Paulo Coelho Unsprezece Minute

PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE
O, Marie cea zamislita fara de prihana,

roaga-te pentru noi, cei care ne ndreptam catre
Tine.
Amin
1
DEDICATIE
n ziua de 29 mai 2002, cu putin timpnainte de a pune punct acestei carti, am
fost la Pestera de la Lourdes, n Franta, ca sa
umplu cteva sticle cu apa miraculoasa de la
izvorul aflat acolo. De ndata ce am intrat n
terenul de incinta al catedralei, un domn de
vreo saptezeci de ani mi-a spus: Stiti ca
semanati cu Paulo Coelho? I-am raspuns ca
eram chiar eu. Barbatul m-a mbratisat, mi
le-a prezentat pe sotia si pe nepoata sa. Mi-a
vorbit despre nsemnatatea cartilor mele nviata lui, spunndu-mi n ncheiere: Ele ma
fac sa visez.
Am mai auzit n repetate rnduri
propozitia asta si ea ma umple totdeauna demultumire. Atunci nsa m-am alarmat
pentru ca stiam ca Unsprezece minute trata un
subiect delicat, izbitor, socant. M-am dus la
izvor, am umplut sticlele, m-am ntors, l-amntrebat unde locuia (n nordul Frantei,
aproape de Belgia) si mi-am notat numelelui.
Cartea aceasta va este dedicata, Maurice
Gravelines. Am o obligatie fata de
dumneavoastra, fata de sotia si nepoatadumneavoastra si fata de mine nsumi: sa
vorbesc despre ceea ce ma preocupa, nu despre
ceea ce le-ar placea tuturora sa asculte.
2
Unele carti ne fac sa visam, altele ne aduc la
realitate, dar nici una nu poate fugi de lucrul cel mai
important pentru autor: onestitatea cu care scrie.
3
Pentru ca eu snt cea dinti si cea de peurma
Eu snt cea venerata si cea dispretuita
Eu snt prostituata si sfnta
Eu snt sotia si fecioara
Eu snt mama si fiica
Eu snt bratele mamei mele
Eu snt cea stearpa si numerosi snt copiii
mei
Eu snt cea casatorita si fata batrna
Eu snt cea care aduce pe lume sicea care nicicnd n-a zamislit Eu snt
alinarea durerilor nasterii
Eu snt sotia si sotul
Eu am fost barbatul care m-a crescut
Eu snt mama tatalui meu
Snt sora sotului meu
Si el e copilul meu respins
Poarta-mi totdeauna respect
Pentru ca eu snt cea scandaloasa si cea
magnifica
Imn catre Isis, sec. al III-lea sau al IV-lea (?),
descoperit la Nag Hammadi
4
Si iata era n cetate o femeie pacatoasa si,
aflnd ca Isus ia masa n casa fariseului, lua cu
ea un vas de alabastru cu parfum si, stnd
plngnd ndarat, la picioarele lui, cu lacrimi
ncepu sa-i ude picioarele si le stergea cu parulcapului sau, sarutnau-i picioarele
mereu si
ungndu-le cu parfum. Cnd vazu fariseul care-linvitase, si zise n sinea lui: Daca aces
ta ar fi
un profet, ar sti cine si cefei de femeie este
aceea care-l atinge: o pacatoasa.
Atunci Isus lua cuvntul si-i zise: Simon, am
sa-ti spun ceva.
Spune, nvatatorule, zise el.
Un creditor avea doi datornici. Unul i
datora cinci sute de dinari, celalalt cincizeci.
Cum nu aveau de unde plati, el i ierta peamndoi. Care din doi l va iubi mai mult?
Simon raspunse: Presupun ca acela caruiai-a iertat mai mult.
Bine ai judecat, i zise el.
ntorcndu-se apoi catre femeie, i zise lui
Simon:
Vezi aceasta femeie? Am intrat n casa ta;
tu nu mi-ai turnat apa pe picioare, pe cnd ea culacrimile sale mi-a udat picioare
le, iar cu parulsau mi le-a sters. Tu nu m-ai sarutat; ea nsa de
cnd am intrat nu a ncetat sa-mi sarute
picioarele. Tu nu mi-ai turnat untdelemn pe cap,
pe cnd ea picioarele mi le-a uns cu parfum. De
aceea ti spun ca i se iarta pacatele ei celemulte, pentru ca mult a iubit. Acela n
sa caruiaputin i se iarta, putin iubeste.
5
Luca, 7, 37-47
6
A fost odata ca niciodata o prostituata
pe nume Maria.
Un moment. A fost odata este cel mai
nimerit mod de a ncepe o poveste pentru copii, pe cnd
prostituata e un subiect pentru adulti. Cum
pot scrie oare o carte cu aceasta aparentacontradictie initiala? Dar, n fine, cum
n
fiecare clipa din viata sntem cu un picior nbasm si celalalt n abis, sa pastram ace
asta
formula introductiva:
A fost odata o prostituata pe nume
Maria.
Ca toate prostituatele, se nascuse
fecioara si nevinovata, iar n adolescenta
visase sa-l ntlneasca pe barbatul vietii sale(bogat, frumos, inteligent), sa se ma
rite
(mbracata n mireasa), sa aiba doi copii(care sa fie celebri dupa ce aveau sa se fa
ca
mari), sa locuiasca ntr-o casa minunata (cuvedere la mare). Tatal ei muncea ca
negustor ambulant, mama ei era
croitoreasa, orasul ei din interiorul Braziliei
avea un singur cinematograf, un centru
comercial, o agentie bancara si de aceea
7
Maria nu nceta sa astepte ziua cnd Fat-
Frumosul ei avea sa soseasca pe neasteptate,
sa-i rapeasca inima si sa plece cu ea spre
a cuceri lumea.
Cum nsa Fat-Frumos nu aparea, nu-i
ramnea dect sa viseze. S-a ndragostit
prima oara la unsprezece ani, n timp ce
mergea pe jos de acasa la scoala primaradin localitate. n prima zi de clasa, si da
du
seama ca nu era singura pe drum: mpreuna
cu ea mergea un strengar ce locuia prin
vecini si urma scoala dupa acelasi orar. Ceidoi nu schimbasera nici o vorba, dar
Maria
ncepu sa observe ca cea mai placuta partea zilei erau pentru ea tocmai clipele de
pe
strada plina de praf, oboseala, cu soarele lazenit, cnd baiatul pasea grabit, iar
ea abia
si mai tragea sufletul n efortul de a se tinedupa el.
Scena s-a repetat mai multe luni de-a
rndul. Maria, care detesta sa nvete si navea
alta distractie n viata n afara
televiziunii, nu-si mai dorea dect ca ziua sa
treaca repede, asteptnd cu nerabdare
fiecare drum la scoala si, spre deosebire de
celelalte fete de vrsta ei, gasea ca
sfrsiturile de saptamna erau cum nu se
poate mai plicticoase. Cum pentru un copilorele trec mult mai greu dect pentru un

adult, ea suferea din plin, zilele i se pareauprea lungi, pentru ca nu-i daruiau
dect zece
8
minute cu iubirea vietii sale si nenumarate
ceasuri pe care si le petrecea cu gndul laea, imaginndu-si ce bine ar fi fost daca
ar fi
putut sta de vorba cu el.
Si deodata s-a ntmplat.
ntr-o dimineata, strengarul a venit la easi a rugat-o sa-i mprumute un creion. Mar
ia
nu a raspuns, a afisat chiar o anumita iritaren fata acelei abordari neasteptate
si a iutitpasul. Ramasese mpietrita de spaima cnd lvazuse naintnd spre ea, i era teama
sa nu
afle ct de mult l iubea, cte sperante si
punea n el, cum visa sa-l ia de mna, sa
treaca prin fata portii scolii si sa mearga ncontinuare pe strada pna la capatul e
i, unde
dupa cum se spunea se aflau un mare
oras, personaje de telenovele, artisti, masini,
multe cinematografe si o infinitate de
bunatati la ndemna.
n restul zilei nu mai reusi sa se
concentreze la ore, suferind din pricinacomportarii sale absurde, dar simtindu-s
e nacelasi timp usurata, deoarece stia ca si
baiatul o observase, iar creionul nu fusese
altceva dect un pretext ca sa angajeze o
conversatie, ntruct, la apropierea lui,
vazuse ca avea n buzunar un pix. Astepta
urmatoarea ocazie si noaptea aceea ca sinoptile care urmasera si imagina droaiade
raspunsuri pe care avea sa i le dea pnacnd avea sa gaseasca o modalitate sigura
9
de-a ncepe o poveste care sa nu se mai
sfrseasca niciodata.
Dar alta ocazie n-a mai existat; desi
continuasera sa mearga mpreuna la scoala,
uneori Maria n fata lui, tinnd n mna
dreapta un creion, alteori mergnd n urmalui, ca sa-l poata contempla cu duiosie el

nu i-a mai adresat nici un cuvnt si ea a
trebuit sa se multumeasca a-l iubi si a suferi
n tacere pna la finele anului scolar.
Pe durata interminabilei vacante care
urmase, s-a trezit ntr-o buna dimineata cu
coapsele scaldate n snge, si-a nchipuit ca
avea sa moara; se hotar sa-i lase baiatului o
scrisoare n care sa-i spuna ca el fusese
marea dragoste a vietii sale si planui sa seafunde n pustietati ca sa fie sfsiata
de unul
dintre animalele salbatice care-i terorizau petaranii din partile locului: vrcola
cul sau
magarul-fara-cap. Doar asa s-ar fi putut caparintii sa nu sufere la moartea ei,
caci oamenii
saraci nu-si pierd niciodata speranta,
n ciuda tragediilor ce li se-ntmpla mereu.
Astfel, ei aveau sa traiasca n credinta ca
fusese rapita de o familie bogata si fara
copii, dar ca poate odata si odata, cndva nviitor, avea sa se ntoarca acasa, covrsit
a de
glorie si bani n vreme ce iubitul actual (sietern) al vietii sale avea sa o poart
e pentru
totdeauna n amintire, suferind zi de zi ca
nu-i mai adresase nca o data o vorba.
10
Nu apuca sa scrie scrisoarea, fiindca
maica-sa intra n camera, vazu cearsaful
patat de snge, zmbi si-i spuse:
Acum te-ai facut fata mare, draga
mamei.
Vru sa stie ce legatura era ntre faptul case facuse mare si sngele care-i curgea,
dar
mama ei nu stiu sa-i explice clar, afirma
doar ca era ceva normal si ca de-acum
nainte trebuia sa foloseasca un fel de
pernita de papusa ntre picioare, vreme de
patru, cinci zile pe luna. ntreba daca
barbatii foloseau un tub pentru a evita ca
sngele sa li se scurga n pantaloni si afla caasta li se ntmpla numai femeilor.
Maria i se plnse lui Dumnezeu, dar n
cele din urma se obisnui cu menstruatia. Dar
cu absenta baiatului tot nu izbutea sa se
obisnuiasca si nu contenea sa-si reprosezecomportamentul stupid de care facuse
dovada fugind tocmai de ceea ce dorea mai
aprins. Cu o zi naintea primei zile de scoala,
se duse la singura biserica din oras si jura nfata imaginii Sfntului Anton ca avea
sa iainitiativa ca sa intre n vorba cu baiatul.
A doua zi, se aranja ct mai bine cu
putinta, mbracndu-se ntr-o rochie pe care
mama i-o cususe anume pentru ocazia
aceea, si pleca multumind lui Dumnezeu
ca n sfrsit se terminase vacanta. Dar
11
baiatul nu-si facu aparitia. Si astfel trecu
nca o sap-tamna chinuitoare, pna ce afla,
de la niste colege, ca se mutase din oras.
S-a dus departe zise cineva.
n clipa aceea, Maria nvata ca unele
lucruri se pierd pentru totdeauna. Mai nvatasi ca exista un loc numit departe, ca l
umea
era vasta, trgul ei era mic, iar persoanelecele mai deosebite plecau pna la urma.
I-ar
fi placut si ei sa poata pleca, dar era ncafoarte tnara; si totusi, privind strazi
le
prafuite ale oraselului unde locuia, hotar cantr-o buna zi o va lua pe urmele baia
tului. n
urmatoarele noua zile de vineri, potrivit unuiobicei tinnd de religia sa, se mpart
asi si-o
ruga pe Fecioara Maria sa o scoata cndvade-acolo.
Suferi o vreme, ncercnd zadarnic sa dea
de urma baiatului, dar nimeni nu stia unde
se mutasera parintii lui. Atunci, Maria ncepusa considere lumea prea mare, dragos
tea ca
pe ceva foarte primejdios, iar pe Fecioara
drept o sfnta care salasluia ntr-un cer
departat si nu lua seama la rugaciunile
copiilor.
12
Trecura trei ani, nvata geografie si
matematica, ncepu sa se uite la telenovele,
citi la scoala primele ei reviste erotice si
ncepu sa tina un jurnal unde vorbea despre
viata ei monotona si despre dorinta ei de acunoaste nemijlocit cele nvatate ocean
ul,
zapada, oamenii cu turban, femeile elegantesi acoperite de bijuterii. Cum nsa nim
eni nu
poate trai din dorinte imposibile mai ales
cnd mama e croitoreasa, iar tatal nu sta
acasa , ntelese numaidect ca trebuia sa
ia aminte la cele ce se ntmplau n jurul ei.
nvata ca sa iasa nvingatoare si totodata
cauta pe cineva caruia sa-i poata mpartasi
visele ei de aventuri. Cnd mplinicincisprezece ani, se ndragosti de un baiat
pe care-l cunoscuse la o procesiune din
Saptamna Sfnta.
Nu repeta greseala din copilarie:
conversasera, se mprietenisera si
ncepusera sa mearga mpreuna la cinema sila petreceri. Observa de asemenea ca, la f
el
cum i se ntmplase cu baietelul, dragostea
era legata mai mult de absenta dect de
prezenta partenerului: traia ducnd lipsa
tnarului, petrecea ore n sir imaginndu-si
13
despre ce aveau sa stea de vorba la
urmatoarea ntlnire si-si amintea fiecare
secunda cnd fusesera mpreuna,
straduindu-se sa descopere ce facuse binesau ce gresise. i placea sa se considere
o
fata cu experienta, care mai lasase sa-i
scape o mare pasiune, cunostea durerea
pricinuita de asta si acum era hotarta sa
lupte din rasputeri pentru barbatul acesta,
pentru casatorie, caci el era barbatul menitcasatoriei, pentru copii, pentru cas
a de la
malul marii. Statu de vorba cu mama ei,
care o implora:
E nca prea devreme, fata mamei.
Dar dumneata te-ai maritat cu tata la
saisprezece ani.
Mama nu voia sa-i explice ca o facuse din
pricina unei sarcini neasteptate, asa ca folosiargumentul acum snt alte vremuri, pu
nnd
punct discutiei.
A doua zi, cei doi plecara sa se plimbe peun cmp din mprejurimile orasului. Statea
u
de vorba, Maria l ntreba daca nu dorea sa
calatoreasca, dar n loc sa-i raspunda, el oprinse n brate si o saruta.
Primul sarut din viata ei! Ct visase
momentul acela! Si peisajul era deosebit
zborul strcilor, apusul de soare, regiunea
semiarida cu frumusetea ei agresiva si
zvonul unei muzici n departare. Maria
simula opozitia fata de avans, dar
14
numaidect l mbratisa si repeta ceea ce
vazuse de-attea ori la cinema, n reviste si
la televizor: si freca violent buzele de ale lui,
miscndu-si capul ntr-o parte si-n alta, ntr-omiscare pe jumatate ritmata, pe jumata
te
necontrolata. Simti ca, din cnd n cnd, limba
tnarului i atingea dintii si i se paru ceva
delicios.
El nsa nceta brusc sa o mai sarute.
Nu vrei? ntreba.
Ce trebuia sa raspunda? Ca voia? Evident
ca voia! Dar o femeie nu trebuie sa se
expuna asa, mai cu seama cu viitorul ei sot,
altminteri el va ramne tot restul vietii rau
impresionat de faptul ca ea accepta totul cu
multa usurinta. Prefera sa nu spuna nimic.
El o saruta din nou, repetnd gestul, de
asta data cu mai putin entuziasm. Se opridin nou, rusinat si Maria stia ca undev
a
fusese o mare greseala, dar se temuse santrebe. Se prinsera de mini si o apucara
spre oras, conversnd despre alte subiecte,
ca si cum nimic nu s-ar fi ntmplat.
n noaptea aceea, alegndu-si cu mare
grija cuvintele, deoarece gndea ca ntr-o
buna zi tot ce scria avea sa fie citit, si
ncredintata ca avea sa se ntmple ceva
foarte grav, consemna n jurnalul ei:
Cnd ne ntlnim cu cineva si ne
ndragostim, avem impresia ca ntreg
15
universul este de acord; azi am vazut ca asa
ceva s-a petrecut cu apusul de soare. Cu
toate acestea, daca ceva e gresit, nimic nuramne! Nici strcii, nici muzica din
departare, nici savoarea buzelor lui. Cum depoate disparea att de repede frumuset
eacare se afla acolo acum cteva minute?
Viata este foarte rapida; i face peoameni sa treaca de la cer la infern n cteva
secunde.
A doua zi se duse sa stea de vorba cu
prietenele. Toate vazusera ca plecase la
plimbare cu viitorul ei iubit n definitiv nu e
suficient sa traiesti o mare dragoste, e nevoie
si sa faci astfel nct toti sa stie ca esti o
persoana foarte dorita. Ele erau foarte
curioase sa afle ce se ntmplase, iar Maria,
plina de sine, zise ca cel mai bun lucru
fusese limba care-i atingea dintii. Una dintre
fete rse.
Tu n-ai deschis gura?
Deodata, totul se clarificase
ntrebarea, deceptia.
De ce?
Ca sa lasi limba sa intre.
Si care-i deosebirea?
Nu stiu sa-ti explic. Asa se saruta.
Dar pe tnar nu-l revazu dect trei zile maitrziu, la o serbare de la clubul din oras
,
unde o tinea de mna pe o prietena de-a ei
16
aceeasi care-i pusese ntrebarea despre
sarut. Se prefacu din nou ca n-avea nici oimportanta, rabda pna la sfrsitul noptii

stnd de vorba cu amicele despre artisti sibaietii din oras, prefacndu-se ca ignora

privirile compatimitoare pe care i le aruncadin cnd n cnd una dintre ele. O data aj
unsa
acasa, universul i se prabusi, plnse toatanoaptea, suferi ntruna vreme de opt luni
si
trase concluzia ca dragostea nu era facutapentru ea si nici ea pentru dragoste.
Din acel
moment, ncepu sa se gndeasca la
posibilitatea de a se calugari, nchi-nndu-si
restul vietii acelui fel de iubire care nu
raneste si nu lasa urme dureroase n inima
iubirea pentru Isus. La scoala se vorbea
despre misionari care plecau n Africa si ea
decise ca acolo era evadarea din viata sa
att de lipsita de emotii. Facu planuri ca sa
intre n mnastire, nvata tehnicile de primajutor (de vreme ce, dupa spusele unor
profesori, n Africa mureau multi oameni), seconsacra cu si mai multa perseverenta

lectiilor de religie si se si vedea ca o sfnta avremurilor moderne, salvnd vieti s
i
cunoscnd padurile unde traiau tigri si lei.
Anul celei de-a cincisprezecea aniversarinu-i rezervase nsa doar descoperirea
faptului ca sarutul se face cu gura deschisasau ca dragostea e n primul rnd un izv
or de
17
suferinta. Descoperi un al treilea lucru:
masturbarea. A fost aproape o ntmplare,
tot jucn-du-se cu sexul n timp ce astepta ca
mama ei sa se ntoarca acasa. Obisnuia sa
faca asta si cnd era fetita si-i placea mult
senzatia agreabila pna ntr-o zi cnd o
surprinse tatal ei si-i trase un pui de bataie,
fara a-i explica de ce. Nu uita niciodata
loviturile si nvata ca nu trebuia sa se atinga
asa de fata cu ceilalti; cum nu o putea facen mijlocul strazii si cum acasa nu av
ea o
camera doar a ei, dadu uitarii senzatia
aceea placuta.
Pna n dupa-amiaza aceea, la aproape
sase luni dupa sarutul cu pricina. Mama
ntrzia, ea n-avea ce face, tatal ei tocmai
iesise cu un prieten si, n lipsa unui program
interesant la televizor, ncepu sa-si examineze
corpul n speranta de a gasi fire de
par indezirabile, pe care urma sa si le
smulga numaidect cu o penseta. Spre
surprinderea ei, observa un mic bumb la
partea superioara a vaginului; ncepu sa se
joace cu el si nu se mai putea opri; era totmai placut, mai intens, si tot trupu
l, mai cuseama partea pe care o atingea i se
rigidiza. Curnd intra ntr-un soi de paradis,
senzatia si spori intensitatea, observa ca numai distingea sau nu mai auzea bine,
totul i
se parea decolorat, pna cnd gemu de
placere si avu primul ei orgasm.
18
Orgasm! Bucurie!
A fost ca si cum s-ar fi naltat sus detot n
cer si acum ar fi cobort cu parasuta, lent, pepamnt. Trupul i era lac de sudoare, d
ar sesimtea ntreaga, realizata, plina de energie.
Deci asta era sexul! Ce miracol! Gata cu
revistele pornografice, cu toata lumea
sporovaind despre placere, dar cu fetele
mbufnate. Gata cu nevoia de barbati, carora
le place trupul femeii, dar i dispretuiesc
inima. Putea face totul de una singura!
Repeta si a doua oara, de asta data imaginndu-
si ca o atingea un actor celebru, si din
nou urca n paradis si cobor cu parasuta,
nca mai plina de energie. Cnd se pregateasa nceapa a treia oara, se ntoarse acasa
mama.
Maria statu de vorba cu prietenele saledespre noua ei descoperire, evitnd sa le
spuna nsa ca avusese prima experienta
doar n urma cu cteva ore. Toate cu
exceptia a doua dintre ele stiau despre ceera vorba, dar nici una nu ndraznise sa
vorbeasca
despre acest subiect. A fost rndul
Mariei sa se simta revolutionara, lider de
grup si, inventnd un absurd joc al
confesiunilor secrete, i-a cerut fiecareia sa
povesteasca modul favorit de a se masturba.
A nvatat fel de fel de tehnici diferite, cum ar
fi sa stai sub patura n toiul verii (deoarece,
zicea una dintre ele, transpiratia ajuta), sa
19
folosesti o pana de gsca spre a atinge locul
(nu cunostea numele locului), sa-l lasi pe unbaiat sa faca asta (Mariei i se par
ea ceva
inutil), sa folosesti dusul de la bideu (ea nuavea asa ceva acasa, dar de ndata c
e avea
sa mearga n vizita la vreo prietena bogata,
si propunea sa experimenteze).
Oricum, dupa ce descoperi masturbarea
si dupa ce utiliza unele din tehnicile
sugerate de prietene, renunta pentrutotdeauna la viata religioasa. Asta i procura

multa placere or, dupa cum se insinua labiserica, sexul era cel mai mare pacat.
Prin
intermediul acelorasi prietene, ncepu sa
auda bazaconii despre asta: masturbarea
umplea fata de cosuri, putea duce la
nebunie sau la sarcina. Asumndu-si toate
riscurile, continua sa-si provoace placerea
cel putin o data pe saptamna, de obicei
miercurea, cnd tatal ei pleca sa joace carticu prietenii.
n acelasi timp, era tot mai nesigura nrelatiile cu barbatii si tot mai doritoare s
a
plece din localitatea unde traia. Se
ndragosti pentru a treia, a patra oara, acum
stia sa sarute, mngia si se lasa mngiatacnd era singura cu iubitii dar totdeauna
intervenea ceva gresit si relatia se termina
exact n momentul cnd era definitiv
convinsa ca acela era insul nimerit ca sa
ramna cu el tot restul vietii. Dupa mult timp,
20
ajunse la concluzia ca barbatii aduceau
numai durere, frustrare, suferinta si senzatia
ca zilele se trau. ntr-o dupa-amiaza, pe cnd
statea n parc si se uita la o mama care sejuca cu copilul ei de doi ani, lua hota
rrea caputea sa se gndeasca n continuare la sot,
copii si casa cu vedere la mare, dar ca nu se
va mai ndragosti niciodata pentru ca
pasiunea strica totul.
21
Si asa se scursera anii de adolescenta ai
Mariei. Se facu tot mai frumoasa, datorita
aerului ei misterios si trist, si multi barbati i
dadura trcoale. Iesi cu unul, cu altul, visa si
suferi n pofida promisiunii facute de a nuse mai ndragosti niciodata. Cu prilejul
uneiadintre aceste ntlniri, si pierdu virginitatea
pe banca din spate a unei masini; ea si
iubitul ei se mngiau cu mai multa ardoareca de obicei, tnarul se nflacara, iar ea
satula sa fie ultima fecioara din grupul
prietenelor sale ngadui ca el sa o patrunda.
Spre deosebire de masturbare, care o
ridica la cer, asta nu-i produse dect dureresi un firisor de snge care-i pata fust
a si-o
mpiedica sa plece. Nu avu senzatia magicaa primului sarut strcii zburnd, apusul des
oare, muzica..., nu, nu voia sa-si mai aduca
aminte de asta.
Facu dragoste cu acelasi tnar n alte
cteva rnduri, dupa care-l ameninta,
spunndu-i ca tatal ei ar fi fost n stare sa-lomoare daca ar fi aflat ca-i violase
fata. l
transforma ntr-un instrument de ucenicie,
straduindu-se din rasputeri sa nteleaga nce statea placerea sexului cu un partener
.
22
Nu putu ntelege; masturbarea cerea
mult mai putina osteneala si oferea mult maimulte recompense. Dar toate revistel
e,
programele TV, cartile, prietenele, totul,
ABSOLUT TOTUL, spuneau ca barbatul este
important. Maria ncepu sa creada ca avea
vreo problema sexuala inavuabila, se
concentra si mai mult asupra studiilor si
dadu uitarii o vreme lucrul acela miraculos si
asasin numit Dragoste.
Din jurnalul Mariei, cnd avea
saptesprezece ani:
Scopul meu este sa nteleg dragostea.
Stiu ca eram vie cnd am iubit si mai stiu ca
tot ce am acum, orict ar parea de
interesant, nu ma entuziasmeaza.
Dragostea nsa e teribila: le-am vazut peprietenele mele suferind si nu vreau sa m
ise-ntmple si mie asa ceva. Ele, care nainterdeau de inocenta mea, acum ma ntreaba
cum de reusesc sa-i domin att de bine pebarbati. Surd si tac, pentru ca stiu ca
remediul este mai rau dect durerea: pur sisimplu nu ma ndragostesc. Pe zi ce trece
,
vad si mai limpede ca barbatii snt fragili,
inconstanti, nesiguri, surprinzatori... pna si
unii tati ai acestor prietene mi-au facut
propuneri, am refuzat. nainte eram socata,
acum cred ca totul tine de natura masculina.
23
Desi scopul meu e sa nteleg dragostea,
desi sufar din cauza persoanelor carora mi-
am ncredintat inima, vad ca cei care mi-au
atins sufletul n-au reusit sa-mi trezeasca
trupul, iar cei care mi-au mngiat trupul n-
au reusit sa-mi atinga sufletul.
24
mplini nouasprezece ani, termina liceul,
si gasi o slujba ntr-un magazin de textile,
iar seful se ndragosti de ea Maria nsa, nsituatia ei, stia cum sa manevreze un
barbat, fara a se lasa manevrata de el. Nu-i
ngadui niciodata sa o atinga, desi se aratatotdeauna insinuanta, constienta de pu
tereafrumusetii sale.
Puterea frumusetii: cum era oare lumea
pentru femeile urte? Avea cteva prietene
carora nimeni nu le dadea atentie la
petreceri, nimeni nu le ntreba ce mai faci?
Orict ar fi parut de incredibil, fetele aceleapretuiau mult mai mult putina iubir
e de care
aveau parte, sufereau n tacere cnd erau
respinse si se straduiau sa faca fata
viitorului cautnd si alte solutii dect sa se
gateasca pentru cineva. Erau mai independente,
mai preocupate de ele nsele, cutoate ca n nchipuirea Mariei lumea trebuie
sa li se fi parut insuportabila.
Ea nsa era constienta de propria-i
frumusete. Desi uita aproape totdeauna
sfaturile mamei sale, unul macar nu-i iesea
din cap: Draga mamei, frumusetea nu
dureaza. Din cauza asta, continua sa
25
pastreze o relatie nici apropiata, nici distanta
cu patronul ei, ceea ce a nsemnat o
majorare considerabila a salariului (nu stia
pna cnd va reusi sa-i mentina vie sperantaca ntr-o buna zi avea sa o duca la pat, d
ar
pna atunci cstiga bine), pe lnga sporurile
pentru ore suplimentare (la urma urmelor,
barbatului i placea sa o aiba lnga el,
pesemne pentru ca se temea ca ea sa nu
iasa noaptea, sa nu ntlneasca o mare
iubire). Munci douazeci si patru de luni fara
ntrerupere, putu sa le dea si parintilor ei unajutor lunar, si-n cele din urma iz
buti! Facu
rost de suficienti bani ca sa petreaca un
concediu de o saptamna n orasul viselor
sale, locul artistilor, cartolina tarii sale: Rio
de Janeiro!
Seful i propuse sa o nsoteasca si sa-i
plateasca toate cheltuielile, dar Maria l
minti, zicnd ca singura conditie pe care i-oimpusese mama sa, de vreme ce mergeant
r-unui din locurile cele mai periculoase dinlume, fusese sa doarma acasa la un v
ar care
practica jiu-jitsul.
n plus continua ea , nu puteti nicilasa magazinul asa, nesupravegheat de o
persoana de ncredere.
Nu ma mai lua cu dumneavoastra
zise el, si Maria zari n ochii lui ceea ce
cunostea de mult: focul pasiunii.
Constatarea o surprinse, deoarece credea ca
26
barbatul acela nu era interesat dect de sex;
privirea spunea nsa exact contrariul: Pot
sa-ti dau o casa, o familie si ceva bani
pentru parintii dumitale. Cu gndul la viitor,
se hotar sa ntretina vapaia.
Zise ca avea sa simta lipsa slujbei care-iplacea att de mult, a persoanelor cu ca
re
era ncntata sa convietuiasca (avu grija sa
nu mentioneze pe nimeni n particular,
lasnd sa pluteasca misterul: oare prin
persoane se referea la el?) si promitea sa
fie foarte atenta la geanta si integritatea sa.
Adevarul era altul: nu voia ca nimeni,
absolut nimeni, sa-i strice cumva prima eisaptamna de libertate totala. Voia sa f
aca
de toate sa se scalde n mare, sa stea de
vorba cu straini, sa admire vitrinele
magazinelor si sa se arate disponibila ca sa-iapara un Fat-Frumos si sa o rapeas
ca pentru
totdeauna.
n definitiv, ce nseamna o saptamna?
zise ea cu un zmbet seducator, silindu-se
sa nu para falsa . Trece repede si n scurt
timp ma voi ntoarce si-mi voi vedea iaraside treburile mele.
Seful, deziluzionat, mai lupta putin, darpna la urma accepta, caci tocmai atunci s
i
facea planuri secrete sa o ceara n casatorieimediat dupa ce avea sa se ntoarca si
nu
voia sa fie prea ndraznet si sa strice totul.
27
Maria calatori patruzeci si opt de ore n
autobuz, trase la un hotel de categoria a
cincea la Copacabana (ah, Copacabana! Plaja,
cerul de-acolo...) si, chiar nainte de a-si
desface valizele, scoase un bikini pe care si-lcumparase, si-l puse si, n ciuda t
impului
nnorat, se duse pe plaja. Privi marea, se
simti speriata, dar n cele din urma intra napa, moarta de rusine.
Nimeni de pe plaja nu observa ca tnaraaceea era la primul ei contact cu oceanul,
cu
zeita Iemanja1 , cu curentii maritimi, cu
spuma valurilor si cu coasta Africii cu leii sai,
de cealalta parte a Atlanticului. Cnd iesi dinapa, fu abordata de o femeie ce ncer
ca sa
vnda sandvisuri naturale, de un negru
frumos, care o ntreba daca era libera sa
iasa la noapte, si cu un barbat care nu stianici o vorba n portugheza, dar gestic
ula si o
invita sa bea un suc de cocos cu el.
Maria cumpara sandvisul pentru ca i fu
rusine sa zica nu, dar evita sa intre n
vorba cu alti doi straini. O clipa mai trziu se
ntrista; n definitiv, acum cnd putea face totce voia, de ce oare se comporta ntr-un
mod
absolut reprobabil? n lipsa unei explicatii
convingatoare, se aseza, asteptnd ca
1 Zeita a oceanului, de sorginte africana, prezenta n cultulbrazilian sincretic M
acumba (combinatie de religii africane
traditionale, cultura europeana, spiritualism brazilian si
catolicism), unde este asimilata si cu Fecioara Maria. (N.t.)
28
soarele sa iasa din nori, nca surprinsa de
curajul ei si de temperatura apei, att de
rece n plina vara.
Barbatul care nu vorbea portughezaaparu ntre timp lnga ea cu un suc de cocos
si i-l oferi. Multumita ca nu era obligata saconverseze cu el, bau sucul de coco
s, zmbi,
iar el i raspunse tot cu un zmbet. O vreme
se complacura n aceasta comunicare
confortabila care nu cere sa spui nimic unzmbet ici, un zmbet colo pna cnd
barbatul scoase din buzunar un dictionar cu
coperta rosie si zise, cu o pronuntie stranie:
frumoasa. Ea zmbi iarasi; desi i-ar fi placutsa-l ntlneasca pe Fat-Frumos al ei, ar f
i trebuit
sa vorbeasca nsa pe limba ei si sa fieceva mai tnar.
Barbatul insista, rasfoindu-si cartulia:
A mnca azi?
Dupa care comenta:
Elvetia!
Completnd cu cuvinte care suna ca niste
clopote paradiziace, n orice limba ar fi
rostite:
Job! Dolar!
Maria nu cunostea nici un restaurant
Elvetia, dar e posibil oare ca lucrurile sa fie
att de simple si visele i se mplineau att deiute? Mai bine sa fie prudenta: multume
sc
pentru invitatie, snt ocupata, dupa cum nuera interesata nici sa cumpere dolari.
29
Barbatul, care nu ntelese nici o boaba
din raspunsul ei, ncepu sa se dea de ceasulmortii; dupa o groaza de zmbete ici,
zmbete colo, o parasi cteva minute si sentoarse numaidect cu un interpret. i
explica prin intermediul lui ca venea din
Elvetia (nu era vorba de un restaurant, ci de
tara) si ca i-ar fi placut sa cineze cu ea, caciavea o oferta de slujba. Interpr
etul, care se
prezenta ca asistent al strainului si agent depaza la hotelul unde locuia barbat
ul, adauga
din proprie initiativa:
n locul dumitale, as accepta. Barbatul
acesta e un impresar artistic important si avenit sa descopere talente tinere ca
re sa
munceasca n Europa. Daca vreti, pot sa vaprezint si alte persoane care au accepta
t
invitatia, s-au mbogatit si astazi snt
casatorite si au copii fara a fi nevoite sa se
confrunte cu probleme de somaj.
Si completa, ncercnd sa o impresioneze
cu cultura sa internationala:
n afara de asta, n Elvetia se fac
ciocolate si ceasuri excelente.
Experienta artistica a Mariei se rezuma la
interpretarea rolului unei vnzatoare de apa
care intra muta si iesea tacuta din
piesa despre Patimile lui Cristos pusa
totdeauna n scena de catre primarie n
Saptamna Sfnta. Nu reusise sa doarma nautobuz, dar era surescitata de mare,
30
obosita de mncat sandvisuri naturale si
antinaturale si dezorientata pentru ca nu
cunostea pe nimeni si avea nevoie sa
gaseasca imediat un prieten. Mai trecuse
prin asemenea situatii si nainte, cnd un
barbat promite totul si nu ndeplineste nimic
stia deci ca povestea asta cu actrita era
doar un mijloc de-a ncerca sa-i trezeasca
interesul pentru ceva de care se prefacea ca
nu voia sa stie.
ncredintata nsa ca Fecioara i oferise
acea sansa, convinsa ca trebuia sa profite defiecare secunda a saptamnii sale de
concediu, iar posibilitatea de a cunoaste unbun restaurant nsemna ca ar fi avut c
eva
foarte important de povestit cnd avea sa sentoarca acasa, se hotar sa accepte invit
atia
o data ce o nsotea si interpretul, caci ocuprinsese oboseala sa tot zmbeasca si sa

se prefaca a ntelege cele spuse de catre
strain.
Singura problema era si cea mai mare:
nu avea rochie potrivita. O femeie nu
marturiseste niciodata asemenea intimitati
(e mai lesne de acceptat ca te-a nselat
barbatul dect sa marturisesti n ce stare ti e
garderoba), cum nsa nu-i cunostea pe
oamenii aceia si poate nici n-avea sa-i maintlneasca vreodata, si spuse ca nu avea
nimic de pierdut.
Abia am sosit din nord-est, nu am
31
rochie ca sa merg la un restaurant.
Barbatul, prin interpret, o ruga sa nu-sifaca nici o grija si-i ceru adresa hote
lului
unde statea. n aceeasi dupa-amiaza, primi orochie cum nu-i mai fusese dat sa vada
de
cnd era pe lume, nsotita de o pereche depantofi care trebuie sa fi costat ct cstiga
ea
ntr-un an de zile.
Simti ca era nceputul drumului la carejinduise att de mult n anii copilariei si aia
dolescentei n fundul de provinciebraziliana, convietuind cu seceta, tinerii fara
viitor, orasul cinstit, dar sarac, viata repetitiva
si neinteresanta: era pe punctul de a setransforma n printesa universului! Un
barbat i oferea serviciu, dolari, o pereche de
pantofi extrem de scumpi si o rochie ca dinpovesti! i lipseau fardurile, dar rece
ptionera
care se ocupa de hotelul ei, solidara,
i veni n ajutor, nu fara a o preveni ca nu
toate cele straine snt bune si nici toate cele
din Rio de Janeiro snt de lepadat.
Maria nu tinu seama de sfat, se mbraca
cu darul acela cazut din cer, ramase ceasuri
n sir n fata oglinzii, regretnd ca nu-si
adusese un aparat fotografic simplu ca sa
nregistreze momentul, pna cnd si daduseama ca risca sa si ntrzie la ntlnire. Pleca
n fuga, la fel ca Cenusareasa, si se duse lahotelul unde statea elvetianul.
32
Spre surprinderea ei, interpretul i spuseimediat ca nu avea sa-i nsoteasca:
Nu-ti face probleme cu limba.
Important este ca el sa se simta bine alaturide dumneata.
Cum asa, daca n-o sa nteleaga ce-i
spun?
Tocmai de-aceea. Nu e nevoie sa
vorbesti, e o chestiune de energie.
Maria nu stia ce nseamna o chestiune
de energie. La ea acasa, oamenii trebuiau
sa schimbe cuvinte, fraze, ntrebari,
raspunsuri, ori de cte ori se ntlneau. Dar
Mailson asa-l chema pe interpretul/agentde paza o asigura ca la Rio de Janeiro s
i-n
restul lumii lucrurile stateau altfel.
Nu e nevoie sa nteleaga, ncearca
doar sa-l faci sa se simta bine. Omul e
vaduv, fara copii, patron al unui local, si
cauta brazilience doritoare sa se prezinte nstrainatate. I-am spus ca dumneata nu
ai fi
potrivita, dar el a insistat, zicnd ca l-ai
entuziasmat cnd te-a vazut iesind din apa. I
s-a parut ca aveai si un bikini frumos.
Facu o pauza.
Sincer vorbind, daca vrei sa-ti gasestiun admirator aici, trebuie sa cauti alt m
odel
de bikini; cu exceptia elvetianului, cred canimanui de pe lumea asta nu i-ar put
ea
placea; e foarte demodat.
Maria se prefacu ca nu auzise. Mailson
33
continua.
Cred ca nu-si doreste doar o aventura
cu dumneata; el crede ca ai destul talent ca
sa devii atractia principala a localului sau.
Evident, nu te-a vazut cn-tnd si nici
dansnd, dar astea se pot nvata, pe cnd
frumusetea e ceva cu care te nasti. Asa snt
europenii astia: ajung aici, si nchipuie catoate braziliencele snt senzuale si stiu
sa
danseze samba. Daca o sa aiba intentii
serioase, te sfatuiesc sa nchei un contract
valabil si cu semnatura autentificata la
consulatul elvetian nainte de a pleca din
tara. Mine am sa fiu pe plaja, n fata
hotelului, cauta-ma daca ai vreo nelamurire.
Elvetianul, zmbind, o lua de brat si-i
arata taxiul care-i astepta.
Daca vezi ca el are alte intentii, iar
dumneata esti de acord, tariful normal
pentru o noapte e de 300 de dolari. Nu lasamai putin.
Nu apuca sa-i raspunda, ca se si pomenin drum spre restaurant, cu barbatul care t
otexersa cuvintele pe care voia sa i le spuna.
Conversatia a fost foarte simpla:
A munci? Dolari? Stea braziliana?
ntre timp, Maria ramasese cu gndul lacomentariul agentului de paza/interpret: trei

sute de dolari pe noapte! O avere! Nu eranevoita sa sufere din dragoste, putea s
a-l
34
seduca asa cum facuse cu patronul
magazinului de textile, sa se marite cu el, saaiba copii si sa le ofere alor sai
o viata
nlesnita acasa. Ce avea de pierdut? El erabatrn, poate nu mai avea mult de trait s
i ea
avea sa ramna bogata n definitiv, se
pare ca elvetienii aveau multi bani si putine
femei n tara lor.
Cinara fara a conversa mult un zmbet
ici, alt zmbet colo, Maria ntelegnd n celedin urma ce era cu energia si barbatul i
arata un album cu diverse lucruri scrise ntr
o limba necunoscuta ei; fotografii de femein bikini (fara ndoiala mai bune si mai
ndraznete dect cel pe care-l folosise n
dupa-amiaza aceea), taieturi din ziare,
brosuri tipatoare unde tot ce pricepea era
cuvntul Brazii, gresit scris (la urma
urmelor, nu nvatase oare la scoala ca se
scria cu s?). Bau mult, de teama ca
elvetianul avea sa-i faca o propunere (n
definitiv, desi nu mai facuse n viata ei asa
ceva, nimeni nu poate dispretui trei sute de
dolari, iar cu nitel alcool, lucrurile devin mult
mai simple, mai cu seama daca nu avea pe
nimeni din orasul ei prin apropiere). Barbatul
se purta nsa ca un cavaler, inclusiv
mpingndu-i scaunul n momentul cnd ea seaseza si se ridica. ntr-un trziu, zise ca era
obosita si i dadu ntlnire pe plaja a doua zi(indicat ceasul, fixat ora, facut cu min
ile
35
miscarea valurilor marii, zis m-i-ne trsgrapis).
El paru multumit, se uita si el la ceas
(pesemne elvetian) si fu de acord cu ora.
Nu adormi numaidect. Visa ca totul era un
vis. Se trezi si vazu ca nu era: existau n
realitate o rochie pe scaunul din camera
modesta, o pereche frumoasa de pantofi si o
ntlnire pe plaja.
Din jurnalul Mariei, n ziua cnd l
cunoscuse pe elvetian:
Totul mi spune ca snt gata sa iau o
hotarre gresita, dar greselile snt un mod dea actiona. Ce vrea lumea de la mine? S
a nu-
mi asum nici un risc? Sa ma-ntorc de unde
am venit, fara curajul de-a zice da vietii?
Am mai gresit odata cnd aveam
unsprezece ani si un baiat m-a rugat sa-i
mprumut un creion; de atunci am nteles
ca, n mprejurarile cnd nu exista un al doilea
prilej, e mai bine sa accepti darurile pecare ti le ofera lumea. Evident ca e ri
scant,
dar sa fie un risc mai mare dect un accident
de autobuz caruia i-au trebuit patruzeci siopt de ore ca sa ma aduca pna aici? Da
ca esa fiu credincioasa fata de cineva sau de
ceva, n primul rnd trebuie sa-mi fiu fidelamie nsemi. Daca e sa caut dragostea
36
adevarata, mai nti trebuie sa ma satur de
iubirile mediocre pe care le-am ntlnit.
Putina mea experienta de viata m-a nvatatca nimeni nu e stapn pe nimic, totul este
oiluzie si asta e valabil de la bunurile
materiale pna la bunurile spirituale. Cine amai pierdut o data un lucru pe care l
socotea garantat (ceea ce mi s-a ntmplatde-attea ori) nvata pna la urma ca nimicnu-i
apartine.
Si daca nimic nu-mi apartine, nu trebuienici sa-mi pierd timpul batndu-mi capul c
ulucruri care nu snt ale mele; mai bine e sa
traiesc ca si cum astazi ar fi prima (sau ultima)
zi din viata mea.
37
A doua zi, mpreuna cu Mailson,
interpretul/agentul de paza, care se
considera acum si impresarul ei, spuse caaccepta invitatia, cu conditia sa aiba
un
document eliberat de consulatul Elvetiei.
Strainul, care parea obisnuit cu o astfel deexigenta, afirma ca asta nu era doar
dorintaei, ci si a lui, de vreme ce, pentru a munci n
tara lui, era nevoie de un act care sa
probeze ca nimeni nu putea face acolo ceeace i se propusese ei. Nu era greu de o
btinutasa ceva, de vreme ce elvetienii nu aveau o
mare nclinatie pentru samba. Mersera
mpreuna n centrul orasului, agentul de
paza/interpretul/impresarul pretinse un
avans n bani gheata la semnarea
contractului si se alese cu 30% din cei 500
de dolari primiti.
Ai aici un avans pe o saptamna. O
saptamna, ntelegi? O sa cstigi 500 de
dolari pe saptamna, si de asta data fara
comision, fiindca eu nu-l percep dect la
prima plata!
Pna n clipa aceea, calatoriile, gndul de
a pleca departe, totul parea un vis si a
visa e foarte comod, de vreme ce nu sntem
38
obligati sa punem n practica ceea ce
planuim. Astfel, nu avem de nfruntat riscuri,
frustrari, momente dificile, iar cnd mbatrnim,
putem da oricnd vina pe ceilalti peparintii sau pe sotii sau pe copiii nostri
pentru ca n-am realizat ceea ce ne doream.
Brusc, iata sansa pe care o asteptase
atta, dar care ameninta sa nu se mai
iveasca nicicnd! Cum sa faca fata sfidarilor
si pericolelor unei vieti pe care nu o cunostea?
Cum sa abandoneze tot ce-i intrase
n obisnuinta? De ce oare voise Fecioara ca
ea sa plece att de departe?
Maria se consola zicndu-si ca se putearazgndi n orice clipa, totul nu era altceva
dect o gluma iresponsabila ceva mai
aparte de povestit cnd avea sa se ntoarca
acasa. La urma urmelor, locuia la peste o
mie de kilometri de-acolo, avea acum 350
de dolari n poseta, si daca mine s-ar fi
hotart sa-si faca bagajele si sa fuga, ei n-ar
izbuti niciodata sa afle unde se ascunsese.
n dupa-amiaza cnd se dusesera la
consulat, ea se hotar sa se plimbe singura
pe malul marii, uitndu-se la copii, la jucatoriide volei, la cersetori, la betivi
, la vnzatorii
de artizanat tipic brazilian (fabricat n
China), la cei ce alergau si faceau exercitii ca
sa-si alunge batrnetea, la turistii straini, lamamele cu copii, la pensionarii ca
re jucau
39
carti lnga plaja. Vazuse Rio de Janeiro-ul,
cunoscuse un restaurant de cea mai nalta
clasa, un consulat, un strain, un impresar,
primise cadou o rochie si o pereche de
pantofi pe care nimeni absolut nimeni n
regiunea ei de bastina nu si le-ar fi putut
cumpara.
Si acum?
Se uita n zare catre celalalt mal al marii:
lectia ei de geografie sustinea ca, daca ar fimers n linie dreapta, ar fi ajuns n
cele din
urma n Africa, cu leii si junglele ei pline degorile. n schimb, daca ar fi mers ni
tel mai
spre nord, ar fi pasit pna la urma n regatulfermecat numit Europa, unde se aflau T
urnul
Eiffel, Disneylandul european si turnul
nclinat din Pisa. Ce avea de pierdut? Ca
orice brazilianca, nvatase sa danseze
samba chiar nainte de a fi spus mama; se
putea ntoarce daca nu-i placea, doar
nvatase ca ocaziile snt facute ca sa profitide ele.
si petrecuse mare parte din timp zicnd
nu unor lucruri la care i-ar fi placut sa zica
da, decisa sa traiasca numai experientele
pe care le putea tine sub control ca uneleaventuri cu barbati, bunaoara. Acum se
afla
n fata necunoscutului, la fel de necunoscut
cum necunoscuta fusese odinioara si marea
asta pentru navigatorii care o traversau,
dupa cum nvatase la orele de istorie. Putea
40
zice tot nu, chiar daca ar fi nsemnat sa-si
petreaca restul vietii lamentndu-se, cum
nca mai facea la gndul baietasului care-i
ceruse cndva un creion si disparuse o data
cu prima ei dragoste? Putea zice tot nu, dar
de ce sa nu ncerce de asta data un da?
Dintr-un motiv foarte simplu: era o fata
din interiorul tarii, fara nici o alta experientade viata n afara unui colegiu bu
n, a unei
mari culturi de telenovele si de siguranta ca
era frumoasa. Asta nu era suficient ca sa
nfrunte lumea.
Vazu un grup de persoane, rznd si
uitndu-se la mare, temndu-se sa se apropiede ea. Cu doua zile n urma, traise si ea
acelasi sentiment, dar acum nu-i mai era
frica, intra n apa ori de cte ori dorea, ca si
cum s-ar fi nascut acolo. Oare nu la fel avea
sa se ntmple n Europa?
Spuse o rugaciune n gnd, ceru din nousfaturile Fecioarei Maria si cteva clipe mai
trziu se simtea mpacata cu hotarrea ei dea merge nainte, ntruct se simtea protejata.
Se putea ntoarce oricnd, dar niciodata n-armai avea sansa de a pleca att de departe
.
Merita osteneala sa riste, daca visul ei
rezistase si celor patruzeci si opt de ore de
drum n autobuzul fara aer conditionat si
daca elvetianul nu s-ar razgndi.
Era att de nsufletita, ndt, cnd el o invita
din nou la cina, vru sa afiseze un aer senzual
41
si-l lua de mna, dar barbatul si-o retrase
numaidect si Maria ntelese oarecum cu
teama, dar si cu usurare ca propunerea lui
era ntr-adevar serioasa.
Steaua samba! zicea barbatul .
Frumoasa steaua samba brazilian! Calatorie
saptamna viitor!
Totul era un miracol, dar calatoria
saptamna viitor era ceva absolut de
neconceput. Maria ncerca sa-i explice ca nu
putea lua o asemenea decizie fara a se
consulta cu familia sa. Elvetianul, furios, i
arata o copie a documentului semnat, si ea,
pentru prima oara, se simti cuprinsa de
teama.
Contract! zise el.
Decisa totusi sa plece, se hotar sa-l
consulte pe Mailson, impresarul ei n
definitiv fusese platit ca sa o consilieze.
Mailson nsa parea mai preocupat acum
sa o seduca pe o turista nemtoaica, abia
sosita la hotel si care facea topless pe nisip,
sigura ca Brazilia e tara cea mai liberala din
lume (fara a-si da seama ca era singurapersoana cu snii expusi si ca toti ceilalt
i opriveau cu o anumita reticenta). A fost greusa-l faca a da atentie spuselor e
i.
Si daca m-as razgndi? insista Maria.
Nu stiu ce scrie n contract, dar s-ar
putea ca el sa ceara sa fii arestata.
N-o sa ma gaseasca niciodata!
42
Ai dreptate. Dar nu-ti face griji.
Elvetianul totusi, care apucase sa
cheltuiasca 500
de dolari, o pereche de pantofi, o rochie,
doua cine si cheltuielile notariale de la
consulat, ncepuse sa se ngrijoreze n
asemenea masura, nct, de vreme ce Maria
insista ca trebuia neaparat sa vorbeasca cufamilia ei, se hotar sa cumpere doua b
ilete
de avion dus-ntors si sa o nsoteasca pna nlocalitatea ei natala cu conditia ca totul
sa
se rezolve n patruzeci si opt de ore si sapoata pleca peste o saptamna, potrivit
aranjamentului. Cu zmbete ici, zmbete
colo, ea ncepea sa priceapa ca asa reiesea
din document si ca nu trebuie sa te joci preamult cu seductia, sentimentele si
contractele.
A fost o veritabila surpriza si un motiv deorgoliu pentru orasel sa o vada pe fr
umoasa
lor fiica Maria sosind nsotita de un strain,
care dorea sa o invite sa devina o mare stea
n Europa. Toti vecinii si prietenele din liceu o
ntrebau: Dar cum a fost?
Am avut noroc.
Voiau sa stie daca asa se ntmpla mereu
la Rio de Janeiro, pentru ca vazusera
telenovele cu episoade asemanatoare. Maria
nu zise nici da, nici nu, ca sa-si puna n
valoare experienta si sa-si convinga prie
43
tenele ca era o persoana deosebita.
Se dusera la ea acasa, unde barbatul
arata din nou brosurile, Brazilia (cu Z),
contractul, n vreme ce Maria le dadea
explicatii ca acum avea un impresar si aspira
sa faca o cariera artistica. Mama, uitndu-se
la dimensiunile bikinilor purtate de tinere n
fotografiile pe care le arata strainul, i le
dadu imediat napoi si nu vru sa puna
ntrebari tot ce o interesa era ca fata ei sa
fie fericita si bogata sau nefericita dar
bogata.
Cum l cheama?
Roger.
Rogerio! Am avut un var cu numele
asta!
Barbatul zmbi, batu din palme si toti si
dadura seama cu nu ntelesese ntrebarea.
Tatal comenta cu Maria:
Bine, dar e de-o vrsta cu mine.
Mama l ruga sa nu se amestece n
fericirea fetei. Cum toate croitoresele stau
mult de vorba cu clientele lor si dobndesc
pna la urma o mare experienta n materiede casatorii si dragoste, ea o sfatui:
Scumpetea mea, mai bine sa fii
nefericita cu un barbat bogat, dect fericitacu unul sarac, iar acolo departe ai m
ai multesanse sa fii o bogata nefericita. La urma
urmelor, daca nimic nu merge bine, iei unautobuz si te-ntorci acasa.
44
Maria, fata din provincie, dar cu o
inteligenta mai ascutita dect si nchipuiaumaica-sa ori viitorul ei sot, insista doa
r ca sa
o zgndare:
Mamico, nu exista autobuz din Europan Brazilia. n afara de asta, vreau sa-mi fac
o cariera artistica, nu vreau sa ma marit.
Mama si privi fiica cu un aer aproape
disperat:
Daca ajungi acolo, poti la fel de bine
sa si pleci. Carierele artistice snt foarte
bune pentru fetele tinere, dar nu dureaza
dect atta ct tine vocea frumoasa, si asta se
termina mai mult sau mai putin pe la treizecide ani. Profita totusi, gaseste pe
cineva care
sa fie cinstit, iubitor si, te rog, marita-te. Nue nevoie sa te gndesti mult la d
ragoste la
nceput nu-l iubeam pe tatal tau, dar baniicumpara orice, pna si dragostea adevarat
a.
Si vezi ca tatal tau nici bogat nu e!
Era un sfat mizerabil de prietena, dar un
excelent sfat de mama. Patruzeci si opt deore mai trziu se ntorcea la Rio, nu fara
a fi
trecut nainte singura pe la vechiul sauloc de munca, naintndu-si demisia si
auzindu-l pe patronul magazinului de textile:
Am aflat ca un mare impresar francez
s-a hotart sa te duca la Paris. Nu te potmpiedica sa-ti cauti fericirea, dar vreau
ca,
nainte de a pleca de-aici, sa stii ceva.
Scoase din buzunar un lantisor cu un
45
medalion.
E vorba de Medalionul Facator de
minuni al Maicii Domnului a Milostivirilor.
Biserica ei este la Paris, deci du-te acolo si
roag-o sa te apere. Vezi ce sta scris aici.
Maria vazu ca, n jurul Fecioarei, erau
cteva cuvinte: O, Marie cea zamislita fara
de prihana, roaga-te pentru noi, cei care ne
ndreptam catre Tine. Amin.
Nu uita sa rostesti fraza asta cel putin
o data pe zi. Si...
Sovai, dar acum era trziu.
... daca te vei ntoarce cndva, sa stii
ca am sa te astept. Am pierdut ocazia sa-ti
spun un lucru att de simplu: Te iubesc.
Poate e trziu, dar mi-ar placea sa o stii.
A pierde ocazia: ea nvatase foarte repede
ce nsemna asta. Te iubesc era nsa o
propozitie pe care o auzise de multe ori de-alungul celor douazeci si doi de ani
ai sai siparea a nu mai avea nici un sens pentru
ca niciodata nu dusese la ceva serios, pro-
fund, care sa se traduca ntr-o relatie
durabila. Maria i multumi pentru cele spuse,
le nota n subconstientul sau (niciodata nu
se stie ce ne pregateste viata si e totdeaunabine sa stii unde se afla iesirea d
e urgenta),
l saruta cast pe obraji si pleca fara a se maiuita n urma.
Se ntoarsera la Rio, n doar o zi si obtinu
pasaportul (Brazilia se schimbase cu
46
adevarat, comentase Roger cu ajutorul
ctorva cuvinte n portugheza si cu o droaiede semne, pe care Maria le traduse nainte
vreme se ntrzia mult). n scurt timp, cu
ajutorul lui Mailson, agentul de
paza/interpretul/impresarul, se facura restulpregatirilor (rochii, pantofi, fard
uri, tot ce-si
putea visa o femeie ca ea). Roger o vazu
dansnd ntr-un local de noapte pe care-l
vizitasera n ajunul calatoriei n Europa,
ramnnd de-a dreptul entuziasmat de
alegerea lui se afla realmente n fata uneimari stele pentru cabaretul Cologny, fr
umoasa
bruneta cu ochii luminosi si parul
negru ca aripile graunei (o pasare braziliana,
cu care scriitorii tarii obisnuiesc sa compareparul negru). Atestatul de munca a
l
consulatului Elvetiei fu gata la timp, si
facura bagajele si o zi mai trziu se aflau n
drum catre tara ciocolatei, a ceasurilor si a
brnzei, Maria planuind n secret sa-l faca pebarbatul acela sa se ndragosteasca de e
a
n definitiv nu era nici batrn, nici urt, nici
sarac. Ce-si putea dori mai mult?
47
Ajunse epuizata si nca de pe aeroport
simti o strngere de inima si teama: si daduseama ca era total dependenta de barbat
ulde lnga ea nu cunostea tara, limba si
frigul. Comportamentul lui Roger se modificape masura ce treceau orele; nu mai nc
ercasa fie amabil si, macar ca nu ncercase niciodata
sa o sarute sau sa o mngie pe sni,
privirea i devenise cum nu se poate mai
distanta. O instala ntr-un mic hotel,
prezentnd-o altei brazilience, o femeie
tnara si trista pe nume Vivian, care urma sa
se ocupe de pregatirea ei pentru munca.
Vivian o masura cu privirea din cap pnan
picioare, fara cea mai mica ceremonie saucea mai mica afectiune pentru cineva af
latla prima sa experienta n strainatate. n loc
sa o ntrebe cum se simtea, trecu numaidect la
subiect.
Nu-ti face iluzii. El se duce n Brazilia
de fiecare data cnd una dintre dansatoarele
lui se casatoreste si, dupa cum se vede, asta
se ntmpla foarte des. El stie ce vrea si credca si dumneata stii: se vede ca ai ve
nit n
cautarea unuia din trei lucruri aventura,
bani sau sot.
48
Cum si-ar fi putut nchipui? Oare toata
lumea umbla dupa acelasi lucru? Sau se
vede ca Vivian putea citi gndurile celorlalti?
Toate fetele de-aici umbla dupa unuldin aceste trei lucruri continua Vivian, iar

Maria fu convinsa ca-i citea gndurile . Ctdespre aventura, e foarte frig pentru asa

ceva si de altfel banii nu ajung pentru
calatorii. Ct despre bani, va trebui sa
muncesti aproape un an ca sa-ti platesti
calatoria retur, nemaipunnd la socoteala
cheltuielile pentru locuinta si masa.
Dar...
Da, stiu: nu asa a fost aranjamentul.
La drept vorbind, dumneata ai uitat sa
ntrebi, cum de altfel toata lumea uita. Daca
ai fi fost mai atenta, daca ai fi citit contractul
pe care l-ai semnat, ai fi stiut exact n ce teai
bagat pentru ca elvetienii nu mint, desise folosesc de tacere.
Mariei i fugea pamntul de sub picioare.
n sfrsit, ct despre sot, fiecare fata
care se casatoreste nseamna un mare
prejudiciu economic pentru Roger, astfel
nct ni se interzice sa stam de vorba cu
clientii. Daca ai de gnd ceva n sensul asta,
vei risca foarte mult. Aici nu e un loc unde
oamenii se ntlnesc, ca n Rue de Berne.
Rue de Berne?
Barbatii vin aici cu nevestele lor, iar
putinii turisti, de ndata ce-si dau seama de
49
ambianta familiala, pleaca sa caute femei n
alte localuri. Stii sa dansezi; daca ai sti sa si
cnti, salariul ti-ar creste, ca si invidia
celorlalte. Chiar daca ai fi nsa cea mai buna
voce din Brazilia, ti sugerez sa uiti asta si sa
nu ncerci sa cnti.
Si mai ales nu folosi telefonul. Ai cheltui
tot ce mai poti cstiga, ceea ce va nsemnafoarte putin.
Dar mi-a promis 500 de dolari pesaptamna!
Ai sa vezi.
Din jurnalul Mariei, n a doua sa
saptamna n Elvetia:
Am fost la local, am gasit un instructorde dans dintr-o tara numita Maroc si am
fost nevoita sa nvat fiecare pas din ceea ceel fara a fi pus niciodata piciorul n
Brazilia
crede ca e samba. N-am avut timp sa
ma odihnesc dupa lunga calatorie cu
avionul, a trebuit sa zmbesc si sa dansez
nca din prima noapte. Sntem sase fete, niciuna din ele nu e fericita si nici una n
u stie ce
face aici. Clientii beau si bat din palme,
trimit bezele si fac gesturi pornografice peascuns, dar nu mai mult de-att.
Salariul a fost platit astazi, doar o zecime
din ct ne ntelesesem restul, potrivit
contractului, va fi folosit pentru a-mi plati
50
calatoria si sederea. Dupa calculele Vivianei,
asa va ramne timp de un an adica n
perioada asta n-am unde fugi.
Merita sa fug nsa? Abia am sosit, nca nu
cunosc nimic. Care e problema sa dansez
vreme de sapte nopti pe saptamna? naintefaceam asta de placere, acum o fac pentrub
ani si glorie; picioarele nu se plng, singurullucru dificil e sa-mi mentin zmbetul
pe buze.
Pot alege ntre a fi o victima a lumii sau oaventuriera n cautarea comorii sale. To
tul
tine de felul cum mi voi privi viata.
51
Maria opta sa fie o aventuriera n
cautarea comorii sale si lasa la o partesentimentele, nceta sa mai plnga n fiecare
noapte, uita cine era; descoperi ca avea
suficienta vointa ca sa simuleze ca abia se
nascuse si ca atare nu era nevoita sa-i fie
dor de rumeni. Sentimentele puteau sa maiastepte, acum se impunea sa cstige bani,
sa
cunoasca tara si sa se ntoarca acasa
triumfatoare.
De altfel, totul n jurul ei aducea cu
Brazilia n general si cu orasul ei n
particular: femeile vorbeau n portugheza, seplngeau de barbati, vorbeau tare, prot
estaumpotriva orarelor, ajungeau cu ntrziere lalocal, l sfidau pe patron, se credeau
cele
mai frumoase din lume si spuneau povestidespre Feti-Frumosii lor care de obicei
erau foarte departe, sau erau casatoriti, saunu aveau bani si traiau de pe urma
muncii
lor. Ambianta, spre deosebire de ceea ce-siimaginase cnd vazuse brosurile publici
tareaduse de Roger, era exact cum o descriseseVivian: familiala. Fetele nu putea
u accepta
invitatii sau iesi cu clientii, pentru ca eraunregistrate ca dansatoare de samba n
52
cartile lor de munca. Daca erau prinse ca
primesc un bilet cu un numar de telefon,
erau oprite sa munceasca cincisprezece zile.
Maria, care se astepta la ceva mult mai
dinamic si emotionant, se lasa cuprinsa n
scurt timp de tristete si plictis.
n primele cincisprezece zile, parasi rar
pensiunea unde locuia mai cu seama cndvazu ca nimeni nu-i vorbea limba, chiar dac
a
pronunta FOAR-TE-RAR fiecare fraza. Ramasede asemenea surprinsa ca, spre deosebi
re
de ceea ce se ntmpla n tara ei, orasul undestatea acum avea doua nume diferite
Geneve pentru cei care locuiau acolo si
Genebra pentru brazilience.
In fine, n lungile ceasuri de plictiseala
din odaita ei fara televizor, ajunse la
urmatoarele concluzii:
a) niciodata nu va izbuti sa gaseasca
ceea ce cauta daca nu va sti sa spuna cegndeste. n acest scop, trebuia sa nvete
limba locului;
b) cum toate camaradele ei cautau
acelasi lucru, ea trebuia sa fie diferita.
Pentru asta nca nu avea o solutie sau o
metoda.
Din jurnalul Mariei, la patru saptamnidupa debarcarea la Geneve/Genebra:
Ma simt aici de-o vesnicie, nu vorbesc
53
limba, mi petrec ziua ascultnd muzica la
radio, contemplndu-mi camera, gndinduma
la Brazilia, abia asteptnd sa se faca orade munca si cnd muncesc abia asteptndsa se
faca ora ca sa ma ntorc la pensiune.
Altfel spus, traiesc viitorul n loc de prezent.
ntr-o zi, ntr-un viitor ndepartat, voi
putea sa-mi platesc biletul de avion, voi
putea sa ma ntorc n Brazilia, sa ma maritcu patronul magazinului de textile, sa as
cultcomentariile rautacioase ale prietenelor caren-ar risca niciodata si tocmai
de aceea se
simt n stare sa taxeze esecul celorlalti. Nu,
nu pot sa ma ntorc asa: prefer sa ma aruncdin avion cnd traverseaza oceanul.
Cum ferestrele avionului nu se deschid
(a fost ceva la care nu m-am asteptat
niciodata; ce pacat ca nu poti simti aerul
curat!), am sa mor aici. Dar nainte de-a
muri, vreau sa lupt pentru viata. Daca voi
putea ramne singura, ma voi duce unde
vreau.
54
A doua zi se nscrise imediat la un curs
matinal de franceza, unde cunoscu oameni
de toate credintele, convingerile si vrstele,
oameni cu vesminte multicolore si multe
lanturi de aur pe brate, femei totdeauna cuun val pe cap, copii care nvatau mai r
epedeca adultii cnd de fapt lucrurile ar trebui sa
stea exact invers, ntruct adultii au mai
multa experienta. Era mndra aflnd ca toti icunosteau tara, carnavalul, samba, fotba
lul
si pe omul cel mai celebru din lume, numitPele. La nceput vru sa fie simpatica si

ncerca sa le corecteze pronuntia (este Pele!
Peleee!!!), dar dupa ctva timp renunta,
deoarece si ei i ziceau Maria, mania asta a
strainilor de a schimba toate numele, ba mai
si creznd ca au dreptate.
n ceasurile dupa-amiezei, ca sa practicelimba, ndrazni sa faca primii pasi prin or
asulacela cu doua nume, descoperi o ciocolata
delicioasa, o brnza cum nu mai mncase
niciodata, o uriasa fntna arteziana n
mijlocul lacului, zapada pe care picioarelenici unuia dintre locuitorii orasului
ei nu o
calcasera, berzele, restaurantele cu
semineuri (chiar daca nu intrase niciodata n
55
vreunul din ele, vedea focul nauntru si asta
i dadea o senzatie placuta de bunastare).
Ramase de asemenea mirata cnd vazu ca
nu toate firmele faceau reclama la ceasuri,
ci erau si banci desi nu izbutise sa
priceapa de ce existau attea banci pentruatt de putini locuitori si observase ca r
areori
vedea pe cineva n interiorul agentiilor, darse hotar sa nu puna nici o ntrebare.
Dupa trei luni de autocontrol la lucru,
sngele ei brazilian senzual si sexual cum
gndea toata lumea a precumpanit; se
ndragosti de un arab care studia franceza la
acelasi curs. Situatia dura trei saptamni
pna cnd, ntr-o noapte, se hotar sa lase
totul balta si sa viziteze un munte de lngaGeneva. Cnd veni la lucru seara urmatoa
re,
Roger o chema la el n birou.
De ndata ce deschise usa, fu concediata
fara multa vorba, ntruct le dadea un prostexemplu celorlalte fete care lucrau acol
o.
Roger, isteric, zise ca avea nca o data toatemotivele sa fie deceptionat, ca feme
ile
brazilience nu erau de ncredere (ah,
Dumnezeule, mania asta de a generaliza
totul). N-a fost de nici un folos sa-i spuna catotul nu fusese dect din pricina u
nei febre
foarte mari cauzate de diferenta de
temperatura, barbatul nu se lasa convins si
chiar pretinse ca trebuia sa mearga iar n
Brazilia ca sa angajeze o nlocuitoare, si ca
56
ar fi fost mai bine sa faca un show cu
balerine iugoslave, care erau mult mai
frumoase si mai responsabile.
Maria, desi nca tnara, nu era deloc
toanta mai cu seama dupa ce amantul ei
arab i spuse ca n Elvetia legile privitoare lamunca snt foarte severe si putea sust
ine ca
era folosita la o munca de sclav, deoarece
localul ramnea cu mare parte din salariul ei.
Se ntoarse n biroul lui Roger, vorbind deasta data o franceza rezonabila, care
includea n vocabularul ei si cuvntul
avocat. Pleca de-acolo cu o ploaie de injuriisi o indemnizatie de cinci mii de dol
ari
bani la care niciodata nu visase, totul din
pricina acelui cuvnt magic, avocat. Acum
putea sa-l iubeasca nestnjenita pe arab, sacumpere unele cadouri, sa-si faca foto
grafiin zapada si sa se ntoarca acasa cu victoria
visata.
Primul lucru pe care-l facu fu sa-i
telefoneze unei vecine a mamei sale si sa
spuna ca era fericita, avea o cariera
frumoasa n fata, nimeni de-acasa nu trebuie
sa-si faca griji. Dupa aceea, cum avea un
termen pentru a parasi camera de pensiune
pe care i-o nchinase Roger, nu-i ramnea
dect sa se duca la arab, sa-i jure dragoste
vesnica, sa se converteasca la religia lui, sa
se marite cu el chiar daca ar fi fost
57
obligata sa poarte pe cap una din pnzele
acelea ciudate; la urma urmelor, toti deacolo
stiau ca arabii erau foarte bogati, si
asta era de ajuns.
Arabul nsa, la vremea aceea, era deacum
departe pesemne n Arabia, o tarape care Maria nu o cunostea si n adncul
sufletului i aduse multumiri Fecioarei Maria
ca nu fusese obligata sa-si tradeze religia.
Acum, vorbind deja destul de bine franceza,
cu bani pentru drumul de ntoarcere, carte
de munca unde era clasificata ca
dansatoare de samba, o viza de sedere
nca valabila si stiind ca n ultima instanta se
putea marita cu un comerciant de textile,
Maria se hotar sa faca ceea ce stia ca era n
stare: sa cstige bani cu frumusetea ei.
nca din Brazilia citise o carte despre unpastor care, n cautarea comorii sale,
ntmpina diferite dificultati, iar aceste
dificultati l ajuta sa obtina ceea ce doreste;
acesta era exact si cazul ei. Acum era pedeplin ncredintata ca fusese trimisa n lu
me
ca sa se ntlneasca cu adevaratul ei destin
model sau manechin.
nchirie o camera mica (fara televizor,
fiindca se impunea sa economiseasca la
maximum, pna cnd avea sa cstige ntradevar
multi bani), iar a doua zi ncepu saviziteze diverse agentii. Peste tot afla ca tr
ebuia
sa lase fotografii profesionale, dar, n
58
definitiv, era o investitie n propria ei cariera
orice vis costa mult. Cheltui o parte
considerabila din bani la un fotograf
excelent, care vorbea putin si pretindea
mult: avea o garderoba uriasa n atelierul
sau si ea poza n costumatii sobre,
extravagante si chiar ntr-un bikini, care l-ar
fi facut pe unicul ei cunoscut din Rio de
Janeiro, agentul de paza/interpretul si eximpre-
sarul Mailson, sa plesneasca de
mndrie. Ceru o serie de copii suplimentare,
scrise o scrisoare n care spunea ca era
fericita n Elvetia si le trimise familiei sale.
Aveau sa creada ca era bogata, cu o
garderoba demna de invidiat, si ca devenise
fiica cea mai ilustra a oraselului lor. Daca
totul avea sa iasa dupa gndul ei (si citise
multe carti de gndire pozitiva, asa nct nu
avea nici cea mai mica ndoiala cu privire la
propriul ei triumf), avea sa fie primita lantoarcere cu fanfara si toti l-ar fi c
onvins peprimar sa dea numele ei unei piete.
si cumpara un telefon mobil, din cele
care utilizeaza cartele preplatite (de vreme
ce nu avea domiciliu stabil) si, n zilele
urmatoare, astepta invitatii la lucru. Mnca nrestaurante chinezesti (cele mai ieft
ine) si,
ca sa-si petreaca timpul, studia ca o
apucata.
Timpul se scurgea nsa n zadar si telefonulnu suna. Spre surprinderea ei, nimeni nu
se
59
agata de ea cnd se plimba pe malul lacului,
cu exceptia unor traficanti de droguri carestateau mereu n acelasi loc, sub unul
din
podurile care faceau legatura dintre
frumoasa gradina veche si o parte mai noua
a orasului. ncepu sa se ndoiasca de
frumusetea ei, pna cnd una dintre fostele ei
colege de munca, cu care se ntlnise din
ntmplare ntr-o cafenea, i spuse ca nu eaera de vina, ci elvetienii, carora nu le pla
cesa deranjeze pe nimeni, si strainii, carora le
e frica sa nu fie arestati pentru agresiune
sexuala o chestie inventata pentru ca
femeile din lumea ntreaga sa se simta cumnu se poate mai rau.
Din jurnalul Mariei, ntr-o noapte cnd nu
mai avea curaj sa iasa, sa traiasca, sa maiastepte apelul telefonic care nu mai
venea:
Azi am trecut prin fata unui parc de
distractii. Cum nu pot continua sa cheltuiescbani la ntmplare, m-am gndit ca ar fi
maibine sa observ oamenii. M-am oprit multtimp n fata montagne-russe-ului: am vaz
utca majoritatea persoanelor intrau acolo ncautarea senzatiilor tari, dar cnd ncepe
a safunctioneze, mureau de frica si cereau
oprirea carucioarelor.
Atunci ce vor? Daca aleg aventura, n-artrebui sa fie pregatite ca sa mearga pna l
a
60
capat? Sau cred c-ar fi mai inteligent sa nutreaca prin attea urcusuri si co-borsu
ri si sastea tot timpul ntr-un carusel, nvrtindu-sen acelasi loc?
n clipa cnd snt prea singura ca sa magndesc la dragoste, dar simt nevoia sa maconvin
g ca asta se va ntmpla, mi voi gasi oslujba si ma aflu aici pentru ca am ales
destinul acesta. Montagne-russe-ul e viata
mea, viata este un joc dur si halucinant,
viata nseamna salturi cu parasuta,
nseamna risc, nseamna sa cazi si sa te
ridici, nseamna alpinism, nseamna vointade a ajunge n punctul tau cel mai nalt si a
te simti nemultumit si nelinistit cnd nu
reusesti sa o faci.
Nu e usor sa fiu departe de familia mea,
de limba n care-mi pot exprima toate
emotiile si sentimentele, dar de azi nainte,
cnd voi fi deprimata, mi voi aminti de acelparc de distractii. Daca as fi adormit
si m-asfi trezit brusc ntr-un montagne-russe, oarece as simti?
Bun, prima senzatie ar fi ca snt
prizoniera, as fi ngrozita de curbe, mi-ar
veni sa vomit si sa plec de-acolo. Dar dacama ncredintez ca sinele snt destinul me
u,
ca Dumnezeu conduce mecanismul,
cosmarul acesta s-ar transforma n
stimulent. Nu este dect exact ceea ce este,
un montagne-russe, o jucarie sigura si con
61
fortabila, care ajunge la terminus, dar din
care, ct tine calatoria, trebuie sa privesc
peisajul din jur, sa tip de emotie.
62
Desi era capabila sa scrie consideratii pe
care le socotea foarte ntelepte, nu era n
stare sa-si urmeze propriile sfaturi;
momentele de depresie deveneau tot mai
frecvente si telefonul continua sa nu sune.
Ca sa se distreze si sa practice limba
franceza n acele ceasuri incerte, Maria
ncepu sa cumpere reviste cu artisti celebri,
dar si dadu seama repede ca cheltuia multibani n acest scop si se duse sa le caute
la obiblioteca din apropiere. Doamna care se
ocupa de mprumutul cartilor i spuse ca
acolo nu puneau la dispozitie reviste, dar iputea sugera unele titluri care sa o
ajute sastapneasca tot mai bine franceza.
N-am timp de citit carti.
Cum nu aveti timp? Ce faceti?
Multe: studiez franceza, tin un jurnal
si...
Si mai ce?
Era sa spuna si astept sa sune
telefonul, dar socoti ca era mai bine sa
taca.
Fata draga, dumneata esti tnara, ai
toata viata n fata. Citeste. Uita ce ti s-a spusdespre carti si citeste.
63
Si pna acum am citit mult.
Brusc, Maria si aminti de ceea ce
agentul de paza Mailson i descrisese cndva
sub denumirea de energie. Bibliotecara din
fata ei parea o fiinta sensibila, binevoitoare,
cineva care ar putea sa o ajute daca ceva
sau nimic n-ar merge. Trebuia sa o
cucereasca, intuitia i spunea ca acolo si
putea gasi o posibila prietena. Se razgndi peloc:
Dar vreau sa citesc si mai mult. Va rog
sa ma ajutati n alegerea cartilor.
Femeia i aduse Micul print. n noapteaaceea ncepu sa o rasfoiasca, vazu desenelede l
a nceput, unde aparea o palarie dar
autorul spunea ca, la drept vorbind, pentrucopii, aceea era o cobra cu un elefan
t
nauntru. Cred ca niciodata n-am fost copil,
si spuse n sinea ei. Pentru mine, asta pare
mai degraba o palarie. n absenta
televizorului, ncepu sa-l nsoteasca pe
printisor n calatoriile lui, ntristndu-se totusi
ori de cte ori aparea subiectul dragoste
si interzisese sa se mai gndeasca la temaasta sau, de nu, risca sa se sinucida. Cu

exceptia cinelor romantice la care luau parteun print, o vulpe si un trandafir,
cartea erafoarte interesanta si uita sa verifice la
fiecare cinci minute daca bateria celularului
era ncarcata (murea de frica sa nu-si piardasansa cea mare din pricina unei negli
jente).
64
Maria ncepu sa frecventeze biblioteca,
sa stea de vorba cu femeia care parea la felde singura ca si ea, sa-i ceara suge
stii, sadiscute despre viata si autori pna cnd
banii aproape i se terminara; nca doua saptamni
si nu si-ar mai fi putut cumpara
biletul de ntoarcere.
Si cum viata asteapta mereu situatii
critice ca sa-si arate latura stralucitoare, n
cele din urma telefonul suna.
La trei luni dupa ce descoperise cuvntul
avocat si la doua de cnd traia din
indemnizatia ncasata, o agentie de modele
ntreba daca doamna Maria se mai gasea lanumarul acela. Raspunsul fu un da rece,
repetat cu mult timp nainte, ca sa nu
manifeste nici un fel de anxietate. Afla
atunci ca unui arab, profesionist n materiede moda n tara lui, i placusera mult
fotografiile ei si voia sa o invite sa participela o parada. Maria si aminti de r
ecenta
deceptie, dar si de banii de care avea nevoiecu disperare.
si dadura ntlnire ntr-un restaurant
foarte sic. ntlni un domn elegant, mai
ncntator si mai matur dect experienta saanterioara, care o ntreba:
Stiti de cine e tabloul acela? De Joan
Miro. Stiti cine e Joan Miro?
65
Maria ramase tacuta, ca si cum s-ar fi
concentrat asupra mncarii, destul de diferitade cea din restaurantele chinezesti.
Pe de
alta parte, si facea nsemnari n minte:
trebuie sa ceara o carte despre Miro cu
prilejul proximei sale vizite la biblioteca.
Arabul insista nsa:
Masa aceea era preferata de Federico
Fellini. Ce credeti despre filmele lui Fellini?
i raspunse ca le adora. Arabul vru sa
intre n detalii, si Maria, dndu-si seama ca
pregatirea ei culturala n-avea cum sa rezistela proba aceea, se hotar sa treaca d
irect lasubiect:
Nu vreau sa ma prefac fata de
dumneavoastra. Tot ce stiu este deosebirea
dintre o coca-cola si o pepsi. Nu doriti sadiscutam despre o parada de mode?
Franchetea fetei paru a-i face o buna
impresie.
O vom face cnd vom lua un drink,
dupa cina. Se instala o pauza, timp n carecei doi se priveau si ncercau sa-si ghic
easca
gndurile.
Snteti foarte frumoasa insista
arabul . Daca vreti sa luati un drink cu
mine la hotelul meu, va dau o mie de franci.
Maria ntelese imediat. Era vina agentieide modele? Era vina ei, ar fi trebuit sa
se
intereseze mai exact despre cina? Nu era
nici vina agentiei, nici a ei, nici a arabului:
66
chiar asa functionau lucrurile. Brusc, simti
nevoia de peisajul natal, de Brazilia, de
mbratisarea mamei. si aminti de biletul lui
Mailson, cnd vorbea de trei sute de dolari;
pe atunci socotise exagerat, mult peste ceea
ce spera sa primeasca pentru o noapte cuun barbat. Dar n clipa aceea si dadu seama

ca nu mai avea pe nimeni, absolut pe nimenipe lume cu care sa poata sta de vorba
; era
singura, ntr-un oras strain, la vrsta ei de
douazeci si doi de ani relativ bine traiti, dar
inutili daca era vorba sa o ajute la gasireacelui mai bun raspuns.
Mai dati-mi, va rog, putin vin.
Arabul i mai turna vin n pahar, n timp
ce gndul i calatorea mai rapid dect Miculprint n plimbarea lui pe diverse planete.
Venise sa caute aventura, bani si poate unsot, stia ca n cele din urma va accepta
si
propuneri ca asta, fiindca nu era inocenta sise obisnuise cu comportamentul barb
atilor.
Dar nca mai credea n agentiile de modele,
straluciri, un sot bogat, familie, copii, nepoti,
rochii, ntoarcere triumfatoare n orasul
natal. Visa sa depaseasca toate dificultatile
doar cu ajutorul inteligentei, al farmecului, alvointei sale.
Realitatea sfrsise prin a i se prabusi ncap. Spre surprinderea arabului, ncepu sa
plnga. Barbatul, sfsiat ntre teama de
scandal si instinctul masculin de a o proteja
67
pe fata, nu stia ce sa faca. i facu semn
ospatarului sa aduca nota de plata, dar
Maria l ntrerupse:
Nu faceti asta. Mai turnati-mi vin si
lasati-ma sa plng nitel. Si Maria se gndi la
baietasul care-i ceruse un creion, la
adolescentul care o sarutase pe gura
nchisa, la bucuria de a fi cunoscut Rio de
Janeiro-ul, la barbatii care o folosisera fara a-
i fi dat nimic n schimb, la pasiunile si iubirileirosite de-a lungul drumului ei
de pna acum.
Viata sa, n ciuda aparentei libertati, era unsir nesfrsit de ceasuri n asteptarea u
nui
miracol, a unei iubiri adevarate, a unei
aventuri cu acelasi final romantic pe care-l
vazuse mereu n filme si despre care citise ncarti. Un autor scrisese ca pe om timp
ul nu-l
transforma, nvatatura nu-l transforma
unicul lucru care te poate face sa-ti schimbi
gndurile este dragostea. Ce prostie! Cine ascris asta cunostea doar o fata a mone
dei.
ntr-adevar, dragostea era primul lucrucapabil sa schimbe total viata unei persoan
e
de la o clipa la alta. Exista nsa cealalta fataa monedei, un al doilea lucru care
face ca
fiinta umana sa urmeze o cale total diferita
de cea planuita: se numea disperarea. Da,
poate dragostea ar fi n stare sa-l transformepe cineva; disperarea opereaza nsa ac
easta
transformare mai repede. Si acum, Maria? Safuga de-acolo, sa se ntoarca n Brazilia
, sa
68
se transforme n profesoara de franceza, sa
se marite cu patronul magazinului de textile?
Sa mearga oare mai departe, o singura
noapte, ntr-un oras unde nu cunostea penimeni si nimeni nu o cunostea? Oare o
singura noapte si banii att de usor cstigatiar face-o sa mearga mai departe, pna la
un
punct al drumului de unde nu s-ar mai fi putut
ntoarce? Ce se ntmpla n acel minut: o mare ocazie
sau o ncercare din partea Fecioarei Maria?
Ochii arabului se plimbau peste tabloul
lui Joan Miro, peste locul unde lua masa
Fellini, peste fata care pazea hainele, peste
clientii care intrau si ieseau.
Nu stiati?
nca nitel vin, va rog fu raspunsul
Mariei, tot printre lacrimi.
Se ruga ca ospatarul sa nu se apropie sisa vada ce se ntmpla si ospatarul, care
asista la toate de departe cu coada ochiului,
se ruga ca barbatul cu fetiscana sa achite
repede nota, pentru ca restaurantul era ticsitsi era lume care astepta un loc.
n cele din urma, dupa un rastimp care-iparuse o vesnicie, ea vorbi:
Ati spus un drink pentru o mie de
franci?
Pna si Maria se mira de tonul vocii sale.
Da raspunse arabul, regretnd ca
facuse propunerea . Dar nu vreau
nicidecum...
69
Achitati nota. Sa luam acel drink la
hotelul dumneavoastra.
Din nou, si parea o straina. Pna atunci
fusese o tnara amabila, educata, vesela, si
nu folosise niciodata o asemenea tonalitate
a vocii cu un strain. Dar se parea ca tnara
aceea murise definitiv: n fata ei era alta
existenta, unde drinkurile costau o mie de
franci sau, ntr-o moneda mai universala,
circa sase sute de dolari.
Si totul se petrecu ntocmai conform
asteptarilor: se duse la hotel cu arabul, bausampanie, se mbata aproape detot, si
desfacu coapsele, astepta ca el sa aiba
orgasm (nici nu-i trecu prin cap sa simuleze
ca avea si ea unul), se spala n cada de
marmura, lua banii si-si ngadui luxul de a
lua un taxi pna acasa.
Se arunca n pat si dormi o noapte fara
vise.
Din jurnalul Mariei, a doua zi:
mi amintesc de toate, mai putin de
momentul n care am luat hotarrea. Curios,
nu am nici un sentiment de vinovatie.
nainte obisnuiam sa le privesc pe fetele
care se culcau cu barbati pentru bani ca peniste fiinte carora viata nu le lasas
e nici o
alegere iar acum vad ca nu e asa. Puteam
zice da sau nu, nimeni nu ma silea sa
70
accept ceva.
Merg pe strazi, ma uit la oameni, oare sialeg ei nsisi propriile vieti? Nu cumva s
i ei,
ca si mine, au fost alesi de catre destin?
Doamna care visa sa devina model,
functionarul bancar care se gndise sa fie
muzician, dentistul care si tinea o carte
ascunsa si caruia i-ar fi placut sa se
consacre literaturii, fata care ar fi adorat sa
lucreze la televiziune, dar tot ce a gasit afost un post de casiera la un superm
arket.
Nu simt nici un fel de compasiune fatade mine nsami. Nu ma consider o victima,
fiindca puteam sa fi plecat de la restaurant
cu demnitatea intacta si cu poseta goala.
Puteam sa-i fi dat lectii de morala barbatului
din fata mea sau sa fi ncercat a-l face sa
vada ca avea sub ochi o printesa si ca eramai bine s-o cucereasca dect s-o cumper
e.
Puteam sa fi adoptat infinite atitudini, dar ca
majoritatea fiintelor umane am lasat ca
destinul sa aleaga ce drum sa urmez.
Nu snt unica, desi destinul meu poateparea ilegal si marginal n raport cu al
celorlalti. Dar, n cautarea fericirii, ne
poticnim cu totii: functionarul/muzician,
dentistul/scriitor, casiera/actrita,
doamna/model, nici unul dintre noi nu e
fericit.
71
Deci asta e? Era usor asa? Se afla ntr-un
oras strain, nu cunostea pe nimeni, ceea ceieri era un supliciu i dadea azi o ime
nsa
senzatie de libertate, nu era nevoita sa dea
explicatii nimanui.
Lua hotarrea, pentru prima oara dupamulti ani, sa-si consacre ntreaga zi ca sa se
gndeasca la ea nsasi. Pna atunci traia
preocupata mereu de ceilalti: mama,
colegele de scoala, tatal, functionarii de laagentia de modele, profesorul de fr
anceza,
ospatarul, bibliotecara, ce anume gndeaupersoanele de pe strada pe care nu le mai

vazuse niciodata . La drept vorbind,
nimeni nu se gndea la nimic, cu att mai
putin la ea, o biata straina careia, daca ar fidisparut mine, nici macar politia
nu i-ar fi
dus lipsa.
Destul. Iesi grabita, si lua cafeaua de
dimineata n localul obisnuit, merse putin njurul lacului, se uita la o manifestati
e a unor
refugiati. O femeie cu un catelus comenta ca
erau kurzi si, de asta data, n loc sa se
prefaca a sti raspunsul, ca sa arate ca eramai culta si mai inteligenta dect si
nchipuiau, ntreba:
De unde vin kurzii?
72
Femeia, spre surprinderea ei, nu stiu sa-i
raspunda. Asa snt oamenii: vorbesc de
parca ar sti totul, iar daca ndraznesti sa
ntrebi, nu stiu nimic. Intra ntr-un cybercafesi descoperi pe internet ca kurzii ve
neau din
Kurdistan, o tara inexistenta, azi mpartitantre Turcia si Irak. Se ntoarse la locul
de
unde plecase, ncercnd sa o gaseasca pe
femeia cu catelul dar aceasta plecase,
poate pentru ca animalul nu mai suporta sancremeneasca o jumatate de ora ca sa va
da
o ceata de oameni cu esarfe, valuri, muzici
si strigate ciudate.
Asa snt si eu. Sau mai bine zis, asa
eram: o persoana care se facea ca stie totul,
ascunsa n tacerea mea, pna cnd arabul
acela m-a iritat att de tare, nct am avut
curajul sa spun ca nu stiam dect deosebireadintre niste bauturi racoritoare. A fo
st oare
socat? Si-a schimbat parerea despre mine?
Nici vorba! Spontaneitatea mea se vede ca i
s-a parut fantastica. Totdeauna am pierdutcnd am vrut sa par mai priceputa dect snt
:
si cu asta, basta!
si aminti de agentia de modele. Stiau cevrea arabul si-n cazul asta Maria facuse
nca o data pe ingenua sau crezusera cu
adevarat ca era capabil sa-i gaseasca delucru n Danemarca?
Oricum, Maria se simtea mai putin
singura n dimineata aceea cenusie din
73
Geneva, cu temperatura apropiata de zero,
kurzii manifestnd, tramvaiele ajungnd la fixn fiecare statie, magazinele rearanjnd
bijuteriile n vitrine, bancile deschizndu-se,
cersetorii dormind, elvetienii ducndu-se la
munca. Era mai putin singura, deoarece
alaturi de ea era alta femeie, poate invizibila
pentru trecatori. Nu-i observase niciodata
prezenta, dar ea se afla acolo.
Zmbi pentru femeia invizibila de lngaea, care semana cu Fecioara Maria, mama
lui Isus. Femeia i raspunse tot cu un zmbet,
i spuse sa aiba grija, caci lucrurile nu erauatt de simple cum credea ea. Maria nu
daduimportanta sfatului, raspunse ca era o
persoana adulta, responsabila de propriile
decizii, si nu putea crede ca exista o
conspiratie cosmica mpotriva ei. Aflase caerau barbati dispusi sa plateasca o mie
de
franci elvetieni pentru o noapte, pentru o
jumatate de ora ntre coapsele ei, si tot cetrebuia sa decida n zilele urmatoare er
a
daca lua cei o mie de franci elvetieni pe
care-i avea acum acasa, cumpara un bilet deavion si se ntorcea n orasul unde se
nascuse. Sau daca mai ramnea putin, doarct sa cumpere o casa pentru parinti, rochi
i
frumoase si bilete pentru locurile pe care
visase cndva sa le viziteze.
Femeia invizibila de lnga ea i spuseiarasi, insistnd, ca lucrurile nu erau chiar
74
att de simple, dar Maria, desi multumita de
nesperata tovarasie, o ruga sa nu-i mai
ntrerupa gndurile, trebuia sa ia hotarri
importante.
Analiza din nou, de asta data cu mai
multa grija, posibilitatea de a se ntoarce nBrazilia. Prietenele ei de colegiu, ca
re nu
plecasera niciodata de-acolo, ar fi comentatnumaidect ca fusese data afara din se
rviciu,
ca nu avusese niciodata talent ca sa devina
o stea internationala. Mama ei s-ar fi ntristat
pentru ca nu primise suma lunara fagaduita
desi Maria, n scrisorile ei, sustinuse ca
posta fura banii. Tatal ei ar fi privit-o tot
restul vietii cu expresia aceea stiam eu, ea
si-ar fi reluat munca n magazinul de textile,
s-ar fi casatorit cu patronul, dupa ce
calatorise n avion, mncase brnza elvetiana,
nvatase frantuzeste si pasise n zapada.
Pe de alta parte, existau drinkurile de omie de franci elvetieni. Poate n-ar fi
durat
mult timp n definitiv, frumusetea trece
iute ca vntul , dar ntr-un an ar avea bani
ca sa recupereze totul si sa se ntoarca nlume, de asta data stabilind ea nsasi
regulile jocului. Unica ei problema concreta
era ca nu stia ce era de facut, cum sa
nceapa. Acum ctva timp, n localul acelafamilial, o fata mentionase un loc numit Rue

de Berne de altminteri, fusese unul din
primele ei comentarii, chiar nainte de a-i fi
75
aratat unde sa-si lase bagajele.
Se duse la unul dintre marile panouri
care se gaseau n numeroase locuri din
Geneva, orasul acela att de amabil cu
turistii, nct nu suporta sa-i vada ratacinduse
si, ca sa evite una ca asta, panourilerespective aveau anunturi ntr-o parte si
harti n cealalta.
Acolo era un barbat si ea l ntreba daca
stia unde era Rue de Berne. El o priviintrigat, o ntreba daca asta cauta sau voia

sa stie unde era autostrada care ducea la
Berna, capitala Elvetiei.
Nu, raspunse Maria, vreau sa gasescchiar strada de-aici, din oras.
Barbatul o masura din cap pna-n
picioare si se ndeparta fara sa scoata o
vorba, ncredintat ca era pesemne filmat deunul din programele acelea de televiziu
ne, n
care marea bucurie a publicului e de a faceca toti sa para ridicoli. Maria ramas
e acolocincisprezece minute n definitiv orasul
era mic si pna la urma gasi locul.
Prietena ei invizibila, care pastrase
tacerea cta vreme Maria se concentrase
asupra hartii, acum ncerca sa argumenteze;
nu era o chestiune de morala, ci se angaja
pe un drum fara ntoarcere.
Maria raspunse ca, asa cum a fost
capabila sa aiba bani ca sa se ntoarca dinElvetia, ar fi capabila sa iasa din ori
ce
76
situatie. n plus, nici una dintre persoanele
cu care se ncrucisa n timpul plimbarii salenu alesese singura ce anume dorea sa fa
ca.
Asta era realitatea vietii.
Sntem ntr-o vale a plngerii, i se adresa ea
prietenei sale invizibile. Putem avea multevise, dar viata e aspra, implacabila,
trista.
Ce vrei sa-mi spui? Ca lumea ma va
condamna? Nu va sti nimeni si asta va fi
doar o perioada din viata mea.
Cu un zmbet dulce, dar trist, prietena
invizibila disparu.
Merse pna la parcul de distractii,
cumpara un bilet pentru montagne-russe,
tipa ca toti ceilalti, nte-legnd nsa ca nu eranimic periculos, era doar o jucarie.
Mnca
ntr-un restaurant japonez, nici nu stia ce
mannca, stia doar ca era foarte scump, iar
acum era dispusa sa-si faca toate capriciile.
Era vesela, nu trebuia sa mai astepte nici un
telefon si nici sa numere centimele cheltuite.
La sfrsitul zilei, lua legatura cu agentia,
spuse ca ntlnirea fusese foarte buna si ca lemultumea. Daca ar fi fost seriosi, ar
fi
ntrebat de fotografii. Daca ar fi fost
traficanti de femei, ar fi aranjat noi ntlniri.
Trecu podul, se ntoarse n odaita ei, se
hotar sa nu-si cumpere televizor, chiar dacaavea bani si multe planuri n cap: treb
uia sagndeasca, sa-si foloseasca tot timpul spre a
77
gndi.
Din jurnalul Mariei n noaptea aceea (cu o adnotare
pe margine, zicnd: Nu snt foarte convinsa).
Am nteles de ce plateste un barbat
pentru o femeie: vrea sa fie fericit. Nu
plateste o mie de franci doar ca sa aiba unorgasm. Vrea sa fie fericit. Si eu vr
eau, toatalumea vrea si nimeni nu reuseste. Ce am de
pierdut daca ma decid sa ma transform
pentru o vreme ntr-o... cuvntul e greu deconceput si de scris... dar haide... ce p
ot
pierde daca ma decid sa fiu prostituata o
vreme?
Onoarea. Demnitatea. Respectul fata demine nsami. Daca ma gndesc bine, n-am
avut niciodata nici unul din aceste trei
lucruri. N-am cerut sa ma nasc, n-am izbutit
sa fiu iubita de cineva, totdeauna am luat
hotarri gresite acuma las viata sa decida
n locul meu.
78
Agentia telefona a doua zi, ntreba de
fotografii si la ce data va fi parada de mode,
deoarece ncasau un comision de la fiecare
actiune. Maria le spuse ca arabul urma sa
intre n legatura cu ei, tragnd imediat
concluzia ca nu stiau nimic.
Se duse la biblioteca si ceru carti despre
sex. Daca lua serios n considerare
posibilitatea de a munci doar un an, si-o
fagaduise ntr-un domeniu pe care nu-l
cunostea, primul lucru pe care trebuia sa-lfaca era sa nvete cum sa actioneze, cu
m sa
furnizeze placere si sa primeasca bani n
schimb.
Spre dezamagirea ei, bibliotecara zise caaveau doar cteva tratate tehnice, deoare
ce
acolo era o institutie publica. Maria citi
cuprinsul unuia dintre tratatele tehnice si-ldadu imediat napoi; habar n-aveau de

fericire, vorbeau doar de erectie, penetratie,
impotenta, precautii, lucruri fara nici cel maimic haz. O clipa si puse n mod seri
os
problema sa mprumute Consideratii
psihologice despre frigiditatea femeii, de
vreme ce, n cazul ei, nu reusea sa aiba
orgasme dect prin masturbatie, desi era
79
foarte placut sa fie posedata si penetrata de
un barbat.
Dar nu se afla acolo n cautarea placerii,
ci n vederea unei munci. i multumi
bibliotecarei, trecu printr-un magazin si facuprima sa investitie n posibila cari
era ce i searata la orizont rochii care i se pareau
destul de sexy ca sa trezeasca tot felul dedorinte. Se duse apoi n locul identifi
cat peharta. Rue de Berne ncepea de la o biserica(si, coincidenta, aproape de res
taurantul
japonez unde cinase cu o zi nainte), se
transforma n vitrine unde se vindeau
ceasuri ieftine, pna cnd, la capatul ei, segaseau localurile de care auzise vorbin
du-se,
toate nchise la ora aceea din zi. Se ntoarse
iar ca sa se plimbe n jurul lacului, cumpara
fara nici o retinere cinci reviste pornografice
ca sa studieze ce ar fi avut
eventual de facut, astepta sa se nnopteze si
se ndrepta iarasi catre locul cu pricina.
Acolo alese ca din ntmplare un bar cu
sugestivul nume brazilian Copacabana.
Nu luase nici o hotarre, si zicea n sinea
ei. Era doar o experienta. Niciodata nu sesimtise att de bine si att de libera n to
t
timpul petrecut n Elvetia.
Cauti de lucru zise patronul, care
spala pahare n spatele unei tejghele,
nepunnd nici macar un semn de ntrebare la
80
sfrsitul frazei. Localul consta dintr-o serie de
mese, un colt cu un soi de pista de dans sicteva sofale rezemate de pereti . N-ave
m
nimic. Ca sa muncesti aici, ntruct ne
supunem legii, trebuie sa ai cel putin o carte
de munca.
Maria i-o arata pe-a ei si barbatul paru asi
mai domoli mahmureala.
Ai experienta?
Ea nu stia ce sa spuna: daca ar fi raspunsafirmativ, el ar fi ntrebat-o unde mai
lucrase
nainte. Daca ar fi negat, ar fi fost capabil sa
o refuze.
Scriu o carte.
Ideea i tsnise din neant, ca si cum o
voce invizibila i-ar fi sarit n ajutor n clipaaceea. Observa ca barbatul stia ca m
inte si
se prefacea ca o crede.
nainte de a te hotar, vorbeste cu una
din fete. Avem cel putin sase brazilience sivei putea afla tot ce te asteapta.
Maria vru sa-i spuna ca nu avea nevoie
de sfaturile nimanui si ca nu luase nici o
decizie, dar barbatul se si deplasase de
cealalta parte a barului, fara a-i oferi nici
macar un pahar de apa.
Sosira fetele, patronul le identifica pecteva brazilience si le ceru sa stea de v
orba
cu nou-venita. Nici una din ele nu parea
dispusa sa asculte, si Maria deduse ca le erateama de concurenta. Sonorizarea lo
calului
81
fu conectata, ncepura sa se-auda niste
cntece braziliene (n definitiv, localul se
numea Copacabana), intrara fete cu trasaturi
asiatice, altele care pareau venite din muntiinzapeziti si romantici din jurul Ge
nevei. nfine, dupa aproape doua ore de asteptare,
multa sete, cteva tigari, o senzatie tot mai
profunda ca lua o hotarre gresita, o repetitiementala necontenita a propozitiei ce
caut
eu aici? si o iritare n fata totalei lipse deinteres att din partea proprietarului,
ct si a
fetelor, n cele din urma una dintre
brazilience se apropie de ea.
De ce ai ales localul asta?
Maria putea sa recurga la istoria cu
cartea sau sa faca exact ceea ce facuse n
privinta kurzilor si a lui Joan Miro: sa spunaadevarul.
Dupa nume. Nu stiu de unde sa ncep
si nu stiu nici daca vreau sa ncep.
Fata paru a ramne surprinsa de
comentariul direct si franc. Bau o nghitituradin ceva ce parea whisky, asculta o
melodie
braziliana care tocmai ncepuse, facu
comentarii despre dorul de tara, zise ca
deverul avea sa fie slab n noaptea aceeadin cauza ca se anulase un mare congres
international care urma sa aiba loc n
mprejurimile Genevei. In fine, vaznd ca
Maria nu pleca, spuse:
E foarte simplu, trebuie sa respecti trei
82
reguli. Prima: nu trebuie sa te ndragostesti
de nimeni cu care lucrezi sau cu care faci
dragoste. A doua: sa nu crezi n promisiuni si
sa ncasezi plata cu anticipatie. A treia: sanu folosesti droguri.
Facu o pauza.
Si ncepe imediat. Daca te ntorci
acasa fara sa prinzi un barbat, ai sa te
gndesti de doua ori si n-o sa mai ai curaj sa
revii.
Maria se pregatise doar pentru o
consultatie, pentru o informatie despre
posibilitatile unei munci provizorii, dar si
dadu seama ca se confrunta cu acel
sentiment care ti impune sa iei o decizie
rapid disperare!
E-n ordine. ncep azi.
Nu marturisi ca ncepuse de ieri. Femeiase duse la patronul barului, pe care-l str
iga
Milan, si acesta veni sa discute cu Maria.
Ai desuuri frumoase?
Nimeni nu-i mai pusese ntrebarea asta.
Nici iubitii ei, nici arabul, nici prietenele, cu
att mai putin un strain. Dar asa era viata nlocalul acela: direct la subiect.
Port un chilotel albastru-deschis.
Si fara sutien, plusa ea, provocatoare.
Dar nu obtinu dect o punere la punct:
De mine, sa poti chilotel negru, sutien
si ciorapi. Face parte din ritual sa dai jos ctmai multe piese de mbracaminte cu p
utinta.
83
Fara sa piarda timpul si de asta data
avnd certitudinea ca avea de-a face cu o
novice, Milan o instrui n restul ritualului:
Copacabana trebuie sa fie un local agreabil, nu
un bordel. Barbatii intrau n localul acela
vrnd sa creada ca aveau sa ntlneasca o
femeie nensotita, singura. Daca cineva se
apropia de masa ei si nu era oprit pe parcurs(deoarece, mai presus de orice, fun
ctiona
conceptul de client exclusiv al anumitor
fete), cu siguranta urma sa o invite:
Vrei sa bei ceva?
La care Maria putea raspunde da sau nu.
Era libera sa-si aleaga compania, desi nu era
recomandabil sa zica nu mai mult de o
data pe noapte. n cazul unui raspunspozitiv, urma sa ceara cu cocteil de fructe,
care (ntmplator) era bautura cea mai scumpa
de pe lista. Nimic alcoolic, nici vorba sa-l
lase pe client sa faca alegerea n locul ei.
Apoi, trebuia sa accepte o eventuala
invitatie la dans. Majoritatea frecventatorilor
erau cunoscuti si, cu exceptia clientilor
exclusivi, asupra carora nu intra n detalii,
nimeni nu prezenta vreun risc. Politia si
Ministerul Sanatatii pretindeau analize de
snge lunare, ca sa se constate daca nu eraupurtatoare de maladii cu transmisie se
xuala.
Utilizarea prezervativului era obligatorie,
desi nu aveau cum supraveghea daca normarespectiva era sau nu respectata. Era
84
interzis sa provoace vreun scandal Milan
era casatorit, tata de familie, grijuliu cu
reputatia si bunul nume al localului sau.
Continua sa-i explice ritualul: dupa dans,
se ntorceau la masa, iar clientul, ca si cum
ar fi spus ceva neasteptat, o invita sa
mearga cu el la un hotel. Pretul normal era
de 350 de franci, din care 50 de franci i
ramneau lui Milan, cu titlul de concesionare
a mesei (un artificiu legal pentru a evita, nviitor, complicatiile juridice si ac
uzatia de a
exploata sexul n scopuri lucrative).
Maria ncerca sa argumenteze:
Dar am cstigat o mie de franci pentru
asta.
Patronul facu gestul amenintator de a sendeparta, dar brazilianca aceea, care asi
sta
la conversatie, interveni:
Glumeste.
Si, adresndu-i-se Mariei, i spuse ntr-o
portugheza clara si sonora:
Aici e localul cel mai scump din
Geneve (aici, orasul se numea Geneve, nu
Genebra). Sa nu mai spui vreodata asta. Elcunoaste pretul pietei si stie ca nime
ni nu se
culca cu o femeie pentru o mie de franci,
afara de cazul daca ai noroc si
competenta clientilor speciali.
Ochii lui Milan, despre care Maria avea saafle mai trziu ca era un iugoslav ce tr
aia
acolo de douazeci de ani, nu lasau nici o
85
umbra de ndoiala:
Pretul e de 350 de franci.
Da, asta e pretul repeta Maria
umilita.
nti, ntreaba ce culoare au desuurile.
Apoi, decide pretul trupului ei.
Nu avea nsa timp de reflectie, barbatul
continua sa-i dea instructiuni: nu trebuia sa
accepte invitatii ca sa mearga la case sau
hoteluri sub cinci stele. Daca clientul nu ar
avea unde s-o duca, urma sa mearga ea la
un hotel situat la cinci intersectii de-acolo,
dar totdeauna n taxi, pentru a evita ca alte
femei de la alte localuri de pe Rue de Bernesa se obisnuiasca cu figura ei Maria
nu-l
crezu, ci si imagina ca adevaratul motiv erasa nu primeasca invitatia de a lucra n

conditii mai bune, n alt local. si pastra nsagndurile pentru sine, i ajungea discutia

despre pret.
Repet nca o data: la fel ca politistii la
cinema, sa nu bei niciodata cnd lucrezi. Te
las acum, miscarea ncepe n scurt timp.
Multumeste-i zise, n portugheza,
brazilianca.
Maria i multumi. Barbatul zmbi, dar nca
nu-si terminase lista de recomandari:
Am uitat ceva: timpul dintre comandabauturii si momentul plecarii nu trebuie cu
nici un chip sa depaseasca 45 de minute, iarn Elvetia, cu ceasuri n toate partile,
pna si
86
iugoslavii si brazilienii nvata sa respecte
orarul. Tine mine ca eu mi hranesc copiii dincomisionul dumitale.
Avea sa-si aminteasca.
i dadu un pahar de apa minerala
carbogazoasa cu lamie putea trece usordrept gin tonic si-i ceru sa astepte.
n scurt timp, localul ncepu sa se umple:
barbatii intrau, priveau n jur, se asezau
singuri si imediat aparea cineva de-al casei,
ca si cum ar fi fost o serbare si toti s-ar fi
cunoscut de multa vreme, iar acum ar fi
profitat ca sa se distreze nitel dupa o lungazi de munca. La fiecare barbat care
-si aranja
o companie, Maria suspina, usurata, desi
ncepuse sa se simta mult mai bine. Poate
pentru ca era n Elvetia, poate pentru ca,
mai devreme sau mai trziu, avea sa ntlneasca
aventuri, bani sau un sot la care
visase dintotdeauna. Poate pentru ca abia
acum si dadea seama era prima oara n
multe saptamni cnd iesea noaptea si
mergea ntr-un local unde cnta muzica si
unde, din cnd n cnd, putea auzi pe cineva
vorbind n portugheza. Se distra cu fetele dinjurul ei, consumnd cocteil de fructe,

conversnd vesele.
Nu o vazuse pe nici una din ele felicitnd
o sau dorindu-i succes n noua profesie, eransa normal, n definitiv era o concurenta
, o
87
adversara, disputn-du-si acelasi trofeu. n
loc sa fie abatuta, avu un sentiment de
orgoliu lupta, se batea, nu era cineva
descumpanit. Putea, daca ar fi vrut, sa
deschida usa si sa plece de-acolo pentru
totdeauna, dar avea sa-si aminteasca mereu
ca avusese curajul de-a ajunge acolo, de a
negocia si discuta despre lucruri la care, nnici un alt moment al vietii, nu ndraz
nise sa
se gndeasca. Nu era o victima a destinului,
si-o repeta n fiecare clipa: si asuma toate
riscurile, pna dincolo de limitele sale, traindexperiente pe care, ntr-o zi, n tace
rea inimii
sale, n momentele coplesite de urt ale
batrnetii, si le-ar putea aminti cu anumita
doza de nostalgie orict ar putea parea deabsurd.
Era sigura ca nimeni nu avea sa se
apropie de ea si mine totul nu avea sa i se
para altceva dect un vis nebunesc, pe caren-ar mai cuteza niciodata sa-l repete;
fiindca
tocmai si daduse seama ca o mie de franci
pentru o noapte se ntmpla o singura data,
mai sigur ar fi sa-si cumpere biletul de
ntoarcere n Brazilia. Ca sa-i treaca timpul
mai repede, ncepu sa calculeze ct ar cstigafiecare din fetele acelea: daca ar iesi
de trei
ori pe zi, i-ar reveni fiecareia patru ore demunca.
ntr-o zi, echivalentul salariului ei pe doua lunide la magazinul de textile.
88
Doar atta? Bun, ea cstigase o mie de
franci ntr-o noapte, dar fusese poate doar
un soi de ncepatoare. Oricum, veniturile
unei prostituate normale erau mai mari, multmai mari dect ar fi putut cstiga dnd or
e de
franceza la ea acasa. Totul presupunnd, caunic efort, sa stea o vreme ntr-un bar,
sa
danseze, sa desfaca picioarele si punct. Nuera nevoie nici macar sa stea de vorb
a.
Banii puteau fi o buna motivatie, gndi eamai departe. Dar asta era totul? Oare
persoanele aflate acolo, clientii si femeile,
reuseau sa se distreze ct de ct? Lumea era
oare att de diferita de ceea ce nvatase ea
la scoala? Daca ar folosi prezervativul, nu
risca nimic, nici chiar acela de a fi
recunoscuta de cineva din tara ei. Nimeni nu
viziteaza Geneva, cu exceptia cum li se
spusese odata la un curs acelora carora le
placea sa frecventeze bancile. Ceea ce le
place nsa brazilienilor, n marea lor
majoritate, e sa bata magazinele, de
preferinta la Miami sau Paris. Trei sute de
franci pe zi, cinci zile pe saptamna.
O avere! Ce tot faceau fetele alea acolo,
daca ntr-o luna cstigau bani suficienti ca sase ntoarca acasa si sa le cumpere o ca
sa
mamelor lor? Oare munceau doar de putintimp?
Sau si Maria se temu de propria-i
ntrebare sau le-o fi placnd?
89
Din nou simti nevoia de a bea
sampania o ajutase considerabil n ziua
anterioara.
Acceptati un drink?
In fata ei, un barbat de vreo treizeci de
ani, n uniforma unei companii aeriene.
Lumea ncepu sa para filmata cu
ncetinitorul si Maria trai senzatia de iesire
din propriul trup, contemplndu-se din
exterior. Murea de rusine, dar facu efortul de
a-si stapni mbujorarea de pe fata, dadu
afirmativ din cap, zmbi si ntelese ca dinclipa aceea viata i se schimbase pentru
totdeauna. Cocteil de fructe, conversatie, ce
faci aici, e frig, nu-i asa? Povesteste-mi
despre tara dumitale. Aveti carnaval. Braziliencele
snt frumoase, nu-i asa?
Sa surzi si sa accepti complimentul, saarborezi poate un aer pe jumatate timid. S
a
dansezi iar, dar fiind atenta la privirea lui
Milan, care uneori da din cap si arata spre
ceasul de la mna. Miros de parfumbarbatesc, ntelege repede ca trebuie sa se
deprinda cu mirosurile. Cel putin acesta e deparfum. Danseaza strns lipiti. nca un
cocteil
de fructe, timpul trece, oare nu-i spusese case scursesera patruzeci si cinci de
minute?
Se uita la ceas, el o ntreaba daca asteaptape cineva, ea i spune ca peste o ora av
eau
sa vina niste prieteni, el o invita sa iasa.
Hotel, 350 de franci, dus dupa sex (barbatul
90
comenta, intrigat, ca nimeni nu mai facuse
asa ceva nainte). Nu Maria, alta persoana en trupul ei, care nu simte nimic, ndepli
neste
doar mecanic un soi de ritual. E o actrita.
Milan o nvatase de toate, mai putin cum sa
se desparta de client, ea multumeste, e si elmolesit si somnoros.
Sovaie, vrea sa se ntoarca acasa, dar
trebuie sa se duca la local ca sa depuna cei
50 de franci, iar atunci alt barbat, un nou
cocteil, ntrebari despre Brazilia, iarasi dus
(de asta data fara comentarii), se ntoarce labar, patronul si ncaseaza comisionul s
i-i
spune ca poate pleca, deverul e slab astazi.
Nu ia un taxi, strabate toata Rue de Berne
pe jos, uitndu-se la celelalte localuri, la
vitrinele cu ceasuri, la biserica din colt
(nchisa, mereu nchisa...). Nimeni nu-i
ntoarce privirea ca totdeauna.
Merge prin frig. Nu simte temperaturascazuta, nu plnge, nu se gndeste la banii
cstigati, e ntr-un fel de transa. Unii s-au
nascut ca sa nfrunte viata singuri, asta nu e
nici bine, nici rau, e doar viata. Maria face
parte din rndul lor.
ncepe sa se straduiasca a reflecta la
cele ntm-plate, a nceput azi si se si
considera o profesionista, i se pare ca o facede multa vreme, ca a facut asta to
ata viata.
si simte o afectiune ciudata pentru sine, emultumita ca nu fugise. Acum trebuie s
a se
91
hotarasca daca va merge mai departe. Daca
va continua, avea sa fie cea mai buna
ceea ce niciodata nu fusese, n nici o
mprejurare.
Viata o nvata nsa foarte repede ca
numai cei puternici supravietuiesc. Ca sa fiiputernica, trebuie sa fii cea mai b
una, nu
exista alternativa.
Din jurnalul Mariei, o saptamna mai
trziu:
Eu nu snt un corp care are suflet, snt unsuflet care are o parte vizibila, numita
corp.
n toate aceste zile, exact invers de cum mi
puteam imagina, sufletul acesta a fost multmai prezent. Nu-mi spunea nimic, nu m
a
critica, nu-i era mila de mine: doar ma
observa.
Azi mi-am dat seama de ce se ntmplaasa: de multa vreme nu ma mai gndesc laceva numi
t dragoste. Se pare ca ea fuge demine, ca si cum n-ar mai avea nici o
importanta si nu s-ar simti bine venita. Dardaca nu ma voi gndi la dragoste, nu v
oi finimic.
Cnd m-am ntors a doua zi la Copacabana, am si
nceput sa fiu privita cu mai mult respect
de unde am nteles ca multe fete aparpentru o noapte si nu mai pot continua. Cinem
erge mai departe devine un soi de aliata,
92
de camarada fiindca poate ntelegedificultatile motivatiilor sau, mai bine zis,
lipsa de motivatii de a-si fi ales acest tip deviata.
Toate viseaza la cineva care sa soseasca
si sa le descopere ca pe o adevarata femeie,
tovarasa, senzuala, prietenoasa. Dar toatestiu, din prima clipa a unei noi ntlniri
, canimic asemanator nu are sa se ntmple.
Trebuie sa scriu despre dragoste. Trebuiesa gndesc, sa gndesc, sa scriu si iar sa
scriu despre dragoste altminteri sufletul
meu nu suporta.
93
Chiar daca credea ca dragostea e ceva
att de important, Maria nu uita de sfatul pecare-l primise n prima noapte si ncerca
sa otraiasca numai n paginile jurnalului ei. n
rest, cauta cu disperare un mijloc de a fi maibuna, de a cstiga multi bani ntr-un
timp
scurt, a nu gndi mult si a gasi un motiv
temeinic ca sa faca ceea ce facea.
Aici era partea cea mai dificila: care sa fifost adevaratul motiv?
O facea pentru ca avea nevoie. Nu, nuera bine toata lumea are mereu nevoie sa
cstige bani, dar nu toti opteaza pentru o
viata total n marginea societatii. O facea
pentru ca voia sa traiasca o experienta
noua. Oare? Orasul era plin de experiente
noi precum schiatul sau plimbarile n
barca pe lac si ea nu avusese niciodata
vreo curiozitate n sensul acesta. O facea
pentru ca nu mai avea nimic de pierdut,
viata i era o frustrare cotidiana si constanta.
Nu, nici unul dintre raspunsuri nu era
adevarat, mai bine sa uite de subiectul
acesta si sa continue pur si simplu sa
traiasca ceea ce i se ivea n cale. Avea multe
n comun cu celelalte prostituate si cu
94
celelalte femei pe care le cunoscuse n viata
ei: maritisul si o viata sigura reprezentau celmai mare dintre toate visele. Cel
e care nu se
gndeau la asta fie aveau sot (aproape o
treime din colegele sale erau casatorite), fie
ieseau dintr-o experienta recenta de divort.
Din pricina asta, ca sa se nteleaga pe sine,
cauta cu toata grija sa nteleaga de ceoare si alesesera acea profesie colegele ei.

Nu auzi nimic nou si-si facu o lista cu
raspunsurile:
a) ziceau ca erau nevoite sa-si ajute sotulde acasa (si gelozia? Si daca se ivea
vreun
prieten de-al sotului lor? Nu avu nsa curajsa ajunga att de departe);
b) sa cumpere o casa pentru mama lor(disculpa asemanatoare cu a ei, dar era cea
mai raspndita);
c) sa adune bani pentru biletul de
ntoarcere (columbienele, thailandezele,
peruanele si braziliencele adorau motivul
acesta, desi cstigasera de multe ori baniinecesari si se scuturasera numaidect de
ei,
din teama de a nu-si realiza visul);
d) placerea (nu se prea potrivea cu
ambianta, suna fals);
e) nu reusisera sa faca nimic (nici acesta
nu era un motiv serios, Elvetia era plina delocuri de munca pentru femei de serv
iciu,
soferite, bucatarese).
n sfrsit, nu descoperi nici un motiv
95
temeinic si nceta a mai ncerca sa-si explice
universul din jurul ei.
Vazu ca proprietarul, Milan, avea
dreptate: niciodata cineva nu-i mai oferise o
mie de franci elvetieni ca sa petreaca ctevaceasuri cu ea. Pe de alta parte, nime
ni nuprotesta cnd cerea 350 de franci, ca si cumar fi stiut dinainte si ar fi ntre
bat doar ca sa
te umileasca sau ca sa nu aiba surprize
neplacute.
Una dintre fete comenta:
Prostitutia e o afacere diferita de
celelalte: cine ncepe cstiga mai mult, cine
are experienta cstiga mai putin. Prefa-te
mereu ca esti ncepatoare.
nca nu stia ce erau clientii speciali,
subiect mentionat doar n treacat n prima
noapte nimeni nu aborda subiectul
acesta. In scurt timp nvata doua din
trucurile cele mai importante ale profesiei, si
anume sa nu puna niciodata ntrebari despreviata personala, sa zmbeasca si sa
vorbeasca ct mai putin cu putinta, sa nu
stabileasca niciodata ntlniri n afara
localului. Sfatul cel mai important i veni dela o filipineza pe care o chema Nyah
:
Trebuie sa gemi n momentul
orgasmului. Asta l face pe client sa-ti
ramna fidel.
De ce? Ei platesc ca sa se satisfaca.
96
Te nseli. Barbatul nu-si dovedeste ca e
mascul doar cnd are erectie. Este mascul
daca e capabil sa-i dea si placere unei femei.
Daca vede ca e capabil sa-i produca placereunei prostituate, atunci o sa se cons
idere celmai bun.
97
Si asa se scursera sase luni: Maria nvata
toate lectiile de care avea nevoie ca, de
pilda, modul de functionare al Copacabanei.
Fiind unul din localurile cele mai scumpe depe Rue de Berne, clientela era alcat
uita n
marea sa majoritate din cadre de conducere,
care aveau permisiunea de a veni trziu
acasa, ntruct luau cina cu clienti, dar limita
pentru aceste cine nu trebuia sa depaseasca
ora 23:00. Majoritatea prostituatelor aveauntre 18 si 22 de ani si ra-mneau n local
n
medie doi ani, fiind numaidect nlocuite cu
altele nou-sosite. Se duceau atunci la Neon sau la
Xenium si, pe masura ce vrsta femeii sporea,
pretul cobora si orele de munca se
evaporau. Terminau aproape toate la Tropical
Extasy, care accepta femei de peste treizeci
de ani. O data ajunsa acolo, totusi, unica
solutie era sa se ntretina, cstignd atta ct
sa-i ajunga pentru masa de prnz si
comision, cu unul, doi studenti pe zi (mediapretului pentru ntreg programul: atta
ct sacumpere o sticla de vin ieftin). S-a culcat cu
multi barbati. Nu se uita niciodata la vrsta
sau la hainele uzate, ci raspunsul ei afirmativ
sau negativ depindea de mirosul pe care-l
98
exalau. Nu avea nimic mpotriva tigarii, dar
detesta parfumurile ieftine, pe cei care nu sespalau si pe cei cu hainele impreg
nate de
bautura. Copacabana era un local linistit si
Elvetia era poate cea mai buna tara din
lume ca sa lucrezi ca prostituata cu
conditia sa ai permis de sedere si de munca,
actele n regula si sa-ti platesti cu
religiozitate asigurarea sociala; Milan repetantruna ca nu dorea sa fie vazut de
copiii sain paginile ziarelor de senzatie si se
comporta cu mai multa rigiditate dect un
politist cnd era vorba sa verifice situatia
angajatelor sale.
Pe scurt, o data depasit obstacolul primei
sau celei de-a doua nopti, era o profesie caoricare alta, unde munceai din greu,
luptaimpotriva concurentei, te straduiai sa-ti
pastrezi un patron de calitate, sa respecti
orarele, te stresai un pic, aveai nevoie de
miscare si te odihneai duminicile. Cele mai
multe dintre prostituate aveau fiecare un
gen de credinta si-si frecventau cultele,
liturghiile, rugaciunile, ntlnirile lor cu
Dumnezeu.
Ca sa nu-si piarda sufletul, Maria se luptansa cu paginile jurnalului ei. Descope
ri, spre
surprinderea sa, ca, la fiecare cinci clienti,
unul venise nu ca sa faca dragoste, ci ca sa
stea putin de vorba. Plateau pretulconsumatiei, hotelul si, n momentul cnd se
99
pregatea sa se dezbrace, spuneau ca nu era
nevoie. Voiau sa vorbeasca despredificultatile muncii, despre sotia care-i nsela
cu cineva, de faptul ca se simtisera singuri sinu avusesera cu cine sa stea de v
orba (ea
cunostea bine situatia).
La nceput i se paru foarte ciudat. Pna
ntr-o buna zi cnd, ducndu-se la hotel cu un
francez important, nsarcinat sa vneze
talente pentru nalte functii executive (iexplica asta de parca ar fi fost lucrul c
el mai
interesant de pe lume), auzi urmatorul
comentariu al clientului sau:
Stii cine este persoana cea mai
singura din lume? E cadrul de conducere
care are o cariera de succes, un salariu
foarte ridicat, se bucura de ncrederea
superiorilor si a subordonatilor sai, are o
familie cu care si petrece vacantele, copii pe
care-i ajuta sa-si ndeplineasca obligatiile
scolare, iar ntr-o buna zi apare un tip ca
mine, cu urmatoarea propunere: Vrei sa-tischimbi serviciul, sa cstigi nca o data pe
atta?
Omul acela, care are tot ce-i trebuie ca
sa se simta realizat si fericit, devine insul cel
mai mizerabil de pe planeta. De ce? Pentru
ca nu are cu cine sa stea de vorba. E tentat
sa-mi accepte propunerea, dar nu o poatediscuta cu colegii de serviciu, deoarece

acestia ar face tot posibilul ca sa-l convinga
100
sa ramna unde este. Nu poate vorbi cu
nevasta care i-a nsotit atta amar de ani
cariera victorioasa si gusta situatiile sigure,
dar nu admite riscurile. Nu poate vorbi cunimeni, si totusi se afla n fata marii
hotarri
a vietii sale. Oare poti sa-ti imaginezi ce
simte omul asta?
Nu, nu el era insul cel mai singuratic depe lume, deoarece Maria cunostea persoa
na
cea mai singura de pe fata pamntului: eansasi. Si totusi fu de acord cu clientul e
i, n
speranta unui bacsis bun pe care l si
primi. Si ncepnd cu discutia aceea, ntelese
ca trebuia sa descopere ceva ca sa-si
elibereze clientii de presiunea enorma careia
pareau a-i fi supusi; asta nsemna o
ameliorare n calitatea serviciilor sale si o
posibilitate de cstiguri n plus.
Cnd ntelese ca descarcarea tensiunii
sufletesti era la fel sau chiar mai rentabila
dect descarcarea tensiunii trupului, rencepusa frecventeze biblioteca. ncepu sa cea
racarti despre problemele conjugale,
psihologie, politica, iar bibliotecara era
ncntata fiindca fata la care tinea att de
mult renuntase sa se gndeasca la sex si
acum se concentra asupra unor lucruri mai
importante. ncepu sa citeasca n mod
regulat ziarele, parcurgnd, ori de cte ori o
putea face, paginile de economie ntruct
cea mai mare parte a clientilor ei erau cadre
101
de conducere. Ceru carti de autoajutor
deoarece aproape toti i cereau sfaturi. Se
adnci n tratate despre emotia umana de
vreme ce toti sufereau, dintr-un motiv sau
altul. Maria era o prostituata respectabila,
diferita, si, la sfr-situl celor sase luni de
munca, avea o clientela selecta, numeroasa
si fidela, trezind invidia sau gelozia, dar siadmiratia colegelor.
Ct despre sex, nimic pna atunci nu-i
mbogatise viata: nsemna sa-si desfaca
picioarele, sa le pretinda sa-si puna un
prezervativ, sa geama un pic ca sa
sporeasca posibilitatea unui bacsis (gratie
filipinezei Nyah, descoperise ca gemetele
puteau aduce 50 de franci n plus) si sa facaapoi un dus imediat dupa contact, ast
fel
nct apa sa-i poata spala nitel si sufletul.
Nici o variatie. Nici vorba de sarut sarutul,
pentru o prostituata, era mai sacru dect
orice alt lucru. Nyah o nvatase ca trebuia
sa-si pastreze sarutul pentru iubitul vietii ei,
ca n povestea cu Frumoasa Adormita; un
sarut care ar face-o sa se trezeasca din
somn si sa se ntoarca n lumea basmului, n
care Elvetia se preschimba iarasi n tara
ciocolatei, a vacilor si a ceasurilor.
La fel, nici vorba de orgasme, placere
sau lucruri excitante. n ncercarea ei de a
deveni cea mai buna, Maria asistase la
cteva spectacole de filme porno, spernd sa
102
nvete ceva care sa-i poata fi de folos n
munca. Vazuse multe lucruri interesante, dar
pe care nu se ncumeta sa le practice cu
clientii ei cereau prea mult timp, si Milan
era totdeauna multumit cnd femeile se
ntlneau cu trei insi pe noapte.
La sfrsitul acestor sase luni, Maria si
depusese 60 000 de franci la banca,
ncepuse sa ia masa la restaurante mai
scumpe, si cumpara un televizor (pe carenu-l folosea niciodata, dar i placea sa-l
aiba
la ndemna) si acum lua serios n calcul
posibilitatea de a se muta ntr-un
apartament mai bun. Acum si puteacumpara carti, dar continua sa frecventeze
biblioteca, aceasta fiind puntea ei de
legatura cu lumea reala, cea mai solida si
mai durabila. i placea sa stea de vorba
cteva minute cu bibliotecara, care era fericita
la gndul ca Maria avea sa-si gaseasca ncele din urma o iubire si poate o slujba, d
ar
pna atunci nu o ntrebase nimic, deoareceelvetienii snt timizi si discreti (adevarat
a
minciuna, pentru ca la Copacabana si n pat
erau dezinhibati, veseli sau complexati ca
oricare alt popor din lume).
Din jurnalul Mariei, ntr-o dupa-amiaza deduminica:
Toti barbatii, scunzi sau nalti, aroganti
103
sau timizi, simpatici sau distanti, au n
comun o caracteristica: intra n local
tematori. Cei mai experimentati si ascundfrica vorbind tare, cei inhibati nu reus
esc sa
si-o mascheze si ncep sa bea ca sa vadadaca senzatia dispare. Nu am nsa nici o
ndoiala, cu rarisime exceptii si acestea
snt clientii speciali, pe care Milan nca nu
mi i-a prezentat ei snt speriati.
De ce le e teama? La drept vorbind, mie
ar trebui sa-mi fie teama. Snt cine snt,
merg ntr-un local strain, n-am forta fizica,
nu port arme. Barbatii snt foarte ciudati, sieu nu vorbesc de aceia pe care i-am
vazutpna acum la Copacabana, ci de toti pe care i-
am cunoscut pna azi. Pot sa bata, pot sastrige, pot sa ameninte, dar mor de frica

femeii. Poate nu de frica celei cu care se vor
casatori, dar totdeauna exista una care i
sperie si-i supune tuturor capriciilor sale.
Chiar daca e propria lor mama.
104
Barbatii pe care-i cunoscuse de cnd
sosise la Geneva faceau totul ca sa parasiguri de ei, ca si cum ei ar fi condus
lumeasi propriile vieti; Maria nsa vedea n ochii
fiecaruia dintre ei frica de sotie sau panicade a nu obtine o erectie, de a nu f
i destul de
masculi n fata unei simple prostituate, pecare o mai si plateau. Daca ar fi fost
la un
magazin si nu le-ar fi placut ncaltamintea,
ar fi fost n stare sa se ntoarca fluturnd n
mna bonul si sa pretinda banii napoi. nschimb, chiar daca ar fi trebuit sa plateasc
a
cu o firma, daca n-ar fi avut erectie, nu s-ar
mai fi ntors niciodata n acelasi local,
deoarece si nchipuiau ca povestea se
raspndise printre toate celelalte femei, o
adevarata rusine.
Doar mie ar trebui sa-mi fie rusine
pentru ca n-am reusit sa excit un barbat.
Dar, n fapt, le este lor.
Ca sa evite asemenea accese de
timiditate, Maria cauta sa-i lase totdeauna n
voia lor, iar cnd vreunul parea mai baut saumai fragil dect era firesc, evita sexu
l si se
concentra doar asupra mngierilor si masturbarii
ceea ce-i lasa foarte multumiti
105
orict de absurda ar fi fost situatia, deoarece
se puteau masturba si singuri.
Era obligatoriu sa nu-i lase sa se simta
rusinati. Barbatii aceia, att de puternici si dearoganti la locurile lor de munca
, unde se
razboiau necontenit cu functionarii, clientii,
furnizorii, preconceptiile, secretele,
atitudinile false, ipocrizia, teama, apasarea,
si terminau ziua ntr-un local si nu le pasa ca
platesc 350 de franci elvetieni ca sa ncetezea mai fi ei nsisi pe timpul noptii.
Pe timpul noptii? Stai, Maria, exagerezi.
La drept vorbind, snt patruzeci si cinci de
minute si, chiar asa, daca scadem
dezbracatul, ncercatul ctorva alinturi false,
conversatia pe teme banale, mbracatul,
vom reduce timpul acesta la unsprezece
minute de sex propriu-zis.
Unsprezece minute. Lumea gravita n jurul a ceva
ce dura doar unsprezece minute.
Si din cauza acestor unsprezece minutedintr-o zi de douazeci si patru de ore
(admitnd ca toti fac dragoste cu sotiile lor n
fiecare zi, ceea ce era o adevarata
absurditate si o minciuna totala), ei se casatoreau,
ntretineau o familie, suportauplnsetul copiilor, se dadeau de ceasul mortii
ca sa se justifice cnd ajungeau trziu acasa,
se uitau la zeci, sute de alte femei cu care
le-ar fi placut sa se plimbe n jurul lacului dinGeneva, si cumparau haine scumpe p
entru
106
ei, rochii nca si mai scumpe pentru ele,
plateau prostituate ca sa compenseze ceeace le lipsea, sustineau o uriasa indust
rie de
cosmetice, diete, gimnastica, pornografie,
putere si cnd se ntlneau cu alti barbati,
contrar legendei, nu vorbeau niciodata
despre femei. Discutau despre functii, bani si
sport.
Era ceva putred cu civilizatia; si nu eravorba despre despadurirea Amazoniei,
stratul de ozon, disparitia ursilor panda,
fumatul, alimentele cancerigene, situatia dinpenitenciare, cum urlau ziarele.
Era exact domeniul n care lucra ea: sexul.
Maria nu se afla totusi acolo ca sa
salveze umanitatea, ci pentru a-si mari
contul bancar, a supravietui nca sase luni
solitudinii si alegerii pe care o facuse, a-i
trimite n mod regulat ajutorul lunar mameisale (care fu foarte multumita cnd afla
cantrzierea banilor se datora doar postei
elvetiene, care nu functiona la fel de bine ca
posta braziliana), a-si cumpara tot ce visasentotdeauna si nu avusese niciodata.
Se
muta ntr-un apartament mult mai bun, cu
ncalzire centrala (desi vara venise deja), iarde la fereastra ei putea zari o bis
erica, un
restaurant japonez, un supermarket si o
cafenea simpatica, pe care obisnuia sa o
frecventeze ca sa rasfoiasca ziarele.
In rest, asa cum si fagaduise siesi,
107
trebuia sa mai suporte o jumatate de an
rutina de totdeauna: Copa-cabana, accepti undrink, dans, ce crezi despre Brazili
a, hotel,
plata anticipata, conversatie si priceperea de
a atinge punctele sensibile att ale
trupului, ct si ale sufletului, mai cu seamaale sufletului , ajutor n problemele in
time,
din care unsprezece minute vor fi cheltuite
cu desfacutul picioarelor, strn-sul
picioarelor, gemetele simulate de placere.
Multumesc, te astept saptamna viitoare,
esti barbat, nu gluma, nu trebuie, pentru casi mie mi-a facut mare placere sa fi
u cu
dumneata.
Si, mai cu seama, sa nu se
ndragosteasca niciodata. Era cel mai
important, cel mai judicios sfat pe care i-ldaduse brazilianca nainte de a ceda,
pesemne pentru ca se ndragostise. n doua
luni de lucru primise deja diverse propuneride casatorie, dintre care cel putin
trei eraufoarte serioase: directorul unei firme de
contabilitate, pilotul cu care iesise n prima
noapte si patronul unui magazin specializatn bricege si arme albe. Cei trei i
promisesera sa o scoata din viata aceea si
sa-i ofere o casa decenta, un viitor, poate
copii si nepoti.
Totul doar pentru unsprezece minute pe zi? Nu era
posibil. Acum, dupa experienta ei la
Copacabana, stia ca nu era singura persoana
108
care se simtea singura. Si fiinta umana
poate ndura o saptamna de sete, doua
saptamni de foame, multi ani fara acoperis,
dar singuratatea nu o poate ndura. E ceamai cumplita dintre toate torturile, dint
re
toate suferintele. Barbatii aceia si multi altii
care-i cautau tovarasia sufereau ca si ea de
acest sentiment distrugator senzatia ca
nimanui de pe pamntul acesta nu-i pasa de
ei.
Pentru a evita ispitele dragostei, inima ei exista numai
n jurnal. Intra n Copacabana doar cu trupul sicreierul ei, de fiecare data mai sen
sibil, mai
ascutit. Izbutise n cele din urma sa ajungala convingerea ca sosise la Geneva si
sfrsisen Rue de Berne dintr-o ratiune superioara,
si, de fiecare data cnd mprumuta o carte de
la biblioteca, constatarea aceasta i se
confirma: nimeni nu scrisese anume despre
aceste unsprezece minute cele mai
importante ale zilei. Poate acesta era
destinul ei, orict de dur ar fi putut parea
deocamdata: sa scrie o carte, sa-si
povesteasca istoria, aventura.
Da, aventura. Desi era un cuvnt interzis,
pe care nimeni nu ndraznea sa-l rosteasca,
pe care majoritatea prefera sa-l vada la
televiziune, n filme care rulau o data si nca
o data la cele mai diferite ore ale zilei, asta
era ceea ce cauta ea. Mergea cu deserturi,
cu calatorii n locuri necunoscute, cu oameni
109
misteriosi conversnd ntr-o barca n mijlocul
fluviului, cu avioane, studiouri
cinematografice, triburi de indieni, ghetari,
Africa.
i placu ideea cartii si ajunse sa se
gndeasca la titlu: Unsprezece minute.
ncepu sa-i clasifice pe clienti n trei
tipuri: Exterminatorii (nume dat n cinsteaunui film ce-i placuse mult), care intr
au de lanceput mirosind a bautura, prefacndu-se canu se uitau la nimeni, dar creznd
ca toti se
uitau la ei, dansnd putin si mergnd direct lahotel. Pretty Woman (tot din cauza un
ui
film), care se straduiau sa fie eleganti,
gentili, afectuosi, ca si cum lumea ar fi
depins de acel tip de bunatate ca sa se
nvrteasca n jurul axei sale, ca si cum ar fimers pe strada si ar fi intrat din ntmpla
re nlocal; erau blnzi la nceput si nesiguri cnd
ajungeau la hotel si, din cauza asta, erau
pna la urma mai exigenti dect Exterminatorii.
n sfrsit, Nasii (tot datorita unuifilm), care tratau trupul femeii ca si cum ar fi

fost vorba de o marfa. Erau cei mai
autentici, dansau, conversau, nu lasau
bacsis, stiau ce cumpara si ct valoreaza, nuse lasau niciodata dusi de conversati
a femeii
alese, oricare ar fi fost ea. Aceia erau unicii
care, ntr-o maniera mult mai subtila,
cunosteau semnificatia cuvntului aventura.
110
Din jurnalul Mariei, ntr-o zi cnd era la
ciclu si nu putea lucra:
Daca ar trebui sa-mi povestesc astazi
viata cuiva, as putea-o face n asa fel, nct
m-ar considera o femeie independenta,
curajoasa si fericita. Nici vorba: mi e interzissa mentionez unicul cuvnt care e m
ult mai
important dect cele unsprezece minute
dragostea.
n timpul ntregii mele vieti, am ntelesdragostea ca pe un soi de sclavie
consimtita. E o minciuna: libertatea nu
exista dect n prezenta ei. Cine se daruiestetotal, cine se simte liber iubeste la
maximum.
Si cine iubeste la maximum se simte
liber.
Din cauza asta, n pofida a tot ce pot trai,
face, descoperi, nimic nu are sens. Sper catimpul sa treaca repede, ca sa ma pot

ntoarce la cautarea de mine nsami
ntlnind un barbat care sa ma nteleaga,
care sa nu ma faca sa sufar.
Dar ce tot spun o prostie ca asta? n dragoste, nimeni
nu poate leza pe nimeni; fiecare dintre noi e
raspunzator pentru ceea ce simte si nu
putem da vina pe altul pentru asta.
M-am mai simtit ranita cnd i-am pierdutpe barbatii de care m-am ndragostit. Astazi
snt convinsa de faptul ca nimeni nu pierde
111
pe nimeni, fiindca nimeni nu poseda pe
nimeni.
Asta e adevarata experienta a libertatii:
sa ai lucrul cel mai important din lume, faraa-l poseda.
112
Trecura nca trei luni, sosi toamna, sosi
n sfrsit si data marcata n calendar:
nouazeci de zile pna la calatoria de
ntoarcere. Totul trecuse att de repede si att
de ncet, gndi ea, descoperind ca timpulcurge n doua dimensiuni diferite, n functiede
propria stare de spirit, dar n ambele
cazuri aventura ei se apropia de sfrsit. Ar fi
putut continua, evident dar nu putea uitasursul femeii invizibile care o nsotise n
plimbarea din jurul lacului, spunndu-i ca
lucrurile nu erau chiar att de simple. Orict
de ispitita s-ar fi simtit ca sa continue, orictde pregatita ar fi fost pentru pr
ovocarile carei se ivisera n cale, toate aceste luni de
convietuire doar cu sine nsasi o nvatasera
ca exista un moment ineluctabil cnd totul
nceteaza. Peste nouazeci de zile avea sa se
ntoarca n interiorul Braziliei, avea sa
cumpere o mica ferma (n definitiv cstigase
mai mult dect sperase), cteva vaci (braziliene,
nu elvetiene), avea sa-i invite petatal si pe mama sa sa locuiasca mpreunacu ea,
avea sa-si ia doi angajati si sa puna
pe roate ntreprinderea.
Desi ntelesese ca dragostea reprezinta
113
adevarata experienta a libertatii si ca nimeni
nu poate poseda pe altcineva, si alimentanca dorintele tainice de razbunare si le
integra n ntoarcerea sa triumfala n Brazilia.
Dupa ce avea sa-si puna la punct
ferma, avea sa se duca n oras, sa treaca
prin fata bancii unde luera baiatul care
plecase cu cea mai buna prietena a sa si
avea sa-si deschida un mare depozit n bani.
Buna, ce mai faci, nu ma mai
recunosti? avea sa o ntrebe el. Ea avea sa
simuleze un mare efort de memorie si sa
termine zicnd ca nu, fiindca petrecuse un anntreg n E-U-RO-PA (avea sa pronunte foa
rtelent si raspicat, ca sa auda toate colegele
ei). Mai bine zis n EL-VE-TI-A (suna mai
exotic si mai aventurist dect Franta), undeexista cele mai bune banci din lume.
Cu cine avea placerea? El avea sa
mentioneze anii de liceu. Ea avea sa spuna
Ah..., parca-mi aduc aminte, dar cu figuracuiva care nu-si amintea nimic. Apoi, du
pa
consumarea razbunarii, se impunea sa
munceasca mai mult, iar cnd afacerea avea
sa mearga dupa cum prevazuse, avea sa sepoata consacra lucrului care o interesa
celmai mult n viata: sa-si descopere adevarata
dragoste, barbatul care o asteptase toti aniiacestia, dar pe care nu avusese oca
zia sa-lcunoasca.
Maria se hotar sa uite pentru totdeauna
114
ideea de-a scrie o carte cu titlul Unsprezece
minute. Acum trebuia sa se concentreze
asupra fermei, asupra proiectelor de viitor,
altminteri va sfrsi prin a-si amna calatoria,
un risc fatal.
115
Dupa-amiaza iesi ca sa se ntlneasca cu
cea mai buna si unica ei prietena,
bibliotecara. Ceru o carte despre crestereavitelor si administrarea fermelor. Bi
bliotecara
i marturisi:
Stii, acum cteva luni, cnd ai venit aici
ca sa cauti titluri despre sex, ncepusem sama tem de soarta dumitale. La urma
urmelor, multe fete frumoase se lasa
antrenate de iluzia banilor cstigati usor siuita ca ntr-o buna zi vor fi batrne si
nu vor
mai avea ocazia sa-l ntlneasca pe barbatul
vietii lor.
Vorbiti de prostitutie?
Un cuvnt foarte tare.
Dupa cum v-am spus, muncesc ntr-ofirma de import si export de carne. Dar dacas-ar
ivi prilejul de a ma prostitua, urmarile ar
fi oare att de grave daca m-as opri la unmoment dat? n definitiv, a fi tnar nseamna
a face greseli.
Toti drogatii zic asa; e destul sa stii
cnd sa te opresti. Si nici unul nu se opreste.
Dumneavoastra trebuie sa fi fost o
femeie foarte frumoasa, nascuta ntr-o tara
care-si respecta locuitorii. Asta v-a fost oare
116
de ajuns ca sa va simtiti fericita?
Snt mndra de felul cum mi-am
depasit obstacolele.
Sa-si continue istoria? Da, fata aceea
trebuia sa nvete ceva despre viata.
Am avut o copilarie fericita, am nvatatntr-una din cele mai bune scoli din Berna,
am venit sa muncesc n Geneva, l-am ntlnit
si m-am maritat cu barbatul pe care-l
iubeam. Am facut totul pentru el, la fel si el
pentru mine, timpul a trecut si a venit
pensia. Cnd a ramas liber si si-a putut folositimpul dupa voie, ochii i-au deveni
t mai tristi
pentru ca, n toata viata lui, nu se gndisepoate niciodata la el nsusi. Nu ne-am cer
tat
niciodata serios, n-am avut mari emotii, nu
mi-a aratat niciodata lipsa de respect n
public. Traiam o viata normala, dar att de
normala, nct, fara munca, el s-a simtit de
prisos, fara nsemnatate, si a murit de
cancer, un an mai trziu.
Spunea adevarul, dar o putea influentanegativ pe fata din fata ei.
Oricum ar fi, e mai buna o viata fara
surprize conchise ea . Daca n-ar fi fost
asa, poate ca barbatul meu ar fi murit maidevreme.
Maria pleca hotarta sa-si adnceasca
cercetarile despre ferme. Cum era libera
dupa-amiaza, se decise sa se plimbe putin
117
si, ntr-un trziu, observa, n partea veche a
orasului, o mica placa galbena cu un soare si
o inscriptie: Drumul Sfntului Iacob. Ce
nsemna asta? ntruct de cealalta parte a
strazii era un bar si cum se nvatase sa
ntrebe tot ce nu stia, se hotar sa intre si sa
se informeze.
N-am idee zise fata din spatele barului.
Era un local elegant si cafeaua costa de
trei ori mai mult dect pretul normal. Dar
daca tot avea bani si era acolo, ceru o cafea
si se hotar sa-si consacre urmatoarele ore
ca sa nvete totul despre administrarea
fermelor. Deschise cartea cu entuziasm, dar
nu izbuti sa se concentreze asupra lecturii
era ucigator de plicticoasa. Avea sa fie multmai interesant sa discute cu unul d
in
angajatii ei despre acest subiect ei stiu
ntotdeauna cea mai buna metoda de
administrare a banilor. Plati cafeaua, i
multumi fetei care o servise, lasa un bacsis
bun (si dezvoltase o superstitie n privintaasta, daca dadea mult, avea sa si prime
ascamult), o apuca spre usa si, fara a-si da
seama de importanta acelui moment, auzi
cuvintele care aveau sa-i modifice pentru
totdeauna planurile, ferma, ideea desprefericire, sufletul de femeie, atitudinea
sa de
om, locul sau n lume.
Mai stati putin.
Se uita surprinsa ntr-o parte. Era un bar
118
respectabil, nu era Copacabana, unde barbatii
au dreptul sa zica asta, iar femeile pot
raspunde plec, n-o sa ma opresti
dumneata.
Se pregatea sa ignore interventia, dar
curiozitatea i fu mai puternica si se ntoarsen directia glasului. Vazu o scena ciud
ata: un
barbat de vreo treizeci de ani (sau sa fi
gndit oare un tnar de vreo treizeci de ani?
Lumea ei mbatrnise foarte repede), cu
parul lung, ngenuncheat pe jos, cu fel si fel
de pensule risipite mprejurul lui l desenape un domn asezat pe un scaun, cu un pah
ar
de anason n fata. Nu-i remarcase la intrare.
Nu plecati nca. Termin portretul asta
si mi-ar placea sa va pictez si pe
dumneavoastra.
Maria raspunse si, raspunznd, realizalegatura care lipsise din univers.
Nu ma intereseaza.
Aveti lumina. Dati-mi voie sa va fac
macar o schita.
Ce e aia schita? Ce e aia lumina? Nu
ncetase a fi o femeie vanitoasa,
nchipuieste-ti sa ai un portret al tau facutde cineva care parea serios! ncepu sa
batacmpii: si daca o fi un pictor celebru? Avea safie imortalizata pentru totdeau
na pe o pnza!
Expusa la Paris sau la Salvador da Bahia!
Fantastic!
Pe de alta parte, ce facea barbatul acela,
119
cu toata harababura din jurul lui, ntr-un bar
att de scump si frecventat doar de o
clientela de buna conditie?
Ghicindu-i gndurile, fata care-i servea peclienti i spuse aproape n soapta:
E un artist foarte cunoscut.
Intuitia ei nu o nselase. Maria ncerca sa
se stap-neasca si sa-si pastreze sngele rece.
Vine aici din cnd n cnd, si totdeauna
cu cte un client important. Zice ca-i place
ambianta, l inspira. Face un panou cu
persoanele care reprezinta orasul, i-a fost
comandat de primarie.
Maria se uita la barbatul care poza. Dinnou chelnerita i citi gndul.
Este un chimist care a facut o
descoperire revolutionara. A cstigat premiul
Nobel.
Nu plecati nca repeta pictorul .
Termin n cinci minute. Comandati ce doriti si
treceti n contul meu.
Ca hipnotizata de ordin, ea se aseza labar, ceru un lichior de anason (cum nu
obisnuia sa bea, singurul lucru care-i trecuprin cap a fost sa-l imite pe cel cu
premiul
Nobel) si continua sa-l priveasca pe barbatulcare lucra. Nu reprezint orasul, de
aceea se
vede ca-l intereseaza altceva. Dar nu e genul
meu, gndi ea automat, repetnd ceea ce-sizicea mereu n sinea ei, de cnd ncepuse sa
lucreze la Copacabana; era scndura ei de
120
salvare si renuntarea voluntara la capcanele
inimii.
O data clarificate toate acestea, n-o
costa nimic sa mai astepte putin poate
fata de la bar stiuse ce spune si barbatul
acela i-ar fi putut deschide portile unei lumipe care nu o cunostea, dar la care
visase
dintotdeauna; n definitiv, oare nu se gndisela cariera de model?
Observa agilitatea si rapiditatea cu caresi
ncheia lucrul dupa ct se vedea, era o
pnza foarte mare, dar era complet
mpaturita si nu putea zari celelalte figuri
pictate acolo. Si daca i se ivea o noua ocazie?
Barbatul (se hotarse ca era barbat,
nu tnar, altminteri ar fi nceput sa se simtaprea batrna pentru vrsta ei) nu parea sa f
ietipul care face o asemenea propunere doarca sa petreaca o noapte cu ea. Cinci
minute
mai trziu, dupa cum promisese, el si
terminase lucrul, n timp ce Maria se
concentra asupra Braziliei, asupra viitoruluiei stralucit si lipsei sale absolut
e de interes
de a cunoaste persoane noi care i-ar fi
putut eventual compromite toate planurile
acestea.
Multumesc, puteti sa va schimbati
pozitia i se adresa pictorul chimistului,
care paru a se fi trezit dintr-un vis.
Si, ntorcndu-se catre Maria, i spuse fara
121
menajamente:
Duceti-va n coltul acela si stati cum
vreti. Lumina e perfecta.
Ca si cum totul fusese de mult aranjat desoarta, ca si cum ar fi fost lucrul cel
mai
firesc de pe lume, ca si cum l-ar fi cunoscutde-o viata pe barbatul acela sau ca
si cum ar
fi trait clipa aceea n vis si acum ar fi stiut cesa faca n viata reala, Maria si lu
a paharul
cu lichior de anason, poseta, cartile despreadministrarea fermelor si se ndrepta
spre
locul indicat de barbat o masa de lnga
fereastra. El si aduse pensulele, pnza de
mari dimensiuni si o multime de sticlute
pline de cerneluri de diverse culori, un
pachet de tigari si se aseza n genunchi lapicioarele ei.
Rami n aceeasi pozitie.
Ceri prea mult. Viata e mereu n
miscare.
Era o fraza pe care o considera stralucita,
dar tnarul nu-i dadu nici o atentie. Maria,
cautnd sa-si mentina firescul, pentru ca
privirea lui o facea sa se simta foarte
stingherita, se uita n partea de dincolo de
fereastra, unde se zarea strada si placa:
Ce nseamna Drumul Sfntului Iacob?
O ruta de pelerinaj. n Evul Mediu,
oameni din ntreaga Europa treceau pe
drumul asta, ndreptndu-se catre un oras
din Spania, Santiago de Compostela.
122
Deplie o parte din pnza si-si pregatipensulele. Maria tot nu stia ce sa faca.
Vrei sa spui ca, daca merg pe strada
asta, ajung n Spania?
Peste doua, trei luni. Dar pot sa te rogceva? Pastreaza tacerea, nu dureaza mai
mult de zece minute. Si ia pachetul de pe
masa.
Snt carti raspunse ea, cu o anumitadoza de iritare din pricina tonului autoritar
alcererii. Trebuia sa stie ca n fata lui se afla o
femeie culta, care-si petrecea timpul n
biblioteci, nu prin magazine. Dar lua chiar elpachetul si-l puse pe jos, fara ni
ci un fason.
Nu reusise sa-l impresioneze. De altfel,
nu avea nici cea mai mica intentie de a-l
impresiona, era n afara orarului ei de lucru,
tinea sa-si pastreze seductia pe mai trziu,
cu barbati care o plateau bine pentru efort.
De ce sa intre n legatura cu pictorulacela care poate n-avea bani nici ca sa o
invite la o cafea? Un barbat de treizeci de
ani nu trebuie sa poarte parul lung, e ridicol.
De ce credea ca nu avea bani? Fata de la bar
i spusese ca era o persoana cunoscuta
sau celebru era doar chimistul? Lua aminte
la felul cum era mbracat, dar nici asta n-o
duse mai departe; viata o nvatase ca
barbatii mbracati neglijent cum era cazulcu el pareau totdeauna sa aiba mai multi
bani dect cei care purtau costum si cravata.
123
Dar la ce bun sa ma gndesc la barbatul
asta? Ma intereseaza doar tabloul.
Zece minute nu era un pret prea mare
pentru sansa de a deveni nemuritoare ntr-opictura. Vazu ca o picta alaturi de chi
mistulpremiat si ncepu sa se ntrebe daca nu aveasa-i ceara pna la urma un onorariu.
ntoarce fata spre fereastra.
Asculta nca o data, fara sa puna nici ontrebare ceea ce nu-i statea ctusi de
putin n fire. Privea trecatorii, placa
indicatoare despre drumul cu pricina,
imaginndu-si ca drumul trecea pe-acolo demulte veacuri, un drum care supravietuis
e
progresului, prefacerilor lumii, chiar si
prefacerilor omului. Era poate o prevestire
buna, tabloul acela putea fi un semn al
destinului, putea ramne ntr-un muzeu si n
urmatorii cinci sute de ani.
Barbatul ncepu sa deseneze si, pe
masura ce lucrul progresa, ea si pierdu
veselia initiala si ncepu sa se simta
insignifianta. Cnd intrase n barul acela, era
o femeie sigura pe sine, capabila sa ia o
decizie foarte dificila sa paraseasca o
profesie care-i aducea bani buni si sa
accepte o provocare si mai dificila sa
conduca o ferma n tara ei. Acum revenise
parca la senzatia de nesiguranta n fata
lumii, lucru pe care o prostituata nu-si puteapermite niciodata luxul de a-l sim
ti.
124
Pna la urma descoperi motivul
disconfortului: pentru prima oara n multe
luni, cineva o privea ca pe un obiect, nu ca
pe o femeie, ci ca pe ceva ce ea nu izbuteasa nteleaga, desi definitia cea mai ap
ropiata
ar fi fost el mi vede sufletul, temerile, fragilitatea,
incapacitatea de a lupta cu o lume
pe care ma prefac a o domina, dar n raport
cu care nu reprezint nimic.
Ridicol, continua sa bata cmpii.
As vrea sa...
Te rog, nu vorbi zise barbatul . tivad lumina.
Nimeni niciodata nu-i spusese asa ceva.
ti vad snii tari, ti vad coapsele bine
facute, ti vad frumusetea exotica de la
tropice sau, cel mult, vad ca vrei sa renunti
la viata asta, de ce nu-mi dai o sansa sa-ti
ofer un apartament. Astea erau comentariile
pe care obisnuia sa le auda, dar... luminaei? Se referea oare la nserare?
Lumina dumitale personala
completa el, dndu-si seama ca ea nu
ntelesese nimic.
Lumina personala. Bine, nimeni nu putea
fi mai departe de realitate dect pictorulacela inocent, care nici la cei treizeci
de ani
ai lui posibili nu nvatase nimic de la viata.
Dupa cum toata lumea stie, femeile se
maturizeaza mai repede dect barbatii, si
Maria desi nu petrecuse nopti albe
125
cugetnd la conflictele ei filozofice macar
un lucru stia: nu avea ceea ce pictorul numea
lumina si pe care ea o interpreta ca pe o
stralucire aparte. Era o persoana ca toate
celelalte, si ndura solitudinea n taina,
ncerca sa-si justifice tot ce facea, se
prefacea ca e tare cnd de fapt era foarte
slaba, renuntase la orice pasiune n numeleunei munci periculoase, dar acum, aproa
pe
de final, avea proiecte de viitor si remuscaridin trecut si o persoana ca ea nu
are nici
un fel de stralucire aparte. Se vede ca era
doar un mod de a o face sa taca si sa fie
multumita ca statea acolo, imobila, pe postde toanta.
Lumina personala. Putea sa fi gasit
altceva, cum ar fi ai un profil frumos.
Cum intra lumina ntr-o casa? Daca
ferestrele snt deschise. Cum intra lumina
ntr-un ins? Daca poarta iubirii este deschisa.
Si, fara discutie, a ei nu era deschisa. Se
vede ca era un pictor foarte prost, nu ntelegea
nimic.
Am terminat zise el si ncepu sa-si
adune ustensilele.
Maria nu se misca. Ar fi vrut sa-i ceara sa
vada tabloul, dar asta putea nsemna si olipsa de politete, un semn ca nu ai ncrede
ren ceea ce a facut altcineva. Curiozitatea
nsa precumpani. i ceru totusi, el fu de
acord.
126
i desenase doar chipul; semana cu ea,
dar daca ar fi vazut cndva tabloul acela fara
sa cunoasca modelul, ar fi zis ca era o
persoana foarte puternica, plina de o
lumina pe care nu izbutea sa si-o vada
reflectata n oglinda.
Numele meu este Ralf Hart. Daca vrei,
pot sa-ti mai ofer un drink.
Nu, multumesc.
Dupa cum se vede, ntlnirea o ia acumpe drumul pe care-l prevazuse cu tristete:
barbatul ncearca sa o seduca pe femeie.
Te rog, nca doua lichioruri de anason
comanda el, fara a da atentie
comentariului Mariei.
Ce avea de facut? Sa citeasca o carte
oribila despre administrarea fermelor. Sa seplimbe, cum facuse de sute de ori, p
e malullacului. Sau sa stea de vorba cu cineva care
vazuse n ea o lumina necunoscuta ei, exact
la data marcata n calendar ca nceputul
sfrsitului experientei sale.
Ce faci?
Era ntrebarea pe care nu voia s-o auda,
care o facuse sa evite multe ntlniri cnd,
dintr-un motiv sau altul, cineva se apropiade ea (ceea ce n Elvetia se ntmpla rareo
ri,
data fiind firea discreta a locuitorilor sai).
Care ar fi raspunsul posibil?
Lucrez ntr-un local.
Gata. Se despovara de o greutate
127
enorma si fu multumita de tot ce nvatase de
cnd venise n Elvetia; sa ntrebi (ce sntkurzii? ce e Drumul Sfntului Iacob?) si sa
raspunzi (lucrez ntr-un local) fara a-ti pasade parerea celorlalti.
Cred ca te-am mai vazut.
Maria simti ca el voia sa treaca mai
departe si-si savura mica victorie; pictorul,
care, cu cteva minute n urma, i daduse
ordine, parnd absolut sigur de ce voia, acumredevenea un barbat ca toti ceilalti,
nesigur
n fata unei femei pe care nu o cunostea.
Si cartile astea?
I le arata. Administrarea fermelor.
Barbatul paru si mai nesigur ca nainte.
Lucrezi n domeniul sexului?
El riscase. Se mbraca oare ca o
prostituata? Oricum, trebuia sa cstige timp.
Se observa, totul ncepea sa fie un joc
interesant, nu avea absolut nimic de pierdut.
Oare de ce se gndesc barbatii numai
la asta?
El puse cartile la loc n sacosa.
Sexul si administrarea fermelor. Doua
lucruri cum nu se poate mai detestabile.
Ce? Brusc, ea se simti sfidata. Cum de
putea vorbi att de dispretuitor de profesia
ei? Sigur, nu stia nca n ce domeniu lucraea, facuse doar o ncercare, dar nu-l putea

lasa fara replica.
Ei bine, eu cred ca nimic nu e mai
128
detestabil ca pictura. Un lucru ncremenit, o
miscare ntrerupta, o fotografie care nu e
niciodata fidela originalului. Un lucru mort,
care nu intereseaza pe nimeni, cu exceptiapictorilor oameni care se socotesc imp
ortanti,
culti, dar care n-au evoluat ca
restul lumii. Ai auzit vorbindu-se de Joan
Miro? Eu n-am auzit niciodata dect de la un
arab, ntr-un restaurant, si asta n-a schimbat
absolut nimic n viata mea.
Nu stia daca nu mersese prea departe,
pentru ca bauturile sosisera si conversatia funtrerupta. Cei doi ramasera tacuti
un
rastimp. Maria gndi ca era timpul sa plece,
iar Ralf Hart gndise poate la fel. Dar n fata
lor mai erau doua pahare pline cu bauturaaceea oribila, si asta era un pretext c
a sa
mai ramna mpreuna.
De ce cartea despre ferme?
Ce vrei sa spui?
Pai am fost n Rue de Berne. Dupa ce
mi-ai spus unde lucrezi, mi-am amintit undete-am mai vazut: n localul acela scump
. Cttimp te-am pictat, nu mi-am dat seama:
lumina dumitale era foarte puternica.
Maria simti ca-i fugea pamntul de sub
picioare. Pentru prima oara si dadu seamaca era rusinata de ceea ce facea, desi n
u
avea nici un motiv, muncea ca sa se
ntretina, pe ea si familia ei. Lui trebuia sa-ifie rusine ca se ducea n Rue de Ber
ne; de la
129
o clipa la alta, toata vraja aceea posibila se
destramase.
Ascultati, domnule Hart, desi snt
brazilianca, stau de noua luni n Elvetia. Si
am nvatat ca elvetienii snt discreti
deoarece traiesc ntr-o tara foarte mica,
aproape toti se cunosc, dupa cum tocmai am
vazut, motiv pentru care nimeni nu se
intereseaza de viata altuia. Comentariul
dumneavoastra a fost inoportun si foarte
nedelicat dar daca scopul dumneavoastra
a fost sa ma umiliti ca sa va simtiti mai n
larg, va pierdeti timpul degeaba. Multumesc
pentru lichiorul de anason, care e oribil, darpe care o sa-l beau pna la ultima p
icatura.
Apoi am sa fumez o tigara. Si-n cele dinurma, am sa ma ridic si am sa plec. Dumn
eavoastra
nsa puteti pleca chiar n clipaasta, ntruct pictorilor celebri nu le sta bine
sa sada la aceeasi masa cu o prostituata.
Fiindca asta snt, stiti? O prostituata. Pur si
simplu, din cap pna-n picioare, de sus si
pna jos o prostituata. Si asta este virtutea
mea: sa nu nsel pe nimeni, deci nici pe
dumneavoastra. Pentru ca nu merita
osteneala. Dumneavoastra nu meritati o
minciuna. Ia nchipuiti-va ce-ar fi daca celebrul
chimist, din celalalt capat al
restaurantului, ar descoperi ce snt eu?
Ea ncepu sa ridice glasul.
O prostituata! Si mai stiti ceva? Ma
130
eliberati stiu ca am sa plec din tara asta
blestemata dupa exact nouazeci de zile,
plina de bani, mult mai culta, capabila sa
aleg un vin bun, cu punga plina de fotografiipe care le-am facut pe zapada si du
pa ce am
nvatat sa nteleg natura oamenilor!
Fata de la bar asculta, speriata. Chimistul
parea a nu le da atentie. O fi fost poatealcoolul, poate si senzatia ca n scurt t
imp va
fi iarasi o femeie din interiorul Braziliei,
poate marea bucurie de a fi putut spune ce
lucra si a putea face haz de reactiile socate,
de privirile critice, de gesturile scandalizate.
Ati priceput bine, domnule Hart? Desus pna jos, din cap pna-n picioare, snt o
prostituata, si asta e calitatea mea, virtuteamea!
El nu zise nimic. Si nu se clinti. Maria
simti ca-si recstiga ncrederea n sine.
Si mai aflati ca snteti un pictor carenu-si ntelege modelele. Poate ca chimistul
care sade acolo, cu gndurile aiurea,
adormit, o fi n realitate un feroviar. Si toate
celelalte persoane din tabloul dumneavoastra
or fi doar ceea ce nu snt. De n-ar fi asa,
n-ati spune niciodata ca puteti vedea o
lumina speciala ntr-o femeie care, asa
cum v-ati dat seama n timp ce pictati, NU EALTCEVA DECT O PROSTITUATA!
Ultimele cuvinte fura rostite lent, cu glas
tare. Chimistul se trezi, iar fata de la bar
131
aduse nota.
N-are nimic de-a face cu prostituata, ci
cu femeia care esti Ralf ignora nota si
raspunse la fel de tacticos, dar cu voce
scazuta . Ai stralucire. O lumina care-ti da
puterea de vointa, puterea cuiva care
sacrifica lucruri importante n numele altor
lucruri pe care le socoteste si mai
importante. Ochii lumina asta se
manifesta n ochi.
Maria se simti dezarmata; el nu-i
acceptase provocarea. A vrut sa creada cadorea sa o seduca, nimic mai mult. Nu m
ai
avea voie sa gndeasca cel putin n
urmatoarele nouazeci de zile ca exista
barbati interesanti pe fata pamntului.
Vezi lichiorul asta de anason din fata
dumitale? continua el . Ei bine, vezi
doar un lichior de anason. Eu nsa, pentru ca
trebuie sa patrund n ceea ce fac, vad plantadin care s-a nascut, furtunile pe car
e le-a
nfruntat planta asta, mna care a cules
grauntele, calatoria unei nave dintr-un alt
continent pna aici, mirosurile si culorile pecare planta asta, nainte de-a fi fost
pusa nalcool, le-a lasat sa fie percepute si sa facaparte din ea. Daca ntr-o buna
zi as picta
masa asta, as picta toate aceste lucruri
desi, vaznd tabloul, dumneata ai crede ca te
afli n fata unui simplu pahar cu lichior de
anason.
132
La fel, n timp ce priveai strada si te
gndeai deoarece stiu ca te gndeai la
Drumul Sfntului Iacob, eu ti-am pictat
copilaria, adolescenta, visele dizolvate n
trecut, visele din viitor, dorinta adica
lucrul care ma intriga cel mai mult. Cnd ti-aivazut tabloul...
Maria si deschise garda, stiind ca ar fifost foarte greu sa ramna cu ea nchisa.
Eu am vazut lumina asta...
... desi acolo era doar o femeie
asemanatoare cu dumneata.
Din nou se instala tacerea stingheritoare.
Maria se uita la ceas.
n cteva minute trebuie sa plec. De ce
ai spus ca sexul e detestabil?
Dumneata trebuie sa stii mai bine ca
mine.
Eu stiu pentru ca asta mi-e munca. Fac
acelasi lucru n fiecare zi. Dar dumneata esti
un barbat de treizeci de ani...
Douazeci si noua...
... tnar, atragator, celebru, care ar
trebui sa fii nca interesat de lucrurile astea,
nu aveai nevoie sa te duci n Rue de Berne
ca sa-ti gasesti o pereche.
Ba da, aveam nevoie. M-am culcat cu
cteva dintre colegele dumitale, nu pentru caas fi avut probleme sa-mi gasesc o pe
reche.
Problema mea snt eu nsumi.
Maria simti o ntepatura de gelozie si fu
133
cuprinsa de spaima. Acum ntelegea ca
trebuia ntr-adevar sa plece.
Era ultima mea ncercare. Acum am
renuntat zise Ralf, ncepnd sa-si adunematerialul mprastiat pe podea.
Ai vreo problema fizica?
Nici una. Doar lipsa de interes.
Nu era posibil.
Plateste nota. Hai sa ne plimbam. nrealitate multi simt acelasi lucru, dar nimeni

n-o spune si e bine sa stai de vorba cu
cineva att de sincer.
O luara pe Drumul Sfntului Iacob, era unurcus, apoi un cobors care se termina la
fluviu, care se termina n lac, care se
termina n muntii care se terminau ntr-o
localitate ndepartata din Spania. Trecura
printre oameni care se ntorceau de la masade prnz, mame cu scumpetea lor de
bebelusi, turisti care fotografiau frumoasa
arteziana din mijlocul lacului, femei
musulmane cu capul acoperit de un val,
baieti si fete facnd jogging, cu totii pelerini
n cautarea acestui oras mitic, Santiago deCompostela, care poate nici nu exista,
poateera o legenda n care oamenii au nevoie sacreada ca sa-si dea un sens vietii
lor. Pe
drumul batut de atta lume, de-atta timp,
mergea si barbatul acela cu parul lung,
carnd o desaga plina de pensule, culori,
pnze, creioane, si o fata ceva mai tnara, cu
134
o sacosa plina de carti despre administrarea
fermelor. Nici unuia dintre ei nu le dadu prin
cap sa ntrebe de ce faceau mpreuna
pelerinajul acela, era lucrul cel mai firesc dinlume, el stia totul despre ea, f
ara ca ea sa
stie nimic despre el.
Si din pricina asta, se hotar sa ntrebe
acum ntreba totul. La nceput, el facu pemodestul, dar ea stia cum sa obtina orice
de
la un barbat, si el i povesti pna la urma cafusese casatorit de doua ori (record p
entru
douazeci si noua de ani!), calatorise mult,
cunoscuse regi, actori celebri, sarbatori de
neuitat. Se nascuse n Geneva, locuise la
Madrid, Amsterdam, New York si ntr-un oras
din sudul Frantei, numit Tarbes, care nu se
afla pe nici un circuit turistic important, dar
pe care el l adora datorita apropieriimuntilor si caldurii din inima locuitorilor
sai.
Talentul i fusese descoperit la vrsta de
douazeci de ani, cnd un mare negustor de
arta se dusese sa mannce, din ntmplare,
ntr-un restaurant japonez din orasul sau
natal decorat cu lucrarile lui. Cstigase
multi bani, era tnar si sanatos, putea sa
faca orice, sa se ntlneasca cu oricine ar fi
dorit, traise toate placerile pe care le poate
trai un barbat, facea ce-i placea si, ntretimp, n ciuda tuturor acestor lucruri, c
elebritate,
bani, femei, calatorii, era un om
nefericit, caruia i ramasese o singura
135
bucurie n viata: munca.
Femeile te-au facut sa suferi? ntreba
ea, dndu-si numaidect seama ca era o
ntrebare idioata, consemnata probabil ntrun
manual despre Tot ce trebuie sa stie
femeile ca sa cucereasca un barbat.
Nu m-au facut niciodata sa sufar. Am
fost foarte fericit n fiecare dintre mariajelemele. Am fost nselat si am nselat ca
orice
om normal. Dupa o vreme nsa nu m-a maiinteresat sexul. Continuam sa iubesc,
simteam nevoia unei companii, dar sexul...,
de ce vorbim despre sex?
Pentru ca, asa cum ai spus chiar
dumneata, eu snt o prostituata.
Viata mea nu prezinta mare interes.
Un artist care a izbutit sa aiba succes nca
de tnar, lucru rar, si nca n pictura, ceea cee rarisim, care astazi poate picta ori
ce fel de
tablou, cstignd de pe urma lui bani frumosi,
n vreme ce criticii fac spume, creznd ca
doar ei stiu ce e arta. Cineva despre caretoti cred ca are raspunsuri la toate si
cu ct
snt mai tacut, cu att mai inteligent ma
considera.
Continua sa-si povesteasca viata: n
fiecare sap-tamna era invitat pentru ceva
undeva n lume. Avea un agent care locuia nBarcelona stia unde este? Da, Maria stia
,
este n Spania. Acel agent se ocupa de tot cetinea de bani, invitatii, expozitii,
dar nici
136
odata nu exercita asupra lui presiuni ca sa
faca ce nu dorea, o data ce, dupa multi anide munca, obtinusera o anumita stabil
itate
pe piata.
E o istorie interesanta? glasul lui
denota un pic de nesiguranta.
As zice ca e o istorie foarte deosebita.
Multor oameni le-ar placea sa fie n locul
dumitale.
Ralf vru sa afle despre Maria.
Eu snt trei, n functie de persoana
care ma cauta. Fata Ingenua, care se uita labarbati cu admiratie si se preface
impresionata de istoriile lor de putere si
glorie. Femeia Fatala, care-i ataca imediat pe
cei ce se simt mai nesiguri si, procedndastfel, tine sub control situatia, i lasa
fara
vointa, fiindca ei nu mai au nevoie sa se
preocupe de nimic.
Si, n fine, Maica Atotntelegatoare, careare grija de cei ce au nevoie de sfaturi s
i leasculta, cu aerul ca ntelege tot, povestilecare-i intra pe-o ureche si-i ies
pe alta. Pe
care din cele trei vrei s-o cunosti?
Pe dumneata.
Maria povesti tot, fiindca avea nevoie sapovesteasca era pentru prima oara cndfac
ea asta, de cnd plecase din Brazilia. nsfrsit, descoperi ca, n ciuda ocupatiei ei
deloc conventionale, nu i se ntmplase nimicfoarte emotionant n afara saptamnii de la

137
Rio si a primei saptamni n Elvetia. Casa,
munca, iar casa, iar munca si nimic
altceva.
Cnd ispravi, sedeau iar la o masa dintrun
bar de asta data n cealalta parte a
orasului, pe Drumul Sfntului Iacob, fiecaregndindu-se la ce-i rezervase celuilalt
destinul.
ti lipseste ceva? ntreba ea.
Sa pot zice pe curnd.
Da. Pentru ca nu fusese o dupa-amiaza
ca toate celelalte. Ea se simtea nelinistita,
ncordata, fiindca deschisese o usa si nu stia
cum s-o nchida la loc.
Cnd am sa pot vedea pnza?
Ralf i ntinse o carte de vizita a agentuluisau din Barcelona.
Telefoneaza pentru ea peste sase luni,
daca o sa mai fii n Europa. Chipurile din
Geneva, oameni celebri si oameni anonimi,
va fi expusa prima oara ntr-o galerie din
Berlin. Apoi va face un tur european.
Maria si aminti de calendar, de cele
nouazeci de zile pe care le mai avea, de
toate implicatiile periculoase pe care le-ar
putea antrena orice relatie, orice legatura.
Care e lucrul cel mai important n viataasta? Sa traiesc sau sa ma prefac ca traies
c?
Sa risc acum, sa spun ca a fost seara cea
mai frumoasa pe care am petrecut-o n
orasul acesta? Sa-i multumesc pentru ca m
138
a ascultat fara critici si fara comentarii? Sau
pur si simplu sa mbrac armura femeii cu
putere de vointa, cu lumina speciala, si sa
plec fara nici un comentariu?
ntre timp mergeau pe Drumul SfntuluiIacob si, pe masura ce se asculta pe sinensasi
povestin-du-si viata, fusese o femeie
fericita. Se putea multumi cu atta era
deja un mare cadou al vietii.
O sa te caut zise Ralf Hart.
Sa nu faci asta. n scurt timp am sa
plec n Brazilia. Nu mai avem nimic de
mpartit unul cu altul.
Am sa te caut n calitate de client.
Pentru mine, asta va nsemna o
umilinta.
Te voi cauta ca sa ma salvezi.
Vorbise si la nceput despre dezinteresulsau fata de sex. Vru sa spuna ca simtea
acelasi lucru, dar se controla mersese
prea departe n refuzurile sale, era mai
inteligent sa stea linistita.
Ce treaba patetica. Era nca o data acolocu un baietel, care de asta data nu-i cer
ea
un creion, ci un dram de companie. Privi n
propriu-i trecut si, pentru prima oara, se
ierta pe sine nsasi: vina nu fusese a ei, ci abaiatului nesigur pe el, care renun
tase de laprima tentativa. Erau copii, si copiii asa
procedeaza nici ea, nici baietelul nu
gresisera, iar asta i produse o mare usurare,
139
se simti mai bine, nu-si calcase n picioare
prima oportunitate din viata. Toti fac asa,
face parte din initierea fiintei umane n
cautarea celeilalte parti a sale, asa se
ntmpla.
Acum situatia era nsa diferita. Orict de
majore erau motivele (plec n Brazilia, lucrez
ntr-un local, n-am avut timp sa ne
cunoastem bine, nu snt interesata de sex,
nu vreau sa aud de dragoste, trebuie sa
nvat cum se administreaza fermele, habar
n-am de pictura, traim n lumi diferite), viata
o punea n fata unei provocari. Nu mai era
copil, trebuia sa aleaga. Prefera sa nu
raspunda. i strnse mna, cum se obisnuia n
tara aceea, si pleca n directia casei sale.
Daca ar fi fost barbatul care i-ar fi placut sa
fie, el nu s-ar fi lasat intimidat de tacerea ei.
Pasaj din jurnalul Mariei, scris n aceeasi
zi:
Azi, n timp ce mergeam n jurul lacului, pe drumul
acela ciudat al Sfntului Iacob, barbatul
care era cu mine un pictor, o viata diferita
de a mea a aruncat o pietricica n apa. n
locul unde a cazut piatra, au aparut micicercuri care s-au marit, s-au largit, pn
a cndau atins o rata ce trecea ntmplator pe-acolo
si n-avea nimic de-a face cu piatra. n locsa se sperie de unda neasteptata, rata
s-a
140
hotart sa se joace cu ea.
Cu cteva ore nainte de cina, am intrat
ntr-o cafenea, si totul a fost ca si cum
Dumnezeu ar fi aruncat o pietricica n loculacela. Undele de energie ne-au atins p
emine si pe un barbat care statea ntr-un colt,
pictnd un tablou. El a simtit vibratia pietrei,
la fel si eu. Si acum?
Pictorul stie cnd ntlneste un model.
Muzicianul stie cnd instrumentul i este bine
acordat. Aici, n acest jurnal al meu, snt
constienta ca anumite fraze nu snt scrise de
mine, ci de o femeie plina de lumina care
snt eu, dar pe care nu vreau sa o accept.
Pot continua asa. Pot nsa, ca ratusca de
pe lac, sa ma joc si sa ma amuz cu ondulatiacare s-a format brusc si a dezechili
brat apa.
Piatra asta are un nume: pasiunea. Ea
poate descrie frumusetea unei ntlniri
fulminante dintre doua persoane, dar nu semargineste la atta. O gasim n surescitar
eantmplarii neasteptate, n vointa de a realizaceva cu fervoare, n certitudinea ca ti
vei
putea realiza un vis. Pasiunea ne da
semnale care ne calauzesc viata si mie
mi revine sa descifrez aceste semnale.
Mi-ar placea sa cred ca snt ndragostita.
De cineva pe care nu-l cunosc si care nu
intra n vederile mele. Toate lunile astea de
autocontrol, de respingere a dragostei au
dus exact la contrariu: sa ma las dusa de pri
141
mul ins care mi-a acordat o atentie de alt
gen.
Tot e bine ca nu i-am cerut numarul de
telefon, ca nu stiu unde locuieste, ca-l potpierde fara sa ma acuz ca am pierdut
ocazia.
Si chiar daca ar fi fost asa, chiar daca as
fi pierdut-o, am cstigat o zi fericita n viata
mea. Gndindu-ma cum este lumea, o zi
fericita e aproape un miracol.
142
Cnd intra n Copacabana n seara aceea,
era si el acolo, asteptnd. Era unicul client.
Milan, care observa viata acelei brazilience
cu o veritabila curiozitate, constata ca fata
pierduse batalia.
Accepti un drink?
Trebuie sa lucrez. Nu pot sa-mi pierd
slujba.
Snt un client. ti fac o propunere
profesionala.
Barbatul acela, care n dupa-amiazaaceea, la cafenea, paruse att de sigur de el,
care mnuia bine penelul, se ntlnea cu
personaje sus-puse, avea un agent la
Barcelona si cstiga pesemne multi bani
si arata acum fragilitatea, intrase n
ambianta necuvenita, nu mai era ntr-o
cafenea romantica de pe Drumul SfntuluiIacob. Farmecul serii se destrama.
Atunci, accepti drinkul?
Accept alta data. Acum am alti clienticare ma asteapta.
Milan auzi finalul frazei; se nselase, fata
nu se lasase furata de capcana promisiunilor
de dragoste. Chiar si asa, la finele unei noptifara mare dever, se ntreba de ce p
referase
143
compania unui batrn, a unui contabil
mediocru si a unui agent de asigurari.
Ma rog, era problema ei. De vreme ce-si
platea comisionul, nu era de competenta luisa decida cu cine trebuia sau nu sa s
e culce.
Din jurnalul Mariei, dupa noaptea cu
batrnul, contabilul si agentul de asigurari:
Ce vrea pictorul asta de la mine? Nu stie
ca apartinem unor tari, culturi si sexe
diferite? Crede oare ca stiu mai multe dect
el despre placere si vrea sa nvete ceva?
De ce nu mi-a spus altceva dect snt un client?
Era att de usor sa spuna: ti-am simtit
lipsa sau am fost ncntat de seara petrecuta
mpreuna, l-as fi raspuns si eu la fel (snt oprofesionista), dar el este cel obligat
sa-minteleaga nesigurantele, pentru ca snt
femeie, snt fragila, si n localul acela sntalta persoana. El e barbat. E artist: e
obligatsa stie ca marele scop al fiintei umane estesa nteleaga dragostea totala.
Dragostea nueste n celalalt, este n noi nsine; noi o trezim.
Dar pentru trezirea asta, avem nevoiede altul. Universul are sens doar cnd avem
cu cine sa ne mpartasim emotiile.
E satul de sex? Si eu si, cu toate
acestea, nici el, nici eu nu stim ce e asta.
Lasam sa moara unul din lucrurile cele mai
importante din viata aveam nevoie sa fiu
144
salvata de el, avea nevoie sa-l salvez, dar el
nu mi-a lasat nici o alegere.
145
Era speriata. ncepea sa-si dea seama
ca, dupa atta autocontrol, presiunea,
cutremurul, vulcanul sufletului ei dadeau
semne ca vor sa explodeze, or, din clipa cnd
s-ar ntmpla una ca asta, n-ar mai avea cumsa-si controleze sentimentele. Cine era
otrava aceea de artist, care putea prea binesa fi mintit n legatura cu viata lui,
cu care
nu petrecuse mai mult de cteva ceasuri,
care nu o atinsese, nu ncercase sa o seduca
putea fi oare ceva mai rau dect asta?
De ce i dadea semnale de alarma inima?
Deoarece credea ca si el simtea acelasi lucru
dar, evident, se nsela total. Ralf Hart voia
sa se ntlneasca cu femeia capabila sa-ireaprinda focul care aproape i se stinsese;

voia sa o transforme n marea lui zeita a
sexului, cu o lumina speciala (si aici fusese
sincer), gata sa-l ia de mna si sa-i arate
drumul de ntoarcere la viata. Nu-si putea
imagina ca Maria simtea acelasi dezinteres,
ca si avea si ea problemele ei (nici macardupa attia barbati nu-si obtinuse orgasm
uln timpul penetratiei), si facuse planuri n
dimineata aceea si-si pusese la cale o
ntoarcere triumfatoare n tara ei.
146
De ce se gndea la el? De ce se gndea la
cineva care chiar n clipa aceea picta poatealta femeie, spunndu-i ca avea o lumina
speciala, ca putea fi zeita sexului?
Ma gndesc la el pentru ca am putut sta
de vorba.
Ce ridicol! Ce, se gndea si la
bibliotecara? Nu. Se gndea la Nyah,
filipineza, singura dintre toate femeile de la
Copacabana cu care putea sa-si mparta un picsentimentele? Nu, nu se gndea. Erau
persoane cu care fusese de multe ori
mpreuna si cu care se simtea n largul ei.
ncerca sa-si abata atentia asupra
caldurii care se instalase ori asupra
supermarketului pe care nu reusise sa-l
viziteze n ajun. i scrise o lunga scrisoare
tatalui ei cu privire la terenul pe care i-ar
placea sa-l cumpere asta avea sa-i
multumeasca familia. Nu preciza data
ntoarcerii, dar dadu de nteles ca avea sa fie
n scurt timp. Dormi, se trezi, dormi din nou,
iarasi se trezi. Descoperi ca tratatul despre
ferme era foarte bun pentru elvetieni, dar nule era de nici un folos brazilienil
or lumile
lor erau total diferite.
Pe parcursul dupa-amiezei vazu ca
cutremurul, vulcanul, presiunea se
redusesera. Se simti mai relaxata; acest tip
de pasiune subita i se mai ntmplase si
alteori si lua sfrsit totdeauna a doua zi ce
147
bine, universul ei continua sa ramna acelasi.
Avea o familie care o iubea, un barbat care o
astepta si care acum i scria foarte des,
povestindu-i ca magazinul de textile se
extindea. Se hotarse chiar sa-si plateasca
biletul de avion n seara aceea, avea bani
suficienti ca sa-si cumpere un loc. Depasise
cea mai dificila parte, bariera limbii,
singuratatea, prima zi la restaurant cu
arabul, modul n care-si convinsese sufletul
sa nu-i pese de ce facea cu trupul sau. Stia
foarte bine care i era visul si era dispusa laorice pentru el. Si visul acesta nu
includea
barbati, desigur. Cel putin, nu includea
barbati care sa nu vorbeasca limba ei materna
si care sa nu traiasca n orasul ei.
Dupa ce se potoli cutremurul, Maria
ntelese ca parte din vina i revenea. Fiindcala clipa potrivita nu spusese: Snt singu
ra,
snt la fel de nefericita ca si dumneata, azi
mi-ai vazut lumina, si a fost primul lucru
frumos si sincer pe care mi l-a spus un
barbat de cnd am sosit aici.
La radio cnta un cntec vechi: Iubirea
mea moare chiar nainte de a se naste. Da,
acesta era cazul ei, destinul ei.
Pasaj din jurnalul Mariei, la doua zile
dupa revenirea la normal:
Pasiunea te face sa nu mai mannci, sa
148
nu mai dormi, sa nu mai muncesti, sa fii
mpacat. Multi se sperie de ea, deoarece,
cnd si face aparitia, doboara toate lucrurilevechi pe care le ntlneste.
Nimeni nu vrea sa-si dezorganizezelumea. De aceea, multi oameni izbutesc sa
controleze amenintarea asta si snt capabilisa mentina n picioare o casa sau o cons
tructie
care era deja putreda. Ei snt
inginerii lucrurilor depasite.
Alte persoane gndesc exact pe dos: seabandoneaza fara sa reflecteze, nadajduindsa
gaseasca n pasiune solutiile pentru toateproblemele lor. si pun n cealalta persoan
atoata raspunderea pentru posibila lor fericire.
Snt mereu euforice fiindca li s-a
ntmplat ceva minunat sau deprimate
pentru ca ceva neasteptat a sfrsit prin a
distruge totul.
Sa te ndepartezi de pasiune sau sa i teabandonezi orbeste care dintre aceste
doua atitudini e cea mai putin distructiva?
Nu stiu.
149
A treia zi, sculat parca din morti, Ralf
Hart se ntoarse si ajunse chiar ceva mai
trziu, pentru ca Maria se si ntretinea cu altclient. Cnd nsa l vazu, ea i spuse politi
cos
celuilalt ca nu voia sa danseze, astepta pealtcineva.
Doar atunci si dadu seama ca-l
asteptase toate zilele acestea. Si n clipa
aceea, accepta tot ce-i pusese-n cale
destinul.
Nu se plnse; se simti multumita, si
putea ngadui un asemenea lux, pentru ca
ntr-o zi avea sa plece din orasul acela, stiaca dragostea asta era imposibila si,
ca atare,
de vreme ce nu astepta nimic, avea sa aibatot ce nca mai astepta de la acea etapa
a
vietii sale.
Ralf o ntreba daca voia un drink, si Maria
ceru un cocteil de fructe. Patronul barului,
prefacndu-se ca spala paharele, trase cu
ochiul la brazilianca fara sa mai priceapaceva: ce o facuse oare sa se razgndeasc
a?
Spera sa nu ramna acolo doar cu bautura
si rasufla usurat cnd el o lua la dans.
ndeplineau un ritual, nu era nici un motiv dengrijorare.
150
Maria i simtea mna pe dupa talie, cu
obrazul lipit de-al ei, muzica era foarte taresi, slava Domnului, facea imposibi
la orice
conversatie. Un cocteil de fructe nu ajungeaca sa prinzi curaj si putinele cuvin
te pe care
le schimbasera fusesera exclusiv formale.
Acum era o chestiune de timp: aveau sa
mearga la un hotel? Aveau sa faca dragoste?
N-avea de ce sa fie greu, ntruct ea i si
spusese ca sexul n-o interesa, acum era
vorba doar sa-si ndeplineasca angajamentul
profesional. Asta avea sa contribuie la
uciderea oricarui vestigiu de pasiune posibila
nu stia de ce se chinuise atta imediat
dupa prima ntlnire.
n noaptea asta avea sa fie Mama
Atotntelega-toare. Ralf Hart nu era dect un
barbat disperat, ca milioane de alti barbati.
Daca si-ar interpreta bine rolul, daca ar reusi
sa-si respecte programul pe care si-l
impusese de cnd ncepuse sa lucreze la
Copaca-bana, n-ar avea de ce sa-si faca griji.
Era foarte riscant sa-l aiba lnga ea pe
barbatul acela, acum, cnd i simtea mirosul
si-i savura i experimenta atingerea
si-i placea se surprinsese pe sine ca-l
astepta si nu-i placea.
n patruzeci si cinci de minute
ndeplinisera toate regulile, si barbatul i seadresa patronului localului:
151
O voi lua pentru tot restul noptii. Voi
plati ca si cum ar fi fost trei clienti.
Patronul ridica din umeri si se gndi iarasi
ca fata brazilianca avea sa cada pna laurma n capcana dragostei. Maria, n ceea ce
o privea, ramase surprinsa: nu stia ca RalfHart cunostea att de bine regulile.
Mergem la mine acasa.
Asta a fost pesemne cea mai buna
decizie din partea lui. Desi era mpotriva
tuturor recomandarilor lui Milan, n cazul
acesta se hotar sa faca o exceptie. Pe lngaposibilitatea de a constata o data pent
rutotdeauna daca era sau nu casatorit, avea
sa cunoasca modul de viata al pictorilor
celebri si ntr-o buna zi avea sa poata scrieceva pentru ziarul din oraselul ei as
tfel
nct sa afle toata lumea ca-n timpulperioadei sale europene, frecventase cercuri
intelectuale si artistice.
Ce scuza absurda.
O jumatate de ora mai trziu ajunserantr-un satuc din apropierea Genevei, numit
Cologny; o biserica, brutaria, primaria, toatela locul lor. Si era ntr-adevar o c
asa cu doua
etaje, nu un apartament! Prima constatare:
chiar avea bani. A doua constatare: daca ar
fi fost casatorit, n-ar fi ndraznit sa faca una
ca asta, din cauza ca totdeauna exista lume
care trage cu ochiul.
Deci era bogat si necasatorit.
152
Intrasera printr-un hol cu o scara ce
ducea la etaj, dar mersera drept nainte,
spre doua ncaperi din spate, care dadeau
ntr-o gradina. Una din ele avea o masa desufragerie si peretii erau acoperiti de
tablouri.
Cealalta ncapere avea cteva sofale,
scaune, rafturi pline de carti, scrumiere
murdare, pahare folosite de multa vreme silasate nca acolo.
Pot sa fac o cafea.
Maria facu un semn negativ din cap. Nu,
nu poate face o cafea. nca nu ma poatetrata altfel. mi sfidez propriii mei demoni,

facnd exact contrariul fata de ce mi-am
fagaduit. Dar sa procedam cu calm; azi voi
juca rolul de prostituata, sau de prietena,
sau de Mama Atotntelegatoare, desi n
adncul sufletului meu voi fi o Fata care are
nevoie de afectiune. n sfrsit, dupa ce se va
ispravi totul, mi vei putea face o cafea.
n fundul gradinii e atelierul, sufletul
meu. Aici, printre toate tablourile si cartileastea, e creierul meu, ceea ce gnde
sc.
Maria se gndi la propria-i casa. Nu avea
o gradina n spate. Nici carti, afara de cele
mprumutate de la biblioteca deoarece nuntelegea de ce ar fi trebuit sa dea bani pe

ceva ce putea obtine pe gratis. Nu erau nicicarti doar un poster cu Circul Acrob
atic de
la Shanghai, la care si-ar fi dorit sa asiste.
Ralf lua o sticla de whisky si-i oferi.
153
Nu, multumesc. El si servi o portie si-l
bau dintr-o nghititura fara gheata, fara
zabava. ncepu sa aduca vorba despre
lucruri inteligente si cu toate ca o interesaconversatia, stia ca barbatului ace
luia i era
frica de ceea ce urma sa se ntmple, acumca erau singuri. Maria recupera controlul
asupra situatiei.
Ralf si mai turna o portie si, ca si cum ar
fi spus ceva fara nsemnatate, declara:
Am nevoie de tine.
Pauza. Tacere prelungita. N-are rost sa
ntrerupem tacerea, o sa vedem cum va
continua.
Am nevoie de tine, Maria. Tu ai lumina,
desi banuiesc ca nca n-ai ncredere n mine,
crezi ca ncerc doar sa te seduc cu
conversatia asta. Nu ma ntreba: De ce eu?
Ce am eu deosebit? Nu ai nimic deosebit,
nimic care sa-mi poata fi explicit. Totusi
iata misterul vietii nu reusesc sa ma
gndesc la altceva.
N-aveam de gnd sa-ti pun ntrebareaasta minti ea.
Daca as cauta o explicatie, as zice:
femeia din fata mea a reusit sa depaseascasuferinta si sa o transforme n ceva poz
itiv,
creator. Dar asta nu-i de ajuns ca sa explicetotul.
ncepea sa fie greu ca sa mai scape. Elcontinua:
154
Si eu? Cu toata creativitatea mea, cu
tablourile care snt disputate si dorite degalerii din toata lumea, cu visul meu r
ealizat,
cu satul meu care stie ca-i snt un fiu iubit,
cu nevestele mele care nu-mi cer niciodata
pensie sau asa ceva, cu toata sanatatea,
nfatisarea placuta, adica tot ce poate visa
un barbat, si eu? Iata-ma, spunndu-i uneifemei pe care am ntlnit-o ntr-o cafenea si
cu care am petrecut doar o seara: Am
nevoie de tine. Stii ce este singuratatea?
Stiu ce este.
Dar nu stii ce este singuratatea cnd aiposibilitatea sa fii cu toata lumea, cnd
primesti n fiecare seara cte o invitatie la o
petrecere, la un cocteil, la o premierateatrala. Cnd telefonul suna ntruna si snt
femei care ti adora lucrarile, care declara ca
le-ar placea tare mult sa cineze cu tine
snt frumoase, inteligente, educate. Si cevate mpinge departe de tot si-ti spune: n
u teduce. Si nu te duci sa te distrezi. Uneori nsa
vei ramne noaptea ntreaga straduindu-te
sa le impresionezi, ti vei cheltui energia
dovedindu-ti tie nsuti ca esti capabil sa
seduci lumea.
Atunci ramn acasa, intru n atelierul
meu, caut lumina pe care am vazut-o n tinesi doar cnd lucrez reusesc sa vad aceast
a
lumina.
Ce-ti pot da eu care sa-ti lipseasca tie?
155
raspunse ea, simtindu-se umilita oarecum
de acel comentariu despre alte femei, daramintindu-si ca, n definitiv, el platise
ca sa o
aiba lnga el.
El bau a treia portie de whisky. Maria l
nsoti cu nchipuirea, alcoolul i ardea gtlejul,
stomacul, i intra n fluxul sanguin si-l
umplea de curaj, iar ea se simtea la fel dembatata, desi nu bause nici o picatura
.
Vocea lui Ralf Hart suna mai ferma.
Bine. Nu-ti pot cumpara dragostea,
dar mi-ai spus ca stii totul despre sex. Atuncinvata-ma. Sau nvata-ma ceva despre
Brazilia. Orice, numai sa pot sta lnga tine.
Si acum?
Cunosc doar doua orase din tara mea:
cel n care m-am nascut si Rio de Janeiro. Ct
despre sex, nu cred ca te pot nvata ceva.
Am aproape douazeci si trei de ani si tu esti
cu doar sase ani mai n vrsta, dar stiu ca ai
trait mult mai intens. Cunosc barbati care
ma platesc ca sa fac ce vor ei, nu ce vreau
eu.
Am facut tot ce poate visa sa faca unbarbat cu una, doua, trei femei n acelasi
timp. Si nu stiu daca am nvatat mult.
Din nou tacerea, doar ca era rndul Mariei
sa vorbeasca. Si el nu o ajuta dupa cum
nici ea nu-l ajutase mai nainte.
Ma vrei ca pe o profesionista?
Te vreau asa cum te vrei tu.
156
Nu, nu se putea sa-i fi raspuns astfel
pentru ca era tot ce si-ar fi dorit sa auda. Dinnou cutremurul, vulcanul, furtun
a. Avea sa-i
fie cu neputinta sa scape din propria-i
capcana, avea sa-l piarda pe barbatul
acesta, fara a-l fi avut niciodata cu adevarat.
Tu stii, Maria. nvata-ma. Poate ca asta
ma va salva, ne va salva pe amndoi, ne vareaduce la viata. Ai dreptate, am doar s
ase
ani mai mult dect tine, dar am trait
echivalentul mai multor vieti. Am trecut prin
experiente complet distincte, dar sntem
amndoi disperati. Singurul lucru care ne va
aduce pacea e sa fim mpreuna.
De ce spunea lucrurile astea? Nu era
posibil si totusi era adevarat. Se vazusera
doar o singura data si deja aveau nevoie
unul de celalalt. Sa ne nchipuim ca ar
continua sa se ntlneasca, ce dezastru.
Maria era o femeie inteligenta, cu multe lunide lecturi si observatii asupra oam
enilor;
avea un scop n viata, dar avea si un suflet,
care nazuia sa-i fie cunoscuta si descoperita
lumina.
Se simtea nca de pe acum obosita sa fiecine era si totusi apropiata calatorie n
Brazilia putea fi o provocare interesanta,
nca nu nvatase tot ce era n stare. Ralf Hart
era un barbat care acceptase provocari, nvatase
totul, iar acum o ruga pe fata aceea,
pe prostituata aceea, pe acea Mama
157
Atotntelegatoare, sa-l salveze. Ce absurd!
Si alti barbati se comportasera la fel cuea. Multi nu reusisera sa aiba erectie,
altii
voiau sa fie tratati ca niste copii, altii
spuneau ca le-ar placea ca ea sa le fie sotie
pentru ca se excitau stiind ca femeia
avusese multi amanti. Desi nca nu
cunoscuse nici unul dintre clientii speciali,
apucase sa descopere uriasul univers de
fantezii care salasluiau n sufletul omenesc.
Toti nsa erau obisnuiti cu lumile lor si nu-i
cerusera niciodata du-ma de-aici.
Dimpotriva, voiau s-o duca pe Maria cu ei.
Si chiar daca toti acesti numerosi barbati
o lasasera mereu cu ceva bani si fara nici o
energie, nu era posibil sa nu fi nvatat nimic.
Dar daca vreunul dintre ei ar cauta cu
adevarat dragostea si daca sexul ar fi doar oparte din aceasta cautare, cum i-ar
placea
oare ei sa fie tratata? Ce ar fi important sase petreaca la prima ntlnire?
Ce i-ar placea cu adevarat sa se
petreaca?
Sa capat un dar zise Maria.
Ralf Hart nu ntelese. Dar? El platise
anticipat noaptea, taxiul, pentru ca stia
ritualul. Ce voia sa spuna cu asta?
Maria si daduse brusc seama ca
ntelegea, n clipa aceea, ce aveau nevoie sasimta o femeie si un barbat. l lua de mna

si-l conduse ntr-una din sali.
158
Nu urcam n dormitor zise ea.
Stinse aproape toate luminile, se asezape covor si-i ceru si lui sa se aseze n fa
ta ei.
Observa ca n ncapere era un semineu.
Aprinde semineul.
Dar e vara.
Aprinde semineul. Vrei ca eu sa
conduc pasii nostri noaptea asta, si asta fac.
Ea l privi intens, spernd ca el sa-i
distinga iarasi lumina. El o distinse
pentru ca se duse n gradina, lua cteva
scurtaturi de lemn udate de ploaie, pusecteva ziare vechi pentru ca focul sa usuc
escurtaturile si le aprinse. Merse la bucatariesa mai aduca whisky, dar Maria l o
pri.
M-ai ntrebat ce vreau eu?
N-am ntrebat.
Afla atunci ca persoana care este cu
tine trebuie sa existe. Gndeste-te la ea.
Gndeste-te daca ea doreste whisky sau gin
sau cafea. ntreab-o ce vrea.
Ce vrei sa bei?
Vin. Si mi-ar placea sa ma nsotesti. Ellasa sticla de whisky si se ntoarse cu una
devin. n momentul acela, focul ncepuse sa
cuprinda lemnele. Maria stinse cele cteva
lampi care mai ramasesera aprinse, lasnd
ca ambianta sa fie luminata numai de
flacari. Se comporta ca si cum ar fi stiut ca
acela era primul pas: sa-l recunosti pecelalalt, sa stii ca este acolo.
159
si deschise geanta si vazu acolo,
nauntru, un stilou pe care-l cumparase ntrun
supermarket. Era bun la ceva.
E pentru tine. Cnd l-am cumparat, magndeam sa am ceva cu care sa-mi notez
ideile despre administrarea fermelor. L-am
folosit doua zile, am muncit pna cnd am
obosit. Are un pic din sudoarea, din
concentrarea, din vointa mea, iar eu ti-l
ncredintez tie acum.
i puse cu blndete stiloul n mna.
n loc sa-ti cumpar ceva ce ti-ar placea
sa ai, ti dau ceva ce este al meu, cu
adevarat al meu. Un dar. Un semn de
respect pentru persoana din fata mea,
rugnd-o sa nteleaga ct e de important safiu mpreuna cu ea. Acum ea are o mica
parte din mine nsami, pe care i-am daruit-on deplina libertate si de bunavoie.
Ralf se ridica, se duse la raft si se
ntoarse cu un obiect. I-l ntinse Mariei:
E un vagon de la un tren electric pe care-laveam cnd eram copil. Nu aveam voie sa

ma joc singur cu el, deoarece tata mi
spunea ca e scump, importat din Statele
Unite. Asteptam atunci sa vrea el sa
monteze trenul n mijlocul livingului dar
de obicei el si petrecea duminicile ascultndmuzica de opera. De aceea, trenul a
supravietuit copilariei mele, dar nu mi-a produs
nici o bucurie. Acolo sus pastrez toate
160
sinele, locomotiva, casele, pna si manualul;
caci eu aveam un tren care nu era al meu,
cu care nu ma jucam.
Bine ar fi fost sa-l fi distrus ca pe toatecelelalte jucarii pe care le-am capat
at si de
care nu-mi mai amintesc, pentru ca
pasiunea asta de a distruge face parte din
modul n care copilul descopera lumea. Dartrenul acesta intact mi aminteste
ntotdeauna o parte din copilaria mea pe
care nu mi-am trait-o, fiindca era prea
pretioasa sau prea dificila pentru tatal meu.
Sau poate pentru ca, de fiecare data cnd
monta trenul, i era teama sa-si arate
dragostea pentru mine.
Maria si atinti ochii asupra focului dinsemineu. Se ntmpla ceva si explicatia nu
erau vinul, nici ambianta primitoare. Era
schimbul de daruri.
Ralf se ntoarse si el catre foc. Ramasera
tacuti, ascultnd trosnetul flacarilor. Baura
vin, ca si cum important ar fi fost sa nu
spuna nimic, sa nu vorbeasca nimic, sa nu
faca nimic. Doar sa stea acolo, unul cu altul,
privind n aceeasi directie.
Am multe trenuri intacte n viata mea
zise Maria dupa o vreme . Unul din ele
este inima mea. Si eu ma jucam cu ea cndlumea instala sinele, si nu totdeauna la
momentul potrivit.
Dar tu ai iubit.
161
Da, am iubit. Am iubit mult. Am iubit
att de mult, nct, atunci cnd dragostea meami-a cerut un dar, m-am speriat si am fugi
t.
Nu nteleg.
Nici nu-i nevoie. Te nvat acum, pentru
ca am descoperit ceva ce nu stiam. Darul.
ncredintarea unui lucru care-ti apartine. A
darui nainte de a cere ceva important. Tu aicomoara mea: stiloul cu care mi-am as
ternut
pe hrtie cteva dintre visele mele. Eu am
comoara ta: vagonul de tren, parte din
copilaria pe care nu ti-ai trait-o.
Eu duc acum cu mine parte din trecutultau, iar tu pastrezi nitel din prezentul m
eu.
Ce bine.
Zise toate acestea fara sa clipeasca, farasa-si modifice comportamentul, ca si c
um arfi stiut de mult ca acesta era cel mai bun si
chiar unicul mod de a actiona. Se ridica cu
blndete, si lua haina din cuier si-l saruta peobraz. Ralf Hart nu facu nici o clip
a vreo
ncercare de a se ridica de unde sedea,
hipnotizat de foc, gndindu-se poate la tatal
sau.
N-am nteles niciodata exact de ce
pastram vagonul asta. Acum m-am lamurit:
ca sa ti-l daruiesc tie ntr-o noapte cu
semineul aprins. Acum casa mi devine maiusoara.
Mai zise ca, a doua zi, avea sa doneze
vreunui azil restul sinelor, locomotivele,
162
pastilele care imitau fumul.
Poate ca azi trenul o fi o raritate care
nu se mai fabrica si valoreaza multi bani i
atrase Maria atentia, dar imediat i paru rau.
Nu era vorba de asta, ci de a se elibera de
ceva care ne costa si mai mult inima.
nainte de a mai spune ceva care sa
distoneze cu momentul, l saruta din nou peobraz si se ndrepta spre usa. El continu
a sa
priveasca focul si ea l ruga, cu delicatete, savina si sa-i deschida. Ralf se rid
ica si ea i
explica atunci ca, desi era multumita vazndu-
l cum contempla focul, brazilienii au o
superstitie ciudata: cnd viziteaza pe cinevapentru prima oara, nu pot deschide ei
usa la
ceasul plecarii, caci, daca ar face asta, nu sar
mai ntoarce niciodata n casa aceea.
Si eu vreau sa ma ntorc.
Desi nu ne-am dezbracat si n-am
patruns n tine, si nici macar nu te-am atins,
am facut dragoste.
Ea rse. El se oferi sa o conduca acasa,
dar Maria refuza.
Am sa vin sa te vad mine, la
Copacabana.
Sa nu faci asta. Asteapta o saptamna.
Am nvatat ca asteptarea e partea cea maidificila si vreau sa ma obisnuiesc si cu
ea; sa
stiu ca esti cu mine, chiar daca nu esti lnga
mine.
163
Merse din nou prin frigul si ntunericul
noptii, cum facuse de attea ori la Geneva;
de obicei, drumurile acestea erau asociate
cu tristetea, singuratatea, dorinta de a se
ntoarce n Brazilia, nostalgia limbii pe care nu o mai
vorbea de mult, calculele financiare, orarele.
Astazi nsa umbla ca sa se ntlneasca pesine nsasi, sa o ntlneasca pe femeia care,
vreme de patruzeci de minute, statuse n
fata focului cu un barbat si era plina de
lumina, de ntelepciune, de experienta, de
farmec. Vazuse chipul femeii acesteia cu
ctva timp n urma, pe cnd se plimba pe
lnga lac, gndindu-se daca trebuia sau nu sase dedice unei vieti care nu-i apartine
a nseara aceea, zmbise ntr-un mod foarte trist.
si vazuse chipul pentru a doua oara pe o
pnza depliata, iar acum i simti din nou
prezenta. Lua un taxi doar dupa mult timp,
cnd vazu ca prezenta aceea magica plecasesi o lasase singura ca totdeauna.
Era mai bine atunci sa nu se mai
gndeasca la subiectul acesta ca sa nu-l
compromita, sa nu lase ca nelinistea sa ialocul binelui pe care tocmai apucase s
a-l
traiasca. Daca acea alta Marie exista totusi,
ea avea sa se ntoarca la momentul potrivit.
Pasaj din jurnalul Mariei scris n noaptea n
care capatase vagonul de tren:
164
Dorinta profunda, dorinta cea mai realaeste aceea de a te apropia de cineva. Din

acea clipa ncep sa se produca reactiile,
barbatul si femeia intra n joc, dar ceea cese ntmpla nainte atractia care i-a adus
alaturi e imposibil de explicat. Este
dorinta inabordabila, n starea ei pura.
Cnd dorinta este nca n starea aceasta
pura, barbatul si femeia se ndragostesc peviata, si traiesc fiecare clipa cu respe
ct si nmod constient, asteptnd totdeauna momentul
anume de a celebra apropiata binecuvntare.
Persoanele aflate n aceasta situatie nu
se grabesc, nu precipita evenimentele prinactiuni inconstiente. Ele stiu ca inev
itabilul
se va manifesta, ca adevarul va gasitotdeauna un mod de a se arata. Cnd vine
momentul, ele nu ezita, nu pierd prilejul, nulasa sa treaca nici un moment magic
,
deoarece respecta importanta fiecarei clipe.
165
n zilele care au urmat, Maria se vazu din
nou prinsa n capcana pe care o evitase atta
dar nu era trista si nici ngrijorata din
pricina asta. Dimpotriva: de vreme ce nu
mai avea nimic de pierdut, era libera.
Stia ca orict ar fi fost de romantica
situatia ntr-o buna zi Ralf Hart avea sa
nteleaga ca ea nu era dect o prostituata, n
vreme ce el era un artist respectat. Ca ealocuia ntr-o tara departata, mereu bntui
tade crize, pe cnd el traia n paradis, cu o
viata organizata si protejata de cnd se
nascuse. El fusese educat n cele mai bune
colegii si muzee din lume, pe cnd ea abia siterminase cursul secundar. n fine, vise
ca
acestea nu dureaza mult, iar Maria traise
destul ca sa nteleaga ca realitatea nu se
potrivea cu visele ei. Asta i era acum mareabucurie: sa-i spuna realitatii ca nu
avea
nevoie de ea, nu depindea de lucrurile care
se ntmplau ca sa fie fericita.
Doamne, ce romantica snt.
De-a lungul saptamnii ncerca sa
descopere ceva care sa-l poata face fericit
pe Ralf Hart; el i redase o demnitate si olumina pe care si le socotise pierdute
166
pentru totdeauna. Dar singura forma de a-l
rasplati era prin ceea ce el considera a fi
specialitatea Mariei: sexul. Cum lucrurile nu
variau mult n rutina de la Copacabana, ea se
hotar sa caute alte izvoare.
Se duse sa vada filme pornografice si din
nou nu gasi nimic interesant exceptie
facnd, poate, o oarecare variatie n numarulpartenerilor. Cum filmele nu prea o aju
tau,
se decise pentru prima oara de cnd
ajunsese la Geneva sa cumpere carti desi
tot mai credea ca era mult mai practic sa nusi
ocupe spatiul din casa cu ceva care, o
data citit, nu mai era de folos. Se duse la o
librarie pe care o vazuse n timp ce mergea
cu Ralf pe Drumul Sfntului Iacob si se
informa daca aveau ceva pe aceasta tema.
Multe, multe carti raspunse fata
care se ocupa de vnzari . La drept
vorbind, oamenii par a nu fi preocupati dectde asa ceva. n afara unei sectii speci
ale, sin toate romanele pe care le vedeti n juruldumneavoastra exista cel putin o
scena de
sex. Chiar daca e ascunsa n povesti de
dragoste frumoase sau n tratate serioase
despre comportamentul fiintei umane, fapteste ca oamenii se gndesc doar la asta.
Maria, cu toata experienta ei, stia ca fata
se nsela: oamenii voiau sa gndeasca asa,
deoarece credeau ca lumea interioara era
167
preocupata doar de aceasta tema. Tineau
regim, foloseau peruci, stateau cu ceasurilela coafor sau n complexe de gimnastic
a,
mbracau rochii insinuante, ncercau sa
provoace scnteia dorita si pe urma? Cnd
venea timpul sa mearga la pat, unsprezeceminute si gata. Nici o creativitate, ni
mic ca
sa te duca n paradis; n scurt timp, scnteianu mai avea putere sa mentina focul apri
ns.
Era nsa inutil sa discute cu fata aceea
blonda, care-si nchipuia ca lumea poate fi
explicata n carti. ntreba din nou unde e
sectia speciala si acolo gasi diverse titluri
despre homosexuali, lesbiene, calugarite
care dezvaluiau despre Biserica lucruri
scbroase, carti ilustrate cu tehnici orientale,
ilustrnd pozitii extrem de inconfortabile. O
interesa un singur volum din toate: Sexul
sacru. Cel putin parea a fi diferit.
l cumpara, se duse acasa, deschise
radioul pe un post care te ajuta ntotdeaunasa gndesti (fiindca muzica era calma),
deschise cartea, observa ca avea diverse
ilustratii, cu posturi pe care numai cine lucreaza
la circ poate izbuti sa le practice.
Textul era dezgustator.
Maria nvatase destul n profesia ei ca sa
stie ca nu totul n viata e o chestiune de
pozitie n care te asezi cnd faci dragoste, iarn cea mai mare parte, orice variatie
survenea n chip firesc, pe negndite, ca pasii
168
unui dans. Oricum, ncerca sa se concentreze
asupra celor citite.
Doua ore mai trziu, si dadu seama de
doua lucruri.
Primul, ca trebuia sa mannce imediat,
apoi trebuia sa se ntoarca la Copacabana.
Al doilea, ca persoana care scrisese
cartea aceea nu pricepea nimic, dar NIMICdin subiect. Multa teorie, lucruri orie
ntale,
ritualuri inutile, sugestii idioa-te. Se vedea
ca autorul meditase n Himalaya (trebuia sa
afle unde era locul acela), frecventnd
cursuri de yoga (mai auzise vorbindu-se deasta), citise mult n domeniu, apoi cita
un
autor sau altul, dar nu nvatase nimic
esential. Sexul nu e teorie, tamie arznd,
puncte sensibile, reverente si salamalecuri.
Cum se face ca persoana aceea (n realitate,
o femeie) ndraznea sa scrie despre o tema
pe care nici Maria, care lucra n domeniu, nu
o cunostea bine? Poate or fi fost de vina
Himalaya sau nevoia de a complica un fenomen
a carui frumusete sta n simplitate si n
pasiune. Daca femeia aceea fusese n staresa publice si sa puna n vnzare o carte attd
e stupida, era mai bine pentru Maria sa segndeasca din nou, cu seriozitate, la te
xtul
sau, Unsprezece minute. N-ar fi cinic si nici fals
ar fi doar povestea ei, nimic mai mult.
Dar nu avea timp si nici tragere de inima;
trebuia sa-si concentreze energia ca sa-l
169
faca pe Ralf Hart fericit si ca sa nvete cum
se administreaza fermele.
Text din jurnalul Mariei, imediat dupa ce
a renuntat sa mai citeasca acea carte
detestabila:
Am ntlnit un barbat si m-am ndragostit
de el. Mi-am ngaduit sa ma ndragostescdintr-un motiv simplu: nu astept nimic. Stiu
ca peste trei luni voi fi departe, el va fi oamintire, dar nu mai puteam suporta
sa
traiesc fara dragoste: ajunsesem la limita.
Scriu o istorie pentru Ralf Hart asa l
cheama. Nu snt sigura ca se va ntoarce lalocalul unde lucrez, dar pentru prima dat
a nviata mea, faptul acesta nu are nici o
importanta. E destul sa-l iubesc, sa fiu mpreuna
cu el n gnd si sa colorez orasul
acesta att de frumos cu pasii lui, cu vorbelelui, cu afectiunea lui. Cnd voi paras
i tara
asta, ea va avea un chip, un nume,
amintirea unui semineu. Tot ce am trait mai
intens aici, toate lucrurile dure prin care am
trecut nu vor fi nimic pe lnga amintirea
aceasta.
Mi-ar placea sa pot face pentru el ceeace a facut el pentru mine. M-am gndit mult
si am descoperit ca n-am intrat din
ntmplare n cafeneaua aceea; ntl-nirile
cele mai importante fusesera de mult
170
aranjate de catre suflete nainte ca nsesi
trupurile noastre sa se fi vazut.
n general, aceste ntlniri au loc atuncicnd ajungem la o limita, cnd avem nevoiesa mur
im si sa renas-tem din punct de
vedere emotional. ntlnirile ne asteapta
dar de cele mai multe ori evitam ca ele sa
aiba loc. Totusi, daca sntem disperati, daca
nu mai avem nimic de pierdut sau daca
sntem foarte entuziasmati de viata, atunci
necunoscutul se manifesta si universul
nostru o apuca pe alt drum.
Toti stim sa iubim, caci ne-am nascut cu
darul acesta. Unii o fac firesc si spontanbine, dar majoritatea trebuie sa o renv
ete,
sa-si reaminteasca cum se iubeste si toti
fara exceptie au nevoie sa arda pe rugul
emotiilor lor trecute, sa retraiasca unele
bucurii si dureri, prabusiri si recuperari, pna
ce izbutesc sa discearna firul conducator
care exista pe urmele fiecarei ntlniri; da,
exista un fir.
Si atunci trupurile noastre nvata sa
vorbeasca limba sufletului, asta se numeste
sex, asta i pot da eu barbatului care mi-aredat sufletul, desi el i ignora total
nsemnatatea n viata mea. Asta mi-a cerut,
si asta va avea; vreau sa fie foarte fericit.
171
Viata este uneori foarte zgrcita: trec
zile, saptamni, luni si ani fara sa simti nimicnou. Totusi, o data ce se deschide
o usa si
acesta a fost cazul Mariei cu Ralf Hart o
adevarata avalansa patrunde prin spatiuldeschis. Acum nu ai nimic, iar n clipa ur
matoare
ai mai mult dect poti accepta.
La doua ore dupa ce scrisese n jurnal,
cnd ajunse la lucru, fu cautata de Milan,
patronul:
Vasazica, ai iesit cu pictorul ala.
Se vede ca era un cunoscut al casei
ntelesese acest lucru atunci cnd el platise
pentru trei clienti suma precisa, fara a
ntreba de pret. Maria dadu doar afirmativ
din cap, cautnd sa creeze un anumit mister,
caruia Milan nu-i dadu nici cea mai mica
atentie, deoarece cunostea viata aceea mai
bine ca ea.
Poate esti pregatita pentru pasul
urmator. Exista un client special care a
ntrebat mereu de tine. Eu i spun ca n-aiexperienta si el ma crede; acum nsa a venit

poate timpul sa ncerci.
Client special?
172
Si ce-are asta de-a face cu pictorul?
Si el este un client special.
Deci tot ce facuse cu Ralf Hart mai
fusese experimentat si facut de alte colegede-ale ei. si musca buza si nu zise ni
mic
trecuse o saptamna frumoasa, nu putea uitace scrisese.
Trebuie sa fac acelasi lucru pe care lam
facut cu el?
Nu stiu ce ati facut; dar astazi, daca
cineva ti ofera un drink, nu accepta. Clientii
speciali platesc mai bine si n-ai sa regreti.
Munca ncepu ca de obicei. Thailandezele
stnd totdeauna mpreuna, columbienele cuacelasi aer ca nteleg tot, braziliencele
(inclusiv ea) arbornd un aer distrat, ca si
cum nimic din ce se ntmpla nu era nou sauinteresant. Mai erau o austriaca, doua
nemtoaice, iar restul trupei era alcatuit din
femei din fosta Europa de Est, toate nalte,
cu ochii limpezi, frumoase si care apucau sase marite mai repede dect celelalte.
Intrara barbatii rusi, elvetieni,
germani, tot cadre de conducere ocupate,
apti sa plateasca serviciile prostituatelorcelor mai scumpe dintr-unul din orase
le celemai scumpe din lume. Unii se ndreptasera
spre masa ei, dar ea se uita totdeauna laMilan si el facea un semn negativ. Mari
a eramultumita: n-avea sa trebuiasca sa-si
desfaca picioarele n noaptea aceea, sa
173
suporte mirosuri, sa faca dusuri n bai nu
totdeauna ncalzite, tot ce trebuia sa faca
era sa-l nvete pe un barbat, deja scrbit de
sex, cum sa faca dragoste. Si acum, la dreptvorbind, nu orice femeie ar fi putut
avea
aceeasi putere de creatie ca sa inventeze
istoria prezentului.
Se ntreba n acelasi timp: Cum se faceca, dupa ce au experimentat totul, vor sa se
ntoarca la nceput? In fine, nu era treaba
ei; daca plateau bine, era gata sa-i
serveasca.
Intra un barbat mai tnar dect Ralf Hart;
frumos, cu parul negru, dantura perfecta siun costum care i amintea de chinezi fa
ra
cravata, doar cu un guler nalt si o camasaalba impecabila pe dedesubt. Se ndreptas
pre bar, amndoi se uitara la Maria si el seapropie:
Accepti un drink?
Milan dadu afirmativ din cap si ea l poftisa sada la masa ei. si ceru cocteilul de

fructe si astepta sa fie invitata la dans, cnd
barbatul se prezenta:
Ma numesc Terence si lucrez ntr-o
companie de discuri din Anglia. Cum stiu cama aflu ntr-un local unde pot avea ncre
dere
n oameni, snt convins ca totul va ramne
ntre noi.
Maria se pregatea sa nceapa a vorbi
despre Brazilia, cnd el o ntrerupse:
174
Milan mi-a spus ca ntelegi ce vreau.
Nu stiu ce vrei. Dar stiu ce fac. Ritualul
nu fu ndeplinit; el plati nota, o lua de brat,
se suira n taxi si-i dadu o mie de franci. O
clipa, ea si aminti de arabul acela cu care
mersese sa cineze ntr-un restaurant plin depicturi celebre; era pentru prima oara
cnd
primea din nou aceeasi suma si, n loc sa sesimta multumita, fu cuprinsa de nervoz
itate.
Taxiul se opri la unul din cele mai scumpehoteluri din oras. Barbatul i dadu buna

seara portarului, dovedind o mare
familiaritate cu localul. Urcasera numaidect
la el, un apartament cu vedere la ru. El
deschise o sticla de vin pesemne foarte
rar si-i oferi un pahar.
Maria se uita la el n timp ce bea; ce
putea dori de la o prostituata un ins ca el,
bogat, frumos? Cum el aproape nu vorbea,
ramase si ea mai mult tacuta, ncercnd sa
descopere ce-i putea satisface pe un clientspecial. ntelese ca nu trebuia sa aiba
ea
initiativa, dar, o data ce se declansa
procesul, era gata sa-l nsoteasca cu toatapromptitudinea necesara; n definitiv, nu
n
fiecare noapte cstiga o mie de franci.
Avem timp zise Terence . Avem tot
timpul la dispozitie. Poti dormi aici, daca
vrei.
Nesiguranta o cuprinse iarasi. Barbatul
nu parea intimidat si vorbea cu o voce
175
calma, diferita de a tuturor celorlalti. Stia ce
dorea; puse o muzica perfecta, la o
intensitate perfecta, n camera perfecta, cu
fereastra perfecta, cu vedere spre lacul unuioras perfect. Costumul i era bine cr
oit,
valiza era ntr-un colt, de mici dimensiuni, ca
si cum n-ar fi avut nevoie de multe lucruri ca
sa voiajeze sau ca si cum ar fi venit la
Geneva doar pentru noaptea aceea.
Am sa dorm acasa raspunse Maria.
Barbatul din fata ei se schimba total.
Ochii de cavaler i capatara o stralucire rece,
glaciala.
Asaza-te acolo zise el, aratnd un
scaun de lnga birou.
Era un ordin! Un adevarat ordin. Maria se
supuse si, n mod ciudat, asta o excita.
Asaza-te. ndreapta spatele, ca o
femeie de clasa. Daca nu faci asta, am sa te
pedepsesc.
Sa o pedepseasca! Client special! ntr-oclipa, ea ntelese totul, scoase cei o mie d
e
franci din geanta si-i puse pe birou.
Stiu ce vrei zise ea, strapungnd cuprivirea ochii aceia albastri, nghetati . Sinu sn
t dispusa.
Barbatul paru a se ntoarce la
normalitate si vazu ca ea vorbea serios.
Bea-ti vinul zise el . N-am sa te
oblig la nimic. Poti sa mai rami putin saupoti sa pleci daca vrei.
176
Spusele lui o mai linistira.
Am o ocupatie. Am un patron care maprotejeaza si are ncredere n mine. Te rog,
nu comenta nimic cu el.
Maria o spuse fara nici un ton de
implorare, fara a-l ruga nimic era pur si
simplu realitatea vietii ei.
Terence redevenise si el acelasi barbat
nici blnd, nici dur, doar cineva care, spre
deosebire de ceilalti clienti, dadea impresiaca stie ce vrea. Acum parea ca iese
dintr-o
transa, dintr-o piesa de teatru care nca nu
ncepuse.
Merita sa plece asa, fara a descoperi
niciodata ce nseamna un client special?
Ce vrei, la drept vorbind?
Stii bine. Durere. Suferinta. Si multa
placere.
Durerea si suferinta nu concorda cu
multa placere, gndi Maria. Totusi ar fi vrut
cu disperare sa creada ca da, si-n felul
acesta sa-si transforme n experiente
pozitive mare parte din cele negative ale
vietii sale.
El o lua de mna si o conduse la
fereastra: de cealalta parte a lacului puteauvedea turla unei catedrale Maria si
amintea ca trecuse pe-acolo n timp ce
parcurgea cu Ralf Hart Drumul Sfntului
Iacob.
Vezi rul, lacul, casele, biserica aceea?
177
Acum cinci sute de ani, totul era mai mult
sau mai putin la fel.
Doar orasul era complet gol; o boala
necunoscuta se raspndise n toata Europa sinimeni nu stia de ce murea atta lume.
ncepusera sa numeasca boala aceea CiumaNeagra o pedeapsa pe care o trimisese
Dumnezeu lumii din pricina pacatelor oamenilor.
Atunci, un grup de persoane s-au hotart
sa se jertfeasca pentru omenire: ofereau
lucrul de care se temeau cel mai mult:
durerea fizica. Treceau zi si noapte pe
podurile, pe strazile astea, biciuindu-si
propriul corp cu biciuri sau curele. Sufereau
n numele lui Dumnezeu si-i aduceau lauda
lui Dumnezeu cu durerea lor. n scurt timp
au descoperit ca erau mai fericiti facnd astadect atunci cnd coceau pine, lucrau la
cmp, hraneau animalele. Durerea nu mai
era suferinta, ci placerea de a rascumpara
omenirea din pacatele ei. Durerea s-a
preschimbat n bucurie, n sens al vietii, n
placere.
Ochii i se aprinsesera iar de aceeasi
stralucire rece pe care i-o vazuse n urma cucteva minute. Lua banii pe care ea i pu
sese
pe birou, retrase 150 de franci si-i puse ngeanta ei.
Nu-ti face griji cu patronul dumitale.
Uite comisionul pentru el si-ti promit ca nu-i
178
voi spune nimic. Poti pleca.
Ea apuca toti banii.
Nu!
Erau vinul, arabul din restaurant, femeia
cu zmbet trist, ideea ca niciodata n-avea sa
se mai ntoarca n localul acela blestemat,
frica de iubirea care sosea sub forma unui
barbat, scrisorile catre mama ei care-i
povesteau despre o viata plina de ocazii de
lucru, baietasul care-i ceruse un creion n
copilarie, luptele cu ea nsasi, vina,
curiozitatea, banii, cautarea propriilor limite,
sansele si prilejurile pe care le pierduse. Era
acolo alta Marie: nu mai oferea daruri, ci se
oferea ca jertfa.
Mi-a trecut frica. Sa mergem mai
departe. Daca e nevoie, pedepseste-ma
pentru ca m-am revoltat. Am mintit, am
tradat, am procedat gresit cu acela care m-aprotejat si m-a iubit.
Ea intrase n joc. Spunea ce trebuia sa
spuna.
n genunchi! zise Terence, cu glas
ncet si intimidant.
Maria se supuse. Niciodata nu mai fusese
tratata n felul acela si nu stia daca era
bun sau ticalos, nu voia dect sa mearga maideparte, merita sa fie umilita pentru
tot cefacuse n viata. Intra ntr-un personaj, ntr-un
nou personaj, o femeie care i era completnecunoscuta.
179
Ai sa fii pedepsita. Fiindca esti inutila,
nu cunosti regulile, nu stii nimic despre sex,
despre viata, despre dragoste. n timp ce
vorbea, Terence se prefacea n doi barbatidiferiti. Cel care explica linistit regu
lile si cel
care o facea sa se simta cea mai mizerabila
fiinta de pe lume.
Stii de ce accept asta? Pentru ca nuexista placere mai mare dect sa initiezi pe
cineva ntr-o lume necunoscuta. Sa smulgi
virginitatea nu din corp, ci din suflet,
pricepi?
Ea pricepea.
Astazi poti sa-mi pui ntrebari. Dar dedata viitoare, cnd cortina teatrului nostru
se
va deschide, piesa va ncepe si nu va maiputea fi oprita. Daca se va opri, va nsemn
a
ca sufletele noastre nu se potrivesc. Tine
minte: e o piesa de teatru. Dumneata trebuie
sa fii un personaj cum n-ai avut
niciodata curajul sa fii. n scurt timp, ai sa
descoperi ca acel personaj esti dumneatansati, dar pna cnd ai sa distingi asta cucl
aritate, cauta sa simulezi, sa inventezi.
Si daca nu pot suporta durerea?
Nu exista durere, exista ceva care se
transforma n delectare, n mister. Face partedin scenariu sa ceri nu ma trata asa, m
a
face sa sufar mult. Face parte sa ceri:
Opreste-te, nu mai suport! Si de-aceea, ca
sa evitam pericolul..., lasa capul jos si nu ma
180
privi!
Maria, ngenuncheata, si lasa capul n jossi fixa podeaua.
Pentru a evita ca relatia asta sa
provoace daune fizice serioase, vom avea
doua coduri. Daca unul dintre noi va zice
galben, asta nseamna ca violenta trebuie
putin redusa. Daca va zice rosu, trebuie sa
nceteze imediat.
Ai spus unul dintre noi?
Rolurile alterneaza. Nu exista unul fara
altul si nimeni nu va sti sa umileasca daca n-
a fost si el umilit.
Erau cuvinte teribile, venite dintr-o lume
pe care nu o cunostea, plina de umbra, de
mocirla, de putregai. Si totusi se simtea
doritoare sa continue trupul i tremura, de
frica si excitatie.
Mna lui Terence o atinse pe cap cu o
gingasie nesperata.
Gata.
i ceru sa se ridice. Fara afectiune
deosebita, dar fara agresivitatea uscata pe
care-o aratase. Maria si puse haina, ncatremurnd toata. Terence observa n ce stare
era.
Fumeaza o tigara nainte de a pleca.
Nu s-a ntmplat nimic.
Nu e nevoie. Va ncepe sa se ntmplen sufletul dumitale si data viitoare cnd ne
vom ntlni vei fi pregatita.
181
Noaptea asta a facut o mie de franci?
El nu raspunse. Aprinse si el o tigara siterminara vinul, ascultara muzica perfe
cta,
savurara mpreuna tacerea. Pna cnd veni
momentul sa spuna ceva si Maria ramase
surprinsa de propriile-i cuvinte.
Nu nteleg de ce doresc sa calc n
noroiul asta.
O mie de franci.
Nu de-asta.
Terence parea multumit de raspuns.
Si eu mi-am pus aceeasi ntrebare.
Marchizul de Sade spunea ca cele mai
importante experiente ale barbatului snt
cele care-l duc la extreme. Doar asa vom
nvata, fiindca asta ne solicita ntregul curaj.
Cnd un patron si umileste un angajatsau un barbat si umileste nevasta nu este
vorba dect de un las sau de cineva care se
razbuna pe viata, snt insi care niciodata n-
au ndraznit sa-si scruteze adncul sufletului,
niciodata n-au cautat sa stie de unde vine
dorinta de a da drumul fiarei salbatice, de a
ntelege ca sexul, durerea, dragostea snt
experiente limita ale omului.
Si numai cine cunoaste frontierele acelea
cunoaste viata; restul e doar trecere a
timpului, repetare a unei sarcini monotone,
mbatrnire si moarte fara a fi stiut cu
adevarat ce se ntmpla aici.
182
Iarasi pe strada, iarasi frigul, iarasi
dorinta de a merge pe jos. Omul greseste,
nu e nevoie sa-si cunoasca demonii ca sa-l
gaseasca pe Dumnezeu. Se ncrucisa cu ungrup de studenti care iesisera dintr-un ba
r;
erau veseli, bausera putin, erau frumosi,
plesneau de sanatate, peste putin timp
aveau sa-si termine universitatea si aveau
sa nceapa ceea ce se numeste adevarata
viata. Serviciu, casatorie, copii, televizor,
amaraciune, batrnete, senzatia a numeroase
lucruri pierdute, frustrari, boala,
invaliditate, dependenta de ceilalti,
singuratate, moarte.
Ce se ntmpla? Si ea cauta linistea ca sasi
traiasca adevarata viata; timpul petrecutn Elvetia, facnd ceva ce nu-si nchipuise ca
ar fi putut face vreodata, era doar o
perioada dificila, pe care toti o nfrunta mai
devreme sau mai trziu. n perioada asta
dificila, frecventa Copacabana, iesea cu barbati
pentru bani, le ntrupa pe Fata Ingenua, peFemeia Fatala si pe Mama Atotntelegatoar
e,
n functie de client.
Era doar un fel de a munci, caruia i se
consacra cu maximum de profesionalism
datorita bacsisurilor si minimum de
interes , de teama sa nu i devina o
obisnuinta. Petrecuse noua luni controlnd
lumea din jurul ei si, cu putin timp nainte de
a se ntoarce n tara sa, se descoperea
183
capabila sa iubeasca fara a cere nimic n
schimb si sa sufere fara motiv. Ca si cum
viata ar fi ales acest mijloc sordid, straniu,
ca sa o nvete ceva despre propriile-imistere, despre lumina si tenebrele sale.
Din jurnalul Mariei, n noaptea cnd l ntlnipe Terence pentru prima oara:
L-a citat pe Sade, despre care eu nu
auzisem niciodata, cu exceptia comentariilortraditionale despre sadism: Ne cunoas
temnumai cnd ne gasim n fata propriilor
noastre limite, si asta e corect. Dar e si
gresit, pentru ca nu este important sa
cunoastem totul cu privire la noi nsine;
fiinta umana n-a fost facuta doar ca sa caute
ntelepciunea, ci si ca sa are pamntul, sa-sisemene grul, sa faca pine.
Eu snt doua femei: una doreste sa aiba
toata bucuria, pasiunea, aventurile pe caremi le poate da viata. Cealalta vrea s
a fie
sclava unei rutine, a vietii de familie, doua
lucruri care pot fi planuite si realizate. Snt ofemeie de casa si o prostituata,
ambele
traind n acelasi corp si luptnd una
mpotriva celeilalte.
ntlnirea unei femei cu sine nsasi este
un amuzament cu riscuri serioase. Un dans
divin. Cnd ne ntlnim, sntem doua energiidivine, doua universuri care se ciocnesc.
184
Daca ntlnirea nu are reverenta necesara,
un univers l distruge pe celalalt.
185
Era din nou n livingul casei lui Ralf Hart,
focul n semineu, vinul, ei doi seznd pe jos,
si tot ce experimentase n ajun cu acel cadrude conducere englez era un simplu vis
sau
un cosmar n functie de starea ei de spirit.
Acum si cauta din nou ratiunea de a trai
mai bine zis, daruirea cea mai nebuneasca
cu putinta, aceea n care cineva si ofera
inima si nu cere nimic n schimb.
Evoluase mult n asteptarea acestui
moment. Descoperise, n cele din urma, cadragostea reala nu avea nimic de-a face c
u
ceea ce-si imagina, adica un lant de
evenimente provocate de energia amoroasa
ndragostire, angajament, casatorie, copii,
asteptare, bucatarie, parc de distractii
duminica, iar asteptare, batrnete n doi siasteptarea se termina si-n locul ei vede

pensionarea sotului, bolile, senzatia ca e
mult prea trziu ca sa traiasca mpreuna
ceea ce visasera.
l privi pe barbatul caruia hotarse sa i seabandoneze si caruia hotarse sa nu-i
povesteasca niciodata ce simtea, pentru ca
ceea ce simtea acum era departe sub oriceforma, inclusiv sub cea fizica. El pare
a mai n
186
largul sau, ca si cum ar fi inaugurat o
perioada interesanta a existentei sale.
Zmbea, povestea anecdote din recenta lui
calatorie la Munchen pentru a se ntlni cu un
important director de muzeu.
M-a ntrebat daca pnza cu chipurile
din Geneva este gata. I-am spus ca
ntlnisem una din persoanele principale pecare mi-ar placea sa le pictez. O femeie
plina
de lumina. Dar nu vreau sa vorbesc despremine, vreau sa te mbratisez. Te doresc.
Dorinta. Dorinta? Dorinta! Asadar, acesta
fusese punctul de plecare pentru acea
noapte, deoarece era un lucru pe care ea lcunostea foarte bine!
De pilda: sa trezeasca dorinta fara sa-incredinteze numaidect si obiectul acesteia
.
Deci: ma doresti. O facem, chiar acum.
Esti la mai putin de un metru de mine, aifost la un local, ai platit pentru serv
iciile
mele, stii ca ai dreptul sa ma mngi. Dar nu
ndraznesti. Priveste-ma. Priveste-ma si
gndeste-te ca poate eu nu vreau sa ma
privesti. Imagineaza-ti ce se ascunde sub
rochia mea.
La lucru, folosea ntotdeauna
mbracaminte neagra si nu pricepea de ce
oare celelalte fete de la Copacabana ncercau
sa fie provocatoare cu decolteurile si culorile
lor agresive. Pentru ea, a-l excita pe un
barbat nsemna sa se mbrace ca orice
187
femeie pe care o poate ntlni la birou, n tren
sau n casa unei prietene a nevestei.
Ralf o privi, Maria simti ca el o dezbraca
si-i placu sa fie dorita n felul acela fara
contact, ca ntr-un restaurant sau la rndul de la
cinema.
Sntem ntr-o gara continua Maria.
Astept trenul mpreuna cu tine, tu nu ma
cunosti. Dar privirea mi se ncruciseaza cu a
ta, din ntmplare, si nu mi se abate. Nu stii
ce ncerc sa spun, deoarece, desi esti un
barbat inteligent, capabil sa vezi lumina
persoanelor, nu esti destul de sensibil ca sa
vezi ce lumineaza lumina asta.
nvatase teatrul. Voise sa uite ct mai
repede fata acelui cadru de conducere
englez, dar el era acolo, calauzindu-i
imaginatia.
Ochii mei ti-i privesc tinta pe-ai tai si
ma ntreb poate n sinea mea: Oare l
cunosc de undeva? Sau se poate sa fiu
distrata. Sau se poate sa-mi fie frica sa nufiu antipatica, poate tu ma cunosti,
ti voi
oferi avantajul dubiului vreme de cteva
secunde, nainte de a trage concluzia ca e orealitate sau o nentelegere.
Poate nsa ca si eu vreau lucrul cel mai
simplu din lume: sa ntlnesc un barbat.
Poate ca ncerc sa fug de o dragoste dinpricina careia am suferit. Poate ca ncerc s
ama razbun de o tradare ce mi s-a ntmplat
188
de curnd si m-am hotart sa merg la gara n
cautarea unui necunoscut. Pot dori sa fiu
prostituata ta doar pentru o noapte, doar ca
sa fac ceva diferit n viata mea jalnica. Poateca si snt cu adevarat o prostituata,
care se
afla acolo n cautare de lucru.
O tacere brusca; Maria avusese un
moment de neatentie. Se ntorsese la hotelul
acela, umilirea galben, rosu, durere si
multa placere. Toate acelea se amestecaseracu sufletul ei ntr-un mod care nu-i pl
acea.
Ralf observa si ncerca sa o duca din nou
n gara:
La ntlnirea asta, ma doresti si tu?
Nu stiu. Nu ne vorbim, tu nu stii.
Alte secunde de neatentie. Oricum, ideea
de teatru o ajuta considerabil; facea sa se
iveasca adevaratul personaj, ndeparta
numeroase persoane false care salasluiesc
n noi.
Dar e un fapt ca nu-mi ntorc privirea
si tu nu stii ce sa faci. Sa te apropii? Vei fioare respins? Voi chema un gardia
n? Sau te
voi invita la o cafea?
Ma ntorc de la Miinchen zise Ralf
Hart, iar tonul vocii sale era diferit, ca si cum
s-ar fi ntlnit cu adevarat pentru prima oara
. Ma gndesc la o colectie de tablouri
despre personalitatile sexului. Multiplele
masti pe care le folosesc oamenii ca sa nutraiasca niciodata adevarata ntlnire.
189
El cunostea teatrul. Milan spusese ca
era un client special. Alarma se declansase,
dar ea avea nevoie de timp ca sa reflecteze.
Directorul muzeului mi-a spus: pe cevrei sa-ti bazezi lucrarea? I-am raspuns: pe
femei care se simt libere ca sa faca dragostepe bani. El comenta: ei bine, sa le
numim pe
femeile astea prostituate. I-am raspuns: bun,
snt prostituate, am sa studiez istoria lor si
am sa fac ceva mai intelectual, mai pe
gustul familiilor care au sa frecventeze
muzeul dumneavoastra. Totul e o chestiune
de cultura, nu-i asa? Cum anume sa prezintintr-o maniera agreabila ceva greu de d
igerat.
Directorul insista: dar sexul nu mai e
tabu. E un lucru att de explorat, nct e sigreu sa mai faci o lucrare pe aceasta tem
a.
I-am raspuns: Dar dumneavoastra stiti deunde vine dorinta sexuala? Din instinct,
a zis
directorul. Da, din instinct, dar toata lumea
stie asta. Cum sa faci o expozitie frumoasa,
daca vorbim doar de stiinta? Eu vreau sa
vorbesc despre felul cum explica barbatul
acea atractie. Cum ar povesti asta un filozofbunaoara. Directorul m-a rugat sa-i
dau unexemplu. I-am spus ca, atunci cnd voi luatrenul ca sa ma ntorc acasa si dac
a vreo
femeie avea sa se uite la mine, am sa ma
duc sa stau de vorba cu ea; as zice ca, fiind
o straina, am putea avea libertatea de a facetot ce am visat vreodata, sa ne tra
im toate
190
fanteziile, iar apoi sa ne ntoarcem la casele
noastre, la nevestele si la barbatii nostri,
fara ca drumurile sa ni se mai ntretaie
vreodata. Si atunci, n gara asta, eu o vad.
Povestea ta e att de interesanta, nct
ucide dorinta.
Ralf Hart rse si fu de acord. Vinul se
terminase, el merse la bucatarie si mai
aduse o sticla, iar ea ramase cu ochii la foc,
stiind nca de pe atunci care avea sa fie
urmatorul pas, dar savurnd n acelasi timp
ambianta aceea primitoare, uitndu-l pecadrul de conducere englez si fiind gata sa
se daruiasca iarasi.
Ralf umplu cele doua pahare.
Doar de curiozitate, n ce fel s-a putut termina
povestea asta cu directorul?
L-as fi citat pe Platon, doar ma aflamn fata unui intelectual. Dupa el, la nceputu
l
creatiei, barbatii si femeile nu erau asa cum
snt astazi; exista o singura fiinta, care era
scunda, cu un singur trup si un gt, dar capul
avea doua fete, fiecare privind n alta
directie. Era ca si cum doua fapturi ar fi fostlipite spate-n spate, cu doua sex
uri opuse,
patru picioare, patru brate.
Zeii greci erau nsa gelosi si-si dadusera
seama ca o faptura care avea patru minimuncea mai mult, cele doua fete opuse ale
ei erau n permanenta vigilente si nu putea fiatacata miseleste, patru picioare nu

191
pretindeau atta efort ca sa stea n picioare
sau sa mearga vreme ndelungata. Si, lucrulcel mai periculos: creatura cu pricina
avea
doua sexe diferite, nu avea nevoie de nimeni
altcineva ca sa continue a se nmulti pe
pamnt.
Atunci Zeus, stapnul suprem al
Olimpului, zise:
Am un plan ca sa-i fac pe acesti muritori
sa-si piarda puterea.
Si, cu un trasnet, a taiat n doua faptura
aceea, cre-nd barbatul si femeia. Asta a
nmultit mult populatia lumii si, n acelasitimp, i-a dezorientat si i-a slabit pe l
ocuitoriiei deoarece acum trebuiau sa-si caute din
nou partea pierduta, sa o mbratiseze din
nou si prin mbratisarea asta sa-si recapetevechea putere, capacitatea de a evita
tradarea, rezistenta la drumurile lungi si
putinta de a suporta muncile obositoare.
mbratisarea prin care doua trupuri se confunda
din nou ntr-unui singur noi o numim
sex.
Povestea asta e adevarata?
Asa zice Platon, filozoful grec.
Maria l privea fascinata si experienta dinnoaptea trecuta disparuse complet. l ved
ea
pe omul din fata ei plin de aceeasi lumina
pe care o distingea si el n ea, povestind
istoria aceea ciudata cu entuziasm, cu ochii
stralucitori acum nu de dorinta, ci de
192
bucurie.
Pot sa-ti cer o favoare?
Ralf i raspunse ca-i putea cere orice.
Ai putut descoperi de ce, dupa ce zeiiau separat faptura aceea cu patru picioare
,
unele dintre ele au ajuns la concluzia ca
mbratisarea respectiva putea fi doar un
lucru, o afacere ca oricare alta care, n loc
sa sporeasca, reduce energia oamenilor?
Vorbesti de prostitutie?
Exact. Ai putut oare descoperi cnd a
ncetat sexul sa mai fie sacru?
O voi face, daca vrei raspunse Ralf. Dar nu m-am gndit niciodata la asta sicred ca
nimeni nu s-a mai gndit; poate nici
nu exista material n aceasta privinta.
Maria nu suporta presiunea:
Ti s-a-ntmplat sa crezi ca femeile,
ndeosebi prostituatele, snt capabile sa
iubeasca?
Da, mi s-a ntmplat. Mi s-a ntmplat n prima
zi, cnd eram la masa din cafenea, cnd am
vazut lumina. Atunci, cnd m-am gndit sa te
invit la o cafea, am preferat sa cred n tot,
inclusiv n posibilitatea ca tu sa ma redai
lumii din care am facut parte mult timp.
Acum nu mai era cale de ntoarcere. Maria, profesoara,
trebuia sa-i vina imediat n ajutorsau de nu, avea sa-l sarute, sa-l mbratiseze,
sa-l roage sa nu o paraseasca.
Sa ne ntoarcem n gara zise ea .
193
Mai bine zis, sa ne ntoarcem n livingul
acesta, n ziua cnd am venit aici pentruprima oara si tu ai recunoscut ca exist si
miai
dat un dar. A fost prima ncercare de aintra n sufletul meu si nu stiai daca erai b
ine
venit. Dar, cum spune istoria lor, fiintele
omenesti au fost divizate si acum cauta
iarasi mbratisarea care le-ar putea uni. Iatainstinctul nostru. Dar si ratiunea n
oastra de
a ndura toate lucrurile dificile care se petrecpe timpul cautarii.
Vreau sa ma privesti si vreau, n acelasitimp, sa faci n asa fel, nct eu sa nu observ
.
Importanta e prima dorinta, pentru ca ea eascunsa, interzisa, neacceptata. Nu st
ii daca
esti n fata jumatatii tale pierdute, nici ea nustie, ceva nsa v-a atras si trebuie
sa crezi
ca e un adevar.
De unde scot toate astea? Scot toate
astea din adncul inimii mele, pentru ca miar
placea sa fi fost totdeauna asa. Scot
visele astea din nsusi visul meu de femeie.
Lasa putin n jos breteaua rochiei, astfel
nct i se dezvalui doar o parte infima dinsfrcul snului.
Dorinta nu este ceea ce vezi, ci ceea
ce-ti imaginezi.
Ralf Hart privea o femeie cu par negru si
rochie la fel cu parul, seznd pe pardosealalivingului sau, plina de dorinte absur
de, cum
194
ar fi sa i se aprinda un semineu n toiul verii.
Da, voia sa-si imagineze ce anume ascundearochia aceea, i putea vedea dimensiunea

sinilor, stia ca sutienul folosit de ea i era
inutil, desi era pesemne o obligatie
profesionala. Snii ei nu erau mari, nu eraumici, erau tineri. Privirea ei nu arat
a nimic:
oare ce facea acolo? De ce alimenta el
aceasta relatie primejdioasa, absurda, daca
nu avea nici o problema sa gaseasca o
femeie? Era bogat, tnar, celebru, aratos. si
adora munca, iubise femei cu care se
casatorise, fusese iubit. n sfrsit, era un om
care, dupa toate etaloanele, ar fi trebuit sastrige din rasputeri: Snt fericit.
Dar nu era. n timp ce majoritatea
muritorilor se speteau pentru un codru de
pine, un acoperis sub care sa traiasca, o
slujba care sa le permita a trai cu demnitate,
Ralf Hart avea toate acestea, ceea ce-l facea
si mai nefericit. Daca si-ar fi facut un bilant
recent al vietii, poate traise doua, trei zile
cnd se trezise, privise soarele sau ploaia
si se simtise bucuros ca era dimineata,
pur si simplu bucuros, fara sa-si doreasca
nimic, fara sa ceara nimic n schimb. Afara
de acele cteva zile, restul existentei i se
irosise pe visari, frustrari si mpliniri, dorinta
de autodepasire, calatorii dincolo de
propriile limite; nu stia exact cum sau de ce,
195
sigur este ca-si petrecuse viata ncercnd sa
dovedeasca ceva.
O privea pe femeia frumoasa din fata sa,
mbracata discret n negru, o fiinta pe care ontlnise din ntmplare, desi o mai vazuse si

nainte n local si observase ca nu se acorda
cu ambianta. Ea i cerea sa o doreasca, iar el
o dorea puternic, mult mai puternic dect siar
fi nchipuit i dorea nsa nu corpul sau
snii, ci compania. Voia sa o cuprinda-nbrate, sa ramna tacuti cu ochii la foc, bnd
vin, fumnd cte o tigara, era destul. Viata
este alcatuita din lucruri simple, ostenise
cautnd attia ani ceva fara a sti ce anume.
Si totusi, daca ar fi facut asta, daca ar fi
atins-o, totul ar fi fost pierdut. Deoarece, n
pofida luminii ei, nu era sigur daca
ntelegea ce bine era sa stea lnga ea.
Merita? Da, si-avea sa continue sa merite
atta timp ct va fi fost necesar, pna cnd vaputea sa se aseze cu ea pe malul lacului,
savorbeasca despre dragoste si sa auda
acelasi lucru spus si de ea. Mai bine sa nu
riste, sa nu precipite lucrurile, sa nu spunanimic.
Ralf Hart nceta sa se mai tortureze si se
concentra din nou asupra jocului pe care-lnascocisera mpreuna. Femeia din fata lu
i
era certa: nu ajungeau vinul, focul, tigara,
compania: era necesar alt gen de betie, alt
196
gen de flacara.
Femeia purta o bluzita cu bretele, si
lasase un sn la vedere, putea sa-i vada
carnatia, mai mult maslinie dect alba. O
dori. O dori mult.
Maria remarca schimbarea din ochii lui
Ralf. Faptul de a se sti dorita o excita maimult ca orice altceva. Nu avea nimic
de-a
face cu reteta conventionala vreau sa fac
dragoste cu tine, vreau sa ma casatoresc cutine, vreau sa ai orgasm, vreau sa fa
c un
copil, vreau angajamente. Nu, dorinta era o
senzatie libera, sloboda n spatiu, vibrnd,
umplnd viata cu vointa de a poseda ceva
si asta era de ajuns, vointa asta mpingea
totul n fata, darma muntii, i umezea sexul.
Dorinta era izvorul a toate sa plece dintara ei, sa descopere o lume noua, sa nve
tefrantuzeste, sa-si nfrnga ideile
preconcepute, sa viseze la o ferma, sa
iubeasca fara a cere nimic n schimb, sa se
simta femeie doar din cauza privirii unui
barbat. Cu o lentoare calculata, si lasa n jossi cealalta bretea si bluzita i se p
relinse pe
corp. Apoi, si descheie sutienul. Si ramaseasa, cu partea superioara a corpului c
ompletgoala, nchipuindu-si ca el avea sa se arunceasupra ei, sa o mngie, sa-i faca
declaratii
de dragoste sau, daca era destul de
sensibil, sa simta, n propria-i dorinta, nsasi
197
placerea sexului.
Lucrurile din jurul celor doi ncepusera sa
se preschimbe, zgomotele nu mai existau,
semineul, cartile disparusera treptat,
nlocuite fiind printr-un soi de transa, n care
continua sa existe doar obiectul obscur al
dorintei si nimic altceva nu mai are
importanta.
Barbatul nu se misca. La nceput si simti
o anumita timiditate n privire, care nsa nudura mult. El o privea, si n lumea
imaginatiei sale o dezmierda cu limba,
faceau dragoste, asudau, se mbratisau,
amestecau tandretea si violenta, strigau sigemeau laolalta.
n lumea reala nsa nu spuneau nimic,
nici unul din ei nu facea vreo miscare si asta
o excita si mai mult, fiindca si ea era liberasa gndeasca dupa voie. l ruga sa o a
tinga
cu blndete, desfacea picioarele, se
masturba n fata lui, pronunta fraze
romantice si vulgare ca si cum ar fi fost
totuna, avea mai multe orgasme, i trezea pe
vecini, trezea lumea ntreaga cu strigateleei. Acolo era barbatul ei, care daruia
placere
si bucurie, cu care putea fi cea care era,
putea sa vorbeasca despre problemele ei
sexuale, sa-i povesteasca ce mult i-ar placeasa ramna cu el tot restul noptii, al

saptamnii, al vietii.
Sudoarea ncepu sa se prelinga de pe
198
fruntile amndurora. Din cauza semineului
aprins, si spuneau unul altuia n gnd. Daratt barbatul, ct si femeia din livingul acel
a
si atinsesera limita, si folosisera ntreagaimaginatie, traisera mpreuna o vesnicie d
e
clipe ncntatoare. Trebuiau sa se opreasca.
Un pas mai mult, si magia aceea ar fi fost
destramata de realitate.
Cu multa lentoare pentru ca finalul e
totdeauna mai dificil dect nceputul, si puseiar sutienul si-si acoperi snii. Univers
ul
reveni la locul sau, lucrurile dimprejurrencepura sa se iveasca, ea si ridica bluz
a
care-i cazuse pna pe talie, surse si-i atinsecu blndete fata. El o prinse de mna si
si-o
apasa de fata lui, fara sa stie pna cndtrebuia sa o tina acolo sau cu ce intensita
te
trebuia sa i-o strnga.
Ea simti dorinta de a-i spune ca-l iubeste.
Asta nsa ar fi putut strica totul, l-ar fi pututsperia sau si mai rau l putea face
si pe
el sa-i spuna ca o iubeste. Maria nu voia
asta: libertatea iubirii sale era de a nu avea nimic
de cerut sau de sperat.
Cine e capabil sa simta stie ca e
capabil sa se bucure de placere chiar si
nainte de a-l atinge pe celalalt. Cuvintele,
privirile, toate acestea tin de secretul
dansului. Dar trenul soseste, fiecare pleaca
n alta directie. Sper sa te pot nsoti n
calatoria asta pna... pna unde?
199
napoi la Geneva raspunse Ralf.
Cine zareste si descopera fiinta la carea visat totdeauna stie ca energia sexual
a se
dezlantuie chiar naintea sexului propriu-zis.
Cea mai mare placere nu e sexul, este
pasiunea cu care e practicat. Cnd aceastapasiune e intensa, sexul intervine ca sa

desavrseasca dansul, dar el nu e niciodata
punctul principal.
Vorbesti despre dragoste ca o
profesoara.
Maria se hotar sa vorbeasca pentru caasta era apararea ei, felul ei de a spune to
tul
fara a se angaja cu nimic:
Cine e ndragostit face dragoste tot
timpul, chiar si atunci cnd nu face. Cnd
trupurile noastre se ntlnesc este doar
revarsarea din ceasca. Putem ramne alaturi
ceasuri, zile ntregi. Putem sa ncepem
dansul ntr-o zi si sa-l terminam a doua zi
sau chiar sa nu-l mai terminam, de atta
placere. N-are nimic de-a face cu cele
unsprezece minute.
Cu ce?
Te iubesc.
Si eu te iubesc.
Iarta-ma. Nu stiu ce spun.
Nici eu.
Se ridica, l saruta si pleca. Acum putea
deschide si ea usa, deoarece superstitiabraziliana spune ca doar stapnul casei
200
trebuia s-o faca prima data cnd pleca.
Din jurnalul Mariei, a doua zi de
dimineata:
Ieri noapte, cnd Ralf Hart m-a privit, a deschis
o usa ca si cum ar fi fost un hot; dar, plecndde-acolo, n-a luat nimic de-al meu;

dimpotriva, a lasat parfumul de trandafiri
ma vizita nu un hot, ci un mire.
Fiecare fiinta umana si traieste propriadorinta; asta face parte din tezaurul sau
si,
chiar n cazul unei emotii care-l poatendeparta pe cineva, de obicei l aduce napropie
re pe cine este important pentru ea.
E o emotie pe care sufletul meu si-a ales-o sie att de intensa, nct poate molipsi t
otul sipe toti n jurul meu.
Zilnic aleg adevarul cu care aspir sa
traiesc. Caut sa fiu practica, eficienta,
profesionala. Dar mi-ar placea sa-mi alegdorinta ca tovaras. Nu din obligatie, n
ici casa-mi ndulcesc singuratatea, ci pentru ca ebine. Da, e foarte bine.
201
Copacabana avea, n medie, treizeci si opt
de femei care frecventau casa cu
regularitate, dar numai pe una, pe filipinezaNyah, Maria o putea considera ca pe
o
relatie apropiata de prietenie. Media de sedere
acolo era de cel putin sase luni si demaximum trei ani pentru ca primeaurepede o
cerere n casatorie, sa fie amante
permanente sau, daca nu mai reuseau sa
atraga atentia clientilor, Milan le cerea cu
delicatete sa-si caute alt loc de munca.
De aceea era foarte important sa
respecti clientela fiecareia dintre ele si sa nuncerci niciodata sa-i seduci pe b
arbatii careintrau acolo si se duceau direct la o fata
anume. Pe lnga faptul ca era necinstit,
putea fi foarte periculos; n saptamna
precedenta, o columbianca scosese delicat
din buzunar o lama de ras, o pusese pepaharul unei iugoslave si spusese cu glasu
l
cel mai calm cu putinta ca avea sa o
desfigureze daca va continua sa accepteinvitatia unui director de banca ce obisn
uia
sa vina acolo cu regularitate. Iugoslava
sustinuse ca barbatul era liber si, daca o
alesese, nu-l putea refuza.
202
n noaptea aceea, barbatul intra, o saluta
pe co-lumbianca si se duse la masa unde
statea cealalta. Luara un drink, dansara si
Maria socoti ca provocarea era exagerata
iugoslava i facu celeilalte cu ochiul, ca si
cum i-ar fi spus: Vezi? Pe mine m-a ales!
Dar acel semn din ochi continea multe
alte lucruri neformulate: m-a ales pentru casnt mai frumoasa, pentru ca am fost c
u elsaptamna trecuta si i-a placut, pentru ca
snt tnara. Columbianca nu zise nimic. Dupa
ce srboaica se ntoarse, doua ore mai trziu,
scoase lama de ras din buzunar si-o cresta
pe fata mai jos de ureche: nu adnc, nu
periculos, destul nsa ca sa lase o mica
cicatrice care sa-i aduca pentru totdeauna
aminte de noaptea aceea. Cele doua se
ncaierara, sngele mnji totul, clientii plecarasperiati.
Cnd sosi politia ca sa constate ce se
ntmplase, iugoslava spuse ca se taiase pefata ntr-un pahar care cazuse de pe un raf
t
(n Copacabana nu existau rafturi). Asta era
legea tacerii sau omerta, cum preferau sa-ispuna prostituatele italience: tot ce t
rebuia
sa fie rezolvat n Rue de Berne, de la
dragoste pna la moarte, acolo se rezolva
dar fara amestecul legii. Acolo, legea o
faceau ei.
Politia stia de omerta, vazu ca femeia
mintea, dar nu insista asupra cazului l-ar
203
fi costat multi bani pe contribuabilul elvetian
daca s-ar fi ajuns la arestarea, judecarea sihranirea unei prostituate pe durata
trimiterii
ei la nchisoare. Milan le multumi politistilorpentru interventia lor prompta, zis
e ca era o
nentelegere sau vreo lucratura din partea
vreunui concurent.
Imediat dupa plecarea lor, le ceru celordoua sa nu se mai ntoarca niciodata n baru
l
sau. n definitiv, Copacabana era un local
familial (afirmatie pe care Mariei i venea
foarte greu sa o priceapa) si avea o
reputatie de invidiat (ceea ce o intriga si maimult). Acolo nu existau certuri,
fiindca primalege era respectul fata de clientul celorlalte.
A doua lege era discretia absoluta,
asemanatoare cu cea a unei banci
elvetiene, zicea el. n primul rnd pentru caacolo puteai avea ncredere n clienti, care

erau selectionati asa cum o banca si-i
selectioneaza pe-ai sai bazndu-se pecontul curent, dar si pe fisa personala sau,
altfel spus, pe bunele antecedente.
Uneori avea loc cte un incident, unele
cazuri rare de neplata, de agresiune sau de
amenintari mpotriva fetelor, dar n anii
ndelungati n care si crease si dezvoltase
cu efort reputatia localului, Milan stia sa
identifice pe cine trebuia sau nu sa
frecventeze casa. Nici una dintre femei nu-i
cunostea cu exactitate criteriul, totusi nu
204
doar o data vazusera ca cineva bine
mbracat era nstiintat ca localul era plin n
noaptea aceea (desi era gol) si n
urmatoarele nopti (altfel spus: va rugam sa
nu reveniti). Vazusera de asemenea insi
mbracati sport si cu barba care fusesera
invitati cu entuziasm de catre Milan la un
pahar de sampanie. Patronul Copacabanei nu
judeca dupa aparente si, n cele din urma,
avea totdeauna dreptate.
ntr-o buna relatie comerciala, toate
partile trebuie sa fie multumite. Marea
majoritate a clientilor erau casatoriti, aveaupozitii importante n cte o firma. Ch
iar si
unele dintre femeile care lucrau acolo erau
casatorite, aveau copii si se duceau la
adunarile de parinti de la scoli, stiind ca nu
se expuneau nici unui risc: daca la
Copacabana ar fi venit vreun parinte, ar fi fost
si el compromis si n-ar fi putut spune nimic:
asa functiona omerta.
Exista camaraderie, dar prietenie nu
exista. Nimeni nu vorbea mult desprepropria viata. n putinele conversatii pe care
le avusese, Maria nu identificase amaraciune
sau vinovatie sau tristete printre tovaraseleei: doar un soi de resemnare. Ca si
o ciudata
privire sfidatoare, de parca ar fi fost mndrede ele nsele, nfruntnd lumea,
independente si ncrezatoare. Dupa o
saptamna, orice fata nou sosita se si vedea
205
considerata profesionista si primea instructiuni
sa puna ntotdeauna umarul la
mentinerea casatoriilor (o prostituata nu
poate constitui niciodata o amenintare la
adresa stabilitatii unui camin), sa nu accepteniciodata invitatii la ntlniri n afar
a orelor de
munca, sa evite confesiuni fara a-si da prea
mult cu parerea, sa geama n clipa
orgasmului (Maria descoperise ca toate
faceau asta si la nceput nu-i spusesera
pentru ca era unul din trucurile profesiei),
sa-i salute pe politisti pe strada, sa-si tina lazi cartea de munca si controale
le medicale
si, n sfrsit, sa nu se preocupe mult deaspectele morale sau legale ale muncii lor;

erau ce erau, si punct.
nainte sa nceapa deverul, Maria putea fivazuta mereu cu o carte si ncepu a fi curnd
cunoscuta ca intelectuala grupului. La
nceput voiau sa stie daca erau povesti dedragoste, dar vaznd ca era vorba de
subiecte aride si neinteresante ca economia,
psihologia si recent administrarea
fermelor, o lasau repede singura ca sa-si
continue cercetarile si nsemnarile.
Pentru ca avea multi clienti stabili si
pentru ca se ducea la Copacabana zilnic, chiar
si cnd miscarea era slaba, Maria cstigancrederea lui Milan si invidia colegelor;
acestea comentau ca brazilianca era ambi
206
tioasa, aroganta si nu se gndea dect sa
cstige bani. Aceasta ultima acuzatie nu eralipsita de temei, dar ea ar fi dorit s
a le
ntrebe pe toate celelalte daca nu se aflau
acolo din acelasi motiv.
Oricum, comentariile nu ucid fac partedin viata oricarei persoane de succes. Era

mai bine sa le ignore, concentrndu-si
atentia asupra singurelor sale doua scopuri:
ntoarcerea n Brazilia la data stabilita si
cumpararea unei ferme.
Ralf Hart i ocupa acum gndurile de
dimineata pna seara si pentru prima oara
era capabila sa fie fericita cu o dragoste
absenta desi regreta oarecum ca o
marturisise, riscnd sa piarda totul. Ce aveansa de pierdut, daca nu cerea nimic n
schimb? si aminti cum ncepuse sa-i bata
inima mai repede cnd Milan mentionase ca
el era sau fusese un client special. Censemna asta? Se simtea tradata, devenise
geloasa.
Evident ca gelozia e normala, desi viata o
nvatase ca era inutil sa crezi ca cineva
poate poseda alta persoana cine crede caasa ceva este cu putinta vrea sa se
autoamageasca. Si totusi, nu poate fi
nabusita ideea de gelozie si nici sa ai mariidei intelectuale cu privire la ea sa
u, mai
mult, sa crezi ca este o dovada de
slabiciune.
207
Dragostea cea mai puternica este cea caresi
poate manifesta slabiciunea. Oricum, dacadragostea mea ar fi adevarata (si nu do
ar un
mod de a ma distra, de a ma nsela, de a-mi
trece timpul, care n orasul acesta nu treceniciodata), libertatea are sa nvinga ge
loziasi durerea provocata de ea ntruct si
durerea este componenta unui procesnatural. Cine face sport stie un lucru: cndvrem
sa ne atingem obiectivele, trebuie safim pregatiti pentru o doza zilnica de dur
ere
sau de indispozitie. La nceput e incomod sidemotivant. Dar, cu timpul, ntelegem ca

face parte din instalarea starii de bine si vineun moment cnd, n absenta durerii,
avem
parca senzatia ca exercitiul nu-si are efectuldorit.
Periculos este sa focalizezi durerea asta,
sa-i dai un nume de persoana, sa ti-o
permanentizezi n gnd; or, de asta, slava
Domnului, Maria izbutise sa scape.
Dar si asa, uneori se surprindeagndindu-se unde va fi fiind el, fiindca nu o
mai cauta, daca i s-o fi parut stupida cu
povestea aceea cu gara si dorinta reprimata,
daca fugise pentru totdeauna pentru ca ea imarturisise ca-l iubeste. Pentru a evi
ta ca
sentimente att de frumoase sa se
transforme n suferinta, ea si dezvolta o
metoda: cnd i venea n minte ceva pozitivlegat de Ralf Hart si asta putea fi
208
semineul aprins si vinul, un gnd pe care i-ar
fi placut sa-l discute cu el sau pur si simpluncercarea plina de o neliniste desf
atatoare
de a sti cnd avea sa se ntoarca , Maria
facea o pauza, i zmbea cerului si-i
multumea ca este vie si nu asteapta nimic de
la omul iubit.
Iar daca inima ei ncepea sa se plnga deabsenta sau de afirmatiile gresite pe care
le
facuse cnd fusesera mpreuna, ea si zicea:
A, vrei sa te gndesti la asta? Foarte bineatunci, fa ce vrei, dar eu o sa ma consa
cru
unor treburi mai importante.
Continua sa citeasca sau, daca era pestrada, ncepea sa fie atenta la tot ce era n
jurul ei: culori, oameni, sunete, ndeosebi
sunete ale pasilor sai, ale filelor ntoarse,
ale fragmentelor de conversatii, iar gndulstnjenitor disparea n cele din urma. Daca

revenea dupa cinci minute, repeta
procedeul, pna ce amintirile, acceptate
initial, dar respinse cu blndete, se
ndepartau pentru o perioada considerabila.
Unul dintre aceste gnduri negative era posibilitatea
de a nu-l mai revedea. Cu nitica practica
si multa rabdare, izbuti sa-l transforme ntrun
gnd pozitiv: dupa plecarea ei, Geneva
avea sa fie un chip de barbat cu parul foartelung si demodat, surs infantil, voce
grava.
Daca avea s-o ntrebe cineva, multi ani dupaaceea, cum era locul pe care-l cunoscu
se n
209
tinerete, ar fi putut raspunde: Frumos,
capabil sa iubeasca si sa fie iubit.
Din jurnalul Mariei, ntr-o zi cu slaba
miscare la Copacabana:
Dupa atta convietuire cu persoanele
care vin aici, ajung la concluzia ca sexulpoate fi utilizat ca oricare alt drog:
ca sa fugide realitate, ca sa-ti uiti problemele, ca sa terelaxezi. Si, ca toat
e drogurile, e o practicanociva si distrugatoare.
Daca cineva vrea sa se drogheze, fie cusex, fie cu orice altceva, asta l priveste
direct; consecintele actelor sale vor fi mai
bune sau mai rele n conformitate cu cel pe
care si l-a ales. Dar daca e vorba sa
naintam n viata, trebuie sa ntelegem
faptul ca ceea ce e bunisor e foarte diferit de
ceea ce este cel mai bun.
Contrar convingerii clientilor mei, sexulnu poate fi practicat la orice ora. n fi
ecaredintre noi este un ceasornic ascuns si, ca sa
faci dragoste, aratatoarele ambilor insi
trebuie sa indice aceeasi ora la acelasi timp.
Asta nu se ntmpla n orice zi. Cine iubestenu depinde de actul sexual ca sa se simta
bine. Doua persoane care snt mpreuna si
se iubesc mult trebuie sa-si potriveascaaratatoarele, cu rabdare si perseverenta
, cujocuri si reprezentatii teatrale, pna cnd
210
nteleg ca a face dragoste este mult mai
mult dect o ntlnire; e o mbratisare a
organelor genitale.
Totul este important. Cineva care-si
traieste intens viata se bucura tot timpul sinu simte lipsa sexului. Cnd face sex
, l facedin abundenta, pentru ca paharul de vin eatt de plin, nct se revarsa n chip f
iresc,
pentru ca e absolut inevitabil, pentru ca
accepta chemarea vietii, pentru ca n clipa
aceasta, doar n clipa asta, ajunge sa-si
piarda controlul.
P.S. Tocmai am recitit ce am scris: Doamne
Dumnezeule, devin prea intelectuala!!!
211
La putin timp dupa ce scrisese acestea
si cnd se pregatea sa mai traiasca o noaptede Mama Atotntelegatoare sau de Fata
Ingenua, usa Copacabanei se deschise si intra
Terence, functionarul superior de la casa dediscuri, unul dintre clientii specia
li.
Milan, din spatele barului, paru multumit:
fata nu-l deceptionase. Maria si aminti tot
atunci de cuvintele care spuneau attea
lucruri si-n acelasi timp nu spuneau nimic:
Durere, suferinta si multa placere.
Am venit de la Londra special ca sa tevad. M-am gndit mult la tine.
Ea zmbi, ncercnd sa faca n asa fel,
nct zmbetul sa nu fie o ncurajare. Dar lanceput, el nu urma ritualul, nu o invita lan
imic doar se aseza.
Cnd l face pe cineva sa descopere
ceva, profesorul descopera si el n cele dinurma ceva nou.
Stiu despre ce vorbesti raspunseMaria, amintindu-si de Ralf Hart si simtinduse
iritata de propria-i amintire. Se gasea nfata altui client, era nevoita sa-l resp
ecte sisa faca tot posibilul ca sa-l multumeasca.
Vrei sa mergem mai departe?
212
O mie de franci. Un univers ascuns. Un
patron care o privea. Certitudinea ca se
putea opri oricnd ar fi vrut. Data fixata
pentru ntoarcerea n Brazilia. Alt barbat,
care nu mai aparea.
Te grabesti? ntreba Maria.
El zise ca nu. Ce voia oare?
Vreau drinkul, dansul meu, respectul pentru
profesia mea.
El ezita cteva minute, dar totul tinea de
spectacol, a domina si a fi dominat. Plati
drinkul, dansa, comanda un taxi, i dadu
banii n timp ce traversau orasul si se oprirala acelasi hotel. Intrara, el l salut
a peportarul italian la fel cum facuse n noaptea
cnd se cunoscusera, urcara n aceeasi
camera cu vederea spre ru.
Terence aprinse un chibrit si abia atunci
Maria si dadu seama ca peste tot erau
raspndite zeci de luminari. El ncepu sa le
aprinda pe toate.
Ce vrei sa stii? De ce snt asa? Daca
nu ma-nsel, ti-a placut foarte mult noapteape care am petrecut-o mpreuna. Vrei sa
stii
de ce esti si tu asa?
Ma gndesc ca n Brazilia avem
superstitia sa nu aprindem mai mult de treilucruri cu acelasi chibrit. Si tu nu
respecti
asta.
El ignora comentariul.
213
Tu esti ca si mine. Nu esti aici pentru
mia de franci, ci din pricina sentimentului devinovatie, de dependenta, din pric
ina
complexelor si nesigurantei tale. Si asta nu enici bine, nici rau, este natura u
mana.
Lua telecomanda televizorului si schimba
mai multe canale, oprindu-se n cele din
urma la un program de stiri, unde niste
refugiati ncercau sa scape de un razboi.
Vezi asta? Ai mai vazut programe n careoamenii si discuta problemele n fata ntregii
lumi? Ai mai fost la chioscul de ziare si ai
vazut mansetele? Lumea se bucura de
suferinta si durere. Sadism n privire,
masochism n concluzia ca nu trebuie sa
stim toate astea ca sa fim fericiti, si totusi
asistam la tragedia altora si, uneori, suferim
o data cu ea.
Umplu alte doua pahare cu sampanie,
stinse televizorul si aprinse mai departeluminarile fara a respecta superstitia
la carese referise Maria.
Repet: este conditia umana. De cnd am
fost alungati din paradis, fie facem pe cinevasa sufere, fie ne uitam la suferin
tele
celorlalti. E inevitabil.
ncepea sa se auda bubuitul tunetelor
afara, se apropia o furtuna teribila.
Dar eu nu snt convinsa zise Maria
. Mi se pare ridicol sa cred ca tu esti
stapnul meu si eu sclava ta. Nu avem
214
nevoie de nici un teatru ca sa ne ntlnim
cu suferinta; viata ne ofera si multe alte
ocazii.
Terence ispravise de aprins toate
luminarile. Lua una din ele, o puse la mijloculmesei, servi iarasi sampanie si c
aviar. Mariabea repede, gndindu-se la cei o mie de
franci din poseta ei, la necunoscutul care ofascina si nfricosa, la posibilitatea
de a-sistapni spaima. Stia ca o noapte cu un
asemenea barbat nu va fi niciodata ca alta,
nu-l putea intimida.
Asaza-te.
Glasul era cnd blnd, cnd autoritar.
Maria se supuse si un val de caldura i
strabatu corpul; ordinul i era familiar, se
simtea mai n siguranta.
Teatru. Trebuie sa intru n piesa de
teatru.
Era bine sa primeasca ordine. Nu avea
nevoie sa gndeasca, trebuia doar sa se
supuna. Mai ceru sampanie, el i aduse
votca; avea efect mai rapid, elibera cu mai
multa usurinta, mergea mai bine cu caviarul.
Destupa sticla. Maria bau practic singura,
n timp ce asculta tunetele. Totul concura laperfectiunea momentului, ca si cum en
ergia
cerurilor si a pamntului si-ar fi aratat si
latura violenta.
La un moment dat, Terence lua o
valijoara din dulap si o puse pe pat.
215
Nu te misca.
Maria ramase imobila. El deschise
valijoara si scoase din ea doua perechi de
catuse din metal cromat.
Sezi cu picioarele desfacute.
Ea asculta. Neputincioasa prin vointa
proprie, supusa pentru ca asa dorea.
Observa ca el si atintise privirea ntre
picioarele ei, i putea vedea chilotii strimti,
ciorapii lungi, coapsele, si putea imagina
parul, sexul.
Ridica-te n picioare!
Ea se ridica de pe scaun. si echilibra cu
greu corpul si vazu ca era mai ametita debautura dect crezuse.
Nu te uita la mine. Jos capul, respectati
stapnul!
nainte de a fi putut lasa capul n jos, dinvalijoara fu scoasa o cravasa fina, care
pocni
n aer ca si cum ar fi avut viata proprie.
Bea. Tine capul aplecat, dar bea.
Goli nca unu, doua, trei pahare de votca.
Acum nu mai era doar teatru, ci realitatea
vietii: nu avea control. Se simtea un obiect,
un simplu instrument si, orict ar fi parut deincredibil, supunerea aceea i dadea s
enzatiade libertate deplina. Nu mai era profesoara,
cea care da lectii, cea care consoleaza, cea
care asculta confesiunile, cea care excita;
era doar fata din interiorul Braziliei, n fata
puterii uriase a barbatului.
216
Jos rochia.
Ordinul veni sec, fara dorinta si totusi
cu ncarcatura erotica. Tinndu-si capul
aplecat, n semn de reverenta, Maria si
desfacu nasturii de la rochie si o lasa sa
alunece jos, pe podea.
Nu te porti bine, stiai?
Cravasa plesni din nou n aer.
Trebuie sa fii pedepsita. Cum de
ndrazneste sa ma contrarieze o fata de
vrsta ta? Ar trebui sa stai n genunchi n fata
mea.
Maria dadu sa ngenuncheze, dar cravasa
o ntrerupse; i atingea pentru prima data
carnea pe fese. Ardea, dar parea sa nu filasat semne.
Eu nu ti-am spus sa ngenunchezi. Tiam
spus eu?
Nu.
Cravasa i atinse nca o data fesele.
Zi: Nu, stapne.
Si nca o sfichiuire. O fractiune de
secunda ea se gndi ca putea pune capat
acestor lucruri imediat; sau putea opta sa
mearga pna la sfrsit, nu pentru bani, ci
pentru ceea ce spusese prima oara o
fiinta umana se cunoaste doar daca merge
pna la limitele sale.
Si asta era ceva nou; era aventura, putea
decide mai trziu daca i-ar placea sa
continue, dar n acea clipa, ea nceta sa mai
217
fie tnara care avea trei obiective n viata,
care cstiga bani cu trupul ei, care cunoscuse
un barbat cu un semineu si istorii
interesante de povestit. Acolo nu era nimeni
si a fi nimeni era tot ce visa.
Scoate-ti rochia. Si mergi dintr-o parten alta, ca sa te pot vedea.
Se supuse din nou, tinndu-si capul n jos,
fara a rosti nici o vorba. Barbatul care o
privea era mbracat, impasibil, nu era
aceeasi persoana cu care statuse de vorba
de la local pna aici era un Ulise care
venea de la Londra, un Tezeu care sosea din
cer, un sechestrator care invada orasul cel
mai sigur din lume si inima cea mai ermeticade pe pamnt. si scoase chilotii, sutie
nul, sesimti lipsita de aparare si protejata n acelasi
timp. Cravasa pocni iarasi n aer, de asta
data fara a-i atinge trupul.
Tine capul n jos! Esti aici ca sa fii
umilita, ca sa fii supusa la orice doresc eu,
pricepi?
Da, stapne.
O apuca de brate si-i puse la ncheieturileminilor prima pereche de catuse.
Si-o sa mannci bataie multa. Pna o
sa-nveti cum sa te porti.
Cu mna deschisa, i dadu o palma pestefese. Maria tipa, de data asta o duruse.
A, te plngi, nu-i asa? Ai sa vezi peurma ca e bine.
218
nainte ca ea sa poata reactiona, o
botnita de piele i prinse gura. Nu o
mpiedica sa vorbeasca, putea zice galben
sau rosu, dar simtea ca destinul ei era sa
lase ca barbatul acela sa poata face cu eatot ce voia si ca nu avea cum sa scape
deacolo.
Era goala, cu botnita la gura, cu votca
prin vine n loc de snge.
Alta palma peste fese.
Mergi dintr-o parte n alta!
Maria ncepu sa mearga, supumndu-se
comenzilor stai, la dreapta, sezi, desfa
picioarele. Din cnd n cnd, fara nici un
motiv, ncasa cte o palma si simtea durerea,
simtea umilinta care era mai puternica si
mai dura dect durerea si se simtea n alta
lume, unde nu exista nimic, iar asta era o
senzatie aproape religioasa, sa se anuleze
total, sa slujeasca, sa piarda ideea eului, a
dorintelor, a propriei vointe. Era completuda, excitata, nu ntelegea ce se ntmpla.
Asaza-te iar n genunchi!
Cum si tinea capul tot aplecat, n semn
de obedienta si umilinta, Maria nu puteavedea exact ce se petrecea; dar observa
ca,
n alt univers, pe alta planeta, barbatul acelagfia, obosit sa plesneasca din cravas
a si sai
loveasca fesele cu palma mimii deschise,
pe cnd ea se simtea tot mai plina de forta side energie. Acum si pierduse rusinea
si nu-ipasa sa arate ca-i placea, ncepu sa geama,
219
i ceru sa-i atinga sexul, dar barbatul, n loc
de asta, o apuca si o duse pe pat.
Cu violenta dar o violenta despre care
stia ca n-avea sa-i faca nici un rau i
desfacu picioarele si i le prinse pe fiecare de
o margine a patului. Cu minile ncatusate laspate, cu picioarele desfacute, cu botn
ita la
gura, oare cnd avea sa o patrunda? Nuvedea ca ea era gata, ca voia sa-l slujeasca
,
era sclava, animalul, obiectul sau, era gatasa faca orice i-ar fi poruncit?
Ti-ar placea sa te fac sa explodezi
toata?
Vazu ca el i proptea coada cravasei nsex. Se cutremura din cap pna-n picioare sin
clipa cnd i atinse clitorisul, si pierducontrolul. Nu stia de ct timp erau acolo, nu
si
mai dadea seama de cte ori fusese
batuta, dar fulgerator veni orgasmul,
orgasmul pe care zeci, sute de barbati, ntoate lunile acelea, nu reusisera niciod
ata sa
i-l declanseze. Exploda o lumina, simtea caintra ntr-un soi de groapa neagra din
propriu-i suflet, unde durerea intensa si
spaima se amestecau cu placerea totala,
cea care o mpingea violent dincolo de toatelimitele pe care le cunoscuse, si Mari
a gemu,
striga cu glasul sufocat de botnita, se zbatun pat, simtind ca ncheieturile i erau
taiate
de catuse, iar fsiile de piele i zdrobeaugleznele, se agita ca niciodata tocmai pe
ntru
220
ca nu se putea misca, tipa cum nu mai
tipase niciodata fiindca avea o botnita la
gura si nimeni nu o putea auzi. Era durerea
placerii, coada cravasei apasndu-i clitorisul
tot mai puternic si orgasmul tsnindu-i pe
gura, prin sex, prin pori, prin ochi, prin toatapielea.
Intra ntr-un soi de transa si, ncetul cu
ncetul, cobor, cobor, cravasa nu mai era
ntre coapse, doar parul umezit de sudoareaabundenta si minile tandre care-i scotea
u
catusele si-i dezlegau fsiile de piele de la
picioare.
Ramase culcata acolo, incapabila sa-l
priveasca pe barbat deoarece i era rusinede ea nsasi, de tipetele ei, de orgasmul
ei.
El o mngia pe par si gfia dar placerea
fusese exclusiv a ei; el nu avusese nici un
moment de extaz.
Trupul ei gol l mbratisa pe acel barbat
complet mbracat, epuizat de attea ordine,
de attea tipete, de atta control al situatiei.
Acum nu stia ce sa spuna, cum sa continue,
dar ea era n siguranta, protejata, pentru ca
el o invitase sa mearga ntr-o zona a ei pecare nu o cunostea, el i era protectorul
si
maestrul.
ncepu sa plnga, iar el astepta cu
rabdare sa nceteze.
Ce-ai facut cu mine? zicea ea
221
printre lacrimi.
Ceea ce voiai sa-ti fac.
Ea l privi si simti ca avea o nevoie
disperata de el.
Nu te-am fortat, nu te-am obligat si nu
te-am auzit zicnd galben; singura mea
putere era cea pe care mi-o dadeai tu. Nu
exista nici un tip de obligatie, de santaj,
exista numai vointa ta; desi tu erai sclava si
eu eram stapnul, singura mea putere era sate mping n directia propriei tale liberta
ti.
Catuse. Fsii de piele la picioare. Botnita.
Umilire, mai puternica si mai intensa dectdurerea. Chiar si asa el avea dreptate ,
senzatia era una de libertate totala. Maria
era ghiftuita de energie, de vigoare, si
observa cu surprindere ca barbatul de lngaea era epuizat.
Ai ajuns la orgasm?
Nu zise el . Stapnul e prezent casa-si violenteze sclavul. Placerea sclavului e
bucuria stapnului.
Nimic din toate acestea nu avea sens, pentru
ca nu asta povestesc istoriile, nu asa esteviata reala. Acolo era nsa o lume de
fantezie, ea era plina de lumina, iar el pareaopac, stors de vlaga.
Poti sa pleci cnd vrei zise Terence.
Nu vreau sa plec, vreau sa nteleg.
Nu e nimic de nteles.
Ea se ridica, n frumusetea si intensitatea
222
nuditatii sale, si turna vin n doua pahare.
Aprinse doua tigari si-i dadu lui una
rolurile se schimbasera, stapna l servea
acum pe sclav, rasplatindu-l pentru placerea
pe care i-o daruise.
Ma-mbrac si plec. Dar mi-ar placea sastam un pic de vorba.
Nu avem despre ce vorbi. Asta am
vrut, iar tu ai fost minunata. Snt obosit,
mine trebuie sa ma-n-torc la Londra.
El se ntinse si nchise ochii. Maria nu stia
daca se prefacea ca doarme, dar nu conta;
fuma tigara cu placere, si bau negrabita
paharul de vin cu chipul lipit de geamuri,
uitndu-se la lacul din fata si dorindu-si ca
altcineva, de pe celalalt mal, sa o vada asa
goala, mplinita, satisfacuta, singura.
Se mbraca, pleca fara a mai spune larevedere si fara a-i mai pasa daca deschidea
usa sau nu, pentru ca nu era ncredintata
daca voia sa se mai ntoarca.
Terence auzi usa trntindu-se, astepta savada daca nu se ntoarce zicnd ca-si uitase
ceva si abia dupa cteva minute se ridica sisi
mai aprinse o tigara.
Fata asta avea stil, gndi el. Stiuse sa
suporte cravasa, desi asta era cel mai
obisnuit, cel mai vechi si cel mai nensemnat
din toate supliciile. O clipa, si aminti deprima data cnd experimentase relatia as
ta
223
misterioasa dintre doua fiinte care doresc sa
se apropie, dar nu izbutesc s-o faca dect
provocndu-le suferinta celorlalti.
Acolo, afara, milioane de cupluripracticau, fara a-si da seama, zi de zi, arta
sadomasochismului. Plecau la lucru, se
ntorceau, aveau tot felul de pretentii, o
agresau sau erau agresati de femeie, se
simteau mizerabili dar profund atasati de
propria-le nefericire, fara a sti ca era de
ajuns un gest, un pna aici, ca sa se
elibereze de opresiune. Terence experimentase
asta cu prima lui sotie, o celebra
cntareata engleza; traia torturat de gelozie,
facnd scene, petre-cnd zile ntregi sub
efectul calmantelor si noptile mbatat de
alcool. Ea l iubea, nu ntelegea de ce se
purta astfel, el o iubea si nici el nu-si
ntelegea propriul comportament. Era nsa
ca si cum agonia pe care si-o provocau unulaltuia ar fi fost necesara, fundament
ala
pentru viata.
Odata, un muzician pe care el l
considera foarte ciudat, pentru ca pareaprea normal n mijlocul acelei lumi exotic
e
uita n studio o carte. Venus pedepsitoarea, de
Leopold von Sacher-Masoch. Terence ncepu
sa o rasfoiasca si, pe masura ce o citea, sentelegea mai bine pe sine nsusi:
Frumoasa femeie se dezgoli si apuca un
224
bici lung cu coada scurta, pe care si-l tinu pe
ncheietura minii. Tu ai cerut, zise ea.
Atunci o sa te biciuiesc. Fa-o, sopti
amantul ei. Te implor.
Sotia lui era dincolo de peretele de sticla
al studioului, repetnd. Ceruse sa i se
deconecteze microfonul care le permitea
tehnicienilor sa auda totul si cererea i
fusese ndeplinita. Terence se gndea ca
poate fixa o ntlnire cu pianistul si atunci sidadu seama: ea l ducea la nebunie, dar
se
parea ca se obisnuise sa sufere si nu putea
trai fara asta.
O sa te biciuiesc, zicea femeia goala, n
romanul pe care-l tinea n mini. Fa-o, te
implor.
El era frumos, se bucura de autoritate n
studioul de nregistrari, de ce oare avea
nevoie sa duca viata pe care o ducea?
Pentru ca-i placea. Merita sa sufere mult,
de vreme ce viata fusese foarte buna pentruel si nu era vrednic de toate acele
binecuvntari bani, respect, celebritate.
Credea ca nsasi cariera lui l ridica la un
nivel unde avea sa devina dependent desucces, si asta l speria, pentru ca vazuse
multi oameni prabu-sindu-se de pe naltimi.
Citi toata cartea. ncepu sa citeasca totce-i cadea n mna cu privire la misterioasal
egatura dintre durere si placere. Sotia lui
225
descoperi casetele video pe care le nchiria,
cartile pe care le ascundea, ntreba ce
nsemna asta, daca nu cumva era bolnav.
Terence raspunse ca nu, era o cercetare pecare o facea pentru partea vizuala a u
nei noi
lucrari pe care trebuia sa o faca ea. Si
sugera, ca din ntmplare:
Poate ar trebui sa experimentam.
Experimentasera. La nceput cu multa
retinere, bazndu-se doar pe manualele pe
care le gaseau n sex shopuri. Curnd
dezvoltasera noi tehnici, pna la limita,
expunndu-se unor riscuri dar simtind ca
mariajul lor devenea tot mai solid. Erau
complici n ceva ascuns, interzis,
condamnat.
Experienta celor doi se transforma n
arta: creasera noi mode, piele si tinte demetal. O femeie intra n scena cu un bic
i,
jartiere, cizme si aducea publicul la delir.
Noul disc ocupa primul loc n topurile de succes
din Anglia si de aici facu mai departe ocariera triumfatoare n toata Europa. Tere
nce
era surprins sa vada cum tineretul i acceptadelirurile personale cu atta naturalet
e, unicasa explicatie fiind ca n felul acesta violentareprimata se putea manifest
a sub o forma
intensa, dar inofensiva.
Biciul ajunse sa fie simbolul grupului,
ncepu sa fie reprodus pe tricouri, tatuaje,
autocolante, carti postale ilustrate. Formatia
226
intelectuala a lui Terence l facu sa caute
originea acelui fenomen, ca sa se nteleagamai bine pe sine nsusi.
Nu erau, cum i spusese prostituatei cnd se
ntlnisera, penitentii care ncercau sa
ndeparteze ciuma neagra. Din noaptea
timpurilor, omul ntelesese ca suferinta, o
data privita fara teama, era pasaportul sau
catre libertate.
Egiptul, Roma, Persia cultivau deja
notiunea ca, daca un om se sacrifica, si
salveaza tara sau lumea. n China, daca
avea loc o catastrofa naturala, era pedepsitmparatul, ntruct el era reprezentantuld
ivinitatii pe pamnt. Cei mai buni razboinicidin Sparta, n Grecia antica, erau bici
uiti o
data pe an, de dimineata pna noaptea, ncinstea zeitei Diana n timp ce multimea
striga vorbe stimulative, cerndu-le sa
suporte durerea cu demnitate, caci ea i
pregatea pentru lumea razboaielor. La
sfrsitul zilei, preotii examinau ranile lasate
pe spinarile razboinicilor si cu ajutorul lor
prevedeau viitorul cetatii.
Parintii pustiei, o veche comunitate
crestina din secolul al IV-lea care se reunea
n jurul unei mnastiri din Alexandria, utilizauflagelarea ca mijloc de ndepartare a
diavolilor sau de dovedire a inutilitatii
trupului n cursul cautarii spirituale. Istoria
227
sfintilor era plina de exemple Sfnta Roza
alerga prin gradina n timp ce spinii i sfsiaucarnea; Sfntul Dominic Loricatus se bic
iuia
sistematic n fiecare noapte nainte de a
adormi; martirii se ofereau de bunavoie
mortii lente pe cruce sau sfsiati de coltii
fiarelor salbatice. Toti spuneau ca durerea, o
data depasita, era capabila sa duca la
extazul religios.
Studii recente, neconfirmate, indicau ca
n rani se dezvolta un fel de ciuperca cu
proprietati halucinogene, care provocaviziunile. Placerea parea att de intensa, nct

practica a iesit din mnastiri si a nceput sacstige ntreaga lume.
n 1718, a fost publicat Tratatul de autoflagelare,
care nvata cum sa descoperi placerea prin
intermediul durerii, dar fara sa aduci
vatamari corpului. La sfrsitul acelui secol,
existau zeci de locuri n Europa unde insii
sufereau ca sa ajunga la bucurie. Snt
consemnati regi si printese care porunceausa fie biciuiti de sclavii lor, pna ce
descoperisera ca placerea statea nu doar nbataie, ci si n provocarea durerii desi
era
mai epuizant si mai putin agreabil.
n timp ce-si fuma tigara, Terence ncerca
o anume placere la gndul ca cea mai mare
parte din omenire nu ar putea ntelege
niciodata ceea ce gndea el.
Nu avea importanta: apartinea unui club
228
nchis, numai cei alesi aveau acces. si
aminti iar ca tortura de a fi casatorit se
transformase n miracolul de a fi casatorit.
Sotia lui stia ca vizita Geneva n acest scopsi faptul acesta nu o deranja dimpotr
iva,
n lumea asta bolnava, ea era fericita ca
barbatul ei si putea obtine recompensa
dorita dupa o saptamna de munca grea.
n timp ce-si fuma tigara privind lacul din
fata ferestrei, simtea din nou vointa de a
trai. Fata care iesise adineauri din camera
ntelesese tot. Simtea ca sufletul i era
apropiat de-al ei, desi nu era nca pregatit sa
se ndragosteasca, deoarece si iubea sotia.
i placea nsa gndul ca era liber si putea visa
la o noua legatura.
Mai trebuia sa o faca sa experimenteze
lucrul cel mai dificil: sa o transforme n
Venus Pedepsitoarea, n Dominatrix, n
Stapna, capabila sa umileasca si sa
pedepseasca fara mila. Daca avea sa treacaproba aceasta, era gata sa-i deschida
inima
si sa o lase sa intre.
Din jurnalul Mariei, nca mbatata de
votca si placere:
Cnd nu mai aveam nimic de pierdut, amprimit totul. Cnd am ncetat a fi cine eram,
m-am gasit pe mine nsami.
Cnd am cunoscut umilinta si supunerea
229
totala, am devenit libera. Nu stiu daca snt
bolnava, daca totul n-a fost dect un vis sau
daca se va ntmpla o singura data. Stiu capot sa traiesc fara asta, dar mi-ar place
a sa-lntlnesc din nou, sa repet experienta, samerg mai departe dect am fost.
Eram un pic speriata de durere, dar ea n-
a fost la fel de tare ca umilinta era doar
un pretext. n momentul cnd am avut
primul orgasm dupa multe luni, n ciuda
numerosilor barbati si numeroaselor lucruri
diferite pe care le-au facut cu trupul meu,
m-am simtit oare o fi cu putinta asa ceva?
mai aproape de Dumnezeu. Mi-am amintitde ceea ce a spus el despre ciuma neagra,
despre clipa n care flagelantii, oferindu-sidurerea pentru salvarea umanitatii, g
aseaun ea placerea. Eu nu voiam sa salvez
omenirea sau pe el sau pe mine nsami.
Eram pur si simplu acolo.
Sexul este arta de a controla lipsa de control.
230
Nu era un teatru, se aflau chiar ntr-o
gara, la cererea Mariei, care poftea la o pizzacare se putea gasi numai acolo. N
u strica safie nitel capricioasa. Ralf ar fi trebuit sa
apara cu o zi mai devreme, cnd nca era ofemeie n cautare de dragoste, semineu, vin,
dorinta. Dar viata facuse alta alegere si
astazi si petrecuse ntreaga zi fara a-si face
exercitiul de concentrare asupra sunetelor siprezentului, pur si simplu pentru c
a nu semai gndise la el, descoperise lucruri care ointeresau mai mult.
Ce sa faca oare cu barbatul de lnga ea,
mncnd o pizza care poate nu-i placea, doar
ca sa-si omoare timpul si sa asteptemomentul cnd avea sa mearga la el acasa?
Cnd el intrase n local si-i oferise un drink,
Maria se gndise sa-i spuna ca nu o mai
interesa, ca-si gasise pe altcineva; pe de altaparte, simtea o extraordinara nev
oie sa stea
de vorba cu cineva despre noaptea
precedenta.
ncercase cu o prostituata sau alta care
serveau si ele clienti speciali, dar nici una
nu-i daduse mai multa atentie, deoarece
Maria era experta, nvata repede, se
231
transformase ntr-o mare amenintare la Copacabana.
Ralf Hart, dintre toti barbatii pe care-icunostea, era pesemne unicul care ar fi

putut ntelege, caci Milan l considera clientspecial. El nca o privea cu ochii straluc
itori
de iubire si asta facea totul mai dificil, mai
bine sa nu-i spuna nimic.
Ce stii despre suferinta, umilinta si
multa placere?
nca o data nu reusise sa se controleze.
Ralf se opri din mncat pizza.
Stiu tot. Dar nu ma intereseaza.
Raspunsul venise instantaneu, iar Mariaramase socata. Deci toata lumea stia, doa
r
ea nu? Ce lume era asta, Doamne
Dumnezeule?
Mi-am cunoscut demonii si tenebrele
continua Ralf . Am mers pna la fund,
am experimentat tot, nu doar n zona asta,
ci n multe altele. ntre timp, ultima oaracnd ne-am ntlnit, am ajuns la limitele melep
rin dorinta, nicidecum prin durere. Am
plonjat n adncul sufletului meu si stiu ca
nca mai vreau lucruri bune, multe lucruri
bune de la viata asta.
i veni sa spuna: Unul din ele esti tu, te
rog, nu merge pe drumul acesta. Dar nu
avu curaj; n schimb, chema un taxi si cerusa-i duca pna pe malul lacului unde, cu
ovesnicie n urma, se plimbasera mpreuna nziua cnd se cunoscusera. Maria se mira de
232
cererea lui, ramase tacuta instinctul i
spunea ca avea mult de pierdut, desi minteai era nca ametita de cele ntmplate n ajun.

Se trezi din pasivitate doar cnd ajunseran parcul de pe malul lacului; desi nca era

vara, noaptea era foarte frig.
Ce facem aici? ntreba ea cnd
coborra din taxi . Bate vntul, o sa racesc.
M-am gndit mult la comentariul tau
de la gara. Suferinta si placere. Scoate-ti
pantofii.
Ea si aminti ca, odata, unul dintre clientii
ei i ceruse acelasi lucru si se excitase numai
privindu-i picioarele. Oare aventura nca nu-idadea pace?
Am sa racesc insista ea.
Fa ce-ti spun insista el . N-ai sa
racesti daca nu stam mult. Fa-mi credit, asa
cum si eu ti fac.
Fara nici un motiv aparent, Maria nteleseca el voia sa o ajute; poate si el bause
dintr
o apa foarte amara si-si nchipuia ca si eatrecea prin aceeasi primejdie. Nu voia
sa fie
ajutata; era multumita cu noua ei lume,
unde descoperise ca suferinta nu mai era o
problema. Se gndi si la Brazilia, la
imposibilitatea de a ntlni un partener cu
care sa poata mpartasi acest univers diferit,
dar cum Brazilia era mai importanta dect
orice altceva din viata ei, si scoase pantofii.
Solul era plin de pietricele care-i rupsera
233
numaidect ciorapii, dar asta n-avea nici o
importanta, avea sa-si cumpere altii.
Scoate-ti haina.
Ar fi putut spune nu, dar, din noapteatrecuta, se obisnuise cu bucuria de a putea
spune da la tot ce i se ivea n cale. si scoase
haina, trupul, cald nca, nu reactiona
imediat, dar n scurt timp ncepu sa o
supere.
Sa mergem. Si sa stam de vorba.
Aici e imposibil. Pe jos e plin de pietre.
Tocmai de-aceea; vreau sa simti
pietrele astea, vreau sa-ti provoace durere,
sa te loveasca, fiindca tu trebuie sa fi
experimentat, asa cum am experimentat si
eu, suferinta aliata cu placerea si trebuie sati
smulg asta din suflet.
Maria se simti ndemnata sa-i spuna:
Nu-i nevoie, mi place. Dar ncepu sa
mearga fara graba, talpile picioarelor
ncepura sa o friga, din cauza frigului si-a
pietrelor ascutite.
Una din expozitiile mele m-a dus n
Japonia, exact cnd eram vrt pna peste capn ceea ce tu ai numit suferinta, umilinta si
multa placere. Pe atunci, credeam ca nu exista
drum de ntoarcere, aveam sa ma cufund tot
mai mult si din viata mea nu mai ramasese
dect vointa de a pedepsi si-a fi pedepsit.
n definitiv, sntem fiinte omenesti, ne
nastem ncarcati de vina, ne temem cnd
234
fericirea devine ceva posibil si murim ca sa-i
pedepsim pe ceilalti fiindca ne simtim
totdeauna neputinciosi, nedreptatiti, nefericiti.
Sa-ti poti plati pacatele si sa-i potipedepsi pe pacatosi ah, nu-i asa ca e un
deliciu? Da, e cel mai grozav.
Maria mergea, durerea si frigul o faceau
sa-i urmareasca cu greu cuvintele, dar se
straduia.
Azi ti-am observat semnele de la
ncheieturi.
Catusele. si pusese diverse bratari ca sa
si le ascunda, dar ochii obisnuiti stiu
ntotdeauna ce anume cauta.
n sfrsit, daca tot ce ai experimentat
de curnd te ndeamna sa faci pasul asta, nueu am sa te mpiedic; dar nimic din asta n
u
are legatura cu viata adevarata.
Pasul?
Durerea si placerea. Sadismul si
masochismul. Zi-i cum vrei, dar daca esti
convinsa ca asta e drumul tau, am sa sufar,
am sa-mi amintesc de dorinta, de ntlniri, de
plimbarea pe Drumul Sfntului Iacob, de
lumina ta.Voi pastra la loc de cinste un stilou
si ori de cte ori voi aprinde semineul mi voiaminti de tine. Dar nu te voi mai cau
ta
niciodata.
Maria se simti nfricosata, se gndi ca era
momentul sa dea napoi, sa spuna adevarul,
sa nceteze a se preface ca stia mai mult
235
dect el.
Ceea ce am experimentat de curnd,
mai bine zis ieri, nu mai experimentasem
niciodata. Si ma sperie ca, la limita
degradarii, m-as putea gasi pe mine nsami.
Era tot mai dificil sa stea de vorba
dintii i clantaneau de frig, picioarele o
dureau rau.
La expozitia mea, ntr-o regiune
numita Kumano, a aparut un taietor de
lemne continua Ralf, ca si cum n-ar fi
auzit ce spusese ea . Tablourile mele nu i-
au placut, dar a fost n stare sa descifreze,
prin pictura, ceea ce traiam si simteam. Adoua zi, m-a cautat la hotel si m-a ntr
ebat
daca eram multumit; daca eram, trebuia sa
continuu sa fac ce-mi placea. Daca nu eram,
ar fi trebuit sa-l nsotesc si sa petrec ctevazile cu el.
M-a pus sa umblu pe pietre, asa cum te
pun eu acum pe tine. M-a facut sa simt
frigul. M-a obligat sa nteleg frumusetea
durerii, doar ca era o durere provocata de
natura, nu de om. Numea asta Shugen-do, o
practica milenara.
Mi-a spus ca era un om caruia nu-i erafrica de durere, si asta era bine, deoarec
e,
ca sa-ti domini sufletul, trebuie sa nveti a-ti
domina si trupul. Mi-a mai spus ca folosisedurerea si n mod gresit, si asta era f
oarterau.
236
Acel taietor de lemne, ignorant, credea
ca ma cunoaste mai bine dect mine si asta
ma irita si n acelasi timp ma facea sa ma
simt mndru ca tablourile mele erau n
masura sa exprime exact ce simteam.
Maria simti ca o piatra ascutita o taiasela un picior, frigul era si mai intens,
corpul i
amortise si nu reusea sa urmareasca toate
vorbele lui Ralf Hart. De ce oare oamenii, n
lumea asta sfnta a lui Dumnezeu, erau att
de interesati sa-i arate durerea lor? Durerea
sacra, durerea nsotita de placere, durerea
cu explicatii sau fara explicatii, era tot
durere, durere...
Piciorul zdrelit se lovi de alta piatra, ea si
nabusi strigatul si merse mai departe. Lanceput ncercase sa-si mentina integritatea
,
autocontrolul, ceea ce el numea lumina.
Acum nsa abia mergea, n timp ce stomacul
si capul i se nvrteau: i veni sa vomite. Se
gndi sa se opreasca, nimic din ce se
ntmpla nu avea sens, asa ca nu se opri.
Nu se opri din respect de sine; putea suporta mersul
acela cu picioarele goale orict va fi fost nevoie,
pentru ca, oricum, nu putea dura toata viata.
Si, brusc, alt gnd fulgera spatiul: si daca
cumva a doua zi nu se va putea duce la
Copacabana din cauza unei probleme serioasela picioare sau a unei febre provocat
e degripa care, era sigura, avea sa se instalezen trupul ei sumar mbracat? Se gndi
la
237
clientii care o asteptau, la Milan care avea
atta ncredere n ea, la banii pe care nu i-armai cstiga, la ferma, la parintii mndri d
e ea.
Dar suferinta ndeparta imediat orice alt felde reflectie si ea punea un picior n f
ata
celuilalt, dorindu-si nebuneste ca Ralf Hart
sa-i recunoasca efortul si sa-i spuna ca era
de ajuns, si putea pune pantofii.
El parea nsa indiferent, departe, ca si
cum aceea ar fi fost unica maniera de a o
elibera de ceva care nu-i era bine cunoscut,
care o seducea, dar care avea sa lase asupraei semne mai adnci dect cele lasate de

catuse. Chiar daca stia ca el ncerca sa o
ajute si orict se straduia sa mearga mai
departe si sa-si arate lumina puterii ei devointa, durerea nu-i permitea sa aiba
gnduri
profane sau nobile era exclusiv durere,
care ocupa tot spatiul, o nfricosa si-o obliga
sa vada ca avea o limita si ca nu avea sa
izbuteasca.
Mai facu un pas.
Si altul.
Durerea parea acum ca-i invadeaza
sufletul si ca o slabeste spiritual, pentru ca
una este sa faci putin teatru ntr-un hotel decinci stele, goala, cu votca, caviar
si o
cravasa ntre coapse; alta era sa stea n frig,
desculta, pe pietre care o taiau la picioare.
Era dezorientata, nu reusea sa schimbe nici
un cuvnt cu Ralf Hart, tot ce mai exista n
238
universul ei erau pietrele marunte si taioase,
care marcau o dra printre copaci.
Atunci, tocmai cnd se gndea sa renunte,
o invada un sentiment straniu: si atinsese
limita si dincolo de ea se ntindea un spatiu
vid, unde parea sa pluteasca deasupra einsesi, parea sa ignore ceea ce simtea. As
ta
sa fi fost senzatia pe care o ncercau penitentii?
La cealalta extremitate a durerii
descoperea o poarta catre un nivel diferit deconstiinta si nu mai exista spatiu
pentru
nimic altceva, doar pentru natura
implacabila si pentru ea nsasi, invincibila.
Totul n juru-i se prefacu ntr-un vis:
parcul prost iluminat, lacul ntunecat,
barbatul tacut, un cuplu sau altul plimbnduse,
fara a observa ca ea era desculta si
mergea cu dificultate. Nu stia daca pricina
era frigul sau suferinta, dar deodata nu-si
mai simti corpul, intra ntr-o stare unde nuexista nici un fel de dorinta sau spai
ma,
numai o misterioasa cum ar putea numi
asa ceva? , o misterioasa pace. Limita
durerii nu era propria-i limita; putea trece
dincolo de ea.
Se gndi la toate fiintele omenesti caresufereau fara sa vrea, iar ea, acolo, si
provoca propria suferinta dar faptul nu
mai avea nici o importanta, trecuse de
frontierele corpului si acum i ramnea doar
sufletul, lumina, un soi de vid pe care
239
cineva, cnd va, l-a numit Paradis. Exista
anumite suferinte care pot fi uitate atunci
cnd putem pluti deasupra durerilor noastre.
Urmatorul lucru pe care si-l aminti fu
Ralf, care o lua de gt, scotndu-si haina si
punndu-i-o pe umeri. Se vede ca lesinase defrig, dar nu conta; era multumita, nu-
i era
frica nvinsese. Nu se umilise n fata
acelui barbat.
240
Minutele se transformasera n ore,
trebuie sa fi dormit n bratele lui, deoarece,
cnd se trezi, desi era tot noapte, se afla ntr
o camera cu un televizor ntr-un colt, si nimic
altceva. Alba, goala.
Ralf aparu cu o ciocolata fierbinte.
E n ordine zise el . Ai ajuns undetrebuia sa ajungi.
Nu vreau ciocolata, vreau vin. Si vreau
sa cobor spre locul nostru, semineul, cartileraspndite prin toate colturile.
Spusese locul nostru. Nu asta intentionase.
si privi picioarele; afara de o mica
taietura, avea doar semne rosii care urmau
sa dispara n cteva ceasuri. Cu anumita
dificultate, cobor scarile fara a da multa
atentie la nimic; se ndrepta spre coltul ei,
pe covor, lnga semineu descoperise caori de cte ori sedea acolo se simtea bine, ca

si cum ar fi fost pozitia ei, locul ei n acea
casa.
Taietorul de lemne cu pricina mi-a
spus ca, atunci cnd faci un tip de exercitiufizic, cnd i pretinzi totul corpului ta
u,
mintea cstiga o forta spirituala stranie, careare ceva de-a face cu lumina pe care
am
241
vazut-o n tine. Ce ai simtit?
Ca durerea e prietena femeii.
Iata pericolul.
Ca durerea are o limita.
Iata salvarea. Nu uita asta.
Mintea Mariei nca era confuza; ncercase
o asemenea pace cnd si depasise limita.
El i aratase alt gen de suferinta, care, si ea,
i produsese o placere ciudata.
Ralf lua o mapa mare si o deschise n
fata ei. Erau desene.
Istoria prostitutiei. Tu mi-ai cerut-o,
cnd ne-am ntlnit.
Da, i-o ceruse, dar fusese doar un fel de
a-si petrece timpul, de-a ncerca sa se arate
interesanta. Acum nu mai avea nici o
importanta.
n toate zilele astea, am navigat pe omare necunoscuta. N-am crezut ca avea o
istorie, credeam doar ca era meseria cea
mai veche din lume, cum se zice. Dar exista
o istorie; mai bine zis, doua istorii.
Si desenele astea?
Ralf Hart paru cam deceptionat pentru caea nu-l ntelegea, dar se controla numaide
ct
si continua.
Snt lucrurile pe care le-am asternut
pe hrtie n timp ce citeam, cercetam,
nvatam.
O sa vorbim de asta alta data; azi nu
vreau sa schimbam subiectul, trebuie sa
242
nteleg ce e cu durerea.
Ai simtit-o ieri si ai descoperit ca teconducea la placere. Ai simtit-o azi si a
i gasit
pacea. De aceea ti spun: nu te obisnui,
fiindca e foarte usor sa poti trai cu ea, este
un drog puternic. Se gaseste n viata noastracotidiana, n suferinta ascunsa, n
renuntarea la dragoste, cnd dam vina pe
aceasta pentru falimentul viselor noastre.
Durerea sperie cnd si arata adevarata fata,
dar e seducatoare cnd e nvesmntata n
sacrificiu, renuntare. Sau lasitate. Omul,
orict ar respinge-o, gaseste totdeauna un
mijloc de a convietui cu ea, de a-si face dinea o parte a vietii.
Nu cred. Nimeni nu doreste sa sufere.
Daca tu ai reusit sa pricepi ca poti trai
fara suferinta, ai si facut un mare pas
nainte, dar sa nu crezi ca altii te vor
ntelege. Da, nimeni nu doreste sa sufere sitotusi aproape toti cauta durerea, sac
rificiul,
si se simt justificati, puri, vrednici de
respectul copiilor, al sotilor sau sotiilor, al
vecinilor, al lui Dumnezeu. Sa nu ne gndimacum la asta, retine doar ca ceea ce pu
ne
lumea n miscare nu e cautarea placerii, ci arenuntarii la tot ce este important.
Soldatul merge la razboi ca sa-si ucidadusmanul? Nu: merge ca sa moara pentru
tara lui. Femeii i place oare sa-i arate sotuluict este de multumita? Nu: vrea ca
el sa
243
vada ct i se devoteaza, ct sufera ca sa-l
vada fericit pe el. Sotul se duce oare la
munca socotind ca-si va gasi mplinirea
personala? Nu: si pune n joc sudoarea si
lacrimile pentru binele familiei. Asa se ntmpla:
copii care renunta la visele lor ca sasi
bucure parintii, parinti care renunta la
viata ca sa-si bucure copiii, durerea si
suferinta justificnd ceea ce trebuie sa aduca
doar bucurie: dragostea.
Opreste-te.
Ralf se opri. Era momentul indicat ca saschimbe subiectul si ncepu sa-i arate des
en
dupa desen. La nceput, totul parea confuz,
erau contururi de oameni dar si
mzgalituri, culori, trasaturi nervoase sau
geometrice. Curnd nsa ea ncepu sa
nteleaga ce spunea el, pentru ca fiecarecuvnt al lui era nsotit de o gesticulatie a

minii si fiecare fraza o instala ntr-o lume din
care pna atunci fagaduise ca facea parte
zicndu-si ca totul nu era altceva dect o
perioada n viata ei, un mod de a cstiga bani
si nimic mai mult.
Da, am descoperit ca nu exista doar
una, ci doua istorii ale prostitutiei. Pe cea
dinti o cunosti si tu foarte bine, pentru ca
este si a ta: o fata frumoasa, din diverse
motive pentru care a optat sau care au optat
n locul ei, descopera ca unica maniera de asupravietui este sa-si vnda trupul. Une
le
244
ajung sa domine natiuni, asa cum a facut
Messalina cu Roma, altele se preschimba nmituri, ca Doamna du Barry, altele iubes
c
doar aventura si nefericirea totodata, ca
spioan-ca Mata Hari. Majoritatea nsa nu vor
gasi niciodata un moment de glorie sau o
mare sfidare: vor fi totdeauna fete din
provincie care vin n cautarea celebritatii, aunui sot, a aventurii, si descopera
pna la
urma alta realitate, se cufunda n ea o
vreme, cred ca detin mereu controlul si nu
izbutesc sa faca niciodata nimic.
Artistii continua sa-si faca sculpturile,
picturile si sa-si scrie cartile de peste trei miide ani. La fel, prostituatele s
i continua
munca de-a lungul timpului ca si cum nimicnu s-ar fi schimbat. Vrei sa afli aman
unte?
Maria dadu afirmativ din cap. Trebuie sacstige timp, sa nteleaga durerea, ncepea
sa aiba senzatia ca ceva foarte rau i iesise
din trup n vreme ce mergea prin parc.
Prostituate apar n textele clasice, nhieroglifele egiptene, n scrierea sumeriana,
n Vechiul si Noul Testament. Dar profesia anceput sa se organizeze abia n secolul a
l
VI-lea . Cr., cnd legiuitorul Solon, n Grecia,
instituie bordeluri controlate de Stat si
initiaza ncasarea de impozite pentru
negotul cu carne. Negustorii atenieni se
bucura, fiindca ceea ce nainte era interzis
acum ajunge a fi legal. Prostituatele, n ce le
245
priveste, ncep sa fie clasificate dupa
impozitul pe care-l platesc.
Cea mai ieftina e numita porne, sclava
care apartine patronului stabilimentului.
Apoi, vine peripatetica, cea care-si procuraclientii de pe strada. In sfrsit, la
nivelul cel
mai nalt de pret si calitate, este hetaira,
compania feminina, care-i nsoteste pe
negustori n calatoriile lor, frecventeaza
restaurantele sic, e stapna pe banii ei, dasfaturi, intervine n viata politica a c
etatii.
Dupa cum vezi, ce s-a ntmplat ieri se ntmpla
si azi.
n Evul Mediu, din pricina bolilor cu
transmisie sexuala...
Tacere, teama de gripa, caldura
semineului necesara acum ca sa-i
ncalzeasca trupul si sufletul. Maria nu vreasa mai auda istoria aceea i dadea senz
atia
ca lumea se oprise, ca totul se repeta, iarbarbatul nu va fi niciodata capabil s
a arate
sexului respectul meritat.
Nu pari interesata.
Facu un efort. n definitiv, era barbatul
caruia se hotarse sa-si ncredinteze inima,
desi niciodata nu fusese asa de sigura.
Nu ma intereseaza ceea ce stiu. Mi-ai
spus ca exista si alta istorie.
Cealalta istorie este exact opusul:
prostitutia sacra.
Brusc, ea iesi din starea ei somnolenta si
246
asculta cu atentie. Prostitutie sacra? Sa
cstigi bani cu sexul si sa te mai si apropii deDumnezeu?
Istoricul grec Herodot scrie n legaturacu Babilonia: Exista acolo un obicei foarte

ciudat: fiecare femeie nascuta n Sumeria e
obligata, macar o data n viata ei, sa stea n
templul zeitei Ishtar si sa-si dea trupul unuinecunoscut, ca simbol al ospitalit
atii si pe un
pret simbolic.
Avea sa-l ntrebe mai apoi cine era acea
zeita; poate o s-o ajute si pe ea sa
recupereze ceva din ceea ce pierduse si nustia ce anume.
Influenta zeitei Ishtar s-a raspndit n
ntreg Orientul Mijlociu, a ajuns pna n
Sardinia, Sicilia si porturile de la Marea
Mediterana. Mai trziu, n timpul ImperiuluiRoman, alta zeita, Vesta, pretinde virgi
nitatea
totala sau daruirea totala. Ca sa
mentina focul sacru, femei din templul ei sensarcinau sa-i initieze pe tineri si
pe regi pedrumul sexualitatii: cntau imnuri erotice,
intrau n transa si-si daruiau extazul universului,
ntr-un soi de comuniune cu
divinitatea.
Ralf Hart i arata fotocopia unor inscriptii
antice, cu traducerea germana n subsolul
paginii. Declama lent, traducnd fiecare vers:
Cnd sed la usa unei taverne,
247
eu, Ishtar, zeita,
snt prostituata, mama, sotie, divinitate.
Snt ceea ce se cheama Viata,
desi voi o numiti Moartea.
Snt ceea ce se numeste Legea,
desi voi o numiti Cea de la Margine.
Eu snt cea pe care voi o cautati
si cea pe care o si gasiserati.
Eu snt ceea ce voi ati risipit
si-acum mi adunati frnturile.
Maria sughita putin, iar Ralf Hart rse;
energia vitala i revenea, lumina ei ncepea sa
straluceasca din nou. Era mai bine sa
continue cu istoria, sa-i arate desenele, sa o
faca sa se simta iubita.
Nimeni nu stie de ce a disparut
prostitutia sacra, dupa ce se perpetuase de-
a lungul a cel putin doua milenii. Poate dincauza bolilor sau a unei societati c
are si-a
modificat regulile dupa ce si religiile i se
modificasera. In sfrsit, ea nu mai exista si
nu va mai reaparea. n zilele noastre,
oamenii controleaza lumea si termenul
serveste doar ca sa creeze un stigmat,
prostituata fiind numita orice femeie care
merge alaturea cu drumul.
Poti sa vii la Copacabana mine?
Ralf nu ntelese ntrebarea, dar fu
imediat de acord.
248
Din jurnalul Mariei, n noaptea cnd a
mers desculta prin Parcul Englezesc din
Geneva:
Nu ma intereseaza daca vreodata a fost
sacra sau nu, dar EU URASC CEEA CE FAC.
mi distruge sufletul, facndu-ma sa pierdcontactul cu mine nsami, nvatndu-ma ca
durerea este o recompensa, ca banii potcumpara orice si justifica orice.
Nimeni nu e fericit n jurul meu; clientii stiuca trebuie sa plateasca pentru ceea
ce artrebui sa aiba gratis, si asta e deprimant.
Femeile stiu ca trebuie sa vnda ceea ce ar
prefera sa daruiasca doar din placere si
afectiune, si asta e distructiv. Am luptat multnainte de a scrie asta, de-a accep
ta ca sntnefericita, nemultumita aveam nevoie si
nca am sa mai rezist cteva saptamni.
ntre timp, n-are rost sa fiu linistita, sa
ma prefac ca totul este normal, ca e o
perioada, o epoca din viata mea. Vreau sa odau uitarii, am nevoie sa iubesc atta
doar, trebuie sa iubesc.
Viata e scurta sau prea lunga
pentru ca eu sa-mi permit luxul de-a mi-otrai att de rau.
249
Nu e casa lui. Nu e casa ei. Nu e nici
Brazilia, nici Elvetia, ci un hotel care poatefi oriunde n lume, totdeauna cu ace
leasi
mobile si aceeasi ambianta care se pretinde
familiara, ceea ce o face si mai distanta.
Nu e hotelul cu frumoasa vedere spre
lac, amintirea durerii, a suferintei, a
extazului; ferestrele lui dau spre Drumul
Sfntului Iacob, o cale de pelerinaj, dar nu depenitenta, un loc unde oamenii se ntl
nescn cafenele la marginea soselei, descopera
lumina, stau de vorba, se mprietenesc, se
ndragostesc. Ploua, si la ceasul acela din
noapte nu trece nimeni pe-acolo, dar
trecusera vreme de multi ani, decenii,
veacuri poate drumul are nevoie sa
respire, sa se odihneasca nitel dupanenumaratii pasi care se trasc zi de zi pe el
.
Sa stinga lumina. Sa traga perdelele.
i cere sa-si scoata hainele, si le scoate si
ea pe-ale ei. ntunecimea fizica nu e
niciodata deplina si dupa ce ochii s-au
obisnuit, poti vedea, n conturul unei
luminite care intra nu se stie de unde,
silueta unui barbat. Cealalta data cnd se
ntlnisera, ea si dezgolise doar o parte din
250
trup.
si scoate lenjeria, grijuliu mpaturita,
spalata si clatita de mai multe ori, astfel nct
sa nu ramna nici urma de parfum sau desapun. Se apropie de el si-l roaga sa se le
ge
la ochi. El ezita o clipa si vorbeste despreinfernurile prin care a mai trecut.
Ea i spune
ca nu e vorba de asta, are doar nevoie de
ntuneric total, acum i-a venit ei rndul sa-l
nvete ceva, asa cum ieri o nvatase el
despre durere. El cedeaza, si pune legatura
de pnza. Face si ea la fel; acum nu mai enici o fisura de lumina, snt ntr-o adevara
ta
bezna, snt nevoiti sa-si dea mna unul altuia
ca sa ajunga pna la pat.
Nu, nu trebuie sa ne culcam. O sa ne
asezam asa cum am facut ntotdeauna, fatan
fata, numai ca ceva mai aproape, astfelnct genunchii mei sa atinga genunchii lui.
Totdeauna a vrut sa faca asta. Niciodata n-
a avut nsa tocmai ce trebuia: timp. Nici cuprimul ei iubit, nici cu barbatul care
a
patruns-o prima oara. Nici cu arabul care i-a
platit o mie de franci, asteptnd poate maimult dect fusese ea capabila sa-i dea de
si
o mie de franci nu-i ajunsesera ca sa-si
cumpere ce dorea. Nici cu numerosii barbati
care-i trecusera prin corp, i intrasera si
iesisera dintre coapse, uneori gn-dindu-sedoar la ei, uneori gndindu-se si la ea,
uneoricu vise romantice, uneori doar cu instinctul
251
de a repeta ceva pentru ca li se spusese ca
asa actioneaza un barbat si daca nu
actioneaza asa, nu e barbat.
si aduce aminte de jurnalul ei. E satula,
vrea ca saptamnile sa treaca repede si deaceea
se daruieste acestui barbat, fiindca
acolo este lumina iubirii sale ascunse.
Pacatul originar n-a fost marul pe care l-amncat Eva, a fost credinta ca Adam tre
buia
sa mpartaseasca exact ce experimentaseea. Evei i fusese frica sa-si urmeze drumul
fara ajutorul cuiva, a vrut sa mparta si altuiaceea ce simtea ea.
Unele lucruri nu se mpart. Nu trebuie sa
ne fie teama de oceanele n care ne
afundam de bunavoie; frica tulbura joculntregii lumi. Barbatul trece prin infern
ca santeleaga asta. Sa ne iubim unii pe altii, darsa nu ncercam a ne poseda unii p
e altii.
l iubesc pe barbatul din fata mea, fiindcaeu nu-l posed si el nu m-a posedat. Snte
mliberi n daruirea noastra, trebuie sa repetasta de zeci, sute, milioane de ori,
pna cnd
voi sfrsi prin a crede n propriile mele
cuvinte.
Se gndeste nitel la celelalte prostituatecare lucreaza mpreuna cu ea. Se gndeste la

mama ei, la prietenele sale. Toate si
nchipuie ca barbatul doreste doar
unsprezece minute pe zi si plateste o averepentru asta. Nu, nu e asa; barbatul e
ste si
252
femeie; vrea sa ntlneasca pe cineva, sa-si
descopere un sens vietii sale.
Oare mama ei se comporta ca ea si
simuleaza ca are orgasm cu tatal ei? Sau
poate ca, n interiorul Braziliei, este nca
interzis ca femeia sa arate ca gaseste
placere n sex? Stie att de putin despre
viata, despre dragoste, si acum legata laochi si cu tot timpul din lume la dispo
zitie
descopera originea a toate si toate ncepacolo unde si asa cum i-ar fi placut ei s
a fi
nceput.
Atingerea. Uita de prostituate, de clienti,
de mama si tatal ei, acum se gaseste ntr-obezna totala. Si-a petrecut ntreaga dupa
amiaza
cautnd ce anume i-ar putea da unuibarbat care-i restituia demnitatea, o facea
sa priceapa ca mai importanta e cautarea
bucuriei dect necesitatea durerii.
Mi-ar placea sa-i daruiesc fericirea de a
ma nvata ceva nou, asa cum ieri m-a
nvatat despre suferinta, prostituatele de
strada, prostituatele sacre. Vad ca e fericit
cnd ma ajuta sa nvat ceva, atunci cnd maface sa nvat, cnd ma ndruma. Mi-ar placea
sa stiu cum ajungi la trup, nainte de a
ajunge la suflet, la penetratie, la orgasm.
ntinde bratul spre el si-i cere sa faca si elacelasi lucru. Sopteste cteva vorbe,
zicnd
ca-n noaptea aceea, n acel loc al nimanui, iar
placea ca el sa-i descopere pielea, hotarul
253
dintre ea si lume. i cere sa o atinga, sa o
simta cu minile lui, pentru ca trupurile senteleg, desi sufletele nu snt totdeauna
de
acord. El ncepe sa o atinga, l atinge si ea, siamndoi, ca si cum ar fi aranjat totu
l
dinainte, evita acele parti ale corpului ncare energia sexuala iese la suprafata
mai
repede.
Degetele i ating fata, ea simte putin
mirosul de cerneala, un miros care va
ramne totdeauna acolo, orict s-ar spala el
pe mini de mii si milioane de ori, care eraacolo cnd s-a nascut, cnd trebuie sa fi
vazut
primul copac, prima casa, si s-a hotart sa ledeseneze n visele sale. Si el se vede
ca
simte un miros n mna ei, dar ea nu stie
care anume si nu vrea sa-l ntrebe, fiindca n
clipa aceasta totul este corp, restul e tacere.
Mngie si se simte mngiata. Ar putea
ramne asa noaptea ntreaga, pentru ca e
placut, nu se va sfrsi neaparat cu sex si
n clipa asta, tocmai pentru ca nu are nici oobligatie, ea simte o caldura ntre coa
pse si
stie ca s-a umezit. Va veni ceasul cnd el i va
atinge sexul, va constata ca e umed, nu stiedaca e bine sau rau, dar asa i reacti
oneaza
ei corpul si nu pretinde sa spuna sa faca asa,
sa faca altfel, mai ncet, mai repede. Minilebarbatului i ating acum subsuorile, per
isoriide pe brate i se zbrlesc, ar vrea sa-l ndeparteze
de-acolo dar e bine, desi ceea ce
254
simte s-ar putea sa fie durere. i face la fel si
lui, observa ca subsuorile lui au o textura
diferita, poate din cauza deodorantului pe
care-l folosesc amndoi, dar la ce se gndeste?
Nu trebuie sa gndeasca. Trebuie sa
atinga, asta e tot.
Degetele lui traseaza cercuri n jurul
snului ei, ca un animal care amusina. Ea
vrea ca ele sa se miste mai repede, sa-i
atinga imediat sfrcurile, deoarece gndurileei se misca mai repede dect minile lui, d
ar,
stiind poate asta, el provoaca, se desfata sizaboveste o infinitate pna cnd ajunge

acolo. Snt pietrosi, el se joaca putin si asta infioara si mai mult trupul si sexul
i este mai
cald si mai umed. Acum se plimba pepntecul ei, se abate si merge pna la pulpe,
la picioare, si urca si coboara minile pe fatainterioara a coapselor, simte caldur
a, dar nu
se apropie, este o atingere dulce, suava, si,
cu ct mai suava, cu att mai halucinanta.
Ea face la fel, minile parca i plutesc,
atingndu-i doar parul de pe picioare, simte
si ea caldura cnd se apropie de sex.
Deodata este ca si cum si-ar fi recapatat n
chip misterios virginitatea, ca si cum ar descoperi
pentru prima oara trupul unui barbat.
l atinge. Nu este ntarit, cum si nchipuia,
pe cnd ea e umeda toata, e nedrept, dar
poate barbatul are nevoie de timp, fie.
Si ncepe sa-l mngie cum numai
255
fecioarele stiu s-o faca, deoarece
prostituatele au uitat de mult. Barbatul
reactioneaza, sexul ncepe sa creasca n
minile ei si ea sporeste treptat presiunea,
stiind acum unde trebuie sa-l atinga, mai
degraba n partea inferioara dect sus,
trebuie sa-l cuprinda ntre degete, sa traga
pielea n jos, n directia corpului. Acum el
este excitat, foarte excitat, i atinge labiile
vaginului, cu aceeasi suavitate, ea ar dori
sa-i ceara sa o faca mai puternic, sa-si vre
degetele n el, n partea de sus. Dar barbatulnu o face, i uda clitorisul cu putin di
n lichidul
care-i tsneste din pntec si face din nouaceleasi miscari circulare pe care i le fa
cuse
si n jurul mameloanelor. Barbatul acela o
atinge ca si cum ar fi fost ea nsasi.
Una din minile lui urca iarasi spre sn, cebine e, ct de mult i-ar placea sa o
mbratiseze acum. Dar nu, si descopera
trupul, au timp, au nevoie de mult timp.
Puteau sa faca dragoste acum, ar fi fost
lucrul cel mai firesc din lume si probabil ar fi
fost bine, dar toate acelea snt att de noi,
trebuie sa se stapneasca, nu vrea sa strice
totul. si aminteste de vinul pe care-l
bausera n prima noapte, ncet, sorbind
fiecare nghititura, simtind ca o ncalzea, ofacea sa vada lumea altfel, o lasa mai
libera
si n contact mai strns cu viata.
Doreste sa bea si barbatul, si atunci va
256
putea uita pentru totdeauna vinul prost,
baut dintr-o nghititura, producnd o senzatiede ameteala, dar sfrsind cu o durere de
cap
si cu un gol n suflet.
Ea se opreste, si mpleteste cu blndete
degetele n minile lui, aude un geamat sisimte dorinta sa geama si ea, dar se
stapneste, simte ca acea caldura i se
raspndeste prin tot corpul, la fel trebuie sa
se ntmple si cu el. Fara orgasm, energia sedisperseaza, ajunge la creier, nu o las
a sa se
mai gndeasca la nimic altceva dect sa
mearga pna la capat, dar ea vrea asta sa
se opreasca, sa se opreasca la jumatate dedrum, sa-si raspndeasca placerea prin t
ot
trupul, sa-i invadeze mintea, sa-si
rennoiasca obligatia asumata si dorinta,
aceea de a redeveni fecioara.
si da jos cu blndete legatura de pe ochi
si la fel procedeaza cu el. Aprinde lampa de
pe noptiera. Eu snt dragostea lui, eu snt
muzica, si spune ea n gnd. Sa dansam.
Dar nu spune nimic din toate acestea:
converseaza despre cine stie ce lucru banal,
cnd o sa ne ntlnim iar, ea fixeaza o data,
poate de azi n doua zile. El i spune ca i-arplacea sa-l nsoteasca la o expozitie, e
a
ezita. Asta ar nsemna sa-i cunoasca lumea,
prietenii, si ce o sa spuna, ce o sa gndeasca
ei.
i spune ca nu. El nsa si da seama ca
257
dorinta ei ar fi fost sa spuna da, atunci
insista, folosind unele argumente ridicole,
dar care fac parte din dansul pe care-l
danseaza acum, pna la urma ea cedeaza,
pentru ca asta si voia. Stabileste un loc de
ntlnire, n aceeasi cafenea unde fusesera n
prima zi. Ea i spune ca nu, brazilienii snt
superstitiosi si nu trebuie sa se ntlneasca nlocul unde s-au vazut prima data, pent
ru ca
asta poate sa nchida un ciclu si sa termine
tot.
El i spune ca i pare bine cnd vede ca eanu vrea sa nchida acest ciclu. Se hotarasc
pentru o biserica de unde se poate vedeaorasul si care se afla pe Drumul Sfntului

Iacob, parte din misteriosul pelerinaj pe
care-l facusera amndoi dupa ce se
ntlnisera.
Din jurnalul Mariei, n ajunul zilei cnd
voia sa-si cumpere biletul de avion catre
Brazilia:
A fost odata o pasare. mpodobita cu o
pereche de aripi desavrsite si penestralucitoare, colorate si minunate. n sfrsit,
o vietate creata ca sa zboare libera si sloboda
n cer, sa-i bucure pe cei care o zaresc.
ntr-o zi, o femeie vazu pasarea si se
ndragosti de ea. i urmari zborul cu guracascata de uimire, cu inima batndu-i mai
258
repede, cu ochii stralucindu-i de emotie. Sendemna sa zboare mpreuna cu ea si
amndoua calatorira prin cer ntr-o armoniedesavrsita. Ea admira, venera, proslavea
pasarea.
Dar i veni atunci un gnd: poate ca pasarea
voia sa cunoasca cine stie ce munti
ndepartati. Si femeia se simti nfricosata.
nfricosata ca nu va mai simti niciodata
acelasi lucru pentru alta pasare. Si se simtiinvidioasa, invidioasa pe capacitat
ea de zbora pasarii.
Si se simti singura.
Si cugeta: Am sa instalez o capcana.
Data viitoare cnd va veni pasarea, ea nu vamai pleca.
Pasarea, ndragostita si ea, reveni a douazi, cazu n capcana si fu nchisa n colivie.
Si ea privea zilnic pasarea. Avea la
dispozitie obiectul pasiunii sale si-l arata
prietenelor ei, care comentau: Dar tu esticineva care are totul. ntre timp, ncepu sa

se produca o ciudata transformare: cum
avea pasarea la dispozitie si nu mai era
nevoita sa o cucereasca, si pierdu interesulpentru ea. Pasarea, nemaiputnd sa-si d
ea
glas sensului vietii sale, ncepu sa slabeasca,
pierzndu-si stralucirea, se urti si
femeia nu-i mai dadea nici o atentie,
multumindu-se doar sa o hraneasca si sa-i
curete colivia.
259
ntr-o buna zi, pasarea si dadu duhul.
Femeia fu cuprinsa de o adnca tristete si-siducea zilele cu gndul la ea. Nu-si ami
nteansa de colivie, si aducea aminte doar de
ziua cnd o vazuse pentru prima oara zburnd
multumita printre nori.
Daca s-ar fi observat pe sine nsasi, ar fidescoperit ca ceea ce o emotiona att de
mult la pasarea aceea era libertatea ei,
energia aripilor ei n miscare, nu trupul eifizic.
Fara pasare, si viata ei si pierdu sensulsi moartea veni sa-i bata la usa. De ce a
i
venit?, o ntreba ea pe moarte.
Pentru ca tu sa poti zbura iarasi cu
pasarea n cer, raspunse moartea. Daca ai
fi lasat-o sa plece si sa se ntoarca
nestnjenita, ai fi iubit-o si admirat-o si maimult; acum nsa ai nevoie de mine ca
sa o
rentlnesti.
260
si ncepu ziua facnd un lucru n vederea
caruia se pregatise toate lunile acelea: si
anume sa intre ntr-o agentie de voiaj si sacumpere un bilet pentru Brazilia, la d
ata pe
care o stabilise n calendarul ei.
Acum i mai ramasesera doar doua
saptamni n Europa. ncepnd din clipa
aceea, Geneva avea sa reprezinte chipul
unui barbat pe care-l iubise si de care fuseseiubita. Rue de Berne avea sa fie u
n nume,
omagiu adresat capitalei Elvetiei. Avea sa-siaminteasca de camera ei, de limba f
ranceza,
de nebuniile pe care o tnara de douazeci sitrei de ani (aniversarea ei fusese n aj
un)
este capabila sa le faca pna cnd ntelegeca exista o limita.
Nu avea sa prinda pasarea sau sa-i ceara
s-o nsoteasca n Brazilia; el era singurullucru cu adevarat pur care i se ntmplase. O
pasare ca el trebuie sa zboare n libertate, sa
se hraneasca din nostalgia unui timp cnd
zburase mpreuna cu cineva. Si ea era o
pasare; daca l-ar fi avut alaturi pe Ralf Hartar fi nsemnat sa-si aminteasca perm
anent
de zilele de la Copacabana. Si asta era trecutul,
nu viitorul ei.
261
Se hotar sa-i spuna adio doar o data,
cnd avea sa soseasca momentul plecarii; nuvoia sa sufere amintindu-si mereu ca pes
te
putin timp nu voi mai fi aici. si amagi,
asadar, inima si umbla prin Geneva n dimineata
aceea ca si cum s-ar fi plimbat pestrazile din oras, pe colina, pe Drumul
Sfntului Iacob, pe podul Montblanc, prinbarurile pe care obisnuiau sa le frecvent
eze.
nsoti zborul pescarusilor deasupra rului,
negustorii care-si strngeau etalajele,
oamenii care ieseau de la birouri ca sa
dejuneze, culoarea si gustul marului pe care-
l mnca, avioanele care aterizau n
departare, curcubeul de pe coloana de apa
care ts-nea din mijlocul lacului, bucuria
timida si retinuta a tuturor celor ce treceau
pe lnga ea, privirile pofticioase, privirileinexpresive, privirile. Traise aproap
e un an
ntr-un oras mic, ca attea alte orase mici din
lume, si daca n-ar fi fost arhitectura
specifica si excesul firmelor de banci, ar fiputut fi si n interiorul Braziliei.
Era trg. Era
piata. Erau gospodine care discutau pretul.
Erau studenti care plecasera de la cursuri
nainte de vreme, poate cu scuza ca tatal
sau mama lor erau bolnavi, iar acum se
plimbau si se sarutau pe malurile rului. Erauoameni care se simteau la ei acasa s
i
oameni care se simteau straini. Erau jurnale
care vorbeau de scandaluri si reviste
262
respectabile pentru oameni de afaceri care,
ca un facut, nu erau vazuti citind dect
jurnale de scandal.
Trecu pe la biblioteca pentru a napoiamanualul despre administrarea fermelor. Nu
ntelesese nimic din el, dar cartea i
amintise, n clipele cnd credea ca-si
pierduse controlul asupra sa si asupradestinului sau, care i era adevaratul scop n
viata. i fusese un tovaras tacut, cu copertalui galbena fara ilustratii, cu o ser
ie de
grafice, si, mai cu seama, i fusese un felinarn noptile cele mai ntunecoase din ult
imele
saptamni.
Facea mereu planuri de viitor. Si era
mereu luata prin surprindere de prezent, sizicea n sinea ei. Se gndea cum se
descoperise pe sine prin intermediul
independentei, al disperarii, al iubirii, al
durerii, pentru ca imediat apoi sa se
rentlneasca cu dragostea si i-ar fi placutca lucrurile sa se sfrseasca asa.
Cel mai curios e faptul ca, n timp ce
unele dintre colegele ei de munca vorbeaude minunile si extazul traite cnd erau n
pat
cu unii barbati, ea nu se descoperise
niciodata mai bine sau mai rau prin intermediul
sexului. Nu-si rezolvase problema,
era incapabila sa aiba orgasm la penetrare sibanalizase n asemenea masura actul
sexual, nct n-avea sa mai gaseasca
263
pesemne niciodata n mbratisarea de re-
gasire cum o numea Ralf Hart focul si
bucuria pe care le cauta.
Sau poate (cum i se ntmpla sa creadauneori) fara dragoste era imposibil sa ai vreo
placere n pat, asa cum sustineau mamele,
tatii, cartile romantice.
Bibliotecara, de obicei serioasa (si
singura ei prietena, desi nu i-o spusese
niciodata), era bine dispusa. n pauza de
prnz veni la ea si o invita sa mannce mpreuna
un sandvis. Maria i multumi si-i
spuse ca tocmai mncase.
Ti-a trebuit mult timp ca s-o citesti.
N-am nteles nimic.
ti mai amintesti ce mi-ai cerut odata?
Nu, nu-si mai amintea, dar dupa ce vazuzmbetul malitios al femeii din fata ei, si
imagina despre ce putea fi vorba. Sexul.
Stii, de cnd ai venit aici sa cauti carti
despre subiectul acesta, m-am decis sa facun inventar al titlurilor pe care le a
vem. Nu
erau multe, dar cum trebuie sa ne educam
tineretul, am comandat unele. Asa, nu mai
au nevoie sa nvete n modul cel mai prostcu putinta, cu prostituatele, de exemplu.
Bibliotecara arata spre o gramada de
carti dintr-un colt, toate mbracate cu grija n
hrtie de un cafeniu nchis.
N-am avut nca timp sa le clasific, dar
264
m-am uitat un pic prin ele si m-am ngrozit
de ce-am vazut.
Bine, putea ghici de la bun nceput ce
avea sa spuna femeia: pozitii incomode,
sadomasochism si alte lucruri de genul asta.
Era mai bine sa-i spuna ca trebuia sa se
ntoarca la lucru (nu mai stia unde-i spusese
ca muncea, daca ntr-o banca sau ntr-un
magazin minciuna i cerea un mare efort, uita mereu
ce spusese).
i multumi, dadu sa plece, dar cealalta
comenta:
Si dumneata te-ai fi ngrozit. Uite, de
exemplu: stiai ca clitorisul este o inventie
recenta?
Inventie? Recenta? Chiar saptamna asta
cineva i-l atinsese, ca si cum ar fi fost
dintotdeauna acolo si ca si cum minile lui ar
fi cunoscut bine terenul pe care-l explorau
n pofida ntunericului total.
A fost identificat oficial n 1559, dupa
ce un medic, Realdo Columbo, a publicat ocarte intitulata De re anatomica. Vreme
de o
mie cinci sute de ani ai erei crestine, el a
fost oficial ignorat. Columbo l descrie, n
cartea lui, ca pe un lucru frumos si util, ti
vine sa crezi?
Amndoua izbucnira n rs.
Doi ani mai trziu, n 1561, alt medic,
Gabrielle Fallopio, a pretins ca
descoperirea i apartinea lui! Ca sa vezi!
265
Doi barbati, italieni, evident, care-si cunosteau
meseria, discutnd care dintre ei
introdusese n mod oficial clitorisul n istoria
lumii!
Conversatia era interesanta, dar Maria nu
voia sa se gndeasca la acest subiect, mai cuseama pentru ca simtea iar curgndu-i
lichidul si umezindu-i-se sexul doar cnd
si amintea de atingerile, de legaturile de la
ochi, de minile ce i se plimbau pe corp. Nu,
nu era moarta pentru sex, barbatul acela o
rascumparase oarecum. Ce bine ca era totvie.
Bibliotecara nsa era entuziasmata:
Chiar dupa ce a fost descoperit, a
continuat sa fie desconsiderat zise ea, ca
o veritabila experta n clitorologie sau cum so
fi numind stiinta aceea . Mutilarile
despre care citim astazi n ziare, practicate
de unele triburi africane care-i iau astfel
femeii dreptul la placere, nu snt nicidecum onoutate. Pna si aici, n Europa, n secol
ul alXIX-lea, nca se mai faceau operatii de
eliminare a clitorisului, socotindu-se ca n
acea mica si insignifianta parte a anatomieifeminine era sursa absoluta a isteri
ei, a
epilepsiei, a nclinatiei spre adulter si a
incapacitatii de-a avea copii.
Maria i ntinse mna ca sa-si ia ramasbun,
dar bibliotecara nu dadea semne de
oboseala.
266
nca si mai rau, dragul nostru de
Freud, descoperitorul psihanalizei, spunea caorgasmul feminin, la o femeie norma
la,
trebuie sa se deplaseze de la clitoris n
vagin. Cei mai fideli discipoli ai sai, dezvoltndu-
i teza, au ajuns sa afirme ca
mentinerea placerii sexuale concentrate n
clitoris este o dovada de infantilism sau,
ceea ce e si mai rau, de bisexualitate.
Si totusi, dupa cum noi, toate femeile, ostim, e foarte dificil sa ai orgasm doa
r la
penetrare. E bine sa fii posedata de un
barbat, dar placerea sta n bumbul acela,
descoperit de un italian!
Amuzata, Maria recunoscu ca avea
problema diagnosticata de Freud: era nca
infantila, orgasmul ei nu se mutase n vagin.
Dar nu cumva Freud gresise?
Si ce crezi despre punctul G?
Stiti unde este?
Femeia se nrosi, si drese glasul, dar silua inima n dinti si vorbi:
De cum intri, la primul etaj, fereastra din fund.
Genial! Descrisese vaginul ca pe o
cladire! Poate ca citise explicatia aceea ntr
o carte pentru fete: dupa ce la usa bate
cineva si intra, descopera un ntreg universn propriul trup. Ori de cte ori se mastu
rba,
prefera punctul asta G clitorisului, desi i
producea un soi de neliniste, o placere
amestecata cu agonie, ceva angoasant.
267
Mergea totdeauna direct la primul etaj, fereastra din
fund!
Vaznd ca femeia nu avea de gnd sa maitaca poate ca n ea tocmai si gasise ocomplice a
propriei sexualitati pierdute , i
facu un semn cu mna, pleca si ncerca sa se
concentreze n continuare asupra oricarui
fleac, fiindca nu era cazul sa se gndeascaatunci la despartiri, clitoris, virgini
tatea
recuperata sau punctul G. Dadu atentie
zgomotelor clopote care bateau, catei
latrnd, tram-ul (cum li se zicea acolo
tramvaielor locale) Scrsnind pe sine, pasii,
respiratia, firmele care te mbiau la de toate.
Nu mai simtea dorinta sa se ntoarca la
Copacabana. Si totusi se simtea obligata sa-si
duca munca la bun sfrsit desi nu-i era
strain adevaratul motiv la drept vorbind
nu reusise sa economiseasca destul. Pe
durata acelei dupa-amieze, putea sa faca
unele cumparaturi, sa stea de vorba cu undirector al unei banci, care-i era clie
nt si i
fagaduise sa o ajute la economii, sa bea ocafea, sa trimita prin posta niste hai
ne care
nu-i ncapusera n bagaje. Ciudat, era niteltrista, nu reusea sa nteleaga de ce;
pesemne pentru ca mai erau nca doua
saptamni, trebuia sa-si omoare timpul, sa
priveasca orasul cu alti ochi, sa se bucure catraise toate acelea.
268
Ajunse la o intersectie pe care o mai
traversase de sute de ori; de-acolo puteavedea lacul, coloana de apa si n mijlocu
l
gradinii ce se ntindea de cealalta parte acaldarmului frumosul ceas floral, unul d
in
simbolurile orasului, iar el nu-i ngaduia saminta fiindca...
Brusc, timpul, lumea ncremenira.
Ce era cu povestea virginitatii recuperatede curnd, la care se tot gndea de cnd si-
oamintise?
Lumea parea congelata, clipa aceea nu
mai trecea, se afla n fata unei mprejurarifoarte serioase si foarte importante din
viataei, nu putea sa uite, nu era ca n cazul
viselor ei nocturne; si promitea mereu sa si
le noteze, dar nu si le amintea niciodata...
Nu te gndi la nimic. Lumea s-a oprit. Ce
se ntmpla oare?
BASTA!
Oare pasarea, acea poveste frumoasa pe
care tocmai o scrisese, era despre Ralf Hart?
Nu, era despre ea nsasi!
PUNCT!
Era ora 11:11 dimineata, si ea
ncremenise n clipa aceea. Era o straina n
propriu-i trup, si redescoperea virginitatearecent recuperata, dar revenirea ei p
e lume
era att de fragila, nct, daca ar fi continuatsa ramna acolo, ar fi fost pierduta pen
tru
269
totdeauna. Facuse experienta poate a
cerului, a infernului cu siguranta, dar
aventura se apropia de final. Nu putea
astepta doua saptamni, zece zile, o
saptamna trebuia sa plece n fuga
deoarece, privind ceasul acela acoperit deflori, cu turisti care faceau poze si
copii care
se jucau n jurul lor, si descoperise n celedin urma motivul tristetii.
Si motivul era urmatorul: nu voia sa se
ntoarca.
Si explicatia nu era Ralf Hart, Elvetia,
aventura. Adevarata explicatie era mai mult
dect simpla: banul.
Banii! Petice de hrtie speciala, ilustrate
n culori simple, despre care toata lumea
zicea ca aveau valoare si credea, si toata
lumea credea ca asa stateau lucrurile
pna n clipa cnd s-ar fi vazut cu un munte
de asemenea hrtii ntr-o banca, o respectabila,
traditionala, confidentialisima banca
elvetiana, si ar fi cerut: Pot sa-mi mai
cumpar cteva ore de viata? Nu, doamna,
nu vindem asa ceva, doar cumparam.
Maria fu smulsa din delirul ei de
zgomotul de frne al unei masini, de
protestul unui motociclist si de un batrnel
zmbitor, care vorbea englezeste si-i cereasa paseasca napoi semaforul era nchis
pentru pietoni.
Bravo, acum am descoperit ce stie toata
270
lumea.
Dar nimeni nu stia: privi n jur, oameni
mergnd cu ochii n pamnt, alergnd ca sa
ajunga la serviciu, la scoala, la o agentie deplasare, pe Rue de Berne, si zicndu
-si
mereu: Mai pot sa astept nitel. Am un vis,
dar nu e neaparat nevoie sa-l traiesc azi,
pentru ca trebuie sa mai cstig bani.
Evident, ocupatia ei era blestemata dar n
fond nu era vorba dect sa-si vnda timpul,
ca toata lumea. Sa faca lucruri care nu-i
placeau, ca toata lumea. Sa suporte oameninesuferiti, ca toata lumea. Sa-si daru
iasca
trupul pretios si pretiosul ei suflet, ca toatalumea. Sa spuna ca nu avea nca des
tul, ca
toata lumea. Sa mai astepte doar un pic, catoata lumea. Sa mai astepte putin, sa
cstige
mai mult, sa lase ca dorintele sa i se
realizeze mai trziu, pentru moment era
foarte ocupata, avea o ocazie, clienti care
asteptau, care erau fideli, care puteau sa
plateasca de la trei sute cincizeci pna la omie de franci pe noapte.
Si pentru prima oara n viata, n pofida
tuturor lucrurilor de pret pe care le putea
cumpara cu banii cstigati cine stie, vremede nca un an? ea se hotar, n mod lucid
si deliberat, sa lase sa treaca o ocazie.
Maria astepta schimbarea semaforului,
traversa strada, se opri n fata ceasului
floral, se gndi la Ralf, i simti din nou privirea
271
plina de dorinta din noaptea cnd se
dezbracase pe jumatate, i simti minile care-
i atingeau snii, sexul, fata, se simti umezita,
privi uriasa coloana de apa din departare si
fara a fi trebuit sa-si atinga vreo parte a
corpului avu un orgasm acolo, de fata cutoata lumea.
Nimeni nu observa; toti erau foarte,
foarte ocupati.
272
Nyah, singura dintre colegele sale cu
care avea o relatie apropiata de ceea ce s-arfi putut numi prietenie, o striga d
e ndata ceintra. Statea la masa cu un oriental si
amndoi rdeau.
Ia uita-te la asta i spuse ea Mariei
. Ia uite ce vrea sa fac cu el!
Orientalul, aruncndu-i o privire complice
si continund sa zmbeasca, deschise
capacul unei cutii de tigari de foi. De la
distanta, Milan trase cu ochiul ca sa vada
daca nu era vorba de seringi sau droguri.
Nu, era doar ceva despre care nici el nu
ntelegea la ce era bun, dar nu era nimic
deosebit.
Pare ceva din secolul trecut! zise Maria.
E un lucru din secolul trecut
consimti orientalul, indignat de ignorantacomentariului . Asta are peste o suta d
eani si a costat o avere.
Ceea ce vedea Maria era o serie de
lampi, o manivela, circuite electrice, mici
contacte metalice, pile electrice. Semana cuinteriorul unui vechi aparat de radi
o din care
ieseau doua fire la extremitatile carora erau
doua bastonase de sticla, de dimensiunile
273
unui deget. Nimic din toate acestea n-ar fi
putut costa o avere.
Cum functioneaza?
Lui Nyah nu-i placu ntrebarea Mariei.
Desi avea ncredere n brazilianca, oamenii
se schimba de la un ceas la altul si se puteaca ea sa puna ochii pe clientul ei.

Mi-a explicat deja. E Bastonul Violet.
Si, ntorcndu-se catre oriental, i propuse
sa plece, pentru ca se hotarse sa accepteinvitatia. Dar barbatul parea entuziasma
t deinteresul pe care-l trezise jucaria lui.
Pe la 1900, cnd primele pile electrice
au nceput sa circule pe piata, medicina
traditionala a nceput sa faca experiente cuelectricitatea, ca sa vada daca puteav
indeca boli mintale sau isteria. A fost
folosita si n combaterea angoaselor si la
stimularea vitalitatii pielii. Vedeti aceste
doua extremitati? Erau amplasate aici si
arata spre tmplele lui , iar bateria provoca
aceeasi descarcare statica pe care o suferimcnd aerul e foarte uscat.
Era un fenomen care nu se ntmpla niciodatan Brazilia, dar n Elvetia era foarte obisn
uit,
Maria l descoperise ntr-o zi, cnd, dnd sadeschida portiera unui taxi, auzise un
trosnet si simtise un soc. Crezuse ca fusese
o problema a masinii, se plnse, zise ca nu
mai voia sa achite cursa, iar soferul aproape
o agresa, facnd-o ignoranta. Avea dreptate;
274
nu masina era de vina, ci aerul foarte uscat.
Dupa mai multe socuri, ncepu sa-i fie fricasa mai atinga vreun obiect metalic, pna

cnd, ntr-un supermarket, dadu peste o bratara
care descarca electricitatea acumulata
n corp.
I se adresa orientalului:
Dar este extrem de neplacut!
Nyah era tot mai impacientata de
comentariile Mariei. Ca sa evite conflicte
viitoare cu singura ei posibila prietena, si
tinea bratul n jurul umarului barbatului,
astfel nct sa nu ncapa nici o ndoiala cui iapartinea.
Depinde unde-l asezi orientalul rse
tare.
Apoi, nvrti mica manivela si cele douabastonase se colorara parca n violet. Cu omis
care rapida, le aplica celor doua femei;
se produse un trosnet, dar socul parea maidegraba un soi de mncarime dect durere.
Milan se apropie.
Va rog, nu folositi asta aici.
Barbatul puse bastonasele la loc n cutie.
Filipineza profita de ocazie si sugera sa plece
imediat la hotel. Orientalul paru oarecum
deceptionat, femeia nou-sosita parea mult
mai interesata de Bastonul Violet dect cea
care-l invita sa plece. si puse pardesiul,
introduse cutia ntr-o mapa de piele,
comentnd:
275
Astazi se fabrica iar asemenea
aparate, e o adevarata moda printre cei carecauta placeri speciale. Dar acesta p
e care lati
vazut aici nu poate fi gasit dect n foarte
Ai mai vazut asa ceva?
rare colectii medicale, muzee sau anticariate.
Milan si Maria ramasera interzisi,
nemaistiind ce sa spuna.
Ca asta, nu. Se vede ca ntr-adevar
costa o mica avere, dar barbatul acesta e
cadru superior ntr-o societate petroliera. Amvazut altele, moderne.
Si ce fac?
Si-l vira n corp... si o pun pe femeie sa
nvrteasca manivela. Simt socul nauntru.
Si n-ar putea face asta singuri?
Poti face singur orice tine de sex. Dare mai bine sa creada ca e mai cu haz cnd
snt si cu altcineva, altminteri barul meu ar
da faliment si dumneata ar trebui sa-ti cauti
de lucru ntr-o pravalie de zarzavaturi.
Apropo, clientul dumitale special a zis ca o
sa vina la noapte. Refuza, te rog, orice
invitatie.
O sa refuz. Inclusiv pe-a lui. Pentru ca
am venit sa-mi iau ramas-bun, plec.
Milan paru a face fata loviturii.
Pictorul?
Nu. Copacabana. Exista o limita, si am
ajuns la ea azi de dimineata, n timp ce ma
276
uitam la ceasul acela floral din apropierea
lacului.
Ce limita?
Pretul unei ferme n interiorul Braziliei.
Stiu ca as putea cstiga mai mult, as mai
putea munci nca un an, dar care ar fi
diferenta, nu-i asa?
Ei bine, eu stiu diferenta: as ramne pentru
totdeauna n capcana asta, asa cum esti
dumneata, si clientii, directorii, sefii de
echipaj, vnatorii de talente, directorii de
firme discografice, numerosii barbati pe carei-am cunoscut, carora le-am vndut ti
mpulmeu si care nu mi-l pot vinde napoi. Daca asmai ramne o zi, as mai ramne un an,
iar
daca as mai ramne un an, n-as mai plecaniciodata.
Milan facu un semn afirmativ discret, ca
si cum ar fi nteles si aprobat totul, desi nu
putea zice nimic fiindca le putea molipsi
pe toate fetele care lucrau pentru el. Era
nsa un om bun si, cu toate ca nu-i dadu
binecuvntarea lui braziliencei, nici nu
ncerca sa o convinga ca rau facea.
i multumi, comanda un drink un pahar
de sampanie, nu mai suporta cocteilul de
fructe. Acum putea sa bea, nu mai era de
serviciu. Milan i spuse sa-i telefoneze dacaavea nevoie de ceva; avea sa fie totd
eauna
bine venita.
Facu gestul sa plateasca bautura, el i
277
spuse ca era din partea casei. Ea accepta:
daduse acelei case mai mult dect un drink.
Din jurnalul Mariei, cnd se ntoarse
acasa:
Nu-mi mai amintesc cnd a fost, dar ntruna
din duminici m-am hotart sa intru ntr-o
biserica si sa asist la liturghie. Dupa multaasteptare, mi-am dat seama ca eram n
tr-unloc gresit ales era un templu protestant.
Ma pregateam sa plec, dar pastorul sincepu predica, m-am gndit ca ar fi fost oimpol
itete sa ma ridic si a fost o
adevarata binecuvntare, fiindca atunci am
auzit lucruri pe care aveam mare nevoie sale aud.
Pastorul a spus cam asa:
n toate limbile lumii exista o aceeasi
zicala: ce nu vad ochii, inima nu simte. Ei
bine, eu afirm ca nimic nu este mai fals; cu
ct snt mai departe sentimentele pe care
ncercam sa le nabusim si sa le dam uitarii,
cu att snt mai aproape de inima. Daca
sntem n exil, vrem sa pastram cea mai
nensemnata amintire despre radacinile
noastre, daca sntem departe de persoanaiubita, fiecare persoana de pe strada ne
trezeste amintirea ei.
Evangheliile si toate textele sfinte ale
tuturor religiilor au fost scrise n exil, n
278
cautarea ntelegerii lui Dumnezeu, a
credintei care pune n miscare popoarele, apelerinajului sufletelor ratacitoare de
pe fatapamntului. Stramosii nostri nu stiau, dupa
cum nici noi nu stim ce anume asteapta
Dumnezeu de la viata noastra si tocmai
ntr-un atare moment snt scrise cartile,
pictate tablourile, deoarece nu vrem si nuputem uita cine sntem.
La sfrsitul slujbei, m-am dus la el si i-ammultumit: i-am spus ca eram straina ntr
-otara straina si-i eram recunoscatoare ntruct
mi adusese aminte ca ceea ce ochii nu vad,
inima simte. Si tocmai pentru ca am simtitatta, astazi plec.
279
si lua cele doua valize si le puse pe pat;
fusesera mereu acolo, n asteptarea zilei n
care totul avea sa se ispraveasca. si
imagina ca avea sa le umple cu multe
cadouri, haine noi, fotografii pe zapada si nmarile capitale europene, amintiri d
intr-un
timp fericit cnd cunoscuse tara cea mai
sigura si mai generoasa din lume. Avea
cteva rochii noi, e drept, si cteva fotografiicu zapada care cazuse ntr-o zi n Genev
a,
dar, afara de asta, nimic n-avea sa mai fie
cum si imaginase.
Venise cu gndul sa cstige multi bani, saafle ct mai multe despre viata si despre si
nensasi, sa le cumpere o ferma parintilor, sa-sigaseasca un sot si sa-si aduca fa
milia ca sa
vada unde traia. Se ntorcea cu exact attia
bani cti i trebuiau ca sa-si mplineasca unvis, fara sa fi vazut muntii si lucrul ce
l mai
rau straina chiar siesi. Era nsa multumita,
stia ca venise momentul sa se opreasca.
Putini oameni pe lumea asta recunosc
acel moment.
Traise doar patru aventuri fusese
dansatoare ntr-un cabaret, nvatase
frantuzeste, muncise ca prostituata si iubise
280
nebuneste un barbat. Cti se pot lauda cu
asemenea traire emotionala ntr-un singuran? Era fericita, n ciuda tristetii, si ac
ea
tristete purta un nume, nu se numea
prostitutie, nici Elvetia, nici bani, ci Ralf Hart.
Desi nu o recunoscuse niciodata, n adncul
inimii i-ar fi placut sa se fi maritat cu el,
barbatul care acum o astepta ntr-o biserica,
gata sa o conduca pentru a-i face cunostinta
cu prietenii, pictura, lumea lui.
Se gndi sa nu mearga la ntlnire, sa
traga la un mic hotel de lnga aeroport,
deoarece cursa decola a doua zi de
dimineata; de acum nainte, fiecare minut
petrecut alaturi de el avea sa reprezinte un
an de suferinta n viitor, din pricina a tot ce
ar fi putut spune si n-a spus, din pricina
amintirilor legate de mna lui, de glasul, desprijinul, de povestile lui.
Deschise din nou valiza, scoase micul vagon de
tren electric pe care i-l daduse n prima
noapte din apartamentul lui. l contemplavreme de cteva minute si-l arunca la gunoi
;
trenul acela nu merita sa cunoasca Brazilia,
fusese inutil si nedrept cu copilul care si-l
dorise ntotdeauna.
Nu, nu avea sa mearga la biserica; poate
ca el are s-o ntrebe ceva si, daca i-ar fi spusadevarul snt pe punctul de a pleca ,
el avea sa o roage sa ramna, avea sa-i
promita totul ca sa nu o piarda chiar atunci,
281
avea sa-i marturiseasca dragostea lui
demonstrata nca din vremea pe care o
petrecusera mpreuna. Dar nvatasera sa
convietuiasca n libertate si nici o alta relatie
n-ar fi izbutit poate asta era unica ratiune
pentru care se iubeau, pentru ca stiau ca nu
aveau nevoie unul de altul. Barbatii se
sperie totdeauna cnd o femeie spune vreau
sa depind de tine, iar Mariei i-ar fi placut sa
duca cu sine imaginea unui Ralf Hart
ndragostit, supus, gata de orice pentru ea.
nca mai avea timp sa se hotarasca daca
se duce sau nu la ntlnire; deocamdata
trebuia sa se concentreze asupra unor
lucruri mai practice. Vazu cte obiecte lasase
neasezate n valize, fara a sti unde sa le
puna. Pna la urma si spuse ca decizia aveasa o ia proprietarul imobilului, cnd avea
saintre n apartament si avea sa gaseasca
aparatele electrocasnice n bucatarie,
tablourile cumparate dintr-un trg de mna adoua, prosoapele si lenjeria de pat. Nu
puteasa ia nimic din toate astea n Brazilia, chiar
daca parintii ei ar fi avut mai mare nevoie deele dect un cersetor elvetian; ele
i-ar fi
amintit permanent de toata aventura n carese angajase.
Iesi, se duse la banca si ceru sa-si
retraga toti banii pe care si-i depusese acolo.
Directorul care-i frecventase patul i
spuse ca era o idee proasta, francii aceia
282
putea continua sa produca si ea ar fi primitdobnzile n Brazilia. n plus, daca ar fi
fostjefuita, ar fi fost multe luni de munca irosite.
Maria ezita o clipa, creznd cum credea
mereu ca voiau realmente s-o ajute. Dar,
dupa ce reflecta putin, conchise ca scopulbanilor acelora nu era sa se transform
e n
mai multa hrtie, ci ntr-o ferma, o casa
pentru parintii ei, cteva capete de vite si n
mult mai multa munca.
Retrase pna la ultima centima, si-i puse
ntr-o mica borseta pe care si-o cumparasespecial pentru mprejurarea aceea si si-o
prinse la mijloc, pe sub mbracaminte.
Se duse la agentia de voiaj, rugndu-se
sa aiba curajul de a merge nainte; cnd vrusa schimbe biletul, i se spuse ca zborul
de a
doua zi avea o escala la Paris, cu
transbordare n alt avion. Nu conta ceea
ce trebuia era sa fie departe de-acolo naintede a se fi putut razgndi.
Merse pna la unul din poduri, cumpara onghetata desi vremea ncepuse sa se
raceasca iarasi si contempla Geneva.
Totul i se paru diferit, ca si cum abia ar fi
sosit si ar fi trebuit sa mearga la muzee, lamonumentele istorice, prin barurile
si
restaurantele la moda. Nostim este ca,
atunci cnd traiesti ntr-un oras, amni sa-l
cunosti si de obicei pna la urma nu-l
cunoastem niciodata.
283
Se gndi ca ar fi trebuit sa fie multumita
deoarece se ntorcea n tara ei, dar nu izbuti.
Se gndi ca ar fi trebuit sa fie trista deoarece
parasea un oras care o tratase att de bine,
si tot nu izbuti. Singurul lucru pe care putu
sa-l faca fu sa verse cteva lacrimi de mila ei,
o tnara inteligenta, careia nimic nu-i lipsise
ca sa reuseasca, dar care de obicei lua
decizii gresite.
nclina sa creada ca de data asta o
nimerise.
284
Biserica era complet goala cnd intra si
astfel putu contempla n liniste frumoaselevitralii, straluminate de lumina exteri
oara,
lumina unei zile spalate de furtuna de pestenoapte. n fata ei, un altar cu o cruc
e goala;
nu se afla naintea unui instrument de
tortura, cu un om plin de snge n pragulmortii , ci a unui simbol al nvierii, unde
instrumentul de supliciu si pierdea ntru
totul semnificatia, caracterul terifiant,
importanta.
Se simti de asemenea multumita ca nu
vazu imagini de sfinti suferind, cu dre de
snge si rani deschise acolo era doar un
loc unde oamenii se adunau ca sa adore
ceva ce nu puteau ntelege.
Se opri n fata chivotului unde era pastrattrupul unui Isus n care ea nca mai credea
,
desi de multa vreme nu se mai gndise la el.
Cazu n genunchi si fagadui lui Dumnezeu,
Fecioarei si lui Isus, ca si tuturor sfintilor, sa
duca la ndeplinire tot ce se ntmplase n
ziua aceea, n-avea sa se razgndeascanicicum si avea sa plece cu orice chip. Facu
aceasta fagaduinta deoarece cunostea binecapcanele iubirii si capacitatea lor de
a
285
modifica vointa unei femei.
Putin mai trziu simti o mna atingnd-o
pe umar si-si nclina obrazul ca sa atinga
mna.
Ce faci?
Bine zise o voce fara nici un fel de
neliniste . Foarte bine. Hai sa ne bem
cafeaua.
Iesira tinndu-se de mna, ca si cum ar fi
fost doi ndragostiti care se rentlnisera
dupa mult timp. Se sarutara n public, uniitrecatori i privira scandalizati, amndoi
zmbeau la gndul inconf ortului pe care-l
pricinuiau si al dorintelor pe care le trezeaucu scandalul , deoarece stiau ca, l
a dreptvorbind, privitorii ar fi vrut sa faca acelasilucru. Doar asta era scanda
los.
Intrasera ntr-o cafenea la fel cu toate
celelalte, dar care n dupa-amiaza aceea eradiferita, fiindca ei doi erau acolo si
se
iubeau. Vorbisera despre Geneva, despre
dificultatile limbii franceze, despre vitraliilebisericii, despre pericolele tig
arii deoareceamndoi fumau si nu aveau nici cea mai
mica intentie sa se lase de viciu.
Ea facu gestul de a plati cafeaua si elaccepta. Se dusesera la expozitie, ea i
cunoscu lumea, artistii, oamenii bogati carepareau si mai bogati, milionarii car
e pareau
saraci, persoanele care se interesau de
lucruri despre care nu auzise niciodata
286
vorbindu-se. Tuturora le placuse de ea, o
laudasera pentru felul cum vorbea
frantuzeste, i pusesera ntrebari despre
carnavalul, fotbalul, muzica din tara ei. Bine
crescuti, amabili, simpatici, binevoitori.
La plecare, el i spuse ca avea sa vina lalocal diseara, ca sa o ntlneasca. Ea l ruga

sa nu faca asta, avea o noapte libera, i-arplacea sa-l invite la cina.
El accepta, se despartira, stabilira sa sentlneasca acasa la el si sa mannce ntr-un
restaurant simpatic din mica piata din
Cologny, prin care totdeauna trecea n taxi si
ea nu-l rugase niciodata sa se opreasca si sacunoasca locul. Atunci, Maria si adu
se
aminte de singura ei prietena si se hotar satreaca pe la biblioteca si sa-i spuna
ca navea
sa mai vina acolo.
Ramase blocata n trafic un timp ce i separu o eternitate, pna cnd si terminara
manifestatia kurzii (iarasi!) si masinile si
putura relua circulatia normala. Acum nsa
era din nou stapna pe timpul sau, n-aveanici o importanta.
Ajunse cnd biblioteca era pe punctul de a se nchide.
Poate ca vreau sa fiu prea intima, darnu am nici o prietena careia sa-i marturis
esc
unele lucruri zise bibliotecara de cum
intra Maria.
287
Cum, femeia aceea nu avea prietene?
Dupa ce ca-si petrecea ntreaga viata n
acelasi loc, ntlnea fel si fel de oameni n
timpul zilei, sa fie oare adevarat ca nu aveape nimeni cu care sa stea de vorba?
n sfrsit,
descoperea pe cineva la fel cu ea sau,
mai bine zis, pe cineva ca toata lumea.
M-am tot gndit la cele citite despre clitoris...
Nu! Ce, nu putea fi vorba despre altceva?
Si am vazut ca, desi m-am bucurat de
multa placere n toate relatiile cu sotul meu,
a fost foarte greu sa am orgasm n timpulunei relatii. Crezi ca e normal?
Dumneavoastra credeti ca e normal sa
manifesteze kurzii n fiecare zi? Ca femeile
ndragostite sa fuga de Fat-Frumosul lor? Caoamenii sa viseze la fermele lor n loc
sa se
gndeasca la dragoste? Ca barbatii si femeilesa-si vnda timpul, fara a si-l putea
rascumpara? Si ca, de fapt, toate astea sentmpla, asa nct nu conteaza ce cred sau
ce nu cred eu. Tot ce este contra naturii,
contra dorintelor noastre celor mai intime,
toate acestea snt anormale din punctulnostru de vedere, desi din punctul de veder
eal lui Dumnezeu par o aberatie. Ne cautaminfernul, ne trebuie milenii ca sa-l c
onstruim
si, dupa multa stradanie, putem trai acum ncel mai rau chip cu putinta.
O privi pe femeia din fata ei si, pentruprima oara de cnd o stia, o ntreba care-i
288
era numele de botez (i stia doar numele de
familie). O chema Heidi, fusese casatorita
treizeci de ani si niciodata dar niciodata!
nu se ntrebase daca era normal sa nu
aiba orgasm n timpul relatiei sexuale cu
sotul ei.
Nu stiu daca ar fi trebuit sa citesc
toate astea! Ar fi fost poate mai bine sa
traiesc n ignoranta, creznd ca un sot
credincios, un apartament cu vedere sprelac, trei copii si o slujba la stat repr
ezinta tot
ce-si putea visa o femeie. Acum, de cnd aivenit dumneata aici si de cnd am citit p
rima
carte, ma tot ntreb ce am facut cu viata
mea. Oare toata lumea e asa?
Pot sa va garantez ca asa e si Mariase simti n postura de tnara nteleapta n
fata acelei femei care-i cerea sfaturi.
Ti-ar placea sa intru n amanunte?
Maria dadu din cap afirmativ.
E clar ca dumneata esti nca foarte
tnara ca sa ntelegi lucrurile astea, dar
tocmai de-aceea as vrea sa-ti mpartasesc
ceva din viata mea, ca sa nu comiti aceleasi
greseli pe care le-am comis eu.
De ce oare sotul meu n-a dat niciodata
atentie clitorisului? Credea ca orgasmul e n
vagin si-mi era greu, dar greu detot, sa
simulez ce-si nchipuia el ca trebuia sa simt.
Evident, simteam placere, dar o placere
diferita. Doar cnd frecarea se produce la
289
partea superioara... ntelegi?
Da, nteleg.
Si acum am descoperit de ce. E aici
arata spre o carte de pe masa ei, al careititlu Maria nu izbutea sa-l vada . Exis
ta un
fascicul nervos care merge de la clitoris lapunctul G si care e predominant. Dar

barbatii cred ca nu, ei cred ca totul sta n
penetratie. Stii ce e punctul G?
Am vorbit deunazi despre asta zise
Maria, de asta data n chip de Fecioara
Ingenua . Imediat dupa intrare, primul etaj,
fereastra din fund.
Asa, asa! ochii bibliotecarei se
luminara . Poti sa verifici singura cti dintre
prietenii dumitale au auzit vorbindu-se
despre asta! Ce absurd! Dar la fel cum
clitorisul a fost inventia cutarui italian, punctul
G reprezinta o cucerire a secolului nostru!
n scurt timp va ocupa toate titlurile
principale ale ziarelor si rumeni nu-l va maiputea ignora! ti imaginezi oare ce m
omentrevolutionar traim?
Maria se uita la ceas si Heidi si dadu
seama ca trebuia sa vorbeasca repede, sa o
nvete pe fata aceea frumoasa din fata ei cafemeile au tot dreptul sa fie fericite
,
realizate, pentru ca generatia urmatoare sapoata beneficia de toate cuceririle a
stea
stiintifice extraordinare.
Doctorul Freud nu era de acord fiindca nu
290
era femeie si, cum avea orgasm n penis,
credea ca noi eram obligate sa avem
placerea n vagin. Trebuie sa ne ntoarcem la
origine, la ceea ce ne-a produs totdeaunaplacerea: clitorisul si punctul G! Foar
te putine
femei izbutesc sa aiba o relatie sexuala
satisfacatoare, asa nct, daca o sa-ti fie greu
sa obtii bucuria pe care o meriti, am sa-tisugerez ceva: inverseaza pozitia. Cul
ca-l pe
iubitul dumitale si rami tot timpul deasupra;
clitorisul dumitale o sa se loveasca mai puternic
de corpul lui si dumneata, nu el, veirealiza stimulul de care ai nevoie. Mai bin
e
zis, stimulul pe care-l meriti!
n vremea asta, Maria anevoie se
prefacea ca era atenta la conversatie. Atunci
nu doar ea era de vina! Nu avea nici o
problema sexuala, era doar o chestiune deanatomie! Simti dorinta sa o sarute pe
femeia aceea pe frunte, n timp ce inima iera eliberata de o apasare imensa, uriasa
.
Ce bine ca descoperise asta nca de tnara!
Ce zi magnifica i era dat sa traiasca!
Heidi i zmbi conspirativ.
Ei nu stiu, dar si femeile au o erectie.
Clitorisul intra n erectie!
Ei trebuie sa fi nsemnat barbatii. Maria
prinse curaj, de vreme ce conversatia era
att de intima.
Dumneavoastra ati avut pe cineva nafara casatoriei?
291
Bibliotecara simti un soc. Ochii ei aruncara
un soi de foc sacru, pielea i se nrosi, nu stiadaca de furie sau de rusine. Dupa
un timp
nsa lupta dintre povestire sau simulare luasfrsit. Era de ajuns sa schimbe subiect
ul.
Sa revenim la erectia noastra:
clitorisul! El devine rigid, stiai?
nca din copilarie.
Heidi paru dezamagita. Poate nu
acordase destula atentie acelui subiect.
Si se pare ca daca-ti deplasezi degetul
n jurul lui, chiar fara sa-i atingi vrful,
placerea se poate declansa n chip si mai
intens. nvata asta! Barbatii care respectacorpul femeii ating imediat vrful clitor
isului,
fara sa stie ca uneori asa ceva poate fi chiardureros, nu crezi? De aceea, dupa
prima sau
a doua ntlnire, preia numaidect controlul
situatiei: stai deasupra, decide cum si unde
trebuie aplicata presiunea, mareste si
diminueaza ritmul dupa propriul dumitale
criteriu. n plus, potrivit cartii pe care o
citesc, o discutie sincera e totdeauna
necesara.
Ati avut o conversatie sincera cu sotul
dumneavoastra?
nca o data Heidi evita ntrebarea directa,
zicnd ca erau alte vremuri. Acum era mai
interesata sa-si mpartaseasca experientele
intelectuale.
Cauta sa-ti privesti clitorisul ca pe
292
aratatorul unui ceas si cere-i partenerului
dumitale sa-l miste ntre orele 11 si 1,
ntelegi?
Da, stia despre ce vorbea femeia si nuprea era de acord, desi nici cartea nu era

departe de adevarul total. Cnd nsa adusevorba de ceas, Maria se uita la al ei, zis
e ca
nu venise dect ca sa-si ia ramas-bun,
deoarece stagiul ei se terminase. Femeia
paru ca nu o auzea.
Nu vrei sa iei cartea asta despre
clitoris?
Nu, multumesc. Trebuie sa ma gndescla alte lucruri.
Si nu iei nimic nou?
Nu. Ma ntorc n tara mea, dar voiam
sa va multumesc ca m-ati tratat ntotdeauna
cu respect si ntelegere.
si strnsera minile si-si urara reciproc
fericire.
293
Heidi astepta sa plece tnara, nainte de
a-si iesi din fire si a da un pumn n masa. De
ce nu profitase de ocazie ca sa-i
marturiseasca ceva care, asa cum mergeau
lucrurile, avea sa moara pna la urma o datacu ea? De vreme ce tnara avusese curaju
l s
o ntrebe daca-si nselase vreodata barbatul,
de ce sa nu fi raspuns, acum cnd era pe
cale sa descopere o lume noua, n care
femeile acceptau n cele din urma ca orgasmul
vaginal era foarte dificil?
n fine, asta nu e important. Lumea nu e doar sex.
Nu era lucrul cel mai important din lume,
dar era important, asta da. Privi mprejur:
mare parte din miile de carti care o
nconjurau istoriseau o poveste de dragoste.
Mereu aceeasi poveste cineva se ndragosteste,
ntlneste, pierde si rentlneste pe
altcineva. Suflete care comunica, locuri
ndepartate, aventura, suferinta si rareori
cineva zicnd ia seama, dragul meu domn,
cauta sa ntelegi mai bine trupul femeii. De
ce oare cartile nu vorbeau pe fata despre
asta?
Poate nu era nimeni cu adevarat
interesat. Pentru ca, n ce-l priveste pe
294
barbat, el avea sa caute n continuare
noutatea era nca un vnator troglodit,
urmarindu-si instinctul de reproducator al
rasei umane. Si-n ce o priveste pe femeie?
Dupa experienta ei personala, dorinta de-a
avea un orgasm bun cu partenerul ei duradoar primii ani; apoi frecventa scadea s
i nici
o femeie nu vorbea despre asta, deoarececredea ca numai ei i se ntmpla. Si minteau
,
prefacndu-se ca nu mai suportau poftelesotului, care pretindea sa faca dragoste n
fiecare noapte. Si, mintind, toate celelalteramneau nelamurite.
Curnd ncepeau sa se gndeasca la
altele: copii, bucatarie, orare, ntretinerea
casei, facturi de platit, ngaduinta fata deescapadele sotului, calatorii n vacante
, n
timpul carora erau mai preocupate de copiidect de ele nsele, complicitate sau chia
r
dragoste, dar nici vorba de sex.
Ar fi trebuit sa fie mai sincera cu tnara
brazilianca, i se parea ca e o tnara inocenta,
dupa vrsta putea sa-i fie fiica, si nca
incapabila sa nteleaga bine lumea. O
imigranta, traind departe de tara ei, tragnd
din greu ntr-o munca neplacuta, spernd sagaseasca un barbat cu care sa se poata
marita, sa simuleze cteva orgasme, sa-si
gaseasca o situatie sigura, sa reproduca
aceasta misterioasa rasa umana si dea curnd
uitarii lucrurile astea numite orgasm,
295
clitoris, punct G (descoperit abia n secolul al
XX-lea!!!). Sa fie o buna sotie, o buna mama,
sa vegheze ca nimic sa nu lipseasca n
gospodarie, sa se masturbeze din cnd n
cnd, cu gndul la barbatul care-i iesise-n
cale pe strada si o privise cu pofta. Sa
pastreze aparentele de ce-o fi fost lumea
att de preocupata de aparentele ei?
Din cauza asta nu raspunsese la
ntrebarea:
Dumneavoastra ati avut pe cineva n
afara casatoriei?
Povestile astea mor o data cu oamenii.
Sotul fusese totdeauna pentru ea barbatul
vietii ei, desi sexul era ceva din trecutul
ndepartat. Era un excelent tovaras, cinstit,
generos, bine dispus, lupta ca sa-si sustinafamilia si facea tot posibilul ca sa
-i faca
fericiti pe cei aflati sub responsabilitatea lui.
Barbatul ideal, la care viseaza toate femeile,
si tocmai de-aceea se simtea att de rau
gndindu-se ca odata dorise alt barbat si
fusese cu el.
si amintea cum l ntlnise. Se ntorcea
din oraselul Davos, situat n munti, cnd o
avalansa ntrerupsese pentru cteva ore
circulatia trenurilor. Telefona, pentru ca
nimeni sa nu-si faca griji; cumpara ctevareviste si se pregati pentru o lunga ast
eptare
n gara.
Tocmai atunci vazu un barbat lnga ea, cu
296
rucsac si sac de dormit. Avea parul grizonat,
pielea arsa de soare, era singurul care nuparea ngrijorat de lipsa trenului; dimp
otriva,
zmbea si privea mprejur, cautnd pe cinevacu care sa stea de vorba. Heidi deschise u
na
din reviste, dar ah, misterele vietii!
privirea i se ncrucisa fulgerator cu a lui si nu
izbuti sa se fereasca destul de repede ca sa-ievite apropierea.
nainte de a fi putut politicos sa-i
spuna ca ntr-adevar trebuia sa termine un
articol important, el ncepu sa vorbeasca.
Spuse ca era scriitor, se ntorcea de la o
ntlnire n oras, iar ntrzierea trenurilor l
facea sa piarda zborul de ntoarcere n tara
lui. Cnd aveau sa ajunga la Geneva, oare lputea ajuta sa gaseasca un hotel?
Heidi l privea: cum de putea sa fie attde bine dispus dupa ce pierduse un avion si

trebuia sa astepte ntr-o gara inconfortabilapna la rezolvarea situatiei?
Barbatul nsa ncepu sa converseze de
parca ar fi fost vechi prieteni. i povesti
despre calatoriile lui, despre misterul creatieiliterare si, spre uluirea si gro
aza ei, despre
toate femeile pe care le iubise si ntlnise de-
a lungul vietii. Heidi nu facea dect sa dea
afirmativ din cap, iar el continua. Din cnd ncnd si cerea scuze ca vorbea mult si o
ruga
sa-i povesteasca ceva si despre ea, dar totce-i putea spune ea era doar ca snt o
297
persoana obisnuita, fara nimic extraordinar.
Deodata ea constata ca-si dorea ca
trenul sa nu mai soseasca niciodata,
conversatia era absolut captivanta,
descoperea lucruri ce patrunsesera n lumeaei doar prin literatura de fictiune. Si
cum navea
sa-l mai vada niciodata, si lua inima n
dinti (ulterior nu ar mai fi stiut sa-si explicede ce anume) si ncepu sa-i puna nt
rebaripe teme care o interesau. Traia un momentdificil n casnicie, sotul i cerea i
ntens
prezenta si Heidi vru sa stie ce putea face casa-l vada fericit. Barbatul i dadu
cteva
explicatii interesante, i povesti o ntmplare,
dar nu parea prea ncntat ca era nevoit sa
vorbeasca despre sot.
Snteti o femeie foarte interesanta, zise
el, folosind o fraza pe care ea nu o mai
auzise de multi ani.
Trenul sosi. Se asezara unul lnga altul,
acum ea nu mai era femeia casatorita, cu o
vila pe malul lacului si trei copii de crescut,
ci o aventuriera, care ajungea la Geneva
pentru prima data. Se uita la munti si se
simtea bucuroasa ca statea lnga un barbatcare voia sa o duca la pat (caci barbati
i nu
se gndesc dect la asta) si facea tot ce-i
statea n putere ca sa o impresioneze. Segndi la cti barbati simtisera acelasi lucru
,
fara ca ea sa le fi dat vreodata prilejul darn dimineata aceea lumea se schimbase
, era
298
o adolescenta de treizeci si opt de ani,
asistnd fascinata la tentativele de seductie;
era cel mai placut lucru din lume.
n toamna prematura a vietii sale, cndcredea ca avea tot ce-si putea dori, se ivea
barbatul acela ntr-o gara si intra fara sa-iceara voie. Coborsera la Geneva, ea i i
ndica
un hotel (modest, insistase el, pentru ca
trebuia sa plece a doua zi de dimineata si nu
era pregatit pentru o zi n plus n att de
costisitoarea Elvetie), el o ruga sa-l
nsoteasca pna n camera ca sa vada dacatotul era n ordine. Heidi stia ce o astepta si
totusi accepta propunerea. nchisera usa, sesarutara cu violenta si dorinta, el i s
mulse
hainele si sfinte Dumnezeule! cunostea
trupul femeii, deoarece cunoscuse suferinta
si frustrarea multora.
Facusera dragoste toata seara si abia la
caderea noptii ncepu sa se risipeasca
farmecul si ea spuse fraza pe care i-ar fi
placut sa nu o fi rostit vreodata:
Trebuie sa ma ntorc, sotul meu ma
asteapta.
El si aprinse o tigara, ramasera tacutiminute de-a rndul si nici unul dintre ei nu

zise adio. Heidi se ridica si pleca fara sa
mai priveasca n urma, stiind ca, indiferentce ar fi spus, nici un cuvnt sau fraza
n-ar fi
avut sens.
Nu avea sa-l mai revada niciodata, dar,
299
n toamna disperarii ei, vreme de cteva
ceasuri, ncetase a mai fi sotia credincioasa,
doamna casei, mama iubitoare, functionara
exemplara, prietena statornica si redevenise
pur si simplu femeie.
Timp de cteva zile sotul ei constatase case schimbase, era mai vesela sau mai tri
sta
nu stia sa spuna exact cum anume. O
saptamna mai trziu, lucrurile revenisera la
normal.
Ce pacat ca nu i-am povestit asta
tinerei, gndi ea. Oricum, n-ar fi nteles
nimic, traieste nca ntr-o lume n care
oamenii si snt credinciosi si juramintele de
dragoste snt vesnice.
Din jurnalul Mariei:
Nu stiu ce-o fi crezut el cnd mi-a deschis
usa n noaptea aceea si m-a vazut cu douavalize.
Nu te speria i-am spus numaidect . Nu
ma mut aici. Hai sa mncam.
M-a ajutat, fara nici un comentariu, sa-miduc bagajele nauntru. Imediat apoi, nain
tede-a spune ce-i asta sau ce bucuros snt
camai venit, m-a luat pur si simplu n brate
si a nceput sa ma sarute, sa-mi atingatrupul, snii, sexul, ca si cum ar fi astepta
tatta timp si acum ar fi presimtit ca
momentul n-ar mai sosi niciodata.
300
Mi-a scos pardesiul, hainele, m-a lasat
goala si acolo, n holul de la intrare, fara niciun ritual sau pregatire, fara sa
astepte nicimacar ct sa spuna ce bine sau ce rau ar fi,
cu vntul rece intrnd pe sub usa, acolo amfacut dragoste pentru prima data. M-am
gndit ca ar fi fost poate mai bine sa-i spunsa se opreasca, sa cautam un loc mai
confortabil, sa avem ragazul de a ne exploralumea imensa a senzualitatii noastre
, dar si
eu, n sinea mea, l doream, fiindca era
barbatul pe care nu-l posedasem niciodatasi niciodata nu mai aveam sa-l posed.
Tocmai de-aceea puteam sa-l iubesc cu
toata energia mea, sa am cel putin, vremede o noapte, ceea ce niciodata nu mai
avusesem si pesemne nu aveam sa mai amaltcndva.
M-a culcat pe jos, a intrat n mine naintesa ma fi simtit complet umezita, dar dure
rea nu
m-a deranjat dimpotriva. Mi-a placut ca afost asa, pentru ca dadea de nteles ca e
ram
a lui si nu mai trebuia sa ceara voie. Nu
eram acolo ca sa-l mai nvat ceva sau ca sa-i
arat ca sensibilitatea mea era mai buna sau
mai intensa dect a altor femei, ci doar ca
sa-i spun ca da, era bine venit, ca si eu
asteptam asta, ca ma bucura nespus lipsalui totala de respect fata de regulile p
e carele creasem ntre noi, iar acum pretindea safim calauziti doar de instinctele
noastre, de
301
mascul si de femela. Ne gaseam n cea maiincomoda pozitie cu putinta eu dedesubt,
cu picioarele desfacute, si el deasupra, intrnd
si iesind, n timp ce eu l priveam, faradorinta de a simula, de a geme, de a face
ceva nevrnd nimic altceva dect sa ramn
cu ochii deschisi, ca sa-mi amintesc de
fiecare secunda, sa-i vad fata
transformndu-se, minile care mi se nfigeaun par, gura care ma musca, ma saruta. Nici
un fel de preludii, de mngieri, de pregatiri,
de sofisticarii, doar el n mine, si eu n
sufletul lui.
Intra si iesea, intensifica si diminua
ritmul, se oprea uneori ca sa ma priveasca siel pe mine, dar nu ntreba daca-mi pl
acea,
pentru ca stia ca era singura cale pe caresufletele noastre comunicau n mprejurare
aaceea. Ritmul s-a accentuat si stiam ca cele
unsprezece minute se apropiau de sfrsit, asfi vrut sa continue pentru totdeauna,
fiindcaera att de bine ah, Doamne, ce bine era sa
fiu posedata si sa nu posed! Cu ochii largdeschisi tot timpul, si am observat ca
si
atunci cnd nu ne priveam fix, parea ca
intram ntr-o dimensiune unde eu eram
marea mama, universul, femeia iubita,
prostituata sacra a ritualurilor antice pe caremi le explicase el cu un pahar de
vin si unsemineu aprins. Am vazut cum i se apropiaorgasmul, si bratele lui m-au
strns cu toata
302
puterea. Miscarile i-au devenit tot mai
intense si atunci el a tipat nu a gemut, nu
si-a nclestat dintii, ci a tipat! A mugit, a
urlat ca un animali M-a fulgerat gndul cavecinii ar putea chema politia, dar n-av
ea
nici o importanta, si am simtit o imensa
placere, pentru ca asa era de la nceputultimpurilor, cnd primul barbat a ntlnit-o pe
prima femeie si au facut dragoste pentruprima oara: tipasera si atunci.
Dupa aceea trupul lui s-a prabusit pestemine si nu stiu ct timp am mai ramas
mbratisati, l-am mngiat pe par asa cum
facusem doar n noaptea cnd ne nchisesemn bezna hotelului, am vazut cum inima
care-i batea nebuneste si-a revenit n scurt
timp la normal, minile lui au nceput sa mise plimbe delicat pe brate, ceea ce a fa
cutca toate firele de par de pe corp sa mi seelectrizeze.
Se vede ca s-a gndit la ceva practic
cum ar fi greutatea trupului sau peste al
meu , pentru ca s-a rostogolit ntr-o parte,
m-a prins de mini si am ramas amndoi cuochii la tavan si la lustra cu trei lumini
aprinse.
Noapte buna i-am spus eu. M-a trasspre el si mi-a pus capul sa i se rezeme pepie
pt. A continuat sa ma mngie vreme
ndelungata, nainte de a-mi spune si el
noapte buna.
303
Cred ca vecinii au auzit tot am
comentat eu, fara sa stiu cum sa continuam,
pentru ca a spune te iubesc nu prea aveasens atunci, stia si el, stiam si eu.
Pe sub usa intra un curent de aer rece
fu raspunsul lui, cnd ar fi putut raspundece minune!
Hai n bucatarie.
Ne-am ridicat si am vazut ca nici macar
nu-si scosese pantalonii, era mbracat ca
atunci cnd intrasem, doar cu sexul afara.
Mi-am pus pardesiul peste corpul gol. Ne-amdus n bucatarie, a facut o cafea, a fu
mat
doua tigari, eu una. Asezati la masa, el ziceamultumesc din ochi, eu i raspundeam si
eu vreau sa-ti multumesc, dar gurile ne-au
ramas nchise.
n cele din urma el si lua inima n dinti si
ma ntreba de valize.
Ma ntorc n Brazilia mine la amiaza.
O femeie ntelege cnd un barbat e
important pentru ea. Oare or fi si ei capabilide acest soi de ntelegere? Sau ar t
rebui eusa spun te iubesc, mi-ar placea sa ramn
aici cu tine, mi-as dori sa ramn.
Nu pleca da, ntelese ca-mi putea
spune asta.
Plec. Am promis.
Caci, daca n-as fi facut-o, as fi crezut
poate ca toate acelea erau pentru
totdeauna. Or, nu erau, erau o parte din
304
visul unei fete din adncul unei tari departate,
care ajunge ntr-un oras mare (de fapt,
ca sa spunem adevarul, nici nu era chiar asade mare), trece prin mii de dificult
ati, dar lntlneste pe barbatul care o iubeste. Deci
acesta era finalul fericit al tuturor momentelor
dificile prin care trecusem si ori decte ori aveam sa-mi amintesc de viata mea
n Europa, aveam sa termin cu povesteaunui barbat ndragostit de mine, care aveasa f
ie pentru totdeauna al meu, de vremece-i vizitasem sufletul.
Ah, Ralf, tu nu stii ct te iubesc. Cred ca
poate ne ndragostim totdeauna n clipa cndl vedem pe barbatul viselor noastre pentrup
rima oara, desi n clipa aceea ratiunea ne
poate spune ca gresim si ncercam sa
luptam fara dorinta de-a nvinge contra
acestui instinct. Pna cnd vine momentul n
care ne lasam nvinse de emotie, si asta s-a
ntmplat n noaptea aceea, cnd am umblatdesculta prin parc, suferind de durere si frig
,
dar ntelegnd ct ma iubeai.
Da, te iubesc mult, cum n-am mai iubit
niciodata alt barbat, si tocmai din cauza asta
plec, fiindca, daca as ramne, visul s-ar
transforma n realitate, vointa de a poseda,
de a dori ca viata lui sa fie a mea... n sfrsit,
toate lucrurile astea care sfirsesc
transformnd dragostea n sclavie. Mai binezis: visul. Trebuie sa avem grija de ceea
ce
305
luam cu noi dintr-o tara sau din viata.
Tu n-ai avut orgasm a spus el, ncercndsa schimbe vorba, sa fie atent, sa nu fortez
elucrurile. i era teama sa nu ma piarda si
credea ca avea la dispozitie o noaptentreaga pentru a ma face sa ma razgndesc.
Nu, orgasm n-am avut, dar am avut oimensa placere.
Era nsa mai bine daca ai fi avut
orgasm.
As fi putut simula, doar ca sa fii tumultumit, tu nsa nu meriti asta. Tu esti un
barbat, Ralf Hart, n deplinul nteles frumossi intens pe care-l poate avea cuvntul a
sta.
Ai stiut sa ma sustii si sa ma ajuti, ai
acceptat ca eu sa te sustin si sa te ajut, faraca asta sa nsemne umilinta. Sigur,
mi-ar fiplacut sa am orgasm, dar n-am avut. Mi-auplacut nsa pardoseala rece, cor
pul tau
fierbinte si violenta bine venita cu care ai
intrat n mine.
Azi m-am dus sa restitui cartile
mprumutate, iar bibliotecara m-a ntrebat
daca stau de vorba despre sex cu partenerul
meu. M-a ncercat dorinta sa-i spun: Carepartener? Ce fel de sex? Dar nu se facea,
afost ntotdeauna ca un nger cu mine.
La drept vorbind, am avut doar doi parteneri de
cnd am ajuns la Geneva: unul care a trezit tot ce
era mai rau n mine, pentru ca i-am
ngaduit-o si chiar l-am implorat. Celalalt
306
ai fost tu, care m-ai facut sa ma simt din nou
ca fac parte din lume. Mi-ar placea sa te
nvat unde sa-mi atingi trupul, cu ce
intensitate, ct timp, dar ca pe o posibilitateca sufletele noastre sa comunice ma
i bine.
Arta iubirii e ca pictura ta, necesita tehnica,
rabdare si mai ales practica n cadrul cuplului.
Necesita ndrazneala, trebuie sa
mergi dincolo de ceea ce s-au obisnuit
oamenii sa numeasca a face dragoste.
Gata. Revenise profesoara, or, eu nu
voiam asa ceva, dar Ralf a stiut sa ocoleascasituatia. n loc sa accepte ce ziceam
eu, si-aaprins a treia tigara n mai putin de o
jumatate de ora:
n primul rnd, astazi o sa-ti petreci
noaptea aici.
Nu era o rugaminte, era un ordin.
n al doilea rnd, o sa facem dragosteiarasi, cu mai putina ncordare si mai multadori
nta.
n sfrsit, mi-ar placea ca si tu sa-i
ntelegi mai bine pe barbati.
Sa-i nteleg mai bine pe barbati? mi
petreceam fiecare noapte cu ei, albi, negri,
asiatici, evrei, musulmani, catolici, budisti.
Oare Ralf nu stia asta?
M-am simtit mai usurata; ce bine ca
ajungeam de la o conversatie la o discutie.
La un moment dat apucasem sa ma gndescsa-i cer iertare lui Dumnezeu si sa-mi calc

307
fagaduinta. Dar iata ca realitatea se ntorcea,
spunndu-mi sa nu uit sa-mi pastrez
visul intact si sa nu ma las prinsa n
capcanele destinului.
Da, sa-i ntelegi mai bine pe barbati
repeta Ralf vazndu-mi aerul ironic . Tu zici
sa-ti exprimi sexualitatea feminina, sa ma
ajuti sa navighez prin trupul tau, sa am
rabdare, timp. De acord, dar n-ai observatoare ca Sntem diferiti, cel putin n mate
riede timp? De ce nu i te plngi lui Dumnezeu?
Cnd ne-am ntlnit, te-am rugat sa-mi dailectii de sex, din cauza ca dorinta mea
disparuse. Si stii de ce? Pentru ca de ctivaani buni, orice relatie sexuala a mea
se
termina n plictis si frustrare, deoarece
ntelesesem ca era foarte greu sa le dau
femeilor pe care le-am iubit aceeasi placerepe care mi-o dadeau ele mie.
Nu mi-a placut expresia femeile pe carele-am iubit, dar am simulat indiferenta,
aprinzndu-mi o tigara.
Nu aveam curajul sa cer: nvata-ma
trupul tau. Dar cnd te-am ntlnit, ti-am
vazut lumina si te-am iubit imediat, m-am
gndit ca n acest moment al vietii nu maiaveam nimic de pierdut daca as fi cinstit
cumine si cu femeia pe care voiam s-o am
alaturi de mine.
Tigara mi s-a parut delicioasa si tare miar
fi placut sa-mi ofere putin vin, dar nu
308
voiam sa las sa se stinga subiectul.
De ce oare barbatii, n loc sa faca ceea
ce ai facut tu cu mine, sa descoperi cum masimt, ramn cu gndul doar la sex?
Cine zice ca ne gndim doar la sex?
Dimpotriva: ne petrecem ani ntregi de viatancercnd sa ne ncredintam ca sexul e
important pentru noi. nvatam dragostea cuprostituate sau cu fecioare, ne povestim
ntmplarile
oricui vrea sa ni le asculte, ne
afisam cu amante tinere cnd am si nceputsa mbatrnim, totul ca sa le aratam celorlalt
i
ca ntr-adevar, da, sntem asa cum se
asteptau femeile sa fim.
Dar vrei sa stii ceva? Nici vorba de asta.
Nu ntelegem nimic. Credem ca sexul si
ejacularea snt totuna, dar, dupa cum ai
spus chiar tu, nu snt. Nu nvatam, pentru canu avem curajul sa-i spunem femeii: nvat
ama
cum e corpul tau. Nu nvatam pentru canici femeia nu are curajul sa spuna: nvatacum
snt eu. Ramnem n instinctul primitival supravietuirii speciei, si asta e tot. Orict
de absurd ar parea, stii ce este mai
important dect sexul pentru un barbat?
M-am gndit ca poate snt banii sau puterea, dar
n-am zis nimic.
Sportul. Si stii de ce? Pentru ca un
barbat ntelege corpul altui barbat. Acolo, nsport, oamenii vad dialogul corpurilor
carese nteleg.
309
Esti nebun.
S-ar putea. Dar are sens. Ti-ai pusoare problema sa vezi ce simteau barbatiicu c
are ai fost n pat?
Da, mi-am pus-o: toti erau nesiguri.
Simteau frica.
Mai rau dect frica. Erau vulnerabili.
Pur si simplu nu ntelegeau ce fac, nu stiaudect ca societatea, prietenii, sotiile
ziceauca e important. Sex, sex, sex, asta e baza
vietii, striga propaganda, lumea, filmele,
cartile. Nimeni nu stie despre ce vorbeste.
Stiu de vreme ce instinctul e mai puternicdect noi toti ca trebuie sa facem asta.

Gata.
Destul. ncercasem sa-i dau lectii de sex
ca sa ma protejez, el facea la fel si, orict dentelepte ar fi fost argumentele noa
stre
caci fiecare vrea totdeauna sa-l
impresioneze pe celalalt , toate astea erau
att de stupide, att de nedemne de relatianoastra! Eu l-am atras catre mine deoarec
e
independent de ce avea el de spus sau de
ce gndeam eu n privinta mea viata
apucase sa ma nvete multe. n primeletimpuri, totul era dragoste, era daruire. Darn
umaidect apoi sarpele i se arata Evei si-ispune: ce ai daruit, o sa pierzi. La fe
l a fost cu
mine am fost izgonita din paradis nca dinscoala si de atunci am cautat un mod de
a-i
310
spune sarpelui ca greseste, ca a trai este
mai important dect a pastra pentru sine.
Dar sarpele avea dreptate, eu eram cea
care gresea.
Am ngenuncheat, l-am dezbracat si am vazut
ca sexul lui era acolo, adormit, fara sa
reactioneze. Asta nu parea sa-l deranjeze,
iar eu i-am sarutat partea interioara a
picioarelor, ncepnd de jos. Sexul a prins sareactioneze lent si l-am atins, apoi i
l-am
luat n gura si fara graba, fara ca el sapoata interpreta asta ca hai, pregateste-t
ede actiune! i l-am sarutat cu afectiunea
cuiva care nu asteapta nimic si, tocmai de
aceea, am obtinut totul. Am vazut ca se
excita si a nceput sa-mi atinga sfrcurilesinilor, ntr-o miscare de rotire, ca n noap
teaaceea de ntuneric total, trezin-du-mi dorinta
de a i-l simti din nou ntre picioare sau ngura sau ca si cum as fi dorit sa ma pos
ede.
El nu-mi scoase pardesiul; ma facu sa
ma aplec peste masa, cu picioarele ncaatingnd pardoseala. M-a patruns lent, de
asta data fara neliniste, fara teama de a ma
pierde caci n definitiv si el ntelesese ca
totul era un vis si avea sa ramna permanentca un vis, niciodata ca realitate.
n timp ce-i simteam sexul n mine, i
simteam si mna pe sni, pe fese, atingnduma
cum doar o femeie stie sa o faca. Am
nteles atunci ca eram facuti unul pentru
311
altul, pentru ca el reusea sa fie femeie caacum, iar eu reuseam sa fiu barbat ca
atunci
cnd conversam sau ne initiam reciproc nntlnirea celor doua suflete pierdute, a celor
doua fragmente care lipseau ca sa rentregeasca
universul.
Pe masura ce el ma penetra si ma
atingea n acelasi timp, am simtit ca nu-mifacea asta doar mie, ci ntregului univer
s.
Aveam timp, tandrete si cunoastere reciproca.
Da, fusese cum nu se poate mai
bine sa vin cu cele doua valize, cu dorinta
de a pleca, sa fiu imediat pusa pe jos sipatrunsa cu violenta si teama; dar la f
el debine era sa stiu ca noaptea n-avea sa se
ispraveasca niciodata, si acum, acolo, pe
masa din bucatarie, orgasmul nu era un
scop n sine, ci nceputul acestei ntlniri.
Sexul lui a ramas imobil n mine, n timp cedegetele i se miscau cu repeziciune, iar
euam avut primul, apoi al doilea si al treilea
orgasm succesiv. Doream sa-l mping cu
putere, durerea placerii e att de mare, nctte sfarma, dar am suportat neclintita, am
acceptat ca asa era, ca puteam suporta ncaun orgasm, sau nca doua, sau mai multe..
.
...si deodata, un fel de lumina a explodatn mine. Nu mai eram eu nsami, ci o fiint
a
infinit superioara fata de tot ce cunosteam.
Cnd mna lui m-a dus la al patrulea orgasm,
am intrat ntr-un loc unde totul parea
312
mpacat, iar la al cincilea orgasm l-am
cunoscut pe Dumnezeu. Am simtit atunci cancepea sa-si miste sexul n mine, desi mna
nu i se oprise, si am spus Doamne
Dumnezeule, m-am daruit oricarui lucru,
infernului sau paradisului.
Era nsa paradisul. Eu eram pamntul,
muntii, tigrii, rurile care se varsau n lacuri,
lacurile care se transformau n mare. El se
misca tot mai rapid si durerea se amestecacu placerea, puteam spune nu mai suport,

dar n-ar fi fost drept pentru ca n momentul
acela, si eu, si el eram una si aceeasi
persoana.
M-am lasat patrunsa de el atta ct a
trebuit, unghiile lui mi se nfipsesera n fese,
stateam acolo, pe brnci, pe masa din
bucatarie, gndindu-ma ca nu exista loc maibun pe lume de facut dragoste. Din nou
zgomotul mesei, respiratia tot mai rapida,
unghiile strivindu-ma, si sexul meu izbinduse
cu putere de sexul lui, carne cu carne, oscu os, eu ma apropiam iarasi de un org
asm,
la fel si el, si nimic din toate acestea nimic
din toate acestea nu era MINCIUNA!
Hai!
Stia ce spunea, stiam si eu ca sosise
clipa, am simtit ca tot trupul mi se
destindea, ncetam a mai fi eu nsami nu
mai auzeam, nu mai vedeam, nu mai simteam
vreun gust doar simteam.
313
Hai!
Si m-am dus, mpreuna cu el. N-au fostunsprezece minute, ci o eternitate, era ca s
i
cum amndoi am fi iesit din trup si am fi
mers, ntr-o profunda bucurie, ntelegere siprietenie, prin gradinile paradisului. E
u eramfemeie si barbat, el era barbat si femeie. Nu
stiu ct a durat, dar totul parea cuprins detacere, de parca universul si viata ar
fi
ncetat sa existe si s-ar fi transformat n
ceva sacru, fara nume, fara timp.
Dar numaidect timpul s-a ntors, i-am
auzit strigatele, am strigat mpreuna cu el,
picioarele mesei se izbeau puternic de
pardoseala si nici unuia dintre noi nu ni s-anazarit sa ne ntrebam sau sa aflam l
a ce se
gndea restul lumii.
Si a iesit din mine dintr-o data, si rdea,
mi-am simtit sexul contractndu-se, m-am
ntors spre el si rdeam si eu, ne-am
mbratisat ca si cum am fi facut dragostepentru prima oara n viata noastra.
Binecuvnteaza-ma m-a rugat.
Si l-am binecuvntat, fara a sti ce
faceam. I-am cerut sa faca si el acelasi
lucru, si a facut-o, zicnd, binecuvntata fie
femeia aceasta, ca mult a iubit. Vorbele lui
erau frumoase, ne-am mbratisat iarasi si
am stat acolo, fara a ntelege cum de se
poate ca unsprezece minute sa-i duca pe unbarbat si pe o femeie la toate acestea
.
314
Nu eram obositi nici unul dintre noi. Ne-
am dus n living, el a pus un disc si a facutexact ce ma asteptam: a aprins semine
ul sim-a servit cu vin.
Apoi a deschis o carte si a citit:
Vreme este sa te nasti si vreme sa mori;
vreme este sa sadesti si vreme sa smulgiceea ce ai sadit.
Vreme este sa ranesti si vreme sa
tamaduiesti;
vreme este sa darmi si vreme sa zidesti.
Vreme este sa plngi si vreme sa rzi;
vreme este sa jelesti
si vreme sa dantuiesti.
Vreme este sa arunci pietre si vreme sale strngi;
vreme este sa mbratisezi si vreme sa
fugi de mbratisare.
Vreme este sa agonisesti si vreme sa
prapadesti;
vreme este sa pastrezi si vreme sa
arunci.
Vreme este sa rupi si vreme sa cosi;
vreme este sa taci si vreme sa graiesti.
Vreme este sa iubesti si vreme sa urasti.
Este vreme de razboi si vreme de pace.
Totul suna ca o despartire. Era nsa ceamai frumoasa din toate cte le putusem train
viata mea.
315
L-am mbratisat, m-a mbratisat, ne-am
ntins pe covor lnga semineu. Continua
senzatia de plenitudine, ca si cum as fi fost
o femeie nteleapta, fericita, realizata n
viata.
Cum se face ca te-ai putut ndragostide o prostituata?
La nceput, n-am nteles. Dar astazi,
gndindu-ma putin, cred ca, stiind ca trupultau nu va fi niciodata doar al meu, ma

puteam concentra sa-ti cuceresc sufletul.
Si gelozia?
Nu se poate spune n cazul primaverii:
Numai sa vina imediat si sa dureze destul.
I se poate spune doar: Sa vina, sa ma
binecuvnteze cu speranta ei, si sa ramnact poate mai mult.
Cuvinte risipite n vnt. Dar eu trebuia sa
le aud, iar el trebuia sa le spuna. Am
adormit fara sa stiu exact cnd. Am visat nu
o mprejurare sau pe cineva, ci un parfum,
care inunda totul.
316
Cnd Maria deschise ochii, cteva raze de
soare ncepusera sa si intre prin jaluzelele
trase.
Am facut de doua ori dragoste cu el,
gndi ea, privindu-l pe barbatul adormit delnga ea. Si totusi parca am fost
dintotdeauna mpreuna si el mi-a cunoscutdintotdeauna viata, sufletul, trupul, lum
ina,
suferinta.
Se scula ca sa se duca la bucatarie si sa
faca o cafea. Vazu atunci cele doua valize de
pe culoar si-si aduse aminte de tot: de
fagaduinta, de rugaciunea din biserica, de
viata ei, de visul care staruie sa se
transforme n realitate si sa-si piardafarmecul, de barbatul perfect, de dragostea

n care trupul si sufletul erau unul si acelasilucru, iar placerea si orgasmul era
u lucruri
diferite.
Putea ramne; nu mai avea nimic de
pierdut n viata, doar o iluzie. si aminti de
poem: vreme sa plngi, vreme sa rzi.
Dar mai era o fraza: vreme sa
mbratisezi, vreme sa fugi de mbratisare.
Pregati cafeaua, nchise usa de la bucatarie,
telefona si chema un taxi. si concentra forta
317
de vointa, care o adusese att de departe,
izvorul de energie al luminii sale, care-i spusese
ora exacta a plecarii, care o proteja, care
avea sa o faca sa-si aminteasca pentrutotdeauna de noaptea aceea. Se mbraca, silua
valizele si iesi, tragnd nadejde ca el sase trezeasca nainte de plecarea ei si sa
o
roage sa ramna.
El nsa nu se trezi. n timp ce asteptataxiul, pe trotuarul din fata, trecu o tiganc
a,
cu un buchet de flori.
Vreti sa cumparati una?
Maria cumpara; era semnul ca venise
toamna, vara ramnea n urma. Geneva,
mult timp, nu avea sa-si mai scoata mesele
pe trotuare si sa aiba parcurile pline de lumeplimbndu-se si facnd baie de soare.
Nu erarau; pleca nsa pentru ca asta i fusese optiunea
si nu avea de ce sa se plnga.
Ajunse la aeroport, mai lua o cafea,
astepta patru ore zborul spre Paris, gndinduse
nencetat ca el avea sa intre n orice
clipa, de vreme ce, cndva, nainte de-a
adormi, i spusese ora plecarii. Asa se
ntmpla n filme: n momentul final, cnd
femeia e gata sa intre n avion, apare
barbatul disperat, o prinde n brate, o sarutasi o readuce n lumea lui, sub priviri
le amuzate
si binevoitoare ale functionarilor
companiei aeriene. Apare inscriptia Sfrsit,
318
si toti spectatorii stiu ca, de atunci ncolo,
vor trai fericiti toata viata.
Filmele nu spun niciodata ce se ntmpla
dupa, si spunea n sinea ei, ncercnd sa seconsoleze. Casatorie, bucatarie, copii, sex
tot mai expediat, descoperirea primului
biletel din partea amantei, hotarrea de a
face scandal, promisiunile ca asa ceva nu se
va mai repeta, al doilea biletel de la alta
amanta, alt scandal si amenintarea cu
despartirea, de asta data barbatul nu mai
reactioneaza la fel de sigur, i spune doar ca
o iubeste. Al treilea bilet, de la a treia
amanta, si atunci optiunea pentru tacere,
fiindca s-ar putea ca el sa-i spuna ca nu o
mai iubeste, ca e libera sa plece.
Nu, filmele nu povestesc asta. Se terminanainte ca adevarata lume sa nceapa. Maibi
ne sa nu se mai gndeasca.
Citi una, doua, trei reviste. n cele din
urma fu anuntat si zborul ei, dupa aproape ovesnicie n acel vestibul de aeroport,
si sembarca. si mai imagina si faimoasa scena
n care, de ndata ce-si dezleaga centura desiguranta, simte o mna pe umar, privestena
poi si iata-l pe el, surzator.
Si nu se ntmpla nimic.
Dormi pe durata scurtului rastimp care
separa Geneva de Paris. Nu avu timp sa se
gndeasca ce anume avea sa spuna acasa,
ce ntmplari avea sa povesteasca dar cu
319
siguranta parintii ei aveau sa fie multumiti
ca-si vedeau fiica rentoarsa, o ferma si o
batrnete lipsita de griji.
Se trezi n zdruncinatura aterizarii.
Avionul rula mult timp, stewardesa veni sa-i
spuna ca trebuia sa schimbe terminalul, cacizborul spre Brazilia avea sa plece d
e la
terminalul F, or, ea se afla la terminalul C. Sa
nu-si faca nsa nici o grija, nu erau ntrzieri,
era nca destul timp si, daca avea vreo
nelamurire, personalul din aeroport putea sa
o ajute sa se orienteze.
n timp ce aparatul se apropia de punctul
de debarcare, se gndi ca merita sa petreaca
o zi n orasul acela, macar ca sa faca
fotografii si sa le povesteasca celorlalti cavizitase Parisul. Avea nevoie de ti
mp ca sa
reflecteze, era doar ea singura, trebuia sa-siascunda adnc amintirile noptii trec
ute,
astfel nct sa le poata folosi ori de cte ori
avea sa aiba nevoie sa se simta vie. Da,
Parisul era o idee excelenta; o ntreba pestewardesa cnd avea sa plece urmatoarea
cursa spre Brazilia, n cazul n care s-ar fihotart sa nu se mbarce n aceeasi zi.
Stewardesa i ceru biletul, regreta foartemult, dar era un tarif care nu permitea
acest
tip de escale. Maria se consola, gndindu-seca vizitarea unui oras att de frumos ar

deprima-o. Trebuia doar sa-si pastrezesngele-rece, sa-si adune vointa, n-avea sa
320
strice totul de dragul unui peisaj frumos si-al
unor nostalgii.
Debarca, trecu prin controalele politiei;
bagajele ei urmau sa treaca direct n celalaltavion, nu trebuia sa-si faca nici o
grija.
Portile se deschisera, pasagerii ieseau si sembratisau cu cei care-i asteptau, so
tia,
mama, copiii. Maria se prefacu ca nimic dintoate acelea nu o privea, dar n acelas
i timp
se gndi iarasi la singuratatea ei; numai cade data asta avea un secret, un vis, n
u era
att de mhnita si viata avea sa-i fie mai
usoara.
Parisul va fi mereu.
Nu era un ghid turistic. Nu era un sofer de
taxi. i tremurara picioarele cnd auzi glasulacela.
Parisul va fi mereu?
Este o replica dintr-un film pe care-l
ador. Ti-ar placea sa vezi Turnul Eiffel?
I-ar placea, sigur. I-ar placea mult. Ralfavea n mna un buchet de trandafiri si oc
hii
plini de lumina, lumina pe care ea o vazuse
din prima zi, cnd el o picta si vntul rece ofacea sa se simta inconfortabil.
Cum de-ai ajuns aici naintea mea?
ntreba ea doar ca sa-si ascunda
surprinderea, raspunsul nu prezenta nici celmai mic interes, dar avea nevoie de
timp casa-si traga sufletul.
Te-am vazut citind o revista. As fi putut
321
veni lnga tine, dar snt romantic, iremediabil
romantic, si am crezut ca era mai bine sa iau
prima cursa spre Paris, sa ma plimb un pic
prin aeroport, sa astept trei ore, sa consultde nenumarate ori orarul zborurilor
, sa-ti
cumpar florile, sa spun fraza pe care Ricky i-
a spus-o iubitei lui n Casablanca si sa-mi
imaginez surprinderea de pe fata ta. Si sa
am certitudinea ca asta este ceea ce-ti
doreai, ca ma asteptai, ca nici toata deciziasi vointa din lume nu snt de-ajuns p
entru a
mpiedica dragostea sa-si schimbe de la unceas la altul regulile jocului. Nu-i del
oc greusa fii romantic, ca n filme, nu crezi?
Nu stia daca era greu sau nu, dar acum
cel mai putin o interesa pretul chiar daca
stia ca l cunoscuse pna la urma pe barbatulacela, facusera dragoste pentru prima o
aran urma cu cteva ceasuri, le fusese
prezentata prietenilor lui n ajun, stia ca elfrecventase si mai nainte localul und
e lucra
ea si ca fusese casatorit de doua ori. Nu
erau recomandari impecabile. Pe de alta
parte, ea avea bani ca sa cumpere o ferma,
tineretea n fata ei, o mare experienta deviata, o mare independenta sufleteasca.
Fiesi asa nsa, cum destinul facea totdeauna
alegerea n locul ei, crezu ca mai putea risca
o data.
l saruta, fara nici o curiozitate de a sti ce
se ntmpla dupa ce apare Sfrsit pe
322
ecranele de cinematograf. Doar ca, daca
ntr-o buna zi cineva se va hotar sa-i
povesteasca istoria, avea sa-l roage sa
nceapa asa cum ncep basmele, n care se
spune:
A fost odata ca niciodata...
323
NOTA FINALA
Ca tuturor oamenilor din lume si n
cazul acesta n-am nici o retinere sa
generalizez , mi-a trebuit mult timp pnacnd am descoperit semnificatia sacra a
sexului. Tineretea mea a coincis cu o epocade extrema libertate, cu descoperirii
mportante si numeroase excese, urmata de
o perioada conservatoare, represiva, pret ce
trebuia platit pentru exagerari care lasaserantr-adevar sechele destul de dure.
n deceniul exceselor (vorbim de anii 70),
scriitorul Irving Wallace a scris o carte
despre cenzura americana, pornind n acestscop de la manevrele juridice viznd bloca
rea
publicarii unui text despre sex: Cele sapte
minute.
n romanul lui Wallace, cartea care face
obiectul discutiei despre cenzura este doar
sugerata, iar tema sexualitatii apare rareori.
Am ncercat sa-mi imaginez ce putea povesticartea interzisa; daca as ncerca sa o sc
riu?
Fapt este ca, n romanul sau, Wallace
face multe referiri la cartea inexistenta, ceea
ce pna la urma a limitat si a facut
imposibila sarcina pe care mi-o
imaginasem. A ramas doar amintirea titlului
(cred ca Wallace a fost mult preaconservator n privinta timpului, asa ca m
324
am decis sa-l amplific) si ideea ca era
important ca sexualitatea sa fie abordata
ntr-o maniera serioasa ceea ce, de
altminteri, a si fost facut de numerosi
scriitori.
n 1997, imediat dupa sfrsitul unei
conferinte de la Mantova (Italia), am gasit la
hotelul unde eram gazduit un manuscris
care fusese lasat la receptie. Nu citesc
manuscrise, dar pe acela l-am citit povestea
adevarata a unei prostituate
brazilience, dificultatile cu legea, aventurileei. n 2000, trecnd prin Zurich, am
intrat n
legatura cu acea prostituata al carei
pseudonim e Sonia si i-am spus ca textul
ei mi placuse. I-am recomandat sa-l trimitaediturii mele braziliene, care a decis
sa nu-l
publice. Sonia, care la acea data si stabiliseresedinta n Italia, a luat un tren s
i a venit sa
se ntlneasca cu mine la Zurich. Ne-a invitat
pe mine, pe un prieten si pe un reporter
de la jurnalul Blick, care tocmai mi luase un
interviu sa mergem n Langstrasse, zona
locala a prostitutiei. Nu stiam ca Sonia si
prevenise colegele de vizita noastra si, spresurprinderea mea, am sfrsit prin a d
a
diverse autografe pe carti de-ale mele, n
diverse limbi.
In acea epoca, ma si hotarsem sa scriudespre sex, dar nu aveam nca un scenariusi n
ici personajul principal; ma gndeam la
325
ceva mult mai orientat spre cautarea
conventionala a sacrului, dar acea vizita n
Langstrasse a nsemnat pentru mine o
lectie: ca sa scrii o lectie despre latura sacra,
era necesar sa ntelegi de ce aceasta fusese
att de profanata.
Stnd de vorba cu un ziarist de la revista
L'Illustre (Elvetia), i-am povestit ntmplareacu noaptea aceea improvizata de autog
rafedin Langstrasse si el a publicat un mare
reportaj pe aceasta tema. Rezultatul a fost
ca, n timpul unei seri de autografe de laGeneva, mai multe prostituate au aparut
cucartile lor. Una din ele mi-a atras n mod
special atentia, am plecat cu agenta si
prietena mea Monica Antunes sa luam o
cafea, care s-a transformat n cina, care s-a
transformat n alte ntlniri de-a lungul zilelorurmatoare. Acolo s-a nascut firul con
ducator
al celor Unsprezece minute.
Vreau sa-i multumesc Armei von Planta,
editoarea mea din Elvetia, care m-a ajutat cudate importante despre situatia leg
ala a
prostituatelor din tara ei. Urmatoarelor femeidin Zurich (pseudonime): Sonia, pe
care am
ntlnit-o pentru prima oara la Mantova (cinestie daca cineva nu se va interesa ntr-o

buna zi de cartea ei!), Martha, Antenora,
Isabella. La Geneva (tot pseudonime): Amy,
Lucia, Andrei, Vanessa, Patrick, Therese,
Anna Christina.
326
i multumesc de asemeni Antonellei Zara,
care mi-a permis sa folosesc pasaje din
cartea sa Stiinta pasiunii, ca sa ilustrez unele
parti din jurnalul Mariei.
n sfrsit, i multumesc Mariei
(pseudonim), astazi stabilita la Lausanne,
casatorita si cu doua fete frumoase, care n
cursul numeroaselor noastre ntlniri ne-a
mpartasit, mie si Monicai, povestea ei, pe
care se ntemeiaza cartea de fata.
PAULO COELHO
327

Mult mai mult decât documente.

Paulo Coelho Unsprezece Minute

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Data încărcării

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Paulo Coelho Unsprezece Minute

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

PAULO COELHO UNSPREZECE MINUTE

O, Marie cea zamislita fara de prihana,

Documente similare cu Paulo Coelho Unsprezece Minute

Titluri conexe