Alphabet and Pronunciation - Alfabetul si

Pronuntie
Alfabetul englez (the alphabet) contine 26 de litere, dintre care 5 vocale (a,
e, i, o, u), 2 semivocale (w, y) si 19 consoane.
Literele alfabetului, luate singure, se citesc in felul urmator:
a ei! g d"i! n en! u iu!
b bi! # eit$! o ou! v vi!
c si! i ai! % %i! w d&bl"!
d di! " d"ei! ' ("u! ) e(s!
e i! ( (ei! r a*! y uai!
f ef! l el! s es! + +ed!
m em! t ti!
,n limba engle+a, cuvintele se %ronunta diferit de cum se scriu. -onsoanele se
%rotunta toate a%roa%e ca in romaneste, dar vocalele se %ronunta foarte diferit,
du%a cum %uteti vedea in e)em%lele %entru .ecare vocala de mai "os:
A - se pronunta:
1. ei in cuvinte %recum:
o name neim! / nume
o %a%er peip! / #artie
2. e in cuvinte %recum:
o and end! / si
o 0ndy endi! / 0ndi (nume %ro%riu)
1. ce re%re+inta un sunet intre 2a2 si 2e2, desc#i+and gura %entru 2a2 si
%ronuntand 2e23 ca in cuvintele:
o 4ag flg! / steag
o ma% mp! / #arta
5. un o lung (marcat o: ), ca in:
o all o:l! / tot, toti, toate
o small smo:l! / mic, mica
5. i in cuvinte %recum:
o climate klaimit! / clima
o village vilidj! / sat
6. (marcat *: ), ca in:
o after aft:! / du%a
o beggar beg:! / cersetor
E - se pronunta
1. I accentuat in cuvinte ca:
o meter mit! / contea+a
o serious siri! / serios
2. e in cuvinte ca:
o bed bed! / %at
o red red! / rosu
1. i scurt in cuvinte %recum:
o begin bigin! / a ince%e
o re%eat ripit! / a re%eta
I - se pronunta
1. i in cuvinte %recum:
o big big! / mare
o mil( milc! / la%te
2. ai in cuvinte ca:
o 6riday fraidi! / vineri
o time taim! / tim%
1. lung (marcat *: ), ca in:
o bird b:d! / %asare
o .rst f:st! / %rimul
O - se pronunta
1. o scurt, in cuvinte %recum:
o dog dog! / caine
o loc( lok! / a incuia
2. o lung (marcat o: ), ca in:
o #orse ho:s! / cal
o storm sto:m! / furtuna
1. ou ca in:
o alone loun! / singur
o o%en oupn! / desc#is
5. a scurt, inc#is (marcat & ). 7e %ronunta un 2a2 scurt in asa fel incat
varful limbii sa atinga cerul gurii. 8)em%lu cuvinte:
o done dn! / facut
o glove glv! / manusa
5. u lung (marcat u: ), ca in:
o two tu:! / doi
o %rove pru:v! / a dovedi
6. wa (ua) in cuvinte %recum:
o one wan! / unu
o once wans! / odata
9. in cuvinte ca:
o lemmon lemn! / lamaie
o tailor teil! / croitor
:. nu se %ronunta in cuvinte ca:
o lesson lesn! / lectie
o season sizn! / anotim%
U - se pronunta
1. u lung (marcat u: ) in cuvinte %recum:
o true tru:! / adevar
o rule ru:l! / regula
2. iu in cuvinte ca:
o duty diuti! / datorie
o %u%il piupl! / elev, eleva
1. a 2a2 inc#is s%re un 2*2 slab, ca in:
o dust dast! / %raf
o umbrella ambrela! / umbrela
5. lung (marcat *: ), in cuvinte ca:
o fur f:! / blana
o nurse n:s! / sora medicala
5. i ca in:
o business bisnis! / afacere
o minute minit! / minut
6. e scurt in cuvinte %recum:
o nature neit:! / natura
o 7aturday st:dei! / sambata
Y - se pronunta
1. i in cuvinte ca:
o city siti! / oras
o merry meri! / vesel
2. ai in cuvinte %recum:
o 4y fai! / a +bura
o s(y skai! / cer
; Toate vocalele marcate fonetic cu doua puncte :! reprezinta sunete lungi.
The Noun - Substantivul
1. Felul substantivelor
Substantivele n limba engleza (The "oun) %ot . <m%artite <n %atru
categorii %rinci%ale:
substantive omune ; dog caine!# cat pisica!# bo$ baiat!# girl fata!#
table masa!
substantive proprii ; %ngland &nglia!# 'ondon 'ondra!# (arius nume
proprii!
substantive abstrate ; love iubire!# courage curaj!# jo$ bucurie!
substantive oletive ; team echipa!# crowd multime!# group grup!
!. "enul substantivelor
,n limba engle+a sunt 5 genuri de
substantive: masulin, feminin, neutru si omun.
1. 7ubstantive de genul masculin sunt .intele si animalele de se) masculin:
; 8).: man# barbat!# bo$# horse cal!# lion leu!
2. 7ubstantivele de genul feminin sunt .intele si animalele de se) feminin:
; 8).: woman femeie!# girl# cat pisica!
1. 7ubstantive de genul neutru sunt lucrurile, %lantele, animale sau .inte al
caror se) nu este cunoscut (folosesc %ronumele: it =t#ey):
; world (lumea), %eace (%ace), #ouse (casa), mouse (soarece)
5. 7ubstantivele de genul comun sunt o %articularitate a limbii engle+e,
acestea au aceeasi forma %entru ambele se)e:
; 8).: child copil# copila!# cook bucatar# bucatareasa!# teacher profesor#
profesoara!
>nele substantive au forme diferite %entru genul masculin si cel feminin:
; 8).: bo$ ) girl baiat# fata!# husband ) wife sot# sotoie!# brother ) sister
frate# sora!# father ) mother tata# mama!# son ) daughter *u# *ca!# uncle )
aunt unchi# matusa!# dog ) bitch caine# catea!# bull ) cow taur# vaca!# king )
+ueen rege# regina!
#. $umarul substantivelor
?umarul substantivelor re%re+inta forma %e care o ia un substantiv %entru a
arata ca ne referim la unul sau mai multe obiecte sau .inte.
7ingularul este forma de ba+a a unui substantiv: dog# girl# wife# world#
storm furtuna!
@luralul regulat al substantivelor se formea+a %rin adaugarea unui s la
forma de singular:
; 8).: cat,s - cats pisici!# da$,s - da$s zile!# world,s - worlds
lumi!
@luralul substantivelor teminate <n: %& o& s%& s& '3 se formea+a
adaugAnd es la singular:
; 8).: church,es - churches biserici!# bush,es - bushes tu*suri!#
class,es - classes clase!# potato,es - potatoes carto*!#bo.,es -
bo.es cutii!
- (luralul neregulat
7unt unele substantive care formea+a forma de %lural neregulata.
; 7ubstantive terminate <n onsoana)* formea+a %luralul cu ies:
8).: compan$ ) companies companii!# factor$ ) factories fabrici!# bab$ )
babies bebelusi!
; >nele substantive terminate <n o fac %lural %rin adaugarea unui s:
8).: soprano ) sopranos soprane!# piano ) pianos piane!# photo ) photos
fotogra*i!
; >nele substantive terminate <n f sau fe vor avea la %lural sc#imbarea <n ves:
8).: leaf ) leaves frunze!# half ) halves jumatati!# wife ) wives# life ) lives
vieti!# self ) selves insine!# wolf ) wolves lupi!
E'eptii: roof ) roofs acoperisuri!# handkerchief ) handkerchiefs batiste!#
gulf ) gulfs golfuri# prapastii!# wharf ) wharfs/ wharves debarcadere!
; -Ateva substantive formea+a %luralul %rin sc#imbarea unei vocale interne:
8).: foot ) feet picioare 0talpa1!# man ) men barbati!# tooth ) teeth dinti!
; @luralul substantivului child (co%il) este children2 (co%ii).
; >nele substantive ramAn la fel si %entru %lural:
8).: aircraft avion# avioane!# deer caprioara# caprioare!# series serie#
serii!# sheep oaie# oi!# species specie# specii!# *sh peste# pesti!
-(luralul substantivelor ompuse
; ,n ca+ul substantivelor com%use numai ultimul cuvAnt va trece la %lural.
8).: bo$)friends iubiti!# break)ins spargeri!# travel agents agentii de
turism!
E'eptii: substantivele com%use al caror %rim element
este man sau +oman vor forma %luralul %entru ambele substantive
com%onente.
8).: men drivers soferi!# women teachers profesoare!# men servants
servitori!
; ,n ca+ul substantivelor com%use formate din constructii de genul substantiv
) prepozitie = a,verb ) substantiv, doar substantivul de ba+a va %rimi
semnul %luralului.
8).: sisters)in)law# passers)b$# men)of)war# hangers)on# lookers)on# runners)
up
; 0brevierile sau initialele vor forma %luralul %rin adaugarea unui s:
8).: (3s (embers of 3arliament!# 4I3s ver$ important persons!
-. Substantivele unie .unountable nouns/
7ubstantivele unice sunt cele care in engle+a nu se numara (uncountable)
deoarece re%re+inta unicate sau obiecte %uternic individuali+ate, ori notiuni
abstracte.
$ume ,e substante ; bread (%aine), coBee (cafea), gold (aur), %e%%er
(%i%er), glass (sticla), oil (ulei, %etrol), stone (%iatra), wood (lemn).
Abstratiuni ; eart# (%amant), %aradise (%aradis), nature (natura), t#e
%resent (%re+entul), advice (sfat), deat# (moarte), #el% (a"utor),
information (informatie), news (stire), beauty (frumusete), e)%erience
(e)%erienta), (nowledge (cunoastere), friends#i% (%rietenie), t#eory
(teorie), literature (literatura).
Alte substantive ; baggage (baga"), damage (dauna), s#o%%ing
(cum%araturi), reading (citire), luggage (baga"e), %ar(ing (%arcare),
weat#er (vreme).
0. Forma posesiva
@entru a e)%rima %osesiunea unui substantiv, se foloseste 5orma posesiva a
substantivului, care se formea+a in diferite moduri.
; La forma de singular a substantivelor care nu se termina <n s se adauga 1s :
8).: a child6s voice vocea unui copil!# the people6s choice alegerea
oamenilor!# a dog6s mouth gura unui caine!# women6s clothes haine de /pt2
femei!
; -u formele de %lural ale substantivelor care se termina <n s se foloseste doar
a%ostroful (1) :
8).: a bo$s6 school o scoala de baieti!# the sisters6 house casa surorilor!
; ?umele %ro%rii terminate <n s vor %rimi .e doar a%ostrof (C), .e 1s :
8).: (r 7ones6s / (r 7ones6 car masina domnului 7ohn!# 8eats6s / 8eats6
poems poeziile lui 8eats!
; ,n ca+ul substantivelor com%use si a titlurilor, ultimul cuvAnt va %rimi 1s :
8).: ($ father)in)law6s guitar chithara socrului meu!# 9enr$ the %ighth6s
wife a opta sotie a lui 9enr$!
; 1s se foloseste si du%a initiale sau abrevieri:
8).: The :%;6s assistant asistentii :%;!# the 3(6s speech discursul de /a
lui 3(!
6orma %osesiva se foloseste <n general cAnd vorbim de oameni, animale, tari.
7e foloseste si <n urmatoarele ca+uri:
a/ ,n e)%resii tem%orale:
8).: $esterda$6s newspaper ziarul de ieri!# in *ve $ears6 time in timp de <
ani!# ten minutes6 break pauza de zece minute!
b/ ,n e)%resii construite du%a modelul bani D wort# of (bani D in valoare de):
8).: ten dollars6 worth of bananas banane de zece dolari!# a shilling6s
worth of stamps timbre in valoare de un siling!
/ ,n alte e)%resii u+uale, cum ar .:
8).: for heaven6s sake pentru =umnezeu!# a winter6s da$ o zi de iarna!#
the water6s edge marginea apei!# the plane6s wings aripi de avion!# the train6s
departure statia de tren!
,n ca+ul anumitor substantive folosite la %osesiv, este u+uala omisiunea
substantivului urmator atunci cAnd sensul comunicarii este clar (maga+ine,
birouri, o.cii, casa, locuinta).
Eou can buy t#is at t#e ba(erCs (s#o%). ; 3oti cumpara asta la brutarie2
Fary boug#t #er tic(ets at t#e travel agentCs (oGce). ; (aria a cump>rat bilete ei la
agen?iei de turism2
H#e (ids went to IobbyCs (#ouse). ; :opii au plecat la @obb$ acasa!2
; ,deea de %osesie se %oate e)%rima si cu a"utorul constructiei of ) substantiv.
0ceasta constructie se foloseste mai ales %entru lucruri sau .inte umane sau
animale atunci cand acestea sunt urmate de o %ro%o+itie subordonata.
8).: the walls of the town zidurile orasului!# the roof of the church
acoperisul bisericii!# the ke$s of the house cheia casei!
, too( t#e advice of t#e girl and , went to buy t#e boo(. ; &m urmat sfatul fetei si am
mers sa cumpar cartea2
-a si in limba romana, acelasi substantiv %oate avea intelesuri diferite, in functie
de conte)tul %ro%o+itiei.
Je e)em%lu:
Ker #air is blac(. ; 3arul ei este negru2
7#e found a #air in t#e brus#. ; & gasit un *r de par An perie2
H#eir #ouse was made of wood. ; :asa lor este din lemn2
Le %icnic(ed in t#e woods. ; &m mers la picnic An padure2
The article - Articolul
@entru ca un substantiv sa ca%ete <nteles <ntr;o %ro%o+itie, acesta trebuie sa
.e <nsotit de un determinant substantival. -el mai des folosit determinant
substantival esteartiolul (the article). ,n limba engle+a articolele se %ot
clasi.ca astfel:
Artiol %otarat ; the
Artiol ne%otarat ; a sau an
Artiol zero ; forma implicita fara articol! sau nee.primata
1. Artiolul %otar2t . the /
0rticolul #otarAt (t%e) se scrie inaintea cuvantului %e care;l determina si se
foloseste astfel:
; ,naintea unui substantiv care a mai fost mentionat <n conte)tul res%ectiv.
0 bird saw a mouse. H#e mouse loved t#e bird. ; ; pasare a vazut un soarece2
Boarecele a iubit pasarea2
; 0tunci cAnd atAt vorbitorul cAt si ascultatorul cunosc notiunea e)%rimata de
substantiv, c#iar daca nu a mai fost mentionat <n conte)t.
; L#ereCs t#e bat#roomM ; ,tCs on t#e .rst 4oor. / Cnde este baiaD ) %ste la primul etaj2
; ,n %ro%o+itii sau fra+e <n care de.nim sau identi.cam anumite %ersoane sau
obiecte.
H#e girl in blue is my cousin. ; 5ata in albastru e verisoara mea2
; Neferitor la obiecte %e care le consideram unice.
t#e eart#, t#e sun, t#e moon, t#e stars ; pamantul# soarele# luna# stelele
Fary is in t#e garden (t#e garden of t#is #ouse). ; (aria este in gradina gradina acestei
case!2
; ,naintea su%erlativului sau numeralelor ordinale: .rst, second, t#irds, etc
(%rimul, al doilea, al treilea) si only (unic =a, singur =a, numai).
t#e best day (cea mai buna +i), t#e .rst wee( (%rima sa%tamana), t#e last c#a%ter
(ultimul ca%itol), t#e only way (singura cale).
; ,naintea unor ad"ective %entru a te referi <n general la un gru% de oameni care
au <n comun o anumita <nsusire (sunt frumosi, tineri, batrAni, "a%one+i, etc)
t#e young (tanarul), t#e beautiful (frumosul), t#e old (batranul), t#e best (cel mai bun),
t#e Oa%anese ("a%one+ul).
; ?ume de locuri geogra.ce, oceane, rAuri, mari, deserturi, munti, regiuni
t#e -aribbean (-araibe), t#e 7a#ara (7a#ara), t#e 0tlantic (0tlantic)
; 7e foloseste <naintea unor nume %ro%rii (mu+ee, institutii, #oteluri, +iare,
orc#estre, gru%uri mu+icale, va%oare, nume de famili la %lural,etc).
t#e ?ational Pallery, t#e Noyal 7#a(es%eare, t#e 7avoy, t#e Ieatles, t#e 7%ice Pirls, t#e
Puardian, t#e Helegra%#, t#e Jaily, t#e Hitanic, t#e Hower of London (Hurnul Londrei), t#e
Kouse of @arliament (-asa %arlamentului), t#e 7mit#s (familia 7mit#)
; Jecade, secole, gru%e de ani.
Fy %arents went to >niversity in t#e seventies. ; 3arintii mei au mers la facultate in anii
saptezeci2
!. Artiolul ne%otar2t . a / an /
0rticolul ne#otarat in limba engle+a este 2a2 sau 2an2.
; A se foloseste <naintea substantivelor care <nce% cu o consoana.
a boy (un baiat), a car (o masina), a #ouse (o casa)
; An se foloseste <naintea substantivelor care <nce% cu o vocala (a, e, i, o, u).
an a%%le (un mar), an orange (o %ortocala, un %ortocaliu), an o%era (o o%era)
8)ce%tii:
An <nainte de un 2#2 mut: ; an #our (o ora), an #onor (o onoare).
A <nainte de 2u2 sau 2eu2 atunci cAnd se %ronunta ca 2$ou2: ; a 8uro%ean, a
university, a unit (o unitate)
Artiolul ne%otar2t se foloseste in urmatoarele ca+uri:
; @entru a te referi la ceva %entru %rima data:
Lould you li(e a drin(M ; Ti)ar place o bauturaD
,Cve .nally got a good "ob. ; In sfarsit am obtinut o slujba buna.
; @entru a te referi la un anume membru al unui gru% sau clase:
8)em%le:
cu nume de %rofesii: Oo#n is an engineer. (,on este un inginer.)
cu nationalitati si religii: Oo#n is an 8nglis#man. (Oo#n este un engle+)
cu instrumente mu+icale: Farius was %laying a violin w#en t#e visitor
arrived. (Farius canta la vioara cand a sosit vi+itatorul.)
cu numele +ilelor: , was born on a H#ursday. (0m fost nascut intr;o Ooi)
%entru a desemna 2un fel de2, sau 2un e)em%lu de2: H#e mouse #as a tiny
nose. (7oarecele are un nas micut). ,t is a very strange car. (8 o masina
foarte ciudata.)
cu substantive la singular, du%a cuvinte cum ar . w#at si suc#: L#at a
#oa)Q Ke is suc# a %rodigious young man. (-e %acalealaQ 8 un tanar atat
de e)traordinar.)
atunci cAnd te referi la un singur obiect sau %ersoana, ec#ivalea+a cu
2one2: ,Cd li(e an orange and two lemons, %lease. (0si dori o %ortocala si
doua lamai, va rog.)
; Netineti ca se s%une a #undred (o suta), a t#ousand (o mie), a million (un
milion).
#. Artiolul zero
7e s%une ca e vorba de Artiolul zero (sau fara articol) atunci cand nu se
foloseste nici un articol.
0rticolul nu se foloseste <n urmatoarele ca+uri:
; -u nume de tari (la singular).
Permany is an im%ortant economic %ower. ; Eermania e o importanta putere
economica2
KeCs "ust returned from 0rgentina. ; %l tocmai s)a intors din &rgentina
(8)ce%tie: ,Cm visiting t#e >nited 7tates ne)t wee(. ; Ri+ite+ 7tatele >nite
sa%tamana viitoare.)
; -u numele limbilor.
6renc# is s%o(en in Ha#iti. ; 5ranceza este vorbita in Tahiti2
8nglis# uses many words of Latin origin. ; %ngleza foloseste multe cuvinte de origine
latina2
; -u numele meselor.
Lunc# is at midday. ; (asa de prFnz este la prFnz amiaza!2
Jinner is in t#e evening. ; :ina este seara
Irea(fast is t#e .rst meal of t#e day. ; (icul dejun e prima masa a zilei2
; -u numele %ersoanelor (doar cele la singular).
Oo#nCs coming to sc#ool. ; Ion vine la scoala2
Peorge Sing is my uncle. ; Gegele Eeorge este unchiul meu2
; -u titluri si nume %ro%rii:
@rince -#arles is Tueen 8li+abet#Cs son. ; 3rintul :harles este *ul reginei %lisabeta
Jr. Latson was 7#erloc( KolmesC friend. ; =r2 Hatson a fost prietenul lui Bherlock
9olmes2
(,nsa titlurile generice, luate singure, au articol: the Iueen of %ngland# the
3ope)
; Ju%a ca+ul %osesiv format cu 1s.
Kis sisterCs car. ; (asina surorii lui2
LauraCs bas(et. ; :osul 'aurei2
; -u numele %rofesiilor.
8ngineering is a useful career. ; Ingineria e o cariera folositoare2
KeCll %robably go into medicine. ; %l probabil va merge la medicina2
; -u nume de maga+ine:
,Cll get t#e card at 7mit#Cs. ; &m sa obtin cardul la magazinul lui Bmith2 smith - *erar!
; -u ani.
199: was a wonderful year. ; JKLM a fost un an minunat2
Jo you remember 1995M ; Iti amintesti de JKK<D
; -u substantive unice (uncountable nouns).
Fil( is often added to tea in 8ngland. ; 'aptele este adesea adaugat la ceai in &nglia2
@eace is good. ; 3acea e buna2
; -u numele unor munti, lacuri si insule:
Fount FcSinley is t#e #ig#est mountain in 0las(a. ; (untele (cNinle$ e cel mai inalt
munte din &laska
7#e lives near 7alty La(e. ; %a locuieste traieste! langa 'acu Barat2
Kave you visited Long ,slandM ; &i vizitat 'ong IslandD
; -u ma"oritatea numelor de stra+i , orase, statii %entru mi"loacele de trans%ort
si aero%orturi.
Rictoria 7tation is in t#e centre of London. ; Btatia 4ictoria e in centrul 'ondrei2
-an you direct me to Iond 7treetM ; 3oti sa ma directionezi spre strada @ondD
H#eyCre 4ying from Keat#row. ; %i zboara de la 9eathrow2
; ,n unele e)%resii invariabile.
by car (cu masina), at sc#ool (la scoala), at wor( (la munca), at >niversity (la
universitate), in c#urc# (la biserica), in bed (in %at), by train (cu trenul), on foot (%e "os),
on #oliday (in vacanta), on air (in broadcasting) (in direct).
-. A 3 An si One
0tunci cAnd se numara sau se masoara tim%ul, distanta, greutatea, etc. se
%oate folosi .e a 3an, .e one %entru singular.
8)em%le:
0 = Une %ound (o livra sau lira!), 0 = Une million %ounds (un milion de lire)
Eou can ta(e an= one #our for lunc#. ; 3ute?i s> lua?i o ora pentru masa de prFnz2
Jar a=an si one nu <nseamna <ntotdeauna acelasi lucru:
0 bo) is no good. (Le need somet#ing else, not a bo)). ; ; cutie nu e buna2 "e trebuie
altceva# nu o cutie!2
Une bo) is not enoug#, we need two bo)es. ; ; singura! nu e su*cient# ne trebuie doua
cutii2
The adjective - Adjectivul
Je cele mai multe ori ad"ectivele sunt folosite %entru a descrie un substantiv,
de e)em%lu, un ad"ectiv %oate descrie culoarea unui obiect. (mar rosu, carte
frumoasa).
1. Forma a,4etivului
,n limba engle+a a,4etivele (the adjective) sunt invariabile. 8le nu <si
sc#imba forma <n functie de gen sau numar.
; 0 %ot %otato (un cartof .erbinte), some %ot %otatoes (niste carto. .erbinti).
@entru a sublinia sau accentua sensul unui ad"ectiv se %ot adauga cuvintele:
very (foarte), really (intr;adevar, realmente, cu adevarat):
; 0 very #ot %otato (un cartof foarte .erbinte), some really #ot %otatoes (niste carto. cu
adevarat .erbinti).
!. (ozitia a,4etivului
Je obicei ad"ectivul se asea+a <n fata substantivului determinat:
0 goo, movie (un .lm bun).
Jar sunt si destule ca+uri cand se asea+a du%a cuvantul determinat.
8)em%le cu diferite ca+urui de %o+itionare a ad"ectivului:
; Ju%a verbe au)iliare ca: to be, to become, to seem, to loo(, to taste, to
a%%ear, to feel, to (ee%, to ma(e, to smell, to sound, to turn, etc:
H#e movie is goo,. ; 5ilmul e bun2
Eou seem upset. ; 3ari suparat2
H#is c#eese tastes ,i5erent. ; @ranza asta are un gust diferit2
; Ju%a substantiv <n e)%resii .)e:
t#e @rincess Noyal (@rintesa regala), t#e @resident elect (%resedintele ales), t#e court
martial (curtea martiala)
; -Ateva ad"ective, ca de e)em%lu c#ief, main, %oor (/unfortunate sarman#
biet!) stau numai <n fata substantivului determinat:
H#is is t#e main %ur%ose of t#e meeting. ; &cesta este scopul principal al intalnirii2
H#at poor woman was living in a garage. ; &cea femeie sarmana traia intr)un garaj2
; 0ltele %ot sta numai du%a un verb au)iliar: aslee%, u%set, awa(e, afraid, ali(e,
alive, alone, annoyed, ill, well, sorry
KeCs asleep. ; & adormit este adormit!2
,Cm alone. ; Bunt singur2
; >nele ad"ective <si sc#imba sensul <n functie de %o+itia %e care o ocu%a.
0d"ectivele involved, %resent, concerned au sens diferit daca sunt %lasate <n fata
substantivului sau du%a acesta.
H#ese are t#e %eo%le involve, 3 onerne,. ; &cestia sunt oamenii implicati / in cauza2
H#ey #ad an involve, discussion. ; &u avut o discutie di*cila2
, am a onerne, mot#er. ; Bunt o mama ingrijorata grijulie!2
H#e list of t#e students present is outside. ; 'ista de prezenta a elevilor este afara2
H#e present status of t#e matter re'uires urgent attention. ; Btarea actual> prezenta!
a problemei necesit> o aten?ie urgent>2
#. Funtiile a,4etivului
0d"ectivul arata si descrie mai multe lucruri des%re calitatile substantivul
determinat. 0d"ectivele %ot e)%rima:
; 7entimente sau calitati:
H#ey ma(e an original cou%le. ; %i formeaza un cuplu original2
7#e is a single mot#er. ; %a este o mama singura2
; ?ationalitatea sau originea:
Nicardo is Spanis%. ; Gicardo e spaniol2
, boug#t #im a S+iss watc# for -#ristmas. ; I)am cumparat un ceas de mana elvetian
de :raciun2
; Jiferite caracteristici ale unui obiect:
H#e table is long. ; (asa e mare lunga!2
H#e +%ite tray was a gift. ; 3latoul tava! alba a fost un cadou2
; RArsta:
Fy #at is too ol,. , will buy anot#er one. ; 3alaria mea e prea veche batrana!2 &m sa
cumpar alta2
Ke is still very *oung, almost a boy. ; %ste inca foarte tanar# aproape un baiat2
; Jimensiuni, marime si masuri:
,t is a very long movie. ; % un *lm foarte lung2
H#at boy is tall. ; &cel baiat e inalt2
; -uloarea:
, #ave a blue boo(. ; &m o carte albastra2
; Faterie = material:
Ke wore a otton s#irt. ; %l poarta o camasa de bumbac2
,t was a silver tray. ; %ra o tava de argint2
; 6orma:
0 retangular envelo%e. ; Cn plic dreptunghiular22
0 roun, table. ; ; masa rotunda2
; Oudecati, %areri sau o%inii:
Prammar is fasinating. ; Eramatica e fascinanta2
H#e day is +on,erful. ; Oiua e minunata2
-. Or,inea a,4etivelor
-And se folosesc doua sau mai multe ad"ective %entru a descrie acelasi
substantiv, ordinea lor de%inde de functiile acestora. 8)ista mai multe variante,
dar cea mai obisnuita ordine este:
1. 6alue3opinion .valoare3opinie/ ; delicious delicios!# lovel$
minunat!# charming incantator!
2. Size .marime/ ; small mic!# huge urias!# tin$ minuscul!
1. Age37emperature .marime& varsta3temperatura/ ; old batran!#
little putin!# $oung tanar!# cold rece!# hot cald# *erbinte!
5. S%ape .forma/ ; round rotund!# s+uare patrat!# rectangular
dreptunghiular!
5. 8olour .uloare/ ; red rosu!# blonde blond!# black negru!
6. Origin .origine/ ; Bwedish suedez!# Gomanian roman# romanesc!#
:hinese chinez# chinezesc!
9. 9aterial .material/ ; plastic plastic# de plastic!# wooden lemnos# de
lemn!# silver de argint!
8)em%le:
a green roun, plasti buc(et ; o g>leat> de plastic verde rotunda
an elegant little Fren% cloc( ; un elegant ceas mic francez
a small roun, +oo,en table ; o masa rotunda mica de lemn
Comparison degrees (comparative, superlative) - rade de
comparatie (comparativ, superlativ)
Pradele de com%aratie e)%rima in general ra%ortul unui ad"ectiv fata de ceva
sau starea ma)ima a acestuia.
Je e)em%lu: mai cald# mai rapid# cel mai bun2
8)ista trei grade de com%aratie ale ad"ectivelor:
pozitiv .sau simplu/ ; frumos# senin
omparativ ; mai frumos# mai senin
superlativ ; cel mai frumos# cel mai senin
1. Formarea omparativului
,n limba engle+a, omparativul (comparative) se %oate forma in doua
moduri, in functie de cate silabe are ad"ectivul.
a/ A,4etive u o silaba
0d"ectivele formate dintr;o silaba formea+a com%arativul adaugand -er la forma
sim%la, a,4etiv:simplu ) -er!.
tall ; taller (mai inalt), blue ; bluer (mai albastru)
; 0d"ectivele sim%le, formate din consoana , o vocala , consoana! vor dubla
consoana .nala.
fat ; fatter (mai gras), big ; bigger (mai mare), #ot ; #otter (mai .erbinte)
b/ A,4etive u ,oua silabe
0d"ectivele formate din doua silabe formea+a com%arativul adaugand -er la
forma sim%la, a,4etiv:simplu ) -er! sau cuvantul more in fata, more )
a,4etiv:simplu!.
; er se adauga doar la ad"ectivele care se termina in: -*& -l*& -o+& -le& -er&
-ure sau la ad"ectivele: %an,some& polite& pleasant& ommon& ;uiet. ,n rest,
%entru celelalte, dar si %entru acestea, se %oate adauga more in fata.
8)em%le:
yellow ; yellower =more yellow (mai galben)
sim%le ; sim%ler =more sim%le (mai sim%lu)
tender ; tenderer =more tender (mai tandru)
; 0d"ectivele terminate in -* vor inlocui 2y2 cu 2i2 inainte de 2-er2.
#a%%y ; #a%%ier =more #a%%y (mai fericit)
%retty ; %rettier =more %retty (mai dragut)
/ A,4etive u trei sau mai multe silabe
0d"ectivele formate din trei sau mai multe silabe formea+a com%arativul
adaugand cuvantul more in fata, more ) a,4etiv:simplu!.
im%ortant ; more im%ortant (mai im%ortant)
e)%ensive ; more e)%ensive (mai scum%)
!. Formarea superlativului
-a si com%arativul, superlativul (superlative) in limba engle+a se %oate
forma diferit, in functie de cate silabe are ad"ectivul.
a/ A,4etive u o silaba
0d"ectivele formate dintr;o silaba formea+a su%erlativul adaugand -est la forma
sim%la, a,4etiv:simplu ) -est!.
tall ; tallest (cel mai inalt), blue ; bluest (cel mai albastru)
; 0d"ectivele sim%le, formate din consoana , o vocala , consoana! vor dubla
consoana .nala.
fat ; fattest (cel mai gras), big ; biggest (cel mai mare), #ot ; #ottest (cel mai
.erbinte)
b/ A,4etive u ,oua silabe
0d"ectivele formate din doua silabe formea+a su%erlativul adaugand -est la
forma sim%la, a,4etiv:simplu ) -est! sau cuvantul most in fata, most )
a,4etiv:simplu!.
; est se adauga doar la ad"ectivele care se termina in: -*& -l*& -o+& -le& -er&
-ure sau la ad"ectivele: %an,some& polite& pleasant& ommon& ;uiet. ,n rest,
%entru celelalte, dar si %entru acestea, se %oate adauga most in fata.
8)em%le:
yellow ; yellowest =most yellow (cel mai galben)
sim%le ; sim%lest =most sim%le (cel mai sim%lu)
tender ; tenderest =most tender (cel mai tandru)
; 0d"ectivele terminate in -* vor inlocui 2y2 cu 2i2 inainte de 2-est2.
#a%%y ; #a%%iest =most #a%%y (cel mai fericit)
%retty ; %rettiest =most %retty (cel mai dragut)
/ A,4etive u trei sau mai multe silabe
0d"ectivele formate din trei sau mai multe silabe formea+a su%erlativul
adaugand cuvantul most in fata, most ) a,4etiv:simplu!.
im%ortant ; most im%ortant (cel mai im%ortant)
e)%ensive ; most e)%ensive (cel mai scum%)
#. Forme neregulate
>rmatoarele ad"ective au forme de com%arativ si su%erlativ total neregulate
(trebuie memorate asa cum sunt):
(ozitiv 8omparativ Superlativ
good (bun) better (mai bun) best (cel mai bun)
bad (rau) worse (mai rau) worst (cel mai rau)
little (mic, %utin)
less (mai mic, mai
%utin)
least (cel mai %utin)
old (batran, in varsta)
older =elder (mai
batran)
oldest =eldest (cel mai
batran)
muc# =many (mult
=multe)
more (mai mult =multe) most (cel mai mult =multe)
far (de%arte)
furt#er =fart#er (mai
de%arte)
furt#est =fart#est (cel mai
de%arte)
-. 8omparatia a,4etivelor
-om%aratia ad"ectivelor fata de altceva (lucru, obiect, .inta, eveniment, loc, etc)
se %oate forma in mai multe feluri.
; t%e ) superlative
H#is is t%e ol,est t#eater in London. ; &cesta este cel mai vechi batran! teatru din
'ondra2
; omparative ) t%an ; @entru a com%ara diferentele dintre doua obiecte,
evenimente sau .inte:
Ke ma(es fe+er mista<es t%an you do. ; %l face mai putine greseli decat faci tu2
H#ailand is sunnier t%an ?orway. ; Tailanda e mai insorita decat "orvegia2
0lbert is more %umbl* t#an 0rt#ur. ; &lbert e mai smerit decat &rthur2
; as ) a,4etive ) as ; -om%arative de egalitate. -onstructie folosita %entru a
com%ara oameni, locuri, .inte, evenimete sau obiecte, <ntre care nu e)ista
diferente:
@eter is 2: years old. Oo#n is 2: years old. @eter is as ol, as Oo#n. ; 3eter are PM de ani2
7ohn are PM de ani2 3eter e la fel de in varsta ca 7ohn2
Namona is as %app* as Na%#ael. ; Gamona e la fel de fericita ca Gafael2
0 tiger is as ,angerous as a lion. ; Cn tigru e la fel de periculos ca un leu2
; not as ) a,4etive ) as ; 7e %oate arata diferentele dintre doua substantive
folosind contructia not so3as ...as:
Font Ilanc is not as %ig% as Fount 8verest. ; (untele @lanc nu e la fel de inalt ca
muntele %verest
?orway is not as sunn* as H#ailand. ; "orvegia nu e la fel de insorita ca Tailanda2
!ilele saptamanii, "unile si Anotimpurile
1. =ilele saptamanii .>a*s of t%e +ee</
=ilele saptamanii (=a$s of the week) in limba engle+a se scriu <ntotdeauna
cu literV mare (sunt substantive %ro%rii <n limba engle+V). 8numerarea +ilelor
sV%tVmAnii, calendarele, etc. <nce% cu duminicV (7unday).
Sun,a* ; duminica
9on,a* ; luni
7ues,a* ; marti
?e,nes,a* ; miercuri
7%urs,a* ; "oi
Fri,a* ; vineri
Satur,a* ; sambata
; 8)em%le cu %ro%o+itii:
8very 7unday s#e goes to c#urc#. ; In *ecare duminica ea merge la biserica2
Le #ave 8nglis# classes on Huesday and on H#ursday. ; &vem ore de englez> martea si
joia2
Un 6riday , visit my %arents. ; 4inerea imi vizitez parintii2
!. @unile anului .9ont%s of t%e *ear/
-a si +ilele sa%tamanii, lunile anului ((onths of the $ear) in limba engle+a
se scriu <ntotdeauna cu literV mare (sunt substantive %ro%rii <n limba engle+V).
Aanuar* ; ianuarie
Februar* ; februarie
9ar% ; martie
April ; a%rilie
9a* ; mai
Aune ; iunie
Aul* ; iulie
August ; august
September ; se%tembrie
Otober ; octombrie
$ovember ; noiembrie
>eember ; decembrie
; 8)em%le cu %ro%o+itii:
Fay is a wonderful mont#. ; (ai este o luna minunata2
Kis birt#day is in Uctober. ; Oiua lui de nastere este in octombrie2
Un Ouly , go to t#e mountain. ; In iulie merg la munte2
#. Anotimpuri .Seasons/
Anotimpurile (The seasons) in limba engle+a sunt urmatoarele:
spring ; %rimavara
summer ; vara
autumn ; toamna
+inter ; iarna
; 8)em%le cu %ro%o+itii:
H#e s%ring mont#s are Farc#, 0%ril and Fay ; 'unile de prim>var> sunt martie# aprilie si
mai2
, li(e all seasons: s%ring, summer, autumn and winter. ; Imi plac toate anotimpurile:
primavara# vara# toamna si iarna2
The Numeral - Numeralulul
$umeralul (The "umeral) re%re+intV %artea de vorbire care e)%rimV o cifrV,
numVrul sau ordinea obiectelor, tot ce e legat de numere. Jeseori determinV
un substantiv si a%are <naintea aceluia.
8)istV mai multe ti%uri de numeral, dintre care cele mai frecvent ulili+ate
sunt:$umeralul ar,inal si $umeralul or,inal. ,n afara de acestea doua,
mai sunt numeralele: fractionar# colectiv# multiplicativ si distributiv.
1. $umeralul ar,inal
$umeralul ar,inal (The :ardinal "umeral) e)%rimV o cifrV sau numVrul
obiectclor.
?umerele cardinale de la 1 la 12 <n limba engle+a sunt urmatoarele:
W X +ero (+ero, null)
1 X one (unu)
2 X two (doi)
1 X t#ree (trei)
5 X four (%atru)
5 X .ve (cinci)
6 X si) (sase)
9 X seven (sa%te)
: X eig#t (o%t)
9 X nine (noua)
1W X ten (+ece)
11 X eleven (uns%re+ece)
12 X twelve (dois%re+ece)
; ,ntre 11 si 19 numerele se com%un %rin adaugarea terminatiei 2-teen2 la
numerele 1;9.
(?umeralele 11 si 15 %re+inta deosebiri ortogra.ce si de %ronuntie fata de
numeralele 1 si 5 de la care sau format)
11 X t#irteen (treis%re+ece)
15 X fourteen (%atrus%re+ece)
15 X .fteen (cincis%re+ece)
16 X si)teen (sais%re+ece)
19 X seventeen (sa%tes%re+ece)
1: X eig#teen (o%ts%re+ece)
19 X nineteen (nouas%re+ece)
; Yecile (2W;9W) se formea+a de la numerele 2;9 la care se adauga terminatia 2-
t*2 (cu deosebiri ortogra.ce la numerele 2W, 1W, 5W si 5W).
2W X twenty (doua+eci)
1W X t#irty (trei+eci)
5W X forty (%atru+eci)
5W X .fty (cinci+eci)
6W X si)ty (sai+eci)
9W X seventy (sa%te+eci)
:W X eig#ty (o%t+eci)
9W X ninety (noua+eci)
"umele zecilor la plural: twenties# thirties# forties# *fties etc2# precedate de articolul
QtheQ sau alt determinant# sunt folosite pentru a e.prima o perioada sau vFrsta:
The literature of the thirties2 ) 'iteratura anilor RST2
Bhe was a good)looking woman in her forties2 ) %ra o femeie frumoasa Antre UT si <T de
ani2
; ?umele +ecilor se leaga de unitati direct, cu a"utorul unei liniute de unire:
21 X twenty;one (doua+eci si unu)
15 X t#irty;.ve (trei+eci si cinci)
6: ; si)ty;eig#t (sai+eci si o%t)
99 X seventy;nine (sa%te+eci si noua)
:9 ; eig#ty;nine (o%t+eci si noua)
; 7utele se formea+a adaugand du%a numar cuvantul 2%un,re,2, iar miile se
formea+a adaugand cuvantul 2t%ousan,2.
1WW X one #undred (o suta)
9WW X seven #undred (sa%te sute)
1WWW ; one t#ousand (o mie)
1WWW X t#ree t#ousand (trei mii)
; ?umeralele care denumesc sute, mii sau milioane sunt legate %rin 2an,2 de
cele care denumesc +eci si unitati.
115 ; a=one #undred and .fteen
915 ; seven #undred and t#irty;.ve
1WW: ; t#ree t#ousand and eig#t
; 0tunci cAnd numerele denumind +ecile, sutele, miile, milioanele sunt
necunoscute, acestea a%ar la formV de %lural: tens (+eci), #undreds (sute),
t#ousands (mii), millions (milioane).
In limba englez># cuvFntul care de*neste miliardul este QbillionQ2
; 7%re deosebire de limba romAnV (unde %entru unitatiu se foloseste virgula (,)
iar %entru se%ararea miilor se foloseste %unctul (.)), in limba engle+a este invers3
unitatile se se%ara %rin %unct si miile se se%arV %rin virgul: W.:3 2.153 1,9:93
1,15:.9: etc,
; -ifra +ero se %oate citi : zero& o%& nil& not%ing sau love.
zero ; <n matematicV si indicarea tem%eraturii
o% ; la numerele de telefon
nil si not%ing ; %entru e)%rimarea scorului la fotbal
love ; <n tenis
8)em%le:
,t is four degrees below +ero. ; Bunt minus patru grade2
Jial 6W9W... ; 5ormeaza si.)oh)seven)oh222
Leeds >nited won 1;W (four nil sau four to not#ing). ; 'eeds a cFstigat cu S:T2
?astase leads by 1W:W (t#irty;love). ; "astase conduce cu ST:T2
!. $umeralul or,inal
$umeralul or,inal (The ;rdinal "umeral), numerele or,inale, e)%rimV
ordinea obiectelor sau locul unui obiect <ntr;o seris. ,n general, se formea+V
%rin adVugarea terminatiei -t%, la numeralul cardinal, cu e)ce%tia %rimelor
trei: Brst (%rimul, %rima), seon, (al doilea, a doua) si t%ir, (al treilea, a
treia).
; -ateva numerale isi sc#imba ortogra.a inaintea adaugarii terminatiei 2;t#2.
8).: Bft% (al cincilea, a cincea), eig%t% (al o%tulea, a o%ta), nint% (al
noulea, a noua), si altele la fel.
; La numeralele com%use, numai ultimul numar %rimeste terminatia 2;t#2.
8).: t+ent*-sevent% (al dou>zeci Vi Vaptelea# a dou>zeci Vi Vaptea), t+o
%un,re, an, t%irt*-si't% (dou> sute treizeci
Vi Vaselea)
; ?umeralele ordinale cu%rin+And cuvintele 2#undred2, 2t#ousand2, 2million2
%ot . %recedate numai de one, nu si de a, iar articolul #otarAt (t#e) %oate .
omis: one %un,re, an, t%irt*-seon, (al o suta trei+eci si doilea).
; 0brevierea numeralelor ordinale (forma lor %rescurtata) se face %rin
adaugarea ultimelor doua litere la cifra.
8).: 1st (.rst), !n, (second), #r, (t#ird), Ct% (eig#t#), !1st (twenty;.rst).
; La +eci, terminatia 2;ty2 devine -tiet%.
8).: t+entiet%& t%irtiet%& fortiet%& Bftiet%& si'tiet%& seventiet%&
eig%tiet%& ninetiet%.
; ,n general, numeralul ordinal este <nsotit de arilcolul t%e.
@ista numerale or,inale
1 ; t#e .rst (t#e 1st)
2 ; t#e second (t#e 2t#)
1 ; t#e t#ird (t#e 1rd)
5 ; t#e fourt# (t#e 5t#)
5 ; t#e .ft# (t#e 5t#)
6 ; t#e si)t# (t#e 6t#)
9 ; t#e sevent# (t#e 9t#)
: ; t#e eigt# (t#e :t#)
9 ; t#e nint# (t#e 9t#)
1W ; t#e tent# (t#e 1Wt#)
11 ; t#e elevent# (t#e 11t#)
12 ; t#e twelft# (t#e 12t#)
11 ; t#e t#irteent# (t#e 11t#)
15 ; t#e fourteent# (t#e 15t#)
15 ; t#e .fteent# (t#e 15t#)
16 ; t#e si)teent# (t#e 16t#)
19 ; t#e seventeent# (t#e 19t#)
1: ; t#e ei#teent# (t#e 1:t#)
19 ; t#e nineteent# (t#e 19t#)
2W ; t#e twentiet# (t#e 2Wt#)
21 ; t#e twenty;.rst (t#e 21st)
1W ; t#e t#irtiet# (t#e 1Wt#)
12 ; t#e t#irty;second (t#e 12nd)
5W ; t#e fortiet# (t#e 5Wt#)
51 ; t#e forty;t#ird (t#e 51rd)
5W ; t#e .ftiet# (t#e 5Wt#)
55 ; t#e .fty;fourt# (t#e 55t#)
6W ; t#e si)tiet# (t#e 6Wt#)
65 ; t#e si)ty;.ft# (t#e 65t#)
9W ; t#e seventiet# (t#e 9Wt#)
:W ; t#e eig#tiet# (t#e :Wt#)
9W ; t#e ninetiet# (t#e 9Wt#)
1WW ; t#e #undret# (t#e 1WWt#)
1W1 ; t#e #undred and .rst (t#e 1W1st)
1WWW ; t#e one t#ousandt# (t#e 1WWWt#)
#. $umeralul frationar
$umeralul frationar (The 5ractional "umeral), numerele frationare,
arata una sau mai multe %arti ale <ntregului.
8ste redat sub forma unor fractii (1=1, 5=5), iar cu litere se e)%rima cu
numaratorul numeral cardinal, iar numitorul, %rintr;un numeral ordinal, ca in
urmatoarele e)em%le:
1=1 ; one-t%ir, (o treime)
2=5 ; t+o-Bft%s (doua cincimi)
1=5 ; t%ree-fourt%s (trei %atrimi)
; :and numaratorul e.prima o unitate mai mare de J# numitorul se scrie si se
pronunta la plural P/S ) two)thirds!.
-. $umeralul oletiv
$umeralul oletiv (The :ollective "umeral) arata ca obiectele sunt
considerate <n gru% si nu i+olat (ouple / doi, doua3 pair / %erec#e3 team /
ec#i%a %eec#e, gru%a!3 *o<e / %erec#e3 ,ozen / du+ini3 sore D ,ouazei).
; a pair of s#oes ; o %erec#e de %anto.
; two team of cattle ; doua %erec#i de vite
; four *o<e of o)en ; %atru %erec#i de boi
; two ,ozen of eggs ; doua du+ini de oua
0. $umeralul multipliativ
$umeralul multipliativ (The (ultiplicative "umeral) arata masura <n care
creste o cantitate sau o actiune (8).: double t#e amount ; dublu sumei sau
2dublea+a cantitatea2!).
?umeralul multi%licativ are forme diferite, <n functie de stilul familiar, te#nic,
o.cial etc. <n care el este folosit.
; ,n vorbirea curenta, numeralele multi%licative de la 1 la 1 au urmatoarele
forme: one (odata), t+ie (de doua ori), t%rie (de trei ori) 6orma t#rice este
<nvec#ita!.
; Je la numarul 5 <n continuare, numeralele multi%licative se formea+a cu
numeralul cardinal urmat de substantivul times (ori, dati).
8).: four times (de %atru ori), eig%t times (de o%t ori).
6orma cu 2times2 este folosita si <n locul lui 2t#rice2: t%ree times.
; ,n stilul literar, te#nic sau o.cial, se foloseste numeralul multi%licativ format
din numeralul cardinal si su.)ul -fol,.
8).: t+ofol, (dublu), t%reefol, (tri%lu), a %un,re,fol, (de o suta de ori)
; @entru unitatea 1, forma numeralului multi%licativ este si single, iar %entru 2
se foloseste, %e lAnga forma,ouble si t+ofol,.
E. $umeralul ,istributiv
$umeralul ,istributiv (The =istributive "umeral) e)%rima gru%area
numerica a obiectelor. 7e formea+V cu a"ulorul lui b* sau an,.
one by one ; unul cFte unul
t#ree by t#ree ; trei cFte trei
by twos ; cFte doi
by t#rees ; cFte trei
two and two ; doi si cu doi
t#ree and t#ree ; trei si cu trei
$ota:
0%ro)imarea numericV se e)%rimV
%rin: about (circa), nearl* (a%ro)imativ), almost (a%roa%e)
Je%Vsirea unei cifre se e)%rimV %rin: over (%este), moret%an (mai mult
decat =de), above (%este).
#ate and Time - $%primarea datei si orei
1. E'primarea ,atei
La e)%rimarea datei se foloseste numeralul ordinal, acesta %oate . ase+at
inaintea sau du%a numele lunii.
Jaca numeralul ordinal %recede denumirea lunii, acesta este urmat de 2of2.
8).: , was born on t#e 9t# of Ouly 1996. ; ()am nascut pe L Iulie JKLW2
Jaca numeralul ordinal este ase+at du%a denumirea lunii, 2of2 este omis.
8).: , was born on 0%ril (t#e) 9t#. ; ()am nascut pe L Iulie2
,n engle+a americana ordinea obisnuita este luna& ziua& anul.
8).: W5.W2.19:1 ; Fay t#e 2nd 19:1.
,n engle+a britanica ordinea este ziua& luna& anul.
8).: 15.W5.19:1 ; 15t# of Fay 19:1.
; 0nii se citesc cu a"utorul miilor sau a sutelor (stil o.cial), ori a +ecilor (in limba
vorbita).
Je e)em%lu, 1996 se %oate citi:
1. one t%ousan, nine %un,rea, an, ninet*-si' (o mie noua sute
nouaa+eci si sase)
sau
2. nineteen %un,rea, an, ninet*-si' (nouas%re+ece sute noua+eci si
sase)
ori
1. nineteen ninet*-si' (nouas%re+ece noua+eci si sase)
&nul PTTT se citeste Qtwo thousandQ2
Atentie
-ifra +ero se %oate citi : zero& o%& nil& not%ing sau love.
zero ; <n matematicV si indicarea tem%eraturii
o% ; la numerele de telefon
nil si not%ing ; %entru e)%rimarea scorului la fotbal
love ; <n tenis
8)em%le:
,t is four degrees below +ero. / Bunt minus patru grade2
Jial 6W9W... / 5ormeaz> si.)oh)seven)oh222
Leeds >nited won 5;W (four nil sau four to not#ing). / 'eeds a cFstigat cu U:T2
?astase leads by 1W:W (t#irty;love). / "astase conduce cu ST:T2
!. E'primarea orei .timpului ronologi/
,n e)%rimarea tim%ului cronologic se foloseste forma 2o1lo<2, iar %ro%o+itia
ince%e de obicei cu %ronumele 2It2.
,t is ten oCcloc(. / % ora zece2
,t is .ve o Ccloc( s#ar%. / %ste cinci *.2
; UCcloc( se foloseste numai cu ora .)a.
; OumVtatea de orV se e)%rimV %rin 2%alf2, iar sfertul de orV %rin 2.a/ ;uarter2.
; @entru a indica fractiunile de ore %Ana la 2si "umatate2 se mentionea+a numarul
minutelor urmat de %re%o+itia 2past2 si de ora res%ectiva.
8).: ,t is ten (minutes) %ast nine. / %ste ora! K si JT minute!2
; 6ractiunile <ntre "umatate si ora urmatoare se redau <n limba engle+a
s%unAnAnd numarul minutelor, %re%o+itia 2to2 si a%oi ora.
8).: ,t is twenty (minutes) to si). / %ste sase fara PT de minute!2
; ,n engle+a americana se folosesc si %re%o+itiile 2after2 si 2before2 <n loc de
2%ast2 si 2to2.
::1W ; ,t is ten (minutes) after :.
::5W ; ,t is twenty (minutes) before 9.
; ,n engle+a americana, %entru "umatate de ora se foloseste e)%resia cu 2t%irt*2
du%a ora.
8).: ::1W ; ,tCs eig#t t#irty.
Be practic> e.primarea orei si An felul urm>tor:
%.2: P:J< X two *fteen doi si un sfert!
0lte e)em%le:
,t is ten (minutes) %ast eig#t. / %ste opt si zece2
,t is a 'uarter %ast nine. / %ste nou> si un sfert2
,t is #alf %ast nine. / %ste nou> si jum>tate2
,t is twenty (minutes) to ten. / %ste zece f>r> dou>zeci2
,t is 'uarter to ten. / %ste zece f>r> un sfert2
Adverbs - Adverbe (&)
A,verbele (&dverbs) sunt cuvinte care ne s%un mai multe des%re cum, unde,
cAnd, cAt de frecvent sau <n ce mVsura are loc o actiune. 0dverbele sunt in
legatura cu un verb.
1. Funtia a,verbelor
6iind in legatura cu un verb, adverbele determina in general verbe.
H#e bus moved slo+l*. (#owM) ; &utobuzul s)a miscat incet2 cumD!
, am going #ome tomorro+. (w#enM) ; 3lec acasa maine2 candD!
!. Formarea a,verbelor
0dverbele se formea+a de cele mai multe ori %rin adaugarea unui -l* la forma
de singular a ad"ectivului.
A,4etiv A,verb E'emplu
careful (atent,
gri"uliu)
carefully (cu atentie, cu
gri"a)
Ke carefully %ic(ed u% a tie.
(8l a luat cu gri"a o
cravata.)
'uic( (re%ede,
ra%id)
'uic(ly (re%ede, cu
ra%iditate)
Hime goes 'uic(ly.
(Him%ul trece re%ede.)
slow (incet) slowly (incet)
Ke wal(ed slowly to t#e
door.
(8l a mers incet la usa.)
a/ 9o,iBari ortograBe
; Jaca ad"ectivul se termina in -*, acesta se va inlocui cu -i ) -l*.
easy ; easily (cu usurinta), angry ; angrily (furios, cu furie), luc(y ; luc(ily (norocos)
; -And avem un -le la sfarsit (;able, ;ible, ;le), dis%are -e si este inlocuit cu -*.
%robable ; %robably (%robabil, cu %robabilitate), terrible ; terribly (teribil), gentle ;
gently (delicat, cu delicatete)
; 0d"ectivele terminate in -i adauga -all*.
basic ; basically (fundamental, ba+ic), economic ; economically (economic), tragic ;
tragically (tragic)
8)ce%tie: %ublic ; %ublicly (%ublic, in %ublic)
; 6orme neregulate
true ; truly (intradevar, cu adevarat), due ; duly (cum trebuie, cum se cuvine),
w#ole ; w#olly (in intregime)
good ad".! (bun) ; well adverb! (bine, cum trebuie)
b/ Unele a,verbe au aeeasi forma a si a,4etivele
early, fast, #ard, #ig#, late, near, straig#t, wrong
-om%arati:
H#is is a %ar, e)ercise. (ad"ectiv) ; &cesta e un e.ercitiu greu
Ke wor(s %ar,. (adverb) ; %l munceste din greu
Le saw many %ig% buildings. (ad"ectiv) ; &m vazut multe cladiri inalte
H#e bird 4ew %ig% in t#e s(y. (adverb) ; 3as>re a zburat inalt sus! spre cer
/ Unor a,4etive le orespun, ,oua forme ,e a,verb& u sensuri
,iferite
A,4etiv A,verbe E'emplu
dee% (adanc)
1. dee% (adanc)
2. dee%ly (%rofund, %ana
%este ca%)
; Ke loo(ed dee% into #er eyes.
(8l a %rivit adanc in oc#ii ei.)
; 7#e is dee%ly in love.
(8a e %rofund indragostita.)
direct (direct)
1. direct (in mod direct)
2. directly (direct, fara
intar+iere)
; Eou can dial ?ew Eor( direct.
(@oti suna la ?ew Eor( in mod direct.)
; Ke went t#ere directly.
(8l a %lecat direct (fara intar+iere)
acolo.)
.rst (%rimul,
%rima)
1. .rst (intai, %rimul)
2. .rstly (in %rimul rand, mai
intai)
; Fy mot#er came in .rst.
(Fama a intrat intai (%rima).)
; 6irstly, , would li(e to welcome you
#ere.
(,n %rimul rand, asi dori sa va ure+ bun
venit aici.)
0lte ad"ective cu adverbe asemanatoare: #ard, lig#t, "ust, last, late, most, near,
rig#t, round, s#ort, wrong.
#. "ra,ele ,e omparatie ale a,verbelor
0dverbele formea+a com%arativul si su%erlativul la fel ca si ad"ectivele (vedeti
lectia %recedenta).
; 0dauga -er %entru com%arativ si -est %entru su%erlativ la adverbele dintr;o
singura silaba:
#ard ; #arder ; #ardest (greu ; mai greu ; cel mai greu)
; 0dauga more %entru com%arativ si most %entru su%erlativ la adverbele
formate din doua sau mai multe silabe si la cele terminate in -l*:
seriously ; more seriously ; most seriously (serios ; mai serios ; cel mai serios)
; >nele adverbe au forme neregulate la com%arativ si su%erlativ:
badly ; worse ; worst (rau ; mai rau ; cel mai rau)
little ; less ; least (%utin ; mai %utin ; cel mai %utin)
well ; better ; best (bine ; mai bine ; cel mai bine)
muc# ; more ; most (mult ; mai mult ; cel mai mult)
Je retinutQ >neori most %oate avea sensul de ver* (foarte):
Le are most grateful for your #el%. ; Buntem foarte recunosc>tori pentru ajutorul t>u
, am most im%ressed by t#is a%%lication. ; Bunt foarte impresionat de aceast> cerere2
Adverbs classification - Clasificarea adverbelor (')
A,verbele (The adverbs) %ot . clasi.cate in urmatoarele 5 categorii:
1. 0dverbe de mod
2. 0dverbe de loc si directie
1. 0dverbe de tim%, durata si frecventa
5. 0dverbe de siguranta si %robabilitate
5. 0dverbe de grad
1. A,verbe ,e mo,
0dverbele de mod ne arata cum, in ce mod, are loc o actiune. 8le se asea+a
in %ro%o+itie du%a verb sau du%a com%lementul acestuia.
8)em%le:
Ke swims +ell. (du%a verb) ; %l inoata bine
Ke ran rapi,l*. (slowly, 'uic(ly) ; %l a fugit repede2 Ancet# indata!
7#e s%o(e softl*. (loudly, aggressively) ; %a a vorbit Ancet2 cu voce tare# agresiv!
Oo#n coug#ed lou,l* to attract #er attention. ; 7ohn a tuVit tare pentru a atrage aten?ia
ei2
Ke %lays t#e %iano beautifull*. (du%a com%lement) ; %l canta frumos la pian2
Ke ate t#e c#ocolate ca(e gree,il*. ; %l a mancat prajitura de ciocolata cu l>comie2
Je retinut:
a/0dverbul de mod nu se asea+a <ntre verb si com%lement:
Incorect: 9e ate greedily the chocolate cake2
-orect: Ke ate t#e c#ocolate ca(e gree,il*.
b/ @o+itia adverbului <n %ro%o+itie este foarte im%ortanta mai ales atunci cAnd
e)ista mai multe verbe <n %ro%o+itie. Jaca adverbul este ase+at du%a o
%ro%o+itie, atunci acesta modi.ca <ntregul sens e)%rimat <n %ro%o+itie.
Ubservati diferentele de sens <n functie de locul adverbului <n %ro%o+itie:
Ke ;uietl* as(ed me to leave t#e #ouse. ; %l mi)a cerut linistit sa ies din casa2 cererea
lui a fost facuta <n liniste!
Ke as(ed me to leave t#e #ouse ;uietl*. ; %l mi)a cerut sa ies din casa in
liniste2 %lecarea a fost facuta <n liniste!
!. A,verbe ,e lo si ,iretie
0rata unde are loc actiunea verbului. 7e asea+a in general du%a verbul
%rinci%al sau com%lementul lui.
8)em%le:
; Ju%a verb:
, loo(ed ever*+%ere. ; ()am uitat peste tot
Fary loo(ed a+a*. (u%, down, around) ; (aria s)a uitat departe2 sus# jos# imprejur!
,Cm going %ome. (out, bac() ; 3lec acasa2 afara# inapoi!
; Ju%a com%lement:
H#ey built a #ouse nearb*. ; %i au construit o casa in apropiere2
7#e too( t#e c#ild outsi,e. ; %a a luat copilul afara
A. Fere 3 t%ere. -u verbe de miscare, %ere e)%rima ideea de Anspre/ cu /
Ampreuna cu vorbitorul, iar t%erecontrariul, departe# fara participarea
vorbitorului:
8)em%le:
-ome #ere. ; 4ino aici spre mine!
,tCs in #ere. ; %ste aici2 (vino im%reuna cu mine sa ve+i)
,tCs in t#ere. ; %ste acolo (du;te singur sa ve+i)
@ut it t#ere. ; 3une)o acolo2 (de%arte de mine)
; 8)%resii cu %ere3 t%ere:
down #ere (aici "os), down t#ere (acolo "os)
over #ere (aici, c#iar aici), over t#ere (acolo, c#iar acolo)
under #ere (aici dedesubt), under t#ere (acolo dedesubt)
u% #ere (aici sus), u% t#ere (acolo sus)
G. 0dverbele de loc terminate <n -+ar,s.
; 8)%rima ideea de miscare <ntr;o anumita directie:
bac(wards (ina%oi), forwards (inainte), downwards (in "os),
u%wards (in sus), inwards (s%re interior), outwards (s%re e)terior),
nort#wards (s%re nord), sout#wards (s%re sud), eastwards (s%re est),
westwards (s%re vest), #omewards (s%re casa), onwards (ince%and cu).
-ats donCt usually wal( bac(wards. ; 3isicile de obicei nu merg cu spatele2
H#e s#i% sailed westwards. ; "ava a navigat spre vest2
Je retinutQ
7o+ar,s este %re%o+itie, nu adverb, astfel <ncAt va . <ntotdeauna urmat de un
substantiv sau %ronume:
Ke wal(ed to+ar,s t%e ar. ; & mers spre masina2
7#e ran to+ar,s me. ; %a a alergat spre mine2
8. 0dverbe care e)%rima atAt locul cAt si directia:
a#ead (inainte), abroad (in strainatate), overseas (%este ocean), u%#ill (la deal),
down#ill (la vale),
sideways (in lateral), indoors (in interior), outdoors (in e)terior).
#. A,verbe ,e timp& ,urata si freventa
0rata cand a avut loc o actiune dar si durata sau frecventa actiunii.
; -And: today (a+i), yesterday (ieri), later (mai tar+iu), now (acum), last year
(anul trecut)
; Jurata, %entru cAt tim%: all day (toata +iua), not long (nu mult), for a w#ile
(%entru un tim%), since last year (de anul trecut)
; -At de frecvent: sometimes (cateodata), fre'uently (frecvent, adesea), never
(niciodata), often (des, adesea), yearly (anual)
Je obicei, adverbele de tim% se asea+a la sfArsitul %ro%o+itiei sau emfatic, la
<nce%utul ei:
Une of my c#ildren wrote to me *ester,a*. ; Cnul dintre copiii mei mi)a scris ieri2
@ater t#e boy understood t#e story. ; (ai tFrziu# b>iatul a An?eles povestea2
0dverbele care indica durata se asea+a la sfarsitul %ro%o+itiei:
7#e stayed in t#e #ouse all ,a*. ; %a a stat in casa toata ziua2
Fy mot#er lived in 6rance for a *ear. ; (ama mea a tr>it An 5ran?a un an timp de un
an!2
Je retinutQ
; For este intotdeauna urmat de o e)%resie de durata:
for t#ree days (%entru tim% de! trei +ile), for a wee( (%entru tim% de! o sa%tamana),
for several years (%entru mai multi ani), for two centuries (%entru doua secole).
; Sine este intotdeauna urmat e)%resia unui moment %unctual <n tim%:
since Fonday (de luni, ince%and cu luni), since 1996 (din 1996), since t#e last year
(ince%and cu anul trecut, de anul trecut).
0dverbele de frecventa e)%rima frecventa unei actiuni si se asea+a de obicei in
fata verbului %rinci%al, dar du%a verbele au)iliare (cum ar .: be, #ave, may,
must):
, often eat vegetarian food. (in fata verbului %rinci%al) ; &desea mananc mancare
vegetariana2
Eou must al+a*s fasten your seat belt. (du%a verbul au)iliar 2must2) ; Trebuie s> *.ati
Antotdeauna centura de siguran?>2
, #ave never forgotten my .rst (iss. (du%a verbul au)iliar 2#ave2 si in fata verbului
%rinci%al 2forgotten2) ; "iciodat> nu am uitat primul meu sarut2
>nele adverbe de frecventa e)%rima regularitatea incidentei unei actiuni si se
%lasea+a la sfarsitul %re%o+itiei:
H#is maga+ine is %ublis#ed mont%l*. ; &ceast> revist> este publicat> lunar2
Ke visits #is mot#er one a +ee<. ; %l isi viziteaz> mama o dat> pe s>pt>mFn>2
0dverbe de fecventa:
fre'uently (frecvent), generally (in general), normally (in mod normal),
occasionally (oca+ional),
often (adesea), regularly (in mod regulat), sometimes (cateodata), usually (de
obicei).
Je retinutQ
; Yet se foloseste in %ro%o+itii interogative sau negative:
Kave you .nis#ed your wor( yetM ?o, not yet. ; &i terminat deja muncaD "u# nu Anc>2
H#ey #avenCt met #im yet. ; %i inca nu l)au intalnit2
; Still e)%rima ideea de continuitate. 7e foloseste in %ro%o+itii %o+itive sau
interogative.
, am still #ungry. ; Inca mi)e foame2
Jo you still wor( for t#e moneyM ; Inca mai lucrezi pentru baniD
Or,inea a,verbelor ,e timp:
Jaca este nevoie de mai multe adverbe de tim% in aceeasi %ro%o+itie ordinea lor
va .:
1 ; adverbe de durata
2 ; adverbe de frecventa
1 ; adverbe de tim%
8)em%le:
1 ) ! : , wor( (1) for .ve #ours (2) every day. ; (uncesc cinci ore in *ecare zi2
! ) # : H#e maga+ine was %ublis#ed (2) wee(ly (1) last year. ; Gevista a fost publicata
saptamanal anul trecut2
1 ) # : , was abroad (1) for two mont#s (1) last year. ; &m fost in strainatate pentru
0timp de1 doua luni anul trecut2
1 ) ! ) # : 7#e wor(ed in a #os%ital (1) for two days (2) every wee(, (1) last year. ; %a
a lucrat intr)un spital 0timp de1 doua zile in *ecare saptamana# anul trecut2
-. A,verbe ,e siguranta si probabilitate
0cestea e)%rima cat de sigur este vorbitorul de actiunea sau evenimentul %e
care il relatea+a:
certainly (desigur), de.nitely (cu siguranta), %robably (%robabil), undoubtedly
(fara indoiala), surely (cu siguranta),
maybe (%oate), obviously (evident), %er#a%s (%oate, %robabil), %ossibly (%osibil,
in mod %osibil), really (intr;adevar).
7e asea+a in %ro%o+itie intre verbul au)iliar si verbul %rinci%al.
Ke #as certainly forgotten t#e meeting. ; %l a uitat cu siguranta intalnirea2
@entru o formulare emfatica sau o reliefare a a.rmatiilor, se asea+a <n debutul
fra+ei:
>ndoubtedly, 7tefan cel Fare was a great leader. ; 5>r> Andoial># Ytefan cel (are a fost
un mare conducator2
Je retinutQ
Surel* ase+at la ince%utul %ro%o+itiei inseamna ca vorbitorul este convins de
adevarul unei a.rmatii, dar incearca sa obtina o con.rmare:
7urely youCve got a bicycleM ; :u siguranta le)a?i luat o biciclet>D
0. A,verbe ,e gra,
0ceastea e)%rima intensitatea sau gradul de inde%linire a actiunii unui verb,
ad"ectiv sau adverb:
almost (a%roa%e), nearly (a%roa%e, in a%ro%iere), 'uite (destul), "ust (doar), too (%rea, de
asemenea), enoug# (destul, su.cient), #ardly (din greu, cu greu), scarcely (abia),
com%letely (com%let), very (foarte), e)tremely (e)trem de, in mod e)trem).
Locul lor in %ro%o+itie este .e in fata ad"ectivului sau adverbului %e care il
determina, .e in fata verbului %rinci%al:
H#e water was e)tremely cold. ; &pa a fost e.trem de 0foarte1 rece2
Ke was "ust leaving. ; %l tocmai a plecat2
7#e #as almost .nis#ed. ; %a aproape a terminat2
Enoug%& too& ver*
; 8noug# inseamna 2destul de 222# su*cient de 2222 (%ana la o limita) si se
%lasea+a du%a ad"ectiv sau adverb:
,s your coBee #ot enoug#M (ad"ectiv) ; % cafeaua ta destul de *erbinte
Ke didnCt wor( muc# enoug#. (adverb) ; %l nu a lucrat su*cient de mult2
; Hoo inseamna 2prea# mai mult decat este necesar pentru2222 si se asea+a in fata
ad"ectivului sau adverbului:
H#is coBee is too #ot. (ad"ectiv) ; :afeaua e prea *erbinte2
Ke wor(s too muc#. (adverb) ; %l munceste prea mult2
; Rery intareste sensul unui ad"ectiv sau adverb si se asea+a in fata acestora:
H#e girl is very beautiful. (ad"ectiv) ; 5ata e foarte frumoasa2
Ke wor(ed very 'uic(ly. (adverb) ; %l a lucrat foarte repede2
Je retinutQ
8)ista o diferenta im%ortanta intre 2too2 si 2very2:
; 6er* e)%rima un fa%t:
Ke s%ea(s very 'uic(ly. ; %l vorbeste foarte repede2
; 7oo sugerea+a e)istenta unei %robleme:
Ke s%ea(s too 'uic(ly. ; %l vorbeste prea repede2
0lte adverbe asemanatoare lui 2very2:
e)tremely (e)trem de, in mod e)trem), es%ecially (mai ales, in s%ecial), %articularly
(in %articular, indeosebi), %retty (destul de),
rat#er (mai degraba), 'uite (destul de), fairly (dre%t, in mod corect), not
es%ecially (nu in mod s%ecial), not %articularly (nu in mod %articular, nu deosebit de).
Pronouns - Pronumele
(ronumele (pronouns) sunt cuvinte care in general desemnea+a o %ersoana
sau inlocuesc un substantiv, facand astfel referire la o idee, .inta, obiect sau
actiune mentionate anterior sau cunoscuta de catre interlocutor.
Oo#n did all t#e wor(. ; 7ohn a facut toata treaba2
Fe did all t#e wor(. ; %l a facut toata treaba2
L#o did all t#e wor(M (he) ; :ine a facut toata treabaD el!
1. Funtia& forma si lasiBarea pronumelui
; @ronumele au forme s%eci.ce in functie de numar, gen si ca+:
$umar: singular ; t#is (acesta, aceasta)3 %lural ; t#ese (acestia, acestea)
"en: masculin ; #e (el)3 6eminin ; s#e (ea)3 neutru ; it
8az: ?ominativ ; s#e3 Penitiv ; #ers3 Jativ ; to #er3 0cu+ativ ; #er
@ronumele %ot . sim%le (you, w#ic#, many) (tu, care, multi), sau com%use
(everybody, w#atever, no one) (toata lumea, oricare, nici unul).
; Ju%a continut si functie %ronumele %ot .:
1. @ersonale
2. Ne4e)ive
1. ?e#otarate
5. Jemonstrative
5. Nelative
6. Je intarire
9. ,nterogative
:. Neci%roce
!. (ronumele personale
,ata un tabel cu %ronumele %ersonale la ca+urile ?ominativ, Penitiv, Jativ si
0cu+ativ:
$ominativ "enitiv >ativ
Auzati
v
I (eu) mine (al meu, a mea) (to) me (mie) me
*ou (tu, dumneata) yours (al tau, a ta) (to) you (tie) you
%e (el) #is (a lui) (to) #im (lui) #im
s%e (ea) #ers (a ei) (to) #er (ei) #er
it (el =ea, neutru) its (a lui, a ei neutru!) (to) it (lui, ei) it
+e (noi)
ours (al nostru, a
noastra)
(to) us (noua) us
*ou (voi,
dumneavoastra)
yours (a vostru, a
voastra)
(to) you
(voua)
you
t%e* (ei, ele) t#eirs (a lor) (to) t#em (lor) t#em
; Je retinut:
I (eu) se scrie intodeauna cu litera mare.
Its (%ronume ; genitiv) nu are a%ostrof. Jeosebire fata de 2it6s2 care %rovine
de la 2it is2 sau 2it has2.
It se foloseste %entru obiecte, lucruri si fenomene.
8)em%le:
I gave %im t#e boo(. ; I)am dat lui cartea2
Fe ran t#e London Farat#on. ; %l a alergat la (aratonul 'ondrei2
,tCs a %leasure to %im. ; % o placere pentru el2
I only %layed against %er once. ; &m jucat impootriva ei o singura data2
H#ese boo(s are ours. ; &ceste carti sunt ale noastre
,s t#is %en *ours or mineM ; &cest stilou este al dumneavoastra sau al meuD
You 3 7%e* impersonal ; %utem folosi aceste doua %ronume %entru a vorbi
des%re oameni in general.
Eou #ave to drive on t#e ot#er side of t#e road. ; Trebuie sa conduci pe partea cealalta a
drumului2
H#ey say s#eCs very clever. ; %i spun ca ea este foarte desteapta2
It ; %oate inde%lini o serie de functii de mare im%ortanta:
- It impersonal (in e)%resii im%ersonale tem%orale, e)%rimand starea vremii,
distante sau in contructii %asive).
,tCs : oCcloc(. ; % ora M2
,t was s%ring. ; & fost primavara2
,s it FondayM ; % luniD2
Kow #ot it isQ ; :e *erbinte eZ
Kow far is it to t#e stationM ; :at e pana la statieD
- It ,emostrativ
L#o is itM ,tCs t#e %ostman. ; :ine eD %ste postasul2
,tCs t#e c#ildren. ; Bunt copiii2
#. (ronumele reHe'ive
@ronumele re4e)ive insotesc un verb si se refera la subiect. 7e folosesc atunci
cand subiectul si com%lementul direct se refera la aceeasi %ersoana.
6orme:
; Singular: myself, yourself, #imself, #erself, itself
; (lural: ourselves, yourselves, t#emselves
8)em%le:
, wanted to do it myself. ; &m vrut sa o fac singur2
7#e fell oB t#e ladder and in"ured #erself. ; %a a cazut de pe scara Vi s)a r>nit ea
insasi!2
Eou can do t#ese tas(s by yourself. ; 3ute?i face aceste sarcini de unul singur2
0fter .ve minutes, it will automatically turn itself down. ; =up> cinci minute# se va opri
automat singur2
LetCs buy ourselves a c#air for t#e garden. ; B> ne cumpara noi insine! un scaun de
gr>din>2
H#ey built t#e #ouse t#emselves. ; %i au construit casa singuri2
-. (ronumele ne%otarate
Bome# an$# ever$ se %ot combina cu -one& -bo,*& -t%ing %entru a obtine
%ronumele ne#otarate. 0cestea sunt:
anyone (oricare), anybody (oricine), anyt#ing (orice), someone (cineva),
somebody (cineva),
somet#ing (ceva), everyone (oricare, toata lumea), everybody (toata lumea),
everyt#ing (totul).
; $o %oate forma im%reuna cu 2;body2 sau 2;one2 %ronumele: nobod$# no)one.
Je retinut
; 0tat in engle+a britanica cat si in cea americana, %ronumele
ne#otarate: an$one# an$bod$# someone# somebod$# ever$one# ever$bod$# no)
one sunt din %unct de vedere gramatical la singular si trebuie folosite cu un verb
la singular.
Alte pronume ne%otarate:
enoug#, few, fewer, less, little, many, muc#, several, more, most, all, bot#, every, eac#,
any, eit#er, neit#er, none, some.
Je retinutQ
Jaca acestea forme %receda un substantiv nu mai sunt %ronume, ci
determinanti substantivali.
8)em%lu:
6ew will be c#osen3 fewer will .nis#. ; 3u?ini vor * alesi[ mai pu?ini vor termina2
6ew boo(s. ; :ateva carti2
0. (ronumele ,emonstrativ
@ronumele demostrative: t%is& t%ese& t%at& t%ose& su% (acesta, acestea,
acela, acelea, acest) %ot functiona atat ca %ronume, cat si ca determinanti
substantivali.
H#at is incredibleQ (e)%resie, referitor la ceva tocmai va+ut) ; &sta e incredibilZ
, will never forget t#is. (referitor la o e)%erienta recenta) ; "u voi uita niciodata asta2
7uc# is my belief. (referitor la o e)%licatie tocmai facuta) ; &sta e ce cred eu2
7%is si t%ese sugerea+a ceva a%ro%iat tem%oral sau s%atial, %e cand t%at si
t%ose face referire la ceva de de%artare.
H#ese %anca(es are delicious. ; &ceste clatite sunt delicioase2
H#ose %anca(es seem delicious. ; &cele clatite par delicioase
H#is boo( (in my #and) is well written. ; &ceasta carte din mana mea! e scrisa bine2
H#at boo( (on t#e table) is blue. ; &cea carte de pe masa! e albastra2
0ceasta idee de de%artare se %oate transforma c#iar in dis%ret sau instrainare
afectiva:
0re you going to wear t#eseM (, do not li(e t#em.) ; &i de gFnd s> porti asteaD "u imi
plac2!
-an you belive , would #ave boug#t t#atM ; 3o?i s> crezi ca asi * cump>rat aiaD
E. (ronumele relativ
@ronumele relativ face referire la un substantiv sau inlocuitor substantival
mentionat in conte)tul aterior si leaga %ro%o+itia sau gru%ul de cuvinte care
e)%lica, sau da mai multe detalii des%re substantivul antecedent, din %ro%o+itia
ce contine substantivul determinat.
@ronumele relative sunt : w#o (cine, care), w#oever (oricine, oricare), w#ic#
(care, %e care), t#at (care, acel).
H#e student +%o studies #ardest usually does t#e best. ; Btudentul care studiaz> cel
mai din greu de obicei face cel mai bine2
0legerea corecta dintre +%i% si t%at se inscrie %rintre lucrurile care necesita
%ractica si e)%erienta.
; ,n general, +%i% se foloseste %entru a introduce %ro%o+itii care au natura de
%arante+e, e)%licatii su%limentare dar care %ot . inlaturate sau omise fara a
sc#imba intelesul fra+ei. Jin acest motiv %ro%o+itiile introduse %rin 2w#ic#2 sunt
in general intre virgule.
; @ro%o+itiile introduse de t%at sunt considerate indis%ensabile sensului fra+ei si
nu se vor %une intre virgule.
; ?%o si formele sale se refera la %ersoane, +%i% se refera la lucruri,
iar t%at %oate face referire la ambele.
8)em%le:
H#e boy +%o read t#e boo( is my brot#er. ; @aiatul care citeste cartea e fratele meu2
H#e cou%le +%o live ne)t #ouse #ave t#e radio on all nig#t. ; 3erechea care locuieste la
urmatoarea casa are radioul pornit toata noaptea2
H#e team t%at won t#e c#am%ions#i% received a great #onour. ; %chipa care a castigat
campionatul a primit o mare onoare2
H#is is t#e %rogram +%i% won t#e %ri+e. ; &cesta este programul care a cFVtigat
premiul2
LeCll %lant new trees to re%lace t#ose +%i% fell. ; 4om planta copaci noi care s>
Anlocuiasc> pe cei care au c>zut2
I. (ronumele ,e intarire
@ronumele de intarire insoteste substantive sau %ronume %ersonale %entru a
le sublinia, a le scoate in evidenta. -a forma sunt identice cu %ronumele
re4e)ive:
Singular: myself, yourself, #imself, #erself, itself
(lural: ourselves, yourselves, t#emselves
, myself donCt (now t#e answer. ; %u Ansumi nu Vtiu r>spunsul2
Fary did all t#is #erself. ; (aria a f>cut toate astea ea Ans>Vi2 ea singura!
Fary #erself did all t#is. ; (aria Ans>Vi a f>cut toate astea2
8)%resie: by myself / singur, de unul singur
, wor(ed by myself. ; &m muncit de unul singur2
Little Oane read t#e story by #erself. ; (icuta 7ane a citit povestea ea singura2
C. (ronumele interogativ
@ronumele interogative introduc intrebari, %ro%o+itii interogative directe sau
indirecte.
- Forme: w#oM (cineM), w#atM (ceM), w#ic#M (careM), w#oseM (a cuiM, ale cuiM),
(to) w#omM (cui, %e cine).
L#o said t#atM ; :ine a spus astaD
L#ose are t#ose boo(sM ; &le cui sunt acele cartiD
, do not remember to w#om , gave my sweater. ; "u)mi amintesc cui i)am dat puloverul
meu2
L#at #a%%enedM ; :e s)a intamplatD
L#atCs t#e weat#er li(eM ; :are /:um e vremeaD
J. (ronumele reiproe
@ronumele reci%roce au urmatoarele forme: ea% ot%er (unul altuia, reci%roc)
si one anot%er (unul %e altul, unul %e celalalt).
7e folosesc %entru a e)%rima relatii de reci%rocitate intre .inte, idei, lucruri.
H#ey gave eac# ot#er boo(s. ; %i si)au dat unul altuia reciproc! carti
Fy mot#er and , give eac# ot#er a good time. ; %u si mama mea ne dam unul altuia un
timp bun2 ne intelegem bine!
H#ey borrowed eac# ot#erCs ideas. ; %i si)au Amprumutat ideile unul altuia2
Je retinutQ
; Ea% ot%er se refera la doua obiecte, %e cand one anot%er face referire la
mai mult de doua obiecte sau .inte.
H#e scientists in t#is lab often use one anot#erCs e'ui%ment. ; :ercetatorii din acest
laborator folosesc adesea echipamentele unul altuia2
Koc(ey %layers #it one anot#er 'uite fre'uently. ; 7ucatorii de hochei se lovesc unul pe
altul destul de des2
(erbs - (erbe (notiuni introductive)
6erbele (4erbs) e)%rima ideea e)istentei sau o actiune intr;o %ro%o+itie.
, am a student. ; %u sunt un student
7tudents learne, new t#ings. ; %levii au invatat lucruri noi2
1. 8ele - forme verbale
8)ista 5 forme verbale de ba+a. Limba engle+a formea+a tim%urile verbale cu
a"utorul verbelor au)iliare, s%re deosebire de limba romana, unde tim%urile
verbale se formea+a cu a"utorul desinentelor. Je %reci+at ca in limba engle+a
nu e)ista o forma verbala s%eciala %entru viitor.
-ele 5 forme verbale sunt im%ortante deoarece cu aceste forme si cu a"utorul
verbelor au)iliare se formea+a tim%urile in limba engle+a.
,n tabelul urmator sunt %re+entate cele %atru forme de ba+a:
6erb
Forma ,e
baza
.prezent/
Forma ,e
treut
.Past tense/
(artiipiu
prezent
.Present
participle/
(artiipiu treut
.Past participle/
to work a
lucra# a
munci!
, +or< (8u
lucre+)
, +or<e, (8u
am lucrat)
, am +or<ing (8u
lucre+) c#iar
acum!
, %ave +or<e, (8u
am lucrat) terminat
de"a!
to write a
scrie!
, +rite (8u
scriu)
, +rote (8u
am scris)
, am +riting (8u
scriu) c#iar
acum!
, %ave +ritten (8u
am scris) terminat
de"a!
Fulte verbe au aceste forme neregulate, care, %entru formarea lor de la forma
de ba+a nu res%ecta o regula standard.
Je e)em%lu:
to ,o (a face) ; are Him%ul trecut (@ast tense): did, iar @artici%iul trecut (@ast
%artici%le): done
to rea, (a citi) ; are Him%ul trecut (@ast tense): read, iar @artici%iul trecut
(@ast %artici%le) la fel: read
; U lista cu verbe neregulate si formele lor de @ast Hense si @ast @artici%le gasiti
la %agina: Rerbe neregulate.
!. 6erbele au'iliare - be& %ave& ,o
Rerbele au)iliare be& %ave& ,o (a ., a avea, a face) se utili+ea+a in formarea
tim%urilor verbale, a formelor negative si interogative, folosindu;se formele lor
de %re+ent, trecut si %artici%iu im%reuna cu alte verbe.
to be ; 3rezent: am 3are 3is3 Trecut: +as 3 +ere3 3articipiu trecut: been
o ; 6ormea+V as%ectul continuu, <m%reunV cu %artici%iul %re+ent -
ing.
; 6ormea+V diate+V %asivV <m%reunV cu %artici%iul trecut (-e,, la
verbe regulate3 a treia formV, la verbe neregulate).
to %ave ; 3rezent: %ave3 Trecut: %a,3 3articipiu trecut: %a,
o ; 6ormea+V tim%urile %erfecte, <m%reunV cu %artici%iul trecut (-
e, sau forma a;,,,;a a verbului).
to ,o ; 3rezent: ,oes3 Trecut: ,i,3 3articipiu trecut: ,one
o ; 6ormea+V negativul si interogativul tim%urilor %re+ent si trecut.
8)em%le:
Ke is %lanning to get married soon. ; %l planueste sa se casatoreasca curand2
, %aven1t seen @eter since last nig#t. ; "u l)am vazut pe 3eter de seara trecuta2
>o you li(e fruitsM ; Iti plac fructeleD2
; Ge, ca au)iliar, este folosit %entru a forma aspetul ontinuu, in combinatie
cu partiipiul prezent.
Ke is living in Nomania. ; %l traieste in Gomania2
; Ge, <m%reuna cu partiipiul treut formea+a ,iateza pasiva.
H#ese cars are ma,e in Oa%an. ; &ceste masini sunt facute in 7aponia2
; Fave in combinatie cu partiipiul treut formea+a timpurile perfete.
, %ave %ange, my mind. ; ()am razgandit2
, wis# you %a, met @eter. ; Imi doresc ca tu dv2! sa)l * intalnit pe 3etru2
; (rezentul perfet ontinuu& 7reutul perfet ontinuu sunt formate cu
ambele au)iliare be si %ave.
Ke %as been +or<ing very #ard recently. ; %l munceste foarte mult recent2
7#e did not (now #ow long s#e %a, been living t#ere. ; %a nu a stiut cat de mult
locuise acolo2
; Ge si %ave se folosesc de asemenea ca au)iliare %entru a forma %ro%o+itii
negative si interogative cu tim%urile continue si %erfecte.
Ke isn1t going. ; %l nu merge
Fasn1t s#e seen it yetM ; "u la vazut ea dejaD
; 0u)iliarul ,o se foloseste %entru a forma negativul si interogativul %re+entului
sau trecutului sim%lu.
Ke ,oesn1t t#in( #e can come to t#e %arty. ; %l nu se gandeste ca poate veni la
petrecere2
>o you li(e #er new boo(M ; Iti place noua ei carteD
; 0u)iliarul ,o se %oate folosi cu verbe %rinci%ale: ,o& %ave.
Ke ,i,n1t ,o #is #omewor(. ; %l nu si)a facut tema2
Ke ,oesn1t %ave any money. ; %l nu are nici un ban2
; ,n %ro%o+itii a.rmative, ,o se foloseste doar %entru evidentiere sau contrast.
, ,o li(e #im. ; :hiar imi place de el2
Je retinut:
0u)iliarul ,o im%reuna cu verbul to be se folosesc doar la imperativ.
>on1t be naug#tyQ ; "u * obraznicZ
>o be a god boy and sit stillQ ; 5ii un baiat bun si stai linistit
#. 9o,ul verbal
9o,ul verbal se refera la una dintre cele trei atitudini %e care le %oate avea
un vorbitor fata de continutul mesa"ului e)%rimat.
1. 9o,ul in,iativ, care %oate . aBrmativ sau interogativ, se foloseste
%entru a face o a.rmatie sau a %une o intrebare.
, ma(e good t#ings. ; %u fac lucruri bune2
Jo you learn good t#ingsM ; Inveti lucruri buneD
!. 9o,ul imperativ se foloseste %entru a da instructiuni, ordine, directive,
sugestii cu caracter %ronuntat.
Pet your #omewor( done before you watc# television tonig#t. ; 5a)ti tema inainte de a
privi la televizor in seara asta2
Pet down of treeQ ; =a)te jos din pomZ
; 7e observa ca nu e)ista nici un subiect in aceste %ro%o+itii.
@ronumele you (singular sau %lural) este subiectul im%licit al %ro%o+itiilor
im%erative. Fa"oritatea %ro%o+itiilor im%erative vor avea deci subiectul la
%ersoana ,,.
8)ce%tie: constructie im%erativa care include un subiect la %ersoana ,.
LetCs (or Let us) wor( toget#er. ; 9ai sa lucram impreuna2
#. 9o,ul sub4ontiv se foloseste in %ro%o+itiile subordonate in urmatoarele
sco%uri:
8)%resia unei dorinte.
6ra+e conditionale care ince% cu if si e)%rima o conditie ireala.
6ra+e introduse %rin as if sau as t%oug% si descriu s%eculatii sau conditii
ireale.
6ra+e introduse %rin t%at si care e)%rima cereri, sugestii, solicitari.
8)em%le:
7#e wis#es #er boyfriend were #ere. ; %a doreste ca prietenul ei sa * fost aici2
,f Ouan were more trained, #eCd be a better #oc(ey %layer. ; =aca Ion era mai antrenat#
ar * fost un jucator mai bun de hochei2
Le would #ave %assed if we #ad studied #arder. ; &m * trecut daca am * studiat mai
mult din greu!2
Ke acted as if #e were guilty. ; %l s)a purtat ca si cum era vinovat
, re'uested t#at #e be %resent at t#e #earing. ; &m cerut ca el s> *e prezent la audiere2
) Bubjonctivul nu este un mod important in limba engleza cum este in alte limbi#
de e.emplu in franceza sau spaniola2 In multe situatii care in alte limbi cer
subjonctivul# in limba engleza sunt folosite formele verbelor au.iliare2
-. 6erbele frazale
U alta %articularitate a limbii engle+e o re%re+inta verbele fra+ale.
6erbele frazale sunt formate dintr;un verb si un alt cuvant, de obicei o
%re%o+itie. 8le au luat nastere in vorbirea de +i cu +i.
Rerbele fra+ale au sensuri mai greu de g#icit la %rima vedere si %ot avea mai
multe intelesuri, de multe ori diferite. Je e)em%lu, to come out %oate avea 1:
intelesuri diferite.
Rerbele %ot . combinate cu %ro%o+itii sau alte cuvinte %entru a obtine noi
entitati.
stand out (a iesi in evidenta), stand u% (a se ridica), stand in (a se intelege), stand oB (a
sta deo%arte), stand by (a . de fata), stand down (a sta "os), stand against (a .
im%otriva, a o%une re+istenta), stand for (a . %entru).
Je multe ori, verbul si %re%o+itia sa %ar a nu avea nici o legatura in conte)tul
res%ectiv.
6ill t#is outQ 6ill out t#is form. ; & completa un formular
H#ree mas(ed men %el, up t#e Ian(. ; Trei barbati mascati au jefuit banca2
Eou left out t#e %art about t#e c#ase. ; &i omis partea despre urmarire2
H#e lawyers loo<e, over t#e %a%ers. ; &vocatii au e.aminat hartiile actele!2
; U lista cu unele din cele mai folosite verbe fra+ale %oate . gasita la
%agina: Rerbe fra+ale
0. 8lasiBarea timpurilor verbale
Him%urile verbale din limba engle+a sunt diferite de cele din lmba romana.
Fulte dintre aceste forme verbale nu au cores%ondent in limba romana. Fai
mult, sensul e)%rimat de formele verbale in limba engle+a nu cores%unde
intotdeauna cu cel utili+at in limba romana.
Him%urile verbale din limba engle+a, clasi.cate in functie de tim%, sunt
urmatoarele:
(rezent
o 1. @re+entul sim%lu
o 2. @re+entul continuu
o 1. @re+entul %erfect
o 5. @re+entul %erfect continuu
6iitor
o 1. Riitorul sim%lu
o 2. Riitorul continuu
o 1. Riitorul %erfect
o 5. Riitorul %erfect continuu
7reut
o 1. Hrecutul sim%lu
o 2. Hrecutul continuu
o 1. Hrecutul %erfect
o 5. Hrecutul %erfect continuu
; ,n lectiile urmatoare sunt %re+entate detaliat.
Present Tense Simple and continuous - Pre)entul simplu si
continuu
1. (rezentul simplu
(rezentul simplu (3resent Tense Bimple) are forma de ba+a a verbului.
(write, wor(, read)
@entru %ersoana a ,,,;a sg. se formea+a cu baza ) -s. (#e writes, s#e wor(s, #e
reads)
, %lay ; %u ma joc2
Ke %lays ; %l se joaca2
6orma negativa se formea+a cu au)iliarul ,o (,oes la %ers. ,,,;a sg.) si not.
6orma %rescurtata este ,on1t si ,oesn1t.
, ,o not drin( wine. ; %u nu beau vin2
7#e =#e ,oes not %lay football. ; %a /el nu joaca fotbal2
Le ,on1t a%%laud. "oi nu aplaudam2
6orma interogativa se formea+a cu ,o (,oes la %ers. ,,,;a sg.) inaintea
subiectului.
>o *ou wor( #ereM ; (uncesti aiciD
>oes s%e 3%e sing beautifullyM ; %a /el canta frumosD
8on4ugare
, %lay ; %u ma joc
you %lay ; Tu te joci
Ke %lays ; %l se joaca
s#e %lays ; %a se joaca
it %lays ; Be joaca
we %lay ; "oi ne jucam
you %lay ; 4oi va jucati
t#ey %lay ; %i se joaca
8)em%le:
, wal( to sc#ool every day. ; %u merg pe jos la scoala in *ecare zi2
H#e sc#ool team sometimes %ractice in t#is stadium. ; %chipa Vcoalii uneori practic> in
acest stadion2
Jr. 8s%ino+a wor(s according to #er own sc#edule. ; =r2 %spinoza lucreaza An
conformitate cu programul ei2
H#ey come and #el% my %arrents. ; %i vin Vi ajuta pe p>rin?ii mei2
Funtii
@re+entul sim%lu se foloseste %entru:
; 0ctiuni obisnuite, care se intam%la in %re+ent sau in mod regulat, dar nu
nea%arat in momentul e)act al vorbirii.
Fina %lays tennis every wee(end. ; (ina joaca tenis in *ecare sfarsit de saptamana2
H#e @ost oGce o%ens at ::55. ; 3osta se deschide la M:U<2
; 0devaruri sau realitati general acce%tate.
Regetarians eat mils, but t#ey do not eat meat. ; 4egetarieni mananca lapte# dar ei nu
mananca carne2
Linds carry weat#er balloons around t#e eart# at t#e #eig#t of 25 (ilometers. ; 4antul
poarta baloanele meteorologice in jurul pamantului la inaltimea de PU kilometri2
; 8)%resia o%iniilor.
, t#in( ,ndia is beautiful. ; :red ca India e frumoasa2
7ome believe everyt#ing t#ey read. ; Cnii cred tot ce citesc2
; 8)%resie a %referintelor.
@eter li(es cats and dogs. ; 'ui petru ii plac pisicile si cainii2
Oim %refers mat#s. ; 7im prefera matematica
; 7e foloseste %entru a e)%rima asa numitul %re+ent istoric, facand astfel referire
la actiuni care s;au intam%lat de fa%t in trecut.
Le were watc#ing t#e bac( door w#en, all of a sudden, comes Jierdre. ; "e uitam la
usa din spate cFnd# dintr)o dat># vine =ierdre2
Jierdre tells me t#at s#e too( #er brot#er to t#e dentist. ; =ierdre Ami spune c> ea a luat
pe fratele ei la dentist2
; @re+entul sim%lu %oate avea valenta de viitor mai ales cu verbe ca: arrive
(soseste), come (vine), leave (%leaca)3 care sugerea+a evenimente %lanuite sau
%rogramate.
H#e train from Ioston arrives t#is afternoon at t#ree oCcloc(. ; Trenul din @oston soseste
in dupamiaza aceasta la ora trei2
H#e lesson starts at ::15. ; 'ectia incepe la M:J<2
8)%resii care semnalea+a frecvent actiuni obisnuite e)%rimate %rin %re+entul
sim%lu:
ll t#e time (tot tim%ul), always (mereu), every day (in .ecare +i), every #oliday (in
.ecare vacanta), every #our (in .ecare ora), every mont# (in .ecare luna), every
semester (in .ecare semestru), every wee( (in .ecare sa%tamana), every year (in
.ecare an), most of t#e time (in ma"oritatea tim%ului), never (niciodata), often (adesea),
rarely (rar, rareori), sometimes (cateodata), usually (de obicei).
Prezentul simplu - exercitii
!. (rezentul ontinuu
(rezentul ontinuu (3resent :ontinuous) e)%rimV in general o actiune <n
desVsurare <n momentul vorbirii sau o actiune care nu a fost terminatV la
momentul vorbirii.
0cest tim% se formea+a cu a"utorul verbului au)iliar to be la %re+ent D forma
de ba+a a verbului D -ing (%artici%iu %re+ent).
, am rea,ing an englis# boo(. ; :itesc acum! o carte de engleza2
7#e is +or<ing t#roug# t#e #oliday brea(. ; %a lucreaza in pauza de vacanta2
6orma negativa ; se adauga not du%a forma de %re+ent sim%lu a au)iliarului to
be.
,t is not raining. ; "u ploua2 acum!
6orma interogativa se obtine %rin inversiunea au)iliarului to be cu subiectul.
Are t%e* %layingM ; %i se joaca acum!D
Is %e eatingM ; %l manancaD
; Je asemenea, %re+entul continuu se foloseste %entru a descrie o tendinta sau
actiune care a debutat recent.
Fore and more %eo%le are going to c#urc#. ; =in ce in ce mai multi oameni merg la
biserica2
; 7au %entru a desemna o actiune care este %lani.cata %entru viitor.
Ho meet t#e demand for vegetable food, t#ey are %lanning to e)%and. ; 3entru a
satisface cererea de alimente vegetale# ei inten?ioneaz> s> se e.tind>2
Oo#n is leaving for London ne)t wee(. ; Ion pleaca la 'ondra saptamana viitoare2
8on4ugare
, am wal(ing ; %u ma plimb
you are wal(ing ; Tu te plimbi
Ke is wal(ing ; %l se plimba
s#e is wal(ing ; %a se plimba
it is wal(ing ; Be plimba
we are wal(ing ; "oi ne plimbam
you are wal(ing ; 4oi va plimbati
t#ey are wal(ing ; %i se plimba
8)em%le:
H#e summer is passing too 'uic(ly. ; 4ara trece prea repede2
Naoul is ating li(e #is fat#er. ; Gaoul se poarta ca si tatal lui2
7ome football %layers are not being good role model. ; Cnii juc>tori de fotbal nu sunt
un bun model2
Is %e being good to youM. ; %ste el bun cu tineD
#. 6erbe ,inamie si statie
,n general, numai anumite verbe %ot . folosite la as%ectul continuu si acestea
se numesc verbe ,inamie.
0s%ectul continuu al unui verb arata ca o actiune este, era sau va . in
desfasurare. 6ormele verbale %rogresive (as%ectul continuu) se folosesc numai
in ca+ul verbelor dinamice, de miscare, care e)%rima calitati ca%abile de
sc#imbare.
"u se spune:
Q9e is being tallQ sau Q9e is resembling his motherQ sau QI am wanting spaghetti for
dinnerQ2
-orect se s%une:
2Ke is tall2 (8l e inalt), 2Ke resembles #is mot#er2 (8l seamana cu mama lui), 2, want
s%ag#etti2 (Rreau s%ag#ete).
; 6erbele ,inamie sunt verbele care e)%rima:
o ativitate ; ask# beg# call# drink# eat# help# learn# listen# etc2
o , am begging you. ; Te rog2 Te implor2!
proese ; change# deteriorate# growmature# slow down# widen2
o H#e corn is growing ra%idly. ; 3orumbul este An creVtere rapid>2
pereptii senzoriale ; ache# feel# hurt# itch
o , am feeling well. ; (a simt bine
atiuni tranzitive ; arrive# die# fall# land# leave# lose
o 7#e is leaving tomorrow. ; %a pleaca maine2
atiuni momentane ; hit# jump# kick# knock# nod# tap
o Ke is "um%ing around t#e #ouse ; %l sare acum! in jurul caasei2
; 6erbele statie folosesc forma sim%la (nu cea continuu). 0cestea sunt
verbele:
,e pereptie& senzatie& ativitate mentala ; abhor# adore# astonish#
believe# desire# detest# dislike# doubt# feel# forgive# guess# hate# hear#
imagine# impress# intend# know# like# love# etc2
o , love fruits. ; Iubesc ador! fructele2
,e relatie si posesie ; be# belong to# concern# consist of# contain# cost#
depend on# deserve# e+ual# owe# etc2
o Fy brot#er owes me a boo(. ; 5ratele meu imi datoreaa o carte2
Je retinut:
; ,maginati;va diferenta de inteles dintre verbele statice si cele dinamice %rin
%risma intentiei, cele statice e)%rima calitati neintentionate, %e cand cele
dinamice calitati intentionate.
Hwo %lus two e;uals four. ; =oi plus doi este egal cu patru2
Oane is leaving for Iuc#arest. ; 7ane pleaca spre @ucuresti2
E;uals este un verb static si nu %oate lua o forma continua3 nu e)ista o%tiune
sau intentie in acest ca+.
Is leaving e)%rima o%tiunea si intentia subiectului de a efectua actiunea
res%ectiva.
; Rerbul to %ave nu se foloseste niciodata in as%ectul continuu atunci cand are
sensul de 2a suferi de2.
, %ave 4u. Ke %as a fever. ; Bufar de am! gripa2 %l are sufera de! febra2
7e foloseste la as%ectul continuu atunci cand are intelesul de 2a angaja pe
cineva pentru o actiune2.
,Cm %aving my #omewor( done on Lednesday. ; Imi termin tema miercuri2
7au %ave se mai foloseste la as%ectul continuu atunci cand are sensul de
2e.perienta2.
Eou are #aving a lot of "oy wit# t#is tas(. ; &i multa bucurie cu treaba asta
Past tense Simple and continuous - Trecutul simplu si continuu
1. 7reutul simplu
7reutul simplu (3ast Bimple sau 3ast Tense) e)%rimV o actiune sVvarsitV si
<nc#eiatV <n trecut.
Rerbele regulate formea+a trecutul sim%lu %rin adaugarea terminatiei 2-e,2 la
forma de ba+a a verbului.
8)em%lu:
scream (a ti%a) ;Z screame, (ti%at)3 wor( ;Z wor(e,
, visite, #im yesterday. ; ')am vizitat ieri2
(artiularitati ortograBe ale terminatiei -e,
; -onsoana .nala a formei de in.nitiv se dublea+a cand vocala care o %recede
este scurta si accentuata:
sto% (a o%ri) ; sto%%ed (o%rit)3 %refer (a %refera) ; %referred (%referat)
Ke sto%%ed t#e engine. ; 8l a o%rit motorul.
[ ?ota:
1. -onsoana .nala se dublea+a la cateva verbe, desi silaba .nala nu este
accentuata:
(idna% (a ra%i) ; (idna%%ed (ra%it)3 #andica% (#andica%a) ; #andica%%ed (#andica%at)3
wors#i% (a venera) ; wors#i%%ed (venerat)
Lac( of funding #as #andica%%ed t#e develo%ment of researc#. ; Li%sa de fonduri a
#andica%at de+voltarea cercetarii.
,ar la verbe terminate in i, 2c2 se sc#imba in <:
%icnic (organi+a un %icnic = a lua %arte la un %icnic) ; %icnic(ed (a organi+at un %icnic = a
luat %arte la un %icnic)
, %icnic(ed wit# my family. ; 0m %artici%at la un %icnic cu familia.
2. ,n engle+a britanica, verbele terminate in 2;l2 dublea+a aceasta consoana,
indiferent de accent.
control (a controla) ; controlled (controlat)3 travel (a calatori) ; travelled (calatorit)
7#e traveled in ot#er country ; 8a a calatorit in alta tara.
1. ,n varianta americana a limbii engle+e, 2;l2 se dublea+a numai daca ultima
silaba este accentuata.
control ; controlled
dar:
travel ; traveled
; Rerbele terminate in 2;y2 %recedat de consoana il sc#imba in 2;i2 :
study (a studia) ; studied (studiat)
Le studied 8nglis#. ; ?oi am studiat engle+a.
; Rerbele terminate in 2;e2 adauga doar 2;d2:
move (a misca) ; moved (miscat)
Ke moved t#at roc(. ; 8l a miscat acea %iatra.
; Rerbele neregulate au forme %ro%rii de trecut.
8)em%lu:
slee% (a dormi) ;Z slept (dormit)3 write (a scrie) ;Z +rote (scris) 3 go ;Z went
, +ent to t#e o%era last nig#t. ; &m fost la opera aseara2
6orma negativa se formea+a cu a"utorul au)iliarului to ,o, con"ugat la trecut
(,i,) D not in fata verbului %rinci%al la %re+ent. >i, ) not se folosesc des in
forma %rescurtata didn't.
, ,i, not drin( wine. ; %u nu am baut vin2
7#e =#e ,i,n1t %lay football. ; %a /el nu a jucat fotbal2
6orma interogativa se formea+a %rin inversiunea dintre au)iliarul ,i, si subiect,
iar verbul .ind la forma de ba+a %re+ent.
>i, *ou wor( #ereM ; &i lucrat aiciD
>i, s%e sing beautifullyM ; & cantat ea frumosD
8on4ugare
, wal(ed ; %u m)am plimbat
you wal(ed ; Tu te)ai plimbat
Ke wal(ed ; %l s)a plimbat
s#e wal(ed ; %a s)a plimbat
it wal(ed ; B)a plimbat
we wal(ed ; "oi ne)am plimbat
you wal(ed ; 4oi v)ati plimbat
t#ey wal(ed ; %i s)au plimbat
8)em%le:
Last year, , +al<e, four miles to sc#ool every day. ; &nul trecut# am mers patru mile pe
jos la scoala# in *ecare zi2
0ll of as +or<e, really #ard to ma(e t#is society ; "oi toti am muncit din greu pentru a
face aceast> societate2
; Rerbele neregulate au %ro%ria forma de @ast Hense, o lista cu aceste verbe
gasiti la %agina: Rerbe neregulate.
8)em%le:
Ke sai, goodbye and left. ; %l a spus la revedere si a plecat2
Har+an ,ove into t#e swam% and s+am toward t#e alligator. ; Tarzan a plonjat in
mlaVtin> Vi a inotat spre aligator2
H#ey ame and rea, a beautyfull story. ; %i au venit si au citit o poveste frumoasa2
Funtii
; Hrecutul sim%lu se foloseste %entru a e)%rima fa%te si realitati din trecut.
,n t#e %ast %eo%le believe, t#at t#e eart# was 4at. ; In trecut# oamenii au crezut c>
p>mantul era plat2
; Jescrie un eveniment sau actiune inc#eiata, %etrecuta in trecut.
Oo#n Loud invente, t#e ball%oint %en in 1:::. ; 7ohn 'oud a inventat pi.ul in JMMM2
; @entru a descrie starea, conditia sau obiceiuri din trecut.
, +ent to sc#ool by bus w#en , +as a c#ild. ; ()am dus la Vcoal> cu autobuzul# cand am
fost copil2
Trecutul simplu - exercitii
!. 7reutul ontinuu
7reutul ontinuu (3ast :ontinuous) e)%rimV in general actiuni in
desfVsurare la un moment din trecut.
Hrecutul continuu se formea+a cu a"utorul formei de trecut sim%lu a
au)iliarului to be, adica +as3+ere D forma %artici%iului %re+ent (-ing) a
verbului %rinci%al.
, +as rea,ing a boo(. ; :iteam o carte2
Eou +ere tal<ing. ; Tu vorbeai2 =v2 vorbeati2!
6orma negativa ; se adauga not du%a forma de trecut sim%lu a au)iliarului to
be (+as 3+ere).
-onstructiile re+ultate: +as not si +ere not au formele %rescurtate 2+asn1t2
res%ectiv 2+eren1t2.
Eou +ere not 3+eren1t rea,ing. ; Tu nu citeai2
,t +as not 3+asn1t raining. ; "u ploua2 candva# in trecut!
6orma interogativa se obtine %rin inversiunea au)iliarului to be, forma de trecut
sim%lu (+as 3+ere), cu subiectul.
?ere t%e* %layingM ; %i se jucauD
?as %e eatingM ; %l mancaD
; Hrecutul continuu ca si %re+entul continuu sunt forme verbale a%artinand mai
mult limbii vorbite si sunt rar folosite in registrul scris.
Jeoarece indica o limita a duratei actiunii, trecutul continu este foarte folosit si
%entru a indica actiuni care au avut loc (trecut sim%lu) in tim% ce o alta actiune
era in desfasurare, sau %entru a indica o actiune in desfasurare care este
intreru%ta de o alta.
-arlos lost #is watc# w#ile #e +as running. ; :arlos si)a pierdut ceasul in timp ce
alerga2
, was eating an a%%le w#en Oo#n came in smiling. ; (ancam un mar cand Ion a intrat
zambind2
; @entru a vorbi des%re obiceiuri din trecut. Hrecutul continuu este adesea insotit
de 2alwa$s2.
Prace was always eating wit# t#e left #and. ; Erace manca mereu cu mana stanga2
Eou were always %laying wit# your brot#er. ; Tu mereu te jucai cu fratele tau2
; ,n general, numai anumite verbe %ot . folosite la as%ectul continuu si acestea
se numesc verbe ,inamie, vedeti subtitlul 1 de la lectia @re+entul sim%lu si
continuu.
8on4ugare
, was wal(ing ; %u ma plimbam
you were wal(ing ; Tu te plimbai
Ke was wal(ing ; %l se plimba
s#e was wal(ing ; %a se plimba
it was wal(ing ; Be plimba
we were wal(ing ; "oi ne plimbam
you were wal(ing ; 4oi va plimbati
t#ey were wal(ing ; %i se plimbau
8)em%le:
Jad +as +or<ing in #is garden all morning. ; Tata lucra in gradina lui toata dimineata2
Naoul +ere ating li(e #is fat#er. ; Gaoul se purta ca si tatal lui2
H#ey +ere not being a good model. ; %i nu erau un bun model2
?as %e being good to youM ; %ra el bun cu tineD
*uture Tense Simple and continuous - (iitor simplu si continuu
1. 6iitorul
7impul viitor (5uture Tense), ca de.nitie e)%rimV un eveniment, o actiune
care are loc <ntr;un moment viitor, a%ro%iat de momentul vorbirii. Jar limba
engle+a nu are o forma s%eciala a viitorului, ideea de viitor se %oate e)%rima in
mai multe moduri.
?ill3 s%all ) inBnitiv
o Ke will be #ere at 9 oCcloc(. ; %l va * aici la ora L2
Ge going to ) inBnitiv
o 7#eCs going to buy a new com%uter. ; %a are de gand sa
cumpere un nou computer2
(rezentul simplu
o H#e train leaves at 9:1W. ; Trenul pleaca la L:ST2
(rezentul ontinuu
o Fy friend is moving to a new #ouse ne)t year. ; 3rietenul meu
se mut> Antr)o casa noua anul viitor2
Hotusi, cea mai frecvent folosita modalitate de a e)%rima o actiune viitoare este
cu a"utorul lui +ill3 s%all ) inBnitiv .forma ,e baza& prezent/, sau forma
%rescurtata a acestora: 1ll ) inBnitiv.
8)em%lu:
, +ill visit #im tomorrow. ; ; sa)l vizitez maine2 Il voi vizita maine2!
Le s%all overome. ; 4om invinge2
,n engle+a moderna forma s%all este foarte %utin utili+ata.
-ea mai des folosita in 8ngle+a vorbita si scrisa este forma %rescurtata 1ll.
I1ll go to t#e seaside ne)t wee(. ; Baptamana viitoare voi pleca la mare2
Eou1ll s%end t#e #oliday in t#e mountains. ; 4oi ve?i petrece vacanta la munte2
6orma negativa se formea+a cu +ill not sau forma +on1t in fata verbului
%rinci%al la %re+ent.
, +ill not (wonCt) drin( wine. ; "u voi bea vin2
7#e +ill not (wonCt) %lay football. ; %a nu va juca fotbal2
6orma interogativa se formea+a %rin inversiunea dintre au)iliarul +ill si subiect.
?ill *ou wor( #ereM ; 4ei lucrat aiciD
?ill s%e sing beautifullyM ; 4a cantat ea frumosD
8on4ugare
, will wal( ; %u ma voi plimba
you will wal( ; Tu te vei plimba
Ke will wal( ; %l se va plimba
s#e will wal( ; %a se va plimba
it will wal( ; Be va plimba
we will wal( ; "oi ne vom plimba
you will wal( ; 4oi va veti plimba
t#ey will wal( ; %i se vor plimba
8)em%le:
,Cll (, will) read a boo( every wee(. ; 4oi citi o carte in *ecare saptamana2
Eou +ill win t#is race. ; 4e?i cFVtiga aceast> curs>2
?ill you be a good boyM ; 4ei * un baiat bunD
Funtii
Riitorul se foloseste %entru:
; @re+iceri ale actiunilor viitoare sau interogatii des%re viitor.
-om%uter tec#nology +ill in4uence our future. ; Tehnologia computerelor ne)va
infuen?a viitorul2
?ill #e come ne)t wee(M ; 4a veni el saptamana viitoareD
; Jeci+ii care tocmai s;au luat si care urmea+a a . reali+ate.
,1ll .nis# t#is re%ort tomorrow. ; 4oi termina acest raport mFine2
; 0 face %romisiuni.
,1ll teac# you tomorrow. ; Te voi invata maine2
; 0 invita %e cineva la un eveniment, actiune.
?ill you come to my #ouse on 7undayM. ; 4oi veni la mine acasa =uminicaD
8)%resii cu idee de viitor:
7o be about to ... ; 0 . %e %unctul sa ...
o Ke is about to "um%. ; %l e pe punctul sa sara2
7o be going to ) inBnitiv ; 0 avea de gand sa ...
o Eou are going to "um%. ; &i de gand sa sari2
7o be ) inBnitiv ; e)%rima ideea unor %lanuri %entru viitor, ordine sau
conditii.
o H#ere is to be an investigation into t#e sc#ool team. ; ; sa *e o
ancheta in echipa scolii2
o Eou are to be bac( by midday. ; ; sa te intorci la pranz2
Viitorul simplu - exercitii
!. 6iitorul ontinuu
6iitorul ontinuu (5uture :ontinuous) e)%rimV o actiune continua, care va
avea loc si se va desfasura la un moment dat din viitor, du%a momentul
vorbirii.
Riitorul continuu se formea+a cu a"utorul formei: +ill ) be ) partiipiu
prezent .-ing/ al verbului.
, +ill be rea,ing a boo( tomorrow. ; %u voi citi o carte mFine2
?e)t fall, we +ill be en4o*ing all t#e vegetables we %lanted last s%ring. ; Toamna
viitoare# vom * bucurosi de toate legumele pe care le)am plantat primavara trecuta2
6orma negativa ; se adauga not du%a au)iliarul +ill si inainte de be (+ill not
be ...).
7#e +ill not be +riting until Fonday. ; %a nu va * scris nu va scrie! pana luni2
6orma interogativa se obtine %rin inversiunea au)iliarului +ill cu subiectul.
?ill t%e* be pla*ing at your #ouseM ; Be vor juca ei la casa taD 4or * ei jucandu)se la
casa taD!
; 6orma negativa si cea interogativa a viitorului continuu sunt mai rar folosite.
8on4ugare
, will be wal(ing ; %u ma voi plimba / %u voi * plimbandu)ma!
you will be wal(ing ; Tu te vei plimba / Tu vei * plimbandu)te!
Ke will be wal(ing ; %l se va plimba / %l va * plimbandu)se!
s#e will be wal(ing ; %a se va plimba / %a va * plimbandu)se!
it will be wal(ing ; Be va plimba / 4a * plimbandu)se!
we will be wal(ing ; "oi ne vom plimba / "oi vom * plimbandu)ne!
you will be wal(ing ; 4oi va veti plimba / 4oi veti * plimbandu)va!
t#ey will be wal(ing ; %i se vor plimba / %i vor * plimbandu)se!
8)em%lu:
, +ill be sleeping w#en #e comes ; %u voi * dormind voi dormi! cand vine el2
Present perfect and continuous - Pre)ent perfect si continuu
1. (rezent perfet
(rezentul perfet (3resent perfect), este una dintre %articularitatile limbii
engle+e, acest tim% nu are cores%ondent in limba romana.
-a de.nitie, %re+entul %erfect e)%rima o actiune terminata in trecut sau o
actiune din trecut ce continua si in momentul %re+ent.
0cesta se formea+a cu prezentul au'iliarului %ave .%ave3 %as/ )
partiipiul treut al verbului (regulat sau neregulat). 0desea,
au)iliarul %ave este folosit alaturi de subiect cu forma %rescurtata 1ve.
8)em%lu:
,1ve seen your %icture. ; Ti)am vazut poza2 am vazut)o deja!
Eou %ave +or<e, #ard. ; &i muncit din greu2 si inca muncesti!
7#e %as painte, a %icture. ; %a a pictat un tablou2 a pictat deja un tablou!
6orma negativa se formea+a cu not intre au)iliarul %ave 3%as si partiipiul
treut al verbului. 0u)iliarul %ave 3 %as im%reuna cu not se folosesc adesea
cu forma %rescurtata%aven1t 3 %asn1t.
, %aven1t (#ave not) been to 7%ain. ; "u am fost in Bpania2
7#e %as not (#asnCt) %layed football. ; %a nu a jucat fotbal2
6orma interogativa se formea+a %rin inversiunea dintre au)iliarul %ave 3 %as si
subiect.
Fave *ou wor(ed #ereM ; &ti lucrat aiciD
Fas s%e written t#e letterM ; & scris ea scrisoareaD
8on4ugare
, #ave wal(ed ; %u m)am plimbat
you #ave wal(ed ; Tu te)ai plimbat
Ke #as wal(ed ; %l se)a plimbat
s#e #as wal(ed ; %a s)a plimbat
it #as wal(ed ; B)a plimbat
we #ave wal(ed ; "oi ne)am plimbat
you #ave wal(ed ; 4oi v)ati plimbat
t#ey #ave wal(ed ; %i s)au plimbat
8)em%le:
, %ave rea, a boo( every wee(. ; &m citit o carte in *ecare saptamana2 si continui sa
citesc!
Eou %ave +on t#is race. ; &?i cFVtigat aceast> curs>2 ati castigat)o deja!
Kow long %as it been since t#e last time we metM ; :at a trecut de cand ne)am intalnit
ultima dataD
Funtii
Je retinut:
; @re+entul %erfect este un tim% a%artinand %re+entului. 8l face legatura dintre
trecut si %re+ent. Jar accentul se %une %e momentul vorbirii, %e aum.
@re+entul %erfect e)%rima:
; U actiune inc#eiata la un moment nede.nit in trecut, sau o actiune din trecut
care se e)tinde si in momentul %re+ent.
, %ave +al<e, t#ree miles already ; &m mers deja S mile2 dar continui sa merg!2
7#e %as visite, t#e botanical garden. ; %a a vizitat gradina botanica2 ea a vazut)o
deja# demult!2
H#ey %ave +ette, t#e 4owers since 5 oCcloc(. ; %i au udat forile incepand cu de la!
ora <2 si continua sa le ude!2
; 0ctiuni sau evenimente din trecut care conduc %ana in momentul %re+ent. ,n
acest ca+, folosirea tim%ului %re+ent %erfect arata ca re+ultatul evenimetului sau
actiunii care a%artine momentului %re+ent este cel care contea+a si nu
momentul in care a avut loc actiunea.
Ke %as boug%t a new 4ower. ; %l a cumparat o noua foare2 si acum are o noua foare!
H#ey %ave been to Fe)ico but t#ey %ave not been to Oa%an. ; %i au fost in (e.ic# dar
ei nu au fost si in 7aponia2 in consecinta# au cunostinte despre (e.ic dar nu stiu prea
multe despre 7aponia!
; Ubiceiuri sau evenimente si actiuni frecvente in decursul unei %erioade de tim%
care conduc la momentul %re+entului.
7#e %as stu,ie, 8nglis# for four years. ; %a a studiat limba englez> timp de patru ani2
si inca mai studiaza engleza!
InHuenta a,verbelor
0legerea intre %re+entul %erfect si trecutul sim%lu este de multe ori
in4uentata si de adverbele care insotesc verbul. Jaca adverbele res%ective se
refera la o %erioada trecuta, trebuie folosit trecutul sim%lu.
, stu,ie, all nig#t. =yesterday =on Lednesday ; &m studiat toata noaptea2 /ieri /miercuri
-u adverbe care marc#ea+a un ince%ut in trecut si conduc %ana la momentul
%re+entului, se foloseste %re+entul %erfect.
, %ave stu,ie, u% to now. =lately =already ; &m invatat pana acum2 /de curand /deja
8)%resii adverbiale cum ar .: to,a* (a+i), t%is mont% (luna aceasta), for an
%our (tim% de o ora), etc.3 se %ot folosi atat cu %re+entul %erfect cat si cu
trecutul sim%lu.
, +or<e, 3%ave +or<e, #ard today. ; &m muncit mult azi2
8)ista tendinta de a folosi %re+entul %erfect %entru a anunta un eveniment din
trecutul recent.
H#e teac#er %as enourage, often #is students ; 3rofesorul a Ancurajat adesea pe
elevii s>i2
Jar vom folosi trecutul sim%lu %entru a relata sau anunta evenimente care au
luat sfarsit si a%artin trecutului inde%artat.
?ewton ,isovere, t#e gravity law. ; "ewton a descoperit legea gravitatiei2
Prezentul perfect - exercitii
!. (rezent perfet ontinuu
7i aceasta forma verbala a%artine tim%ului %re+ent si se ra%ortea+a la
momentul %re+ent.
(rezentul perfet ontinuu (3resent perfect continuous) se foloseste %entru
actiuni, stari, sentimente <nce%ute <n trecut si care se desfasoara si <n %re+ent,
%oate si <n viitor.
8ste adesea folosit cu e)%resii adverbiale ca: for ages (de multV vreme), for
t%ree %ours (de trei ore), sine 1J...(din anul 19...), sine last *ear (de anul
trecut), reentl* (recent), latel* (in ultimul tim%)
@re+ent %erfect continuu se formea+a cu a"utorul formei: Fave3%as ) been )
partiipiul prezent .-ing/.
,t %as been raining for two days (and itCs still raining). ; 3loua de doua zile si inca mai
ploua!2
, %ave been rea,ing since t#is morning. ; :itesc de azi dimineata2 si inca mai citesc!
Je retinut:
; Jiferenta dintre forma %re+entului %erfect sim%lu si cea a %re+entului %erfect
continuu este aceea ca forma continua %une accentul mai mult %e durata
actiunii sau a starii ce se desfasoara de ceva tim%, %e cand la %erfectul sim%lu
accentul e %us %e actiunea desfasurata.
6orma negativa ; se adauga not intre au)iliarul %ave 3 %as si been. 0desea, in
locul constuctiei %ave not 3 %as notse foloseste forma %rescurtata %aven1t 3
%asn1t.
,t %as not 3 %asn1t been raining for 2 wee(s. ; "u mai ploua de P saptamani2
6orma interogativa se obtine %rin inversiunea au)iliarului %ave 3%as cu
subiectul.
Fave you been rea,ing since t#is morningM ; :ititi de azi dimineataD
8on4ugare
, #ave been wal(ing ; %u ma plimb
you #ave been wal(ing ; Tu te plimbi
Ke #as been wal(ing ; %l se plimba
s#e #as been wal(ing ; %a se plimba
it #as been wal(ing ; Be plimba
we #ave been wal(ing ; "oi ne plimbam
you #ave been wal(ing ; 4oi va plimbati
t#ey #ave been wal(ing ; %i se plimba
8)em%lu:
H#ey %ave been pla*ing tennis for #alf an #our. ; %i joac> tenis de o jum>tate de or>2
Je retinut:
For
; %oate . folosit atat cu trecutul sim%lu cat si cu formele %erfecte (%re+ent, trecut, viitor
%erfect).
; are sensul de: in timpul# pe durata# timp de.
Sine
; se foloseste doar cu formele %erfecte.
; are sensul de 2incepand de la un moment dat2.
Past perfect and continuous - Trecutul perfect si continuu
1. 7reutul perfet
7reutul perfet (3ast perfect), e)%rima o actiune care a avut loc si s;a
terminat in trecut, inaintea altei actiuni tot din trecut.
0cesta se formea+a cu %a, ) partiipiu treut al verbului.
; 8ste un tim% utili+at mai des <n limba engle+V decAt <n limba romAnV %entru
e)%rimarea anterioritVtii.
8)em%le:
Ke %a, live, in London before #e moved to Nomania. ; %l locuise in 'ondra inainte de a
se muta in Gomania2
Eou %a, Bnis%e, t#e boo( before , came. ; Tu terminasesi cartea Anainte s> vin eu2
Fot#er %a, oo<e, t#e dinner by t#e time fat#er arrived #ome. ; (ama g>tise deja
cina cFnd a ajuns tata acas>2
6orma negativa se formea+a cu %a, not (sau %a,n1t) si partiipiul treut al
verbului.
Ke %a,n1t live, in @aris before #e moved to Nomania. ; %l nu locuise in 3aris inainte de
a se muta in Gomania2
Ke %a, not Bnis%e, t#e boo( before , came. ; %l nu terminase cartea Anainte s> vin eu2
6orma interogativa se formea+a %rin inversiunea dintre au)iliarul %a, si subiect.
Kow long %a, it been since you saw eac# ot#erM ; :at timp fusese de cand v)ati vazutD
8)ista cateva con"unctii si adverbe ce se folosesc adesea in trecutul %erfect
%entru a marca succesiunea evenimentelor (actiunilor). 0cestea sunt:
b* t%e time t%at (in (din) momentul <n care), +%en (cand), after (du%a), as soon
as (de indata
ce), ever (vreodatV), never (niciodata), 4ust (tocmai), before (inainte), alrea,* (de"a),
for Ktime perio,L (tim% de o %erioada de tim%!), sine Kpoint of timeL (ince%and
cu =de la un %unct in tim%!), never ... before (niciodatV ... <nainte sa).
8)em%le:
L#en , arrived 7usan %a, alrea,* left. ; :and am sosit Busan plecase deja2
Ke %a, 4ust ome into t#e room w#en t#e tele%#one rang. ; %l tocmai intrase in
camera cand a sunat telefonul2
8on4ugare
, #ad wal(ed ; %u ma plimbasem
you #ad wal(ed ; Tu te plimbasesi
Ke #ad wal(ed ; %l se plimbase
s#e #ad wal(ed ; %a se plimbase
it #ad wal(ed ; Be plimbase
we #ad wal(ed ; "oi ne plimbasem
you #ad wal(ed ; 4oi va plimbasesi
t#ey #ad wal(ed ; %i se plimbase
Trecutul perfect - exercitii
!. 7reutul perfet ontinuu
7reutul perfet ontinuu (3ast perfect continuous /progressive) se
foloseste %entru a accentua fa%tul ca o actiune a fost in curs de desfasurare %e
o anumita %erioada de tim% inaintea altei actiuni din trecut.
Hrecutul %erfect continuu se formea+a cu: Fa, ) been ) partiipiu prezent
.-ing/.
8)em%le:
, %a, been +aiting for my friend since seven o\cloc( w#en #e .nally arrived. ; Il
asteptam pe prietenul meu de la ora sapte# cFnd An sfFrsit a sosit2
Ke %a, been +riting %oems for two years w#en , met #im. ; Bcria poezii de doi ani
cFnd l)am cunoscut2
6orma negativa ; se adauga not intre au)iliarul %a, si been.
,t %a, not been raining w#en you came. ; "u ploua cand ai venit2
6orma interogativa se obtine %rin inversiunea au)iliarului %a, cu subiectul.
Fa, you been s+iming before s#e left t#e %iscineM ; Inotai inainte sa plece ea de la
piscina
8on4ugare
, #ad been wal(ing ; %u ma plimbam
you #ad been wal(ing ; Tu te plimbai
Ke #ad been wal(ing ; %l se plimba
s#e #ad been wal(ing ; %a se plimba
it #ad been wal(ing ; Be plimba
we #ad been wal(ing ; "oi ne plimbam
you #ad been wal(ing ; 4oi va plimbati
t#ey #ad been wal(ing ; %i se plimbau
8)em%lu:
H#ey %a, been pla*ing tennis w#en you wrote your #omewor(. ; %i se jucau tenis
cand tu ti)ai scris tema2
Trecut perfect continuu - $%ercitii si teste incepatori
; Srieti verbul ,in paranteze la timpul 7reut perfet ontinuu& in
aor, u subietul.
x!" #$ %%% &to learn'# - had been learning
1. , ]]] (to walk)
?
2. Eou ]]] (to look for)
?
1. Le ]]] (to work)
?
5. Ke ]]] (to write)
?
5. H#ey ]]] (to read)
?
6. 7#e ]]] (to crochet)
?
9. , ]]] over t#ere (to go)
?
:. Eour sisters ]]] #ere. (to pla$)
?
9. H#e w#ale ]]] a lot. (to eat)
?
1W. H#e c#eeta# ]] very fast. (to run)
?
11. Eou ]]] in t#e street. (to laugh)
?
12. Ke ]]] a boo(. (to bu$)
?
11. 7#e ]]] for 1 #ours. (to wait)
?
15. , ]]] t#is morning. (to jog)
?
15. Eou ]]] every evening. (to run)
?
16. Le ]]] all wee(. (to travel)
?
Teste engleza# gramatica: e.ercitii trecut perfect continuu incepatori2
*uture perfect and continuous - (iitor perfect si continuu
1. 6iitorul perfet
6iitorul perfet (5uture perfect simple), e)%rimV o actiune, un eveniment
viitor care va . fost terminata <naintea unui alt moment din viitor sau a"ungAnd
%AnV la acesta.
0cesta se formea+a cu +ill ) %ave ) partiipiul treut al verbului.
Ke +ill %ave Bnis%e, t#e boo( by t#e time you come bac( #ome. ; %l va * terminat
cartea pFn> cFnd te Antorci tu acas>2
Eou +ill %ave +or<e, in t#is factory for forty years w#en you retires. ; 4ei * lucrat An
aceast> fabric> timp de UT de ani cFnd o sa te pensionezi2
0 good s%ortsman +ill %ave been in t#e to% c#am%ions#i%s for nearly twenty years.
; Cn sportiv bun va * fost in campionatele de top timp de aproape PT de ani2
Riitorul %erfect este folosit %entru:
; U actiune viitoare care va avea loc <naintea unui moment viitor.
Ke will #ave done t#e #omewor( by Fonday. ; %l va * facut lectiile pFna luni2
; U actiune viitoare care va avea loc <naintea unei alte actiuni viitoare.
7#e will #ave eaten t#e ca(e before , go #ome. ; %a va * mancat prajitura inainte sa
plec acasa2
6orma negativa se formea+a cu +ill %ave not (sau +ill %aven1t) si partiipiul
treut al verbului.
7#e +ill %ave not Bnis%e, t#e boo( by t#e time , come bac( #ome. ; %a nu va *
terminat cartea pFn> cFnd ma intorc acas>2
6orma interogativa se formea+a %rin inversiunea dintre au)iliarul +ill si subiect.
Kow long +ill it %ave been w#en we #ave a babyM ; :at timp va * fost cand o sa avem
un copilD
8on4ugare
, will #ave wal(ed ; %u ma voi * plimbat
you will #ave wal(ed ; Tu te vei * plimbat
Ke will #ave wal(ed ; %l se va * plimbat
s#e will #ave wal(ed ; %a se va * plimbat
it will #ave wal(ed ; Be va * plimbat
we will #ave wal(ed ; "oi ne vom * plimbat
you will #ave wal(ed ; 4oi va veti * plimbat
t#ey will #ave wal(ed ; %i se vor * plimbat
Viitorul perfect - exercitii
!. 6iitorul perfet ontinuu
6iitorul perfet ontinuu (5uture perfect continuous) e)%rima fa%tul ca o
actiune se va a4a inca in desfasurare la un anumit moment in viitor.
Riitorul %erfect continuu se formea+a cu: ?ill ) %ave ) been ) partiipiul
prezent .-ing/ al verbului.
8)em%le:
H#ey +ill %ave been buil,ing t#at #ouse for 2 years ne)t -#ristmas. ; %i vor *
construit / construind! acea casa de P ani :raciunul viitor2
Iy .ve o\cloc( s%e +ill %ave been selling blouses for t#ree #ours. ; 3Fna la ora < ea
va * vFndut / vanzand! bluze timp de trei ore2
6orma negativa ; se obtine cu +ill not %eve been (sau +on1t %ave
been inainte de partiipiul prezent .-ing/.
Ke +on1t %ave been rea,ing w#en you come. ; %l nu va * citind cand vei veni2
6orma interogativa se obtine %rin inversiunea au)iliarului %a, cu subiectul.
?ill t#ey %ave been testing t#ese materials before we get t#ereM ; 4or * ei testand
aceste materiale pana ce o sa ajungem noi acolo2
8on4ugare
, will #ave been wal(ing ; %u voi * mergand
you will #ave been wal(ing ; Tu vei * mergand
Ke will #ave been wal(ing ; %l va * mergand
s#e will #ave been wal(ing ; %a va * mergand
it will #ave been wal(ing ; 4a * mergand
we will #ave been wal(ing ; "oi vom * mergand
you will #ave been wal(ing ; 4oi veti * mergand
t#ey will #ave been wal(ing ; %i vor * mergand
8)em%lu:
H#ey +ill %ave been pla*ing tennis w#en you write your #omewor(. ; %i vor * jucand
tenis cand tu i)ti scrii tema2
(iitor perfect continuu - $%ercitii incepatori
; Srieti verbul ,in paranteze la timpul 6iitor perfet ontinuu& in
aor, u subietul.
x!" #$ %%% &to walk'# - will have been walking
1. , ]]] (to learn)
?
2. Eou ]]] (to take on)
?
1. Le ]]] (to work)
?
5. Ke ]]] (to read)
?
5. H#ey ]]] (to run)
?
6. 7#e ]]] (to put in)
?
9. , ]]] #ere (to sit)
?
:. Eour sisters ]]] t#ere. (to go)
?
9. H#e gorillas ]]] a lot. (to eat)
?
1W. H#e boys ]] every day. (to pla$)
?
11. Eou ]]] at our sc#ool. (to teach)
?
12. Ke ]]] a toy. (to bu$)
?
11. 7#e ]]] for 2 #ours. (to wait)
?
15. , ]]] t#is morning. (to pra$)
?
15. Eou ]]] every evening. (to draw)
?
16. Le ]]] all wee(. (to travel)
?
Teste engleza# gramatica: e.ercitii viitor perfect continuu incepatori2
+odal verbs - (erbe modale
6erbele mo,ale ((odal verbs) e)%rima atitudinea vorbitorului fata de ceva,
actiunea din cadrul acestuia .ind va+uta ca %osibila, %robabila, necesara,
obligatorie, de dorit etc.
8).: It mig%t rain later. ; B)a putea sa ploua mai tarziu2
Rerbele modale engle+esti se %ot im%arti in:
Rerbe notionale e)%rimannd modalitatea. 0cestea se com%orta ca verbele
obisnuite (want, wis#, order, oblige, advise, intend, mean, %refer, etc.).
o 8).: Ke wants to see t#e %lay. ; %l vrea sa vada piesa2
Rerbe modale defective (=efective (odal 4erbs). 0cestea e)%rima de
asemenea modalitatea, dar din %unct de vedere formal, %re+inta
anumite caracteristici (can = could, may = mig#t, must, #ave to,
s#all=s#ould, will = would, oug#t to, be to, used to, need, dare).
1. 8arateristiile verbelor mo,ale
-aracteristicile verbelor modale sunt:
1/ 7unt defective. ; 0dica le li%sesc anumite forme verbale si de aceea nu %ot .
con"ugate la toate modurile si tim%urile. Jar ele %ot . folosite %entru redarea
mai multor tim%uri.
, can #el% you ne)t wee(. ; &m sa te pot ajuta saptamana viitoare2
, could s(ate w#en , was a c#ild. Btiam sa patinez cand eram copil2
!/ ?u %rimesc 2 -s 2 la %ersoana a ,,,;a singular (cu e)ce%tia lui 2be to2 si 2#ave
to2).
Ke must see t#is %lay. ; Trebuie sa vada aceasta piesa2
#/ 6ormea+a singure interogativul si negativul fara a"utorul au)iliarului 2do
=did2 (cu e)ce%tia lui 2#ave to2).
Fust you do t#isM ; Trebuie sa faci astaD
Jo you #ave to ty%e t#at re%ortM ; Trebuie sa dactilogra*ezi raportulsD
-/ 7unt urmate de verbe cu in.nitiv fara 2to2 (cu e)ce%tia lui 2be to2, 2#ave to2,
2oug#t to2).
7#e can coo(. ; %a stie sa gateasca2
Ke #as to get u% early every day. ; %l trebuie sa se scoale devreme in *ecare zi2
!. 8A$ 3 8OU@> .a putea& a sti/
8an este folosit %entru toate %ersoanele la indicativ %re+ent.
8oul, este folosit ca trecut al lui 2-an2, si sub"onctiv;conditional.
-an=could %oate e)%rima:
1/ -a%acitatea (.+ica sau intelectuala) de efectuare a unei actiuni.
Hom can s%ea( t#ree foreign languages. ; Tom stie sa vorbeasca trei limbi straine2
, could run faster t#an you. ; 3uteam sa alerg mai repede decat tine2
; -and 2-an2 e)%rima abilitatea, %utinta de a face ceva, este adesea inlocuit de:
2be able to2, 2be ca%able of2, sau 2(now #ow to2.
, can s(i now. (7tiu sa sc#ie+ acum)
, am able to s(i now. (@ot sa sc#ie+ acum.)
, could s(ate w#en , was a c#ild. (7tiam sa %atine+ cand eram co%il.)
0lt#oug# it was very cold yesterday, we were able to s(ate. (Jesi a fost foarte frig ieri,
am reusit sa %atinam.)
!/ -an este folosit %entru a e)%rima %ermisiunea, ca o alternativa a lui 2may2 in
e)%rimarea familiara. -ould este folosit %entru a e)%rima %ermisiunea in trecut.
-an , borrow your umbrellaM ; 3ot imi permiti! sa iau umbrela taD
Un 7undays we could stay in bed until : oCcloc(. ; =uminica aveam voie sa stam in pat
pana la ora M2
#/ @osibilitatea, %resu%unerea.
H#ey can be t#ere now. ; % posibil ca ei sa *e acolo# acum2
7#e could read t#e boo(. ; %a ar * putut e posibil! sa citeasca cartea2
-/ @entru a e)%rima: o cerere, rugaminte %oliticoasa (-ould este mai %oliticos
decat -an).
-an you wait a few momentsM ; 3oti sa astepti cateva momenteD
0/ 8oul, ) inBnitivul perfet este folosit %entru a e)%rima ca%acitatea
nereali+ata de efectuare a unei actiuni din trecut.
7#e could #ave #el%ed me. (Iut s#e didnCt.) ; %a ar * putut sa ma ajute2 =ar nu a facut)
o2!
#. 9AY 3 9I"F7 .a putea& a avea voie/
9a* este folosit %entru a cere sau a acorda %ermisiunea in limba" formal,
%oliticos (mai o.cial decat can).
Fay , goM ; 3ot imi permiteti! sa plecD
Eou may go. ; 3uteti sa plecati2
9ig%t e)%rima la fel %ermisiunea, cu valoare de conditional si sub"onctiv,
%recum si %osibilitatea vaga.
Fig#t , go #omeM ; &s putea pleca acasaD
Eou mig#t not come in. ; "u ai putea nu ai avea voie! sa intri2
H#ey mig#t be t#ere now. B)ar putea sa *e acolo acum2
; 9a* 3 9ig%t ) verbul la prezent e)%rima o %osibilitate %re+enta sau viitoare
(in sau du%a momentul vorbirii).
Ke may come today. ; Be poate sa vina azi2
Ke mig#t come tomorrow. ; B)ar putea sa vina maine2
; La forma interogativa si negativa, 2Fay2 e)%rimand %osibilitatea este inlocuit
de constructiile 2,o *ou t%in< ) prezent 3 viitor2 sau 2be li<el* ) inBnitiv2.
Jo you t#in( #eCll come todayM ; :rezi ca o sa vina astaziD
,s #e li(ely to come todayM ; :rezi ca o sa vina astaziD
#. 9US7 .a trebui/
0desea, 9ust este inlocuit cu 2to #ave to2 (a trebui nea%arat, a avea
obligatia).
; Fust e)%rima:
1/ obligatie, datorie.
Eou must write to t#em. ; Trebuie sa le scrii2
, must leave soon. ; Trebuie sa plec curand2
!/ %osibilitate, %resu%unere.
Eou must be tired. ; Trebuie sa *i obosit2 3robabil ca esti obosit2!
7#e must be at #ome now. Trebuie sa *e acasa acum2
?ota:
; La solicitarea %ermisiunii, ras%unsul se formea+a cu 2may2, 2can2 sau 2must
not2.
Fay , stay #ereM ; 3ot sa stau aiciD
Ees, you may ; =a# aveti voie2 vi se permite!
?o, you musnCt. ; "u# este interzis2
; Jaca se %une la indoiala obligatia, ras%unsul se formea+a cu 2must2
(im%unere) sau 2need not2 (li%sa necesitatii).
Fust , really go t#ereM ; :hiar trebuie sa ma duc acoloD
Ees, you must. ; =a# trebuie2 este obligatoriu!
?o, you neednCt. ; "u# nu este necesar nevoie!2
(erbe modale '
,n aceasta a doua lectie cu verbe modale sunt %re+entate verbele: shall#
should# ought to# will# would# used to# be to# dare.
1. SFA@@ 3 SFOU@>
S%all este folosit :
1/ @entru a e)%rima obligatie, ordin, <n stil o.cial ; acte, regulamente, etc. la
%ersoana a ,,;a si a ,,,;a.
H#e seller s#all su%%ly t#e s%are %arts in time. ; 4Fnztorul va furniza are obligatia!
piesele de schimb la timp2
!/ @entru a e)%rima o %romisiune asu%ra ceva ce trebuie nea%arat.
, s#all write t#e letter. ; 3romit c> voi scrie scrisoarea2
#/ 7#all este folosit <n %ro%o+itii interogative, la %ersoana , singular sau %lural:
a/ @entru a cere un sfat, o sugestie.
L#ere s#all we %ut t#e 4owersM ; Cnde sa punem forileD
L#at s#all , doM ; :e trebuie sa facD
b/ @entru a face o oferta.
7#all , #el% youM ; Ba te ajutD
S%oul, (ar trebui, ar . ca+ul) este folosit %entru :
1/ 0 da un sfat.
H#e boo( is very interesting. Eou s#ould read it. ; :artea e foarte interesanta2 &r trebui
s)o citesti2
!/ U %resu%unere (indicAnd un grad de nesiguranta mai mare decAt 2Lill2).
Ke s#ould be t#ere by now. ; &r trebui sa * ajuns acolo deja2
Ke s#ould #ave left by now. ; &r trebui sa * plecat deja2
!. OU"F7 7O .ar trebui& s-ar uveni/
Oug%t to indica obligtia sau datoria, de obicei sub forma de sfat, sau
%resu%unere (la fel ca 27#ould2, dar cu o formV mai %rotocolarV).
Eou oug#t to .nis# t#e boo( before going on #oliday. ; &r trebui sa termini cartea Anainte
sa pleci An vacanta2
Ke oug#t be still at #ome. ; B)ar cuveni s> *e Anc> acas>2
%.primarea unui sfat# a unei recomandari# sugestii# prin Q;ught toQ sau QBhouldQ este
mai putin puternica decFt prin Q(ustQ2
#. ?I@@ 3 ?OU@>
?ill, ca modal a%are la toate %ersoanele si e)%rimV:
1/ U comanda im%ersonala (similar cu 2Fust2, 2Ie to2).
Eou will come #ere at once. 4ino aici imediat2
!/ ,nsistenta, #otarArea de a efectua o actiune.
Ke will study c#emistry w#atever #is fat#er says. ; 4a studia este decis sa studieze!
chimia# indiferent ce spune tatal lui2
#/ 0ctiune re%etata, un obicei al unei %ersoane (2Lill2 frecventativ!).
Ke will sit on t#e benc# for #ours and ga+e at t#e stars. ;bisnuieste sa stea ore)n sir pe
banca si sa se uite la stele2
-/ U ,nvitatie, <n %ro%o+itii interogative, la %ersoana a ,,;a.
Lill you #ave anot#er a%%leM ; (ai vrei Ia# te rog! inca un marD
0/ U cerere sau rugaminte (%e un ton %oliticos, dar mai autoritar decAt 2Lould2).
Lill you sign t#e registerM ; 4reti va rog! sa semnati An registruD
E/ U intentie s%ontana, ne%remeditata, <n momentul vorbirii la %ersoana , (de
obicei contras <n Cll !).
,Cm t#irsty. ,Cll ta(e a glass of water. ; (i)e sete2 ; sa iau un pahar cu apa2
?oul, este folosit:
1/ @entru a e)%rima o cerere, o rugaminte %oliticoasa.
Lould you do me a favourM ; 4reti va rog! sa)mi faceti o favoareD
QHould likeQ este de obicei folosit An locul lui QHantQ# *ind o forma de e.primare mai
politicoasa2
%.2: I would like to talk to the manager2 ) &s dori sa vorbesc cu directorul2
Hould $ou like to talk to him nowD ) =oriti sa vorbiti cu el acumD
!/ -a forma de Hrecut a lui 2Lill2.
Ke will #el% meM ; ; sa ma ajute2 vrea!
Ke said #e would #el% me. ; %l a spus ca vrea sa! ma ajuta2
#/ Lould este folosit si %entru a e)%rima %robabilitatea.
H#at would be t#eir car. ; 3robabil ca aceea este masina lor2 &ceea trebuie sa *e
masina lor2!
0tentie:
; 2?oul, ) rat%er 3sooner ) inBnitivul surt2 este folosit %entru a
e)%rima %referinta.
, would rat#er listen to t#e concert t#an see t#e .lm.
, would sooner listen to t#e concert t#an see t#e .lm.
&s prefera sa mai degraba! ascult concertul decFt sa vad *lmul2
-. USE> 7O
Use, to este folosit doar la Hrecut, %entru a e)%rima:
1/ U actiune re%etata, un obicei trecut, care nu mai este %racticat <n %re+ent.
, used to swim in t#e Ult river w#en , was a c#ild, but , donCt do t#is any longer.
; ;bisnuiam sa Anot An ;lt cFnd eram copil# dar acum nu mai fac asta Anot!2
!/ U actiune re%etata, un obicei trecut, care %romabil mai este %racticat.
H#ey used to s%end t#eir #olidays in t#e mountains. (,tCs very li(ely t#ey still do it.)
%i obisnuiau sa)si petreaca vacantele la munte2 % destul de probabil ca inca sa
petreaca vacantele la munte2!
; ?ota: 0ici 2>sed to2 %oate . <nlocuit de 2Lould2.
H#ey would s%end t#eir #olidays in t#e mountains. ; Isi petreceau vacantele la munte2
probabil si in prezent!
; 0tentieQ QCsed toQ se foloseste doar pentru actiuni din Trecut2
0. GE 7O
Ge to este folosit %entru a e)%rima:
1/ U comanda sau instructiuni <ntr;un mod im%ersonal.
Ke is to stay #ere till we return. ; Trebuie sa stea %l sta! aici pFna ne Antoarcem2
, am to wait #ere till #e comes. ; Trebuie sa o sa! stau aici pana vine el2
!/ U actiune %lani.cata (constructie des folosita <n limba"ul "urnalistic).
H#e com%etition is to start in a wee(\s time. ; :ampionatul o sa e gata sa! inceapa intr)
o saptamana2
E. >AME .a uteza& a avea ura4ul/
-a modal, >are a%are <n %ro%o+itii negative si interogative cu sensul: a
Andr>zni# a se Ancumeta# a se aventura# a avea Andr>zneala /neobr>zarea.
Kow dare youM :um Andr>znestiD
Ke darenCt say a word. ; %l nu a Andr>znit s> spun> o vorb>2
; La negativ si interogativ, 2Jare2 %oate . con"ugat ca un verb obisnuit sau ca un
verb modal.
Jare #e s%ea(M
Joes #e dare (to) s%ea(.
Indrazneste sa vorbeasca2
; 0tentiQ Rerbul 2Jare2 este urmat de inBnitivul u NtoN cAnd este folosit ca
verb %rinci%al.
Ke dared me to com%ete wit# #im. ; ()a provocat a cutezat! la Antrecere2
Prepositions - Prepo)itii
(repozitia (3reposition) este o %arte de vorbire ne4e)ibila (.)a) care descrie
legatura dintre doua cuvinte din aceeasi %ro%o+itie. @re%o+itiile nu au un inteles
de sine statator, ele ca%ata diferie sensuri %use in legatura cu alte cuvinte.
-ateva e)em%le de observare a %re%o+itiilor (cuvintele evidentiate):
Eou can sit before t#e des(. ; 3uteti s> stati An fa?a biroului2
Ke can bum% into t#e table. ; %l se poate lovi in masa2
H#e bird 4ies to+ar, t#e tree. ; 3asarea zboara spre pom2
, sit on t#e armc#air. ; %u stau pe fotoliu2
; Rerbe %recedate de %re%o+itii iau forma <n 2)ing2.
KeCs good at remembering %eo%le\s names. ; %l isi aminteste cu usurinta numele
oamenilor2
xceptii: but si e'ept sunt urmate de in.nitivul scurt.
H#ey did not#ing but laug#. ; ")au facut nimic altceva! decFt sa rFda2
Je retinut:
,n limba engle+a nu se va termina niciodata o %ro%o+itie cu o %re%o+itie.
1. (repozitii ,e lo: at( on( in
At se foloseste cu adrese e)acte.
Oames lives at 9: 8nglis# 7treet in London. ; 7ames locueste la nr2 LM# Btrada %nglish in
'ondra2
On desemnea+a numele de stra+i, sosele, bulevarde, alei, etc.
Ker #ouse is on -am% 7treet. ; :asa ei e pe strada :amp2
In se foloseste cu numele regiunilor (orase, "udete, tari, state, continente).
7#e lives in Iraila. ; %a locuieste in @raila2
Iraila is in Nomania ; @raila e in romania2
!. (repozitii ,e timp: at( on( in
At se foloseste %entru a desemna ora e)acta.
H#e teac#er is leaving at 5:15 %.m. ; 3rofesorul pleaca la <:J< p2m2
On indica +ilele si datele calendaristice.
Fy brot#er is coming on Fonday. ; 5ratele meu vine luni2
LeCre #aving a training on t#e 6ourt# of Uctober. ; &vem un antrenament pe patru
octombrie2
In se foloseste %entru a desemna ore im%recise din tim%ul +ilei, cat si luna,
anotim%ul, anul.
7#e li(es to "og in t#e morning. ; %i ii place sa alerge sa faca jogging! dimineata2
,tCs too cold in winter to run outside. ; % prea frig iarna ca sa alergi afara2
Ke started t#e englis# course in 2W1W. ; %l a inceput cursul de engleza in anul PTJT2
KeCs going to come in 0ugust. ; %l are de gand sa vina in august2
#. (repozitii ,e timp: for si since
For se foloseste atunci cand se masoara tim%ul (secunde, minute, ore, +ile,
luni, ani).
Ke #eld #is breat# for seven minutes. ; %l si)a ?inut respira?ia timp de Vapte minute2
7#eCs lived t#ere for seven years. ; %a a trait acolo sapte ani2
Sine se foloseste cu data sau ora e)acta.
KeCs wor(ed #ere sine 1996. ; %l a lucrat aici din anul JKLW2
7#eCs been sitting in t#e waiting room sine si);t#irty. ; %a statea in camera de
asteptare de la sase)treizeci2
-. (repozitii ,e misare: to si lipsa prepozitiei
7o se foloseste %entru a e)%rima de%lasarea, miscarea catre un loc.
H#ey were wal(ing to wor( toget#er. ; %i mergeau la spre! munca impreuna2
7#eCs going to t#e dentistCs oGce t#is morning. ; %a se duce la dentist cabinetul
dentistului! in dimineata asta2
7o+ar, si to+ar,s e)%rima de asemenea miscarea s%re ceva.
0cestea doua %re%o+itii sunt doar variantele ortogra.ce ale aceluiasi cuvant si
se %ot folosi indiferent.
LeCre moving to+ar, t#e lig#t. ; "e miscam spre lumina2
H#is is a big ste% to+ar,s t#e %ro"ectCs com%letion. ; &cesta este un mare pas spre
*nalizarea proiectului2
-u urmatoarele cuvinte: %ome& ,o+nto+n& upto+n& insi,e& outsi,e&
,o+nstairs& upstairs, nu se folosesc %re%o+itii.
Prandma went upstairs Prand%a went %ome. ; @unica sa dus la etaj bunicul a plecat
acasa2
H#ey bot# +ent outside. ; &mandoi au iesit afara2
0. (repozitii u substantive& a,4etive si verbe
?umeroase substantive, ad"ective si mai ales verbe se folosesc corect numai
insotite de %re%o+itiile care le intregesc sensul.
(repozitii si:
Substantive A,4etive 6erbe
a%%roval of ; aprobarea
awareness of ; gradul de
conVtientizare a
belief in ; credinta in
concern for ; preocuparea
pentru
confusion about ; confuzie
cu privire la
desire for ; dorin?a de
fondness for ; toleran?>
afraid of ; frica de
angry at ; furios la
aware of ; constient de
ca%able of ; capabil sa
careless about ; neatent la
/cu
familiar wit# ; familiarizat cu
#a%%y about ; fericit in
legatura cu
interested in ; interesat
a%ologi+e for ; a cere scuze
iertare! pentru
as( about ; a intreba despre
as( for ; a cere 0ceva1
belong to ; a apartine 0cuiva1
bring u% ; a aduce
care for ; a avea grija de
.nd out ; a afa
give u% ; a renunta
grow u% ; a creste
pentru
gras% of ; stapanire de
#atred of ; ura fata de
#o%e for ; speranta pentru
interest in ; interes in
love of ; dragostea de
need for ; necesitatea
/nevoia de a
%artici%ation in
; participarea la
reason for ; motiv pentru
res%ect for ; respectul
pentru
success in ; succes in
understanding of
; intelegerea
"ealous of ; gelos
made of ; facut /fabricat in
din!
married to ; casatorit /a cu
%roud of ; mandru de
similar to ; asemanator cu
sorry for ; imi pare rau
pentru 222
sure of ; sigur de
tired of ; obosit de satul de!
worried about ; ingrijorat de /
in legatura cu
loo( for ; a cauta 0ceva1
loo( forward to ; a astepta cu
nerabdare sa
loo( u% ; a privi in sus
ma(e u% ; a alcatui# a nascoci# a
prepara
%ay for ; a plati pentru
%re%are for ; a se pregati pentru
study for ; a invata pentru
tal( about ; a vorbi despre
t#in( about ; a se! gandi la
trust in ; a avea incredere in
wor( for ; a lucra pentru
worry about ; a * ingrijorat de# a)
si face griji pentru
; -ombinatia dintre verbe si %re%o+itii se numeste verb frazal.
E. E'presii i,iomatie u prepozitii
,ntre folosirea %re%o+itiilor <n limba engle+a si limba romAna e)ista numeroase
diferente. 0ceeasi %re%o+itie %oate im%lica fra+elor din care face %arte un
inteles diferit de cel obisnuit, formand e'presii i,iomatie. >nele dintre
acestea sunt:
in t#e street (8ngl. americ. ; on t#e stret) ; pe strada
in t#e %layground ; pe terenul de sport
in t#e s(y ; pe cer
in t#e sun ; la soare
in t#e o%en air ; la aer curat
on t#e way to ; An drum spre
on t#e 1st 4oor ; la etajul J
round t#e corner ; dupa colt
at %resent ; An prezent
at t#e some time ; An acelasi timp
at t#is moment ; An acest moment
at last ; An sfFrsit
in a year^s time ; peste un an
in my o%inion ; dupa parerea mea
beyond control ; independent de vointa 222
in all %robability ; dupa toate probabilitatile
by my watc# ; dupa ceasul meu
by #eart ; pe de rost# pe dinafara
by mista(e ; din greseala
to go on a tri% = on #oliday ; a merge An calatorie / An vacanta
to go (out) for a wal( ; a merge la plimare
lo loo( out of t#e window ; a privi pe fereastra
to get in t#roug# t#e window ; a intra pe fereastr
#e^s t#e tallest in t#e class ; e cel mai Analt din clas
outside t#e garden ; An fata gradinii
I. (repozitii inutile
,n vorbirea de +i cu +i se folosesc incorect %re%o+itii acolo unde ele nu isi au
rostul. Ubservati urmatoarele e)em%le:
7#e met u% wit# t#e new coac# in t#e #allway. ; %a sa AntFlnit cu noul antrenor pe hol2
H#e boo( fell oB of t#e des(. ; :artea a cazut de pe birou2
Ke t#rew t#e boo( out of t#e window. ; %l a aruncat cartea pe fereastr>2
7#e wouldnCt let t#e cat inside of t#e #ouse. (sau folositi 2in2) ; %a nu ar lasa pisica in
casa2
L#ere did t#ey go toM ; Cnde s)au dus eiD
@ut t#e lam% in bac( of t#e couc#. (se va folosi 2be#ind2) ; 3une lampa An spatele
canapelei2
L#ere is your college atM ; Cnde este colegiul dumneavoastraD