Vasile Alecsandri (1818-l890), personalitate marcanta a

pasoptismului, se simte dator sa contribuie la construirea politica,

morala si intelectuala a Principatelor Romane si considera ca
spectacolul teatral atrage publicul mult mai usor decat lectura,
deoarece transmite mesajul in chip nemijlocit si poate ast!el un
mijloc ecient de indreptare a mora"urilor societatii si de implinire
a idealurilor nationale si democratice ale epocii# $omedia %&$hirita
in prontie%& de Vasile Alecsandri este continuarea %&$hiritei in
'asi%&, din care cau(a !usese intitulata, initial, %&inturnarea
cucoanei $hirita%&, si a a"ut premiera in mai 18)*#
Piesa, denumita de dramaturg %&comedie cu cantice%&, este
structurata in doua acte, ecare dintre ele ind alcatuit din mai
multe scene#%& Personajele piesei, numite de catre
autor %&persoane%&, sunt mentionate cu numele si statutul social
pe care il are ecare in cadrul comediei# Perspecti"a spatiala este
reala si deschisa, ind preci(ata de catre autor, %&'a mosia
+ar(oieni%& si %&intr-un targ din tinut%&, iar timpul in care se petrec
intamplarile este plasat in prima jumatate a secolului al ,l,-lea#
Relatiile temporale sunt in cea mai mare parte cronologice, adica
pre(entate in ordinea derularii e"enimentelor, iar in cate"a situatii
perspecti"a temporala este discontinua, remarcandu-se
alternanta temporala a intamplarilor, prin -ashbac.#
/emnicatia titlului# %&$hirita in prontie%& ilustrea(a statutul real al
eroinei principale, acela de pronciala, sugerand in acelasi timp
par"enitismul si snobismul ei de a respinge cu toata !orta aceasta
situatie pe care o considera degradanta si straduindu-se sa
impuna in proncie moda oraseneasca de la 'asi ori Paris#
0ema# %&$hirita in prontie%& este o comedie realista de mora"uri
sociale, ilustrand contrastul dintre esenta si aparenta prin care
sunt construite personajele apartinand micii boierimi rurale, care,
inculte, "ulgare si corupte, "or sa para aristocrati culti"ati si
emancipati#
$on-ictul dramatic este repre(entat de incrancenarea cu care
$hirita se impotri"este, din moti"e meschine si rautacioase,
casatoriei dintre 1uluta si 1eonas, doi tineri care se iubesc si care
trium!a in nalul comediei#
Piesa, structurata in doua acte, are ca tema satiri(area
par"enitismului si a snobismului epocii, a stalcirii limbii romane,
precum si demascarea abu(urilor si coruptiei din Administratia
statului# in te2tul piesei sunt presarate cuplete pe care le canta, in
anumite momente, personajele comediei, cu scopul de a accentua
o situatie, o trasatura caracteriala sau un aspect social si care
con!era comediei dinamism si "eselie#
Actiunea comediei se petrece dupa e"enimentele re"olutiei de la
1838, cand mica boierime era dornica de par"enire, straduindu-se
din rasputeri sa se comporte la +ar(oieni dupa moda de la 'asi si
Paris#
Actul ' se petrece la mosia $hiritei din +ar(oieni# inceputul piesei
ilustrea(a ridicolul ino"atiilor mondene in!aptuite la +ar(oieni sub
indrumarile $hiritei, care isi maritase cele doua !ete si aeum se
ocupa de educatia me(inului, 4ulita, de 13 ani# Prost si ras!atat, el
ia lectii de !rance(a cu %&monsiu /arla%&, nume sugesti" in limba
romana pentru trasatura dominanta a personajului, aceea
de %&sarlatan%&, de %&lenes%&, pro"enind, !ara indoiala din
!rantu(escul $harles# $hirita are%& scopuri precise5 sa-si "ada sotul
ispra"nic si pe 4ulita casatorit cu 1uluta, pupila ei, care era or!ana
dar mostenitoarea unei importante a"eri# 6a este connsa ca i se
cune o rasplata pentru spaima pe care o traise in timpul
Re"olutiei de la 1838, %&7umne(au stie cate-am patimit la 38%&#
Asemenea lui Agamita 7andanache din mai tar(ia comedie a lui
$aragiale, !emeia socoteste ca, pentru aceste %&merite%&, trebuie
ca +ar(oi sa ajunga ispra"nic5 %&7oara si el are drituri
(drepturi-8#8#) ca patriot c-a patimit 9u-i , acu, care de care are
pretentii sa intre in slujba sub cu"ant ca i-o !ost !rica la 38:
;elbet< (las%=pe mine<-8#8#) daca-i pe-aceea apoi si noi a"em
temeiuri Ada-ti aminte ce groa(a-l apucasa pe +ar(oi ca striga si
pin somn c-o "enit (a"era%&#
$hirita, ada sa se comporte dupa moda de la 'asi, !umea(a,
calareste in costum de ama(oana, desi %&hurduca si gloaba asta,
ca m-o apucat de "ro sapte ori sughitu pan-acu%&# 7e alt!el,
intreaga "jata a $hiritei se derulea(a sub comanda modei, de(a
dupa care se conduce constituie un laitmoti" in piesa5 %&d-apoi da<
daca-i moda%&, %&daca-i moda si daca-mi place%&# $u toate ca este
nerabdatoare sa a-e "esti de la sotul ei, plecat la 'asi sa obtina un
post de ispra"nic (dregator care raspundea de indeplinirea
poruncilor domnesti, conducator al unui judet sau tinut-n#n#), ea
re!u(a sa citeasca %&ra"asul%& pentru ca nu este adus%&dupa
moda%& si-i pretinde argatului 'on sa puna pe %&talger%&
un %&sar"et%& si %&ra"asu pe sar"et%&# +ietul taran nu
intelege %&protocolul%& si asa(a ra"asul si ser"etul sub ta"a, spre
indignarea $hiritei# in biletul trimis, 4rigore +ar(oi ii spune ca %&s-
a ispra"nicit%& si o cheama degraba pe $hirita in targ %&cu toata
gospodaria si cu tot neamul%&, atragandu-i atentia sa nu
uite %&curcanul cel batran%& pe care o sa-l puna %&in slujba%&#
$hirita este !ericita ca a ajuns ispra"niceasa %&cu jandari la poarta
si-n coada<%& si sea(a sa %&dure(e%& un "oiaj la Paris, in %&tara
nemteasca%&#
1uluta, o tanara de 1) ani, ramasa or!ana in urma cu trei ani, se
a-a !r" grija cucoanei $hirita, care intentionea(a sa o marite cu
4ulita, deoarece !ata %&are (astre buna%&# 6a este insa indragostita
de 1eonas, un prieten din copilarie, tanar inteligent si cinstit, cu
un acut simt al umorului, care stie sa imbine judecata sanatoasa
cu gluma bu!ona# 1eonas soseste la +ar(oieni tocmai in iuresul
pro"ocat de 4ulita, care incalecase !ara "oia %&nineacai%& si tot
satul, in !runte cu ea, alerga sa-l prinda# +aiatul su!era o
teribila %&trantition%& si, dupa ce-si rene din spaima, $hirita il
alunga pe 1eonas, care insa o prene5 %&de a(i inainte te asteapta
la toate sotiile din partea mea%&#
>inalul actului ' in!atisea(a plecarea trium!ala spre ispra"nicie a
$hiritei, care tine in brate curcanul cel batran, ind insotita de
4ulita, 1uluta si %&monsiu /arla%&, cu totii urmati de jandarmii %&cu
sabiile scoase%&# 6ste un entu(iasm general, $hirita e2clama cu
a"ant5 %&nous la"ons le baril spalam putina ?@ 9ous disons comme
ca en molda"e%&#
Actiunea actului al ''-lea se des!asoara in salonul $hiritei dintr-
un %&targ din tinut%&, unde ea aplica si impune mai abitir moda#
+ar(oi se ge ca5l strang hainele pe care ne"asta-sa il obliga sa le
poarte, este necajit ca ea nu mai "rea sa !aca dulceturi si
co(onac, nu mai catadicseste sa se ocupe de gospodarie# +ar(oi
este nemultumit si de cheltuielile !ara masura pe care le !ace
ne"asta pe numeroase rochii si straie cu r# 'ndi!erenta la
eprosurile sotului, $hirita este preocupata de petrecerea pe care o
organi(ea(a in cinstea logodnei dintre 1uluta si 4ulita, cu toate ca
baiatul este prea tanar iar !ata %&are toane de nebunie%& si %&ii cam
lipsata%&, insa nu-si permite sa piarda %&(astrea 1ulutai de la
mana%&# 0otodata, este nerabdatoare sa plece la Paris, gandindu-
se cu satis!actie anticipata la e!ectul %&ce-oi sa !ac la Paris ca
ispra"niceasa%&# %=
Reapare 1eonas care, ca sa se ra(bune pentru ca !usese alungat
si ca sa e aproape de 1uluta, se deghi(ea(a in oter, purtand
niste %&musteti mincinoase%&# Prin AuiproAuo (cproc"o - situatie
comica prin care un personaj este con!undat cu altul, re(ultand o
serie de incurcaturi-B#B#), se distinge comportamentul ridicol al
eroinei, care il ia pe %&oterul%& 1eonas drept un admirator in!ocat#
6l ii !ace curte $hintei si-i cere portretul ca do"ada a iubirii ce i-o
poarta, amenintand-o ca se impusca daca-l re!u(a, dar pistolul cu
care o sperie este de ciocolata# 4ulita il surprinde pe 1eonas
sarutand-o pe 1uluta si-l pro"oaca la duel, spre disperarea $hiritei
care-l recunoaste pe %&curte(an%& si-l alunga din nou# Pentru a
scapa de logodna cu 4ulita, 1uluta se pre!ace nebuna, tremura si
da continuu din cap, "orbeste incoerent si dene agresi"a cu
4ulita5 %&Vina-ncoace sa te musc sa te mananc%&#
1eonas apare tra"estit in %&bricicar%& (briscar, (itiu-n#B#) si ne in
audienta la ispra"nic insa !ara plocon, de aceea argatul 'on
ii %&nde%& curcanul cel batran, pe care tanarul sa-l lase la
ispra"nicie# $urcanul !usese "andut %&de )C de ori pe la
impricinati, si o slujit pana-acum de )C de ori ca pesches%&, ori de
cate ori petitionarul "enea la +ar(oi cu mainile goale#
Recomandandu-se Piciu bricicariul, 1eonas este recunoscut de
$hirita, dar curajos si cinstit, tanarul ameninta cu demascarea
!aptelor de coruptie, londu-i peste picioare cu biciusca#
Dusarii sositi cu prilejul logodnei dintre 4ulita si 1uluta
sarbatoresc totodata si pasaportul $hiritei, care-i !usese adus
de %&monsiu /arla%& de la 'asi si in care ea declarase titlul
de %&baroana%&, justicandu-si minciuna prin acelasi slogan5 %&7e
ce nu: daca-i moda:%&# 7eghi(at pentru a treia oara, 1eonas se da
drept actrita si sora acestuia# 1uluta se pre!ace nebuna si, in cri(a
ind, doreste sa se marite cu actrita, %&ca de nu nebunesc<%&# /arl
ii s!atuieste sa n-o contra(ica si s-o logodeasca pe 1uluta
$u %&madama%&, apoi !ac schimb de inele# 1eonas isi de("aluie
identitatea, il anunta pe +ar(oi ca a !ost numit ispra"nic in locul
sau si-i pre(inta acestuia demiterea din !unctie# $hirita se
intristea(a ca pierde %&bunatate de (astre%&, dar santajata de
1eonas ca arata portretul lui +ar(oi, este de acord cu casatoria
celor doi tineri, ba, mai mult accepta sa e nuni mari la nunta#
>inalul piesei edentia(a o idee de natura lo(oca, aceea a lumii
ca teatru, in care oamenii sunt actori5 %&Apoi nu stii ca lumea-i un
teatru plin de comedieni:%& (1eonas), idee reiterata prin cupletele
care se canta de catre toti cei pre(enti pe scena, in timp
ce %&$ortina cade%&##
$omedia are, asadar, un nal !ericit, binele trium!a, iar
pedepsirea binemeritata a personajelor negati"e nu atinge !orme
atat de gra"e incat sa produca nenorociri ori sa impiedice
impacarea nala#
$omicul este creat prin contrastul dintre estenta si aparenta,
adica situatiile stau cu totul alt!el decat "or sa para, iar
personajele , $hirita in special, se straduiesc sa se comporte
di!erit !ata de !elul lor de a -si a gandi# Principalul mod de
reali(are a comicului in aceasta piesa este AinproAuoul (se
pronunta cproc"o), adica incurcatura comica produsa de !aptul ca
un personaj este luat drept altul#
/ursele comicului in piesa %&$hirita in prontie%& sunt "ariate,
Alecsandri apeland la comicul de situatie, comicul de caracter,
comicul de nume si comicul de limbaj#
/ituatiile comice sunt numeroase5 aparitia pe scena a $hiritei
calare si e!ortul sertorilor de o da jos de pe calE tra"estirile lui
1eonasE nebunia pre!acuta a 1uluteiE nderea perpetua a
curcanului etc#
$omicul de limbaj reiese, in principal, din stalcirea limbii romane
si a limbii !rance(e prin5
Fcalchierea e2presiilor romanesti (traducerea cu"ant cu cu"ant a
e2presiilor din limba romana in !rance(a, re(ultand o insiruire de
cunte care nu !ormea(a o e2presie in !rance(a si, deci, nu are
sens-8#8#)5 %&boire un cigare%& (a bea o tigara), %&un tambour
d%=instruction%& (toba de sectiune), %&pour des -eurs de coucou%&
(de -ori de cuc), %&donner de l%=argent pour du miel%& (sa dai bani
pe miere)E
Famestecul ridicol de cunte !rantu(esti cu e2presii argotice in
acelasi enunt5 %&G< non te tem ca sunt "urtos%& (/arl)E %&est-ce Aue
"ous etes multamit de 4ulita:%&E %&j%=aprendre tout seulette le
!rancais pre legea mea%&E
F de!ormarea cuntelor !rantu(esti prin pronuntare romani(ata,
barbarisme5 %&!urculision%&,%=%&!ripturision%&, %&in"artision%&E
F e2presiile populare si regionalisme, cunte de argou si
jargon5 %&Dai tras-ai in carti, cumnataco:%&E %&7a%= asa s-aduce
ra"asul, mai oblojaltuie:%&, %&bata-te cucu, mangosatule<%&E
F pronuntia gresita a neologismelor5 %&/ade toata (aua pe tandur
(di"an), la tauleta (toaleta) si din blanmajale (din !r# blanc-
manger), din bulionuri, din garnituri nemtasti nu ma slabeste%&E
F con!u(ii lingstice5 %&'ls sont de minune cigeres de ;al"anne%&,
adica tigari de hal"a, in loc de ;a"ane, %&Am sa-i dure( s-un "oiaj
la Paris%&, insemnand ca intentionea(a sa intrerihda o calatorie la
ParisE
$omicul de nume se mani!esta prin diminuti"ele 1eonas, 1uluta,
4ulita sau prin de!ormarea numelor unor personaje, cum
este %&monsiu /arla%&, in loc de %&monsieur $harles%&#
Pompiliu Dareea arma ca personajele au !ost totusi sal"ate de
scandaluri si de a demascate pentru tare morale condamnabile
in societate# 1a un moment dat, $hirita a !ost in %&pericol de a-si
pierde %&onoarea de !amilista%&, dar Alecsandri dirijea(a rul
situatiilor ast!el incat !emeia este sal"ata de a de"eni adulterina#
7e alt!el, %&happH-endul cu +ar(oi si $hirita nuni, prin
constrangere e ade"arat, ai lui 1eonas si 1ulutei e semnicati"
pentru caracterul umoristic si mai putin satiric al piesei, pentru
caracterul idilic al lumii lui Alecsandri%&#
$aracteri(area personajelor
$hirita +ar(oi este personajul principal si eponim (care da numele
operei-B#I#) al comediei, sotia lui 4rigore +ar(oi si mama a trei
copii5 Aristita, $alipsita si 4ulita# intreaga piesa se concentrea(a
in jurul protagonistei, o mosiereasa de la tara, inculta si
grosolana, care doreste sa para o aristocrata educata, cu
preocupari mondene si "orbitoare de limba !rance(a# Personajul
dene comic tocmai prin acest contrast intre esenta si aparenta,
intre ce este de !apt $hirita si impresia pe care "rea s-o lase
celorlalti#
0rasaturile de caracter ale eroinei reies, in mod indirect, din
atitudinile si "orbele ei, din relatia cu celelalte personaje si in mod
direct din didascaliile dramaturgului sau din opiniile altor
personaje#
$oana $hirita se in!atisea(a in mai multe iposta(e# Dai intai,
$hirita este o pronciala de o mitocanie desa"arsita, dornica sa-si
insuseasca bunele maniere ale saloanelor pari(iene, de aceea
ea %&trage tiutiun%&, e %&arma(oana%&, cochetea(a cu barbatii,
obliga argatul sa-i aduca ra"asul de la +ar(oi pe talger cu
ser"etel, angajea(a pro!esor de !rance(a pentru 4ulita, ea insasi
"orbeste o !rance(a moldo"eneasca - %&nous disons corame sa en
molda"e%& (%&asa (icem noi in moldo"eneasca%&)# Dasa nu trebuie
sa e serta inainte de ora ) pentru ca %&Asa-i moda la les%&# $a
orice %&cucoana%& gingasa si delicata, trebuie sa para sensibila, de
aceea lesina ca sa produca impresie si trebuie ajutata cu saruri,
ca sa-si rena# Aceste atitudini edentia(a indirect, cu mare !orta de
sugestie snobismul si par"enitismul $hiritei, trasaturi care o
denesc#
7in atitudinea si mentalitatea eroinei reiese, indirect, o alta
iposta(a a $hiritei, aceea de boieroaica de ni"el mediu, ahtiata
dupa ranguri sociale, de aceea isi doreste !oarte mult sa ajunga
ispra"niceasa5 %&Ah< cumnataca, sa ma !ac ispra"niceasa< alta nu
doresc pe lume< 'spra"niceasa cu jandari la poarta si-n coada<%&#
7ominata de dorinte ariste, isi trece in pasaport un !als titlu de
noblete, %&baroana%&, !apt ce-i mira pe musari, carora le
raspunde cu in"ariabila de(a5 %&7e ce nu: daca-i moda%&# Alt!el,
$hirita isi ocaraste slugile intr-un limbaj "ulgar, de mahala, care
contrastea(a -agrant cu pretentiile ei, de ispra"niceasa mondena5
%&0ast, betilor<%&E %&Au(ai, toparlanii<%&E %&A!ara, mojacilor, ca "a stiu
eu de mult ca sunteti buni de gura si rai de lucru%&E %&+ata-te cucu,
mangosatule<%&#
$hirita este la "arsta critica, ridicola prin !aptul ca e mare
amatoare de a"enturi amoroase, trasaturi ce reies indirect din
cantecelul prin care isi e2prima emotiile starnite de curtea pe care
i-o !ace %&motpanu%& (berbant, usuratic, a!emeiat-) de
1eonas5 %&'ata-l, "aleu<J >ara sa "reuJ /amt acum, (au,J $a ma
rosesc<J Dii de !urnici,J 7e tricolici,J 7e "a!coliciJ Vai< ma
muncesc<%&# 7in didascaliile autorului reies, directJindirect
comportamentul caraghios al eroinei, gesturile "oit cochete si
penibile mani!estate in dialogul cu %&oterul%& 1eonas5 %&$hirita
(cochetand)E (coborandochii si tragandu-si mana)E (cupudoare)E
(cu dragoste)%&#
$hirita este, totodata, o mama lipsita de responsabilitate, care nu
stie sa-si educe copin, degradandu-le personalitatea printr-un
ras!at ridicol si cu totul deplasat# /upercialitatea prind educatia
si instructia lui 4ulita reiese, indirect, din didascalii si din "orbele
eroinei# 1a inceputul piesei, atunci cand taranii n la $hirita sa-l
reclame pe 4ulita ca a %&"anat%& un tel, ca a dat !oc bordeiului %&cu
ciubucu cel de hartie%&, ca tine calea !etelor din sat, $hirita
reactionea(a cu olenta si-i
ameninta %&(!urioasa)%&, %=%=%&%=(amenintandtaranii cu cra"asa)5
0aca-"a gura, mojicilor<%&E %&$u biciul pe spateJ V-oi da<J V-oi da eu
dreptateJ Asa<%&#
1imbajul $hiritei este ilustrati" pentru caracterul supercial,
pentru spoiala de cultura si pentru snobismul ei# $ucoana $hirita
amesteca limba neaos moldo"eneasca, plina de sa"oare - sasa,
cumnataca, o gasi, bucataca taieta, rosaie - cu !rantu(isme -
u"raj, musiu, desir, bontonuri - si cu e2presii populare - %&ma
munceste cugetul%&, %&nu dau tatarii%&# $hirita "orbeste o limba
!rance(a ridicola, traducand din romaneste cu"ant cu cu"ant
e2presii care in limba !rance(a au alt sens ori nu e2ista deloc
(decalcuri)# Ast!el, pentru toba de sectiune, ea spune %&un
tambour d%=instruction%&, sau pentru -ori de cuc, %&-eurs de
coucoii%&, pentru a spala putina, %&la"er le baril%& ori pentru a "orbi
ca apa, %&parler comme l%=eau%& etc# $hirita este un personaj
caricatural, dar simpatic prin rea "olubila, prin agitatia ei ridicola
de a parea o pari(ianca, prin snobismul ei ostentati"# in !ond,
$hirita este o autodidacta, in"atase limba !rance(a de una
singura, asa cum, de alt!el, marturiseste5 %&j%=ai apprendre toute
seulette !ransais pre legea mea%&# 6a creea(a cunte proprii,
rostind %&apprendre %&# in loc de %&appris %& si %&toute seulette %& in
lpc de %&toute seule %&, !orma %&seulette%& ind %&o !oarte nostima
!ormula de autotandrete5 singurica, "rea sa spuna eroina%&
(Pompiliu Dareea)#
7in punct de "edere al portretului (ic, $hirita este, in montarile
spectacolelor si in (iunea regi(orilor, o !emeie batrana si grasa#
4eorge $alinescu o caracteri(ea(a ast!el5 %&$hirita e o cocheta
batrana, dar si o mama buna, o burghe(a cu dor de par"enire, dar
si o inteligenta deschisa pentru ideea de progres, o bonjurista%&#
Autorul nu da nicio in!ormatie despre "arsta eroinei, cu e2ceptia
raspunsului pe care $hirita i-l da lui 1eonas, atunci cand acesta o
jigneste spunandu-i ca este de pe "remea lui Papura
Voda5 %&Dinciuni spui ca tocmai ieri am implinit K) de ani%&#
0anarul o persi-ea(a malitios, %&K) !ara mercuri, !ara neri si !ara
sambete%&, iar alta data ii spune %&baba stracheta%&# Pompiliu
Dareea anali(ea(a imprejurarile si situatiile care ar putea
identica "arsta eroinei5 %&$hirita, in 8$hirita in prontieL, este
mama lui 4ulita, iar baiatul are paispre(ece ani, ceea ce a-am din
dialogul cu /a!ta, cumnata, pe tema itorului casnic al odraslei#?@
1uluta, indragostita de 1eonas, era, deci, la cincispre(ece ani, deja
nubila (a-ata la "arsa casatoriei-8#8#) si putem usor deduce ca
lucrurile nu se petrecusera alt!el cu $hirita# Acum un secol si
ce"a, si chiar a(i, in mediul rural, "arsta matrimoniala era, pentru
!ete, cam intre 1)-lM ani, iar copin "eneau destul de repede dupa
casatorie# Asa stand lucrurile, daca adaugam la 1M-lC ani,
ma2imum ma2imorum 18-*0, cei 13 ani ai lui 4ulita, eroina lui
Alecsandri nu putea sa aiba mai mult de KK-K) de ani, ind, adica
o !emeie destul de tanara inca, ast!el !aptul ca se lasa curtata de
1eonas, tanarul oter, nu pare deloc compromitator si nici
ridicol%&# Nn alt argument ar acela ca in"atase sa calareasca %&la
les, la manejarie%&, ori la o "arsta inaintata ar !ost ap%&roape
imposibil sa mai poata calari# Aceeasi situatie este si cu !umatul,
de care se apucase pentru ca %&asa-i moda%&#
7espre %&greutatea%& $hiritei autorul !ace o singura re!erire prin
intermediul lui 4rigore +ar(oi, atunci cand !emeia se ge ca s-a
plictisit la tara si "rea sa plece la Paris %&sa ma mai racoresc, ca
m-am uscat aici in prontie%&# Pu!nind ener"at, +ar(oi ii raspunde
sarcastic5 %&+a ca chiar /a "ede ca nu te-ai uitat de mult in
oglinda<%&, sugerand ca nu este nici pe departe %&uscata%&# Altii
interpretea(a scena K din actul 1 al comediei in aceeasi (iune,
considerand ca eroina solicita ajutorul celorlalti pentru a se da jos
de pe cal din cau(a grasimii, dar poate ca po(itia pe cal a
!emeilor, cu ambele picioare in aceeasi parte, !acea dicila
coborarea#
$elelalte personaje sunt mai putin conturate# 4rigore +ar(oi
ramane la !el de necioplit, %=li sta rugina de o schioapa la cea!a%&,
cu toata stradania $hiritei de a-l %&ciopli%&# /e chinuie %&in straie
stramte nemtesti%&, se rusinea(a de nasturii mari cat niste !ar!urii
si jinduieste dupa bucatele %&cele crestinesti sanatoase si usoare%&
pe care %&dumneaiei cucoana nu sa mai catadiesaste%& sa le
pregateasca# Abaterile de lamoralitate ale ispra"nicului +ar(oi
sunt sinteti(ate in modalitatea ingenioasa de a stoarce bani de la
impricinati5 un curcan este cumparat de solicitant in anticamera
cancelariei si o!erit ca plocon ispra"nicului, ast!el incat, in scurt
timp, pasarea !usese "anduta de )C de ori#
4ulita este ul sotilor +ar(oi, un adolescent de 13 ani, prost si
ras!atat, care produce ube si neca(uri satenilor# 6l este
caracteri(at direct de catre pro!esorul de !rance(a, /arl, care-l
considera %&copil obra(nic%& si de $hirita, mandra ca odrasla
ei %&are duh%& si-1 saruta cu drag pe 4ulita# $hirita il e2aminea(a-
pe 4ulita la limba !rance(a si acesta raspunde %&!rantu(ind%&
cuntele romanesti, producand un comic ire(istibil5
pentru %&!urculita%& spune %&!urculision%&,
la %&!riptura%&, %&!ripturision%&, iar %&in"artita%& o
traduce %&in"artisiori%&# 6a este entu(iasmata de %&inteligenta%&
baiatului si e2clama cu mandrie5 %&+ra"o 4ulita< +ra"o, 4ulita< (il
saruta#)%&# Gripilat, %&monsiu /arla%& i(bucneste
!urios5 %&4ogomanition, "a<%&# 7esi are numai 13 ani, 4ulita este
de acord cu ul %&neneacai%& de a se logodi cu 1uluta, o tanara in
"arsta de 1) ani, or!ana dar cu (estre mare#
Re!erindu-se la comediile lui Alecsandri, 4eorge $alinescu arma
ca ele ilustrea(a un amestec de %&moldo"eneasca greci(anta si
jargon !ranco-roman, de ieturi patriarhale si de ino"atii de lu2
occidental%& care constituie un %&lou inedit pentru ochiul de a(i%&#
%&Valoros, cum am putut constata, in sine insusi, prin piesele cele
mai i(butite, teatrul lui Alecsandri se cune apreciat si ca un
puternic stimulent pentru creatia dramatica ulterioara# ?@
0otalitatea creatiei dramatice a lui Alecsandri ni se in!atisea(a,
dupa peste un "eac, de la aparitie, ca o roca imensa si generoasa
din care s-au it diademele ulterioare ale dramaturgiei nationale#%&
(Pompiliu Dareea)