Sunteți pe pagina 1din 1

Cazul privind Strmtoarea Corfu (1949)

(Marea Britanie c. Albania)


La 22 octombrie 1946, dou ditru!toare britanice aflate "n trecere prin Strmtoarea Corfu (situat
n apele teritoriale ale Albaniei) au lovit mine ubacvatice, suferind impotante pierderi (inclusiv pierderi de
viei omeneti) !tr"mtoarea fusese deminat n 1944 i verificat n 194#
$n %iua accidentului, dar i la 12 noiembrie 1946, marina militar britanic a e#ecutat opera$iuni de
deminare "n zona repectiv, fiind descoperite 22 de mine &iferendul dintre cele dou state cu privire la acest
eveniment a fost supus 'urii (nternaionale de )ustiie, la recomandarea 'onsiliului de !ecuritate
*rile au cerut 'urii s stabileasc+
1) %ac Albania ete reponabil pentru producerea catatrofei i dac datoreaz Marii Britanii
dep!ubiri&
') &ac opera$iunile de deminare reprezint o "nclcare a uveranit$ii Albaniei
'u privire la punctul 1, Marea Britanie a u$inut c ete poibil ca "ne(i autorit$ile albaneze fi
amplaat minele) dar, n orice ca%, acestea au fost amplasate cu consimm"ntul autoritilor &e asemenea,
,area -ritanie a susinut c .lbania e face vinovat de faptul c nu a notificat e#iten$a minelor.
.lbania a replicat c ete impoibil ca ea fi amplaat minele) deoarece marina a militar e
reduce la c"teva brci $n acelai timp, .lbania a susinut c nu putea informa deoarece nu avea cum afle
depre amplaarea minelor.
,area -ritanie a rspuns c faptul c Albania de$inea un control efectiv aupa trmtorii, i putea
ia cuno(tin$ depre mine este demonstrat de faptul c baterii albane%e au desc/is focul la 1# mai 1946 asupra
unor distru0toare britanice, n str"mtoare &e asemenea, coata oferea poibilit$i bune de oberva$ie, fiind
nalt, iar minele fuseser amplasate la o distan relativ redus de rm (#1121111m)
3eferitor la punctul 2, Albania a u$inut c att opera$iunile de deminare) ct (i prezen$a vaelor
repective reprezint "nclcri ale uveranit$ii) deoarece trecerea nu a fot inofeniv) ci cu copul de a
intimida (dreptul de trecere inofensiv pe timp de pace repre%int o re0ul 0eneral n dreptul internaional)
.r0ument"nd c nu e#it probe "n favoarea inten$iei de intimidare) Marea Britanie a susinut c
opera$iunile de deminare unt *utificate prin teoria interven$iei) bazat pe auto+aprare (i auto+a*utorare
(4self2/elp5), i de aceea nu repre%int o nclcare a suveranitii .lbaniei
'e va decide 'urtea6
'urtea a decis ca este evident ca minele fusesera amplasate intr2o %ona care anterior fusese dominata si verificata,
cu scopul de a produce daune
78+ dar minele nu puteau fi puse decat cu acordul sau buna stiinta a .lbaniei
,aptul ca minele erau in apele Albaniei nu dovedete ca ea le+a plantat i nu ratoarna arcina probei ,
&.3999 'um Albania ete uverana) analizarea circumtantelor va tine cont de aceata) uurand daca nu
proba) macar con*unctura -..
.lbania era foarte atenta cu apele sale in trecut si mentionea%a ca deminarea ar fi o incalcare a suveranitatii :;
vrea ca circumstantele in care s2au instalat minele sa ramana secrete
<ra impoibil ca minele a fie intalate fara ca Albania a oberve) iar ei nu au luat nicio maura pentru a
preveni un de%astru, ceea ce ii e=i0e raspunderea internationala
>recerea navelor 78 este un drept al statelor pe timp de pace, insa deminarea facuta fara voia Albaniei
reprezeinta o incalcare a uveranitatii (nu este retinut ar0umentul ?self2/elp5), dar nu vor fi acordate daune
pentru deminare