numaidect ciorapii, dar asta n-avea nici o importanta, avea sa-si cumpere altii. Scoate-ti haina. Ar fi putut spune nu, dar, din noapteatrecuta, se obisnuise cu bucuria de a putea spune da la tot ce i se ivea n cale. si scoase haina, trupul, cald nca, nu reactiona imediat, dar n scurt timp ncepu sa o supere. Sa mergem. Si sa stam de vorba. Aici e imposibil. Pe jos e plin de pietre. Tocmai de-aceea; vreau sa simti pietrele astea, vreau sa-ti provoace durere, sa te loveasca, fiindca tu trebuie sa fi experimentat, asa cum am experimentat si eu, suferinta aliata cu placerea si trebuie sati smulg asta din suflet. Maria se simti ndemnata sa-i spuna: Nu-i nevoie, mi place. Dar ncepu sa mearga fara graba, talpile picioarelor ncepura sa o friga, din cauza frigului si-a pietrelor ascutite. Una din expozitiile mele m-a dus n Japonia, exact cnd eram vrt pna peste capn ceea ce tu ai numit suferinta, umilinta si multa placere. Pe atunci, credeam ca nu exista drum de ntoarcere, aveam sa ma cufund tot mai mult si din viata mea nu mai ramasese dect vointa de a pedepsi si-a fi pedepsit. n definitiv, sntem fiinte omenesti, ne nastem ncarcati de vina, ne temem cnd 234 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE fericirea devine ceva posibil si murim ca sa-i pedepsim pe ceilalti fiindca ne simtim totdeauna neputinciosi, nedreptatiti, nefericiti. Sa-ti poti plati pacatele si sa-i potipedepsi pe pacatosi ah, nu-i asa ca e un deliciu? Da, e cel mai grozav. Maria mergea, durerea si frigul o faceau sa-i urmareasca cu greu cuvintele, dar se straduia. Azi ti-am observat semnele de la ncheieturi. Catusele. si pusese diverse bratari ca sa si le ascunda, dar ochii obisnuiti stiu ntotdeauna ce anume cauta. n sfrsit, daca tot ce ai experimentat de curnd te ndeamna sa faci pasul asta, nueu am sa te mpiedic; dar nimic din asta n u are legatura cu viata adevarata. Pasul? Durerea si placerea. Sadismul si masochismul. Zi-i cum vrei, dar daca esti convinsa ca asta e drumul tau, am sa sufar, am sa-mi amintesc de dorinta, de ntlniri, de plimbarea pe Drumul Sfntului Iacob, de lumina ta.Voi pastra la loc de cinste un stilou si ori de cte ori voi aprinde semineul mi voiaminti de tine. Dar nu te voi mai cau ta niciodata. Maria se simti nfricosata, se gndi ca era momentul sa dea napoi, sa spuna adevarul, sa nceteze a se preface ca stia mai mult 235 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE dect el. Ceea ce am experimentat de curnd, mai bine zis ieri, nu mai experimentasem niciodata. Si ma sperie ca, la limita degradarii, m-as putea gasi pe mine nsami. Era tot mai dificil sa stea de vorba dintii i clantaneau de frig, picioarele o dureau rau. La expozitia mea, ntr-o regiune numita Kumano, a aparut un taietor de lemne continua Ralf, ca si cum n-ar fi auzit ce spusese ea . Tablourile mele nu i- au placut, dar a fost n stare sa descifreze, prin pictura, ceea ce traiam si simteam. Adoua zi, m-a cautat la hotel si m-a ntr ebat daca eram multumit; daca eram, trebuia sa continuu sa fac ce-mi placea. Daca nu eram, ar fi trebuit sa-l nsotesc si sa petrec ctevazile cu el. M-a pus sa umblu pe pietre, asa cum te pun eu acum pe tine. M-a facut sa simt frigul. M-a obligat sa nteleg frumusetea durerii, doar ca era o durere provocata de natura, nu de om. Numea asta Shugen-do, o practica milenara. Mi-a spus ca era un om caruia nu-i erafrica de durere, si asta era bine, deoarec e, ca sa-ti domini sufletul, trebuie sa nveti a-ti domina si trupul. Mi-a mai spus ca folosisedurerea si n mod gresit, si asta era f oarterau. 236 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Acel taietor de lemne, ignorant, credea ca ma cunoaste mai bine dect mine si asta ma irita si n acelasi timp ma facea sa ma simt mndru ca tablourile mele erau n masura sa exprime exact ce simteam. Maria simti ca o piatra ascutita o taiasela un picior, frigul era si mai intens, corpul i amortise si nu reusea sa urmareasca toate vorbele lui Ralf Hart. De ce oare oamenii, n lumea asta sfnta a lui Dumnezeu, erau att de interesati sa-i arate durerea lor? Durerea sacra, durerea nsotita de placere, durerea cu explicatii sau fara explicatii, era tot durere, durere... Piciorul zdrelit se lovi de alta piatra, ea si nabusi strigatul si merse mai departe. Lanceput ncercase sa-si mentina integritatea , autocontrolul, ceea ce el numea lumina. Acum nsa abia mergea, n timp ce stomacul si capul i se nvrteau: i veni sa vomite. Se gndi sa se opreasca, nimic din ce se ntmpla nu avea sens, asa ca nu se opri. Nu se opri din respect de sine; putea suporta mersul acela cu picioarele goale orict va fi fost nevoie, pentru ca, oricum, nu putea dura toata viata. Si, brusc, alt gnd fulgera spatiul: si daca cumva a doua zi nu se va putea duce la Copacabana din cauza unei probleme serioasela picioare sau a unei febre provocat e degripa care, era sigura, avea sa se instalezen trupul ei sumar mbracat? Se gndi la 237 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE clientii care o asteptau, la Milan care avea atta ncredere n ea, la banii pe care nu i-armai cstiga, la ferma, la parintii mndri d e ea. Dar suferinta ndeparta imediat orice alt felde reflectie si ea punea un picior n f ata celuilalt, dorindu-si nebuneste ca Ralf Hart sa-i recunoasca efortul si sa-i spuna ca era de ajuns, si putea pune pantofii. El parea nsa indiferent, departe, ca si cum aceea ar fi fost unica maniera de a o elibera de ceva care nu-i era bine cunoscut, care o seducea, dar care avea sa lase asupraei semne mai adnci dect cele lasate de
catuse. Chiar daca stia ca el ncerca sa o ajute si orict se straduia sa mearga mai departe si sa-si arate lumina puterii ei devointa, durerea nu-i permitea sa aiba gnduri profane sau nobile era exclusiv durere, care ocupa tot spatiul, o nfricosa si-o obliga sa vada ca avea o limita si ca nu avea sa izbuteasca. Mai facu un pas. Si altul. Durerea parea acum ca-i invadeaza sufletul si ca o slabeste spiritual, pentru ca una este sa faci putin teatru ntr-un hotel decinci stele, goala, cu votca, caviar si o cravasa ntre coapse; alta era sa stea n frig, desculta, pe pietre care o taiau la picioare. Era dezorientata, nu reusea sa schimbe nici un cuvnt cu Ralf Hart, tot ce mai exista n 238 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE universul ei erau pietrele marunte si taioase, care marcau o dra printre copaci. Atunci, tocmai cnd se gndea sa renunte, o invada un sentiment straniu: si atinsese limita si dincolo de ea se ntindea un spatiu vid, unde parea sa pluteasca deasupra einsesi, parea sa ignore ceea ce simtea. As ta sa fi fost senzatia pe care o ncercau penitentii? La cealalta extremitate a durerii descoperea o poarta catre un nivel diferit deconstiinta si nu mai exista spatiu pentru nimic altceva, doar pentru natura implacabila si pentru ea nsasi, invincibila. Totul n juru-i se prefacu ntr-un vis: parcul prost iluminat, lacul ntunecat, barbatul tacut, un cuplu sau altul plimbnduse, fara a observa ca ea era desculta si mergea cu dificultate. Nu stia daca pricina era frigul sau suferinta, dar deodata nu-si mai simti corpul, intra ntr-o stare unde nuexista nici un fel de dorinta sau spai ma, numai o misterioasa cum ar putea numi asa ceva? , o misterioasa pace. Limita durerii nu era propria-i limita; putea trece dincolo de ea. Se gndi la toate fiintele omenesti caresufereau fara sa vrea, iar ea, acolo, si provoca propria suferinta dar faptul nu mai avea nici o importanta, trecuse de frontierele corpului si acum i ramnea doar sufletul, lumina, un soi de vid pe care 239 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE cineva, cnd va, l-a numit Paradis. Exista anumite suferinte care pot fi uitate atunci cnd putem pluti deasupra durerilor noastre. Urmatorul lucru pe care si-l aminti fu Ralf, care o lua de gt, scotndu-si haina si punndu-i-o pe umeri. Se vede ca lesinase defrig, dar nu conta; era multumita, nu- i era frica nvinsese. Nu se umilise n fata acelui barbat. 240 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Minutele se transformasera n ore, trebuie sa fi dormit n bratele lui, deoarece, cnd se trezi, desi era tot noapte, se afla ntr o camera cu un televizor ntr-un colt, si nimic altceva. Alba, goala. Ralf aparu cu o ciocolata fierbinte. E n ordine zise el . Ai ajuns undetrebuia sa ajungi. Nu vreau ciocolata, vreau vin. Si vreau sa cobor spre locul nostru, semineul, cartileraspndite prin toate colturile. Spusese locul nostru. Nu asta intentionase. si privi picioarele; afara de o mica taietura, avea doar semne rosii care urmau sa dispara n cteva ceasuri. Cu anumita dificultate, cobor scarile fara a da multa atentie la nimic; se ndrepta spre coltul ei, pe covor, lnga semineu descoperise caori de cte ori sedea acolo se simtea bine, ca
si cum ar fi fost pozitia ei, locul ei n acea casa. Taietorul de lemne cu pricina mi-a spus ca, atunci cnd faci un tip de exercitiufizic, cnd i pretinzi totul corpului ta u, mintea cstiga o forta spirituala stranie, careare ceva de-a face cu lumina pe care am 241 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE vazut-o n tine. Ce ai simtit? Ca durerea e prietena femeii. Iata pericolul. Ca durerea are o limita. Iata salvarea. Nu uita asta. Mintea Mariei nca era confuza; ncercase o asemenea pace cnd si depasise limita. El i aratase alt gen de suferinta, care, si ea, i produsese o placere ciudata. Ralf lua o mapa mare si o deschise n fata ei. Erau desene. Istoria prostitutiei. Tu mi-ai cerut-o, cnd ne-am ntlnit. Da, i-o ceruse, dar fusese doar un fel de a-si petrece timpul, de-a ncerca sa se arate interesanta. Acum nu mai avea nici o importanta. n toate zilele astea, am navigat pe omare necunoscuta. N-am crezut ca avea o istorie, credeam doar ca era meseria cea mai veche din lume, cum se zice. Dar exista o istorie; mai bine zis, doua istorii. Si desenele astea? Ralf Hart paru cam deceptionat pentru caea nu-l ntelegea, dar se controla numaide ct si continua. Snt lucrurile pe care le-am asternut pe hrtie n timp ce citeam, cercetam, nvatam. O sa vorbim de asta alta data; azi nu vreau sa schimbam subiectul, trebuie sa 242 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE nteleg ce e cu durerea. Ai simtit-o ieri si ai descoperit ca teconducea la placere. Ai simtit-o azi si a i gasit pacea. De aceea ti spun: nu te obisnui, fiindca e foarte usor sa poti trai cu ea, este un drog puternic. Se gaseste n viata noastracotidiana, n suferinta ascunsa, n renuntarea la dragoste, cnd dam vina pe aceasta pentru falimentul viselor noastre. Durerea sperie cnd si arata adevarata fata, dar e seducatoare cnd e nvesmntata n sacrificiu, renuntare. Sau lasitate. Omul, orict ar respinge-o, gaseste totdeauna un mijloc de a convietui cu ea, de a-si face dinea o parte a vietii. Nu cred. Nimeni nu doreste sa sufere. Daca tu ai reusit sa pricepi ca poti trai fara suferinta, ai si facut un mare pas nainte, dar sa nu crezi ca altii te vor ntelege. Da, nimeni nu doreste sa sufere sitotusi aproape toti cauta durerea, sac rificiul, si se simt justificati, puri, vrednici de respectul copiilor, al sotilor sau sotiilor, al vecinilor, al lui Dumnezeu. Sa nu ne gndimacum la asta, retine doar ca ceea ce pu ne lumea n miscare nu e cautarea placerii, ci arenuntarii la tot ce este important. Soldatul merge la razboi ca sa-si ucidadusmanul? Nu: merge ca sa moara pentru tara lui. Femeii i place oare sa-i arate sotuluict este de multumita? Nu: vrea ca el sa 243 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE vada ct i se devoteaza, ct sufera ca sa-l vada fericit pe el. Sotul se duce oare la munca socotind ca-si va gasi mplinirea personala? Nu: si pune n joc sudoarea si lacrimile pentru binele familiei. Asa se ntmpla: copii care renunta la visele lor ca sasi bucure parintii, parinti care renunta la viata ca sa-si bucure copiii, durerea si suferinta justificnd ceea ce trebuie sa aduca doar bucurie: dragostea. Opreste-te. Ralf se opri. Era momentul indicat ca saschimbe subiectul si ncepu sa-i arate des en dupa desen. La nceput, totul parea confuz, erau contururi de oameni dar si mzgalituri, culori, trasaturi nervoase sau geometrice. Curnd nsa ea ncepu sa nteleaga ce spunea el, pentru ca fiecarecuvnt al lui era nsotit de o gesticulatie a
minii si fiecare fraza o instala ntr-o lume din care pna atunci fagaduise ca facea parte zicndu-si ca totul nu era altceva dect o perioada n viata ei, un mod de a cstiga bani si nimic mai mult. Da, am descoperit ca nu exista doar una, ci doua istorii ale prostitutiei. Pe cea dinti o cunosti si tu foarte bine, pentru ca este si a ta: o fata frumoasa, din diverse motive pentru care a optat sau care au optat n locul ei, descopera ca unica maniera de asupravietui este sa-si vnda trupul. Une le 244 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE ajung sa domine natiuni, asa cum a facut Messalina cu Roma, altele se preschimba nmituri, ca Doamna du Barry, altele iubes c doar aventura si nefericirea totodata, ca spioan-ca Mata Hari. Majoritatea nsa nu vor gasi niciodata un moment de glorie sau o mare sfidare: vor fi totdeauna fete din provincie care vin n cautarea celebritatii, aunui sot, a aventurii, si descopera pna la urma alta realitate, se cufunda n ea o vreme, cred ca detin mereu controlul si nu izbutesc sa faca niciodata nimic. Artistii continua sa-si faca sculpturile, picturile si sa-si scrie cartile de peste trei miide ani. La fel, prostituatele s i continua munca de-a lungul timpului ca si cum nimicnu s-ar fi schimbat. Vrei sa afli aman unte? Maria dadu afirmativ din cap. Trebuie sacstige timp, sa nteleaga durerea, ncepea sa aiba senzatia ca ceva foarte rau i iesise din trup n vreme ce mergea prin parc. Prostituate apar n textele clasice, nhieroglifele egiptene, n scrierea sumeriana, n Vechiul si Noul Testament. Dar profesia anceput sa se organizeze abia n secolul a l VI-lea . Cr., cnd legiuitorul Solon, n Grecia, instituie bordeluri controlate de Stat si initiaza ncasarea de impozite pentru negotul cu carne. Negustorii atenieni se bucura, fiindca ceea ce nainte era interzis acum ajunge a fi legal. Prostituatele, n ce le 245 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE priveste, ncep sa fie clasificate dupa impozitul pe care-l platesc. Cea mai ieftina e numita porne, sclava care apartine patronului stabilimentului. Apoi, vine peripatetica, cea care-si procuraclientii de pe strada. In sfrsit, la nivelul cel mai nalt de pret si calitate, este hetaira, compania feminina, care-i nsoteste pe negustori n calatoriile lor, frecventeaza restaurantele sic, e stapna pe banii ei, dasfaturi, intervine n viata politica a c etatii. Dupa cum vezi, ce s-a ntmplat ieri se ntmpla si azi. n Evul Mediu, din pricina bolilor cu transmisie sexuala... Tacere, teama de gripa, caldura semineului necesara acum ca sa-i ncalzeasca trupul si sufletul. Maria nu vreasa mai auda istoria aceea i dadea senz atia ca lumea se oprise, ca totul se repeta, iarbarbatul nu va fi niciodata capabil s a arate sexului respectul meritat. Nu pari interesata. Facu un efort. n definitiv, era barbatul caruia se hotarse sa-si ncredinteze inima, desi niciodata nu fusese asa de sigura. Nu ma intereseaza ceea ce stiu. Mi-ai spus ca exista si alta istorie. Cealalta istorie este exact opusul: prostitutia sacra. Brusc, ea iesi din starea ei somnolenta si 246 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE asculta cu atentie. Prostitutie sacra? Sa cstigi bani cu sexul si sa te mai si apropii deDumnezeu? Istoricul grec Herodot scrie n legaturacu Babilonia: Exista acolo un obicei foarte
ciudat: fiecare femeie nascuta n Sumeria e obligata, macar o data n viata ei, sa stea n templul zeitei Ishtar si sa-si dea trupul unuinecunoscut, ca simbol al ospitalit atii si pe un pret simbolic. Avea sa-l ntrebe mai apoi cine era acea zeita; poate o s-o ajute si pe ea sa recupereze ceva din ceea ce pierduse si nustia ce anume. Influenta zeitei Ishtar s-a raspndit n ntreg Orientul Mijlociu, a ajuns pna n Sardinia, Sicilia si porturile de la Marea Mediterana. Mai trziu, n timpul ImperiuluiRoman, alta zeita, Vesta, pretinde virgi nitatea totala sau daruirea totala. Ca sa mentina focul sacru, femei din templul ei sensarcinau sa-i initieze pe tineri si pe regi pedrumul sexualitatii: cntau imnuri erotice, intrau n transa si-si daruiau extazul universului, ntr-un soi de comuniune cu divinitatea. Ralf Hart i arata fotocopia unor inscriptii antice, cu traducerea germana n subsolul paginii. Declama lent, traducnd fiecare vers: Cnd sed la usa unei taverne, 247 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE eu, Ishtar, zeita, snt prostituata, mama, sotie, divinitate. Snt ceea ce se cheama Viata, desi voi o numiti Moartea. Snt ceea ce se numeste Legea, desi voi o numiti Cea de la Margine. Eu snt cea pe care voi o cautati si cea pe care o si gasiserati. Eu snt ceea ce voi ati risipit si-acum mi adunati frnturile. Maria sughita putin, iar Ralf Hart rse; energia vitala i revenea, lumina ei ncepea sa straluceasca din nou. Era mai bine sa continue cu istoria, sa-i arate desenele, sa o faca sa se simta iubita. Nimeni nu stie de ce a disparut prostitutia sacra, dupa ce se perpetuase de- a lungul a cel putin doua milenii. Poate dincauza bolilor sau a unei societati c are si-a modificat regulile dupa ce si religiile i se modificasera. In sfrsit, ea nu mai exista si nu va mai reaparea. n zilele noastre, oamenii controleaza lumea si termenul serveste doar ca sa creeze un stigmat, prostituata fiind numita orice femeie care merge alaturea cu drumul. Poti sa vii la Copacabana mine? Ralf nu ntelese ntrebarea, dar fu imediat de acord. 248 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Din jurnalul Mariei, n noaptea cnd a mers desculta prin Parcul Englezesc din Geneva: Nu ma intereseaza daca vreodata a fost sacra sau nu, dar EU URASC CEEA CE FAC. mi distruge sufletul, facndu-ma sa pierdcontactul cu mine nsami, nvatndu-ma ca durerea este o recompensa, ca banii potcumpara orice si justifica orice. Nimeni nu e fericit n jurul meu; clientii stiuca trebuie sa plateasca pentru ceea ce artrebui sa aiba gratis, si asta e deprimant. Femeile stiu ca trebuie sa vnda ceea ce ar prefera sa daruiasca doar din placere si afectiune, si asta e distructiv. Am luptat multnainte de a scrie asta, de-a accep ta ca sntnefericita, nemultumita aveam nevoie si nca am sa mai rezist cteva saptamni. ntre timp, n-are rost sa fiu linistita, sa ma prefac ca totul este normal, ca e o perioada, o epoca din viata mea. Vreau sa odau uitarii, am nevoie sa iubesc atta doar, trebuie sa iubesc. Viata e scurta sau prea lunga pentru ca eu sa-mi permit luxul de-a mi-otrai att de rau. 249 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Nu e casa lui. Nu e casa ei. Nu e nici Brazilia, nici Elvetia, ci un hotel care poatefi oriunde n lume, totdeauna cu ace leasi mobile si aceeasi ambianta care se pretinde familiara, ceea ce o face si mai distanta. Nu e hotelul cu frumoasa vedere spre lac, amintirea durerii, a suferintei, a extazului; ferestrele lui dau spre Drumul Sfntului Iacob, o cale de pelerinaj, dar nu depenitenta, un loc unde oamenii se ntl nescn cafenele la marginea soselei, descopera lumina, stau de vorba, se mprietenesc, se ndragostesc. Ploua, si la ceasul acela din noapte nu trece nimeni pe-acolo, dar trecusera vreme de multi ani, decenii, veacuri poate drumul are nevoie sa respire, sa se odihneasca nitel dupanenumaratii pasi care se trasc zi de zi pe el . Sa stinga lumina. Sa traga perdelele. i cere sa-si scoata hainele, si le scoate si ea pe-ale ei. ntunecimea fizica nu e niciodata deplina si dupa ce ochii s-au obisnuit, poti vedea, n conturul unei luminite care intra nu se stie de unde, silueta unui barbat. Cealalta data cnd se ntlnisera, ea si dezgolise doar o parte din 250 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE trup. si scoate lenjeria, grijuliu mpaturita, spalata si clatita de mai multe ori, astfel nct sa nu ramna nici urma de parfum sau desapun. Se apropie de el si-l roaga sa se le ge la ochi. El ezita o clipa si vorbeste despreinfernurile prin care a mai trecut. Ea i spune ca nu e vorba de asta, are doar nevoie de ntuneric total, acum i-a venit ei rndul sa-l nvete ceva, asa cum ieri o nvatase el despre durere. El cedeaza, si pune legatura de pnza. Face si ea la fel; acum nu mai enici o fisura de lumina, snt ntr-o adevara ta bezna, snt nevoiti sa-si dea mna unul altuia ca sa ajunga pna la pat. Nu, nu trebuie sa ne culcam. O sa ne asezam asa cum am facut ntotdeauna, fatan fata, numai ca ceva mai aproape, astfelnct genunchii mei sa atinga genunchii lui. Totdeauna a vrut sa faca asta. Niciodata n- a avut nsa tocmai ce trebuia: timp. Nici cuprimul ei iubit, nici cu barbatul care a patruns-o prima oara. Nici cu arabul care i-a platit o mie de franci, asteptnd poate maimult dect fusese ea capabila sa-i dea de si o mie de franci nu-i ajunsesera ca sa-si cumpere ce dorea. Nici cu numerosii barbati care-i trecusera prin corp, i intrasera si iesisera dintre coapse, uneori gn-dindu-sedoar la ei, uneori gndindu-se si la ea, uneoricu vise romantice, uneori doar cu instinctul 251 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE de a repeta ceva pentru ca li se spusese ca asa actioneaza un barbat si daca nu actioneaza asa, nu e barbat. si aduce aminte de jurnalul ei. E satula, vrea ca saptamnile sa treaca repede si deaceea se daruieste acestui barbat, fiindca acolo este lumina iubirii sale ascunse. Pacatul originar n-a fost marul pe care l-amncat Eva, a fost credinta ca Adam tre buia sa mpartaseasca exact ce experimentaseea. Evei i fusese frica sa-si urmeze drumul fara ajutorul cuiva, a vrut sa mparta si altuiaceea ce simtea ea. Unele lucruri nu se mpart. Nu trebuie sa ne fie teama de oceanele n care ne afundam de bunavoie; frica tulbura joculntregii lumi. Barbatul trece prin infern ca santeleaga asta. Sa ne iubim unii pe altii, darsa nu ncercam a ne poseda unii p e altii. l iubesc pe barbatul din fata mea, fiindcaeu nu-l posed si el nu m-a posedat. Snte mliberi n daruirea noastra, trebuie sa repetasta de zeci, sute, milioane de ori, pna cnd voi sfrsi prin a crede n propriile mele cuvinte. Se gndeste nitel la celelalte prostituatecare lucreaza mpreuna cu ea. Se gndeste la
mama ei, la prietenele sale. Toate si nchipuie ca barbatul doreste doar unsprezece minute pe zi si plateste o averepentru asta. Nu, nu e asa; barbatul e ste si 252 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE femeie; vrea sa ntlneasca pe cineva, sa-si descopere un sens vietii sale. Oare mama ei se comporta ca ea si simuleaza ca are orgasm cu tatal ei? Sau poate ca, n interiorul Braziliei, este nca interzis ca femeia sa arate ca gaseste placere n sex? Stie att de putin despre viata, despre dragoste, si acum legata laochi si cu tot timpul din lume la dispo zitie descopera originea a toate si toate ncepacolo unde si asa cum i-ar fi placut ei s a fi nceput. Atingerea. Uita de prostituate, de clienti, de mama si tatal ei, acum se gaseste ntr-obezna totala. Si-a petrecut ntreaga dupa amiaza cautnd ce anume i-ar putea da unuibarbat care-i restituia demnitatea, o facea sa priceapa ca mai importanta e cautarea bucuriei dect necesitatea durerii. Mi-ar placea sa-i daruiesc fericirea de a ma nvata ceva nou, asa cum ieri m-a nvatat despre suferinta, prostituatele de strada, prostituatele sacre. Vad ca e fericit cnd ma ajuta sa nvat ceva, atunci cnd maface sa nvat, cnd ma ndruma. Mi-ar placea sa stiu cum ajungi la trup, nainte de a ajunge la suflet, la penetratie, la orgasm. ntinde bratul spre el si-i cere sa faca si elacelasi lucru. Sopteste cteva vorbe, zicnd ca-n noaptea aceea, n acel loc al nimanui, iar placea ca el sa-i descopere pielea, hotarul 253 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE dintre ea si lume. i cere sa o atinga, sa o simta cu minile lui, pentru ca trupurile senteleg, desi sufletele nu snt totdeauna de acord. El ncepe sa o atinga, l atinge si ea, siamndoi, ca si cum ar fi aranjat totu l dinainte, evita acele parti ale corpului ncare energia sexuala iese la suprafata mai repede. Degetele i ating fata, ea simte putin mirosul de cerneala, un miros care va ramne totdeauna acolo, orict s-ar spala el pe mini de mii si milioane de ori, care eraacolo cnd s-a nascut, cnd trebuie sa fi vazut primul copac, prima casa, si s-a hotart sa ledeseneze n visele sale. Si el se vede ca simte un miros n mna ei, dar ea nu stie care anume si nu vrea sa-l ntrebe, fiindca n clipa aceasta totul este corp, restul e tacere. Mngie si se simte mngiata. Ar putea ramne asa noaptea ntreaga, pentru ca e placut, nu se va sfrsi neaparat cu sex si n clipa asta, tocmai pentru ca nu are nici oobligatie, ea simte o caldura ntre coa pse si stie ca s-a umezit. Va veni ceasul cnd el i va atinge sexul, va constata ca e umed, nu stiedaca e bine sau rau, dar asa i reacti oneaza ei corpul si nu pretinde sa spuna sa faca asa, sa faca altfel, mai ncet, mai repede. Minilebarbatului i ating acum subsuorile, per isoriide pe brate i se zbrlesc, ar vrea sa-l ndeparteze de-acolo dar e bine, desi ceea ce 254 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE simte s-ar putea sa fie durere. i face la fel si lui, observa ca subsuorile lui au o textura diferita, poate din cauza deodorantului pe care-l folosesc amndoi, dar la ce se gndeste? Nu trebuie sa gndeasca. Trebuie sa atinga, asta e tot. Degetele lui traseaza cercuri n jurul snului ei, ca un animal care amusina. Ea vrea ca ele sa se miste mai repede, sa-i atinga imediat sfrcurile, deoarece gndurileei se misca mai repede dect minile lui, d ar, stiind poate asta, el provoaca, se desfata sizaboveste o infinitate pna cnd ajunge
acolo. Snt pietrosi, el se joaca putin si asta infioara si mai mult trupul si sexul i este mai cald si mai umed. Acum se plimba pepntecul ei, se abate si merge pna la pulpe, la picioare, si urca si coboara minile pe fatainterioara a coapselor, simte caldur a, dar nu se apropie, este o atingere dulce, suava, si, cu ct mai suava, cu att mai halucinanta. Ea face la fel, minile parca i plutesc, atingndu-i doar parul de pe picioare, simte si ea caldura cnd se apropie de sex. Deodata este ca si cum si-ar fi recapatat n chip misterios virginitatea, ca si cum ar descoperi pentru prima oara trupul unui barbat. l atinge. Nu este ntarit, cum si nchipuia, pe cnd ea e umeda toata, e nedrept, dar poate barbatul are nevoie de timp, fie. Si ncepe sa-l mngie cum numai 255 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE fecioarele stiu s-o faca, deoarece prostituatele au uitat de mult. Barbatul reactioneaza, sexul ncepe sa creasca n minile ei si ea sporeste treptat presiunea, stiind acum unde trebuie sa-l atinga, mai degraba n partea inferioara dect sus, trebuie sa-l cuprinda ntre degete, sa traga pielea n jos, n directia corpului. Acum el este excitat, foarte excitat, i atinge labiile vaginului, cu aceeasi suavitate, ea ar dori sa-i ceara sa o faca mai puternic, sa-si vre degetele n el, n partea de sus. Dar barbatulnu o face, i uda clitorisul cu putin di n lichidul care-i tsneste din pntec si face din nouaceleasi miscari circulare pe care i le fa cuse si n jurul mameloanelor. Barbatul acela o atinge ca si cum ar fi fost ea nsasi. Una din minile lui urca iarasi spre sn, cebine e, ct de mult i-ar placea sa o mbratiseze acum. Dar nu, si descopera trupul, au timp, au nevoie de mult timp. Puteau sa faca dragoste acum, ar fi fost lucrul cel mai firesc din lume si probabil ar fi fost bine, dar toate acelea snt att de noi, trebuie sa se stapneasca, nu vrea sa strice totul. si aminteste de vinul pe care-l bausera n prima noapte, ncet, sorbind fiecare nghititura, simtind ca o ncalzea, ofacea sa vada lumea altfel, o lasa mai libera si n contact mai strns cu viata. Doreste sa bea si barbatul, si atunci va 256 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE putea uita pentru totdeauna vinul prost, baut dintr-o nghititura, producnd o senzatiede ameteala, dar sfrsind cu o durere de cap si cu un gol n suflet. Ea se opreste, si mpleteste cu blndete degetele n minile lui, aude un geamat sisimte dorinta sa geama si ea, dar se stapneste, simte ca acea caldura i se raspndeste prin tot corpul, la fel trebuie sa se ntmple si cu el. Fara orgasm, energia sedisperseaza, ajunge la creier, nu o las a sa se mai gndeasca la nimic altceva dect sa mearga pna la capat, dar ea vrea asta sa se opreasca, sa se opreasca la jumatate dedrum, sa-si raspndeasca placerea prin t ot trupul, sa-i invadeze mintea, sa-si rennoiasca obligatia asumata si dorinta, aceea de a redeveni fecioara. si da jos cu blndete legatura de pe ochi si la fel procedeaza cu el. Aprinde lampa de pe noptiera. Eu snt dragostea lui, eu snt muzica, si spune ea n gnd. Sa dansam. Dar nu spune nimic din toate acestea: converseaza despre cine stie ce lucru banal, cnd o sa ne ntlnim iar, ea fixeaza o data, poate de azi n doua zile. El i spune ca i-arplacea sa-l nsoteasca la o expozitie, e a ezita. Asta ar nsemna sa-i cunoasca lumea, prietenii, si ce o sa spuna, ce o sa gndeasca ei. i spune ca nu. El nsa si da seama ca 257 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE dorinta ei ar fi fost sa spuna da, atunci insista, folosind unele argumente ridicole, dar care fac parte din dansul pe care-l danseaza acum, pna la urma ea cedeaza, pentru ca asta si voia. Stabileste un loc de ntlnire, n aceeasi cafenea unde fusesera n prima zi. Ea i spune ca nu, brazilienii snt superstitiosi si nu trebuie sa se ntlneasca nlocul unde s-au vazut prima data, pent ru ca asta poate sa nchida un ciclu si sa termine tot. El i spune ca i pare bine cnd vede ca eanu vrea sa nchida acest ciclu. Se hotarasc pentru o biserica de unde se poate vedeaorasul si care se afla pe Drumul Sfntului
Iacob, parte din misteriosul pelerinaj pe care-l facusera amndoi dupa ce se ntlnisera. Din jurnalul Mariei, n ajunul zilei cnd voia sa-si cumpere biletul de avion catre Brazilia: A fost odata o pasare. mpodobita cu o pereche de aripi desavrsite si penestralucitoare, colorate si minunate. n sfrsit, o vietate creata ca sa zboare libera si sloboda n cer, sa-i bucure pe cei care o zaresc. ntr-o zi, o femeie vazu pasarea si se ndragosti de ea. i urmari zborul cu guracascata de uimire, cu inima batndu-i mai 258 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE repede, cu ochii stralucindu-i de emotie. Sendemna sa zboare mpreuna cu ea si amndoua calatorira prin cer ntr-o armoniedesavrsita. Ea admira, venera, proslavea pasarea. Dar i veni atunci un gnd: poate ca pasarea voia sa cunoasca cine stie ce munti ndepartati. Si femeia se simti nfricosata. nfricosata ca nu va mai simti niciodata acelasi lucru pentru alta pasare. Si se simtiinvidioasa, invidioasa pe capacitat ea de zbora pasarii. Si se simti singura. Si cugeta: Am sa instalez o capcana. Data viitoare cnd va veni pasarea, ea nu vamai pleca. Pasarea, ndragostita si ea, reveni a douazi, cazu n capcana si fu nchisa n colivie. Si ea privea zilnic pasarea. Avea la dispozitie obiectul pasiunii sale si-l arata prietenelor ei, care comentau: Dar tu esticineva care are totul. ntre timp, ncepu sa
se produca o ciudata transformare: cum avea pasarea la dispozitie si nu mai era nevoita sa o cucereasca, si pierdu interesulpentru ea. Pasarea, nemaiputnd sa-si d ea glas sensului vietii sale, ncepu sa slabeasca, pierzndu-si stralucirea, se urti si femeia nu-i mai dadea nici o atentie, multumindu-se doar sa o hraneasca si sa-i curete colivia. 259 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE ntr-o buna zi, pasarea si dadu duhul. Femeia fu cuprinsa de o adnca tristete si-siducea zilele cu gndul la ea. Nu-si ami nteansa de colivie, si aducea aminte doar de ziua cnd o vazuse pentru prima oara zburnd multumita printre nori. Daca s-ar fi observat pe sine nsasi, ar fidescoperit ca ceea ce o emotiona att de mult la pasarea aceea era libertatea ei, energia aripilor ei n miscare, nu trupul eifizic. Fara pasare, si viata ei si pierdu sensulsi moartea veni sa-i bata la usa. De ce a i venit?, o ntreba ea pe moarte. Pentru ca tu sa poti zbura iarasi cu pasarea n cer, raspunse moartea. Daca ai fi lasat-o sa plece si sa se ntoarca nestnjenita, ai fi iubit-o si admirat-o si maimult; acum nsa ai nevoie de mine ca sa o rentlnesti. 260 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE si ncepu ziua facnd un lucru n vederea caruia se pregatise toate lunile acelea: si anume sa intre ntr-o agentie de voiaj si sacumpere un bilet pentru Brazilia, la d ata pe care o stabilise n calendarul ei. Acum i mai ramasesera doar doua saptamni n Europa. ncepnd din clipa aceea, Geneva avea sa reprezinte chipul unui barbat pe care-l iubise si de care fuseseiubita. Rue de Berne avea sa fie u n nume, omagiu adresat capitalei Elvetiei. Avea sa-siaminteasca de camera ei, de limba f ranceza, de nebuniile pe care o tnara de douazeci sitrei de ani (aniversarea ei fusese n aj un) este capabila sa le faca pna cnd ntelegeca exista o limita. Nu avea sa prinda pasarea sau sa-i ceara s-o nsoteasca n Brazilia; el era singurullucru cu adevarat pur care i se ntmplase. O pasare ca el trebuie sa zboare n libertate, sa se hraneasca din nostalgia unui timp cnd zburase mpreuna cu cineva. Si ea era o pasare; daca l-ar fi avut alaturi pe Ralf Hartar fi nsemnat sa-si aminteasca perm anent de zilele de la Copacabana. Si asta era trecutul, nu viitorul ei. 261 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Se hotar sa-i spuna adio doar o data, cnd avea sa soseasca momentul plecarii; nuvoia sa sufere amintindu-si mereu ca pes te putin timp nu voi mai fi aici. si amagi, asadar, inima si umbla prin Geneva n dimineata aceea ca si cum s-ar fi plimbat pestrazile din oras, pe colina, pe Drumul Sfntului Iacob, pe podul Montblanc, prinbarurile pe care obisnuiau sa le frecvent eze. nsoti zborul pescarusilor deasupra rului, negustorii care-si strngeau etalajele, oamenii care ieseau de la birouri ca sa dejuneze, culoarea si gustul marului pe care- l mnca, avioanele care aterizau n departare, curcubeul de pe coloana de apa care ts-nea din mijlocul lacului, bucuria timida si retinuta a tuturor celor ce treceau pe lnga ea, privirile pofticioase, privirileinexpresive, privirile. Traise aproap e un an ntr-un oras mic, ca attea alte orase mici din lume, si daca n-ar fi fost arhitectura specifica si excesul firmelor de banci, ar fiputut fi si n interiorul Braziliei. Era trg. Era piata. Erau gospodine care discutau pretul. Erau studenti care plecasera de la cursuri nainte de vreme, poate cu scuza ca tatal sau mama lor erau bolnavi, iar acum se plimbau si se sarutau pe malurile rului. Erauoameni care se simteau la ei acasa s i oameni care se simteau straini. Erau jurnale care vorbeau de scandaluri si reviste 262 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE respectabile pentru oameni de afaceri care, ca un facut, nu erau vazuti citind dect jurnale de scandal. Trecu pe la biblioteca pentru a napoiamanualul despre administrarea fermelor. Nu ntelesese nimic din el, dar cartea i amintise, n clipele cnd credea ca-si pierduse controlul asupra sa si asupradestinului sau, care i era adevaratul scop n viata. i fusese un tovaras tacut, cu copertalui galbena fara ilustratii, cu o ser ie de grafice, si, mai cu seama, i fusese un felinarn noptile cele mai ntunecoase din ult imele saptamni. Facea mereu planuri de viitor. Si era mereu luata prin surprindere de prezent, sizicea n sinea ei. Se gndea cum se descoperise pe sine prin intermediul independentei, al disperarii, al iubirii, al durerii, pentru ca imediat apoi sa se rentlneasca cu dragostea si i-ar fi placutca lucrurile sa se sfrseasca asa. Cel mai curios e faptul ca, n timp ce unele dintre colegele ei de munca vorbeaude minunile si extazul traite cnd erau n pat cu unii barbati, ea nu se descoperise niciodata mai bine sau mai rau prin intermediul sexului. Nu-si rezolvase problema, era incapabila sa aiba orgasm la penetrare sibanalizase n asemenea masura actul sexual, nct n-avea sa mai gaseasca 263 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE pesemne niciodata n mbratisarea de re- gasire cum o numea Ralf Hart focul si bucuria pe care le cauta. Sau poate (cum i se ntmpla sa creadauneori) fara dragoste era imposibil sa ai vreo placere n pat, asa cum sustineau mamele, tatii, cartile romantice. Bibliotecara, de obicei serioasa (si singura ei prietena, desi nu i-o spusese niciodata), era bine dispusa. n pauza de prnz veni la ea si o invita sa mannce mpreuna un sandvis. Maria i multumi si-i spuse ca tocmai mncase. Ti-a trebuit mult timp ca s-o citesti. N-am nteles nimic. ti mai amintesti ce mi-ai cerut odata? Nu, nu-si mai amintea, dar dupa ce vazuzmbetul malitios al femeii din fata ei, si imagina despre ce putea fi vorba. Sexul. Stii, de cnd ai venit aici sa cauti carti despre subiectul acesta, m-am decis sa facun inventar al titlurilor pe care le a vem. Nu erau multe, dar cum trebuie sa ne educam tineretul, am comandat unele. Asa, nu mai au nevoie sa nvete n modul cel mai prostcu putinta, cu prostituatele, de exemplu. Bibliotecara arata spre o gramada de carti dintr-un colt, toate mbracate cu grija n hrtie de un cafeniu nchis. N-am avut nca timp sa le clasific, dar 264 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE m-am uitat un pic prin ele si m-am ngrozit de ce-am vazut. Bine, putea ghici de la bun nceput ce avea sa spuna femeia: pozitii incomode, sadomasochism si alte lucruri de genul asta. Era mai bine sa-i spuna ca trebuia sa se ntoarca la lucru (nu mai stia unde-i spusese ca muncea, daca ntr-o banca sau ntr-un magazin minciuna i cerea un mare efort, uita mereu ce spusese). i multumi, dadu sa plece, dar cealalta comenta: Si dumneata te-ai fi ngrozit. Uite, de exemplu: stiai ca clitorisul este o inventie recenta? Inventie? Recenta? Chiar saptamna asta cineva i-l atinsese, ca si cum ar fi fost dintotdeauna acolo si ca si cum minile lui ar fi cunoscut bine terenul pe care-l explorau n pofida ntunericului total. A fost identificat oficial n 1559, dupa ce un medic, Realdo Columbo, a publicat ocarte intitulata De re anatomica. Vreme de o mie cinci sute de ani ai erei crestine, el a fost oficial ignorat. Columbo l descrie, n cartea lui, ca pe un lucru frumos si util, ti vine sa crezi? Amndoua izbucnira n rs. Doi ani mai trziu, n 1561, alt medic, Gabrielle Fallopio, a pretins ca descoperirea i apartinea lui! Ca sa vezi! 265 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Doi barbati, italieni, evident, care-si cunosteau meseria, discutnd care dintre ei introdusese n mod oficial clitorisul n istoria lumii! Conversatia era interesanta, dar Maria nu voia sa se gndeasca la acest subiect, mai cuseama pentru ca simtea iar curgndu-i lichidul si umezindu-i-se sexul doar cnd si amintea de atingerile, de legaturile de la ochi, de minile ce i se plimbau pe corp. Nu, nu era moarta pentru sex, barbatul acela o rascumparase oarecum. Ce bine ca era totvie. Bibliotecara nsa era entuziasmata: Chiar dupa ce a fost descoperit, a continuat sa fie desconsiderat zise ea, ca o veritabila experta n clitorologie sau cum so fi numind stiinta aceea . Mutilarile despre care citim astazi n ziare, practicate de unele triburi africane care-i iau astfel femeii dreptul la placere, nu snt nicidecum onoutate. Pna si aici, n Europa, n secol ul alXIX-lea, nca se mai faceau operatii de eliminare a clitorisului, socotindu-se ca n acea mica si insignifianta parte a anatomieifeminine era sursa absoluta a isteri ei, a epilepsiei, a nclinatiei spre adulter si a incapacitatii de-a avea copii. Maria i ntinse mna ca sa-si ia ramasbun, dar bibliotecara nu dadea semne de oboseala. 266 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE nca si mai rau, dragul nostru de Freud, descoperitorul psihanalizei, spunea caorgasmul feminin, la o femeie norma la, trebuie sa se deplaseze de la clitoris n vagin. Cei mai fideli discipoli ai sai, dezvoltndu- i teza, au ajuns sa afirme ca mentinerea placerii sexuale concentrate n clitoris este o dovada de infantilism sau, ceea ce e si mai rau, de bisexualitate. Si totusi, dupa cum noi, toate femeile, ostim, e foarte dificil sa ai orgasm doa r la penetrare. E bine sa fii posedata de un barbat, dar placerea sta n bumbul acela, descoperit de un italian! Amuzata, Maria recunoscu ca avea problema diagnosticata de Freud: era nca infantila, orgasmul ei nu se mutase n vagin. Dar nu cumva Freud gresise? Si ce crezi despre punctul G? Stiti unde este? Femeia se nrosi, si drese glasul, dar silua inima n dinti si vorbi: De cum intri, la primul etaj, fereastra din fund. Genial! Descrisese vaginul ca pe o cladire! Poate ca citise explicatia aceea ntr o carte pentru fete: dupa ce la usa bate cineva si intra, descopera un ntreg universn propriul trup. Ori de cte ori se mastu rba, prefera punctul asta G clitorisului, desi i producea un soi de neliniste, o placere amestecata cu agonie, ceva angoasant. 267 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Mergea totdeauna direct la primul etaj, fereastra din fund! Vaznd ca femeia nu avea de gnd sa maitaca poate ca n ea tocmai si gasise ocomplice a propriei sexualitati pierdute , i facu un semn cu mna, pleca si ncerca sa se concentreze n continuare asupra oricarui fleac, fiindca nu era cazul sa se gndeascaatunci la despartiri, clitoris, virgini tatea recuperata sau punctul G. Dadu atentie zgomotelor clopote care bateau, catei latrnd, tram-ul (cum li se zicea acolo tramvaielor locale) Scrsnind pe sine, pasii, respiratia, firmele care te mbiau la de toate. Nu mai simtea dorinta sa se ntoarca la Copacabana. Si totusi se simtea obligata sa-si duca munca la bun sfrsit desi nu-i era strain adevaratul motiv la drept vorbind nu reusise sa economiseasca destul. Pe durata acelei dupa-amieze, putea sa faca unele cumparaturi, sa stea de vorba cu undirector al unei banci, care-i era clie nt si i fagaduise sa o ajute la economii, sa bea ocafea, sa trimita prin posta niste hai ne care nu-i ncapusera n bagaje. Ciudat, era niteltrista, nu reusea sa nteleaga de ce; pesemne pentru ca mai erau nca doua saptamni, trebuia sa-si omoare timpul, sa priveasca orasul cu alti ochi, sa se bucure catraise toate acelea. 268 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Ajunse la o intersectie pe care o mai traversase de sute de ori; de-acolo puteavedea lacul, coloana de apa si n mijlocu l gradinii ce se ntindea de cealalta parte acaldarmului frumosul ceas floral, unul d in simbolurile orasului, iar el nu-i ngaduia saminta fiindca... Brusc, timpul, lumea ncremenira. Ce era cu povestea virginitatii recuperatede curnd, la care se tot gndea de cnd si- oamintise? Lumea parea congelata, clipa aceea nu mai trecea, se afla n fata unei mprejurarifoarte serioase si foarte importante din viataei, nu putea sa uite, nu era ca n cazul viselor ei nocturne; si promitea mereu sa si le noteze, dar nu si le amintea niciodata... Nu te gndi la nimic. Lumea s-a oprit. Ce se ntmpla oare? BASTA! Oare pasarea, acea poveste frumoasa pe care tocmai o scrisese, era despre Ralf Hart? Nu, era despre ea nsasi! PUNCT! Era ora 11:11 dimineata, si ea ncremenise n clipa aceea. Era o straina n propriu-i trup, si redescoperea virginitatearecent recuperata, dar revenirea ei p e lume era att de fragila, nct, daca ar fi continuatsa ramna acolo, ar fi fost pierduta pen tru 269 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE totdeauna. Facuse experienta poate a cerului, a infernului cu siguranta, dar aventura se apropia de final. Nu putea astepta doua saptamni, zece zile, o saptamna trebuia sa plece n fuga deoarece, privind ceasul acela acoperit deflori, cu turisti care faceau poze si copii care se jucau n jurul lor, si descoperise n celedin urma motivul tristetii. Si motivul era urmatorul: nu voia sa se ntoarca. Si explicatia nu era Ralf Hart, Elvetia, aventura. Adevarata explicatie era mai mult dect simpla: banul. Banii! Petice de hrtie speciala, ilustrate n culori simple, despre care toata lumea zicea ca aveau valoare si credea, si toata lumea credea ca asa stateau lucrurile pna n clipa cnd s-ar fi vazut cu un munte de asemenea hrtii ntr-o banca, o respectabila, traditionala, confidentialisima banca elvetiana, si ar fi cerut: Pot sa-mi mai cumpar cteva ore de viata? Nu, doamna, nu vindem asa ceva, doar cumparam. Maria fu smulsa din delirul ei de zgomotul de frne al unei masini, de protestul unui motociclist si de un batrnel zmbitor, care vorbea englezeste si-i cereasa paseasca napoi semaforul era nchis pentru pietoni. Bravo, acum am descoperit ce stie toata 270 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE lumea. Dar nimeni nu stia: privi n jur, oameni mergnd cu ochii n pamnt, alergnd ca sa ajunga la serviciu, la scoala, la o agentie deplasare, pe Rue de Berne, si zicndu -si mereu: Mai pot sa astept nitel. Am un vis, dar nu e neaparat nevoie sa-l traiesc azi, pentru ca trebuie sa mai cstig bani. Evident, ocupatia ei era blestemata dar n fond nu era vorba dect sa-si vnda timpul, ca toata lumea. Sa faca lucruri care nu-i placeau, ca toata lumea. Sa suporte oameninesuferiti, ca toata lumea. Sa-si daru iasca trupul pretios si pretiosul ei suflet, ca toatalumea. Sa spuna ca nu avea nca des tul, ca toata lumea. Sa mai astepte doar un pic, catoata lumea. Sa mai astepte putin, sa cstige mai mult, sa lase ca dorintele sa i se realizeze mai trziu, pentru moment era foarte ocupata, avea o ocazie, clienti care asteptau, care erau fideli, care puteau sa plateasca de la trei sute cincizeci pna la omie de franci pe noapte. Si pentru prima oara n viata, n pofida tuturor lucrurilor de pret pe care le putea cumpara cu banii cstigati cine stie, vremede nca un an? ea se hotar, n mod lucid si deliberat, sa lase sa treaca o ocazie. Maria astepta schimbarea semaforului, traversa strada, se opri n fata ceasului floral, se gndi la Ralf, i simti din nou privirea 271 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE plina de dorinta din noaptea cnd se dezbracase pe jumatate, i simti minile care- i atingeau snii, sexul, fata, se simti umezita, privi uriasa coloana de apa din departare si fara a fi trebuit sa-si atinga vreo parte a corpului avu un orgasm acolo, de fata cutoata lumea. Nimeni nu observa; toti erau foarte, foarte ocupati. 272 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Nyah, singura dintre colegele sale cu care avea o relatie apropiata de ceea ce s-arfi putut numi prietenie, o striga d e ndata ceintra. Statea la masa cu un oriental si amndoi rdeau. Ia uita-te la asta i spuse ea Mariei . Ia uite ce vrea sa fac cu el! Orientalul, aruncndu-i o privire complice si continund sa zmbeasca, deschise capacul unei cutii de tigari de foi. De la distanta, Milan trase cu ochiul ca sa vada daca nu era vorba de seringi sau droguri. Nu, era doar ceva despre care nici el nu ntelegea la ce era bun, dar nu era nimic deosebit. Pare ceva din secolul trecut! zise Maria. E un lucru din secolul trecut consimti orientalul, indignat de ignorantacomentariului . Asta are peste o suta d eani si a costat o avere. Ceea ce vedea Maria era o serie de lampi, o manivela, circuite electrice, mici contacte metalice, pile electrice. Semana cuinteriorul unui vechi aparat de radi o din care ieseau doua fire la extremitatile carora erau doua bastonase de sticla, de dimensiunile 273 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE unui deget. Nimic din toate acestea n-ar fi putut costa o avere. Cum functioneaza? Lui Nyah nu-i placu ntrebarea Mariei. Desi avea ncredere n brazilianca, oamenii se schimba de la un ceas la altul si se puteaca ea sa puna ochii pe clientul ei.
Mi-a explicat deja. E Bastonul Violet. Si, ntorcndu-se catre oriental, i propuse sa plece, pentru ca se hotarse sa accepteinvitatia. Dar barbatul parea entuziasma t deinteresul pe care-l trezise jucaria lui. Pe la 1900, cnd primele pile electrice au nceput sa circule pe piata, medicina traditionala a nceput sa faca experiente cuelectricitatea, ca sa vada daca puteav indeca boli mintale sau isteria. A fost folosita si n combaterea angoaselor si la stimularea vitalitatii pielii. Vedeti aceste doua extremitati? Erau amplasate aici si arata spre tmplele lui , iar bateria provoca aceeasi descarcare statica pe care o suferimcnd aerul e foarte uscat. Era un fenomen care nu se ntmpla niciodatan Brazilia, dar n Elvetia era foarte obisn uit, Maria l descoperise ntr-o zi, cnd, dnd sadeschida portiera unui taxi, auzise un trosnet si simtise un soc. Crezuse ca fusese o problema a masinii, se plnse, zise ca nu mai voia sa achite cursa, iar soferul aproape o agresa, facnd-o ignoranta. Avea dreptate; 274 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE nu masina era de vina, ci aerul foarte uscat. Dupa mai multe socuri, ncepu sa-i fie fricasa mai atinga vreun obiect metalic, pna
cnd, ntr-un supermarket, dadu peste o bratara care descarca electricitatea acumulata n corp. I se adresa orientalului: Dar este extrem de neplacut! Nyah era tot mai impacientata de comentariile Mariei. Ca sa evite conflicte viitoare cu singura ei posibila prietena, si tinea bratul n jurul umarului barbatului, astfel nct sa nu ncapa nici o ndoiala cui iapartinea. Depinde unde-l asezi orientalul rse tare. Apoi, nvrti mica manivela si cele douabastonase se colorara parca n violet. Cu omis care rapida, le aplica celor doua femei; se produse un trosnet, dar socul parea maidegraba un soi de mncarime dect durere. Milan se apropie. Va rog, nu folositi asta aici. Barbatul puse bastonasele la loc n cutie. Filipineza profita de ocazie si sugera sa plece imediat la hotel. Orientalul paru oarecum deceptionat, femeia nou-sosita parea mult mai interesata de Bastonul Violet dect cea care-l invita sa plece. si puse pardesiul, introduse cutia ntr-o mapa de piele, comentnd: 275 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Astazi se fabrica iar asemenea aparate, e o adevarata moda printre cei carecauta placeri speciale. Dar acesta p e care lati vazut aici nu poate fi gasit dect n foarte Ai mai vazut asa ceva? rare colectii medicale, muzee sau anticariate. Milan si Maria ramasera interzisi, nemaistiind ce sa spuna. Ca asta, nu. Se vede ca ntr-adevar costa o mica avere, dar barbatul acesta e cadru superior ntr-o societate petroliera. Amvazut altele, moderne. Si ce fac? Si-l vira n corp... si o pun pe femeie sa nvrteasca manivela. Simt socul nauntru. Si n-ar putea face asta singuri? Poti face singur orice tine de sex. Dare mai bine sa creada ca e mai cu haz cnd snt si cu altcineva, altminteri barul meu ar da faliment si dumneata ar trebui sa-ti cauti de lucru ntr-o pravalie de zarzavaturi. Apropo, clientul dumitale special a zis ca o sa vina la noapte. Refuza, te rog, orice invitatie. O sa refuz. Inclusiv pe-a lui. Pentru ca am venit sa-mi iau ramas-bun, plec. Milan paru a face fata loviturii. Pictorul? Nu. Copacabana. Exista o limita, si am ajuns la ea azi de dimineata, n timp ce ma 276 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE uitam la ceasul acela floral din apropierea lacului. Ce limita? Pretul unei ferme n interiorul Braziliei. Stiu ca as putea cstiga mai mult, as mai putea munci nca un an, dar care ar fi diferenta, nu-i asa? Ei bine, eu stiu diferenta: as ramne pentru totdeauna n capcana asta, asa cum esti dumneata, si clientii, directorii, sefii de echipaj, vnatorii de talente, directorii de firme discografice, numerosii barbati pe carei-am cunoscut, carora le-am vndut ti mpulmeu si care nu mi-l pot vinde napoi. Daca asmai ramne o zi, as mai ramne un an, iar daca as mai ramne un an, n-as mai plecaniciodata. Milan facu un semn afirmativ discret, ca si cum ar fi nteles si aprobat totul, desi nu putea zice nimic fiindca le putea molipsi pe toate fetele care lucrau pentru el. Era nsa un om bun si, cu toate ca nu-i dadu binecuvntarea lui braziliencei, nici nu ncerca sa o convinga ca rau facea. i multumi, comanda un drink un pahar de sampanie, nu mai suporta cocteilul de fructe. Acum putea sa bea, nu mai era de serviciu. Milan i spuse sa-i telefoneze dacaavea nevoie de ceva; avea sa fie totd eauna bine venita. Facu gestul sa plateasca bautura, el i 277 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE spuse ca era din partea casei. Ea accepta: daduse acelei case mai mult dect un drink. Din jurnalul Mariei, cnd se ntoarse acasa: Nu-mi mai amintesc cnd a fost, dar ntruna din duminici m-am hotart sa intru ntr-o biserica si sa asist la liturghie. Dupa multaasteptare, mi-am dat seama ca eram n tr-unloc gresit ales era un templu protestant. Ma pregateam sa plec, dar pastorul sincepu predica, m-am gndit ca ar fi fost oimpol itete sa ma ridic si a fost o adevarata binecuvntare, fiindca atunci am auzit lucruri pe care aveam mare nevoie sale aud. Pastorul a spus cam asa: n toate limbile lumii exista o aceeasi zicala: ce nu vad ochii, inima nu simte. Ei bine, eu afirm ca nimic nu este mai fals; cu ct snt mai departe sentimentele pe care ncercam sa le nabusim si sa le dam uitarii, cu att snt mai aproape de inima. Daca sntem n exil, vrem sa pastram cea mai nensemnata amintire despre radacinile noastre, daca sntem departe de persoanaiubita, fiecare persoana de pe strada ne trezeste amintirea ei. Evangheliile si toate textele sfinte ale tuturor religiilor au fost scrise n exil, n 278 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE cautarea ntelegerii lui Dumnezeu, a credintei care pune n miscare popoarele, apelerinajului sufletelor ratacitoare de pe fatapamntului. Stramosii nostri nu stiau, dupa cum nici noi nu stim ce anume asteapta Dumnezeu de la viata noastra si tocmai ntr-un atare moment snt scrise cartile, pictate tablourile, deoarece nu vrem si nuputem uita cine sntem. La sfrsitul slujbei, m-am dus la el si i-ammultumit: i-am spus ca eram straina ntr -otara straina si-i eram recunoscatoare ntruct mi adusese aminte ca ceea ce ochii nu vad, inima simte. Si tocmai pentru ca am simtitatta, astazi plec. 279 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE si lua cele doua valize si le puse pe pat; fusesera mereu acolo, n asteptarea zilei n care totul avea sa se ispraveasca. si imagina ca avea sa le umple cu multe cadouri, haine noi, fotografii pe zapada si nmarile capitale europene, amintiri d intr-un timp fericit cnd cunoscuse tara cea mai sigura si mai generoasa din lume. Avea cteva rochii noi, e drept, si cteva fotografiicu zapada care cazuse ntr-o zi n Genev a, dar, afara de asta, nimic n-avea sa mai fie cum si imaginase. Venise cu gndul sa cstige multi bani, saafle ct mai multe despre viata si despre si nensasi, sa le cumpere o ferma parintilor, sa-sigaseasca un sot si sa-si aduca fa milia ca sa vada unde traia. Se ntorcea cu exact attia bani cti i trebuiau ca sa-si mplineasca unvis, fara sa fi vazut muntii si lucrul ce l mai rau straina chiar siesi. Era nsa multumita, stia ca venise momentul sa se opreasca. Putini oameni pe lumea asta recunosc acel moment. Traise doar patru aventuri fusese dansatoare ntr-un cabaret, nvatase frantuzeste, muncise ca prostituata si iubise 280 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE nebuneste un barbat. Cti se pot lauda cu asemenea traire emotionala ntr-un singuran? Era fericita, n ciuda tristetii, si ac ea tristete purta un nume, nu se numea prostitutie, nici Elvetia, nici bani, ci Ralf Hart. Desi nu o recunoscuse niciodata, n adncul inimii i-ar fi placut sa se fi maritat cu el, barbatul care acum o astepta ntr-o biserica, gata sa o conduca pentru a-i face cunostinta cu prietenii, pictura, lumea lui. Se gndi sa nu mearga la ntlnire, sa traga la un mic hotel de lnga aeroport, deoarece cursa decola a doua zi de dimineata; de acum nainte, fiecare minut petrecut alaturi de el avea sa reprezinte un an de suferinta n viitor, din pricina a tot ce ar fi putut spune si n-a spus, din pricina amintirilor legate de mna lui, de glasul, desprijinul, de povestile lui. Deschise din nou valiza, scoase micul vagon de tren electric pe care i-l daduse n prima noapte din apartamentul lui. l contemplavreme de cteva minute si-l arunca la gunoi ; trenul acela nu merita sa cunoasca Brazilia, fusese inutil si nedrept cu copilul care si-l dorise ntotdeauna. Nu, nu avea sa mearga la biserica; poate ca el are s-o ntrebe ceva si, daca i-ar fi spusadevarul snt pe punctul de a pleca , el avea sa o roage sa ramna, avea sa-i promita totul ca sa nu o piarda chiar atunci, 281 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE avea sa-i marturiseasca dragostea lui demonstrata nca din vremea pe care o petrecusera mpreuna. Dar nvatasera sa convietuiasca n libertate si nici o alta relatie n-ar fi izbutit poate asta era unica ratiune pentru care se iubeau, pentru ca stiau ca nu aveau nevoie unul de altul. Barbatii se sperie totdeauna cnd o femeie spune vreau sa depind de tine, iar Mariei i-ar fi placut sa duca cu sine imaginea unui Ralf Hart ndragostit, supus, gata de orice pentru ea. nca mai avea timp sa se hotarasca daca se duce sau nu la ntlnire; deocamdata trebuia sa se concentreze asupra unor lucruri mai practice. Vazu cte obiecte lasase neasezate n valize, fara a sti unde sa le puna. Pna la urma si spuse ca decizia aveasa o ia proprietarul imobilului, cnd avea saintre n apartament si avea sa gaseasca aparatele electrocasnice n bucatarie, tablourile cumparate dintr-un trg de mna adoua, prosoapele si lenjeria de pat. Nu puteasa ia nimic din toate astea n Brazilia, chiar daca parintii ei ar fi avut mai mare nevoie deele dect un cersetor elvetian; ele i-ar fi amintit permanent de toata aventura n carese angajase. Iesi, se duse la banca si ceru sa-si retraga toti banii pe care si-i depusese acolo. Directorul care-i frecventase patul i spuse ca era o idee proasta, francii aceia 282 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE putea continua sa produca si ea ar fi primitdobnzile n Brazilia. n plus, daca ar fi fostjefuita, ar fi fost multe luni de munca irosite. Maria ezita o clipa, creznd cum credea mereu ca voiau realmente s-o ajute. Dar, dupa ce reflecta putin, conchise ca scopulbanilor acelora nu era sa se transform e n mai multa hrtie, ci ntr-o ferma, o casa pentru parintii ei, cteva capete de vite si n mult mai multa munca. Retrase pna la ultima centima, si-i puse ntr-o mica borseta pe care si-o cumparasespecial pentru mprejurarea aceea si si-o prinse la mijloc, pe sub mbracaminte. Se duse la agentia de voiaj, rugndu-se sa aiba curajul de a merge nainte; cnd vrusa schimbe biletul, i se spuse ca zborul de a doua zi avea o escala la Paris, cu transbordare n alt avion. Nu conta ceea ce trebuia era sa fie departe de-acolo naintede a se fi putut razgndi. Merse pna la unul din poduri, cumpara onghetata desi vremea ncepuse sa se raceasca iarasi si contempla Geneva. Totul i se paru diferit, ca si cum abia ar fi sosit si ar fi trebuit sa mearga la muzee, lamonumentele istorice, prin barurile si restaurantele la moda. Nostim este ca, atunci cnd traiesti ntr-un oras, amni sa-l cunosti si de obicei pna la urma nu-l cunoastem niciodata. 283 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Se gndi ca ar fi trebuit sa fie multumita deoarece se ntorcea n tara ei, dar nu izbuti. Se gndi ca ar fi trebuit sa fie trista deoarece parasea un oras care o tratase att de bine, si tot nu izbuti. Singurul lucru pe care putu sa-l faca fu sa verse cteva lacrimi de mila ei, o tnara inteligenta, careia nimic nu-i lipsise ca sa reuseasca, dar care de obicei lua decizii gresite. nclina sa creada ca de data asta o nimerise. 284 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Biserica era complet goala cnd intra si astfel putu contempla n liniste frumoaselevitralii, straluminate de lumina exteri oara, lumina unei zile spalate de furtuna de pestenoapte. n fata ei, un altar cu o cruc e goala; nu se afla naintea unui instrument de tortura, cu un om plin de snge n pragulmortii , ci a unui simbol al nvierii, unde instrumentul de supliciu si pierdea ntru totul semnificatia, caracterul terifiant, importanta. Se simti de asemenea multumita ca nu vazu imagini de sfinti suferind, cu dre de snge si rani deschise acolo era doar un loc unde oamenii se adunau ca sa adore ceva ce nu puteau ntelege. Se opri n fata chivotului unde era pastrattrupul unui Isus n care ea nca mai credea , desi de multa vreme nu se mai gndise la el. Cazu n genunchi si fagadui lui Dumnezeu, Fecioarei si lui Isus, ca si tuturor sfintilor, sa duca la ndeplinire tot ce se ntmplase n ziua aceea, n-avea sa se razgndeascanicicum si avea sa plece cu orice chip. Facu aceasta fagaduinta deoarece cunostea binecapcanele iubirii si capacitatea lor de a 285 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE modifica vointa unei femei. Putin mai trziu simti o mna atingnd-o pe umar si-si nclina obrazul ca sa atinga mna. Ce faci? Bine zise o voce fara nici un fel de neliniste . Foarte bine. Hai sa ne bem cafeaua. Iesira tinndu-se de mna, ca si cum ar fi fost doi ndragostiti care se rentlnisera dupa mult timp. Se sarutara n public, uniitrecatori i privira scandalizati, amndoi zmbeau la gndul inconf ortului pe care-l pricinuiau si al dorintelor pe care le trezeaucu scandalul , deoarece stiau ca, l a dreptvorbind, privitorii ar fi vrut sa faca acelasilucru. Doar asta era scanda los. Intrasera ntr-o cafenea la fel cu toate celelalte, dar care n dupa-amiaza aceea eradiferita, fiindca ei doi erau acolo si se iubeau. Vorbisera despre Geneva, despre dificultatile limbii franceze, despre vitraliilebisericii, despre pericolele tig arii deoareceamndoi fumau si nu aveau nici cea mai mica intentie sa se lase de viciu. Ea facu gestul de a plati cafeaua si elaccepta. Se dusesera la expozitie, ea i cunoscu lumea, artistii, oamenii bogati carepareau si mai bogati, milionarii car e pareau saraci, persoanele care se interesau de lucruri despre care nu auzise niciodata 286 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE vorbindu-se. Tuturora le placuse de ea, o laudasera pentru felul cum vorbea frantuzeste, i pusesera ntrebari despre carnavalul, fotbalul, muzica din tara ei. Bine crescuti, amabili, simpatici, binevoitori. La plecare, el i spuse ca avea sa vina lalocal diseara, ca sa o ntlneasca. Ea l ruga
sa nu faca asta, avea o noapte libera, i-arplacea sa-l invite la cina. El accepta, se despartira, stabilira sa sentlneasca acasa la el si sa mannce ntr-un restaurant simpatic din mica piata din Cologny, prin care totdeauna trecea n taxi si ea nu-l rugase niciodata sa se opreasca si sacunoasca locul. Atunci, Maria si adu se aminte de singura ei prietena si se hotar satreaca pe la biblioteca si sa-i spuna ca navea sa mai vina acolo. Ramase blocata n trafic un timp ce i separu o eternitate, pna cnd si terminara manifestatia kurzii (iarasi!) si masinile si putura relua circulatia normala. Acum nsa era din nou stapna pe timpul sau, n-aveanici o importanta. Ajunse cnd biblioteca era pe punctul de a se nchide. Poate ca vreau sa fiu prea intima, darnu am nici o prietena careia sa-i marturis esc unele lucruri zise bibliotecara de cum intra Maria. 287 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Cum, femeia aceea nu avea prietene? Dupa ce ca-si petrecea ntreaga viata n acelasi loc, ntlnea fel si fel de oameni n timpul zilei, sa fie oare adevarat ca nu aveape nimeni cu care sa stea de vorba? n sfrsit, descoperea pe cineva la fel cu ea sau, mai bine zis, pe cineva ca toata lumea. M-am tot gndit la cele citite despre clitoris... Nu! Ce, nu putea fi vorba despre altceva? Si am vazut ca, desi m-am bucurat de multa placere n toate relatiile cu sotul meu, a fost foarte greu sa am orgasm n timpulunei relatii. Crezi ca e normal? Dumneavoastra credeti ca e normal sa manifesteze kurzii n fiecare zi? Ca femeile ndragostite sa fuga de Fat-Frumosul lor? Caoamenii sa viseze la fermele lor n loc sa se gndeasca la dragoste? Ca barbatii si femeilesa-si vnda timpul, fara a si-l putea rascumpara? Si ca, de fapt, toate astea sentmpla, asa nct nu conteaza ce cred sau ce nu cred eu. Tot ce este contra naturii, contra dorintelor noastre celor mai intime, toate acestea snt anormale din punctulnostru de vedere, desi din punctul de veder eal lui Dumnezeu par o aberatie. Ne cautaminfernul, ne trebuie milenii ca sa-l c onstruim si, dupa multa stradanie, putem trai acum ncel mai rau chip cu putinta. O privi pe femeia din fata ei si, pentruprima oara de cnd o stia, o ntreba care-i 288 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE era numele de botez (i stia doar numele de familie). O chema Heidi, fusese casatorita treizeci de ani si niciodata dar niciodata! nu se ntrebase daca era normal sa nu aiba orgasm n timpul relatiei sexuale cu sotul ei. Nu stiu daca ar fi trebuit sa citesc toate astea! Ar fi fost poate mai bine sa traiesc n ignoranta, creznd ca un sot credincios, un apartament cu vedere sprelac, trei copii si o slujba la stat repr ezinta tot ce-si putea visa o femeie. Acum, de cnd aivenit dumneata aici si de cnd am citit p rima carte, ma tot ntreb ce am facut cu viata mea. Oare toata lumea e asa? Pot sa va garantez ca asa e si Mariase simti n postura de tnara nteleapta n fata acelei femei care-i cerea sfaturi. Ti-ar placea sa intru n amanunte? Maria dadu din cap afirmativ. E clar ca dumneata esti nca foarte tnara ca sa ntelegi lucrurile astea, dar tocmai de-aceea as vrea sa-ti mpartasesc ceva din viata mea, ca sa nu comiti aceleasi greseli pe care le-am comis eu. De ce oare sotul meu n-a dat niciodata atentie clitorisului? Credea ca orgasmul e n vagin si-mi era greu, dar greu detot, sa simulez ce-si nchipuia el ca trebuia sa simt. Evident, simteam placere, dar o placere diferita. Doar cnd frecarea se produce la 289 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE partea superioara... ntelegi? Da, nteleg. Si acum am descoperit de ce. E aici arata spre o carte de pe masa ei, al careititlu Maria nu izbutea sa-l vada . Exis ta un fascicul nervos care merge de la clitoris lapunctul G si care e predominant. Dar
barbatii cred ca nu, ei cred ca totul sta n penetratie. Stii ce e punctul G? Am vorbit deunazi despre asta zise Maria, de asta data n chip de Fecioara Ingenua . Imediat dupa intrare, primul etaj, fereastra din fund. Asa, asa! ochii bibliotecarei se luminara . Poti sa verifici singura cti dintre prietenii dumitale au auzit vorbindu-se despre asta! Ce absurd! Dar la fel cum clitorisul a fost inventia cutarui italian, punctul G reprezinta o cucerire a secolului nostru! n scurt timp va ocupa toate titlurile principale ale ziarelor si rumeni nu-l va maiputea ignora! ti imaginezi oare ce m omentrevolutionar traim? Maria se uita la ceas si Heidi si dadu seama ca trebuia sa vorbeasca repede, sa o nvete pe fata aceea frumoasa din fata ei cafemeile au tot dreptul sa fie fericite , realizate, pentru ca generatia urmatoare sapoata beneficia de toate cuceririle a stea stiintifice extraordinare. Doctorul Freud nu era de acord fiindca nu 290 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE era femeie si, cum avea orgasm n penis, credea ca noi eram obligate sa avem placerea n vagin. Trebuie sa ne ntoarcem la origine, la ceea ce ne-a produs totdeaunaplacerea: clitorisul si punctul G! Foar te putine femei izbutesc sa aiba o relatie sexuala satisfacatoare, asa nct, daca o sa-ti fie greu sa obtii bucuria pe care o meriti, am sa-tisugerez ceva: inverseaza pozitia. Cul ca-l pe iubitul dumitale si rami tot timpul deasupra; clitorisul dumitale o sa se loveasca mai puternic de corpul lui si dumneata, nu el, veirealiza stimulul de care ai nevoie. Mai bin e zis, stimulul pe care-l meriti! n vremea asta, Maria anevoie se prefacea ca era atenta la conversatie. Atunci nu doar ea era de vina! Nu avea nici o problema sexuala, era doar o chestiune deanatomie! Simti dorinta sa o sarute pe femeia aceea pe frunte, n timp ce inima iera eliberata de o apasare imensa, uriasa . Ce bine ca descoperise asta nca de tnara! Ce zi magnifica i era dat sa traiasca! Heidi i zmbi conspirativ. Ei nu stiu, dar si femeile au o erectie. Clitorisul intra n erectie! Ei trebuie sa fi nsemnat barbatii. Maria prinse curaj, de vreme ce conversatia era att de intima. Dumneavoastra ati avut pe cineva nafara casatoriei? 291 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Bibliotecara simti un soc. Ochii ei aruncara un soi de foc sacru, pielea i se nrosi, nu stiadaca de furie sau de rusine. Dupa un timp nsa lupta dintre povestire sau simulare luasfrsit. Era de ajuns sa schimbe subiect ul. Sa revenim la erectia noastra: clitorisul! El devine rigid, stiai? nca din copilarie. Heidi paru dezamagita. Poate nu acordase destula atentie acelui subiect. Si se pare ca daca-ti deplasezi degetul n jurul lui, chiar fara sa-i atingi vrful, placerea se poate declansa n chip si mai intens. nvata asta! Barbatii care respectacorpul femeii ating imediat vrful clitor isului, fara sa stie ca uneori asa ceva poate fi chiardureros, nu crezi? De aceea, dupa prima sau a doua ntlnire, preia numaidect controlul situatiei: stai deasupra, decide cum si unde trebuie aplicata presiunea, mareste si diminueaza ritmul dupa propriul dumitale criteriu. n plus, potrivit cartii pe care o citesc, o discutie sincera e totdeauna necesara. Ati avut o conversatie sincera cu sotul dumneavoastra? nca o data Heidi evita ntrebarea directa, zicnd ca erau alte vremuri. Acum era mai interesata sa-si mpartaseasca experientele intelectuale. Cauta sa-ti privesti clitorisul ca pe 292 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE aratatorul unui ceas si cere-i partenerului dumitale sa-l miste ntre orele 11 si 1, ntelegi? Da, stia despre ce vorbea femeia si nuprea era de acord, desi nici cartea nu era
departe de adevarul total. Cnd nsa adusevorba de ceas, Maria se uita la al ei, zis e ca nu venise dect ca sa-si ia ramas-bun, deoarece stagiul ei se terminase. Femeia paru ca nu o auzea. Nu vrei sa iei cartea asta despre clitoris? Nu, multumesc. Trebuie sa ma gndescla alte lucruri. Si nu iei nimic nou? Nu. Ma ntorc n tara mea, dar voiam sa va multumesc ca m-ati tratat ntotdeauna cu respect si ntelegere. si strnsera minile si-si urara reciproc fericire. 293 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Heidi astepta sa plece tnara, nainte de a-si iesi din fire si a da un pumn n masa. De ce nu profitase de ocazie ca sa-i marturiseasca ceva care, asa cum mergeau lucrurile, avea sa moara pna la urma o datacu ea? De vreme ce tnara avusese curaju l s o ntrebe daca-si nselase vreodata barbatul, de ce sa nu fi raspuns, acum cnd era pe cale sa descopere o lume noua, n care femeile acceptau n cele din urma ca orgasmul vaginal era foarte dificil? n fine, asta nu e important. Lumea nu e doar sex. Nu era lucrul cel mai important din lume, dar era important, asta da. Privi mprejur: mare parte din miile de carti care o nconjurau istoriseau o poveste de dragoste. Mereu aceeasi poveste cineva se ndragosteste, ntlneste, pierde si rentlneste pe altcineva. Suflete care comunica, locuri ndepartate, aventura, suferinta si rareori cineva zicnd ia seama, dragul meu domn, cauta sa ntelegi mai bine trupul femeii. De ce oare cartile nu vorbeau pe fata despre asta? Poate nu era nimeni cu adevarat interesat. Pentru ca, n ce-l priveste pe 294 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE barbat, el avea sa caute n continuare noutatea era nca un vnator troglodit, urmarindu-si instinctul de reproducator al rasei umane. Si-n ce o priveste pe femeie? Dupa experienta ei personala, dorinta de-a avea un orgasm bun cu partenerul ei duradoar primii ani; apoi frecventa scadea s i nici o femeie nu vorbea despre asta, deoarececredea ca numai ei i se ntmpla. Si minteau , prefacndu-se ca nu mai suportau poftelesotului, care pretindea sa faca dragoste n fiecare noapte. Si, mintind, toate celelalteramneau nelamurite. Curnd ncepeau sa se gndeasca la altele: copii, bucatarie, orare, ntretinerea casei, facturi de platit, ngaduinta fata deescapadele sotului, calatorii n vacante , n timpul carora erau mai preocupate de copiidect de ele nsele, complicitate sau chia r dragoste, dar nici vorba de sex. Ar fi trebuit sa fie mai sincera cu tnara brazilianca, i se parea ca e o tnara inocenta, dupa vrsta putea sa-i fie fiica, si nca incapabila sa nteleaga bine lumea. O imigranta, traind departe de tara ei, tragnd din greu ntr-o munca neplacuta, spernd sagaseasca un barbat cu care sa se poata marita, sa simuleze cteva orgasme, sa-si gaseasca o situatie sigura, sa reproduca aceasta misterioasa rasa umana si dea curnd uitarii lucrurile astea numite orgasm, 295 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE clitoris, punct G (descoperit abia n secolul al XX-lea!!!). Sa fie o buna sotie, o buna mama, sa vegheze ca nimic sa nu lipseasca n gospodarie, sa se masturbeze din cnd n cnd, cu gndul la barbatul care-i iesise-n cale pe strada si o privise cu pofta. Sa pastreze aparentele de ce-o fi fost lumea att de preocupata de aparentele ei? Din cauza asta nu raspunsese la ntrebarea: Dumneavoastra ati avut pe cineva n afara casatoriei? Povestile astea mor o data cu oamenii. Sotul fusese totdeauna pentru ea barbatul vietii ei, desi sexul era ceva din trecutul ndepartat. Era un excelent tovaras, cinstit, generos, bine dispus, lupta ca sa-si sustinafamilia si facea tot posibilul ca sa -i faca fericiti pe cei aflati sub responsabilitatea lui. Barbatul ideal, la care viseaza toate femeile, si tocmai de-aceea se simtea att de rau gndindu-se ca odata dorise alt barbat si fusese cu el. si amintea cum l ntlnise. Se ntorcea din oraselul Davos, situat n munti, cnd o avalansa ntrerupsese pentru cteva ore circulatia trenurilor. Telefona, pentru ca nimeni sa nu-si faca griji; cumpara ctevareviste si se pregati pentru o lunga ast eptare n gara. Tocmai atunci vazu un barbat lnga ea, cu 296 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE rucsac si sac de dormit. Avea parul grizonat, pielea arsa de soare, era singurul care nuparea ngrijorat de lipsa trenului; dimp otriva, zmbea si privea mprejur, cautnd pe cinevacu care sa stea de vorba. Heidi deschise u na din reviste, dar ah, misterele vietii! privirea i se ncrucisa fulgerator cu a lui si nu izbuti sa se fereasca destul de repede ca sa-ievite apropierea. nainte de a fi putut politicos sa-i spuna ca ntr-adevar trebuia sa termine un articol important, el ncepu sa vorbeasca. Spuse ca era scriitor, se ntorcea de la o ntlnire n oras, iar ntrzierea trenurilor l facea sa piarda zborul de ntoarcere n tara lui. Cnd aveau sa ajunga la Geneva, oare lputea ajuta sa gaseasca un hotel? Heidi l privea: cum de putea sa fie attde bine dispus dupa ce pierduse un avion si
trebuia sa astepte ntr-o gara inconfortabilapna la rezolvarea situatiei? Barbatul nsa ncepu sa converseze de parca ar fi fost vechi prieteni. i povesti despre calatoriile lui, despre misterul creatieiliterare si, spre uluirea si gro aza ei, despre toate femeile pe care le iubise si ntlnise de- a lungul vietii. Heidi nu facea dect sa dea afirmativ din cap, iar el continua. Din cnd ncnd si cerea scuze ca vorbea mult si o ruga sa-i povesteasca ceva si despre ea, dar totce-i putea spune ea era doar ca snt o 297 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE persoana obisnuita, fara nimic extraordinar. Deodata ea constata ca-si dorea ca trenul sa nu mai soseasca niciodata, conversatia era absolut captivanta, descoperea lucruri ce patrunsesera n lumeaei doar prin literatura de fictiune. Si cum navea sa-l mai vada niciodata, si lua inima n dinti (ulterior nu ar mai fi stiut sa-si explicede ce anume) si ncepu sa-i puna nt rebaripe teme care o interesau. Traia un momentdificil n casnicie, sotul i cerea i ntens prezenta si Heidi vru sa stie ce putea face casa-l vada fericit. Barbatul i dadu cteva explicatii interesante, i povesti o ntmplare, dar nu parea prea ncntat ca era nevoit sa vorbeasca despre sot. Snteti o femeie foarte interesanta, zise el, folosind o fraza pe care ea nu o mai auzise de multi ani. Trenul sosi. Se asezara unul lnga altul, acum ea nu mai era femeia casatorita, cu o vila pe malul lacului si trei copii de crescut, ci o aventuriera, care ajungea la Geneva pentru prima data. Se uita la munti si se simtea bucuroasa ca statea lnga un barbatcare voia sa o duca la pat (caci barbati i nu se gndesc dect la asta) si facea tot ce-i statea n putere ca sa o impresioneze. Segndi la cti barbati simtisera acelasi lucru , fara ca ea sa le fi dat vreodata prilejul darn dimineata aceea lumea se schimbase , era 298 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE o adolescenta de treizeci si opt de ani, asistnd fascinata la tentativele de seductie; era cel mai placut lucru din lume. n toamna prematura a vietii sale, cndcredea ca avea tot ce-si putea dori, se ivea barbatul acela ntr-o gara si intra fara sa-iceara voie. Coborsera la Geneva, ea i i ndica un hotel (modest, insistase el, pentru ca trebuia sa plece a doua zi de dimineata si nu era pregatit pentru o zi n plus n att de costisitoarea Elvetie), el o ruga sa-l nsoteasca pna n camera ca sa vada dacatotul era n ordine. Heidi stia ce o astepta si totusi accepta propunerea. nchisera usa, sesarutara cu violenta si dorinta, el i s mulse hainele si sfinte Dumnezeule! cunostea trupul femeii, deoarece cunoscuse suferinta si frustrarea multora. Facusera dragoste toata seara si abia la caderea noptii ncepu sa se risipeasca farmecul si ea spuse fraza pe care i-ar fi placut sa nu o fi rostit vreodata: Trebuie sa ma ntorc, sotul meu ma asteapta. El si aprinse o tigara, ramasera tacutiminute de-a rndul si nici unul dintre ei nu
zise adio. Heidi se ridica si pleca fara sa mai priveasca n urma, stiind ca, indiferentce ar fi spus, nici un cuvnt sau fraza n-ar fi avut sens. Nu avea sa-l mai revada niciodata, dar, 299 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE n toamna disperarii ei, vreme de cteva ceasuri, ncetase a mai fi sotia credincioasa, doamna casei, mama iubitoare, functionara exemplara, prietena statornica si redevenise pur si simplu femeie. Timp de cteva zile sotul ei constatase case schimbase, era mai vesela sau mai tri sta nu stia sa spuna exact cum anume. O saptamna mai trziu, lucrurile revenisera la normal. Ce pacat ca nu i-am povestit asta tinerei, gndi ea. Oricum, n-ar fi nteles nimic, traieste nca ntr-o lume n care oamenii si snt credinciosi si juramintele de dragoste snt vesnice. Din jurnalul Mariei: Nu stiu ce-o fi crezut el cnd mi-a deschis usa n noaptea aceea si m-a vazut cu douavalize. Nu te speria i-am spus numaidect . Nu ma mut aici. Hai sa mncam. M-a ajutat, fara nici un comentariu, sa-miduc bagajele nauntru. Imediat apoi, nain tede-a spune ce-i asta sau ce bucuros snt camai venit, m-a luat pur si simplu n brate si a nceput sa ma sarute, sa-mi atingatrupul, snii, sexul, ca si cum ar fi astepta tatta timp si acum ar fi presimtit ca momentul n-ar mai sosi niciodata. 300 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Mi-a scos pardesiul, hainele, m-a lasat goala si acolo, n holul de la intrare, fara niciun ritual sau pregatire, fara sa astepte nicimacar ct sa spuna ce bine sau ce rau ar fi, cu vntul rece intrnd pe sub usa, acolo amfacut dragoste pentru prima data. M-am gndit ca ar fi fost poate mai bine sa-i spunsa se opreasca, sa cautam un loc mai confortabil, sa avem ragazul de a ne exploralumea imensa a senzualitatii noastre , dar si eu, n sinea mea, l doream, fiindca era barbatul pe care nu-l posedasem niciodatasi niciodata nu mai aveam sa-l posed. Tocmai de-aceea puteam sa-l iubesc cu toata energia mea, sa am cel putin, vremede o noapte, ceea ce niciodata nu mai avusesem si pesemne nu aveam sa mai amaltcndva. M-a culcat pe jos, a intrat n mine naintesa ma fi simtit complet umezita, dar dure rea nu m-a deranjat dimpotriva. Mi-a placut ca afost asa, pentru ca dadea de nteles ca e ram a lui si nu mai trebuia sa ceara voie. Nu eram acolo ca sa-l mai nvat ceva sau ca sa-i arat ca sensibilitatea mea era mai buna sau mai intensa dect a altor femei, ci doar ca sa-i spun ca da, era bine venit, ca si eu asteptam asta, ca ma bucura nespus lipsalui totala de respect fata de regulile p e carele creasem ntre noi, iar acum pretindea safim calauziti doar de instinctele noastre, de 301 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE mascul si de femela. Ne gaseam n cea maiincomoda pozitie cu putinta eu dedesubt, cu picioarele desfacute, si el deasupra, intrnd si iesind, n timp ce eu l priveam, faradorinta de a simula, de a geme, de a face ceva nevrnd nimic altceva dect sa ramn cu ochii deschisi, ca sa-mi amintesc de fiecare secunda, sa-i vad fata transformndu-se, minile care mi se nfigeaun par, gura care ma musca, ma saruta. Nici un fel de preludii, de mngieri, de pregatiri, de sofisticarii, doar el n mine, si eu n sufletul lui. Intra si iesea, intensifica si diminua ritmul, se oprea uneori ca sa ma priveasca siel pe mine, dar nu ntreba daca-mi pl acea, pentru ca stia ca era singura cale pe caresufletele noastre comunicau n mprejurare aaceea. Ritmul s-a accentuat si stiam ca cele unsprezece minute se apropiau de sfrsit, asfi vrut sa continue pentru totdeauna, fiindcaera att de bine ah, Doamne, ce bine era sa fiu posedata si sa nu posed! Cu ochii largdeschisi tot timpul, si am observat ca si atunci cnd nu ne priveam fix, parea ca intram ntr-o dimensiune unde eu eram marea mama, universul, femeia iubita, prostituata sacra a ritualurilor antice pe caremi le explicase el cu un pahar de vin si unsemineu aprins. Am vazut cum i se apropiaorgasmul, si bratele lui m-au strns cu toata 302 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE puterea. Miscarile i-au devenit tot mai intense si atunci el a tipat nu a gemut, nu si-a nclestat dintii, ci a tipat! A mugit, a urlat ca un animali M-a fulgerat gndul cavecinii ar putea chema politia, dar n-av ea nici o importanta, si am simtit o imensa placere, pentru ca asa era de la nceputultimpurilor, cnd primul barbat a ntlnit-o pe prima femeie si au facut dragoste pentruprima oara: tipasera si atunci. Dupa aceea trupul lui s-a prabusit pestemine si nu stiu ct timp am mai ramas mbratisati, l-am mngiat pe par asa cum facusem doar n noaptea cnd ne nchisesemn bezna hotelului, am vazut cum inima care-i batea nebuneste si-a revenit n scurt timp la normal, minile lui au nceput sa mise plimbe delicat pe brate, ceea ce a fa cutca toate firele de par de pe corp sa mi seelectrizeze. Se vede ca s-a gndit la ceva practic cum ar fi greutatea trupului sau peste al meu , pentru ca s-a rostogolit ntr-o parte, m-a prins de mini si am ramas amndoi cuochii la tavan si la lustra cu trei lumini aprinse. Noapte buna i-am spus eu. M-a trasspre el si mi-a pus capul sa i se rezeme pepie pt. A continuat sa ma mngie vreme ndelungata, nainte de a-mi spune si el noapte buna. 303 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Cred ca vecinii au auzit tot am comentat eu, fara sa stiu cum sa continuam, pentru ca a spune te iubesc nu prea aveasens atunci, stia si el, stiam si eu. Pe sub usa intra un curent de aer rece fu raspunsul lui, cnd ar fi putut raspundece minune! Hai n bucatarie. Ne-am ridicat si am vazut ca nici macar nu-si scosese pantalonii, era mbracat ca atunci cnd intrasem, doar cu sexul afara. Mi-am pus pardesiul peste corpul gol. Ne-amdus n bucatarie, a facut o cafea, a fu mat doua tigari, eu una. Asezati la masa, el ziceamultumesc din ochi, eu i raspundeam si eu vreau sa-ti multumesc, dar gurile ne-au ramas nchise. n cele din urma el si lua inima n dinti si ma ntreba de valize. Ma ntorc n Brazilia mine la amiaza. O femeie ntelege cnd un barbat e important pentru ea. Oare or fi si ei capabilide acest soi de ntelegere? Sau ar t rebui eusa spun te iubesc, mi-ar placea sa ramn aici cu tine, mi-as dori sa ramn. Nu pleca da, ntelese ca-mi putea spune asta. Plec. Am promis. Caci, daca n-as fi facut-o, as fi crezut poate ca toate acelea erau pentru totdeauna. Or, nu erau, erau o parte din 304 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE visul unei fete din adncul unei tari departate, care ajunge ntr-un oras mare (de fapt, ca sa spunem adevarul, nici nu era chiar asade mare), trece prin mii de dificult ati, dar lntlneste pe barbatul care o iubeste. Deci acesta era finalul fericit al tuturor momentelor dificile prin care trecusem si ori decte ori aveam sa-mi amintesc de viata mea n Europa, aveam sa termin cu povesteaunui barbat ndragostit de mine, care aveasa f ie pentru totdeauna al meu, de vremece-i vizitasem sufletul. Ah, Ralf, tu nu stii ct te iubesc. Cred ca poate ne ndragostim totdeauna n clipa cndl vedem pe barbatul viselor noastre pentrup rima oara, desi n clipa aceea ratiunea ne poate spune ca gresim si ncercam sa luptam fara dorinta de-a nvinge contra acestui instinct. Pna cnd vine momentul n care ne lasam nvinse de emotie, si asta s-a ntmplat n noaptea aceea, cnd am umblatdesculta prin parc, suferind de durere si frig , dar ntelegnd ct ma iubeai. Da, te iubesc mult, cum n-am mai iubit niciodata alt barbat, si tocmai din cauza asta plec, fiindca, daca as ramne, visul s-ar transforma n realitate, vointa de a poseda, de a dori ca viata lui sa fie a mea... n sfrsit, toate lucrurile astea care sfirsesc transformnd dragostea n sclavie. Mai binezis: visul. Trebuie sa avem grija de ceea ce 305 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE luam cu noi dintr-o tara sau din viata. Tu n-ai avut orgasm a spus el, ncercndsa schimbe vorba, sa fie atent, sa nu fortez elucrurile. i era teama sa nu ma piarda si credea ca avea la dispozitie o noaptentreaga pentru a ma face sa ma razgndesc. Nu, orgasm n-am avut, dar am avut oimensa placere. Era nsa mai bine daca ai fi avut orgasm. As fi putut simula, doar ca sa fii tumultumit, tu nsa nu meriti asta. Tu esti un barbat, Ralf Hart, n deplinul nteles frumossi intens pe care-l poate avea cuvntul a sta. Ai stiut sa ma sustii si sa ma ajuti, ai acceptat ca eu sa te sustin si sa te ajut, faraca asta sa nsemne umilinta. Sigur, mi-ar fiplacut sa am orgasm, dar n-am avut. Mi-auplacut nsa pardoseala rece, cor pul tau fierbinte si violenta bine venita cu care ai intrat n mine. Azi m-am dus sa restitui cartile mprumutate, iar bibliotecara m-a ntrebat daca stau de vorba despre sex cu partenerul meu. M-a ncercat dorinta sa-i spun: Carepartener? Ce fel de sex? Dar nu se facea, afost ntotdeauna ca un nger cu mine. La drept vorbind, am avut doar doi parteneri de cnd am ajuns la Geneva: unul care a trezit tot ce era mai rau n mine, pentru ca i-am ngaduit-o si chiar l-am implorat. Celalalt 306 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE ai fost tu, care m-ai facut sa ma simt din nou ca fac parte din lume. Mi-ar placea sa te nvat unde sa-mi atingi trupul, cu ce intensitate, ct timp, dar ca pe o posibilitateca sufletele noastre sa comunice ma i bine. Arta iubirii e ca pictura ta, necesita tehnica, rabdare si mai ales practica n cadrul cuplului. Necesita ndrazneala, trebuie sa mergi dincolo de ceea ce s-au obisnuit oamenii sa numeasca a face dragoste. Gata. Revenise profesoara, or, eu nu voiam asa ceva, dar Ralf a stiut sa ocoleascasituatia. n loc sa accepte ce ziceam eu, si-aaprins a treia tigara n mai putin de o jumatate de ora: n primul rnd, astazi o sa-ti petreci noaptea aici. Nu era o rugaminte, era un ordin. n al doilea rnd, o sa facem dragosteiarasi, cu mai putina ncordare si mai multadori nta. n sfrsit, mi-ar placea ca si tu sa-i ntelegi mai bine pe barbati. Sa-i nteleg mai bine pe barbati? mi petreceam fiecare noapte cu ei, albi, negri, asiatici, evrei, musulmani, catolici, budisti. Oare Ralf nu stia asta? M-am simtit mai usurata; ce bine ca ajungeam de la o conversatie la o discutie. La un moment dat apucasem sa ma gndescsa-i cer iertare lui Dumnezeu si sa-mi calc
307 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE fagaduinta. Dar iata ca realitatea se ntorcea, spunndu-mi sa nu uit sa-mi pastrez visul intact si sa nu ma las prinsa n capcanele destinului. Da, sa-i ntelegi mai bine pe barbati repeta Ralf vazndu-mi aerul ironic . Tu zici sa-ti exprimi sexualitatea feminina, sa ma ajuti sa navighez prin trupul tau, sa am rabdare, timp. De acord, dar n-ai observatoare ca Sntem diferiti, cel putin n mate riede timp? De ce nu i te plngi lui Dumnezeu? Cnd ne-am ntlnit, te-am rugat sa-mi dailectii de sex, din cauza ca dorinta mea disparuse. Si stii de ce? Pentru ca de ctivaani buni, orice relatie sexuala a mea se termina n plictis si frustrare, deoarece ntelesesem ca era foarte greu sa le dau femeilor pe care le-am iubit aceeasi placerepe care mi-o dadeau ele mie. Nu mi-a placut expresia femeile pe carele-am iubit, dar am simulat indiferenta, aprinzndu-mi o tigara. Nu aveam curajul sa cer: nvata-ma trupul tau. Dar cnd te-am ntlnit, ti-am vazut lumina si te-am iubit imediat, m-am gndit ca n acest moment al vietii nu maiaveam nimic de pierdut daca as fi cinstit cumine si cu femeia pe care voiam s-o am alaturi de mine. Tigara mi s-a parut delicioasa si tare miar fi placut sa-mi ofere putin vin, dar nu 308 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE voiam sa las sa se stinga subiectul. De ce oare barbatii, n loc sa faca ceea ce ai facut tu cu mine, sa descoperi cum masimt, ramn cu gndul doar la sex? Cine zice ca ne gndim doar la sex? Dimpotriva: ne petrecem ani ntregi de viatancercnd sa ne ncredintam ca sexul e important pentru noi. nvatam dragostea cuprostituate sau cu fecioare, ne povestim ntmplarile oricui vrea sa ni le asculte, ne afisam cu amante tinere cnd am si nceputsa mbatrnim, totul ca sa le aratam celorlalt i ca ntr-adevar, da, sntem asa cum se asteptau femeile sa fim. Dar vrei sa stii ceva? Nici vorba de asta. Nu ntelegem nimic. Credem ca sexul si ejacularea snt totuna, dar, dupa cum ai spus chiar tu, nu snt. Nu nvatam, pentru canu avem curajul sa-i spunem femeii: nvat ama cum e corpul tau. Nu nvatam pentru canici femeia nu are curajul sa spuna: nvatacum snt eu. Ramnem n instinctul primitival supravietuirii speciei, si asta e tot. Orict de absurd ar parea, stii ce este mai important dect sexul pentru un barbat? M-am gndit ca poate snt banii sau puterea, dar n-am zis nimic. Sportul. Si stii de ce? Pentru ca un barbat ntelege corpul altui barbat. Acolo, nsport, oamenii vad dialogul corpurilor carese nteleg. 309 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Esti nebun. S-ar putea. Dar are sens. Ti-ai pusoare problema sa vezi ce simteau barbatiicu c are ai fost n pat? Da, mi-am pus-o: toti erau nesiguri. Simteau frica. Mai rau dect frica. Erau vulnerabili. Pur si simplu nu ntelegeau ce fac, nu stiaudect ca societatea, prietenii, sotiile ziceauca e important. Sex, sex, sex, asta e baza vietii, striga propaganda, lumea, filmele, cartile. Nimeni nu stie despre ce vorbeste. Stiu de vreme ce instinctul e mai puternicdect noi toti ca trebuie sa facem asta.
Gata. Destul. ncercasem sa-i dau lectii de sex ca sa ma protejez, el facea la fel si, orict dentelepte ar fi fost argumentele noa stre caci fiecare vrea totdeauna sa-l impresioneze pe celalalt , toate astea erau att de stupide, att de nedemne de relatianoastra! Eu l-am atras catre mine deoarec e independent de ce avea el de spus sau de ce gndeam eu n privinta mea viata apucase sa ma nvete multe. n primeletimpuri, totul era dragoste, era daruire. Darn umaidect apoi sarpele i se arata Evei si-ispune: ce ai daruit, o sa pierzi. La fe l a fost cu mine am fost izgonita din paradis nca dinscoala si de atunci am cautat un mod de a-i 310 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE spune sarpelui ca greseste, ca a trai este mai important dect a pastra pentru sine. Dar sarpele avea dreptate, eu eram cea care gresea. Am ngenuncheat, l-am dezbracat si am vazut ca sexul lui era acolo, adormit, fara sa reactioneze. Asta nu parea sa-l deranjeze, iar eu i-am sarutat partea interioara a picioarelor, ncepnd de jos. Sexul a prins sareactioneze lent si l-am atins, apoi i l-am luat n gura si fara graba, fara ca el sapoata interpreta asta ca hai, pregateste-t ede actiune! i l-am sarutat cu afectiunea cuiva care nu asteapta nimic si, tocmai de aceea, am obtinut totul. Am vazut ca se excita si a nceput sa-mi atinga sfrcurilesinilor, ntr-o miscare de rotire, ca n noap teaaceea de ntuneric total, trezin-du-mi dorinta de a i-l simti din nou ntre picioare sau ngura sau ca si cum as fi dorit sa ma pos ede. El nu-mi scoase pardesiul; ma facu sa ma aplec peste masa, cu picioarele ncaatingnd pardoseala. M-a patruns lent, de asta data fara neliniste, fara teama de a ma pierde caci n definitiv si el ntelesese ca totul era un vis si avea sa ramna permanentca un vis, niciodata ca realitate. n timp ce-i simteam sexul n mine, i simteam si mna pe sni, pe fese, atingnduma cum doar o femeie stie sa o faca. Am nteles atunci ca eram facuti unul pentru 311 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE altul, pentru ca el reusea sa fie femeie caacum, iar eu reuseam sa fiu barbat ca atunci cnd conversam sau ne initiam reciproc nntlnirea celor doua suflete pierdute, a celor doua fragmente care lipseau ca sa rentregeasca universul. Pe masura ce el ma penetra si ma atingea n acelasi timp, am simtit ca nu-mifacea asta doar mie, ci ntregului univer s. Aveam timp, tandrete si cunoastere reciproca. Da, fusese cum nu se poate mai bine sa vin cu cele doua valize, cu dorinta de a pleca, sa fiu imediat pusa pe jos sipatrunsa cu violenta si teama; dar la f el debine era sa stiu ca noaptea n-avea sa se ispraveasca niciodata, si acum, acolo, pe masa din bucatarie, orgasmul nu era un scop n sine, ci nceputul acestei ntlniri. Sexul lui a ramas imobil n mine, n timp cedegetele i se miscau cu repeziciune, iar euam avut primul, apoi al doilea si al treilea orgasm succesiv. Doream sa-l mping cu putere, durerea placerii e att de mare, nctte sfarma, dar am suportat neclintita, am acceptat ca asa era, ca puteam suporta ncaun orgasm, sau nca doua, sau mai multe.. . ...si deodata, un fel de lumina a explodatn mine. Nu mai eram eu nsami, ci o fiint a infinit superioara fata de tot ce cunosteam. Cnd mna lui m-a dus la al patrulea orgasm, am intrat ntr-un loc unde totul parea 312 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE mpacat, iar la al cincilea orgasm l-am cunoscut pe Dumnezeu. Am simtit atunci cancepea sa-si miste sexul n mine, desi mna nu i se oprise, si am spus Doamne Dumnezeule, m-am daruit oricarui lucru, infernului sau paradisului. Era nsa paradisul. Eu eram pamntul, muntii, tigrii, rurile care se varsau n lacuri, lacurile care se transformau n mare. El se misca tot mai rapid si durerea se amestecacu placerea, puteam spune nu mai suport,
dar n-ar fi fost drept pentru ca n momentul acela, si eu, si el eram una si aceeasi persoana. M-am lasat patrunsa de el atta ct a trebuit, unghiile lui mi se nfipsesera n fese, stateam acolo, pe brnci, pe masa din bucatarie, gndindu-ma ca nu exista loc maibun pe lume de facut dragoste. Din nou zgomotul mesei, respiratia tot mai rapida, unghiile strivindu-ma, si sexul meu izbinduse cu putere de sexul lui, carne cu carne, oscu os, eu ma apropiam iarasi de un org asm, la fel si el, si nimic din toate acestea nimic din toate acestea nu era MINCIUNA! Hai! Stia ce spunea, stiam si eu ca sosise clipa, am simtit ca tot trupul mi se destindea, ncetam a mai fi eu nsami nu mai auzeam, nu mai vedeam, nu mai simteam vreun gust doar simteam. 313 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Hai! Si m-am dus, mpreuna cu el. N-au fostunsprezece minute, ci o eternitate, era ca s i cum amndoi am fi iesit din trup si am fi mers, ntr-o profunda bucurie, ntelegere siprietenie, prin gradinile paradisului. E u eramfemeie si barbat, el era barbat si femeie. Nu stiu ct a durat, dar totul parea cuprins detacere, de parca universul si viata ar fi ncetat sa existe si s-ar fi transformat n ceva sacru, fara nume, fara timp. Dar numaidect timpul s-a ntors, i-am auzit strigatele, am strigat mpreuna cu el, picioarele mesei se izbeau puternic de pardoseala si nici unuia dintre noi nu ni s-anazarit sa ne ntrebam sau sa aflam l a ce se gndea restul lumii. Si a iesit din mine dintr-o data, si rdea, mi-am simtit sexul contractndu-se, m-am ntors spre el si rdeam si eu, ne-am mbratisat ca si cum am fi facut dragostepentru prima oara n viata noastra. Binecuvnteaza-ma m-a rugat. Si l-am binecuvntat, fara a sti ce faceam. I-am cerut sa faca si el acelasi lucru, si a facut-o, zicnd, binecuvntata fie femeia aceasta, ca mult a iubit. Vorbele lui erau frumoase, ne-am mbratisat iarasi si am stat acolo, fara a ntelege cum de se poate ca unsprezece minute sa-i duca pe unbarbat si pe o femeie la toate acestea . 314 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Nu eram obositi nici unul dintre noi. Ne- am dus n living, el a pus un disc si a facutexact ce ma asteptam: a aprins semine ul sim-a servit cu vin. Apoi a deschis o carte si a citit: Vreme este sa te nasti si vreme sa mori; vreme este sa sadesti si vreme sa smulgiceea ce ai sadit. Vreme este sa ranesti si vreme sa tamaduiesti; vreme este sa darmi si vreme sa zidesti. Vreme este sa plngi si vreme sa rzi; vreme este sa jelesti si vreme sa dantuiesti. Vreme este sa arunci pietre si vreme sale strngi; vreme este sa mbratisezi si vreme sa fugi de mbratisare. Vreme este sa agonisesti si vreme sa prapadesti; vreme este sa pastrezi si vreme sa arunci. Vreme este sa rupi si vreme sa cosi; vreme este sa taci si vreme sa graiesti. Vreme este sa iubesti si vreme sa urasti. Este vreme de razboi si vreme de pace. Totul suna ca o despartire. Era nsa ceamai frumoasa din toate cte le putusem train viata mea. 315 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE L-am mbratisat, m-a mbratisat, ne-am ntins pe covor lnga semineu. Continua senzatia de plenitudine, ca si cum as fi fost o femeie nteleapta, fericita, realizata n viata. Cum se face ca te-ai putut ndragostide o prostituata? La nceput, n-am nteles. Dar astazi, gndindu-ma putin, cred ca, stiind ca trupultau nu va fi niciodata doar al meu, ma
puteam concentra sa-ti cuceresc sufletul. Si gelozia? Nu se poate spune n cazul primaverii: Numai sa vina imediat si sa dureze destul. I se poate spune doar: Sa vina, sa ma binecuvnteze cu speranta ei, si sa ramnact poate mai mult. Cuvinte risipite n vnt. Dar eu trebuia sa le aud, iar el trebuia sa le spuna. Am adormit fara sa stiu exact cnd. Am visat nu o mprejurare sau pe cineva, ci un parfum, care inunda totul. 316 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE Cnd Maria deschise ochii, cteva raze de soare ncepusera sa si intre prin jaluzelele trase. Am facut de doua ori dragoste cu el, gndi ea, privindu-l pe barbatul adormit delnga ea. Si totusi parca am fost dintotdeauna mpreuna si el mi-a cunoscutdintotdeauna viata, sufletul, trupul, lum ina, suferinta. Se scula ca sa se duca la bucatarie si sa faca o cafea. Vazu atunci cele doua valize de pe culoar si-si aduse aminte de tot: de fagaduinta, de rugaciunea din biserica, de viata ei, de visul care staruie sa se transforme n realitate si sa-si piardafarmecul, de barbatul perfect, de dragostea
n care trupul si sufletul erau unul si acelasilucru, iar placerea si orgasmul era u lucruri diferite. Putea ramne; nu mai avea nimic de pierdut n viata, doar o iluzie. si aminti de poem: vreme sa plngi, vreme sa rzi. Dar mai era o fraza: vreme sa mbratisezi, vreme sa fugi de mbratisare. Pregati cafeaua, nchise usa de la bucatarie, telefona si chema un taxi. si concentra forta 317 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE de vointa, care o adusese att de departe, izvorul de energie al luminii sale, care-i spusese ora exacta a plecarii, care o proteja, care avea sa o faca sa-si aminteasca pentrutotdeauna de noaptea aceea. Se mbraca, silua valizele si iesi, tragnd nadejde ca el sase trezeasca nainte de plecarea ei si sa o roage sa ramna. El nsa nu se trezi. n timp ce asteptataxiul, pe trotuarul din fata, trecu o tiganc a, cu un buchet de flori. Vreti sa cumparati una? Maria cumpara; era semnul ca venise toamna, vara ramnea n urma. Geneva, mult timp, nu avea sa-si mai scoata mesele pe trotuare si sa aiba parcurile pline de lumeplimbndu-se si facnd baie de soare. Nu erarau; pleca nsa pentru ca asta i fusese optiunea si nu avea de ce sa se plnga. Ajunse la aeroport, mai lua o cafea, astepta patru ore zborul spre Paris, gndinduse nencetat ca el avea sa intre n orice clipa, de vreme ce, cndva, nainte de-a adormi, i spusese ora plecarii. Asa se ntmpla n filme: n momentul final, cnd femeia e gata sa intre n avion, apare barbatul disperat, o prinde n brate, o sarutasi o readuce n lumea lui, sub priviri le amuzate si binevoitoare ale functionarilor companiei aeriene. Apare inscriptia Sfrsit, 318 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE si toti spectatorii stiu ca, de atunci ncolo, vor trai fericiti toata viata. Filmele nu spun niciodata ce se ntmpla dupa, si spunea n sinea ei, ncercnd sa seconsoleze. Casatorie, bucatarie, copii, sex tot mai expediat, descoperirea primului biletel din partea amantei, hotarrea de a face scandal, promisiunile ca asa ceva nu se va mai repeta, al doilea biletel de la alta amanta, alt scandal si amenintarea cu despartirea, de asta data barbatul nu mai reactioneaza la fel de sigur, i spune doar ca o iubeste. Al treilea bilet, de la a treia amanta, si atunci optiunea pentru tacere, fiindca s-ar putea ca el sa-i spuna ca nu o mai iubeste, ca e libera sa plece. Nu, filmele nu povestesc asta. Se terminanainte ca adevarata lume sa nceapa. Maibi ne sa nu se mai gndeasca. Citi una, doua, trei reviste. n cele din urma fu anuntat si zborul ei, dupa aproape ovesnicie n acel vestibul de aeroport, si sembarca. si mai imagina si faimoasa scena n care, de ndata ce-si dezleaga centura desiguranta, simte o mna pe umar, privestena poi si iata-l pe el, surzator. Si nu se ntmpla nimic. Dormi pe durata scurtului rastimp care separa Geneva de Paris. Nu avu timp sa se gndeasca ce anume avea sa spuna acasa, ce ntmplari avea sa povesteasca dar cu 319 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE siguranta parintii ei aveau sa fie multumiti ca-si vedeau fiica rentoarsa, o ferma si o batrnete lipsita de griji. Se trezi n zdruncinatura aterizarii. Avionul rula mult timp, stewardesa veni sa-i spuna ca trebuia sa schimbe terminalul, cacizborul spre Brazilia avea sa plece d e la terminalul F, or, ea se afla la terminalul C. Sa nu-si faca nsa nici o grija, nu erau ntrzieri, era nca destul timp si, daca avea vreo nelamurire, personalul din aeroport putea sa o ajute sa se orienteze. n timp ce aparatul se apropia de punctul de debarcare, se gndi ca merita sa petreaca o zi n orasul acela, macar ca sa faca fotografii si sa le povesteasca celorlalti cavizitase Parisul. Avea nevoie de ti mp ca sa reflecteze, era doar ea singura, trebuia sa-siascunda adnc amintirile noptii trec ute, astfel nct sa le poata folosi ori de cte ori avea sa aiba nevoie sa se simta vie. Da, Parisul era o idee excelenta; o ntreba pestewardesa cnd avea sa plece urmatoarea cursa spre Brazilia, n cazul n care s-ar fihotart sa nu se mbarce n aceeasi zi. Stewardesa i ceru biletul, regreta foartemult, dar era un tarif care nu permitea acest tip de escale. Maria se consola, gndindu-seca vizitarea unui oras att de frumos ar
deprima-o. Trebuia doar sa-si pastrezesngele-rece, sa-si adune vointa, n-avea sa 320 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE strice totul de dragul unui peisaj frumos si-al unor nostalgii. Debarca, trecu prin controalele politiei; bagajele ei urmau sa treaca direct n celalaltavion, nu trebuia sa-si faca nici o grija. Portile se deschisera, pasagerii ieseau si sembratisau cu cei care-i asteptau, so tia, mama, copiii. Maria se prefacu ca nimic dintoate acelea nu o privea, dar n acelas i timp se gndi iarasi la singuratatea ei; numai cade data asta avea un secret, un vis, n u era att de mhnita si viata avea sa-i fie mai usoara. Parisul va fi mereu. Nu era un ghid turistic. Nu era un sofer de taxi. i tremurara picioarele cnd auzi glasulacela. Parisul va fi mereu? Este o replica dintr-un film pe care-l ador. Ti-ar placea sa vezi Turnul Eiffel? I-ar placea, sigur. I-ar placea mult. Ralfavea n mna un buchet de trandafiri si oc hii plini de lumina, lumina pe care ea o vazuse din prima zi, cnd el o picta si vntul rece ofacea sa se simta inconfortabil. Cum de-ai ajuns aici naintea mea? ntreba ea doar ca sa-si ascunda surprinderea, raspunsul nu prezenta nici celmai mic interes, dar avea nevoie de timp casa-si traga sufletul. Te-am vazut citind o revista. As fi putut 321 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE veni lnga tine, dar snt romantic, iremediabil romantic, si am crezut ca era mai bine sa iau prima cursa spre Paris, sa ma plimb un pic prin aeroport, sa astept trei ore, sa consultde nenumarate ori orarul zborurilor , sa-ti cumpar florile, sa spun fraza pe care Ricky i- a spus-o iubitei lui n Casablanca si sa-mi imaginez surprinderea de pe fata ta. Si sa am certitudinea ca asta este ceea ce-ti doreai, ca ma asteptai, ca nici toata deciziasi vointa din lume nu snt de-ajuns p entru a mpiedica dragostea sa-si schimbe de la unceas la altul regulile jocului. Nu-i del oc greusa fii romantic, ca n filme, nu crezi? Nu stia daca era greu sau nu, dar acum cel mai putin o interesa pretul chiar daca stia ca l cunoscuse pna la urma pe barbatulacela, facusera dragoste pentru prima o aran urma cu cteva ceasuri, le fusese prezentata prietenilor lui n ajun, stia ca elfrecventase si mai nainte localul und e lucra ea si ca fusese casatorit de doua ori. Nu erau recomandari impecabile. Pe de alta parte, ea avea bani ca sa cumpere o ferma, tineretea n fata ei, o mare experienta deviata, o mare independenta sufleteasca. Fiesi asa nsa, cum destinul facea totdeauna alegerea n locul ei, crezu ca mai putea risca o data. l saruta, fara nici o curiozitate de a sti ce se ntmpla dupa ce apare Sfrsit pe 322 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE ecranele de cinematograf. Doar ca, daca ntr-o buna zi cineva se va hotar sa-i povesteasca istoria, avea sa-l roage sa nceapa asa cum ncep basmele, n care se spune: A fost odata ca niciodata... 323 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE NOTA FINALA Ca tuturor oamenilor din lume si n cazul acesta n-am nici o retinere sa generalizez , mi-a trebuit mult timp pnacnd am descoperit semnificatia sacra a sexului. Tineretea mea a coincis cu o epocade extrema libertate, cu descoperirii mportante si numeroase excese, urmata de o perioada conservatoare, represiva, pret ce trebuia platit pentru exagerari care lasaserantr-adevar sechele destul de dure. n deceniul exceselor (vorbim de anii 70), scriitorul Irving Wallace a scris o carte despre cenzura americana, pornind n acestscop de la manevrele juridice viznd bloca rea publicarii unui text despre sex: Cele sapte minute. n romanul lui Wallace, cartea care face obiectul discutiei despre cenzura este doar sugerata, iar tema sexualitatii apare rareori. Am ncercat sa-mi imaginez ce putea povesticartea interzisa; daca as ncerca sa o sc riu? Fapt este ca, n romanul sau, Wallace face multe referiri la cartea inexistenta, ceea ce pna la urma a limitat si a facut imposibila sarcina pe care mi-o imaginasem. A ramas doar amintirea titlului (cred ca Wallace a fost mult preaconservator n privinta timpului, asa ca m 324 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE am decis sa-l amplific) si ideea ca era important ca sexualitatea sa fie abordata ntr-o maniera serioasa ceea ce, de altminteri, a si fost facut de numerosi scriitori. n 1997, imediat dupa sfrsitul unei conferinte de la Mantova (Italia), am gasit la hotelul unde eram gazduit un manuscris care fusese lasat la receptie. Nu citesc manuscrise, dar pe acela l-am citit povestea adevarata a unei prostituate brazilience, dificultatile cu legea, aventurileei. n 2000, trecnd prin Zurich, am intrat n legatura cu acea prostituata al carei pseudonim e Sonia si i-am spus ca textul ei mi placuse. I-am recomandat sa-l trimitaediturii mele braziliene, care a decis sa nu-l publice. Sonia, care la acea data si stabiliseresedinta n Italia, a luat un tren s i a venit sa se ntlneasca cu mine la Zurich. Ne-a invitat pe mine, pe un prieten si pe un reporter de la jurnalul Blick, care tocmai mi luase un interviu sa mergem n Langstrasse, zona locala a prostitutiei. Nu stiam ca Sonia si prevenise colegele de vizita noastra si, spresurprinderea mea, am sfrsit prin a d a diverse autografe pe carti de-ale mele, n diverse limbi. In acea epoca, ma si hotarsem sa scriudespre sex, dar nu aveam nca un scenariusi n ici personajul principal; ma gndeam la 325 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE ceva mult mai orientat spre cautarea conventionala a sacrului, dar acea vizita n Langstrasse a nsemnat pentru mine o lectie: ca sa scrii o lectie despre latura sacra, era necesar sa ntelegi de ce aceasta fusese att de profanata. Stnd de vorba cu un ziarist de la revista L'Illustre (Elvetia), i-am povestit ntmplareacu noaptea aceea improvizata de autog rafedin Langstrasse si el a publicat un mare reportaj pe aceasta tema. Rezultatul a fost ca, n timpul unei seri de autografe de laGeneva, mai multe prostituate au aparut cucartile lor. Una din ele mi-a atras n mod special atentia, am plecat cu agenta si prietena mea Monica Antunes sa luam o cafea, care s-a transformat n cina, care s-a transformat n alte ntlniri de-a lungul zilelorurmatoare. Acolo s-a nascut firul con ducator al celor Unsprezece minute. Vreau sa-i multumesc Armei von Planta, editoarea mea din Elvetia, care m-a ajutat cudate importante despre situatia leg ala a prostituatelor din tara ei. Urmatoarelor femeidin Zurich (pseudonime): Sonia, pe care am ntlnit-o pentru prima oara la Mantova (cinestie daca cineva nu se va interesa ntr-o
buna zi de cartea ei!), Martha, Antenora, Isabella. La Geneva (tot pseudonime): Amy, Lucia, Andrei, Vanessa, Patrick, Therese, Anna Christina. 326 PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE i multumesc de asemeni Antonellei Zara, care mi-a permis sa folosesc pasaje din cartea sa Stiinta pasiunii, ca sa ilustrez unele parti din jurnalul Mariei. n sfrsit, i multumesc Mariei (pseudonim), astazi stabilita la Lausanne, casatorita si cu doua fete frumoase, care n cursul numeroaselor noastre ntlniri ne-a mpartasit, mie si Monicai, povestea ei, pe care se ntemeiaza cartea de fata. PAULO COELHO 327