Sunteți pe pagina 1din 11

Ciocoii vechi si noi - comentariu pe capitole

Cap I
Junele, un fiu al unei slugi de la curte, avea o scrisoare pentru postelnicul. Scrisoarea era din partea
tatalui junelui, in care il ruga pe postelnic sa-l primeasca pe fiul sau la curte si sa accepte 2 bote cu
pastravi si 10 gaini. Postelnicul ii porunceste vatafului sa primeasca baiatul in curtea sa si sa-l faca
ciubucciu. Vataful ii arata camera unde va locui, de un stanjen patrat, cu o vatra pe care se afla un
ibric colosal. In celalalt ungi era ase!at era ase!at un dulap si o multime de feligene pentru cafea.
Patul era mi!erabil, facut din cateva scanduri, cu o patura de lana albastra, iar pe pereti se aflau
cateva tablouri cu vopsea proasta. "inu Paturica se uita cu dis#ret la camera lui, dupa care descide
geamul si aduna ratele, gainile, gastele, cocosii, apoi se indreapta catre bucatarie. $jungand acolo,
devine foarte vesel cand vede tigaile de diferite marimi in care se pregateste mancarea.
Cap. II
Postelnicul $ndronace devenise mare postelnic furand din timpul cand era camaras si, unindu-se
cu otii si talarii de pe drumuri, in trei ani isi cumparase 10 mosii, cateva familii de tigani, case,
vile, si altele. %l se indragostise de &aria, unica fiica a banului ', ai incercase de mai multe ori sa-i
ceara mana dar de fiecare data nu avea curaj. Intr-o buna !i, a i!butit. (anul ' nu i-a dat nici un
raspuns, dar s-a dus apoi la fiica lui, o fata de vreo 1) ani, cu pielea alba, bu!e frumoase, dintii albi
si frumosi, cu niste gene *ca pana corbului+, un trup de o forma minunata, la care i se adaugau niste
maini delicate de nimfa.
$u!ind numele viitorului ei sot, ales de voda, &aria ii raspunde tatalui cu o ura desavarsita ca nu
vrea sa auda de acest ticalos, si ca mai bine s-ar duce la manastire.
(atranul se bucura in clipa in care aude aceste cuvinte si o imbratisea!a. "omnitorul 'aragea Voda
il invita pe banul ' la curtea domneasca. $utorul narator intervine cu o descriere a palatului
domnesc. $juns la curte, coboara din trasura si intra in sala, unde saruta mana domnitorului cu
neplacere.
Cap. III
(anul a fost cemat cu 'aragea intr-o camaruta. 'aragea ii povesteste de amorul pe care-l nutreste
postelnicul $ndronace pentru &aria. (anul ' isi apara fiica, nerenuntand la ideea ca nu vrea ca
&aria sa se marite cu $ndronace.
Cap.IV
Postelnicul $ndronace, iesit la o plimbare pe un armasar arabic, observa o femeie de 20 de ani,
foarte frumoasa. Intorcandu-se la curte, el intreaba o sluga de fata din ,lita I!vorului. $fla ca o
ceama "uduca , iar aceasta devine in scurt timp amanta postelnicului. ,n calemgiu se
indragosteste de "uduca, ii face serenade seara, si, usor-usor, cei doi se e-pun in va!ul lumii fara a
crede ca pot fi observati. In scurt timp, vestea ajunge la postelnicul $ndronace, care, intr-un
moment de furie, ii spune "uducai sa paraseasca casa lui. $ceasta simulea!a un lesin, si il sperie pe
postelnic, pana cand ajunge sa planga ca un copil si ii cere iertare.
1
Cap. V
$ doua !i dupa sosirea lui, Paturica este cemat de $ndronace pentru a-i e-amina spiritul si
inteligenta, pentru a vedea ce poate face din dansul. Postelnicul afla de la tanarul ciocoi ca stie sa
scrie, sa citesca, ca a fost cu vinaritul, oieritul si fumaritul. Postelnicul $ndronace il ia sub
ingriojirea lui si-l trimite la scoala domneasca sa invete greaca. In scimb, tanarul ciocoi trebuia ca
de dimineata sa-l frece pe picioare, sa-l ajute sa se imbrace, sa-i aduca dulceata, cafea si ciubuc.
'iocoiul considera ca decat sa invete o limba moarta mai bine citea ceva care sa-l ajute. %l face ce
poate spre a deveni perfect in arta ipocri!iei si a perfidiei. Paturica se otaraste sa devina un om
mare si bogat, si nici un obstacol nu-l va putea abate de la aceasta idee fi-a. .oate serviciile fata de
stapanul sau le e-ecuta cu cea mai mare iuteala, gratie, si un fel de afectiune incat fanariotul
incepuse sa-l creada unul din cei mai credinciosi servitori ai sai. Paturica se dadea bine pe langa
toata lumea dar si era dornic sa stie cat mai multe, si astfel, foarte mult timp isi petrecea invatand.
Postelnicul il alege pa Paturica sa o pa!easca pe "uduca. Paturica primeste o scrisoare de la tatal
sau la care ii raspunde imediat, trimitandu-i scrisoarea printr-un tigan.
Cap. VI
In timp ce se ducea la "uduca, "inu Paturica este strigat de /iculaita, vataful de curte al armasului.
Intrand in vorba cu el, el incearca sa afle cat mai mult despre motivul certei celor doi. "escrie felul
in care se aranjea!a "uduca, cat timp o privea de afara. 'iocoiul intra la "uduca si ii inmanea!a
scrisoarea de la $ndronace.
$ceaste il ameninta cu mai multe treburi, dar va!and ca Paturica e si el viclean ii spune la sfarsit ca
a glumit.
Cap.VII
Stand la panda, intr-o seara aude lautarii si il vede pe junele amore!. 'and acesta din urma vroia sa
se duca la cucoana "ucuca, Paturica ii face o farsa, facandu-l ot. "uduca este nevoita sa se
desparta de Iordace 0Pe calemgiu il cema Iordace. 1.
Cap. VIII
In dimineata urmatoare "uduca il invita pe Paturica la o cafea cu dulceata. .ot atunci observa ca
"inu nu era deloc urat. 'onita il serveste cu vin, si, dupa cateva paare, il ademeneste si cei doi se
saruta.
Cap. IX
'ei doi isi declara dragostea unul fata de celalalt si planuiesc cum sa-l scoata la desavarsita saracie
pe postelnic.
Cap. X
'ir 'ostea era un om foarte viclean care cauta sa scoata profit din orice.
2
Cap. XI
Intr-o !i, cand postelnicul se afla singur in camera sa, vataful se duce si ii cere o parere despre
dandul, apoi aduce vorba de Paturica. Vataful 2eorge ii povesteste cum l-a tradat "inu.
Postelnicul este convins ca minte si il i!goneste de la curte. Imediat dupa aceasta, "uduca ii face o
vi!ita, plangandu-se de "inu ca o urmareste mereu. Postelnicul il ia pe "inu de pe capul ei si il
promovea!a in functie. 3 devine vataf de curte.
Cap. XII
"inu Paturica, cum s-a instalat in postul de vataf, ceama pe toate slugile si le ameninta va daca se
va face risipa, va pedespi fara mila. $poi, face inventarul la pasari, la vin, inlocuieste celarul,
jupaneasa, sofragiul si stolnicul cu oameni alesi de el. $poi, cere oameni sa investige!e locurile
din imprejurimi, sa fie sigur ca nimeni nu strica nimic din mosia postelnicului. In padure, satargi-
basa ii spune ca-i cunoaste pe talari, dupa care fluiera si apar otii. Satirgi-basa le da porunca sa li
se dea de mancare. Primesc miel inabusit. "upa masa, ei isi urmea!a drumul spre &osia 4asucita,
unde este intampinat de tarani, care mai de care mai nemultumiti. Paturica afla ca postelnicul
$ndronace a facut multe nedreptati, a ars padurea apoi a vanat-o, iar acum a ramas numai o
*orpritura+, anul s-a daramat si ploua intr-ansul, carciumile la fel, iar din elesteu scoate in fiecare
saptamana un car de peste si-l trimite la targ la Ploiesti. "inu ii cere o suta de pungi de bani lui
$ndronace pentru a pastra tacerea dar acesta ii da numai 50.
Cap. XIII
Postulantul vine intr-o !i la Paturica cu scopul de a se angaja ca ispravnic la postelnicul $ndronace
si il roaga pe $ndronace sa-i puna o vorba buna. $ndronace il intreaba 3 *ce-mi dai sa te fac
ispravnic6+. Postulantul, foarte revoltat, se enervea!a si pleaca. In scimb, in aceeasi !i, il angajea!a
pe 'iolanescu, care a fost de acord sa-i plateasca 2500 rubiele pentru acea slujba.
Cap. XIV
'aragea primeste o scrisoare de la $met 7elalaili, in care i se reprosa faptul ca jepfuieste tara.
"upa aceasta, postelnicul vine la 'aragea sa afle ce a vorbit cu (anul '. 'aragea, nervos, ii
raspunde ca daca nu se duce la (an sa-i ceara iertare il va tintui in poarta. 'a dovada, 'aragea vroia
o scrisoare de iertare de la (an, sa fie sigur ca l-a iertat. Postelnicul se duce la (an, incearca sa-l
pacaleasca dar acesta isi da seama. In final, cade in genunci si marturiseste totul si face astfel rost
de scrisoare.
Cap. XV
$utorul-narator descrie cateva obiceiuri pe care le faceau bucurestenii vara. (ucurestenii se adunau
in gradinile (reslea, (arbalata, 'ismigiu si 2iafer. $colo, fiecare cap de familie isi intindea masa,
si, impreuna cu amicii beau si mancau, dupa care invarteau o ora stramoseasca si dansuri vesele.
(atranii stateau rasturnati pe iarba verde sub umbra deasa a copacilor si fumau. .inerii se aruncau
*cu e-altatie in arena dantului+. 'and trecea furia dantului, toata *compania se punea pe bere si pe
mancare+, *ra!and si gesticuland ca niste nebuni+. In tot acest timp, lautarii cantau cantece de amor
sau melodii de dant, vesele si saltarete.
8
Postelnicul $ndronace .u!luc da o petrecere la el acasa cu *mese stralucite, serate atragatoare si
jocuri de carti+, asa cum dadea de obicei, deoarece *ii placea sa celtuie ca un nebun+. $junsi la
petrecere, boierii au inceput sa se infrupte din bunataturi, din fripturi din vin, acompaniati de lautarii
care cantau *cele mai frumoase cantece+ la masa. (oierii au inceput sa joace apoi un joc propus se
baronul 'alicevs9i. Postelnicul este cel mai suparat pentru ca a pierdut 10.000 lei, iar boierul
Pingelescu cam 8000 de lei, si aronul caminare 500 lei.
Cap. XVI
"inu Paturica nu se lasa mai prejos, si pregateste si el o cina la care invita cei mai apropiati amici ai
sai. $cesti amici erau coriferii ciocoismului si ai otomaniilor bucurestene de pe atunci. %l ii
cinsteste cu vin si raciu, si le spune o poveste cu un imparat care avea :5 de fii 3 i-a pus sa rupa un
snop de :5 de bete, si n-au putut, apoi i-a pus sa rupa fiecare bat in parte si in scurt timp, toate
betele au fost rupte. Imparatul le-a dat urmatoarea -plicatie3 *"aca veti ramane uniti dupa moartea
mea, nimeni nu va va birui, daca va veti desparti, va veni vrajmasul si va face din voi aceea ce
facurati dinaintea mea cu aceste nuiele+. Paturica le face apoi o socoteala cam cat ar putea castiga
daca ar fura, si ii invata cum.
Cap. XVII
/eculaita ii face o vi!ita lui Paturica. "upa ce-i da de baut si de mancat, toti invitatii fac o ora,
apoi Paturica invita cateva fete.
Cap. XVIII
(anul ' il angajea!a pe vataful 2eorge la el la curte dupa ce afla povestea lui. 2eorge se
indragosteste de &aria, fiica banului '. ;ocul de predilectie al lui 2eorge era cioscul din
gradina, unde, dupa ce isi termina datoriile sale fata de (an, se urca in ciosc. si medita. &aria,
patrunsa de iubire, simtea o mare placere sa-l urmareasca pe 2eorge, iar dupa ce acesta pleca la
vistierie, se urca in ciosc si privea cu mare interes locul unde statea el. $colo gaseste niste versuri,
si, sigura ca erau pentru ea, isi da seama ca 2eorge o iubeste. 'and isi da seama ca (anul ' a
aflat de iubirea lor 0din priviri1, 2eorge face sacrificiul cerut de onoare si recunostinta si renunta
la *soarele vietii sale+. 2eoge ii scrie o scrisoare banului pe care o inmanea!a unei slugi si
paraseste curtea. Intre timp, banul se incisese in camera lui, si, pune o sluga sa-l ceme pe
2eorge. Sluga ii spune ca 2eorge a plecat de la curte si in inmanea!a scrisoare. "upa ce citi
scrisoarea, este otarat ca fiica lui sa se marite cu un *om cinstit si drept+ca 2eorge, si sa nu stea
in calea iubirii lor.
Cap. XIX
Paturica face multi oameni ispravnici si judecatori, lasa in functie un episcop care abu!ase f. mult
de functia sa. Prin acest fel, el castiga foarte multi bani, dar majoritatea banilor veneau din cau!a ca
punea capetenii de judet.
)
Cap. XX
"omnita 4alu construieste la 'ismeaua 4osie o sala de teatru, care s-a transformat apoi in teatru.
Cap. XXI
Intr-o seara, postelnicul $ndronace il ceama pe Paturica sa-i arate celtuielile, fiind nemultumit
ca vine neincetat sa-i ceara bani. Paturica, aducand catastiful, ii e-plica toate celtuielile. "upa ce
pleaca Paturica, postelnicul ramane singur cu 'era "uduca. "uduca se preface ca plange, si
suspina tot timpul. "uduca ii spune postelnicului ca si-a vandut toate ainele ca nu mai erau la
moda si acum nu mai are cu ce sa se imbrace. .ocmai atunsi soseste 'ostea 'ir 'iorul cu un
*ta-id+ de marfa de la .arigrad. "uduca a fost incurajata de $ndronace sa-si ia tot ce ii place
spunand ca are bani. ;a sfarsit, dupa ce 'ostea 'iorul face calculul, 'era "uduca simulea!a o
usoara isterie spunand ca nu ia nimic. $ndronace plateste cu polite, deoarece nu avea sa-i dea 120
de pungi de bani.
Cap. XXII
.eatrul construit de doamna 4alu avea o lungime de optspre!ece stanjeni, si o latime de noua
stanjeni. Interiorul lui se compunea dintr-o sala de spectacol si cateva camere la stanga si la dreapta
salii. Intr-una din ele se tineau raciuri, bauturi, si racoritoare iar in cealalta stateau slugile pe timpul
spectacolului. Pe durata spectacolului, postelnicul $ndronace .u!luc aude doi oameni din fata lui
vorbind despre felul in care il insela Paturica impreuna cu 'era "uduca.
Cap. XXIII
Slugile, cat timp stapinii lor erau la spectacol, incep sa vorbeasca despre problemele lor. ,n fecior
0sluga1 se face remarcat prin faptul ca le spune tuturor celor de fata ca stie tot ce se intampla in casa
stapanului lui. ;e spune tenica pe care o foloseste3 atunci cand un boier strain intra in casa
stapanului ei, uneori se preface ca muta un scaun de la un loc la altul, alteori nete!este macaturile pe
pat sau pune apa proaspata in *caramflie+ si astfel aude tot ce vorbesc boierii fara ca acestia macar
sa-si dea seama ca cineva ii asculta. %l le marturiseste slugilor si metoda princ are afla secretele
celorlalte case boieresti3 se duce in fiecare !i in pivnita de la <latari. $colo, cinsteste cu un paar de
vin celelalte slugi, iar el face pe filo!oful3vorbeste putin si asculta mult.
Cap. XXIV
'ostea 'iorul primeste o scrisoare de la Paturica si se duce pe ascuns la acesta. Paturica il cemase
pentru *rafuirea+ socotelilor dintre ei si anume afacerea cu postelnicul $ndronace, la care
*creierul+ operatiunii a fost Paturica. $cum, Paturica vroia sa imparta castigul cu 'ostea 'iorul.
Paturica negocia!a cu 'ostea procentul pe care-l merita, si ajunge la intelegere3 )0= lui 'ostea
'iorul. ,rmatoarea !i, cei doi se duc la licitatie, de unde 'ostea 'iorul cumpara cele doua mosii
cu banii lui Paturica.
5
Cap. XXV
Paturica pacaleste un boier de tara atunci cand ii scimba niste bani, si in loc sa-i dea toti banii
adevarati, ii mai strecoara bani fara valoare, sau bani *calpi+. $jungand acasa, primeste doua vesti3
'ostea 'iroul cumaparase mosiile lui $ndronace iar afla ca boierul 'aragea fugise. Paturica
inceraca sa acopere toate otiile pe care le-a facut . Paturica este costient de faptul ca boierul
'aragea l-ar putea trimite la ocna, si de aceea isi pune intrebare daca ciar a fuggit 'aragea,
deoarece ar fi prea simplu.
Cap. XXVI
'aragea a fost anuntat din corespondentele pe care le tinea cu .arigradul ca $lesandru-voda Sutu
era aproape sa ocupe tronul tarii si de aceea se otaraste sa fuga in %uropa impreuna cu familia si
comoriile ce le adunase. "upa ce cemase toti boierii sa le spuna ca va pleca, numai doi *impingeau
simtamantul bucuriei si al intristarii pana la e-tremitate+. $cestia erau postelnicul $ndronace, care
acum era intr-o mi!erie complecta, si "inu Paturica. $ndronace primeste o scrisoare in care este
anuntat ca i se va vinde casa pentru a putea plati datoriile catre 'ostea bogasierul si altor
ipocimeni, dupa care isi da seama ca toate slugiile plecasera de la curtea lui, ramanand numai o
sluga la bucatarie. $ndronace o ia pe aceasta la intrebari si afla ca "inu a pus la cale toate acestea,
si a platit slugile. "upa aceasta, $ndronace se duce la curtea domneasca, sa-l intalneasca pe spatar,
pentru a se plange despre otiile lui Paturica. $colo, primeste raspunsul ca "inu Paturica este boier
cu caftan si se afla in um!etul tarii, si nu poate face nimic. $poi, $ndronace se duce la 'era
"uduca acasa, unde afla de la o tiganca batrana ca cei doi si-au incarcat totul in sase care si au
plecat spre Sfantul /icolae. %l mai afla ca cei doi, "inu si 'era "uduca, au plecat sa se cunune.
"isperat, pleaca dupa cei doi, si , cand cei doi il vad pe postelnic, se ascund in spatele altarului,
pentru a fi protejati de preoti. "upa ce spune cum l-au inselat cei doi, cade in genunci si cere
ra!bunare.
Cap. XXVIII
.oata lumea vorbea despre innebunirea lui $ndronace, iar Paturica *isi regula casa si interesele
sale cum putea mai bine+. Paturica avea acum trei mosii, doua vii, si o casa pe una din cele mai
frumoase stra!i ale orasului (ucuresti. $lesandru Sutu devenise domn al .arii 4omanesti. Paturica
vrea sa profite de acest eveniment, si de adeea, el se informea!a despre starea lucrurilor, si dupa ce
afla numele tututor persoanelor ce inconjurau pe noul domnitor, incepe sa se duce des pe la 'urte si,
prin lingusiri, dobadeste cu incetul favoarea tuturor. Paturica invita toti fanariotii veniti din .arigrad
cu $lecu-voda si ii trata f. frumos 3 cu vutcile si cafelele cele mai bune, ciubucuri siriene, jocuri de
noroc, si femei cu oci fermecatori, si toate acestea in casa lui. Intr-o !i, cand multimea fanariotilor
manca si bea in onoarea lui Paturica, vine o caruta de tara, in care se afla un batran. $cest batran era
tatal lui Paturica si ii spune arnautului sa-l ceme, deoarece vroia sa vorbeasca cu el. Paturica,
atunci cand il vede porunceste sa-l dea afara, spunand ca el nu are tata. (atranul ii reprosea!a cateva
lucruri, dupa care il blesteama si pleaca. 4evolutia lui .udor Vladimirescu i!bucneste in a doua !i
dupa moartea lui Sutu. Paturica renunta la prieteniile cu .udor Vladimirescu, &acedons9i si alti
prieteni de-ai lui care sustineau revolutia si vrea sa treaca de partea lui Ipsilant. Paturica ii face o !i
intr-o !i lui Ipsilant si ii da informatii despre .udor Vladimirescu. Ipsilatn ii da sarcina de a-l omori
pe .udor Vladimirescu, promitandu-i ca-l va face cel mai bogat dintre toti. Paturica il intreaba si de
mijloacele prin care poate sa faca acesta crima, iar Ipsilanti ii raspunde ca sa indemne pe unii din
>
ostasi la nesupunere si pe altii la jafuri, iar cu cat .udor va span!ura mai multi oameni, cu atat va
i!buti el mai bine. Paturica intreaba si ce primeste in scimb iar Ipsilanti ii scrie pe o coala de artie
ca-l face ispravnic peste doua judete, iar daca va stapani tara intreaga il va face caimacam al
'raiovei.
Cap. XXIX
Intr-o !i, un strain venise la casa unde era ingrijit postelnicul $ndronace de o batrana. Strainul se
interesea!a daca vine cineva sa-l vada sau sa-l ajute, cine ii plateste ciria casei, mancarea, si de ce
a saracit. $cel strain era vataful 2eorge, care afla de la batrana ca a pacalit-o cu bani 'ostea
'iorul. 'and se duce langa patul bolnavului, strainul este recunoscut de $ndronace, si pleaca in
graba din casa. Intre timp, 2eorge devenise secretarul particular al lui &iai-voda Sutu in
&oldova. 2eorge se intoarce in (ucuresti si afla ca &aria, fiica (anului ', era !drobita de patima
amorului, alunecand astfel la o boala care ii ameninta viata.
Cap. XXX
.udor Vladimirescu, afland ca Ipsilant a intrat in tara, si-a impartit ostirea in doua parti3 una care
apara manastirile din Valaia &ica, si alta compusa din sase mii de panduri alesi si 2500 de arnauti,
comandati de &acedons9i si Prodan, care s-au ase!at in &anastirea 'otroceni si pe campia din jurul
ei, formand din aceasta localitate un lagar fortificat."inu Paturica vi!ita neincetat lagarul,
dobandind amicitia si increderea tuturor capitanilor armatei si ciar pe a lui .udor. Paturica facuse o
intelegere cu /astase, care se infiltrase in armata lui .udor, indemnand ostasii la furturi. /astase ii
spune lui Paturica de oamenii span!urati de .udor, dar "inu, vrand sa fie sigur, se duce in gradina
(rancoveanu. $colo, toti capitanii se otarau sa-l trade!e pe .udor, din cau!a pedepselor aspre.
Paturica, impreuna cu &acedons9i, Prodan si ceilalti capitani stabilesc ca daca .udor Vladimirescu
va mai span!ura pe cineva in decursul a : !ile atunci toti sa treaca in comanda lui &acedons9i si
Prodan, iar daca nu, vor stabili ei ce sa faca. "upa aceasta, au trimis doi panduri dupa mancare si
bautura, oaspetii infruptandu-se cam doua ore0atat a tinut cina1 dupa care, pe la mie!ul notpii si-au
luat ramas bun unii de la altii si s-a dus fiecare la locuinta sa. Paturica isi relua discutia cu /astase,
iar acesta din urma il asigura ca vor avea loc ) jafuri. "upa ce ajunge la casa lui, Paturica se baga
direct in pat, dar nu putea deloc sa adoarma.
Cap. XXXI
Paturica se duce la Ipsilanti si ii spune ca daca ii va da soua sute de arnauti si pe capitanul Iordace
i-l va aduce lui .udor Vladimirescu.
Cap. XXXII
Paturica s-a dus urmatoarea !i spre satul 2oiesti impreuna cu Iordace, 2encea si ?armace si
restul arnautilor, si l-a prins pe .udor, care a fost dus la 'ampulung, apoi la .irgoviste, unde a fost
asasinat. $poi, Paturica s-a dus la Ipsilanti si l-a asigurat ca .udor nu-i va mai face probleme,
deoarece nu mai traieste. $sa cum a promis, Ipsilanti i-a dat o artie prin care il facea ispravnic la
Praova si Sacuieni. $juns acolo, Paturica isi luase ca ciocoi pe /eagu 4upe-Piele. .a-idarii luau
*intrita !eciuiala pentru oierit, ierbarit, tutunarit si vinarit+ iar cand satenii nu mai aveau cu ce sa
plateasca, /eagu 4upe-Piele ii ungea cu pacura si ii lega de copaci, ca sa-i intepe viespele si
:
tantarii, apoi le vindea animalele, si dupa ce ii saracea de tot, ii incidea in *cosar+, ca sa nu poata
reclama la stapanire. "inu ii reprosea!a lui /eagu ca sunt putini bani, dupa care ii spune cateva
metode princ care sa adune mai multi bani3 *ii legi cot la cot si le prajesti piepturile pe langa foc.
"inu il mai intreaba ce a facut ce cele doua sute de vaci pe care le-a cerut Ipsilant. /eagu ii
raspunde ca a indeplinit porunca ce i-a dat, adica a strans @00 de vaci, cu pretul de 8 lei, a trimis 200
lui Ipsilant, dupa care >00 le-a vandut din nou la tarani cu 15 lei bucata. /astase ii face o vi!ita lui
Paturica si ii aduce o stafeta de la Ipsilant, in care ii cerea doua sute mii lei si ii anunta ca turcii au
intrat in tara. Paturica il pune pe /eagu sa se gandeasca un mijloc prin care sa-si recupere!e cei
200.000 lei pe care ii vor trimite lui Ipsilant. In scurt timp, revolutia se terminase, 2ica deveni
domn, iar turcii se retrasera din tara. 'ei patru-cinci sute de tarani, victime ale lui Paturica si
celorlalti ciocoi, imbracati in trente, desculti, saraci, unii care purtau pe dansii semne de tortura s-au
otarat sa se duca la domn cand se afla in "ivan..aranii ii inmanara domnului jalba, iar domnul il
cema pe spatar si ii porunci sa ia )0 de arnauti la (ucov, sa-l trimita pe Paturica in ocna parasita. Si
logofatului ii porunci sa vinda toata averea lui "inu si sa-i despagubeasca pe tarani.
Cap. XXXIII
"oi fosti slujitori ai lui Paturica vorbeau despre el, unuia ciar i se facuse mila de el, deoarece statea
de trei luni in ocna parasita. &ila i-a fost alungata de vorbele celuilalt slujitor care ii amintise de
crimele si nelegiuirile pe care le facuse. 'ei doi se intalnesc cu /eagu, care devenise purtator al
corespondentei dintre Paturica si cateva persoane mari din (ucuresti care incercau sa-l scape din
ocna. Acna avea o intrare patrata, care avea o adancime de pana la 10-12 stanjeni. Peretii ei erau
ume!i si de multe ori curgea apa dintr-insii, aerul era iute si infectat de miasme. Primele !ile
petrecute de Paturica in ocna au fost prea dureroase pentru el. Intunericul cel mare, singuratatea,
patul sau de paie, si mancarea putin ranitoare il adusesera pe Paturica intr-o stare de furie, incat
ocna urla de vaietele lui. "upa ce trecu putin timp, el incepuse sa se obisnuiasca cu ocna, si deveni
mai linistit, si mai ales era sigur ca va parasi ocna din cau!a scrisorilor incurajatoare pe care le
primea. 'u toate acestea, din cau!a ca a stat prea mult in ocna, incepusera sa se resimta cateva
efecte3 reumatismul i-a cuprins tot corpul, ocii i se umflasera, nu mai au!ea, si o tuse puternica
ameninta din ce in ce mai mult e-istenta sa. Paturica primeste doua scrisori, una in care cineva il
anunta ca "uduca luat tot din casa si a fugit cu un turc, lasand copilasii pe drumuri. &osiile si
casele lui au fost vandute pentru a-i despagubi pe tarani, iar tatal sau a murit de inima rea de cand l-
a dat afara din casa. Si in cealalta scrisoare cineva il anunta ca desi a incercat sa-l roage pe Voda sa-l
scoata din ocna, acesta i-a spus ca o sa-l lase sa putre!easca in ocna parasita."upa ce citi aceste
scrisori, Paturica cade pe patul lui cel de paie si incepe sa planga cu amar si sa se loveasca cu
pumnii in cap de disperare. ,neori i se parea ca il vede pe tatal sau iesind dintre stancile ocnei
facandu-l *fiu nelegiuit+, altadata i se parea ca vede oameni span!urati cu limbile iesite afara din
gura, pline de sange, femei mancandu-si copii.In momente de genul acesta, mintea il parasea cu
totul, capul i se inflacara, isi rodea mainile de disperare si striga cu o voce rausita si tremuratoare3
*StafiileB sariti oameni buni, nu ma lasati+. In final, dupa sapte luni, "inu Paturica se stinse din
viata. 'ostea este tintuit 0tra in teapa1. .ot poporul asista la aceasta pedepsire a lui 'ostea. "ar cand
vroiau sa-i tintuiasca urecile la stalp, au inceput sa se auda glasurile unor preoti. Pe o ulita stramta,
venea o caruta de tara cu doi cai, in care se afla "inu Paturica, iar cadavrul purtat pe pat mortuar si
insotit de preoti si cantareti ce venea din partea opusa era al postelnicului $ndronace .u!luc.
"uduca a fost cusuta intr-un sat si aruncata in valurile "unarii deoarece a fost descoperita de noul ei
barbat. Iar in (ucuresti, 2eorge se casatoreste cu &aria, fiica (anului '.
@
Caracterizare Dinu Paturica - personaj in romanul Ciocoii vechi si noi de
Nicolae FILI!N
"inu Paturica este tipul ciocoiului nou, care, prin lingusire si intriga, reuseste sa castige increderea stapanului
sau, $ndronace .u!luc, pe care, in timp, il va ruina metodic.
/umele personajului, PaturicaC, indica e-traordinara capacitate de a se adapta oricarei situatii, de a se pliaC,
de a fi gata sa faca orice compromis atunci cand scopul urmarit i-o impune. Semnificativ pentru caracterul
personajului este ciar portretul fi!ic pe care i-1 reali!ea!a scriitorul inca din momentul in care "inu Paturica
isi face aparitia in casa postelnicului $ndronace .u!luc3 intr-o dimineata din luna lui octombre, anul 1@1),
un june de 22 de ani. scurt la statura, cu fata oa cesa, oci negri plini de viclenie, un nas drept si cu varful
cam ridicai in sus, ce indica ambitiunea si mandria grosolanaC intr-adevar, ambitia este trasatura dominanta a
ciocoiului nou, care este dublata de o puternica vointa. $mbele 0lasaturi, ca in ca!ul lui 4astignac al lui
(al!ac si Julien Sorel al lui Stendal, sunt puse in slujba unui singur tel3 acela de a parveni.
Vestimentatia lui "inu Paturica vorbeste despre conditia sa umila3 ..imbracat cu un anteriu de samalagea rupt
in spateD cu caravani de pan!a de casa vapsi0i cafeniuD incins cu o bu cata de pan!a cu marginile cusute in
gergefD cu picioarele goale bagate in niste iminei de saftian, care fusesera odata rosii, dar isi pierdusera
culoarea din ca u!a vecimeiD la incinga toare cu niste calimari colosale de alama 01C.
A alta caracteristica importanta a ciocoiului esle viclenia. %l dovedeste o e-traordinara capacitate de
disimulare, manifestata inca de la incepui, cand, plin de umilinta, se prosternea!a in fata viitorului sau
stapan.
Scriitorul ne averti!ea!a insa asupra intentiilor personajului3 un astfel de june sta in scara caselor marelui
postelnic $ndronace .u!luc, re!imat de stalpii intrarii si absorbit in niste meditatiuni care, rejlectandu-se in
trasaturile fetei sale, lasau sa se va!a pana la evidenta ca gandirea cel preocupa nu era decat planuri
ambitioase ce incipuirea lui cea vie ii punea inainte si obsla-colile ce intampina in reali!area lorC. in casa
postelnicului, "inu Paturica este primit, din mila, ca ciu-bucciu. $utorul descrie interiorul camerei in care va
locui pentru o vreme "inu Paturica, punand in evidenta modesta si umila conditie de la care porneste, in
antite!a cu interiorul pe care il va avea mai tar!iu, cand alianta cu cera "uduca si cir 'oslea 'iorul ii va
permite sa-1 spolie!e pe $n-dronace .u!luc.
'amera sa de ciu-bucciu, in care avea numai un mi!erabil pat de scanduri, acoperit cu o patura de lana
albastraC, un dulap si un ligean de argint, nu-i displace, caci are in cap planuri mari3 -Iata-ma in sfarsit ajuns
in pamantul fagaduinteiD am pus mana pe pane si cu tit3 curagiu si rabdare, prefacatorie si iusciu-!arlac si ca
mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariotC.
$rivistul isi va pune intr-adevar intreaga vointa si iscusinta in slujba ambitiei ce-1 devorea!a, orientandu-si
pana si lecturile spre atingerea scopului final3 citea mai ales din &aciavelli.
"inu Paturica nu se va da inapoi de la nimic in vederea atingerii scopului propus. Arice mijloc prin care
poate parveni va li valorificat la ma-imum. .reptat isi va diversifica modalitatile de imbogatire.
4eusind sa castige increderea stapanului, "inu Paturica va fi avansat, treptat, de la ciu-bucciu la logofat, slu-
ger, pitar si, in cele din urma, va deveni sfetnic de taina al postelnicului. $liat cu cera "uduca si cu cir
'ostea 'iorul, "inu Paturica pune la cale ruinarea completa a lui $ndrona-ce .u!luc. $stfel. il va incarca
la socoteli si ii va fura din veniturile mosiei. Va scoate functiile la me!at, va vinde postul de ispravnic pentru
judetul .eleorman si va ajunge vataf de curte.
E
"inu Paturica devine stapan pe trei mosii, doua vii si o casa in centrul (ucurestiului, in care se adunau toti
para!itiiC.
'asatorit cu cera "uduca, "inu Paturica, marele stolnic, isi re-neaga tatal, care arunca asupra sa blestemul
parintesc.
"ar parvenitul nu se opreste aici. in timpul miscarii lui .udor Vla-dimirescu, el se angajea!a sa-1 trade!e pe
.udor in scimbul isprav-niciei a doua judete3 Praova si Sacuieni.
'a ispravnic, el utili!ea!a cele mai crude metode pentru a-i spolia pe tarani. 'and acestia nu mai puteau plati
birul, ii ungea cu pacura si ii lega de copaci, ca sa-i intepe viespele si tantarii, apoi le vindea dobitoacele si,
dupa cei saracea cu desavarsire, ii incidea in cosare ca sa nu poata reclama la stapanireC.
Adata cu preluarea domniei de catre 2rigore 2ica, taranii din cele doua judete vin cu plangeri la domnie in
contra talariilor lui "inu PaturicaC si obtin dreptate de la domnitorul pamantean.
"in ordinul acestuia, "inu Paturica va fi lasat sa moara intr-o ocna parasita.
Caracterizare - "ndronache #uzluc - personaj in romanul Ciocoii vechi si noi de
Nicolae FILI!N
Postelnicul $ndronace .u!luc, ciocoiul veci, este caracteri!at de catre scriitor ca un mare intrigant si
lingusitor, caruia traiul bun ii diminuase luciditatea, lucru care va face posibila ruinarea lui de catre "inu
Paturica.
$ndronace .u!luc este un parvenit, un fost "inu Paturica. Venit din 'onstantinopole in suita domnitorului
'aragea, $ndronace .u!luc, facand u! de intriga si lingusire, intra in gratiile domnitei 4a-lu, Cfiica
preaiubitaC a domnului 'aragea. 'u ajutorul acesteia, el va fi numit velcamaras.
"upa ce a e-ploatat cum se cuvine postul de camaras, va!and Cca in camara nu mai ramasese nimic de furat,
cumpara mai Intai calemul vinariciului, al oieritului si mai in urma u!metul spatarieiD si astfel, uniii-du-se
cu alii si talarii, despuie tara in toate modurile mai mult de trei ani, pana ce isi cumpara vreo !ece mosii,
cateva familii de tigani, case, vii si alteleD iar dupa aceea i!buti, tot prin intriga si basela, a deveni mare
postelnicC.
$scensiunea sa pe scara sociala fusese rapida si abil gandita.
in pofida situatiei dobandite, postelnicul nu era in intregime fericit3 Cel ranea de mult timp un amor foarte
tare pentru juna &aria, unica fiica a banului '., roman de natiuneC. &aria refu!a cu dispret, propunerea
postelnicului de a-i deveni sotie. /-ar fi acceptat nici in ruptul capului sa ia de barbat Cun om careC, spune ea,
Cacum doi-trei ani nu era decat un ticalos cioo-dar, ce tremura de frig dinaintea scarii noastre, iar acum
inoata in atla-suri, catifele si samuriC
$ndronace .u!luc va deveni victima lui "inu Paturica, un ambitios ca si el, care stie sa-1 linguseasca pe
postelnic, sa-i capete increderea si apoi, metodic, sa-1 ruine!e, furandu-i din veniturile mosiei si incarcandu-
1 la socoteli. ?uga domnitorului 'a-ragea coincide cu momentul ruinarii complete a postelnicului.
in comparatie cu "inu Paturica, postelnicul $ndronace .u!luc este umani!at de dragostea pentru cera
"uduca, viitoarea aliata a tanarului ciocoi.
10
$ndronace .u!luc este un ticalos care, din cand in cand, are mustrari de constiinta si de aceea scriitorul ii
ingaduie sa moara ingrijit omeneste, in vreme ce pe "inu Paturica, noul ciocoi, il va lasa sa-si sfarseasca
!ilele intr-o ocna parasita.
Caracterizare - Chera Duduca - personaj in romanul Ciocoii vechi si noi de
Nicolae FILI!N
'era "uduca este dubletul moral al lui "inu Paturica3 vicleana, ambitioasa si lipsita de orice fel de scrupule
in alegerea mijloacelor de a se imbogati. "in tiitoarea postelnicului ea va deveni aliata lui "inu Paturica, cu
care va pune la cale ruinarea sistematica a primului.
Stapana pe arsenalul vicleniilor femeiestiC, ea reuseste cu multa usurinta sa contribuie la spolierea
intretinatorului ei.
Sfarsitul 'erei "uduca este tragic3 dupa ce-1 paraseste pe "inu Paturica, ea se marita cu un turc. /oul ei
barbat, descoperind infidelitatea acesteia, ordona sa o coasa intr-un sac si apoi sa o arunce in valurile
"unarii, dupa co prinderea legilor musul maneC.
Caracterizare - Chir Costea Chiorul - personaj in romanul Ciocoii vechi si noi
de Nicolae FILI!N
'ir 'ostea 'iorul, antierou, este un personaj realist tipic pentru ilustrarea parvenitismului prin
cinism si perfidie, cunoscut de lume si ca C(ogasierulC 0negustor de stofe si pan!eturi - n.n.). $re un
Ccaracter cat se poate de marsavC, cum afirma direct naratorul omniscient, personajul fiind total
lipsit de constiinta si de sentimente. %l aduna pe cai josnice avutii, cu o aviditate de!umani!anta.
'ostea, Cevreu de origina, dar trait si naturali!at printre fanariotiC, nu se da inapoi de la nimic pentru
a scoate bani din orice si prin orice mijloace, faptele sale josnice scotand la iveala, indirect,
puternice trasaturi negative.
Pe propriile fiice, ;u-andrita si &argiolita, le foloseste drept momeaia pentru atragerea tinerilor
bogati, le invatase Csa ameteasca pe biata victimaC care cumpara la pret de specula Co dulama vece
de postav putred cusuta cu fir mincinosC ori alta marfa de proasta calitate, pe care 'ostea o aducea
la momentul oportun. Infamul si nesatiosul bogasier, Csub masca omeniei si a dreptatiiC, ins,ela,
spiona, dadea bani cu camata si trada pe oricine, daca avea din toate acestea un cat de mic castig. %l
se duce la licitatia organi!ata cu prilejul scoaterii la van!are a mos,iilor lui $ndronace .u!luc spre
a le aci!itiona pentru "inu Paturica si-i cere acestuia Ccinci la punga dupa invoiala veceC, iar in
mod sugestiv s-i in maniera romantica, satele purtau numele de Plansurile ori 'inuielile.
In cele din urma, primul domnitor roman, voda 2ica, implineste dreptatea si porunceste ca
Cmoflu!ul mincinosC 'ir 'ostea 'iorul sa fie batut Cprin toate pietele negutatorestiC, deoarece se
dovedise ca acesta nu platise ta-e pentru nicio breasla, Ccaci daca starostia voia sa-i dea patenta de
bogasier, el nu o primea, !icand ca este ceapra!arC si invers, apoi sa fie tintuit Cde ureci in fata
pravaliei saleC.
11