Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MASA TĂCERII
WITZE AM… “TISCH DES
SCHWEIGENS”
Antologie 2006
întocmită de
Marian Dobreanu – Pann duru’
şi Dumitru Dănău
Editura „Măiastra”
ColecŃia „HOHOTE”
TG-JIU
2008
Lector: Alexandru – Doru Şerban
Coperta : Grigore Haidău
2
Glume la...Masa Tăcerii
3
Witze am …“Tisch Des Schweigens”
4
5
6
ISTORICUL ANSAMBLULUI MONUMENTAL
REALIZAT DE BRÂNCUŞI LA TÂRGU-JIU
INTRODUCERE
1
Amintind de ziua de 14 octombrie 1916, când „bătrânii, femeile, cercetaşii şi copiii Gorjului au oprit năvala
vrăjmaşe, apărându-şi cu vitejie căminurile”.
2
Dus la bun sfârşit şi într-o manieră originală de către MiliŃa Petraşcu, la 8 septembrie 1935.
7
DIE GESCHICHTE DES IN TARGU JIU
VON BRANCUSI AUSGEFÜHRTEN
MONUMENTALENSEMBLES
Dr.Ing. Sorin Lory Buliga
Chef des Zentrums für Kultur und Kunst
„Constantin Brancusi“
EINFÜHRUNGSWORT
Das Monumentalensemble zu Targu Jiu umfaβt die von
Bildhauer Brancusi zwischen 1937-1938 ausgeführten
Monumente.
Das Ensemble wurde zum „Gedenk der Helden aus Gorj
bestimmt, die sich im Krieg zur Rumäniens Vervollständigung
aufopferten“ (Zitat aus Donationsdokumenten).
Brancusis Meisterwerk bildet eine letzte Ausführung aus
einer ganzen Reihe von Gedächtnisabsichten, die den Helden aus
Gorj gewidmet wurden, und zwar :
1. Anbringung an die Brücke über Jiu einer Gedenktafel;
2. Durchführung eines zur Erinnerung an die Heldin
Ecaterina Teodoroiu Denkmals, das im Zentrum der Stadt
errichtet wurde;
3. Erbauen auf dem Platz einer alten Kirche einer neuen
mit den Schutzheiligen „Peter und Pavel“ (1927-1937);
4. Ein unvollendetes Denkmalprojekt, das vor dem
Artilerieregiment errichtet werden sollte.
8
REALIZAREA ANSAMBLULUI MONUMENTAL
9
DIE AUSFÜHRUNG DES MONUMENTALENSEMBLES
10
Din relatările Aretiei Tătărescu (citată de V. G. Paleolog3,
p.18), Brâncuşi vine în România în iunie 1937, cu intenŃia de a realiza o
singură lucrare. Astfel, într-o şedinŃă a Comitetului Ligii în satul
Poiana, el a prezentat o fotografie şi a spus: “Am hotărât la Paris ca
monumentul să fie o coloană fără sfârşit. Iat-o!”3. Aceeaşi memorialistă
menŃionează că tot în iunie-iulie 1937, Brâncuşi a hotărât şi realizarea
unui Portal de piatră şi a unei străzi drepte: “proiectul definitiv al
Coloanei nesfârşite nu este gata…când el se hotărî să execute un
monument – un Portal de piatră. Tot atunci el decide ca acest portal să
fie legat de coloană printr-o stradă ideal dreaptă care să poarte numele
de <Calea Sufletelor Eroilor>”.
În august 1937, Aretia Tătărescu îşi convinge soŃul, pe
primul ministru liberal Gh. Tătărescu, să obŃină de la Ministerul
Lucrărilor Publice suma necesară pentru prelungirea străzii Grigore
Săftoiu între târgul săptămânal numit de Brâncuşi “Târgul fânului” –
unde va fi amplasată Coloana – şi B-dul C. A. Rosetti, care mărginea
grădina publică a oraşului. Planul acestei străzi drepte fusese de fapt
aprobat încă din anul 1900, dar rămăsese neaplicat (vezi I. Mocioi4,
p.21).
3
Sculptorul intenŃiona încă din 1930 să ridice în Bucureşti o „Coloană fără sfârşit”, aşa cum a rămas consemnat în
articolul „Maestrul Brâncuşi” de Apriliana Medianu, din revista „Curentul literar şi artistic”, din 6 octombrie
1930, pag. 3 şi 4, Bucureşti.
11
Aretia Tatarescu nach (zitiert von V.G.Paleologu (3) S.18),
kommt Brancusi in Rümanien im Juny 1937, mit der Absicht
lediglich ein einziges Werk zu leisten. Demzutfolge, hat er in einer
Sitzung des Kommittees der Liga, die im Dorf Poiana stattfand,
ein Photo gezeigt und sagte: „In Paris traf ich die Entscheidung ,
das Monument eine unendliche SÄULE zu sein: das ist es!“
Dieselbe führt noch an, Brancusi entschied sich (Juni – July
1937), auch ein Steinportal sowie eine geradlinige Strasse
durchzuführen: „...das endgültige Projekt der unendlichen SÄULE
war noch nicht fertig...als er sich schon entschloss, ein Denkmal –
ein Steinportal – zustandezubringen. Gleichzeitig entschied er,
dieses Portal an die SÄULE mittels einer ideal geradelinigen
Strasse angeknüpft zu werden, welche „Die Allee der
Heldenseelen“ heissen sollte.
August 1937 überzeugt Aretia Tatarescu ihren Ehemann,
den liberalen Ministerpräsident Gh. Tatarescu, von dem
Ministerium für Öffentliche Arbeiten die notwendige Summe zu
erzielen, um die Strasse Grigore Saftoiu zwischen dem
Wochenmarkt (von Brancusi „Heumarkt“ genannt) – wo die
SÄULE aufgelstellt wird – und dem Boulevard C.A.Rossetti, das
sich am Rande des öffentlichten Gartens der Stadt befand, zu
verlängern. Der Grundriβ dieser geradelinigen Strasse wurde
schon im Jahre 1900 genehmigt aber noch nicht in Angriff
genommen (siehe I. Mocioi , 4 , S.21).
12
La 13 septembrie 1937, primarul Târgu-Jiului prezenta pe
scurt: “Proiectul în întregime ar consta dintr-o alee care, plecând de la
digul Jiului – care este locul de evocare al actelor de vitejie
gorjenească, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca şi intrarea
în grădina publică, pentru ca, continuând spre biserica ce se renovează,
să se termine această cale ce va purta chiar şi denumirea de Calea
Eroilor, la monumentul recunoştinŃei întruchipată printr-o coloană
înaltă de circa 29 metri, înălŃându-se fără sfârşit aşa cum trebuie să fie
şi recunoştinŃa noastră pentru eroii ce sunt temelia României moderne,
situat acest monument în mijlocul unui parc ce se va face pe locul
fostului târg de vite”4.
În scrisoarea de donaŃie a Aretiei Tătărescu către primarul
oraşului Târgu-Jiu, din 20 octombrie 1937, se preciza “următoarea
destinaŃie: Crearea unei străzi care va purta numele «Calea Eroilor», cale
care va porni din preajma Jiului, trecând prin grădina publică, pentru a
merge până la actualele căzărmi. Această stradă este de mult prevăzută
în planul de sistematizare a oraşului, ea nu s-a putut realiza din lipsă de
fonduri. Pentru plata acestor exproprieri Liga să pună la dispoziŃie suma
de 750 000 (şapte sute cincizeci de mii). La începutul acestei căi se va
aşeza portalul susnumit, pe promontoriul ei lângă cazărmi, se va ridica
coloana recunoştinŃei, legându-se astfel amintirea locurilor pentru care
au luptat Eroii gorjeni, cu ideea recunoştinŃei fără de sfârşit simbolizată
prin coloană.
4
Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Dosarul de decizii pe 1937, Decizia nr. 108 din 13 septembrie 1937 (apud I. Mocioi4, p.
22).
13
Am 13.September 1937 legte der Bürgermeister den
Grundriβ in Kurzfassung vor: „Insgesammt bestünnde dieser aus
einer Allee, welche, von Jiu ausgehend – wo die Gedenkstätte der
heldenhaften Taten der Kämpfer aus Gorj bleiben müβte – unter
einem Portal, das in Zukunft auch den Eingang in den
öffentlichten Garten prägen sollte, weiter bis an die zu
renovierenden Kirche fortsetzte und wieder von hier aus bis zu
dem 29 Meter höhen Gedenkmonument, wo die Allee ihr Ende
finden sollte. Diese wird „die Allee der Helden“ heiβen, und das
Monument bestehe aus einer unendlichen SÄULE, gleich der
Dankbarkeit gegenüber den Helden, die den Grund der modernen
Rümaniens sind, sein sollte. Das Denkmal wird in dem Mitte eines
Parks errichtet, welcher auf dem alten „Kuhmarkt“ angelegt wird.
In dem Donationsbrief an den Bürgermeister der Stadt
Targu Jiu präzisierte Aretia Tatarescu folgendes: „Die Einrichtung
einer Strasse, welche „Die Helden-Allee“ heiβen werde, deren
Ausgangspunkt in der Nähe des Jiu sein solle. Sie wird von hier
aus den öffentlichen Garten überqueren“ und bis an die aktuellen
Kasernen hingehen.
Diese Strasse ist schon längst in dem Systematisierungsplan
vorgesehen, konnte aber wegen des Fehlens notwendigen Fonds
nicht ausgeführt werden.Um die durch die zu erfolgenden
Enteignung aufkommenden Kosten zu bezahlen, stellt die Liga zu
Verfügung die Summe in Höhe von 750.000 Lei. Diese Allee
öffnet sich mit dem erwähnten Portal, und auf dem Vorgebirge
wird die endlose Säule errichtet, welche an die Helden aus Gorj,
die für diese Orten gekämpft haben, errinnern sollte.
14
Totodată vă aducem la cunoştinŃă că realizând mai departe
gândul său, Liga naŃională a Femeilor Gorjene a luat pe a sa răspundere
construcŃia Bisericei Sf. Apostoli care se află pe strada destinată Eroilor,
continuând la terminarea unor lucrări de mult părăsite şi dând astfel prin
ridicarea acestui lăcaş, o strălucire mai mare recunoştinŃei noastre către
cei care s-au jertfit pentru noi”5.
Brâncuşi a dat şi “indicaŃii cum să se întretaie aleile
principale” din Grădina publică, acestea “având un scop legat de
ansamblul lucrării…” (I. Alexandrescu5, p.12).
ConstrucŃia “Coloanei Infinite” a început la mijlocul lui
august 1937 la Petroşani şi s-a încheiat în noiembrie al aceluiaşi an la
Târgu-Jiu. Brâncuşi însuşi a ales fonta ca material de lucru, în locul
bronzului, unul din motive fiind “posibilitatea de a «îmbrăca» acest
material, de culoare neatrăgătoare, într-un strat metalic galben-auriu”.
În urma discuŃiilor purtate de Brâncuşi cu specialiştii de atunci în
metalizare “a rezultat că sârma de alamă de compoziŃie corespunzătoare,
aplicată prin pulverizare, putea să dea suprafeŃei Coloanei culoarea şi
strălucirea dorită de artist” (Ştefan Georgescu-Gorjan6, p.135). Alămirea
s-a executat în lunile iunie-iulie 1938 (vezi I. Mocioi4, p.79).
5
Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Inv. 108, Fond Primărie oras Tg.-Jiu., Dosar 141/1937, fila înreg. la 20 oct. 1937, cu nr.
6330 (apud I. Mocioi4, 22).
15
Zugleich setzten wir Sie davon in Kenntnis, daβ die Liga,
indem sie ihre Idee realisieren werde, auf ihre eigene
Verantwortung das Erbauen der heiligen Apostel-Kirche, die sich
auf der den Helden bestimmten Straβe befindet, übernimmt . Mit
der Errichtung dieses Heiligtums wird auch unsere Verehrung
gegenüber denjenigen, die sich für uns aufgeopfert haben, einen
gröβeren Strahl erhalten.
Brancusi „wies auch an , wie sollten sich die Hauptalleen im
öffentlichen Garten durchschneiden, denn sie hatten eine Rolle in
der Gesammtheit des Werkers zu spielen“ (I. Alexandrescu 5,
S.12).
Der Bau der „Unendlichen Säule“ wurde Mitte August 1937
in Petrosani begonnen und im November desselbes Jahres in
Targu-Jiu beendet. Brancusi selbst hat das Guβeisen anstelle der
Bronze als Arbeitsmaterial gewählt. Einer der Gründe war „die
Möglichkeit, dieses Material, welches von farblicher her nicht
anziehend war mit einer gelb-goldigen Metalschicht überzogen zu
werden.Das Resultat der Besprechungen Brancusis mit mehreren
Spezialisten in Metalisierungstechnik war es, daβ nur der
Meβingdraht, falls es eine entsprechende Komposition hatte,
konnte, durch Pulverisierung, der Oberfläche der Säule die von
Künstler gewünschten Farbe und Strahl geben.“( Stefan
Georgescu-Gorjean 6, S.135). Die Säule wurde mit Meβing im
Juny –July 1938 belegt. (Siehe I.Mocioi 4, S.79).
16
“Poarta Sărutului” a fost asamblată din blocuri de travertin
de Banpotoc în octombrie 1937. Anul sculptării sale definitive este
1938, mai exact de la începutul verii şi până la 20 septembrie, când
artistul a plecat din Târgu-Jiu la Paris. Prima fundaŃie a fost turnată mai
spre exterior decât este ea astăzi, şi anume pe linia gardului Grădinii
publice, deşi prima intenŃie a sculptorului a fost aceea de a pune portalul
la începutul actualei străzi “Calea Eroilor”, adică vis-a-vis de parc (I.
Mocioi4, p.40).
Cele doua alei (“târcoale” după cum le numea Brâncuşi) care
înconjoară Poarta şi se unesc din nou pe linia axului ansamblului
sculptural, nu sunt nici ele întâmplătoare, fiind înfăptuite tot la
indicaŃiile sculptorului.
Data realizării “Mesei Tăcerii” este probabil elementul cel
mai controversat din istoria ansamblului. În mod cert au existat două
variante, iar prima din ele constituie de fapt obiectul discuŃiilor. În
esenŃă, se ştie că era tot din calcar – dar nu este sigur dacă de Banpotoc
– şi de dimensiuni ceva mai reduse. Se pare că a fost cioplită sub
supravegherea lui Brâncuşi, însă nu se poate spune cu precizie când: în
vara (vezi dezbaterile pe această temă în I. Pogorilovschi1, p.243) sau
“poate în luna octombrie sau, cel târziu, în prima parte a lunii
noiembrie” a anului 1937, I. Mocioi4, p.27).
17
Das „Kuβtor“ wurde aus Travertin von Banpotoc in Oktober
1937 ausgeführt.
1938 ist aber das Jahr seiner endgültigen Gestaltung,
genauer von Aufang des Sommers an bis 20.September, als der
Künstler von Targu Jiu nach Paris abfuhr.
Das erste Fundament wurde viel hinauswärts als es heute
aussieht durchgefürt, und zwar längs des öffentlichen Gartens,
obwohl die erste Absicht des Skulptors es war, das Portal zu
Beginn der aktuellen Straβe „Die Heldenallee“ , also gegenüber
dem Park, aufzustellen (I.Mocioi 4, S.40).
Beide Alleen („Rundgänge“ von Brancusi genannt), die das
Portal umkreisen, und dann sich wieder zusammenschlieβen, sind
keineswegs zufällig; alles wurde gemäβ den Anweisungen des
Bildhauers durchgeführt.
Das strittigste Element blieb wohl das Datum der
Vollendung des „Schweigens-Tisches“. Sicherlich gab es zwei
Varianten, die erstere aber bildet das Objekt der Diskussionen .
Man weiβ, es bestand auch aus Kalkstein, nicht sicher ist es aber,
ob es aus Banpotok; die Dimensionen waren auch etwa reduziert.
Es scheint, daβ der Tisch unter Brancusis Aufsicht gemeiβelt
wurde, unsicher ist nur das Datum: im Sommer (siehe
I.Pogorilovschi 1, S.243), oder „vielleicht im Oktober,
möglicherweise auch im November 1937“ (I.Mocioi 4, S.27).
18
Trebuie specificat totuşi că Brâncuşi a plecat la Paris pe 2
septembrie 1937 (Ştefan Georgescu-Gorjan6, p.92). Urma să se
întâlnească acolo cu maharadjahul Yeswant Rao, în vederea discutării
construcŃiei unui templu la Indore. Maharadjahul şi-a întârziat însă, de
două ori, mult anunŃata vizită. Pe 15 octombrie 1937 Brâncuşi îi scrie lui
Şt. Georgescu-Gorjan că prinŃul urma să sosească la Paris doar pe 19
octombrie (Şt. Georgescu-Gorjan7, p.10).
După cum precizează Şt. Georgescu-Gorjan în “Templul din
Indor”, sculptorul a avut “o scurtă revenire în România, pe la începutul
lui noiembrie 1937” (Şt. Georgescu-Gorjan7, p.10), când a participat
probabil la târnosirea Bisericii “SfinŃii Apostoli” din Târgu-Jiu, la 7
noiembrie. Se înapoiază la Paris, după care va pleca la Genova, de unde
se va îmbarca spre Bombay6. Se va întoarce din India tot la Genova, pe 8
februarie 1938 (Şt. Georgescu-Gorjan7, p.11).
Această succesiune de evenimente denotă faptul că după 2
septembrie 1937 şi până la revenirea sa în Ńară din 1938, sculptorul nu a
mai putut lucra efectiv la opera sa din Târgu-Jiu, cu excepŃia unei
“scurte reveniri” din toamna lui 1937, în care este probabil să fi realizat
sau comandat prima variantă a mesei.
Amintesc faptul că încă de la venirea sa în Gorj, Brâncuşi a
construit o primă masă din bolovani de râu, lângă vila familiei Tătărăscu
de la Poiana (conform amintirilor doamnei Sanda Negropontes
Tătărescu), iar ulterior a mai construit una şi în grădina casei Bălănescu
din Târgu-Jiu, unde a locuit în perioada 1937-1938 (I. Mocioi4, p.69-70,
p.113).
6
S-a îmbarcat la Genova la 18 decembrie şi a ajuns la Bombay la 30 decembrie 1937.
19
Es muβ spezifiziert werden : Brancusis Reise nach Paris
erfolgte jedoch am 2.September 1937 (Stefan Georgescu-Gorjean
6, S.92). Er sollte dort den Maharadscha Yeswant Rao treffen, um
mit ihm über den Bau eines Tempels im Indore zu diskutieren.
Der Maharadscha verpaβte aber zweimal diese Gelegenheit,
obwohl es verabredet gewesen war. Am 15.Oktober 1937 schrieb
Brancusi dem St. Georgescu-Gorjean, der Maharadscha sollte in
Paris erst am 19.Oktober ankommen (St.Georgescu-Gorjean 7,
S.10).
So wie St.Georgescu-Gorjean in „Der Tempel aus Indor“
verdeutlicht, habe der Skulptor „eine kurze Rückreise in
Rumänien gemacht, und zwar anfangs Novembers 1937“
(St.Georgescu-Gorjean 7, S.10), als er sich vielleicht an der
Einweihung der Kirche „Die Heiligen Apostel“ in Targu Jiu, am
7.November, teilgenommen hat. Er kehrte aber nach Paris zurück,
und von hier aus nach Geneva, wo er sich nach Bombay
eingeschifft hat (8.Februar 1938).
Diese Aufeinanderfolge der Ereignisse deutet daraufhin,
Brancusi konnte zwischen 2.September 1937 und seiner Rückkehr
nach Targu Jiu (1938) effektiv an seinem Werk nicht mehr
arbeiten . Ausnahme bildelt nur ein kurzes Zurückkommen“ im
Herbst 1937, als er wahrscheinlich die erste Variante des Tisches
durchgeführt oder bestellt habe.
Ich erwähne die Tatsache, daβ Brancusi noch nach seinem
Ankommen in Gorj einen aus Bachstein bestehenden TISCH
neben der Villa der Familie Tatarescu in Poiana eingerichtet hat
(gemäβ den Erinnerungen Sanda Negroponte Tatarescus) , und
danach noch einen anderen im Garten des Hauses Balanescu in
Targu Jiu, wo der Bildhauer zwischen 1937 - 1938 wohnte
(I.Mocioi, 4, S.69-70, 113).
20
21
22
Este probabil ca prima masă să fi fost amplasată lângă malul
Jiului, într-o zonă neamenajată. Într-o notă oficială7 se specifică un
transport de lespezi de piatră de calcar “pentru pavaje şi trepte la
platforma de lângă digul Jiului”. Aceste trepte nu s-au realizat – după
cum nu s-au realizat nici cele ce trebuiau să urce spre Coloană – însă
rămâne ideea amenajării platformei la această dată, operaŃiune care s-a
încheiat în noiembrie 1937. I. Pogorilovschi1 presupune că Brâncuşi a
cioplit prima masă din chiar aceste lespezi de calcar, rămase nefolosite
pentru scopul lor iniŃial.
Varianta a doua a Mesei, din piatră de Banpotoc, este
comandată la atelierele “Pietroasa” din Deva, pe 14 iunie 1938 de către
Ligă (I. Pogorilovschi1, p.243-244). Există şi versiunea că primăria a
aprobat “procurarea” şi “instalarea unei mese” din piatră de calcar, de
mărimile indicate, pe 23 august 1938, în urma intervenŃiei lui Brâncuşi
la Atelierul Deva, nemulŃumit că pe prima masă găsise, la întoarcerea sa
din 20 august, “o inscripŃie săpată şi umplută cu plumb, precum şi
semnătura sa” (I. Mocioi4, p.28).
La 23 iulie 1938 se expediază cu trenul de la Deva, noua
masă comandată (I. Pogorilovschi1, p.246).
7
Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Fond Primărie, Dosar 120/1937 (apud I. Pogorilovschi1, 243).
23
Es ist möglich, daβ der erste TISCH am Ufer des Jiu
aufgestellt worden sei, in einer noch nicht hergerichteten Zone.
In einer offiziellen Note spezifiziert man: eine “Transportierung
von Kalkstein-Platten für Pflaster und Treppen zur Platforme an
dem Jiu-Damm”. Diese Treppen blieben jedoch unvollzogen
(genauso wie die, welche gegen die SÄULE hinaufgehen sollten);
es ergibt sich daraus aber die Idee der Einrichtung der Platforme
zu diesem Zeitpunkt, deren Vollendung in Nowember 1937
geschah. Ion Pogorilovschi vermutet, Brancusi habe den ersten
TISCH gar aus diesen Kalksteinplatten gemeiβelt, die für den
anfänglichen Zweck geblieben waren.
Die zweite Variante des TISCHES ( aus Banpotoc-Stein) wird
an die Werkstätte “Pietroasa” in Deva, am 14.Juni 1938, durch
die Liga bestellt (I.Pogorilovschi, S.243-244). Es zirkulierte auch
die Version, daβ der Stadtrat die “Beschaffung” und die
“Aufstellung eines TISCHES” aus Kalkstein mit den gegebenen
Dimensionen am 23.August genehmigt habe. Das geschah auf
Brancusis Einschreiten bei der Werkstatt in Deva (I. Mocioi 4, S.
28).
Am 23.Juli 1938 wird aus Deva den ersten bestellten TISCH
abgefertigt (I.Pogorilovschi 1, S. 246).
24
Actuala “Masă a Tăcerii”8 este rezultatul suprapunerii
tăbliilor mari ale celor două variante. Cât despre aşa-zisa “Masă
Festivă” sau “Masă Ultimă”, aceasta este un rebut alcătuit din
suprapunerea picioarelor celor două mese. Ea a stat un timp în Grădina
publică, de unde au luat-o grădinarii şi au dus-o în Parcul Coloanei (I.
Mocioi4, p.29). Din punctul de vedere al Primăriei Târgu-Jiu, Masa nu
era o lucrare majoră a complexului monumental. Realizarea ei se
justifica “pentru a se forma un ansamblu armonios cu portalul
monument…şi spre a se da un aspect cât mai estetic menŃionatului
monument şi întregului parc este necesar a se aşeza la capătul aleei o
masă de piatră”9.
Planul de amenajare al aleei din Grădina publică a fost întocmit la
2 noiembrie 1937 de arhitectul Rehbuhn, probabil la indicaŃiile lui
Brâncuşi (I. Mocioi4, p.26). Pe marginile aleei deschise în parc s-au
plantat în toamna aceluiaşi an 20 de plopi piramidali10 şi s-au amenajat
10 nişe pentru bănci şi scaune. Acestea din urmă aveau ca scop formarea
unui “ansamblu armonios cu portalul şi masa de piatră construite pe
această alee principală”11.
8
Nume care apare în lucrarea “Brâncuşi” a lui I. Jianou din 1963.
9
Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Fond Primărie, Dosar 109/1938 (apud I. Pogorilovschi1, p.247).
10
Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Inv. 93, Fond Primărie, Dosar 120/1937, fila 1-2 (apud I. Mocioi4, p.27).
11
Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Fond Primărie, Dosar 77/1938, fila 1 (apud I. Mocioi4, p.34).
25
Der gegenwärtige “TISCH DES SCHWEIGENS” ist das
Resultat des Übereinanderlegens der groβen Platten der zwei
Varianten. Was den sogenannten « Festlichen TISCH » betrifft,
das ist ein Ausschuβ, gebildet durch das Übereinanderliegen der
Stühle der zwei TISCHE. Dieser TISCH stand eine Zeitspanne im
öffentlichen Garten, von wo aus die Gärtner diesen in den Park
der SÄULE abgetraben haben (I.Mocioi 4, S.29). Vom Standpunkt
des Stadtrates Targu Jiu aus, wäre der Steintisch für dieses
Monumentalensemble nicht so sehr wichtig. Seine Funktion
bestünde nur noch darin, um “ein harmonisches Ensemble mit
dem Portal auszugestallten, und...einen so aesthetischen als
möglich Aspekt sowohl dem Monument als auch dem gesammten
Park zu geben.”
Der Einrichtungsplan für den öffentlichen Garten wurde am
2.Nowember 1937 von dem Architekt Rehbuhn, vermutlich auf
Brancusis Hinweise, ausgearbeitet (I.Mocioi, 4, S.26). Es
erfolgten: die Einpflanzung im Herbst desselben Jahres von 20
pyramidförmigen Pappeln sowie die Einrichtung von 10 Nischen
für Bänke und Stühle. Die letzten sollten ein “harmonisches
Ensemble zusammen mit dem Portal und dem Steintisch, die auf
dieser Hauptallee eingerichtet wurden, zusammenbilden.“
26
Tot la 14 iunie 1938 Liga face comanda şi pentru scaunele
de piatră la atelierele din Deva. Drept urmare, până pe 6 august se aduc
de acolo cu trenul 12 scaune cu faŃa rotundă şi 30 cu faŃa pătrată,
executate conform modelului dat. Mai precis 17 bucăŃi scaune au fost
expediate de la Deva pe 23 iulie, iar alte 25 bucăŃi pe 1 august (I.
Pogorilovschi1, 246).
Este interesant de specificat aici că într-o primă variantă, la
indicaŃiile lui Brâncuşi, scaunele rotunde au fost grupate două câte două,
7
fiind mai apropiate de masă (la 0,40 m) decât sunt acum (I.
Alexandrescu5, p.12 ). De asemenea, scaunele pătrate au fost iniŃial
“presărate pe marginile acestei alei, unul câte unul, la distanŃe egale,
până la «Poarta sărutului»” (E. Ciucă8). În anul 1964 “erau pe alee doar
trei grupe a câte 2x3 scaune” (I. Mocioi4, p.36). Ulterior au fost grupate
câte trei în fiecare din cele cinci nişe.
Băncile de piatră ce flanchează portalul sunt tot din calcar.
Pe ele se pot observa urme de daltă, ceea ce corespunde întocmai
indicaŃiilor de atunci ale sculptorului: pentru a se vedea “că e mână de
om, nu turnată” (I. Alexandrescu, apud I. Mocioi4, p.43). Ele au fost
terminate la 20 iulie 1938.
27
Am 14.Juni 1938 bestellt die Liga bei der Werkstatt in
Deva auch die Steinstühle. Demzufolge werden am 6.August
davon her 12 rundoberflächige und 30 quadratflächige Stühle
nach Targu Jiu abtransportiert. Sie wurden dem Muster nach
ausgeführt und mit dem Zug versandt.
Es ist wichtig, zu erwähnen: in einer ersten Variante wurden
die runden Stühle – auf Brancusis Anweisungen – viel näher dem
Tische eingerichtet (auf 0,40 m) als diese jetzt sind. Desgleichen,
wurden anfangs die viereckigen Stühle am Rande dieser Allee,
eins je eins, gleichweitig, bis an das KUSS-TOR verstreut”
(E.Ciuca, 8). “1964 befanden sich auf dieser Allee höchstens drei
Gruppen, jede davon bestehend aus 2 mal 3 Stühlen”( I.Mocioi,
4, S.36). Nachher wurden je drei in jedwelcher der fünf Nischen
gruppiert”.
Die das PORTAL flankierenden Steinbänken sind aus
Kalkstein. Auf deren Oberflächen sind Meiβelspuren zu bemerken,
was es beweist, daβ die Brancusis Anweisungen respektiert
wurden: „alle sollten sehen, hier handetle sich um Menschen-
Hand und nicht um Gieβen” (I.Alexandrescu, apud I.Mocioi 4,
S.43). Ihre Vollendung erfolgte am 20.Juli 1938.
28
Parcul nou din jurul Coloanei a fost lucrat între 1 octombrie şi 31
decembrie 193712, operaŃiunile ultime luând sfârşit la 26 august 193813.
Planul acestuia a fost executat de arhitectul Rebhuhn, directorul
parcurilor capitalei, care întocmise de altfel şi planurile aleei din
Grădina publică şi ale amenajării squarelor din jurul bisericii de pe axa
monumentelor (I. Mocioi4, p.80).
Amenajarea peisagistică a acestui parc rămâne însă un
element din cele mai controversate. Din diverse documente oficiale
aparŃinând primăriei, se pare că iniŃial (toamna anului 1937) se dorea
aici plantarea a 300 de plopi piramidali şi procurarea a 2000 kg. floare
de fân14, iar mai târziu (august 1938) s-au cerut “100-120 care cu pământ
bun, în care să se poată planta sau semăna flori sau iarbă”15.
FestivităŃile legate de predarea capodoperei brâncuşiene primăriei
din Târgu-Jiu, de către Liga NaŃională a Femeilor Gorjene, au avut loc la
27 octombrie 1938. Nu se aminteşte însă nimic cu această ocazie despre
Masă şi “Aleea scaunelor”.
12
Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Inv. 91, Fond Primărie, Dosar 118/1937; Inv. 20, Fond Primărie, Dosar 23/1937 filele 1
şi 39 (apud I. Mocioi4, p.80).
13
Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Inv. 88, Fond Primărie, Dosar 117/1938, fila 1 (apud I. Mocioi4, p.104).
14
Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Fond Primărie, Dosar 118/1937; Dosar 23/1937, Dosar 1937 (142) (apud
I.Pogorilovschi1, p.285).
15
Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Dosar 117/1938 (apud I. Mocioi4, p.80).
29
Der neue um die SÄULE herum angelegten Park wurde
zwischen 1.Oktober und 31.Dezember 1937 angelegt, und die
letzten Arbeiten dabei am 26.August 1938 beendet. Dessen Plan
wurde von dem Architekt Rehbuhn, dem Direktor der Hauptstadt-
Parkanlagen, ausgeführt. Er war es, der auch die Pläne für die
Allee in dem öffentlichen Garten und die Ausgestaltung der
Grünflächen um die Kirche auf der Achse der Monumente herum
durchgeführt hat. (I. Mocioi 4, S.80).
Die landschaftsmäβige Gestaltung dieses Parks bleibt
jedoch weiter eine sehr strittige Frage. Aus verschiedenen
offiziellen dem Stadtrat gehörenden Schriftstücken ergibt sich,
daβ man anfangs (Herbst 1937) erwünschte, hier 300
pyramideförmige Pappel eingepflanzt und 2.ooo kilo Heublüten
verschafft zu werden. Später (August 1938) verlangte man“ 100-
120 Karren guten Bodens, in welchem Blumen oder Gras
gepflanzt werden sollten“.
Die Feierlichkeiten bezüglich der Übergabe Brancusis
Meisterwerke an den Stadtrat Targu Jiu durch die „Nationale Liga
der Frauen aus Gorj“ fanden am 27.Oktober 1938 statt. Bei dieser
Gelegenheit deutete man nicht auf den „TISCH“ und die „Allee
der Stühle“ an.
30
După I. Pogorilovschi, pentru acest lucru ar fi fost de vină
slaba organizare a festivităŃilor respective, care au fost făcute “de o
asemenea manieră încât pur şi simplu au ignorat componenta de lângă
apă a capodoperei” (I. Pogorilovschi1, p.248). Mai precis, “mulŃimea
într-un cortegiu măreŃ, cu preoŃii în cap” s-a deplasat de la Coloană
(care a fost sfinŃită de 16 preoŃi) spre Biserica eroilor, iar apoi “pe calea
eroilor spre portal unde de asemenea s-a oficiat un scurt serviciu divin”16
. Cortegiul a fost îndrumat ulterior prin B-dul Rosetti spre podul Jiului,
când de fapt evocarea celor morŃi în 1916 “ar fi trebuit să se facă pe dig,
în jurul Mesei tăcerii” (I. Pogorilovschi1, p.248).
Este posibil ca eludarea Mesei să fi fost gândită deliberat de
către Primăria Târgu-Jiu, datorită interesului său de a o trece sub tăcere,
din cauza mai multor atacuri în presa din Bucureşti la adresa sa, pe
motiv că ar irosi fondurile statului cu “lucrări inutile”: Coloana, Portalul
şi Strada Eroilor (I. Pogorilovschi1, p.249).
Sensul de celebrare a axului
ansamblului sculptural este şi el un indiciu că piesa cea mai importantă a
Ansamblului era “Coloana Infinită”. Ar fi fost însă interesant de ştiut
indicaŃiile lui Brâncuşi relativ la parcurgerea Tripticului său, dacă acesta
ar fi participat la ceremoniile respective. El plecase însă din Târgu-Jiu pe
27 septembrie, probabil de teamă că războiul iminent să nu îl blocheze
departe de atelierul său.
16
Conform articolului “Comemorarea luptei de la Jiu, 14/27 octombrie 1916. Inaugurarea, în prezenŃa d-
luiRezident regal general Scărişoreanu a operelor de artă ridicate din iniŃiativa Dnei Aretia Tătărescu” din ziarul
“Cuvântul Gorjului” (Tg.-Jiu, 19/1938), citat de I. Pogorilovschi (1. p.248).
31
„Diesem Fehler liege zugrunde - so Ion Pogorilovschi - die
scwache Organisierung der betreffenden Feierlichkeiten, welche
solcher Art verliefen, daβ die an Jiu errichtete Komponente dieses
Meisterwerkes ganz einfach ignoriert wurde“ (I.Pogorilovschi 1,
S.248). Präziser gesagt : „die sich in einem groβartigen Festzug
mit den Priester voran befindende Volksmasse zog von der Säule
aus (welche von 16 Priester eingeweiht gewesen ist) nach der
Kirche der Helden auf, und von da aus auf der Allee der Helden
gegen das Portal , wo desgleichen ein Gotesdienst abgehalten
wurde“. Daraufhin legte auf Anweisung der Aufzug das Boulevard
Rossetti nach der Jiu-Brücke zurück, nicht auf den Jiu-Damm zu,
wo das Evozieren der im Jahre 1916 Gefallenen um den Tisch des
Schweigens herum stattfinden müβte.“ (I.Pogorilovschi 1, S.248).
Es ist möglich, daβ der Stadtrat absichtlich es machte,
infolge mehreren Attake der Presse in Bukarest, demzufolge man
die Staatsfonds mit „unnützlichen Arbeiten“ verschwendete“: die
Säule, das Portal,und die Allee der Helden (I.Pogorilovschi 1,
S.249).
Das Zelebrieren der Skulpturachse ist auch ein Zeichen
dafür, daβ das wichtigste Werkstück des Ensembles die
„Unendliche Säule“ war.
Hätte Brancusi an diesen Feierlichkeiten teilgenommen,
wüβte man vermutlich auch seine Anweisungen in bezug auf das
Zurücklegen dieses Tryptikons-Weges. Wegen der Furcht
wahrscheinlich, der herankommende Krieg könnte ihn hier
blockieren, sah sich Brancusi gazwungen, nach Paris zu reisen. Es
geschah am 27.September...
32
CONCLUZII
33
Schlussfolgerungen
34
4) Aleea din Parc a fost deschisă în toamna anului 1937. După
indicaŃiile lui Brâncuşi ea a fost întretăiată şi de alte alei secundare. Pe
marginea ei au fost amenajate în noiembrie 10 nişe pentru amplasarea
scaunelor şi au fost plantaŃi douăzeci de plopi piramidali
5) Portalul (numit apoi “Poarta Sărutului”) a fost
asamblat în octombrie 1937 şi sculptat în 1938, fiind terminat până pe
20 septembrie.
6) Masa (numită “Masa Tăcerii”) este alcătuită din tăbliile
mari ale celor două variante ale meselor. Prima variantă a fost cioplită în
vara anului 1937 sau, mai puŃin probabil, la sfârşitul lui octombrie –
începutul lui noiembrie 1937. A doua variantă a fost realizată la
atelierele “Pietroasa” din Deva, în iunie-iulie 1938. Masa rezultată a fost
amplasată în Grădina publică probabil în august (după ce cu un an
înainte, în noiembrie1937, se realizase platforma ei de lângă digul
Jiului).
7) Băncile de piatră ce flanchează Poarta au fost cioplite şi
terminate până la 20 iulie 1938, iar scaunele de piatră cu feŃe pătrate şi
rotunde au fost turnate la atelierele “Pietroasa” din Deva şi aduse la
Târgu-Jiu până la 6 august 1938.
Atât băncile cât şi scaunele sunt intervenŃii târzii, cu semnificaŃii
suplimentare, ce vin doar să întărească semantica celor două piese
principale din Parcul Public.
35
4. Die Allee des Parks wurde im Herbst des Jahres 1937
erschloβen. Auf die Anweisungen Brancusis wurde es auch von
anderen sekundären Alleen durchkreuzt. Beiderseitig wurden im
November 10 Nischen zur Einrichtung der Stühle angelegt, und
20 pyramideförmige Pappel gepflanzt.
5. Das Portal ( später das „TOR DES KUSSES“ bzw. „Das
KUSSTOR“ genant) wurde im Oktober 1937 assambliert, 1938
skulptiert, und am 20.September vollendet.
6. Der TISCH ( der „TISCH DES SCHWEIGENS“ bzw. Der
„SCHWEIGENS-TISCH“ genannt) ist aus den groβen Platten der
zwei Varianten der Tische zusammengesetzt. Erstere wurde im
Sommer 1937 oder – wenig wahrscheinlich – Ende Oktober –
Beginn November 1937, zweitere in den Werkstätten „Pietroasa“
in Deva im Juni-Juli 1938 gemeiβelt . Der daraus resultierte
TISCH wurde in dem öffentlichen Garten vermutlich im August
(nachdem ein Jahr zuvor, im November 1937, zunächst seine
nebst dem Jiu-Damm Platform durchgeführt worden ist)
aufgestellt.
7. Die das TOR umliegenden Steinbänken wurden bis zum
20.Juli 1938 gemeiβelt und in Vollzug gebracht, und die
STEINSTÜHLE mit runden und viereckigen Oberflächen in den
Werkstätten „Pietroasa“ in Deva gegoβen, von wo aus nach Targu
Jiu bis zum 8.August 1938 abtransportiert.
Sowohl die Bänken als auch die Stühle sind spätere
Interventionen mit zusätlichen Deutungen, welche dazu bestimmt
waren, die Semantik der zwei sich im öffentlichen Garten
befindlichen Hauptwerkstücke zu verstärken.
36
37
38
8) Parcul nou din jurul Coloanei a fost început la 1 octombrie
1937 şi definitivat la 26 august 1938. Aici s-a dorit plantarea de plopi
piramidali, flori de câmp şi iarbă.
9) Toate sculpturile din Parcul public sunt din travertin de
Banpotoc (posibil cu excepŃia piciorului Mesei care este tot din calcar,
dar nu se ştie sigur dacă de Banpotoc). Coloana este din fontă alămită.
10) În general realizarea Ansamblului monumental nu s-a
efectuat după un “şablon” prestabilit, cu excepŃia Coloanei (pe care
Brâncuşi năzuia de mult să o realizeze în România) şi probabil a PorŃii.
Actul creaŃiei brâncuşiene de la Tărgu-Jiu a avut o anumită “dinamică”
în intervalul 1937-1938, ansamblul constituindu-se prin adăugarea
succesivă a altor piese sculpturale.
39
8. Der neue um die SÄULE herum angelegte Park wurde am
1.Oktober 1937 begonnen, und am 26.August 1938 zu Ende
gebracht. Erwünscht war es, hier pyramidförmige Pappel,
Feldblumen und Gras gepflanzt zu werden.
9. Alle im öffentlichen Park aufgestellten Bildhauerwerke
sind aus Travertin von Banpotoc (mit Ausnahme des Tischfuβes,
welcher obwohl aus Kalkstein ist, weiβ man noch nicht präzise, ob
es Banpotoc ist). Die SÄULE ist aus meβinggebadetem Guβeisen.
10. Das Monumentalensamble wurde im allgemeinen nicht
nach einem vorgedachten „Schablon“ durchgeführt. Ausnahme
machte nur die SÄULE (die Brancusi vor langer Zeit in Rumänien
auszuführen trachtete) und wahrscheinlich das TOR.
Zwischen 1937-1938 entwickelte Brancusis Schaffensweise
eine gewiβe Dynamik, in deren Rahmen, durch Zufügung von
anderem Skulpturwerken, das ENSEMBLE entstand.
40
BIBLIOGRAFIE
1. Pogorilovschi, Ion, Brâncuşi, apogeul imaginarului.
Comentarea capodoperei de la Târgu-Jiu, Ed. FundaŃiei “Constantin
Brâncuşi”, Tg.-Jiu, 2000.
2. Georgescu-Gorjan, Ştefan, Ansamblul monumental de la
Târgu-Jiu – 40 ani de la inaugurare, “Arta”, nr. 10, p. 34, 1978.
41
BIBLIOGRAPHIE
42
MASA TĂCERII
Masa este alcătuită din tăbliile mari ale celor două variante ale
meselor. Prima a fost cioplită chiar de Brâncuşi, mai probabil în iulie
1937 sau la sfârşitul lui octombrie – începutul lui noiembrie 1937. A
doua variantă a fost realizată la atelierele “Pietroasa” din Deva, probabil
în august 1938 (după ce cu un an înainte, în noiembrie1937, se realizase
platforma ei de lângă digul Jiului).
Masa este alcătuită dintr-o platformă (tăblie) cilindrică, aşezată pe
un suport de asemenea cilindric (piciorul mesei). ÎnălŃimea platformei
este de 43 cm., iar diametrul acesteia este de 215cm.
Suportul cilindric are dimensiuni mai reduse: diametrul de 200cm
şi înălŃimea de 33cm.
Cele 12 taburete au formă de clepsidră.
43
Der Schweigens-Tisch
Der Tisch ist aus den groβen Platten der zwei Varianten der
Tische zusammengesetzt. Der erste wurde von Brancusi selbst
gemeiβelt, wahrscheinlich im Juli 1937 oder Ende Oktober-
Anfang November 1937. Die zweite Variante wurde in den
Werkstätten « Pietroasa » in Deva, vermutlich im August 1938
(nachdem ein Jahr zuvor, im November 1937, seine Platform
neben dem Jiu-Damm ausgeführt worden war) vollbracht.
Der Tisch besteht aus einer zylindrischen Platte, welche auf
einem Ständer ebenfalls zylindrisch (der Fuβ des Tisches) liegt.
Die Platformhöhe ist von 43 Zm. Und ihr Durchmäβer von 215
Zm. Der zylindrische Träger hat vermindertere Dimensionen :
Durchmäβer – 200 Zm, Höhe – 33 Zm.
Die 12 Höcker sind klepsydrförmig.
44
Tăcere
Tăcere
SoluŃie
Să nu am cu soŃia ceartă
Că foarte mult o îndrăgesc,
Când văd că are gura spartă,
Spre-a fi TĂCERE, o… cârpesc.
Eugen Albu, Cluj-Napoca
45
Schweigen
Schweigen
Lösung
46
La masă nu se vorbeşte
Desăvârşire
Femeia noastră e un as
În glasu-i pe deplin, total
Şi ca dovadă, magistral,
Ea şi tăcerii îi dă glas.
Valerian Lică, Bucureşti
Unui arogant
Tăcerea e de aur
47
Bei Tisch spricht man nicht
Vollkommenheit
Einem Dünkelhafte
48
Tăcere
Fără cuvinte
Tăcere
Proverbul românesc
„Tăcerea e de aur”
La ruşi este firesc
Când „tac” despre tezaur.
Petru Băneşti, Câmpina
49
Schweigen
Ohne Worte
Schweigen
50
Tăcere
Gorjenilor
Tăcere
Glume (proaste) la
„Masa Tăcerii”
celor care „corectează” operele
brâncuşiene cu inimioare, nume şi altele
Schweigen
Stillschweigen
Witze …
52
De ne-nŃeles
Tăcere
Să vărsăm, ca la-nviere
Strop din vinul rubiniu,
Şi o lacrimă-n tăcere
Pentru El la Târgu-Jiu.
Constantin Cristian, GalaŃi
Convingere
Tăcere
Nu am teamă de putere
Pot chiar să mă răzvrătesc,
łip şi urlu cât poftesc
Cât de tare, da-n tăcere…
Griscenco Gheorghe, Slatina
53
Unverständlich
Heilig tagsüber
Und von Liebe voll;
Nachts: Schweigen
Und Haβ, Geröll...
Stillschweigen
Überzeugung
Stille
54
Supliciu
Unui Palavragiu
55
Gastfreuendschaft
Einem Grossmaul...
56
POARTA SARUTULUI
57
Das Tor des Kusses (Kuss-Tor)
58
„Poarta sărutului”
Eu sunt…
Eternitate
Salt
59
Das Kuβtor
Ich bin...
Ewigkeit
In groβartigen Museen
Ewig leben deine Werke
Selten aber werden sein
Geborene von deiner Stärke...
Sprung
60
Brâncuşi
Măiastra
Ar putea fi o săgeată,
Care fâlfâie-n eter;
Poate-un fulger, ce înoată
Prin furtună, către Cer!
Ioan Crăciun Petrişan, Timişoara
Lie Ciocârlie
Urâm captivitatea ,
Le fel ca ciocârlia,
Şi-alegem libertatea
Schimbând doar… colivia.
Constantin Tudorache, Ploieşti
61
Brancusi
Schweigen. Stein.Unendlichkeit.
Kuβ und Wundervogel,Flug...
... Treppen – sechs. Mit Recht und Fug –
Er errang Unsterblichkeit!
Der wundervogel
62
O, tempora
(aniversare Targu Jiu – 600)
Ba cu-o tărie, c-un vermut –
Prin crâşmele tăcute –
Nici n-am simŃit când au trecut
Aceştia… 600!
Valentin Groza, Târgu-Jiu
Rugăminte
Brâncuşi
63
O, tempora
Innige Bitte
Brancusi
64
Pasărea măiastră
Pasărea măiastră
Candelabru-i bolta-albastră
Iar BRÂNCUŞI universal
Eu cu „Pasărea măiastră”
Plec în zborul… sideral.
Vasile B. Gădălin, Cluj-Napoca
Pasăre
De ce nu vrei să ne iubim?
I-am zis amantei iară.
Mi-e păsărica în regim
De gripă aviară.
Ştefan Al-Saşa, Câmpina
Metamorfoza
65
Der Wundervogel
Es freut uns sehr, daß „Der Vogel“
Von seiner Heimat ist fern...
An dieser Vogelgrippe
Fliegt er unendlich vorbei gern .
Der Wundervogel
Vogel
Metamorphose
66
BĂNCILE DE PIATRĂ
Băncile ce
flanchează Poarta au fost
cioplite şi terminate la 20
iulie 1938, iar scaunele de
piatră cu feŃe pătrate şi
rotunde au fost turnate la
atelierele “Pietroasa” din
Deva şi aduse la 1 august
1938.
Atât băncile cât şi
scaunele sunt intervenŃii
târzii, cu semnificaŃii
suplimentare, ce vin doar
să întărească semantica celor două piese principale din Parcul
Public.
Băncile de piatră ce flanchează portalul sunt de calcar de
Banpotoc. Pe ele se pot observa urme de daltă, ceea ce
corespunde întocmai indicaŃiilor de atunci ale sculptorului:
pentru a se vedea că “e mână de om, nu turnată”.
67
Die Steinbänken
68
Spionul
Efectul picăturii
De la Brâncuşi citire
Piatra comunismului
69
Der Spion
Stein
70
PretenŃie
Tare ca piatra
E ca o piatră naturală,
O stâncă mare, monolit
Iar în structura cerebrală,
La fel ca ea, e necioplit…
Dan Căpruciu, GalaŃi
Utilizări
71
Anspruch
Benutzungen
72
Invidie
Sculptorul
Cronici în piatră
Maestrul
Se-nclină infinitul
Maestrului de clasă
Ce-a transformat granitul
În piatră preŃioasă.
Păun CondruŃ, Brăila
73
Neid
Der Bildhauer
Chronik in Stein
Der Meister
74
Precizare
Omul potrivit!...
A şaptea casă…
VocaŃia? Latră!
Cadou de la Nelu,
O casă de piatră
LocaŃia… BELU!
Arcadie Chirşbaum, Făget-Timiş
Maestrului Brâncuşi
75
Präzisierung
76
Electorală
Recomandare
Adversarii-i terminaŃi
Fără pietre. S-aveŃi pace,
Elegant e să uzaŃi
Ale epigramei ace.
Gh.Enăchescu, GalaŃi
Brâncuşi la Târgu-Jiu
Piatră
77
Wahlkomödie
Empfehlung
Brancusi in Targu-Jiu
Stein
78
CuminŃenie
Pasărea
O transmisie-n eter
Spre un strop de fericire
Şi o punte de unire
Dintre pământeni şi cer.
Eugen Deutsch, Iaşi
Măiastra măiestrelor
Gripa aviară
79
Besonnenheit
In Wasserspiegel empfangen
Dieses der Erde Heiligenbild,
Jungfräulicher Wunsch,
Sanft, sonnig und mild...
Der Vogel
Geflügelgrippe
80
COLOANA
INFINITULUI
Monumentul
recunoştinŃei faŃă de
eroii gorjeni din
Primul Război
Mondial a fost
gândit iniŃial ca o
unică sculptură
monumentalizată:
Coloana (Stâlpul) fără sfârşit (numit tot de Brâncuşi “Coloana
Infinitului”)
Realizarea tehnică a Coloanei acoperă intervalul iulie-noiembrie
1937, dar alămirea ei s-a efectuat în vara anului 1938.
Coloana are o înălŃime de 29,33m. şi este alcătuită din 16
elemente (Brâncuşi le spunea “mărgele”) de formă romboidală
octaedrică, de fontă metalizată, având fiecare 1,80m. Primul este tăiat la
jumătate şi dă impresia că ar creşte din pământ, iar cel din vârf, de
asemenea tăiat la jumătate (ce aminteşte de o cupă), lasă impresia că s-ar
putea continua la infinit.
Raportul între înălŃimea coloanei şi înălŃimea unui octaedru este
de 16,2, adică de aproximativ 10 ori “numărul de aur” (1,618).
81
Die Unendliche Säule
82
SperanŃa basarabeanului
după aderarea României la U.E.
Mărire de salariu
Infinit
83
Die Hoffnung eines Bessarabiers
Unendlichkeit
Unendlichkeit
84
Omul în ÎmpărăŃia timpului
Iubitei
ViaŃa de apoi
Părere
85
Der Mensch im Zeitreich
Der Liebhaberin
Meinung
86
Concretizare
Recalcularea pensiei
87
Konkretisierung
Schweigeminute
Rekalkulation in Briefumschlag -
Neugierig wurde es gelesen.
Das Resultat: ein neuer Schlag:
Wir sind geladen auf den Besen...!
88
ConfraŃilor
Infinit
- Te iubesc la infinit,
Declara îndrăgostit.
Cununia va veni
Când nu te mai voi iubi.
Gogonea Marcel, Livezile-MehedinŃi
Infinit
89
Den Mitbrüdern
Unendlichkeit
Unendlichkeit
90
Pasărea măiastră
Minifabulă
Nu ai în dragoste noroc,
Se tot plângea cocoşu-odată,
Şi nici amorul nu ia foc…
Găina dacă e plouată.
Gh. Bâlici - Chişinău
Gripa aviară
De gripă, să nu ai frică
Nici să plângi, şi nici să strigi
Dacă prinzi o păsărică
Trebuie întâi… s-o „frigi”!
Lipca Ştefan, Brăila
Pasărea … „Măiastră”
Că e „Măiastră”, nu contest
Cine-ar putea s-o contrazică,
Trăieşte foarte bine-n vest
Şi numai după… păsărică.
LipcaViorica, Brăila
91
Der Wundervogel
Minifabule
Vogelgrippe
92
DiplomaŃie
***
Idealul absolut
În coloană, masă, poartă,
Rugăciune şi sărut -
meşteşug, iubire, artă …
Eugen Pop, Cluj-Napoca
Pasăre
Ziua – candidă
Ochii – lasere
Trupul – silfidă
Noaptea – pasăre.
Griscenco Gheorghe, Slatina
Constantin Brâncuşi
93
Diplomatie
***
Vogel
Treuherzig – tagsüber,
Der Körper – Orgel,
Die Augen – Laser...
... Nachts – Vogel!
Brancusi
94
95
96