Sunteți pe pagina 1din 43

Universitatea tehnica Gh.

Asachi din Iasi


Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia mediului
Specializare: Ingineria mediului in industrie



PROIECT
MANAGEMENTUL ECOLOGIC





Coordinator: Student: Popa I oana Alexandra
Asist. dr. ing. Herghiligiu G. Ionu Anul: I V
Grupa: 2408

2012-2013








TEMA:
Sistemul de Management Integrat de Mediu al firmei
S.C. CET S.A. Bacau














Cuprins
CAPITOLUL 1. PREGATIREA ORGANIZATIEI PENTRU IMPLEMENTAREA UNUI
SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU (SMM)
1.1.Descrierea organizatiei
1.2.Principalii factori poluatori ai firmei
1.3.Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii SMM (Sistem de Management
de Mediu).
1.4.Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui SMM
1.5.Importanta pentru organizatie a introducerii unui SMM
1.6.Obiectivele SMM
1.7.Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei
1.8.Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa seimplementeze SMM
1.9.Stabilirea nivelului de aplicare a SMM
1.10.Estimarea gradului de constientizare a personalului firmei cu privire la implementarea
SMM
CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI
2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEI
2.1.1.Evaluarea politicii de mediu a organizatiei
2.2. PLANIFICAREA
2.2.1.Analiza Initiala de Mediu (AIM)
2.2.1.1.Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, asupra mediului
2.2.1.2.Prevederile legale si reglementarile
2.2.1.3.Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente
2.2.1.4.Analiza punctelor slabe si a punctelor forte
2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de Management de Mediu
2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizatiei
2.2.2.2.Programul/programe de management de mediu ale organizatiei
2.2.2.3.Procedurile sistemului de management de mediu
CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A
ORGANIZATIEI








CAPITOLUL 1. PREGATIREA ORGANIZATIEI PENTRU IMPLEMENTAREA UNUI
SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU (SMM)
1.1.Descrierea organizatiei (profil de activitate, cifra de afaceri, organizarea activitatii,
structura organizationala, conducerea firmei)

Istoria centralei ncepe odat cu demararea investiiei CET Bacu cu funcionare pe lignit
n anul 1984.
Execuia magistralelor pentru transportul apei fierbini destinate termoficrii urbane a debutat n
anul 1989 n cadrul investiiei Conducte pentru termoficare urban i industrial n
municipiul Bacu , fiind urmat n anul 1990 de nceperea execuiei racordurilor pentru
alimentarea punctelor termice, n cadrul investiiei Conducte pentru alimentarea cu cldur
a blocurilor de locuine din municipiul Bacu .
La 31 decembrie 1997 grupul nr.1 de 50MW din cadrul investiiei CET Bacu cu
funcionare pe lignit a fost conectat , n premier, la Sistemul Energetic Naional, iar in
anul 1998 au fost puse n funciune magistralele de transport a apei fierbini pentru termoficare
urban.
La 1 iunie 2002 central electric de termoficare se transfer din patrimoniul S.C.
Termoelectrica S.A. Bucureti, n domeniul public al municipiului Bacu i n administrarea
Consiliului Local, i n patrimoniul societii S.C. CET S.A. Bacu n conformitate cu
prevederile Hotrrii de Guvern nr.104 din 07.02.2002.
La data prelurii, S.C. CET S.A. Bacu deinea n patrimoniu o central electric de
termoficare echipat cu surse de baz i de vrf i deinea n administrare sistemul de transport i
distribuie a energiei sub form de ap fierbinte care includea 36 de puncte termice .
n cursul anului 2003, 11 centrale termice de zon au fost transferate de la S.C.
TERMLOC S.A. Bacu n administrarea S.C. CET S.A. Bacu, ulterior fiind transformate n
puncte termice.
n anul 2004, alte 5 centrale termice de zon au fost transferate ctre S.C. CET S.A.
Bacu , i transformate n puncte termice.
ncepnd cu 01.08.2005 , SC CET SA Bacu a devenit unicul furnizor de energie termic
urban din Municipiul Bacu , cnd 20 centrale termice de zon i staiile de hidrofoare aferente
au fost transferate de la TERMLOC S.A. n administrarea S.C.CET S.A Bacu. Dintre acestea o
parte din CT-uri au fost dezafectate, consumatorii afereni fiind preluai de sistemul de
termoficare, altele au fost transformate n puncte termice , rmnnd n funciune dup cum
urmeaz:
n perioada septembrie 2005- aprilie 2006 au funcionat 17 CT-uri;
n perioada mai 2006- august 2007 au funcionat 15 CT-uri;
din septembrie 2007 au rmas n funciune 10 CT-uri.
n luna martie 2008 a fost pus n funciune grupul de cogenerare de 14 MWe, echipat cu
turbin cu gaze i cazan recuperator de ap cald, prima instalaie de acest tip din ar.
ncepnd cu anul 2008, prin finalizarea lucrrilor de reabilitare a punctelor termice
urbane, acestea funcioneaz automatizat , coordonarea funcionrii fiind realizat de la nivelul
dispeceratului de termoficare.


ECHIPA MANAGERIAL

S.C. CET S.A. Bacu are un numr de 570 angajai, structura relevnd o pondere mare a
personalului productiv.
Societatea este preocupat permanent de investirea n dezvoltarea capitalului uman i
valorificarea superioar a acestuia contribuind astfel la asigurarea competitivitii.
Cursurile de formare i perfecionare urmate de angajai au n vedere domeniile tehnice i
economice, management, marketing, asigurarea calitii i protecia mediului.







Cifra de afaceri S.C. CET S.A. Bacau

Cifra de faceri: 88,061,663 Lei
Profitul net: 0 Lei
Pierdere net: 10,396,039 Lei
Profit brut: 0 Lei
Pierdere brut: 10,396,039 Lei
Salariati: 525 angajati
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din :
Furnizarea de abur si aer conditionat
Datorii Total: 165,919,653 Lei
Cheltuieli totale: 130,483,922 Lei
Venituri totale: 120,087,883 Lei
Active imobilizate TOTAL: 121,352,293 Lei
Active circulante TOTAL: 65,432,997 Lei
Stocuri: 18,341,116 Lei
Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: 0 Lei
Creante: 46,840,825 Lei
Cheltuieli in avans 3,444,508 Lei
Venituri in avans 21,640,262 Lei
Capitaluri: 2,669,883 Lei
Patrimoniul regiei: 0 Lei
Patrimoniul public: 0 Lei
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 Lei
Capital social subscris si varsat: 43,625,972 Lei











1.2.Principalii factori poluatori ai firmei


1.3.Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii SMM (Sistem de
Management de Mediu)
Organizatia a luat hotararea implementarii SMM deoarece dorea retele termice, transportul si
distributia energiei termice, producerea energiei termice. S.C.CET S.A.Bacu asigur transportul
energiei termice produse sub form de ap fierbinte prin reelele termice de transport, bifilare
(tur-retur) aferente sistemului de alimentare centralizat cu energie termic a municipiului
Bacu. Lungimea total a traseului reelelor termice de transport este de 30,7 km.
Conducerea a realizat c prin aciunile societii, au produs multe pierderi mediului
nconjurtor, iar odat cu nsprirea legislaiei mediului,organizaia a avut de pierdut mult pe
partea financiar.
n plus au realizat c odat cu implementarea acestui sistem de mediu integrat, societatea
va minimiza riscurile financiare cauzate de amenzi,ii va imbunti imaginea firmei i va avea o
poziie bun pe piaa intern, iar personalul va fi motivat,implicat i mai ales educat cu privire la
protecia mediului.
1.4.Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui SMM
Introducerea unui SMM este important pentru organizaie deoarece vor fi reduse :
-costurile materiilor prime;
- consumul de energie;
-costurile de transport i depozitare;
-riscurile de mbolnvire;


1.5.Importanta pentru organizatie a introducerii unui SMM
S.C. CET S.A.Bacau are ca misiune asigurarea serviciului public de alimentare cu energie
termic a locuitorilor Municipiului Bacu prin producerea de energie termic i electric
conform parametrilor de calitate impui, n condiii de eficien ridicat i continuitate.
Introducerea unui SMM este important pentru organizaie deoarece vor fi reduse :
-costurile materiilor prime;
- consumul de energie;
-costurile de transport i depozitare;
-riscurile de mbolnvire;
Angajaii vor avea i ei beneficii ca:
- mbuntirea condiiilor de munc i via;
- mbuntirea sntii i creterea calitii vieii;


1.6.Obiectivele SMM
Obiectivele SMM sunt:
Producere, transport i distribuie energie termic
Producia de energie electric
Furnizarea energiei electrice


Principalele obiective urmrite la elaborarea strategiei au fost:
restructurarea pieei de energie termic urban prin transferarea consumatorilor alimentai din
centralele termice de cvartal, transformarea centralelor termice n puncte termice, acolo unde au
fost condiii tehnice i de eficient economic i racordarea acestora la sistemul urban de
termoficare, unde energia termic este produs preponderent n instalaii de cogenerare, cu
program continuu de asigurare a serviciului i cu realizarea unor tarife inferioare celor realizate
n soluia centralelor de zon, diminund astfel cuantumul subveniei suportat de la bugetul
local i bugetul de stat. Rezultatul restructurrii a creat situaia existenei unui singur operator
pentru acest serviciu public;
renunarea la utilizarea grupului energetic de cogenerare cu funcionare pe lignit cu capacitate
supradimensionat de 343 MWcomb (IMA 1) , care necesit costuri de investiii ridicate pentru
conformarea la cerinele normelor de protecie a mediului (SO2, pulberi, evacuarea /stocarea
zgurii i cenuii rezultate din arderea lignitului) , prin indentificarea unei solutii de promovare a
cogenerrii de nalt eficien, soluie care s elimine i caracterul sezonier al funcionrii
instalaiilor de producere a energiei electrice n cogenerare;
redimensionarea ntregului sistem de producere, transport i distribuie conform unei cereri
prognozate de energie termic urban care s in cont de ridicarea eficienei de utilizare a
combustibililor prin reabilitarea termic a imobilelor, contorizarea individual a consumatorilor,
reducerea pierderilor din reelele de transport i distribuie, utilizarea unor echipamente cu
performane ridicate, ct i de automatizarea i monitorizarea ntregului sistem.

1.7.Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei
Asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termic urban a Municipiului Bacu n
sistem centralizat se realizeaz prin sistemul de termoficare urban i centrale termice de cvartal
cu respectarea prevederilor licenelor acordate de autoritile de reglementare n domeniu.

1.8.Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa se implementeze SMM
Implementarea SMM se va realiza n toat compania.
ntreaga organizaie trebuie s se documenteze i s actualizeze aceste informaii, trebuie s
asigure c aspectele semnificative de mediu sunt luate n considerare la stabilirea, implementarea
i meninerea SMM. Se vor stabili obiective generale i specifice de mediu documentate la
fiecare nivel i funcie relevant iar acestea se vor menine sau chiar imbunti.




1.9.Stabilirea nivelului de aplicare a SMM

S.C.CET S.A. Bacau a hotarat sa implementeze SMM n toate sectoarele de activitate a
organizaiei.
n calitate de Director General , asigur ca politica n domeniu calitii, mediului i SSO s
fie neleas, implementat i meninut, stabilind i alocnd resursele necesare, precum i un
cadru tehnic i organizatoric adecvat. Acord suportul necesar pentru participarea personalului
societii la toate nivelele, pentru mbuntirea politicii i obiectivelor n aceste domenii, prin
difuzarea documentelor sistemului de management integrat calitate, mediu, SSO, instruiri n
vederea contientizrii obligaiilor individuale, testri ale cunotinelor, chestionare, comunicarea
acestora cu clienii i cu alte pri interesate i disponibilitatea public a
politicii. PREEDINTE AL CONSILIULUI DE ADMINISTRAIE
DIRECTOR GENERAL, Dr.Ing. Sorin-Adrian Capt
1.10.Estimarea gradului de constientizare a personalului firmei cu privire la
implementarea SMM
ntregul personal al S.C. CET S.A. Bacu, indiferent de poziia ierarhic, se implic efectiv n
realizarea politicii sistemului de management integrat calitate mediu securitate i sntate
ocupaional.


CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI
2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEI
2.1.1.Evaluarea politicii de mediu a organizatiei

Strategia a fost structurat pe msuri i obiective de realizat pe fiecare subsistem n parte , n
cadrul ei fiind executate o parte a lucrrilor:
Reabilitarea i automatizarea celor 34 puncte termice urbane preluate n administrarea CET
Bacu n anul 2002;
Reabilitarea i transformarea n puncte termice racordate la reeaua de transport a 20 centrale
termice de cvartal preluate n administrate/concesiune n perioada 2002-2007;
Automatizarea i dispecerizarea sistemului punctelor termice urbane;
Contorizarea branamentelor consumatorilor ;
Racordarea unor noi consumatori;
Modernizarea staiilor de hidrofor;
Instalarea grupului de cogenerare cu turbin cu gaze de 14 MWe.
Municipiul Bacu, prin documentaia ntocmit i propunerile de proiecte realizate de SC
CET SA Bacu, a fost selectat ntre primele trei orae care beneficiaz de asisten Phare n
vederea pregtirii unui proiect de mediu ce va permite accesarea unei finanri comunitare n
cadrul POS MEDIU, Axa Prioritar 3, a Programului Operaional Sectorial Mediu 2007-2013.
Programul este intitulat astfel: Reducerea polurii i diminuarea schimbrilor climatice, prin
restructurarea i reabilitarea sistemului de nclzire urban, pentru atingerea intelor de eficien
energetic n Municipiul Bacu.
S.C. CET S.A. Bacu are ca misiune asigurarea serviciului public de alimentare cu energie
termic a locuitorilor Municipiului Bacu prin producerea de energie termic i electric
conform parametrilor de calitate impui, n condiii de eficien ridicat, respectnd calitatea
factorilor de mediu i asigurnd sntatea i securitatea n munc, prevenirea i stingerea
incendiilor protecia civil.

Pentru respectarea acestei misiuni, S.C. CET S.A. Bacu a stabilit o serie de obiective
strategice pentru atingerea crora:
Promoveaz cele mai performante tehnologii i practici manageriale care asigur i
mbuntesc continuu: calitatea produselor, a serviciilor, creterea satisfaciei clienilor,
mbuntirea poziiei pe piaa de energie electric i termic, modernizarea permanent a
infrastructurii, asigurarea unui mediu de lucru corespunztor, precum i performane de mediu
ridicate, sigurana n funcionare, sntate i securitate n munc;
Asigur conformarea cu prevederile Constituiei Romniei, a Codului Muncii, legislaiei
primare, secundare i teriare din domeniul calitii, proteciei mediului, SSM, PSIprotecie
civil, precum i cu strategiile de dezvoltare europene, naionale i locale;
Acioneaz pentru respectarea reglementrilor referitoare la utilizarea eficient a resurselor
materiale i a energiei, acionnd asupra cauzelor i nu asupra efectelor;
Acioneaz pentru respectarea limitelor maxime admise impuse de autoritatea de mediu i
urmrete i ine sub control riscurile la locurile de munc;
Menine o relaie deschis cu populaia, autoritile locale i centrale, cu asociaiile de
proprietari, organismele neguvernamentale, mass-media privind calitatea serviciilor, calitatea
mediului i SSM, avnd ca obiectiv strategic asigurarea satisfaciei clienilor;
Evalueaz, n analizele efectuate de management, interesele i reaciile celor mai sus
prezentai, precum i a celor din interiorul societii i acioneaz n consecin, mbuntind
continuu sistemul de management integrat calitate, mediu, SSO implementat, prin msurtori
obiective asupra proceselor i prin obinerea de rezultate cunatificabile n ceea ce privete
performana i eficacitatea proceselor;
Creeaz o cultur a calitii, a mediului, a sntii i securitii n munc prin educarea,
contientizarea, motivarea personalului;
Acioneaz pentru aducerea la ndeplinire a prevederilor din Strategia de alimentare cu
energie termic a Municipiului Bacu pn n anul 2020, prin suportul tehnic i derularea
aplicaiei, cofinanat din Fonduri Europene n cadrul POS Mediu Axa 3, cuprins n programul
de investiii pe termen lung al Master Planului privind asigurarea conformrii cu obligaiile de
mediu stabilite n Acordul Tratatului de Aderare a Romniei la Uniunea European, pentru
eficientizarea i mbuntirea continu a calitii serviciilor furnizate.

2.2. PLANIFICAREA
2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEI
2.1.1.Evaluarea politicii de mediu a organizatiei
Politica de mediu include un angajament de mbuntire continu i de prevenire a
polurii. De implementarea sistemului de management de mediu se va ocupa managerul de
mediu care va implementa politica de mediu i va fi responsabil pentru respectarea acesteia.
Conducerea de vrf se asigur de instruirea angajailor astfel nct aceasta s fie comunicat,
neleas i respectat de ntregul personal.



Aprecierea continutului politicii de
mediu

DA

NU
Daca politica de mediu raspunde
angajamentelor prevazute in ISO 14001.

Daca este adecvata activitatilor produselor
si serviciilor si daca reflecta corect

valorile si principiile organizatiei.
Daca este acceptata de conducerea
organizatiei la nivelul cel mai inalt.

Daca este realista si stabileste directii clare
de urmat.

Daca este desemnata o persoana pentru
supravegherea si implementarea unei
politici de mediu.





RAPORTARI PERIODICE CATRE AUTORITATILE DE MEDIU
Tabel
Nr
Crt
Tip raport
Frecventa
raportarii
Autoritatea de
mediu catre care
se face
raportarea
Data depunerii raportului

1.
Raport privind
Monitorizarea
emisiilor in aer.
Lunar, centralizat
transmis in cadrul
Raportului anual
de mediu
ARPM Bacau
in termen de 48 de ore de la
analiza in caz de depasiri
GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM
2.
Raport privind
Monitorizarea
emisiilor in apa de
suprafata
Trimestrial,
centralizat
transmis
in cadrul
Raportului anual
de mediu
ARPM Bacau
in termen de 48 de ore de la
analiza in caz de depasiri
GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM
3
Raport privind
Monitorizarea
emisiilor de ape
freatice, zgomot
Anual ca parte a
Raportului anual
de mediu
ARPM Bacau
Pana la 1 martie a fiecarui an,
pentru anul precedent.
GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM
Nr
Crt
Tip raport
Frecventa
raportarii
Autoritatea de
mediu catre care
se face
raportarea
Data depunerii raportului

4
Situatia privind
gestionarea
deseurilor
Anual ca parte a
Raportului anual
de mediu
ARPM Bacau
Pana la 1 martie a fiecarui an,
pentru anul precedent.
5
Raport privind
Monitorizarea
solului
La cinci ani ca
parte a Raportului
anual de mediu
ARPM Bacau
O data la cinci ani pana la 1
martie.
GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM
5.
Inventaru emisiilor
pentru Registrul
EPER
Anual ca parte a
Raportului anual
de mediu
ARPM Bacau
Pana la 1 martie a fiecarui an,
pentru anul precedent.
6.
Raportul anual de
mediu***
Anual

ARPM Bacau
GNM CJ Bacau
Pana la 1 martie a fiecarui an,
pentru anul precedent.

*** Continutul Raportului Anual de Mediu(RAM)
1. Prezentarea societatii
1.1. Date de identificare
1.2 Acte de reglementare si contracte in vigoare detinute pe linie de mediu
1.3 Date privind functionarea si capacitatile de productie utilizate.Evidenta functionarii
fiecarei instalatii care constituie sursa de emisie; prezentarea disfunctionalitatilor
instalatiilor tehnologice, a instalatiilor de depoluare, a instalatiei de monitorizare.
2. Sistemul de management de mediu
2.1 Descrierea pe scurt a sistemului de management de mediu; proceduri existente,
responsabilitati, planuri, programe de mediu existente ; bilanturi si concluziile auditurilor
realizate.
3. Utilizarea materiilor prime , auxiliare, utilitati
3.1. Materii prime si materiale auxiliare prelucrate in cursul anului. Scurta caracterizare a
combustibililor utilizati; se vor anexa buletine de analiza pentru pacura ; pentru carbune.
3.2. Actualizare SEVESO privind incadrarea obiectivului din punct de vedere al riscului
producerii de accidente;
3.3. Consumul de utilitati comparativ cu anul precedent( consum utilitati /produs pentru a
evidentia reducerea consumurilor); eficienta energetica a instalatiei, consumuri specifice,
incadrare in BAT;
4. Performanta de mediu Bilant privind Impactul activitatii societatii asupra mediului in
anul de raportare comparativ cu anul precedent si cu recomandarile BAT
4.1. Monitorizarea mediului . Emisii de poluanti in aer, apa , sol
Tabele centralizatoare cu: punctele de prelevare , parametri relevanti , valorile
momentane/medii zilnice/la 48 ore/lunare , conform cerintelor AIM , comparativ cu
VLE stabilite in AIM. Se vor preciza maximile determinate si frecventa depasirilor daca
este cazul. Anexa copii buletine analize.
4.2 Emisiile anuale in aer de SO2, Pulberi si No2, comparativ cu plafoanele alocate.
4.3. Metode de masurare / calcul utilizate; pentru sistemul de monitorizare continua se
vor prezenta rezultatele controlului anual utilizand determinari paralele.
4.4. Concluzii.
4.5. Evidenta gestiunii deseurilor produse/depozitate temporar/eliminate
5. Investitii/costuri de mediu
6. Stadiul de realizare a masurilor din planul de actiuni
7. Sesizari si reclamatii - in acest capitol se vor prezenta problemele de mediu sesizate la
controalele de inspectie si modul de rezolvare a acestora precum si reclamatiile si
sesizarile publicului.
8. Probleme intampinate ; propuneri modificari AIM daca este cazul




2.1.1.2 Aprecierea posibilitilor de implementare a politicii de mediu

Aprecierea posibilitatilor de
implementare a politicii de mediu
Observaii
Aprecierea programelor

Politica de mediu adoptata permite
implementarea programelor mediu.
Aprecierea resurselor necesare punerii in
practica a politicii de mediu

Exista resurse necesare pentru punerea in
practica a politicii de mediu.
Aprecierea realismului politicii de mediu Exista fonduri alocate pentru politica de
analizand posibilitatile de implementare

mediu.
Analiza angajarii organizatiei: peste
posibilitatile reale sau la nivel minim al
organizatiei.
Organizatia se angajeaza sa respecte
prevederile politicii de mediu
Analiza comunicarii si intelegerea politicii
de mediu la toate nivelurile .
Politica de mediu este comunicata
angajatilor prin sedinte de informare,
discutii, afise la locuri vizibile.
Analiza procedurilor pentru realizarea
politicii de mediu(principiile si
responsabilitatile vizand verificarea
politicii de mediu, relevanta politicii de
mediu pentru organizatie, modalitati de
realizare a schimbarilor necesare in
politica de mediu).
Stabilirea unei proceduri care respecta
cerintele politicii de mediu adoptate
Analiza comunicarii politicii de mediu
catre partile interesate (exterior)- difuzare
prin mass media, expunerea in zone unde
publicul are acces, includerea in rapoarte
anuale si alte publicatii.
Publicarea politicii de mediu pe site-ul
firmei, in mass media si includerea ei in
rapoartele anuale.


2.2. PLANIFICAREA
2.2.1.Analiza Initiala de Mediu (AIM)
METODA AMDEC
Stabilirea Metodei de Cotare

Pentru identificarea aspectelor semnificative de mediu se vor lua n considerare ct mai
muli factori, cum ar fi: emisiile n aer, efluentii n ap, managementul deeurilor, poluarea
solului, impactului asupra comunitii, utilizarea materiilor prime i a resurselor naturale, alte
aspecte de mediu locale, analiza ciclului de via al produslui, analiza matricei efectelor de
mediu, activitti anterioare i planificate pentru viitor, funcionarea normal i anormal a
instalaiilor/echipamentelor, incidente, accidente, poluare accidental.
De asemenea, n stabilirea metodei de cotare se poate include i identifcarea iniial a
impacturilor asupra sntii i securitii persoanelor, precum i evaluarea riscurilor pentru
mediu. Relaia dintre aspectele de mediu si impactului asupra mediului este de tip cauza efect.
De exemplu, cauza / aspectul de mediu este deversarea produselor petroliere pe sol, iar efectul /
imapctul este poluarea solului, subsolului i a acfiverului n situaii de infiltrare produse
petroliere.
Identificarea aspectelor de mediu i evaluarea impacturilor asupra mediului, asociate
acestor aspecte este un proces ce parcurge urmatoarele etape: selectarea activitii, produsului,
identificarea unui numr ct mai mare de aspecte de mediu asociate, identifcarea unui numar ct
mai mare de impacturi de mediu asociate fiecrui aspect i cuantificarea impacturilor care ajut
la reinerea numai a acelor aspecte de mediu care genereaz impacturi semnificative.
Metoda adoptat pentru cuantificarea impacturilor de mediu asociate aspectelor de mediu
identificate are la baza metoda denumit AMDEC (Analyse des modes de Defaillance de leur
Effets et de leur Criticites), aplicat prima dat pentru industria aeronautic i ulterior extins i
la alte sectoare industriale. Aceast metod permite ierarhizarea aspectelor de mediu prin
identificarea impacturilor seminifcative, avnd la baz urmtoarele criterii:
1. gravitatea impactului,
2. frecvena de producere sau probabilitatea de apariie,
3. persistena n mediul natural,
4. sensibilitatea mediului receptor,
5. alte criterii.
Se face precizarea c aceste criterii pot varia, nu snt singurele aplicabile i nici impuse.
Unele pot fi nlocuite cu altele mai bine adaptate specificului organizaiei pentru care se
elaboreaz analiza iniial de mediu.

Pentru cazul de fa, activitile desfurate pe amplasamentul , S.C. CET S.A. Bacu,
metoda de cotare a impacturilor asociate aspectelor mediu identificate consider urmtoarele
criterii:
1. gravitatea/importanta impactului (G)
2. frecvena impactului (F)
3. magnitudinea impactului (M)
4. reglementri care s stabileasc nivelul maxim admis de poluant n receptorul natural
(R)
5. opinia public/transparen (O).

Pentru aceste criterii se stabilete o scar, fiecare criteriu lund valori pozitive i avnd un
anumit coeficient de pondere, funcie de importana lui n procesul de cuantificare.

Tabel nr.14 Gril de cotare a impacturilor de mediu
Criteriu Coeficient
pondere
10 puncte 5 puncte 1 punct
F 3 Zilnic Medie Ocazional
G 5 Risc pentru om i
mediu
Risc pentru mediu Nu exist risc pentru
mediu
M 4 Semnificativ Medie Minora
R 4 Neconformitate
(depiri de
CMA)
Conformitate (valori
cuprinse ntre prag de
alert i prag de
intervenie)
Conformitate (valori
ale poluantilor sub
pragurile de alerta)
O 2 Plngeri i critici
sistematice
Plngeri i critici
sporadice
Nu exist plngeri sau
critici

Se acorda fiecrui criteriu valori n funcie de fiecare impact de mediu asociat aspectelor
de mediu i se obine n final un scor de mediu calculat dup urmtoarea formul:

2 4 4 5 3 O R M G F Scor

Coeficientul de pondere reflect importana pe care organizaia o acord fiecrui criteriu.
Se observ, astfel, c importan maxim are criteriul gravitatea impactului de mediu, urmat de
magnitudinea acestuia i de reglementrile legislative referitoare la impactul de mediu analizat.
Faptul c opinia public a primit cel mai mic coeficient nu nseamn c este un criteriu
nesemnificativ, din moment ce a fost considerat n procesul de evaluare, spre deosebire de alte
criterii care nu au fost luate n calcul (de exemplu criteriul economic).
Scorul de mediu obtinut pentru fiecare activitate in parte, careia i-au fost asociate un
anumit numar de impacturi se calculeaza ca o medie a impacturilor individuale (ce au valori
cuprinse intre 18 si 180). Se obtine astfel, cite o medie a impacturilor generate de fiecare
activitate din cadrul proceselor tehnologice ce se desfasoara pe amplasamentul amplasamentul
............................................. Scorul final de mediu pentru fiecare proces tehnologic a fost
calculat de asemenea, ca o medie a scorurilor de mediu obtinute pentru activitatile din cadrul
procesului evaluat.
Impactul generat de o activitate careia i-au fost asociate un numar n de aspecte de mediu,
respectiv de impacturi de mediu se calculeaza astfel:
n
IM
IMa
n
i
i
i

1

Impactul global al unui proces tehnologic in cadrul caruia se deruleaza a
n
activitati se
calculeaza astfel:

n
a
a
i
a
IMa
IMglobal
n
i

1


Se observ ca prin calcularea scorului final de mediu, valoarea maxim care poate fi
obinut este de 180 de puncte (impact major), iar valoarea minim este de 18 puncte, atunci cnd
toate criteriile snt cotate cu 1 p (impact minor, nesemnificativ). Cu ct valoarea scorului de
mediu obinut este mai mare, cu att impactul indus asupra componentelor de mediu este mai
grav. Se propune, astfel, o scal a impacturilor obinute:
P = 18 impact nesemnificativ
18 < P < 38 impact mediu semnificativ
P 38 impact semnificativ
Pentru analiza de mediu se vor reine numai acele impacturi semnificative, care au
valori mai mari de 38 de puncte.
n cele ce urmeaz se va cuantifica impactul asociat fiecrui aspect de mediu, generat n
fiecare proces ce se desfoar n cadrul societii, avnd n vedere cele dou situaii: funcionare
normal i funcionare anormal.







Identificarea aspectelor i impacturilor de mediu n condiii de funcionare normal


Nr.
Crt.
Activitate Aspect de mediu Impact de mediu
1 Excavare i haldare Lignit Emisii aer(pulberi),
Consum energetic
Poluare sol, peisaj,
zgomot,
2 Transportul lignitului pe
benzile transportoare (80
km)
Emisii aer ,
Consum energetic.
poluare sol,
zgomot
3 Alimentarea cu carbune a
termocentralei
Emisii aer (pulberi),
Consum energetic
Poluare aer,
zgomot
4 Transportul lignitului ctre
moar pentru a fi mcinat
Emisii aer (pulberi),
Consum energetic

Zgomot
5 Mcinarea/ sfrmiarea
lignitului
Emisii aer (pulberi),
Consum energetic,
poluare aer,
zgomot
6 Introducerea lignitului in
cazan/ boiler pentru
arderea acestuia.
Consum energetic,
Temperaturi ridicate, emisii
gaze (evacuarea gazelor
prin courile de fum),
Generarare cenu i zgur
zgomot ,
poluare aer,

sol,
7 Evacuarea cenu prin
intermediul sistemului
hidraulic
Consum energetic,
Emisii aer (pulberi),
Zgomot,
poluare sol
8 Cazanul nclzete i
vaporizeaz apa, aburul
produs se destinde ntr-o
turbin cu abur producnd
lucru mecanic
Consum energetic,
Temperaturi ridicare ,
consum ap,
evacuare ape uzate
Zgomot,
poluare termic a
apelor de suprafa
9 Aburul este condensat
ntr-un condensator
Consum energetic,
Consum ap,
Evacuare ape uzate
Zgomot,

poluare termic
10 Turbina antreneaz un
generator de curent
alternativ (alternator), care
transform lucrul mecanic
n energie electric
Consum energetic, Zgomot




Identificarea aspectelor i impacturilor de mediu n condiii de funcionare anormal


Nr.
Crt.
Activitate Aspect de mediu Impact de mediu
1 Excavare i haldare Lignit
pe un sol mai dur sau in
conditii de umiditate mare
Emisii aer(pulberi),
consum energetic mai mare
Poluare sol, peisaj,
zgomot,
2 Transportul lignitului pe
benzile transportoare (80
km)
Emisii aer ,
consum energetic.
poluare sol,
zgomot
3 Alimentarea cu carbune a
termocentralei
Emisii aer (pulberi),
consum energetic
Poluare aer,
Zgomot
4 Transportul lignitului ctre
moar pentru a fi mcinat
Emisii aer (pulberi),
consum energetic

Zgomot
5 Mcinarea/ sfrmiarea
lignitului este mai dificila
daca carbunele este umed
sau mai dur
Emisii aer (pulberi),
consum energetic,
poluare aer,
zgomot
6 Introducerea lignitului in
cazan/ boiler pentru
arderea acestuia.
Consum energetic,
temperaturi ridicate, emisii
gaze (evacuarea gazelor
prin courile de fum),
generarare cenu i zgur
zgomot ,
poluare aer,

sol,
7 Evacuarea cenu prin
intermediul sistemului
hidraulic este mai dificil
atunci cand unul din
tronsoane este defect
Consum energetic ;
Emisii aer (pulberi),
Zgomot,
poluare sol
8 Cazanul nclzete i
vaporizeaz apa mai greu
daca lignitul nu este
corespunzator,
Consum energetic ;
Temperaturi ridicare ,
Consum ap,
Evacuare ape uzate
Zgomot,
poluare termic a
apelor de suprafa
9 Condensarea aburului este
mai dificila daca
parametrii de presiune si
temperatura nu sunt
corespunztori
Consum energetic,
Consum ap ;
Evacuare ape uzate
Zgomot,

poluare termic
10 Turbina antreneaz un
generator de curent
alternativ (alternator), care
transform lucrul mecanic
n energie electric
Consum energetic ; Zgomot

Gravitatea impactului generat de activitile procesului de producie la funcionare normal

Activitate Aspect de
mediu
Impact de
mediu
F G M R O Scor
de
mediu
Medie
scor
activ.
Excavare i
haldare Lignit
Emisii
aer(pulberi),
consum
energetic
Poluare sol,
peisaj,
Zgomot,
15

3
25

5
4

4
4

4
2

2
45

18

34
Transportul
lignitului pe
benzile
transportoare
(80 km)
Emisii aer ,
consum
energetic.
Poluare sol,
Zgomot
15
3
5
5
4
4
4
4
2
2
30
18

24
Alimentarea cu
carbune a
termocentralei
Emisii aer
(pulberi),
consum
energetic
Poluare aer,
Zgomot
3
3
5
5
4
4
4
4
2
2
18
18

18
Transportul
lignitului ctre
moar pentru a
fi mcinat
Emisii aer
(pulberi),
consum
energetic

Zgomot

3

5

4

4

2

18

18
Mcinarea/
sfrmiarea
lignitului
Emisii aer
(pulberi),
consum
energetic,
Poluare aer,
Zgomot
15
3
25
5
4
4
4
4
2
2
45
18

34
Introducerea
lignitului in
cazan/ boiler
pentru arderea
acestuia.
Consum
energetic,
temperaturi
ridicate, emisii
gaze
(evacuarea
gazelor prin
courile de
fum),
generarare
cenu i zgur
Zgomot ,
Poluare aer,



Poluare sol,
3
3



15
5
25



5
4
20



4
4
4



4
2
2



2

18
54



30


34
Evacuarea
cenu prin
intermediul
sistemului
hidraulic
Consum
energetic,
emisii aer
(pulberi),
Zgomot,
Poluare sol
15
15
25
5
4
4
4
4
2
2
50
30

40
Cazanul
nclzete i
vaporizeaz
apa, aburul
produs se
destinde ntr-o
turbin cu abur
producnd lucru
mecanic
Consum
energetic,
temperaturi
ridicare ,
consum ap,
evacuare ape
uzate
Zgomot,
Poluare
termic a
apelor de
suprafa
3
3
5
25
4
4
4
4
2
2
18
38

28
Aburul este
condensat ntr-
un condensator
Consum
energetic,
consum ap,
evacuare ape
Zgomot,

Poluare
termic
3

3
5

5
4

4
4

4
2

2
18

18

18
uzate
Turbina
antreneaz un
generator de
curent alternativ
(alternator),
care transform
lucrul mecanic
n energie
electric
Consum
energetic,
Zgomot 3 5 4 4 2 18 18







Gravitatea impactului generat de activitile procesului de producie la funcionare anormal

Activitate Aspect de
mediu
Impact de
mediu
F G M R O Scor
de
mediu
Medie
scor
activ.
Excavare i
haldare Lignit pe
un sol mai dur
sau in conditii de
umiditate mare
Emisii
aer(pulberi),

Consum
energetic mai
mare
Poluare
sol, peisaj,
zgomot,
3

15
25

5
20

4
4

4
2

2
54

30

42
Transportul
lignitului pe
benzile
transportoare (80
km)
Emisii aer ,
Consum
energetic.
poluare
sol,
zgomot
15
3
5
5
4
4
4
4
2
2
30
18

24
Alimentarea cu
carbune a
termocentralei
Emisii aer
(pulberi),
Consum
energetic
Poluare
aer,
zgomot
3
3
5
5
4
4
4
4
2
2
18
18

18
Transportul
lignitului ctre
moar pentru a fi
mcinat
Consum
energetic
Zgomot 3 5 4 4 2 18 18
Mcinarea/
sfrmiarea
lignitului este
mai dificila daca
carbunele este
umed sau mai
dur
Emisii aer
(pulberi),
Consum
energetic mai
mare,
poluare
aer,
zgomot
15
15
25
5
4
4
4
4
2
2
50
30

40
Introducerea
lignitului in
cazan/ boiler
pentru arderea
acestuia.
Consum
energetic,
Temperaturi
ridicate, emisii
gaze
(evacuarea
gazelor prin
courile de
fum),
Generarare
cenu i zgur
zgomot ,
poluare
aer,



sol,
15
3



15
5
25



5
4
20



4
4
4



4
2
2



2

30
54



30


38
Evacuarea
cenu prin
intermediul
sistemului
hidraulic este mai
dificil atunci
cand unul din
tronsoane este
defect
Consum
energetic,
Emisii aer
(pulberi),
Zgomot,
poluare
sol
3
15
25
25
20
20
4
4
2
2
54
66

60
Cazanul
nclzete i
vaporizeaz apa
mai greu daca
lignitul nu este
corespunzator,
Consum
energetic,
Temperaturi
ridicate ,
consum ap,
Evacuare ape
uzate
Zgomot,
poluare
termic a
apelor de
suprafa
15
3
5
25
20
4
4
4
2
2
46
38

42
Condensarea
aburului este mai
dificila daca
parametrii de
presiune si
temperatura nu
sunt
corespunztori
Consum
energetic,
consum ap,
Evacuare ape
uzate
Zgomot,

poluare
termic
15

15
5

5
4

20
4

4
2

2
30

46

38
Turbina
antreneaz un
generator de
curent alternativ
Consum
energetic,
Zgomot 3 5 4 4 2 18 18
(alternator), care
transform lucrul
mecanic n
energie electric






Graficul de mai sus este o centralizare a activitilor cu funcionare normal i anormal,
fiecare activitate avnd culoarea ei. Astfel se pot observa diferenele dintre punctajele fiecrei
activiti.
0
10
20
30
40
50
60
70
functionare normala functionarea anormala
Excavare lignit
transport lignit
Alimentare termocentrala
transport catre moara
macinarea lignitului
arderea lignitului
evacuare cenusa
producerea lucrului mecanic
condensarea aburului
activitatea turbinei

2.2.1.2.Prevederile legale si reglementarile
Se va respecta legislatia specifica in vigoare pentru gestionarea substantelor si preparatelor
chimice periculoase:
HG 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor periculoase;
HG 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a
preparatelor periculoase
Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European i al Consiliului din 18
decembrie 2006 privind nregistrarea, evaluarea, autorizarea ii restricionarea
substanelor chimice
Dar si :
Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta gestiunii deseurilor conform
HG 856/2002 si Ordinului 95/2005:
- evidena cantitativ de deeuri depozitate se va realiza lunar prin fiele interne de
gestiune a deeurilor,
- se va intocmi registru de depozitare cantitativ a deeurilor.
Intreaga activitate de gestionare a deseurilor se va desfasura in conditii de protectie a
sanatatii populatiei si a mediului, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
Se vor respecta reglementarile HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.
Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa nu se creeze
stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri.
Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi
inscriptionate.
Nu vor fi manipulate, depozitate, recuperate sau eliminate alte deseuri pe amplasament, fara
acordul ARPM Bacau.
Operatiunile de valorificare a deseurilor se vor efectua numai cu operatori autorizati, in
conformitate cu legislatia in vigoare.
Transportul deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii se va face numai de societati
autorizate si numai de la amplasamentul la locul de recuperare sau depozitare definitiva,
fara a afecta in sens negativ mediul.
Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta ambalajelor si a deseurilor de
ambalaje conform HG 621/2005 cu modificarile si completarile aduse de HG 1872/2006 si
247/2011.
Se vor respecta prevederile OUG nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor
pentru drogurilor cu modificarile si completarile aduse de Legea nr. 186/2007 si prevederile
HG 358/2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 121/200, precum si
pentru modificarea HG 1489/2002 privind infiintarea Agentiei Nationale Antidrog..
Amestecarea deeurilor este interzis conform procedurilor interne i legislaiei n vigoare .
Conform prevederilor Legii nr.211/2011 privind regimul deseurilor aveti obligatia:
- sa predati deseurile, pe baza de contract, unor colectori sau unor operatori care detin
autorizatii de mediu si care desfasoara operatiuni de valorificare/eliminare;
- sa desemnati o persoana, din randul angajatilor proprii, care sa urmareasca si sa
asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de lege;
- sa nu amestecati diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu
deseuri nepericuloase;
- sa separati deseurile, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora;
- sa tineti evidenta cantitatii, a naturii, originii si, dupa caz, a destinatiei, frecventei,
modului de transport, precum si a operatiilor de valorificare/eliminare in conformitate
cu HG 856/2002 si sa o puneti la dispozitia autoritatilor competente, la cererea
acestora;
- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa efectueze si sa detina o
caracterizare a deseurilor periculoase generate din activitatea proprie, in scopul
determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a
acestora;
- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa pastreze fisele documentate care
caracterizeaza deseurile periculoase generate din activitatea proprie si sa le transmita
la cerere autoritatilor competente pentru protectia mediului;
- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa asigure evidenta gestiunii
deseurilor pentru fiecare tip de deseu in conformitate cu anexa 1 din HG 856/2002 si sa
o transmita anual la ARPM Bacau.
- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa pastreze evidenta gestiunii
deseurilor cel putin 3 ani;
- sa suportati costul pagubelor aduse populatiei, agentilor economici si institutiilor prin
gestionarea defectuoasa a deseurilor;
Activitatea principala de producerea, transportul i distribuia de energie electric , producerea si
distributia energiei termice si a apei calde, producerea, transportul, distributia de abur;
producerea, transportul, distributia de apa calda inclusiv instalatiile conexe, direct legate sub
aspect tehnic de instalatia principala cu urmatoarele caracteristici :
IMA 2: 1 cazan de abur industrial tip BABCOCK, care poate produce un debit de abur de 100
t/h (cu parametrii: presiunea 17bar, temperatura 270C) prin arderea gazelor naturale sau a
CLU cu o putere termica de 76,5 MWt;
TG - 1 grup de cogenerare turbina cu gaze compus din :
- grup turbogenerator cu functionare pe combustibil gaz metan, avand puterea de 13,9
MWe si 22 MWt (total 41,61 MWt), care transforma energia gazelor de ardere in
energie electrica prin intermediul ansamblului turbina-generator de curent, livrata SEN
si energie termica obtinuta prin preluarea acesteia din gazele de ardere evacuate din
turbina, prin intermediul cazanului recuperator ;
- cazanul de apa calda tip UT-L 3700 avand P = 3 MWt (3,22 MWt), care poate produce
doar energie termica, prin arderea gazului natural.
TG + TA - 1 grup de cogenerare cu ciclu combinat cu puterea electrica de 10,95 MW si
puterea termica de 15 MW compus din:
- turbina cu gaze de tip M7A-03 D (23 MWt), produs de firma Kawasaky, cu
functionare pe combustibil gaz metan sau CLU. Turbina este cuplata cu generatorul
electric de fabricatie Leroy Sommer tip LS A 56 MBL 130/4p cu puterea activa
nominala de 8,08 MW si tensiunea nominala de 6, 3 kV.
- cazan recuperator cu arzator mixt gaz metan sau CLU (11 MWt). Cazanul recuperator
are un schimbator final de recuperare a caldurii din gazele de ardere. Cazanul propriu
zis este inclus in circuitul apa-abur al turbinei cu abur, iar recuperatorul final debiteaza
caldura direct in circuitul de termoficare.
- turbina cu abur de tip constructiv cu reactiune.
1 centrala cu doua cazane 10 t/h (2x8,5 MWt) cu functionare pe gaz metan sau CLU. Cele
doua cazane sunt de tip GX 7000 SURR, marca ICI Italia dotate cu arzator mixt gaz/CLU
modulant, tip GI Mist 1000 DSPNM-D, marca Baltur;
IMA 1***: 1 cazan energetic pentru producerea aburului, prin conversia energiei chimice
inmagazinate in combustibili fosili (carbune, biomasa energetica, gaze naturale si/sau pacura)
in energie termica. Cazanul energetic tip CRG 1870 este fabricat in Romania si are o putere
termica instalata de 343 MW
t
;
1 turbogenerator tip DSL 50 ***cu o putere electrica la sarcina nominala de 50 MW, care
transforma energia cinetica a aburului produs in cazanul energetic in energie electrica.
Aburul este destins in turbina, printr-o succesiune de transformari termodinamice, energia
cinetica a acestuia fiind transformata in lucru mecanic (rotirea turbinei). Axial cu turbina este
cuplat generatorul electric, care transforma lucrul mecanic in energie electrica produsa la
bornele acestuia .
3.3.2.Activitati conexe : Distributia energiei termice prin 56 puncte termice si 16 Centrale
termice de cartier .
3.3.3. Activitate auxiliara: Depozitarea zgurei si cenusii rezultate din procesul de ardere in
focarul cazanelor la Depozitul de zgur i cenu, care are urmatoarele caracteristici :
- suprafata efectiva de depozitare de 35,7 ha si o capacitate de depozitare de 1.900.000 m
3
(fara suprainaltari).
3.3.4. *** I MA 1 si activitatea de depozitare a zgurei si cenusii se va mentine n functiune
pana la finalizarea probelor de productie si atingerea parametrilor normali de functionare ai
noii surse de producere a energiei termice si electrice - grupul de cogenerare cu ciclu
combinat gaze/abur, cu o putere electrica de 10,95 MW si putere termic de 15 MW , dar nu
mai tarziu de 30.06.2013,
3.3.5.Activitatea se desfasoara :
- 24 ore de operare pe zi;
- 168 ore pe sptmn
- 8904 ore pe an.
3.3.5. Conformarea instalatiei:
- Ca instalatie IPPC aflata sub incidenta Directivei 96/61/CE instalatia trebuie sa se
conformeze celor mai bune tehnici disponibile din domeniu.
- Ca instalatii IMA aflate sub incidenta Directivei 2001/80/CE:
- IMA 2 - conforma;
.
2.2.1.3.Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente
- SC CET SA BACAU este certificata conform ISO 14001/2004 SRAC nr. 477/21.11.2005 si
IQNet nr. RO-0477/21.11.2005 avand proceduri specifice pentru prevenirea si managementul
situatiilor de urgenta si pentru siguranta instalatiei si sistemul de management al sanatatii si
securitatii ocupationale.
- SC CET SA BACAU nu intra sub incidenta HG nr.804/2007 privind controlul activitatilor
care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase
Raspunsul de urgenta este sustinut prin implementarea la nivelul centralei a sistemului de
management integrat mediu-calitate, sanatate si securitate ocupationala si care contine proceduri
specifice precum:
- Lista planurilor de interventie in caz de accident, formular cod FPSMSSO0202/ var.
2/ 12.09.2005, se afl la Serviciul de Protectie a Mediului, Sanatate si Securitatea Muncii
(SPMSSM).
- Programul de masuri privind prevenirea situatiilor de urgenta si a accidentelor potentiale,
formular cod FPSMSSO0206/ var. 2/ 12.09.2005, prin care se urmareste in mod
continuu functionarea instalatiilor tehnologice, precum si comportarea constructiilor; aceasta
inregistrare se afla la SPMSSM.
- Lista aspectelor de mediu, formular cod FPSM0101/ var. 1/ 12.09.2005, pentru fiecare
proces, a fost realizat n baza procedurii de sistem Aspecte de mediu cod PSM01, iar
evaluarea impactului a fost realizat n baza procedurii operaionale Metodologia de
stabilire a impactului asupra mediului cod POM01.
- Programul de masuri privind prevenirea situatiilor de urgenta si a accidentelor potentiale,
formular FPSMSSO0206/ var. 2/ 12.09.2005.

2.2.1.4.Analiza punctelor slabe si a punctelor forte
Puncte tari :

Evidenta deseurilor produse va fi tinuta conform HG 856/2002, continind cel putin
urmatoarele informatii: tipul deseului, codul deseului, instalatia producatoare, cantitatea
produsa, data evacuarii deseului din instalatie, modul de stocare, data predarii deseului ,
cantitatea predata catre transportator, date privind expeditiile respinse, date privind orice
amestecare a deseurilor, date valorice privind valorificarea si eliminarea deseurilor;
Se vor respecta toate prevederile legale privind gestionarea si monitorizarea tuturor tipurilor
de deseuri ;
Controlul apei
Topografia depozitului
Nu este cazul de mirosuri
Tratarea apei uzate rezultata in instalatiile de desulfurare umeda
Tratarea apelor rezultate din curatarea suprafetelor de schimb de caldura ale cazanelor
Tratarea apelor uzate rezultate din spalarea scaparilor de combustibil lichid si reactivi
chimici
Orasul Bacau este amplasat pe malul drept al cursului inferior al raului Bistrita inainte de
confluenta cu raul Siret. In aval de municipiul Bacau cursul inferior al raului Bistrita
strabate lunca Siretului, imprumutand traseul unei vechi albii a acestuia. Afluentii sunt
scurti si inregistreaza frecvent procese de secare.
Apa subterana
Panza freatica este cantonata in orizontul grosier de pietris cu golovanis si nisip, cu
permeabilitate ridicata, nivelul acesteia fiind inregistrat la adancimi variabile cuprinse in
intervalul 1,5 - 3,5 m. Variatia naturala pe verticala a acestui nivel poate fi apreciata ca minora,
avand in vedere faptul ca nu depaseste 0,5 m.

Puncte slabe :
Amplasamentele obiectivelor miniere au creat mari perturbaii sub aspect
hidrogeologic;
Emisii de pulberi si metale grele
Emisii de SO
2,
Emisii de NO
X,
Emisii de CO
Deoarece instalatiile de ardere care produc energie constitue surse fixe majore de
emisii de poluanti organici persistenti (metale grele , dioxine si benzofurani)
societatea va respecta toate obligatiile reglementate in Legea 271/2003, pentru
ratificarea protocoalelor Conventiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe
distante lungi referitor la poluantii organici persistenti, metale grele,noxe acidifiante
si eutrofizante

2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de Management de Mediu
2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizatiei
Stabilirea obiectivelor i intelor propuse pentru S.C. CET S.A. Bacau
Politica de mediu Obiective inte
Conformarea cu legislaia
actual de mediu i cu toate
reglementrile naionale i
internaionale de mediu care
se aplic n activitile
desfurate n cadrul
societii

Conformarea cu cerinele
privind protecia mediului i
includerea acestei componente
n managementul general al
firmei
Se va lucra pentru
implementarea unui sistem
de management al mediului
ISO 14001 i al securitii
i sntii n munc ISO
13001
Implementarea, unui Sistem
de Management de Mediu n
Certificarea, mbuntirea
continua a
Implementarea unui sistem
de management de mediu
conformitate cu standardul
ISO 14001
unui sistem de management
integrat calitate-mediu i
meninerea acestuia

Reorganizarea proceselor
tehnologice i creterea
performanelor acestora
prin modernizare i
perfecionare.
mbuntirea continu a
performanelor de mediu.
Acionarea sistematic n
vederea mbuntirii continue
a performanelor de mediu, a
prevenirii i combaterii
poluarii generate de
activitile noastre
Se va promova utilizarea de
instalaii i echipamente
performante cu impact ct
mai redus asupra mediului
i vom implementa ce mai
bune tehnici disponibile.

Prevenirea i/sau limitarea
efectelor asupra mediului n
caz de incident, avarie sau
dezastre.
Intervenie operativ pentru
prevenirea i reducerea la
minim a riscurilor de
accidente
Pregtirea i informarea
toturor angajailor cu
privire la operaiunile in
caz de defectare a
instalaiilor, eroririlor de
sistem sau avarii pentru a
preveni dezastrele.
Proiecte de restaurare de
mediu (remediere sol etc)
sau alte programe cu efecte
pozitive asupra mediului.

Utilizarea eficient a
materiilor prime, materialelor
i utilitilor n procesul de
producere a energiei electrice.
Dezvoltarea i furnizarea de
servicii i produse cu impact
redus asupra mediului prin
gestionarea eficient a
materiiei prime, utilitilor i
energiei consumate.

Se va reduce cantitatea de
pcur utilizat pentru
meninerea arderii
Consumul de reactivi din
instalaiile de tratare
chimic a apelor se va
reduce i se vor reabilita
instalaiile.
Se va contoriza apele brute
prelevate i evacuate din/i
rul Jiu pentru o gestionare
mai eficient a consumului
de ap a centralei
Creterea gradului de
recuperare i valorificare a
deeurilor
Creterea gradului de
recuperare i valorificare a
deeurilor tehnologice,
eliminarea responsabil i n
plin siguran a deeurilor
reziduale.
Efectuarea de reparaii la
conductele de zgur i
cenu prin nlocuirea
tronsoanelor uzate.
Asigurarea spaiilor de
depozitare a zgurii ia a
cenuii n condiii de
siguran pentru mediu.
Educarea, instruirea,
motivarea ntregului personal
pentru a-i desfasura
activitatea ntr-un mod
responsabil faa de mediu i
cultivarea unei mentalitti
proactive n ceea ce privete
mediul.
Realizarea unor
seminarii/cursuri pentru
pregtirea i informarea
tuturor angajailor.
Realizarea unor seminarii
lunare pentru angajai,
susinute de ctre persoane
delegate i liceniate n
domeniul respectiv.
Asigurarea transparenei n
relaiile cu comunitatea
local, societatea civil i
autoritile prin
implementarea unui proces de
comunicare continu
Promovarea unui dialog
deschis i continuu cu clienii,
autoritile publice,
organizaiile guvernamentale,
mass-media i alte pri
interesate.

Crearea unui departament
de serviu - clieni
Delegarea unui purttor de
cuvnt al societii, pentru
a discuta cu cei interesai
dspre problemele de mediu.
Crearea unuit site al
societii

-
- 2.2.2.2.Programul/programe de management de mediu ale organizatiei
- Monitorizarea emisiilor din apele menajere evacuate in statia de epurare a orasului.
Nr.
crt.
Indicatori
urmrii
Frecventa de analiza Locaia Metoda de lucru
1 Temperatura
la solicitarea
operatorului de prestari
servicii publice de
alimentare cu apa si de
canalizare
la caminul de
evacuare

2 pH SE ISO 10523-97
3
Materii n
suspensie
STAS 6953-81
4
Consum
biochimic de
oxigen (CBO5)
STAS 6560-82
5
Consum chimic
de oxigen
(CBOCr)
SR ISO 6060-96
6 Azot amoniacal STAS 8683-70
7 Fenoli -
8 Fosfor total -
9 Sulfuri+H
2
S -
10 Detergenti -
11
Substane
extractibile
SR 7587-96
- Valorile rezultate din msurtori se compar cu valorile limit din Autorizatia Integrata de
Mediu si Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 3/02.03.2006
.





Monitorizarea emisiilor din apa pluviala evacuata n emisari
Nr.
crt.
Categoria apei Poluant
Frecventa
monitoriza
rii
Metoda/tehnica de
analiza
1.
Industriale de la
gospodaria de
pacura si pluviale
evacuate in r.
Bistrita
Temperatura trimestrial
2. pH trimestrial SR ISO 10523-97
3. Suspensii totale

trimestrial STAS 6953-81
5. CCOCr trimestrial SR ISO 6060-96
6. Substante extractibile trimestrial SR 7587/96
7. Cloruri trimestrial STAS 8663/70
8.
Reziduu filtrat la
105
o
C
trimestrial STAS 9187/84
9. Sulfuri trimestrial SRISO 10530/97
10. Produse petroliere trimestrial
Valorile rezultate din msurtori se compar cu valorile limit din Autorizatia Integrata de
Mediu si Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 3/02.03.2006
Calitatea apei freatice din incinta centralei rezult din monitorizarea celor 18 puuri
existente in incinta , iar pentru metale grele in 7 puturi;
Calitatea apei freatice din zona depozitului de zgura si cenusa rezulta din monitorizarea
celor 22 puturi de urmarire apa freatica iar pentru metale grele in 9 puturi;

Monitorizarea calitatii solului
Indicatori urmariti Frecventa de analiza Metoda de lucru
Produse petroliere
La cinci ani/in doua puncte
SR ISO TR- 11046-97
SR ISO 10694-1998
Indicatori urmariti Frecventa de analiza Metoda de lucru
SR ISO 14235-2000
Sulfuri SR ISO 11048-1999
Sulf total SR ISO 15178-2001
Metale(Cu,Mn,
Pb, As, Cd, Ni,
Zn)
SR ISO 11047-1999
SR ISO 14869-1 -2001
Nota :
- Prelevarea de probe de sol se va face in conformitate cu prevederile Ordinului 184/1997
privind Procedura de realizare a bilanturilor de mediu.
- Analiza probelor de sol se va realiza utilizand metode analitice ( standarde ) agreate la nivel
international.
- Raspunderea pentru acuratetetea si precizia rezultatelor va reveni partii care executa
prelevarea probelor si laboratoarelor care executa analizele.
- Compararea indicatorilor de calitate ai calitatii solului se va face cu limitele normate pentru
solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997


- ANEXE
- Difuzarea i revizuirea manualului
- Proceduri ale sistemului de management de mediu



CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A
ORGANIZAIEI

Profilul de activitate a organizaiei alese
S.C. CET S.A. BACAU are ca profil de activitate :
Categoria de activitate conform Anexei 1 a OUG 152/2005, aprobata prin legea 84/2006:
- 1. Industrii energetice
- 2. Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW;
Codul CAEN:
- 3530 : furnizare de abur si aer conditionat;
- 3511 : producator de energie electrica
Analiza nivelului ipotetic de constientizare a personalului organizatiei
Nivelul de contientizare a personalului organizaiei este mediu, dei implementarea sistemului
de management de mediu este abia la nceput, ns personalul societii cunoatea faptul c
procesele de producie produc pierderi mediului, sunt contieni de factorii poluatori, care le pot
afecta sntatea.

Analiza politicii de mediu a organizaiei(vezi cap. 4.2 ISO 14001)
Politica de mediu a fost elaborat corespunztor, deoarece n coninutul acesteia se
regsesc angajamentul de mbuntire continu i de prevenire a polurii, angajamentul privind
respectarea reglementrilor i a altor cerine obligatorii,i sunt stabilite obiectivele i intele de
lmediu.
Politica de mediu este adecvat activitilor, produselor i serviciilor organizaiei i reflect
corect valorile si principiile acesteia.
Este o politic de mediu realist care stabilete direcii clare de urmat.

Concluzii cu privire la analiza iniial de mediu
Metoda folosit, considerai a fi eficienta?
Analiza iniial de mediu s-a realizat cu ajutorul metodei AIM. Metoda AIM este un instrument
folosit la construirea unui SMM conform ISO 14001, el ajut la stabilirea aspectelor
semnificative de mediu. Aceast metod este eficient deoarece prezint situaia de mediu a
organizaiei i cu ajutorul ei s-au format i programele de mediu.
Analiza celor mai importante aspecte de mediu remarcate prin comparatia functiei normale cu
functia anormal
Consider c cele mai importante aspecte de mediu sunt cele care au media scorului de activitate
mai mare de decat 38. n continuare, voi trece ntr-un tabel acele aspecte de mediu a caror
activiti din funcionare au scorul mai mai mare de 38.


Activitate Scor activitate n
funcionare normal
Scor activiatea n
funcionare anormal
Aspectele de mediu
Excavare i haldare
Lignit
34 42 n condiii de
umiditate,
excavatoarele i
mainile de haldat, au
un consum mai mare
de energie, deoarece
este mai dificil de
efectuat excavarea
Mcinarea/
sfrmiarea
lignitului
34 40 Aceast diferena se
datoreaz umiditii
din crbune, este un
consum mai mare de
energie
Evacuarea cenu
prin intermediul
sistemului hidraulic
40 60 Dei ambele sunt
peste 38, i ntre
acestea exist o
diferen, dar n cazul
ambelor funcionri
aceste excese se
datoreaz unor
tronsoane de
evacuare
neconforme, astfel
rezult emisii de praf,
infiltraii n pmnt
etc.
Cazanul nclzete i
vaporizeaz apa,
aburul produs se
destinde ntr-o
turbin cu abur
producnd lucru
mecanic
28 42 Aceast diferen
apare n momentul n
care lignitul nu are
textura i umiditatea
corespunztoare,
astfel consum
energetic va fi mai
mare, consumul de
ap mai mare etc.

Analiza celor mai importante impacturi de mediu remarcate prin comparaia
funcia normal/funcia anormal.
Aceeai analiza se va face i pentru impacturile de mediu, ca i la aspectele de mediu
deoarce diferenele de scoruri sunt la fel i sunt pentru aceleai activiti.
Identificarea problemelor ce conduc la aceste diferene
n funcionare anormal, scorul cel mai mare o deine activitatea de evacuare a cenuii.
Acest lucru se ntmpl deoarce n cadrul termocentralei, pe acel sector al deeurilor nu s-a facut
modernizri ale instalaiilor. Tronsoanele de evacuare, sunt deterioarate i de multe ori se
ntmpl s ias cenua din circuitul normal de evacuare.
n activitatea de excavare apare din nou o diferen de scoruri si asta se ntmpl din
cauza condiiilor de umiditate a terenului excavat. Condiiile de umiditate sunt datorate ploilor
sau ninsorilor.
Tot din cauza umiditii exist diferena de funcionare a activitii de mcinare a lignitului i de
ardere al acestuia.

Propunerea de soluii
n cazul activitii de evacuarea a cenuii i zgurii s-a elaborat un proiect de modernizare
a ntregii instalaii de evacuare i depozitare a deeurilor care se va pune n aplicare ct mai
repede.
Pentru activitatea de excavare n condiii de umiditate nu s-au gasit soluii, dar pentru
celelalte dou activiti, lignitul umed va fi depozitat ntr-un depozit care va fi proiectat cu sistem
de uscare rapid.
Reducerea riscului reiesit din cazul:
n funcionarea normal o activitate are medie scor activitate< 38 iar n funcia anormal are un
scor cu mult peste 38 soluii.
Activitate Scor activitate n
funcionare normal
Scor activiatea n
funcionare anormal
Aspectele de mediu
Excavare i haldare
Lignit
34 42 n condiii de
umiditate,
excavatoarele i
mainile de haldat, au
un consum mai mare
de energie, deoarece
este mai dificil de
efectuat excavarea
Evaluarea importanei impactului n condiii normale
Activitate F G M R O Scor de
mediu
Medie
scor
activ.
Evacuarea cenu prin
intermediul sistemului
hidraulic
15
15
25
5
4
4
4
4
2
2
50
30

40

Tabel : Evaluarea importanei impactului n condiii anormale
Activitate F G M R O Scor de
mediu
Medie
scor
activ.
Excavare i haldare Lignit
pe un sol mai dur sau in
conditii de umiditate mare
3

15
25

5
20

4
4

4
2

2
54

30

42
Mcinarea/ sfrmiarea
lignitului este mai dificila
daca carbunele este umed
sau mai dur
15
15
25
5
4
4
4
4
2
2
50
30

40
Evacuarea cenu prin
intermediul sistemului
hidraulic este mai dificil
atunci cand unul din
tronsoane este defect
3
15
25
25
20
20
4
4
2
2
54
66

60
Cazanul nclzete i
vaporizeaz apa mai greu
daca lignitul nu este
corespunzator,
15
3
5
25
20
4
4
4
2
2
46
38

42