Diploma Licenta

Studiul financiar privind riscul in Banca Comerciala Romana
INTRODUCERE
Principala trasatura a sistemului bancar romanesc o reprezinta dezvoltarea structurala si
calitativa a activitatii majoritatii bancilor, ca o reactie comportamentala normala a acestora la
cerintele impuse de economia de piata.
Rolul bancilor sa ampli!icat in prezent, accentul punanduse in special pe !unctiile de
asi"urare a in!ormatiilor !inanciare si de trans!er. Ele detin in continuare o parte importanta a
masei monetare, creeaza bani prin depozitele pe care le primesc, actioneaza ca intermediari la
conversia depozitelor in investitii, creeaza in!ormatie superioara si reprezinta principalele
institutii prin care este pusa in practica politica monetara.
Pre"atirea mediului unei economii de piata presupune remodelarea si inlocuirea vec#iului
sistem economic cu unul nou, bazat pe un cadru institutional cu sisteme !inanciare, bancare,
monetare si valutare speci!ice economiei de piata.
Procesul de remodelare a sistemului bancar a vizat, pe de o parte crearea unui sistem
bancar speci!ic economiei de piata, iar pe de alta parte, armonizarea le"islatiei romanesti cu cea a
tarilor din Uniunea Europeana.
Remodelarea sistemului bancar romanesc a vizat in principal urmatoarele aspecte$
restructurarea sistemului bancar%
re"lementarea, autorizarea si suprave"#erea activitatii bancare.
Remodelarea sistemului bancar presupune implicit o "estionare comple&a a riscurilor
care reprezinta ansamblul instrumentelor, te#nicilor si dispozitivelor or"anizatorice necesare
bancii pentru a atin"e per!ormantele scontate. 'estionarea riscurilor joaca un rol esential in
strate"ia bancii si in ansamblul te#nicilor si modalitatilor de "estionare a acestora. 'estionarea
riscurilor si "estionarea activelor si pasivelor se adreseaza mai intai riscurilor cuanti!icabile. Este
mai ales cazul riscurilor !inanciare ( riscurile le"ate de variatia ratei dobanzii, riscurile le"ate de
asi"urarea lic#iditatii si !inantarii operatiunilor, riscurile pierderilor din operatiuni de piata ( ce
se nasc pe pietele !inanciare. Un risc major il constituie riscul de credit ce e&prima pierderile
cauzate de imposibilitatea clientilor de asi ac#ita obli"atiile !ata de banca. El este considerat un
risc comercial care rezulta din ale"erea pietelor si a clientilor si are un impact !inanciar deosebit
de important asupra rezultatelor !inanciare ale bancii.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
)a aceastea se adau"a riscurile asociate serviciilor *de prestare+ si anume riscul
operational care e&prima probabilitatea ca banca sa devina incapabila sa mai asi"ure servirea
e!icienta a clientilor% riscul te#nolo"ic asociat calitatii si structurii o!ertei de produse !inanciare,
determinat de momentul scoarterii sau introducerii produselor bancare pe piata% riscul produsului
nou asociat inovatiilor in s!era produselor !inanciare% riscul strate"ic. De asemenea, prin analiza
riscurilor ambientale se poate determina probabilitatea ca o sc#imbare adversa de mediu sa
a!ecteze ne"ative pro!itul bancii$ riscul de !rauda, riscul economic, riscul concurential, riscul
le"al.
,unctia "estionarii riscurilor este de a ajuta masurarea e!ectelor cuanti!icabile ale
acestora. -ancile care administreaza riscurile au avantaje concurentiale semni!icative. Ele isi
asuma in mod constient riscurile avand posibilitatea plani!icarii e!ectelor evolutiilor adverse ale
evenimentelor viitoare.
Riscul are un impact deosebit asupra valorii institutiei bancare, atat sub !orma pierderilor
directe suportate, cat si prin e!ectele induse asupra clientilor, personalului, partenerilor, etc.
.st!el, riscul poate !i de!init ca !iind posibilitatea de producere a unui eveniment cu consecinte
adverse pentru banca, si in acest sens, e&punerea la risc reprezinta valoarea actuala a tuturor
pierderilor sau c#eltuielilor suplimentare pe care le suporta sau pe care lear putea suporta
institutia bancara, aceasta putand !i e&punere e!ectiva sau e&punere potentiala.
In domeniul bancar riscul trebuie privit ca un con"lomerat de riscuri, adesea
interdependente, avand cauze comune sau producerea unui tip de risc "enerand un lant de alte
riscuri.
Intrucat riscul este un insotitor permanent al activitatii bancare, strate"ia si or"anizarea
bancii !iind a!ectate daca riscurile actuale si de perspectiva nu sunt luate in considerare, se
impune identi!icarea si evaluarea tuturor riscurilor bancare in strate"ia bancii. .ceasta presupune
identi!icarea in prealabil a principalelor produse si piete consacrate, precum si a procedurilor de
livrare a produselor bancare.
Identi!icarea si evaluarea riscurilor bancare trebuie urmata de un control ri"uros al
acestora, vizand minimizarea c#eltuielilor asociate riscurilor pentru e&punerile care au !ost
identi!icate, dar care nu pot !i evitate sau eliminate. Controlul riscurilor utilizeaza te#nici
speci!ice !iecarei cate"orii de risc$ te#nici de "estiune a bilantului sau de diversi!icare a
porto!oliului pentru riscul de piata% titrizarea creditelor pentru riscul de lic#iditate% calitatea
produselor bancare% analiza creditelor neper!ormante pentru riscul operational.
C.PITO)U) /
-.NC. CO0ERCI.). RO0.N. ( 1ERI'. I0PORT.NT. . 2I2TE0U)UI
-.NC.R DIN RO0.NI.
/./. Rolul -CR ca societate bancara pe actiuni in sistemul bancar romanesc
In!iintarea -ancii Comerciale Romane in anul /334 a insemnat preluarea activelor si
pasivelor de la -anca Nationala a Romaniei si trans!ormarea acestei unitati in societate bancara
pe actiuni, !apt materializat prin 5otararea de 'uvern nr. //367/8.//./334.
-anca Comerciala Romana este o societate pe actiuni care are un capital social de 938,:9
milioane RON, impartit in actiuni nominative in valoare de / RON !iecare.
Incepand cu luna decembrie 8446, ca urmare a privatizarii, 'rupul -CR a !ost preluat de
-anca .ustriaca Erste -an;, structura actionariatului !iind urmatoarea$ Erste -an; ( <8=, 2I,
0untenia ( <=, 2I, 0oldova <=, 2I, Transilvania <=, 2I, Oltenia ( <=, 2I, -anatCrisana
<= si .sociatia 2alariatilor -CR >=.
,unctionand ca societate bancara pe actiuni, -anca Comerciala Romana are ca principal
obiect de activitate, atra"erea, pastrarea si !ructi!icarea disponibilitatilor banesti in lei si in valuta
ale persoanelor !izice si juridice, din tara si din strainatate, acordarea de credite pe termen scurt,
mediu si lun", e!ectuarea de servicii bancare, operatiuni pentru activitatea de comert e&terior si
alte operatiuni pentru activitatea de comert e&terior si alte operatiuni bancare, potrivit
re"lementarilor in vi"oare.
In calitate de intermediar !inanciar, -anca Comerciala Romana are un dublu rol$ pe de o
parte, emiterea propriilor titluri ne"ociabile, in scopul mobilizarii activelor monetare disponibile
in economie, iar pe de alta parte, plasarea acestora spre !ructi!icare, in principal prin acordarea
de credite pe di!erite termene.
Increderea este un element esential in derularea acestui proces de intermediere. -anca
o!era deponentilor "arantii asi"uratorii casi pot retra"e !ondurile oricand doresc si le plaseaza
spre !ructi!icare pe cele de care acestia nu au nevoie imediata. Pentru !undamentarea increderii,
banca trebuie sa adopte un comportament prudential si ma&ima ri"oare in luarea deciziei de
plasare a !ondurilor * indeosebi prin distribuirea de credite+, sasi deruleze activitatile intro
maniera care sa nu submineze increderea deponentilor.?
? Cezar -asno, Nicolae Dardac ( Operatiuni bancare ( instrumente si te#nici de plata (
Editura Didactica si Peda"o"ica
-ucuresti /333 ( pa". /@

In acest proces de intermediere, banca indeplineste doua !unctii$
Constituirea de resurse, prin atra"erea disponibilitatilor banesti temporare ale clientilor si
plasarea acestora spre !ructi!icare. In "eneral, termenele de utilizare a resurselor sunt superioare
celor de constituire a lor. Datorita acestui decalaj, institutia se poate con!runta cu doua situatii$
prima, de a nu putea sasi onoreze an"ajamentele pe termen scurt% a doua, de a nu avea resurse
ale caror termene sa ajun"a la scadenta, in timp ce utilizarile *plasamentele+ raman cu termen
nesc#imbat%
.si"urarea mecanismului de !unctionare a platilor, care sa sustina cresterea economica,
prin e!ectuarea de viramente si plati in numerar.
.st!el, cu tot caracterul restrans al activitatii sale de la inceputul anilor 34, determinat de
adoptarea cu intarziere a unei le"islatii adecvata cerintelor actuale, precum si de o politica mai
putin compatibila cu noile conditii din economia romaneasca, -anca Comerciala Romana sia
mentinut pozitia de lider pe piata produselor si serviciilor bancare pentru populatie si persoanele
juridice datorita increderii casti"ate pe parcursul anilor de !unctionare, retelei e&tinse de unitati
proprii, precum si !aptului ca, sumele depuse de populatie la -CR pe instrumente de
economisire, ca si dobanzile si casti"urile cuvenite pentru acestea sunt "arantate de stat potrivit
le"islatiei in vi"oare.
Potrivit statutului, -CR are posibilitatea le"ala sa se implice in e!ectuarea de operatiuni
bancare si !inanciare in tara si in strainatate, pentru contul sau propriu, al clientilor bancii (
persoane !izice si persoane juridice ( in numele unor institutii sau in colaborare cu acestea,
precum si orice alte activitati permise de re"lementarile le"ale in vi"oare.
Pentru consolidarea pozitiei pe piata interna vor !i intensi!icate, pe baza studiilor,
activitatile promotionale de mar;etin", de adaptare in permanenta a produselor si servciilor la
necesitatile clientilor. De asemenea, au !ost introduce noi si moderne produse bancare *carti de
credit, distribuitoare automate de numerar+, precum si unele servicii de asi"urari, leasin",
!actorin".
E&tinderea continua a retelei teritoriale a !acut ca la @/ decembrie 844<, aceasta sa
cuprinda @84 unitati bancare, amplasate pe intre" teritoriul tarii, situatia in structura !iind
urmatoarea$ :/ sucursale judetene, /:4 sucursale si /@3 a"entii.
Pentru anul 8449, se prevede o crestere a retelei cu /3 unitati bancare, din care 9
sucursale si /8 a"entii, care vor !i orientate cu preponderenta spre activitatea de retail.
Politica de dezvoltare si consolidare a retelei de unitati bancare in perioada urmatoare se
va concretiza prin urmatoarele masuri$
0ana"ementul retelei de unitati bancare se va baza pe dezvoltarea si mentinerea doar a
unitatilor care au capacitatea de a "enera pro!it%
Pro"ramarea actiunilor viitoare pe baza unui plan cadru va deveni un instrument esential
in luarea deciziilor privind modelarea retelei de unitati *in!iintari, des!iintari, e&tinderi+ si va tine
cont de e&perienta proprie, de implementare a celor mai bune practice in domeniu, de dinamica
pietei, cat si de e&perienta marilor banci europene%
Cresterea operativitatii retelei de unitati bancare printro noua abordare le"ata de
standardizarea planului de or"anizare a unitatilor, a utilizarii !lu&urilor interne si de clienti,
precum si prin diversi!icarea canalelor de distributie, ast!el incat sa corespounda cel mai bine
oportunitatilor de vanzari sau cererii de servicii ale locatiei respective.
Tendinta actuala care se mani!esta in intre" sistemul bancar si care este demonstrata si de
activitatea des!asurata de -anca Comerciala Romana este de universalizare a !unctiilor unei
institutii bancare. .st!el, -CR este intrun proces continuu de diversi!icare a !unctiilor sale, a
produselor si serviciilor catre clienti, pentru a putea derula o "ama cat mai lar"a de operatiuni,
ceea ce va conduce implicit la cresterea ci!rei sale de a!aceri, a per!ormantelor economico (
!inanciare.
/.8. Conducerea si administrarea -CR
Conducerea si administrarea bancii sunt asi"urate de$
.dunarea 'enerala a .ctionarilor
Consiliul de .dministratie
Comitetul de Credit
Presedinte si 1icepresedinti
.dunarea 'enerala a .ctionarilor
aproba pro"ranul strate"ic al activitatii anuale%
aproba proiectul bu"etului anual de venituri si c#eltuieli, inclusiv nivelul de salarizare al
presedintelui si vicepresedintilor%
aproba bilantul contabil dupa primirea raportului consiliului de administratie si al
cenzorilor, repartizeaza pro!itul si !i&eaza dividendele%
aproba modul de administrare si descarca de "estiune consiliul de administratie%
numeste pe membrii si pe membrii supleanti ai comisiei de cenzori si le stabileste
remuneratia%
Totodata, in competenta .dunarii 'enerale a .ctionarilor intra$
modi!icarea capitalului social al -CR%
mutarea sediului%
!uziunea cu alte societati bancare%
aprobarea participarii la capitalul social al unor societati.
Consiliul de .dministratie
Conducerea si administrarea curenta a bancii se incredinteaza de catre .dunarea 'enerala
a .ctionarilor, Consiliului de .dministratie al bancii. .cesta este !ormat din // membrii, din care
< nee&ecutivi, numiti pe termen de : ani cu posibilitatea de a !i alesi pe noi perioade de : ani.
Presedintele si vicepresedintii Consiliului de .dministratie care indeplinesc si !unctia de
presedinte si respective vicepresedinte al -ancii Comerciale Romane, sunt imputerniciti sa
conduca si sa coordoneze activitatea zilnica si sunt investiti cu competenta de a an"aja
raspunderea bancii.
0embrii Consiliului de .dministratie raspund de realitatea varsamintelor e!ectuate de
actionari, e&istenta si evidenta corecta a re"istrelor cerute de le"e, dividendele platite,
indeplinirea #otararilor .'. si respectarea indatoririlor le"ale.
Consiliul de .dministratie este or"an deliberativ si se intruneste lunar sau ori de cate ori
este necesar.
Comitetul de Directie este !ormat din presedintele si vicepresedintii bancii, respectiv din
presedintele si vicepresedintii Consiliului de .dministratie. Comitetul de Directie indeplineste o
parte din competentele Consiliului de .dministratie ce iau !ost dele"ate de acesta. Totodata,
Comitetul de Directie in!ormeaza in timp util Consiliul de .dministratie asupra problemelor
importante ale bancii, aplicarea strate"iei si a politicilor proprii, realizarea veniturilor si
pro!itabilitatii, situatia privind riscurile si mana"ementul riscurilor in -CR, aplicarea politicii in
domeniul resurselor umane.
.uditorul !inanciar
-CR intocmeste si situatii !inanciare con!orm 2tandardelor Internationale de
Contabilitate consolidate la nivelul 'rupului -CR.
Ca urmare a modi!icarii cadrului le"islativ, din anul 844@ PriceAater#ouseCoopers a
preluat si atributiile auditorului !inanciar intern detinute pana la data de 4/ ianuarie 844@ de catre
Comisia de cenzori autorizati.
Raportare si transparenta
-anca Comerciala Romana duce o politica de in!ormare permanenta a publicului pe
diverse canale in le"atura cu activitatea curenta si de viitor.
-CR realizeaza anual un raport al "rupului in care sunt prezentate in!ormatiile !inanciare
auditate consolidate con!orm 2tandardelor Internationale de Contabilitate.
Trimestrial, prin intermediul mass media, publicul lar" este in!ormat cu privire la
rezultatele !inanciare pe care lea obtinut banca si, de asemenea, ori de cate ori este necesar sunt
prezentate si alte in!ormatii de interes pentru clienti si potentialii clienti.
/.@. Rezultatele !inanciare ale 'rupului -CR
'rupul -anca Comerciala Romana a valori!icat oportunitatile o!erite de revi"orarea
economiei, sa incadrat in ri"orile impuse de re!orma din sistemul !inanciarbancar si a reusit sa
se mentina ca lider din punct de vedere al indicatorilor !inanciari. )a @/ decembrie 844<, pro!itul
net al 'rupului -anca Comerciala Romana a !ost de @:9,: mil. RON.?
1eniturile nete din speze si comisioane au insumat la @/ decembrie 844<, :84,@ mil.
RON, in crestere cu >,9 = comparativ cu anul 8446 in conditiile in care 'rupul -anca
Comerciala Romana sia dezvoltat o!erta de servicii destinate clientilor.
.ctivele pe total 'rup -anca Comerciala Romana, in anul 844<, au insumat /6,< mld.
RON, in crestere cu /8,6 =, iar in cadrul acestora creditele in valoare neta de 6,8 mld. RON sau
majorat cu 8>,8=.
Depozitele clientilor au ajuns la //9,/ mld. RON , cu /9,@ = mai mult comparativ cu
anul precedent, in conditiile diminuarii resurselor atrase de la banci cu /<,: =.
Capitalurile proprii in suma de 8>.@/4 mld. RON prezinta o evolutie !avorabila in anul
8446 !ata de anul 844:, inre"istrand o crestere de 9,@ =.
'rupul -anca Comerciala Romana are in prezent o!erta diversi!icata de produse si
servicii !inanciare, care acopera activitati bancare, de corporate si de retail ban;in", de piata de
capital, leasin" si asi"urari la standarde inalte de calitate.
2ocietatea mama a 'rupului -anca Comerciala Romana este lider in cadrul sistemului
bancar romanesc detinand cca 8> = din activele bilantiere ale intre"ului sistem bancar din
Romnania, avand cea mai mare baza de clienti.
In activitatea 'rupului -ancii Comerciale Romane, rentabilitatea activelor medii
*RO..+ a !ost de 8,@6 =, iar rentabilitatea capitalurilor medii *RO.E+ a !ost de /8,94 =.
/.@./. .ctivitatea de corporate ban;in"
Dezvoltarea 'rupului !inanciar -.C.R. si consolidarea structurilor de "rup sunt
in!luentate decisiv de evolutia activitatii de !inantare corporative, in special pentru clientii
strate"ici si din
? Raportul anual al -ancii Comerciale Romane 8446
domeniile strate"ice, printro o!erta de produse si servicii adaptata speci!icului !iecarui
client, asociata in acelasi timp, unei consultante de specialitate.
)a !inele anului 844<, numarul !irmelor care apela la produse si servicii bancare a !ost de
8@3.996. Clientii corporate sunt reprezentati de intreprinderi mari, Bblue c#ipsC care des!asoara
activitati comple&e, cu pondere in comertul e&terior si cote de piata semni!icative, precum si
intreprinderi mici si mijlocii care actioneaza in sectoare economice cu perspective reale de
dezvoltare *apro&imativ 38 = din clientii corporate+.
2tructura creditelor corporate pe principalele activitati economice *=+
2tructura porto!oliului de credite pe sectoare economice re!lecta tendinta de dispersare a
riscului, prin orientarea catre toate domeniile de activitate, accentul !iind pus pe sustinerea
industriilor cu potential ridicat de dezvoltare si care contribuie la sustinerea e&porturilor de
bunuri si servicii.
'rupul -anca Comerciala Romana acorda clientilor sai credite "lobale de e&ploatare,
credite pe obiect, utilizari din desc#ideri de credite pentru ac#izitionarea de ec#ipamente, credite
ipotecare in lei, iar din anul 844@ acorda credite ipotecare in valuta *cu surse de !inantare -CR si
-ERD+.
Creditele in valuta destinate in principal !inantarii investitiilor in cadrul proceselor de
rete#nolo"izare reprezentau la s!arsitul anului 844@, apro&imativ :6 = din total porto!oliu de
credite acordate clientilor corporate.
Pentru asi"urarea !ondurilor de acoperire a cererii de credite in valuta, resursele interne
atrase in valuta se completeaza cu linii de !inantare e&terne contractate de la bancile de
corespondent.
Ca tendinta evidenta, se remarca orientarea crescanda a activitatii de creditare spre
!inantarea societatilor comerciale cu capital privat, ponderea acestora ajun"and la 93 = din
volumul total de credite, !ara de 98,3 = cat a !ost la s!arsitul anului 844:.
Creditele in sold acordate I00urilor la @/ decembrie 8446 erau de /,: ori mai mari
decat la !inele anului 844:, avand o pondere de :@ = in total credite clienti corporate. Evolutia
dinamica a acestor credite, care "enereaza cerere potentiala pentru servicii !inanciare, a impus
accentuarea sprijinului acordat I00urilor prin e&tinderea volumului creditelor !inantate atat din
surse proprii, cat si din imprumuturile e&terne in cadrul pro"ramelor -ERD ( 20E ,inance
,acilitD, 2.P.RD, P5.RE, 0..R, etc.
Pe lan"a produsele de creditare traditionale, 'rupul -anca Comerciala Romana o!era
clientilor o "ama lar"a de servicii cum ar !i cele de !inantare a comertului e&terior, !actorin"
intern si e&tern, leasin", servicii de cas#mana"ement, servicii electronice de tip 0ultiCas#.
Totodata, sunt sprijinite !irmele mari in atra"erea de resurse de pe piata internationala de
capital, prin emisiune de obli"atiuni sau prin credite sindicalizate si !inantari structurate.
.ceste produse sunt destinate, in principal, clientilor importanti ai bancii si corporatiilor
din domeniile strate"ice.
/.@.8. .ctivitatea de retail ban;in"
'rupul -anca Comerciala Romana a continuat in anul 844< politicile de actiune in
domeniul retailului bancar incepute inca din anul 844/, prin adoptarea unor directii de
dezvoltare care au in vedere o noua relatie a bancii cu clientii personae !izice si persoane !izice
autorizate.
.st!el, politica -CR in domeniul produselor si serviciilor o!erite, este dezvoltarea
activitatii de retail ban;in" si o mai buna orientare a acesteia catre client, ca obiectiv important
destinat caracterului de banca universala si mentinerii pozitiei de lider in cadrul sistemului
bancar romanesc.
.ctiunile intreprinse in domeniul retailului, au vizat, de asemenea, atra"erea resurselor
disponibile de la populatie, or"anizarea unui mana"ement adecvat in relatiile cu clientii,
se"mentarea bazei de clienti, dezvoltarea activitatii de mar;etin" pentru crearea de noi produse,
!olosirea unor noi si multiple canale de distributie, precum si dezvoltarea tuturor cate"oriilor de
clienti.
2a !ormat ast!el o baza de clienti initiate si !ideli, capabili sa lucreze cu instrumentele
bancare cele mai comple&e.
Unul din !actorii decisivi pentru consolidarea pozitiei -CR pe piata bancara romaneasca,
intrun mediu concurential tot mai a"resiv, a !ost adaptarea rapida la cerintele pietei.
Creditul, ca produs de baza a capatat noi valente pentru cate"oria de persoane !izice si
persoane !izice autorizate, acoperind in mare masura nevoile de !inantare ( scolarizare,
imobiliare, medicale, "ospodaresti, culturale, turism, personale, etc.
)a @/ decembrie 844<, soldul creditelor in lei si in valuta, in ec#ivalent lei, an"ajate in
se"mentul retail, era de 8,@ ori mai mare decat la @/ decembrie 8446, reprezentand /4,3 = din
porto!oliul de credite ne"uvernamentale ale bancii, aceasta si ca urmare a lansarii de noi produse
*credite ipotecare in baza prevedrilor )e"ii nr. /347/333, credite nenominalizate in limita a 6444
EUR ec#ivalent in lei, credite in valuta pentru ac#izitionarea de autoturisme, motorete si barci cu
motor noi din productia interna si din import, pac#etul standard de produse si servicii
B-unastarea !amiliei meleC, etc+.
Evolutia si structura volumului de credite in sold pentru se"mental de retail este
prezentata in urmatorul tabel$
844< 8446
0I). RON = 0I). RON =
Total credite in sold, din care$ 6498,6 /44,4 @@.@3: /44,4
Credite retail 6.684 /4,3 /.<3: 6,/
/.@.@. Participatii si activitatea pe piata de capital
In domeniul pietei de capital interne si e&terne, strate"ia -ancii Comerciale Romane in
anul 8446 a !ost a&ata pe$
consolidarea participatiilor interne si e&terne ale bancii in societati membre ale 'rupului
-CR%
consolidarea porto!oliului de titluri administrat pe piata interna si internationala de capital
*actiuni, obli"atiuni, bilete la ordin, credite sindicalizate+.
Consolidarea participatiilor interne si e&terne ale bancii
.ctivitatea de administrare a participatiilor a cunoscut o noua si importanta dezvoltare in
anul 8446, in cadrul 'rupului !inanciar bancar -CR, aparand noi veri"i care sa vina in sprijinul
accesarii tuturor pietelor !inanciare cone&e activitatii bancare, acoperirii intre"ii "ame de servicii
bancare inte"rate, iar -anca Comerciala Romnana sa reprezinte primul supermar;et !inanciar din
Romania.
In aceste conditii, investitiile de capital pe termen lun" in anul 8446 au reprezentat
activitatea prin care banca sa adaptat la cerintele mediului economic si la procesul de piata, prin
procesul de intarire a structurii 'rupului -CR care opereaza in prezent atat pe se"mental bancar,
cat si in s!era pietei de capital si administrarii activelor, a asi"urarilor si a leasin"urilor, prin
participatii care nu actioneaza pe aceeasi piata cu -CR si care !avorizeaza dezvoltarea
activitatilor de baza si accesarea pietelor cone&e.
)a data de @/ decembrie 8446, -anca Comerciala Romana detinea un numar de 8>
participatii.
Participatiile interne erau reprezentate prin aportul la capitalul social a 8/ de societati
comerciale, !inanciare si ne!inanciare.
Porto!oliul participatiilor e&terne era constituit din < participatii la societati bancare cu
sediul in strainatate$ .n"loRomanian -an; )td. )ondra, -anEue ,rancoRoumaine 2. Paris,
,ran;!urt -u;arest -an; .' ,ran;!urt70aine, -.C.R. 2ucursala C#isinau, 0I2R Roumanian
-an; 2.E Cairo si -anca ItaloRomena 2P. 0ilano.
2ocietatea mama
/.@.:. .ctivitatea internationala
Banca Comerciala Romana
.n"loRomanian -an;
, r a n ; ! u r t - u c ; a r e s t - a n ;
- a n E u e , r a n c o R o u m a i n e
-.C.R C#isinau
Subsidiare interne
-.C.R )easin"
-.C.R .si"urari
-.C.R .sset 0ana"ement
Reprezentante
Subsidiare externe:
,inanciara
-uc#arest ,inancial Plazza
NeF Gor;, 0oscova
-.C.R 2ecurities
In anul 844<, in domeniul activitatilor e&terne, -.C.R. a continuat procesul de
consolidare calitativa a relatiilor in acest domeniu, atat cu bancile corespondente, cat si cu
or"anismele !inanciare internationale, a"entiile de ratin" si a"entiile de "arantare a creditelor de
e&port.
In conte&tul unei le"itime in"rijorari privind securitatea internationala si a unui mediu
economic international nesi"ur, marcat de evenimentele anului 844<, -.C.R, a re"andit
activitatea de corespondent bancar. Ca urmare, aceasta a !ost abordata pe baze de parteneriat si
cooperare *in locul celei bazate pe concurenta+ si pe adoptarea unei stricte politici de cunoastere
a clientului *HnoF Gour Customer Policies+ si de lupta impotriva spalarii banilor. Printro atenta
ale"ere a partenerilor si suprave"#erea activitatii acestora, prin cresterea !le&ibilitatii in relatiile
cu clientii, -.C.R. a !ost capabila sa anticipeze si sa reactioneze e!icient la provocarile pietei.
.ctivitatea -.C.R. sa concentrat pe consolidarea unor relatii de a!aceri cu institutii
!inanciare puternice, care sa permita asi"urarea unor conditii de a!aceri avantajoase, dar in
acelasi timp si si"ure pentru clientii sai.
Toate acestea coroborate au atuurile le"ate de e&perienta, abilitati te#nice, reprezentare
teritoriala, baza de clienti si, nu in cele din urma, rezultatele !inanciare, au !acut ca -CR sa
ramana in continuare partenerul pre!erat din Romania al bancilor internationale. Pe baza unor
intele"eri reciproc avntajoase cu banci din Europa si .sia, -CR a permis clientilor lar"irea
orizontului de a!aceri cu noi parteneri recomandati de bancile corespondente.
Cu ocazia intalnirii cu partenerii straini prilejuite de reuniunea -ERD de la -ucuresti,
porto!oliul de !acilitate detinut de -.C.R. sa imbo"atit cu noi linii de !inantare, ajun"anduse
ast!el la //8 linii de con!irmari acreditive 7 "arantii si /3 linii de !inantare, din care < !ara limita
de suma.
In privinta operatiunilor de trezorerie *tranzactii ,OREI+, numarul liniilor primate in
anul 844< de la banci straine corespondente sa ridicat la peste 64.
In ceea ce priveste relatiile cu a"entiile de "arantare a creditelor de e&port, -.C.R. a
stabilit contacte cu institutii din principalele tari industrializate$ E&port Development
Corporation *Canada+, ,innvera *,inlanda+, Co!ace *,ranta+, etc.
-.C.R. este membra a initiativei Institutiilor ,inanciare din cadrul Pro"ramului Natiunilor
Unite pentru protectia 0ediului din /338 si care din 844@ sia propus actiuni concrete, inclusiv
in!iintarea unui "rup de lucru si sprijinul realizarii obiectivelor pentru care a !ost creat.
In anii 844@ si 844: -.C.R. a casti"at licitatii sau a !ost desemnata prin selectie de o!erte,
ca banca de implementare in cadrul unor priecte sustinute !inanciar de imprumuturi
"uvernamentale e&terne 7 "arantate de stat, rambursabuile 7 nerambursabile de la -IRD, -EI,
-ERD, Japan -an; o! International Cooperation, ,ID., etc.
De asemenea, prin -.C.R. sau derulat si continua sa se deruleze, pro"rame pentru
!inantarea I00urilor din !onduri nerambursabile P5.RE si imprumuturi -ERD.
-.C.R. a semnat cu ."entia 2.P.RD un protocol care stabileste cadrul "eneral de
colaborare intre cele doua institutii pe linia asi"urarii conditiilor de co!inantare a proiectelor de
investitii pentru solicitantii eli"ibili, prin acordarea de credite bancare.
/.:. Obiective strate"ice prioritare pentru anul 844<
.ctivitatea bancii este orientata in prezent catre realizarea unor masuri !erme de
or"anizare in vederea atin"erii obiectivului !undamental de a deveni cea mai moderna banca,
capabila sa o!ere clientelei sale o "ama variata de produse si servicii bancare speci!ice bancilor
universale.
Una din masurile adoptate deja in aceasta directie a !ost adoptarea unei atitudini e&trem
de active, atat !ata de realitatile si evolutiile din sectorul bancar si din economia reala, cat si !ata
de cele e&istente pe plan international.
In anul 844: a !ost adoptata strate"ia de a!aceri a bancii care prevede urmatoarele
obiective$ orientarea bancii spre client, orientarea spre pro!it, cresterea calitatii activitatii,
automatizarea si rentabilizarea, si respectiv mentinerea soliditatii bancii. 2e va urmari
diseminarea si e&plicarea strate"iei de a!aceri la nivelele subordonate, precum si acceptarea si
sustinerea acesteia de catre intre" personalul bancii.
Pentru anul 8449 se urmareste a crestere semni!icativa a volumului de activitate, centrata
pe cele doua se"mente de baza ale "rupului, respectiv corporate si retail ban;in", care sa permita
obtinerea de pro!it.
Creditul, care va ramane cea mai importanta componenta a o!ertei bancii, va avea si cea
mai mare contributie la majorarea bilantului *cca :4 =+.
.st!el, 'rupul -CR isi propune sa an"ajeze mai active resursele de care dispune in
credite destinate !inantarii companiilor mari, de interese strate"ice pentru realizarea pro!iturilor
bancii, dar si a intreprinderilor mici si mijlocii cu potential de dezvoltare pe piata interna si la
e&port.
Cresterea porto!oliului de credite destinate economiei reale pentru sustinerea productiei,
investitiilor si a comertului e&terior va avea in vedere o mai buna selectare a clientilor si a
proiectelor pentru care acestia solicita !inantare, urmarind ast!el sa asi"ure un control strict al
costurilor "enerate de riscurile speci!ice.
Un !actor important pentru asi"urarea succesului strate"iei de a!aceri il va reprezenta
elaborarea strate"iei de in!ormatizare a bancii, care trebuie sa !ie total corelata si subordonata
obiectivelor strate"ice de a!aceri stabilite.
In planurile pentru viitorul apropiat, se au in vedere$ pre"atirea personalului, desc#iderea
de conturi a"entilor economici indi!erent de marimea lor precum si acordarea de credite
intreprinderilor mici si mijlocii si administratiilor publice locale, etc. De asemenea, se urmareste
implicarea accentuata a bancii pe piata de capital din Romania prin crearea unei societati proprii
de valori mobiliare si prin participarea cu capital la in!iintarea unuia din primele !onduri private
de pensii.
Realizarea obiectivelor strate"ice enuntate, va asi"ura e!icienta intre"ii activitati a -ancii
Comerciale Romane la nivelul cerintelor actuale si trans!ormarea acesteia intro banca universala
moderna si competitiva.?
? Revista bancii -.NC. CO0ERCI.). RO0.N. 844@
C.PITO)U) 8
RI2CU) IN .CTI1IT.TE. DE CREDIT.RE ). -CR
.ctivitatea de creditare implica un risc, prin insasi elementele de anticipare pe care se
bazeaza decizia de creditare, pentru banca !iind de ma&ima importanta cunoasterea acestui risc,
evaluarea sa cat mai aproape de realitate si acceptarea lui in cunostinta de cauza.
Riscul de credit reprezinta o componenta !undamentala a riscului bancar, a carui "estiune
este re"lementata unitar, pe baza )e"ii bancare nr. 6>7/33>, a normelor emise de -anca
Nationala a Romaniei, precum si la nivelul !iecarei societati bancare, in parte, con!orm
re"lementarilor si procedurilor proprii de mana"ement al riscurilor.
Riscurile in activitatea bancara
In activitatea bancara, asumarea riscurilor poate !i cercetata pentru posibilele sale
avantaje viitoare, cum este cazul operatiunilor speculative pe pietele !inanciare sau de sc#imb,
dar si a posibilelor pierderi imprevizibile. In "eneral, asumarea riscurilor este le"ata de !unctia de
baza pe care o au bancile in economie si anume investitiile. -ancile investesc resurse
imprumutate ( care sunt un multiplu substantial al propriului capital. Recuperarea cu intarziere a
resurselor investite provoaca o serie de dezec#ilibre la nivelul bancii care pot imbraca !orme
di!erite si se pot alimenta reciproc.
Riscurile speci!ice activitatii bancare sunt "rupate in trei cate"orii, ast!el$
riscuri !inanciare ( sunt riscuri speci!ice operatiunilor de creditare, cele mai multe dintre
acestea !ac obiectul unor re"lementari bancare si se mani!esta sub !ormele$ risc de credit, riscul
ratei dobanzii, riscul de lic#iditate, riscul de sc#imb valutar si riscul insolvabilitatii. .ceste
riscuri sunt strict le"ate de structura bilantului contabil la banci, sunt !oarte sensibile la
dezec#ilibrele care pot sa apara in compozitia resurselor si plasamentelor acesteia%
riscuri comerciale ( sunt "enerate de inadaptabilitatea bancii la noile servicii si produse
ca urmare a unui slab serviciu de mar;etin" si lipsa de talent mana"erial pentru noile piete% se
mani!esta prin !ormele$ riscul de produs7serviciu, riscul de piata si riscul de ima"ine comerciala.
riscuri ambientale ( e&prima probabilitatea ca o sc#imbare adversa de mediu sa a!ecteze
ne"ativ pro!itul bancii$
riscul de !rauda vizand posibile !urturi din partea an"ajatilor%
riscul economic, asociat eventualelor evolutii adverse ale mediului economic, cu impact
ne"ative asupra per!ormantelor bancii *de tara, sistemic+%
riscul concurential "enerat de modi!icarea raporturilor de piata in de!avoarea bancii%
riscul le"al "enerat de probabila evolutie a cadrului normativ in deva!oarea bancii.
Clasi!icarea riscurilor se realizeaza si in !unctie de alte criterii, insa de!initorii pentru
activitatea bancara sunt riscurile !inanciare si riscurile de piata.
8././. Riscul de credit
Riscul de credit poate !i de!init ca riscul ca dobanda, creditul sau ambele sa nu !ie
rambursate la scadenta sau sa !ie rambursate partial. Intarzierea platii dobanzilor sau a ratelor
reprezinta mani!estari ale unui asemenea risc, care poate avea motivatii si poate !i rezolvat prin
intele"eri. .cest risc poate !i evitat prin$
o buna cunoastere a clientilor%
analiza creditului%
"arantii adecvate%
administrarea corecta a porto!oliului de credite.
Riscul de creditare mai este denumit si risc de insolvabilitate a debitorului si risc de
nerambursare. Riscul de credit apare cand imprumuturile nu sunt rambursate in volumul si la
termenul stabilit.?
Intre plasamentele bancilor, pe primul loc se situeaza creditele. Orica banca isi asuma,
intro oarecare masura, riscuri atunci cand acorda credite si, in mod cert, toate bancile
inre"istreaza in mod curent pierderi in porto!oliul de credite, atunci cand unii dintre debitori nu
isi onoreaza obli"atiile.
Oricare ar !i insa nivelul riscurilor asumate, pierderile la porto!oliul de credite pot !i
minimizate daca operatiile de creditare sunt or"anizate si "estionate cu pro!esionalism. Pentru o
banca, decizia de a accepta un risc de credit este !oarte importanta deoarece banii care se risca
sunt ai deponentilor, cat si ai proprietarilor *din capitalul propriu+. .cest lucru obli"a banca, prin
? Dr. Radu C. Radut ( 0ana"ementul activelor si pasivelor unei societati bancare ( Ed.
0illenium Tres
intermediul conducerii si inspectorilor de credit, sa ia toate masurile necesare pentru a
stabili si mentine un risc al activelor considerat a !i normal *risc minim+.
Riscul a!erent particularilor * persoane !izice+ si intreprinderilor *persoane juridice+
Incapcitatea de rambursare este !ie rezultatul unui decalaj intre venituri si c#eltuieli,
riscul !iind ca venitul viitor sa se diminueze sau sa dispara, !ie necinstea imprumutatului, care
este un risc di!icil de apreciat de catre banca care nu dispune de in!ormatii su!iciente pentru a
anticipa un ast!el de comportament.
In cazul intreprinderilor, incapacitatea de rambursare a creditului este cauzata de mediul
inconjurator *!actorii e&o"eni de natura economica, politica, sociala si situatia ramurii in care
aceasta activeaza+ sau din cauza unor !actori endo"eni$ calitatea si moralitatea mana"ementului,
incapacitatea de a se adapta pietei sau noului in materie de brevete, inventii si inovatii, timpul in
care se incaseaza creantele de la bene!iciar si care poate determina dere"lari in productie si deci,
blocaje !inanciare.
0asurarea riscului de credit
2e realizeaza stabilirea unei limite ma&ime a activelor cu risc !ata de !ondurile proprii ale
bancii prin determinarea raportului de solvabilitate *norma Coo;e+, apoi evaluarea periodica a
porto!oliului de credite si constituirea de provizioane speci!ice de risc, care impune evaluarea
per!ormantelor !inanciare ale tuturor clientilor pe baza bilanturilor contabile. In urma evaluarii
per!ormantelor !inanciare ale clientilor, creditele vor !i incluse in una din urmatoarele cate"orii$
standard ( cate"oria .$ cuprinde clientii a caror per!ormante economice si !inanciare sunt
!oarte bune si permit ac#itarea la scadenta a dobanzii si a ratelor. Totodata, din analiza e!ectuata
rezulta ca se pre!i"ureaza mentinerea si in perspective a per!ormantelor !inanciare la un nivel
ridicat%
in observatie ( cate"oria -$ per!ormantele !inanciare sunt bune sau !oarte bune, dar nu
pot mentine acest nivel in perspectiva mai indelun"ata%
substandard ( cate"oria C$ per!ormantele !inanciare sunt satis!acatoare, dar au o evidenta
tendinta de inrautatire%
indoielnic ( cate"oria D$ per!ormanta !inanciara este scazuta si cu o evidenta ciclitate la
intervale scurte de timp%
pierdere ( cate"oria E$ per!ormantele !inanciare arata pierderi si e&ista perspective clare
ca nu pot si platite nici ratele, nici dobanzile.
2erviciul datoriei, respectiv capacitatea a"entului economic de a rambursa creditele la
scadenta si a plati dobanzile datorate la termenele stabilite, va !i apreciat ca$
bun ( in situatia in care ratele si dobanzile sunt platite la scadenta cu intarziere ma&ima
de 9 zile%
slab ( in situatia in care ratele si dobanzile sunt platite cu o intarziere de pana la @4 zile%
necorespunzator ( in situatia in care ratele si dobanziele sunt platite cu o intarziere de
este @4 zile.
Pentru persoanele !izice, clasi!icarea porto!oliului de credite se !ace in !unctie de
serviciul datoriei, ast!el$
cate"oria . ( !oarte bun ( clientul nu are rate si7sau dobanzi restante%
cate"oria - ( bun ( clientul a inre"istrat accidental rate sau dobanzi restante pe perioade
de pana la ma&imum 9 zile%
cate"oria C ( slab ( clientul are o rata si dobanzile a!erente restante de pana la @4 de zile%
cate"oria D ( !oarte slab ( clientul are doua rate si dobanzile a!erente restante%
cate"oria E ( necorespunzator ( clientul are peste doua rate si dobanzile a!erente restante.
8./.8. Riscul de lic#iditate
Riscul de lic#iditate este considerat un risc major. .cest risc e&prima eventualitatea
di!icultatilor, temporare sau importante, de a accede la surse de !onduri pentru a !ace !ata
nevoilor. )ic#iditatea arata in acest caz capacitatea institutiei de a mari capitalurile la un cost
rezonabil in permanenta. .ceasta capacitate depinde in realitate de doi !actori distincti$
lic#iditatea pietei si lic#iditatea institutiei. ,acilitatea accesului la capital depinde de
caracteristicile proprii ale institutiei$ nevoile sale de capital si re"ularitatea lor, calitatea,
plani!icarea lor in cursul timpului, statutul sau !inanciar, solvabilitatea sa, toate elementele care
a!ecteaza notarea sa si situatia sa !inanciara.
Riscul de lic#iditate naste decalaje intre an"ajamente si resurse, pe di!erite perioade.
'estiunea lic#iditatii consta in asi"urarea ca nevoile de !inantare sa !ie acoperite in permanenta.
Cum ea este supusa la diverse constran"eri, "estiunea lic#iditatii comporta diverse aspecte.
Ea consta, in primul rand, in "estiunea activelor lic#ide care constituie o perna de
securitate in raport cu e&i"ibilitatile pe termen scurt.
Intro a doua acceptiune este vorba de imunizare, te#nica ce consta in !inantarea
an"ajamentelor pe toata durata lor de viata, cu resurse pe termene comparabile, pentru
minimizarea nevoilor de lic#iditate prezente si viitoare.
'estiunea lic#iditatii pune in joc ansamblul activelor si pasivelor si se inscrie, in
perspectiva, in "estiunea "lobala a bilantului sau, "estiunea activ ( pasiv. Ea consta in
administrarea !inantelor intro asemenea maniera cu scopul de a mentine toate dezec#ilibrele
compatibile cu re"lementarile, incertitudinile, cu capacitatea de a !inanta de pe piata.
Indicele de lic#iditate se calculeaza ca raport intre activele pe termen scurt si pasivele pe
termen scurt calculate pe di!erite scadente. 2copul determinarii acestui indicator este de a
veri!ica daca activele lic#ide acopera datorii e&i"ibile.
Rata minimala poate ajun"e in !unctie de scadente la /44=.
Coe!icientul !ondurilor proprii si resursele permanente stabileste un raport minim de <4
= intre resursele bancare pe termen lun" si utilizarea lor.
8./.@. Riscul de rata a dobanzii
Riscul de rata a dobanzii este riscul evolutiilor ne!avorabile rezultatelor ca urmare a
modi!icarii ratelor.
Riscul de rata este rezultatul a doi !actori$ pozitia ratei si incertitudinea ratelor de pe
piata.
Pozitia ratei este reprezentata de di!erite linii din bilant care sunt a!ectate de miscarile de
pe piata.
,ormula "lobala a determinarii ratei dobanzii este urmatoarea$
Rp K Rr L Ip L Ri L Rd, unde $
Rp ( rata dobanzii de piata, practicata de banci%
Rr ( rata reala a dobanzii privind veniturile atrse sau productivitatea mar"inala a
capitalului%
Ip ( prima de in!latie%
Ri ( prima de risc de insolvabilitate a debitorului%
Rd ( prima privind riscul dobanzii%
Rata reala evidentiaza ca !ortele cererii si o!ertei de capital depind de pre!erintele
individuale privind consumul si economisirea, de oportunitatile de investitii.
Prima de risc reprezinta o componenta a dobanzilor nominale raportate la dobanda reala
*Rn K Rr L Ip+.
Prima de risc privind insolvabilitatea debitului se re!era la riscul de neindeplinire a
obli"atiilor contractuale de catre debitori.
Prima privind riscul dobanzii se re!era la riscul modi!icarii ratei dobanzii ce poate duce la
cresterea costului pentru banca.
Incertitudinea privind marja dobanzii creste cu volatilitatea ratei, pe de o parte, si cu
e&punerea la riscul de rata, pe de alta parte. .naliza pozitiilor de rata consta in identi!icarea
e&punerilor a caror rate se inre"istreaza pe o anumita perioada. Instrumentul clasic de masurare a
pozitiei ratei este Bimpasul rateiC sau B"apulC ratei.
8./.:. Riscul de insolvabilitate
Riscul de insolvabilitate arata cat din valoarea !ondurilor proprii ale bancii poate !i
erodata, inainte ca pozitia creditorilor sa !ie pusa in pericol. .lt!el spus, riscul de insolvabilitate
reprezinta riscul de a nu dispune de !onduri proprii su!iciente pentru absorbirea eventualelor
pierderi.
.cest risc este consecinta mani!estarii unuia sau mai multor riscuri pe care banca nu lea
prevazut si nu lea acoperit.
'estiunea acestui risc depinde de marimea !ondurilor proprii ale bancii, deoarece,
indi!erent de e!icacitatea actiunilor initiale pentru a le "estiona, aparitia pierderilor, este posibila
continuu, iar de aici necesitatea majorarii !ondurilor proprii.
Cresterea !ondurilor proprii se poate realiza !ie prin emisiune de titluri, !ie prin prelevari
de pro!it.
Re"lementarea prudentiala !i&eaza planuri minime pentru !ondurile proprii in !unctie de
riscurile la care sunt e&puse bancile.
.vand in vedere ca riscul de insolvabilitate este determinat de unul sau mai multe din
riscurile cu care banca se con!runta, !ondurile proprii necesare acoperirii pierderilor posibile
!ormeaza !onduri proprii economice. Probabilitatea ca pierderile sa depaseasca aceste !onduri
este pra"ul de toleranta, care reprezinta o masura directa a acestui risc.
Pentru de!inirea !ondurilor proprii economice, pierderile viitoare posibile sunt divizate in
trei cate"orii$ medii, neasteptate si anormale.
In practica, !ondurile proprii economice se e&prima ca un multiplu al volatilitatii
pierderilor posibile, insa distributia pierderilor reale este !oarte di!icil de estimat.
,ondurile proprii economice masoara riscul de insolvabilitate, evaluarea acestora
!acanduse "lobal, pe centre de responsabilitate, pe clienti, pe produse si in aceste conditii va
trebui luata in calcul in!luenta porto!oliilor, a di!erentierii si consolidarii acestora.
8./.6. Riscul valutar
Riscul valutar reprezinta posibilitatea ca o variatie adversa a cursului de sc#imb pe piata
sa diminueze pro!itul net bancar. Riscul apare datorita operatiunilor bancare in valuta, care
constituie in bilant pasive si pasive e&terne, e&punerea la risc depinzand de di!erenta dintre
activele si pasivele cuprinse intro anumita "rupa.
Problema de !ond consta in imprecizia masurarii riscului valutar, asociata de re"ula unui
comple& de posibilitati si probabilitati, datorita di!icultatilor de previzionare a evolutiilor
cursurilor valutare, variatia acestora !iind in!luentata de un ansamblu de !actori, dintre care se
distin"$
!lu&urile comerciale, traditional importurile si e&porturile%
!lu&urile de capital, in e&pansiune in ultimii 84 de ani, devansand !lu&urile comerciale%
in!latia relativa masurata prin paritatea puterii de cumparare, realizand ajustarea necesara
mentinerii competitivitatii%
dobanzile relative, care sunt e&presii ale dobanzirlor din di!erite tari, ajustate variatiilor
de curs%
investitiilor de capital, componenta distincta a !lu&urilor de capital, a!ectand prin
mecanismele economiei reale cursul de sc#imb.
0ana"ementul riscului valutar trebuie abordat de catre banci intro dubla perspectiva$
din punctual de vedere al "estionarii adecvate a pozitiilor sale scurte si lun"i intro
anumita valuta, adica al e&punerilor "lobale sau individuale%
din punctul de vedere al o!ertei de produse pentru acoperirea riscului valutar al clientilor.
E&punerea bancii la riscul valutar se descompune in trei componente$
e&punerea tranzactionala, datorita !luctuatiilor cursului in perioada operatiunilor
comerciale in valuta, in acest sens banca trebuind sa identi!ice complet si continuu se"mentul
comercial a!ectat de !luctuatiile cursului%
e&punerea de translatie *de conversie+, care apare prin conversia valutei in moneda tarii
de re!erinta, a!ectand elementele bilantiere.
Pro!iturile in valuta trebuie convertite si in moneda de re!erinta, pentru consolidarea
contului de rezultate, aceasta reprezentand !ie o e&punere de tranzactie *daca este predictibila si
identi!icabila+, !ie o e&punere economica *in caz contrar+.
e&punerea economica re!lecta in!luenta !luctuatiilor cursului asupra valorii bancii, asupra
!lu&urilor viitoare de numerar din banca.
Indi!erent de orizontul temporal al mani!estarii e!ectelor "enerate de e&punerile valutare,
sunt necesare cunoasterea acestora si promovarea unui mana"ement adecvat pentru reducerea
riscului care le determina.
.precierea riscului valutar utilizeaza urmatorii indicatori$
/. Pozitia valutara individuala, calculate pentru !iecare valuta, prin compararea valorii
activelor si a pasivelor e&primate in acea valuta, avand in acest sens$
pozitia valutara scurta . M P%
pozitia valutara lun"a . N P%
8. Pozitia valutara "lobala se de!ineste ca !iind soldul net al creantelor in valuta, ambele
convertite in moneda nationala. .cest indicator este utilizat in scopul raportarilor, banca !olosind
pentru "estionarea riscului pozitia valutar individuala.
8./.<. Riscul de tara
Riscul de tara consta in probabilitatea nerecuperarii creantelor "enerate de operatiunile
!inanciare si bancare *credite, "arantii, asi"urari+ cu parteneri din strainatate.
El se asociaza !actorilor carel determina, e&istand in acest sens trei cate"orii de risc de
tara$
a+ riscul de tara asociat riscurilor de credit, datorat unei incapacitati independente de
debitori *razboi, tulburari sociale, etc.+.
b+ riscul de tara asociat riscului politic, numit si risc suveran care se poate concretiza in
ne"ocierea contractelor, intarzierea investitiilor de capital, repudierea datoriei, etc.
c+ riscul de tara asociat riscului economic, care este "enerat de incapacitatea autoritatilor
monetare de a trans!era catre creditori imprumuturile, dobanzile, datorita situatiei economice si
monetare deteriorate.
Cele trei cate"orii de riscuri de tara se interconditioneaza, de aici necesitatea abordarii
"lobale a riscului de tara.
.naliza riscului de tara, promovat indeosebi de institutii !inanciare internationale
evidentiaza doua metode$
metoda indicatorilor de risc, bazata pe urmatoarele principii$
stabilirea unei liste de criterii reprezentative *politice, economice, !inanciare+%
e&pertizarea criteriilor in vederea stabilirii pertinentei si clasi!icarii acestora%
acordarea unei ponderi !iecarui criteriu, care re!lecta importanta acestuia si a unei note
*incadrata in anumite limite+%
calcularea ratei totale *scor+, care va indica riscul "lobal.
,ormula de calcul a riscului "lobal de tara$
r
RT" K Opi ?n,
iK/
unde, i criteriul luat in considerare%
p ponderea
n nota *intre limite de la o la m+.
In !unctie de punctajul ma&im, de re"ula /44, tarile sunt clasi!icate, pe baza notei "lobale
obtinute in clase de risc.
metoda valorii !irmei, care valori!ica te#nica utilizata la evaluarea unei !irme, pentru
evaluarea economiei in ansamblu$
se evalueaza valoarea economica a tarii *1E+, capitalizand !lu&urile de venituri
reprezentate de e&cedentul balantei comerciale%
se compara valoarea economiei cu datoria e&terna *DE+.
Raportul 1E7DE serveste ca indicator de risc al tarii. .cest indicator se completeaza cu
in!ormatii cu privire la perspectiva economica a tarii, cu privire la solvabilitatea acesteia.
."entiile internationale specializate acorda note *ratin"+ atat titlurilor de valoare, cat si
emitentilor acestora, utilizand scari de evaluare speci!ice pentru creante ne"ociabile sub / an si
pentru creante ne"ociabile peste / an.
0ana"ementul riscului de tara vizeaza urmatoarele aspecte$
masurarea riscului de tara la care o banca este e&pusa, presupunand dimensionarea
volumului riscurilor pe tari si "lobal%
prevenirea riscului de tara implica masuri vizand diminuarea si eliminarea e&punerilor la
risc, masurate pe tari%
"estionarea riscului de tara consta in utilizarea unor te#nici speci!ice, care permit bancilor
sasi diminueze sau sasi acopere pierderile inainte ca banca sa si le asume, sa le suporte
de!initiv.
O te#nica utilizata o reprezinta restructurarea porto!oliilor de creante, prin modi!icarea de
catre banca a naturii sau ori"inii "eor"ra!ice a porto!oliului de credite. .st!el, banca isi poate
diminua porto!oliul de credite cu dobanda variabila sau poate sa converteasca creantele in
obli"atiuni pre!erentiale si in actiuni emise de !irmele din tara debitoare.
8.8. 'estionarea riscului catre un sin"ur debitor
Un sin"ur debitor reprezinta orice persoana sau "rup de personae !izice si7sau juridice,
!ata de care banca are o e&punere si care sunt le"ate economic intre ele, in sensul ca$
una din persoane e&ercita asupra celorlalte, direct sau indirect, putere de control%
nivelul cumulat al imprumuturilor acordate reprezinta un sin"ur risc de credit pentru
societatea bancara, intrucat persoanele sunt le"ate intro asemenea masura, incat daca una dintre
ele va intimpina di!icultati de rambursare, alta sau celelalte vor intimpina di!icultati similare. In
cazul acestor persoane se vor lua in calcul, !ara a !i limitative, urmatoarele situatii$
sunt !iliale ale aceleiasi entitati%
au aceeasi conducere%
interdependenta comerciala directa, care nu poate !i substituita intrun termen scurt%
sunt membrii ai aceleiasi !amilii *soti, rude si !ini de "radul intai+.
-anca trebuie sa acorde o atentie deosebita e&punerii !ata de "rupul de persoane care
actioneaza impreuna, respective, doua sau mai multe persoane care au inc#eiat un acord in
vederea obtinerii sau e&ercitarii drepturilor de vot, pentru a in!aptui o politica comuna !ata de
banca.
'rupul, in conte&tul normelor privind consolidarea conturilor, este un ansamblu de
societati comerciale !ormat din societatea mama, persoana juridical romana, care consolideaza, si
!ilialele acesteia, societati romane si straine, a!late sub controlul societatii consolidate. In urma
operatiunilor de consolidare a conturilor, activele, datoriile, pozitia !inanciara si rezultatele
"rupului consolidate se prezinta ca si cum acestea ar !orma o sin"ura entitate.
Conturile consolidate cuprind bilantul consolidate, contul de pro!it si pierderi
consolidate, precum si notele la acestea, care trebuie elaborate in mod clar si in con!ormitate cu
prevederile normelor de consolidare a conturilor.
Riscul de credit in"lobeaza atat riscul in activitatea de creditare propriuzisa, cat si in alte
tranzactii initiate pentru clientii bancii, care sunt$ emiterea scrisorilor de "arantie, desc#iderea7
con!irmarea de acreditive, avalizarea, scontarea unor e!ecte de comert prezentate de clienti,
investitii in actiuni si alte valori mobiliare, alte !acilitate acordate clientilor.
In scopul evaluarii si diminuarii riscului in activitatea de creditare, banca, de re"ula, nu
acorda credite$
!irmelor care inre"istreaza pierderi si nu au perspective de redresare, cu e&ceptia
cazurilor in care, prin acte normative, sa re"lementat alt!el%
!irmelor care nu contribuie cu capital propriu la !inantarea mijloacelor circulante sau la
realizarea proiectelor de dezvoltare *investitii+%
!irmelor cu datorii !ata de banca, trecute de aceasta in a!ara bilantului, si care nu prezinta
pro"rame viabile de redresare, in masura sa asi"ure recuperarea creantelor in cel mai scurt
termen posibil%
unitatilor economice pentru care sa instituit procedura de reor"anizare sau !aliment in
con!ormitate cu prevederile )e"ii nr. <:7/336 privind procedura reor"anizarii si !alimentului, cu
e&ceptia cazurilor in care instanta judecatoreasca #otaraste ca pot !i acordate credite in vederea
reor"anizarii si redresarii activitatii debitorului.
8.@. Determinarea indicatorilor de solvabilitate si "estiunea e&punerilor mari
Potrivit re"lementarilor -ancii Nationale a Romaniei, limita ma&ima a indicatorului de
solvabilitate, calculate ca raport intre nivelul !ondurilor proprii si e&punerea neta a!erenta
activelor bilantiere si elementelor din a!ara bilantului este de /8 =, iar limita minima a
indicatorului de solvabilitate, calculate ca raport intre nivelul capitalului propriu si e&punerea
neta este de > =.
In vederea limitarii riscului de credit si incadrarii permanente a indicatorului de
solvabilitate in limitele stabilite de -anca Nationala a Romaniei, banca asi"ura evidenta
conturilor de active si a celor de pasiv recti!icative a!erente acestora, din activul bilantului, pe
entitati de risc si, in cadrul acestora, pe !iecare produs de care bene!iciaza aceasta, cu de!alcare
pe toate sumele a!erente produsului respective.
Toate !acilitatile acordate unui client se evidentiaza la randul lor pe "rade de risc de
credit, in urmatoarele rubrici distincte$
'rad de risc de credit 4 =
'rad de risc de credit /44 =
Criteriile de incadrare a elementelor de activ in cate"orii de risc de credit sunt prezentate
in Tabelul nr. /.
Pentru conturile de active in a!ara bilantului, banca trebuie sa asi"ure evidenta acestora
pe entitati de risc, pentru care se inre"istreaza distinct !iecare dintre elementele din a!ara
bilantului de care bene!iciaza clientul respective.
)a evidentierea elementelor din activul bilantului si a celor din a!ara bilantului
*clasi!icate in !unctie de "radul de risc de trans!ormare in credit+ se au in vedere "arantiile
a!erente, clasi!icate la randul lor pe cate"orii de risc de credit in con!ormitate cu criteriile aratate
in Tabelul nr. /.
Tabelul nr. /. Criterii de incadrare a elementelor de active in cate"orii de risc de credit
'radul de risc
de credit
4 = /. Numerar si valori din aur, metale si pietre pretioase
8. Elemente de active constituind creante asupra administratiei publice centrale
de specialitate a statului roman sau -ancii Nationale a Romaniei, asupra
administratiilor centrale si bancilor centrale din tarile din cate"oria . sau
Comunitatea Europeana, precum si din tarile sin cate"oria - *pentru ultima
cate"orie se vor lua in considerare doar creantele e&primate si !inantate in
moneda nationala a debitorilor+.
@. Elementele de active constituind creante "arantate in mod e&pres, irevocabil
si neconditionat de catre administratia publica centrala de specialitate a statului
roman sau -anca Nationala a Romaniei, precum si de catre administratiile
centrale si bancile centrale din tarile din cate"oria . sau Comunitatea
Europeana, precum si din tarile din cate"oria - *pentru ultima cate"orie se vor
lua in considerare doar creantele e&primate si !inantate in moneda nationala
comuna "arantului si debitorului+.
:. Elemente de active constituind creante "arantate cu titluri emise de
administratia publica centrala de specialitate a statului roman sau -anca
Nationala a Romaniei sau administratiile centrale si bancile centrale din tarile
din cate"oria . sau Comunitatea Europeana.
6. Elementele de active "arantate cu depozite colaterale plasate la banca sau cu
certi!icate de deposit sau instrumente similare emise de banca si incredintate
acesteia.
<. Elementele de active deduse din !ondurile proprii *c#eltuieli de repartizat si
c#eltuieli inre"istrate in avans, respective soldurile conturilor @9: si @96,
valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale, precum si sumele
reprezentand parti in societatile comerciale, le"ate, titluri de participare si
titluri ale activitatii de porto!oliu detinute la banci si societati cu c#aracter
!inanciar+.
84 = 9. Elemente de active constituind creante asupra bancilor din Romania, bancilor
din tarile din cate"oria ., bancile de dezvoltare multilaterala, -ancii Europene
de Investitii, bancilor din cate"oria - *pentru ultima cate"orie se vor lua in
considerare doar creantele cu scadenta de ma&im un an+.
>. Elemente de active constituind creante "arantate in mod e&pres, irevocabil si
neconditionat de bancile din Romania, bancile din tarile din cate"ia ., bancile
de dezvoltare multilaterala, -anca Europeana de Investitii, bancile din tarile din
cate"oria - *pentru ultima cate"orie se vor lua in considerare doar creantele cu
scadenta de ma&um un an+.
3. Elementele de active constituind creante "arantate cu tituluri emise de
bancile de dezvoltare multilaterala sau -anca Europeana de Investitii.
/4. Elemente de active constituind creante asupra administratiilor locale din
Romania sau administratiilor re"ionale sau locale din tarile din cate"oria ..
//. Elemente de active constituind creante "arantate in mod e&pres, irevocabil
si neconditionat de administratiile locale din Romania sau administratiile
re"ionale sau locale din tarile din cate"oria ..
/8. Elemente in curs de incasare *cecuri si alte valori+
/@. Elemente de active reprezentand creante asupra caselor de compensatie
a!erente pietelor or"anizate.
64 = /:. Credite acordate persoanelor !izice, "arantate cu ipoteci in !avoarea bancii,
de ran"uri superioare ipotecilor instituite in !avoarea altor creditori, asupra
locuintelor ce sunt sau vor !i ocupate de debitor sau ce sunt date cu c#irie de
catre acesta.
/6. 1enituri de primit
/44 = /<. Elemente de active constituind creante asupra entitatilor economice din
a!ara sectorului institutiilor de credit in Romania, precum si din tarile din
cate"oria . sau -
/9. Imobilizari corporale
/>. Elemente de active constituind creante cu scadenta mai mare de un an
asupra bancilor din tarile din cate"oria -
/3. Elemente de active constituind creante asupra administratiilor centrale sau
bancilor centrale din tarile din cate"oria -, cu e&ceptia celor e&primate si
!inantate in moneda nationala a debitorului.
84. Elemente de active constituind creante asupra administratiilor re"ionale sau
locale din tarile din cate"oria -.
8/. .lte active
Pentru !iecare credit an"ajat, banca intocmeste lunar o !isa de clasi!icare a creditului
respective si a creantelor a!erente, pe cate"orii de risc de credit, si determinare a e&punerii nete
din bilant si din a!ara bilantului *a!erenta pla!onului de credit nean"ajat+.
)a determinarea e&punerii nete din bilant si din a!ara bilantului, se au in vedere si
urmatoarele precizari$
in situatia in care entitatea de risc bene!iciaza de mai multe credite, !iecare din acestea va
!i clasi!icat pe "rade de risc in !unctie de "arantiile proprii%
"arantiile sunt repartizate pentru e&punerea din bilant si pentru cea din a!ara bilantului,
proportional cu ponderea detinuta de !iecare cate"orie in total e&punere *e&punerea bilantiera
plus pla!onul nean"ajat, inre"istrat in a!ara bilantului+.
e&punerea din bilant este clasi!icata pe cate"orii de risc de credit incepand cu partea
acoperita cu "arantia cu "radul de risc cel mai mic *pana la concurenta valorii acesteia+ si
continuand cu celelalte "arantii, in ordine crescatoare a "radului de risc de credit, urmand ca
di!erenta nerepartizata sa !ie inre"istrata la cate"oria de risc /44=.
pentru creditele si creantele atasate, a!erente, cu serviciul datoriei de peste 34 de zile sau
pentru care au !ost initiate proceduri judiciare, nu se pot inre"istra e&puneri nete, !iind acoperite
in totalitate cu elemente de pasiv recti!icative *provizioane+, constistuite in con!ormitate cu
re"lementarile -ancii Nationale a Romaniei%
creditul si creantele a!erente se de!alca pe cate"orii de risc de credit proportional cu
ponderea detinuta de !iecare in e&punerea din bilant%
provizioanele se repatizeaza pe cate"oriile de risc de credit corespunzatoare elementelor
de active pe care le corecteaza, incepand cu cate"oria cu riscul cel mai mare%
in situatia in care, "arantiile primate in contrapartida nu sunt aceleasi pentru principal si
pentru creantele atasate a!erente si nu au acelasi "rad de risc de credit, acestea se vor clasi!ica pe
"rade de risc de credit in mod corespunzator.
)a determinarea e&punerii nete se are in vedere ca acestea cuprinde sumele nete rezultate
din repartizarea creditului si a creantelor a!erente pe cate"orii de risc de credit *corectate cu
provizioanele a!erente+, ponderate cu procentul a!erent !iecarei cate"orii de risc de credit.
E&punerea bruta, a!erenta creditului respective, cuprinde totalul sumelor nete rezultate
din repartizarea creditului si creantelor a!erente pe cate"orii de risc de credit, inainte de
ponderarea cu procentele de risc a!erente.
Pentru o mai buna intele"ere si interpretare a rezultatelor, sa consideram ca Nord -an;
inre"istra, la @4 iunie 844<, urmatoarea structura a activului bilantier$?
mil. RON
Numerar in casieriePPPPPPPPPPPPPPP /4
Plasamente la banciPPPPPPPPPPPPPPP @44
? Ilie 0i#ai Te#nica si mana"ementul operatiunilor bancare ( Ed. E&pert 844@ pa". :/9
Rezerva obli"atorie la -NRPPPPPPPPPPPP /44
Plasamente in titluri de statPPPPPPPPPPPP. /64
Credite acordate clientelei nebancarePPPPPPPP. :44
din care$
credite acordate persoanelor !izice "arantate cu ipoteci
pe locuintePPPPPPPPPPPPPPPP /44
active !i&e si alte activePPPPPPPPPPP :4
TOT.)PPPPPPPPPPPPPPPPPP. /444
Capitalul social al bancii PPPPPPPPPPPPP 64
,ondurile proprii ale banciiPPPPPPPPPPPP >4
2e cere sa se calculeze indicatorul de solvabilitate.
0ai intai vom proceda la repartizarea elementelor de active pe cate"orii de risc$
E&punere 'rad de E&punere
bruta risc neta

Numerar in casierie /4 & 4 = K 4
Plasamente la banci @44 & 84 = K <4
Rezerva obli"atorie la -NR /44 & 4 = K 4
Plasamente in titluri de stat /64 & 4 = K 4
Credite acordate persoanelor !izice "arantate
cu ipoteci pe locuinte /44 & 64 = K 64
Credite acordate clientelei nebancare @44 & /44 = K @44
.ctive !i&e si alte active :4 & /44 = K :4
TOT.)PPPPPPPPPPPP /444 ? :64

2olvabilitatea 7 ,onduri proprii K >47:64 & /44 K /9,9 = N /8 =
2olvabilitatea 7 Capital social K 647:64 & /44 K //,/ = N > =
Elementele de active bilantiere si e&trabilantiere e&primate in valuta se evalueaza la
cursul de sc#imb din ultima zi a lunii pentru care se !ace analiza.
E&punerea mare reprezinta creditele si alte an"ajamente din activul bilantului, acordate
unui sin"ur debitor, diminuate cu provizioanele speci!ice de risc constituite, la care se adau"a
scrisorile de "arantie, acreditivele, avalurile si alte an"ajamente din a!ara bilantului, ponderate in
!unctie de "radul lor de risc de credit, a caror valoare reprezinta cel putin /4 = din !ondurile
proprii ale bancii.
Potrivit re"lementarilor prudentiale ale -ancii Nationale a Romaniei, nivelul unei
e&puneri mari nu poate depasi 84 = din !ondurile proprii ale bancii, iar suma totala a e&punerilor
mari nu poate depasi de > ori nivelul !ondurilor proprii ale bancii.
Orice tranzactie care conduce la e&puneri mari se aproba numai pe baza unei decizii luate
de catre Consiliul de .dministratie al bancii, pe baza unui raport intocmit de Comitetul de Risc,
care va cuprinde cel putin analiza tranzactiei, a situatiei !inanciare si a bonitatii persoanelor
!izice si juridice reprezentand un sin"ur debitor, precum si analiza structurii "rupului de persoane
!izice si7sau juridice, in cazul in care acesta reprezinta un sin"ur debitor.
8.:. Centrala Riscurilor -ancare
Centrala Riscurilor -ancare este un centru de intermediere, care "estioneaza in numele
-ancii Nationale a Romaniei, in!ormatia de risc bancar pentru scopurile utilizatorilor, in
conditiile pastrarii secretului bancar.
Utilizatorii in!ormatiei de risc bancar sunt toate societatile bancare *persoane declarante+
din Romania si -anca Nationala a Romaniei.
In!ormatia de risc bancar este in!ormatia raportata, prelucrata si di!uzata, re!eritoare la un
debitor ( persoana !izica sau juridical non bancara rezidenta ( si la e!ectuarea, de catre banca a
unor operatiuni in lei si valuta, prin care se e&pune la risc !ata de acel debitor.
.ceste operatiuni sunt$
acordarea de credite%
asumarea de an"ajamente de catre banca, in numele debitorului, !ata de o persoana
juridica non ( bancara%
asumarea de an"ajamente de catre banca, in numele debitorului, !ata de o alta banca.
Raportarea in!ormatiei de risc bancar la Centrala Riscurilor -ancare se e!ectueaza de
catre societatile bancare pana la data de /6 a !iecarei luni, pentru luna precedenta.
Centrala Riscurilor -ancare or"anizeaza si "estioneaza, pe baza in!ormatiilor de risc
bancar transmise de societatile bancare, urmatoarele !isiere$
Re"istrul Central al Creditelor ( care contine in!ormatiile de risc bancar raportate de
persoanele declarante, prelucrate si di!uzate de catre Centrala Riscurilor -ancare in vederea
valori!icarii de catre utilizatori, in conditiile pastrarii secretului bancar%
Re"istrul Creditelor Restante ( care este un !isier alimentat lunar de Re"istrul Central al
Creditelor cu in!ormatii de risc bancar re!eritoare la debitori si la creditele restante ale acestora
!ata de intre"ul sistem bancar din Romania.
Potrivit re"lementarilor in vi"oare, Centrala Riscurilor -ancare "estioneaza
imprumuturile si alte !acilitate acordate de banci clientilor lor, a caror valoare depaseste 84444
RON7 client, ceea ce acopera numeric numai cca :,6 = din numarul entitatilor *personae !izice
sau juridice+ care apeleaza la credite si alte !acilitati de la banci.
Din acest punct de vedere, ramane descoperita problema imprumuturilor marunte, cu
valoare individuala sub 84444 RON, dar !oarte numeroase cantitativ, ale caror riscuri nu sunt
monitoriazate centralizat pe ansamblul sistemului bancar, asa cum se procedeaza prin
intermediul Centralei Riscurilor -ancare.
.vantajele implementarii -iroului de Credit
Implementarea -iroului de Credit o!era creditorilor o serie de avantaje, dintre care
mentionam$
posibilitatea calcularii "radului total de indatorare a clientului !ata de bancile care
concura la consolidarea in!ormatiei de risc bancar%
reducerea apelarii, de catre acelasi client, la mai multe institutii !inanciare in acelasi timp,
pentru acelasi "en de produs *!enomen cunoscut sub denumirea de Bcredit s#oppin"C+%
reducerea duratei si costului tranzactiilor, in conditiile in care in!ormatiile obtinute de la
-iroul de Credit vor constitui baza pentru acordarea de credite de catre banci%
cresterea a!acerilor bancii.
Cadrul le"al din Romania *)e"ea bancara nr. 6>7/33>+ nu permite bancilor sa !urnizeze
tertilor in!ormatii despre creditele acordate clientilor, cu e&ceptia cazurilor in care este emis un
ordin judecatoresc sau pe baza consimtamantului scris din partea clientului.
Re!eritor la cadrul le"al, se evidentiaza necesitatea obtinerii consimtamantului scris din
partea clientului, atat pentru introducerea datelor despre acesta in ar#iva sistemului, cat si pentru
apelarea lor.
8.6. 0asuri de protectie a bancii impotriva riscului de credit
Pornind de la realitatea ca riscurile pot !i cunoscute, pot !i comensurate, pot !i diminuate,
dar niciodata nu pot !i eliminate in totalitate, de alt!el cel mai mare risc este acela de a i"nora
riscul, bancile au posibilitatea de a se proteja impotriva acestora atat preventiv, cat si ulterior,
cand riscurile sau produs deja.
Printre masurile le"ate de acoperire a eventualelor pierderi, provenite din nerecuperarea
la scadenta a unor credite, dobanzi si alte creante ale bancii, enumeram$
,onduri de rezerva cu caracter "eneral
In con!ormitate cu prevederile )e"ii bancare si re"lementarilor prudentiale in vi"oare,
bancile au posibilitatea sasi constituie din pro!itul brut rezerva "enerala pentru riscul de credit,
in limita a 8 = din soldul creditelor, rezerva care se utilizeaza pentru acoperirea eventualelor
pierderi din credite, ramase dupa epuizarea celorlalte cai de recuperare, inclusive prin
valori!icarea "arantiilor.
Potrivit proiectului de modi!icare a )e"ii bancare, rezerva "enerala pentru riscul de credit
se va inlocui cu !ondul pentru riscuri bancare "enerale.
.st!el, bancile trebuie sa repartizeze din pro!itul contabil ramas dupa deducerea
impozitului pe pro!it sumele destinate constituirii unui !ond pentru riscuri bancare "enerale, in
limita a / = din soldul activelor purtatoare de riscuri speci!ice activitatii bancare, asa cum sunt
stabilite prin re"lementarile -ancii Nationale a Romaniei.
,ondul pentru riscuri bancare "enerale se utilizeaza e&clusiv pentru acoperirea de pierderi
din credite si alte active purtatoare de riscuri speci!ice activitatii bancare si numai in situatia in
care au !ost !olosite inte"ral provizioanele speci!ice de risc constituite si au !ost epuizate toate
celelalte masuri le"ale de recuperare a creditelor si de acoperire a eventualelor pierderi a!erente
acestora.
-ancile au, de asemenea, posibilitatea sa repartizeze 84 = din pro!itul brut, pentru
constituirea unui !ond de rezerva, pana cand !ondul ast!el constituit devine e"al cu capitalul
social si apoi, o cota de ma&im /4 =, pana in momentul in care !ondul devine de doua ori mai
mare decat capitalul social.
Dupa atin"erea acestui nivel, alocarea de sume pentru !ondul de rezerva se poate !ace din
pro!itul net.
Din acest !ond se pot acoperi eventualele pierderi inre"istrate de banca in e&ercitiile
!inanciare precedente si la inc#iderea e&ercitiului !inanciar curent.
In proiectul de modi!icare a )e"ii bancare sa prevazut si sc#imbarea cotei ei, a modului
de calcul a !ondului de rezerva, respectiv cota, aplicata pro!itului contabil ramas dupa deducerea
impozitului pe pro!it, sa redus la 6 =, pana cand !ondul de rezerva ast!el constituit devine de
doua ori mai mare decat capitalul social.
8.6.8. Provizioane speci!ice de risc
-ancile, sunt obli"ate ca, in scopul protejarii capitalului propriu, precum si a depozitelor
persoanelor !izice si juridice si a acoperirii eventualelor credite pe termen scurt, mediu si lun",
care prezinta incertitudini in recuperare, sa constituie anumite rezerve denumite provizioane
speci!ice de risc de credit si de dobanda.
In acest sens, creditele si plasamentele bancilor trebuie clasi!icate lunar, prin aplicarea
simultana a criteriilor privind serviciul datoriei, per!ormanta !inanciara si initierea de proceduri
judiciare, in urmatoarele cate"orii$
standard%
in observatie%
substandard%
indoielnic%
pierdere%
2erviciul datoriei reprezinta capacitatea debitorului de asi onora datoria la scadenta *rate
de credit si7sau dobanzi+, e&primata ca numar de zile de intarziere la plata de la data scadentei.
Per!ormanta !inanciara este un indicator care re!lecta potentialul economic si soliditatea
!inanciara a unei entitati economice, obtinut in urma analizarii unui ansamblu de !actori
cantitativi *indicatori economico!inanciari calculate pe baza datelor din situatiile !inanciare
anuale si periodice+ si calitativi.
Initierea de proceduri judiciare este reprezentata de cel putin una dintre urmatoarele
masuri luate in scopul recuperarii creantelor$
darea de catre instanta a #otararii de desc#idere a procedurii !alimentului%
declansarea procedurii de e&ecutare silita !ata de persoanele !izice si7sau juridice%
Corepondenta dintre cate"oriile de clasi!icare si cele @ criterii se stabileste ast!el$
criterii de incadrare pe cate"orii de clasi!icare pentru creditele acordate clientilor din
a!ara sectorului institutiilor de credit%?
? Ilie 0i#ai (
Te#nica si
. - C D E
mana"ementul
operatiunilor
bancare ( Editura
E&pert 844@ pa".
:8>

Per!ormanta
!inanciara
2ervi
ciul
datoriei
Nu sau
initiat
pro
ceduri
judi
ciare
2
au

initiat

proce
duri

judiciar
e
4 ( /6 zile 2tandard
Pierdere
In
observatie

Pierdere
2tandard

Pierdere
Indoielnic

Pierdere
Pierdere

Pierdere
/< ( @4 zile In
observatie
Pierdere
2ubstandard

Pierdere
Indoielnic

Pierdere
Pierdere

Pierdere
Pierdere

Pierdere
@/ ( <4 zile 2ubstandard
Pierdere
Indoielnic

Pierdere
Pierdere

Pierdere
Pierdere

Pierdere
Pierdere

Pierdere
</ ( 34 zile Indoielnic
Pierdere
Pierdere

Pierdere
Pierdere

Pierdere
Pierdere

Pierdere
Pierdere

Pierdere
0inim 3/ zile Pierdere
Pierdere
Pierdere

Pierdere
Pierdere

Pierdere
Pierdere

Pierdere
Pierdere

Pierdere
criterii de incadrare pe cate"orii de clasi!icare a creditelor si plasamentelor, pentru
sectorul institutiilor de credit%

Per!ormanta

!inanciara
2erviciul
datoriei

.
-anci Or"anizatii
cooperatiste
4 ( 9 zile
lucratoare
4 ( @4 zile
lucratoare
2tandard

Pierdere
Nu sau
initiat
proceduri
judiciare
0inim > zile
lucratoare
0inim @/ zile
lucratoare
Pierdere

Pierdere
2au
initiat

proceduri

judiciare
Determinarea necesarului de provizioane speci!ice de risc de credit a!erent unui credit
sau plasament se !ace parcur"and urmatoarele etape$
determinarea bazei de calcul pentru provizioane speci!ice de risc de credit, ast!el$
prin deducere din e&punerea bancii !ata de debitor a "arantiilor acceptate a !i luate in
considerare in cazul unui credit clasi!icat in cate"oria BstandardC, Bin observatieC, BsubstandardC,
BindoielnicC si BpierdereC, in situatia in care nu sau initiat proceduri judiciare si in situatia in
care toate sumele respectivului credit inre"istreaza un serviciu al datoriei de cel mult 34 de zile%
prin luarea in considerare a intre"ii e&puneri, indi!erent de "arantii, in cazul unui credit
clasi!icat in cate"oria BpierdereC, in situatia in care sau initiat proceduri judiciare sau in situatia
in care cel putin una dintre sumele respectivului credit inre"istreaza un serviciu al datoriei mai
mare de 34 zile, precum si in cazul unui plasament, indi!erent de cate"oria a!erenta acestuia.
aplicarea coe!icientului de provizioane asupra bazei de calcul obtinute$ corespondenta
dintre cate"oriile de clasi!icare si coe!icientii de provizioane este urmatoarea$
Cate"oria de clasi!icare Coe!icient
2tandard 4
In observatie 4,46
2ubstandard 4,8
Indoielnic 4,6
Pierdere /
Urmatoarele cate"orii de "arantii primite pot diminua e&punerea bancii !ata de entitatea
de risc$
"arantii personale, care se re!era la bunuri "arantii !urnizate de terti *de e&emplu$
cautiunea, avalul, etc.+
"arantii reale, care se re!era la bunuri corporale sau necorporale primite in "arantie pentru
operatiunile realizate cu alte banci sau cu clientele din sectorul nebancar *de e&emplu$ ipoteca,
"arantii reale mobiliare !ara deposedare, etc.+.
'arantiile care vor putea !i luate in considerare de catre banca in vederea deducerii din
e&punerea !ata de entitatea de risc sunt prezentate in tabelul urmator$
Tabel nr. 8 ( 'arantii acceptate pentru deducerea din e&punere
Nr.
crt. Tipul de "arantie
Coe!icientul pentru
deducere
prin e&punerea bancii !ata
de entitatea de risc
/. 'arantii e&prese, irevocabile si neconditionate ale
administratiei publice centrale de specialitate a statului roman
sau ale -ancii Nationale a Romaniei
/
8. Titluri emise de administratia publica centrala de specialitate
a statului roman sau de -anca Nationala a Romaniei

/
@. 'arantii e&prese, irevocabile si neconditionate ale
administratiilor centrale, bancilor centrale din tarile din
cate"oria . sau ale Comunitatii Europene
/
:. Titluri emise de administratiile centrale, bancile centrale din
tarile din cate"oria . sau ale Comunitatii Europene /
6. Depozite colaterale plasate la banca /
<. Ceri!icate de deposit sai instrumente similare emise de banca
si incredintate acesteia /
9. 'arantii e&prese, irevocabile si neconditionate ale bancilor de
dezvoltare multilaterala sau ale -ancii Europene de Investitii 4,>
>. Titluri emise de catre bancile de dezvoltare multilaterala sau
de -anca Europeana de Investitii 4,>
3. 'arantii e&prese, irevocabile si neconditionate ale
administratiilor locale din Romania 4,>
/4. 'arantii e&prese, irevocabile si neconditionate ale bancilor
din Romania
4,>
//. 'arantii e&prese, irevocabile si neconditionate ale
administratiilor re"ionale sau locale din tarile din cate"oria . 4,>
/8. 'arantii e&prese, irevocabile si neconditionate ale bancilor
din tarile din cate"oria . 4,>
Orice alta "arantie reala *mai putin "ajul "eneral+ decat cele mentionate mai sus va putea
!i luata in considerare, pentru deducere din e&punerea bancii !ata de entitatea de risc la valoarea
sa justa *suma la care poate !i tranzactionat un activ, de bunavoie, intre parti a!late in cunostinta
de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv+.
In acest sens, asupra valorii admise in "arantie se vor aplica coe!icienti de ajustare a caror
variatie medie este cuprinsa intre 4,8 ( 4,> in cazul ipotecilor, intre 4,: ( 4,< in cazul "ajurilor si
intre 4,/ ( 4,9 in cazul cesiunilor de creanta si al altor "arantii.
8.6.@. Ratin"ul de credite?
Evaluarea per!ormantei !inanciare a unei entitati economice din a!ara sectorului
institutiilor de credit, care conduce la incadrarea acesteia intruna din cele cinci cate"orii de
per!ormanta !inanciara, se realizeaza pe baza ratin"urilor de credite.
.ceasta imbina analiza !actorilor cantitativi *solvabilitate, rentabilitate, etc.+ cu cei
calitativi *aspecte le"ate de calitatea mana"ementului, de "arantiile primate, de istoricul relatiei
de creditare, etc.+.
2copul implementarii ratin"ului de credite este acela de a di!erentia nivelurile de risc in
cadrul porto!oliului de imprumuturi al bancii pentru$
evitarea situatiei "ruparii creditelor in cate"oriile cu risc major%
? Ilie 0i#ai ( Un instrument e!icient pentru aprecierea riscului bancar ( Ratin"ul de
credite, .devarul economic nr. / *:69+7ianuarie
844/
determinarea trendului calitatii porto!oliului ast!el incat sa se poata intreprinde masurile
necesare pentru a evita o deteriorare, in timp a acestei calitati%
asi"urarea mana"ementului riscului de credit si protectia corespunzatoare a bancii
impotriva acestui risc.
8.<. 2tudiu privind creditarea unei societati comerciale 2.C. -.-E2 2.R.).
Nota$ Pentru pastrarea secretului bancar nu vom da denumirea reala a !irmei si nici alte
in!ormatii re!eritoare la piata de des!acere, !urnizori, clienti
-.NC. CO0ERCI.). RO0.N. 2.
2UCUR2.). JUDETE.N. PR.5O1.
RE,ER.T DE CREDITE
Partea I$ Elemente de!initorii$
2ucursala Data Nr. credit
2ucursala Judeteana Pra#ova /4.4@.844< <3:87/4.4@.844<
Nume client$ 2C -.-E2 2R)
Cod !iscal$ R /:64</8
.dresa$ Ploiesti, 2tr. Dumbravei nr. /<
Client din anul$ /338
Cod ramura$ 4: Constructii
Cod C.EN$ :686 .lte lucrari speciale de constructii
Cod !orma de proprietate$ @6
'iranti$
'rup *debitor unic+
2copul re!eratului$
.cord de credit pentru acordarea de credite !acilitate de cont, in valoare de 6444 RON, pe
termen de /8 luni, in cadrul careia solicita un credit de !acilitate in valoare de 6444 RON.
Descriere client$
2ocietate cu raspundere limitata cu capital privat, inre"istrata la Re"istrul Comertului sub
nr. J7837/89:7/338. .re ca obiect principal de activitate lucrari speciale de constructii.
Propuneri privind limita totala de e&punere$ 6444 RON
Din care$
an"ajamente$ credite provenite din perioadele anterioare 4
an"ajamente noi propuse ( linie de credit 6444 RON
Per!ormanta !inanciara$ -
2erviciul datoriei$
Calitatea creditului$ Credit nou
Ratin" de credit anterior$ 8,:8
Ratin" de credite actual$ 8,:8
In!ormatii despre limite de
e&punere
I II III I1 Risc total
Relatie directa limita precedenta 4 4
Relatie directa limita noua 6444 6444
Relatie indirecta limita
precedenta
Relatie indirecta limita noua
)imita "rup precedenta
)imita "rup noua
Risc total K I ? 4= L II ? 84= L III
? 64= L I1 ?/44=
2tatutul juridic
2R) cu capital privat Codul !ormei de proprietate Q/
Cotata$ NU Cotare ."entii de ratin"$
Proprietari capital privat 8 actionari Popescu Ion, Popescu 0ariana
Conducere$ In". Popescu Ion ( .dministrator
.uditori$ NU Cenzori$ D.
Relatii cu alte banci$ D. EURO0-.NH, -RD
Data in!iintarii$ /8.4<.8448
Pro!itabilitate Client 'rup .n
precedent
8446
.n curent
844<
.n
precedent
.n curent
Dobanda incasata @: 4
Dobanda restanta L penalitati
Dobanda restanta L penalitati sold
Credite restante
Credite restante sold
Depozite L disponibilitati
Trezorerie
Comisioane 9/ 4
Provizioane constituite *sold+ 4 4
E&ceptie de la politica bancii$ Detalii$
Nivel !inal de competenta$ Comitet Director al 2ucursalei Judetene Pra#ova
O!iter de credit$ Econimist 1iorica Constantin
O!iter de credit L nivel !inal de competenta Data aprobarii$ /4.4@.8446
)imite de
e&punere
e&istente
)imite noi Descriere produs
.cord de credit pentru
acordarea de credite
!acilitate de cont
Termen
2707)
Cod
4 6444 2
Descriere tranzactie$
Cu cererea nr. :<9:7 4:.4@.8446, 2.C. -.-E2 2R) solicita un acord de credit pentru
acordarea de credite !acilitati de cont, in valoare de 6444 RON, pe termen de /8 luni.
2ursa de rambursare$ incasari din prestari de servicii
'arantii$ ipoteca asupra apartamentului situate in Ploiesti, 2tr. .notimpului bl. 6: sc .
ap. / evaluat de In". Costac#e Ion la valoarea de /4<, / mii .RON , din care valoarea acceptata
de banca in "arantie >:,3 mii RON ..
'arantie reala mobiliara data deposedare pe soldul creditor al conturilor desc#ide la
-CR.
1aloarea totala a "arantiilor$ >:, 3 mii RON.
Termen de rambursare$ mai 844<
Pret$
Dobanda 8/ = pe an revizuibila in !unctie de costul resurselor%
Comision de "estiune / = la valoarea creditului%
Comision de neutilizare al pla!onului pana la o luna 8,6 =7an%
Comision de analiza 94 RON
Partea a IIa$ Detalii semni!icative privind creditul
Nume$ 2.C. -.-E2 2.R.).
.!acerea, riscul de ramura si de tara, raport
2.C. -abes 2.R.)., a"ent economic cu capital privat, inre"istrat la Re"istrul Comertului
sub nr. J7837/89:7/338 are ca obiect de activitate lucrari speciale de constructii.
Capitalul social de 8644 RON.
. desc#is cont curent la -CR in data de 8@.4<./338.
.ctivitatea se des!asoara in s!era constructiilor, montaje, reparatii si revizii in
petroc#imie$ reparatii rezervoare, conducte produse petroliere, apa, abur, con!ectii metalice,
revizii, instalatii.
,urnizorii actuali sunt$ 2C .l!a Ploiesti *teava+, 2C -eta Ploiesti *coturi, armaturi+, 2C
'ama Ploiesti *tabla si pro!ile+, 2C Delta Ploiesti *prestari servicii+.
Clientii sunt$ )irate& Ploiesti, 'azcom -ucuresti.
Concurenta o reprezinta !irmele de acelasi pro!il.
Prin seriozitate si promptitudine, calitatea lucrarilor si respectarea termenelor
contractuale, !irma a patruns si se mentine pe piata.
Concurenta in domeniu este puternica, !irma reusind sa reziste prin preturi reduse si
operativitate.
2ocietatea are urmatoarele autorizatii$ I2CIR .utorizatie >887/8.4:./333, P2I .viz
//.//./333, Protectia 0uncii .utorizatie />367/6.48./333, Directia 2anitara .utorizatie 8@@67
/6.//./333, 0ediu ( .utorizatie nr. /4@87@4./4.844:.
Identi!icarea si evaluarea riscului de mediu sa realizat in con!ormitate cu procedura de
mediu -CR. .ctivitatea societatii nu are impact ne"ativ asupra mediului inconjurator.
Conducerea, !orma de proprietate, structura or"anizatorica, raport
2.C. -abes 2R), a"ent economic cu capital privat, inre"istrat la Re"istrul Comertului sub
nr. J7837/89:7/338 are ca principal de activitate lucrari speciale de constructii. .ctivitatea
des!asurata de a"entul economic are caracter permanent.
Capitalul social este de 8644 RON.
. desc#is cont curent la -CR in data de 8@.4<./338.
.sociatii sunt$ Popescu Ion si Popescu 0ariana. 2ocietatea are un numar de :< salariati,
din care :/ direct productivi, T.E.2.. 6.
2tructura creditului, riscul "arantiei
Cu cererea nr. :<9:7:.4@.8446, 2C -abes 2R) solicita un credit in valoare de 6444 RON
pe termen de /8 luni.
Pentru anul 844< are contracte inc#eiate in valoare de /<@.@:6 U2D cu urmatorii
bene!iciari$ 2.C. .l!a /6<.896 U2D si 2.C. -eta 9.494 U2D.
Pentru "arantarea creditului se propune$ ipoteca asupra apartamentului situat in Ploiesti,
str .notimpului bl 6: ap. /, evaluat de In". Costac#e Ion la valoarea de /4<,/ mii RON, din care
valoare acceptata de banca in "arantie >:,3 mii RON.
1aloarea totala a "arantiilor$ >:,3 mii RON.
1aloarea "arantiei acopera creditul si dobanda pe / an in proportie de /:4 =.
In data de 48.4@.8446 mam deplasat si am, vizualizat imobilul propus in "arantia
creditului. Imobilul este situat in zona 1est, 2tr. .notimpului bl. 6: ap. /. Cladirea se a!la in stare
buna si consider ca se poate lua in "arantie.
Necesarul de !inantat prin credit sa determinat pe baza !lu&ului de lic#iditati intocmit
con!orm N0 /78446, avand la baza$ bu"etul de venituri si c#eltuieli pentru anul 844<, pro"noza
lunara de incasari si plati, incasarile medii lunare realizate in perioada precedenta.
Din cas#!looFul proiectat, rezulta capacitatea de rambursare a creditului si dobanzilor
a!erente.
Unitatea nu inre"istreaza datorii restante la bu"etul de stat si bu"etul asi"urarilor sociale.
Incasarile prin contul current pe anul 844: sunt in valoare de 8@>8 mii .RON.
Riscul !inanciar
In!ormatii !inanciare mii
RON (
.CTI1 TOT.)
@/./8.844:
:>8.6
@/./8.8446
<6/,<
@/.4@.844<
668,4
/. .ctive imobilizate /@/,@ //6,9 /6@,>
8. .ctive realizabile @44,8 64<,4 @:6,<
din care$
stocuri
creante comerciala M / an
@<,> 66,@ @9,8
conturi de re"ularizare 868,3
/4,6
:4>,<
:8,/
/@:,<
/9@,>
@. Trezoreria pozitiva 6/,4 83,3 68,<
P.2I1 TOT.) @/./8.844:
:>8,6
@/./8.8446
<6/,<
@/./8.844<
668,4
/. Pasive pe termen lun" />>,@ @/6,3 83/,9
8. Datorii cu scadenta M / an 8:3,4 @@/,6 8:3,>
din care$
!urnizori
avansuri primate
alte datorii
conturi de re"ularizare
>@,/
4
/<6,3
4
/<8,4
4
/<3,6
4
/::,:
4
/46,:
4
@. Trezoreria ne"ativa :6,8 :,8 /4,6
Din analiza in evolutia celor trei perioade sau desprins urmatoarele$
activele imobilizate inre"istreaza crestere de la o perioada la alta, structura activelor este
!ormata din cladiri, utilaje si mijloace de transport%
activele realizabile inre"istreaza scadere la @/./8.844< urmare diminuarii creantelor
comerciale cu scadenta M / an%
la @/./8.844< creantele comerciale cu scadenta M / an in suma de /@:,< mii .RON au
inre"istrat o diminuare cu 89/,6 mii RON , !ata de creantele inre"istrate la @/./8.8446%
creantele comerciale sunt !ormate din clienti in valoare de /@:,: mii.RON%
stocurile sunt in valoare de @9,8 mii RON, reprezentand materii prime si materiale%
trezoreria pozitiva la @/./8.844< in valoare de 6/,4 mii .RON este !ormata din
disponibilitati la banca si casa%
pasivele pe termen lun" sunt in valoare de 83/,9 mii .RON, Capitalurile proprii in sens
strict la @/./8.844< in valoare de 83/,9 mii. RON sunt !ormate din capitalul social de 8644 RON,
866,9 mii.RON rezerve, @@,6 mii RON pro!it%
datoriile curente cu scadenta M / an sunt in valoare de 8@3,> mii. RON reprezentand
!urnizori /::,: mii RON si /46,: mii RON alte datorii%
alte datorii *ta&e, salarii, personal+ in suma de /46,: mii RON sunt compuse din$ /4,:
mii.ROPN datorii catre personal *ac#itate+, asi"urari sociale /4,9 miil RON*ac#itate+, ajutor de
somaj 4,3 mii. RON *ac#itate+, impozit pe pro!it @,< mii RON *ac#itat+, T1. de plata 4,9 mii
RON *ac#itat+, impozit pe salarii /,: mii RON *ac#itat+, datorii asociati 99,6 mii RON.
)a data de @/./8.844< societatea nu inre"istreaza datorii restante la bu"etul statului, nu
are titluri e&ecutorii introduse in banca.
)a nivelul I al bilantului pasivele pe termen lun" acopera activele imobilizate, rezultand
un !ond de rulment net pozitiv de /@9,3 mii. RON.
)a nivelul II al bilantului, din compararea activelor realizabile cu datorii curente cu
scadenta M / an, se observa ca datoriile sunt mai mici decat activele realizabile, rezultand un
necesar de !ond de rulment pozitiv de 36,> mii RON.
)a nivelul III al bilantului se re!lecta trezoreria neta pozitiva de :8,/ mii RON.
Contul de pro!it si pierdere "rupeaza !lu&urile reale, !inanciare si e&ceptionale ale
societatii.
In evolutie, structura contului de pro!it si pierderi se prezinta ast!el$
mii RON
INDIC.TORU)
@/./8.844: @/./8.8446 @/./8.844<
Ci!ra de a!aceri //39,/ 3<@,> /6:>,9
Productia e&ercitiului //39,/ 3<@,> /6:>,9
Rezultatul din e&ploatare /89,> /:3,: 6@,9
Rezultatul !inanciar 8,< 3,6 9,4
Rezultatul e&ceptional 8,6 4 4
Rezultatul brut /89,3 /@3,3 :<,9
Rezultatul net 36,8 /4:,: @@,6
ci!ra de a!aceri demonstreaza ca activitatea des!asurata de societate este pro!itabila%
pro!itul din activitatea de e&ploatare la @4./8.844< este "enerat de activitatea de baza a
societatii, aceasta des!asoara o activitate viabila si cu perspective in perioada viitoare.
1aloarea adau"ata este valoarea nou creata obtinuta de societate din intrea"a activitate *la
@/./8.844< este de :>3,3 mii RON. .cest indicator e&prima puterea economica a a"entului
economic si este important pentru banca deoarece e&prima posibilitatea reala a clientului de a
plati costul creditelor an"ajate.
Indicatorii de bonitate *=+
0ii RON
INDIC.TORU)
@/./8.844: @/./8.8446 @/./8.844<
)ic#iditatea curenta //,< /:,> >,9
2olvabilitatea /<,: />,8 8/,/
'radul de indatorare "enerala /6,< /8,8 >,3
.coperirea dobanzii 6,8 8,/ /,6
Rentabilitatea !inanciara 6,/ @,< /,8
lic#iditatea curenta la @/./8.8446 este considerate ca !iind acceptabila, unitatea
des!asurand activitate de constructii%
solvabilitatea este considerate ridicata% rentabilitatea !inanciara este inalta si stabila%
"radul de indatorare "enerala este !oarte bun%
intero"area CIP evidentiaza !aptul ca societatea nu a inre"istrat incidente de plati%
din consultarea CR- a rezultat ca nu are credite an"ajate la alte banci.
Relatii cu -CR si alte banci
.re cont desc#is la -CR din /338, prin care a derulat incasari pana in 844< de 8@>,8 mii
RON. .re conturi desc#ise la$ Euromban; Ploiesti prin care deruleaza /4 = din incasari, -RD
Ploiesti prin care deruleaza 6=. Prin -CR deruleaza >6 =.
.vand in vedere elementele de analiza prezentate, propunem aprobarea acordului de
credit pentru credite !acilitate de cont solicitat, ast!el$
volumul creditului $ 6444 RON
destinatia$ plati curente
termenul de rambursare% mai 844<
costuri$ *dobanda, comisioane+
dobanda 8/ = 7an revizuibila in !unctie de costul resurselor%
comision "estiune / = din valoarea creditului%
comision de neutilizare a pla!onului de 8,6 =7an%
comision de analiza%
"arantii si valoare totala admisa in "arantie$ ipoteca asupra apartamentului situat in
Ploiesti, str. .notimpului bl. 6: ap. /, evaluat de In". Costac#e Ion la valoarea de /4<,/ mii
RON, din care valoarea acceptata de banca in "arantie >:,3 mii RON.
1ezi .ne&ele$
,isa client%
,isa de determinare a per!ormantei !inanciare%
2ituatia !inanciara sintetica a clientului%
-ilantul ( .ctiv7Pasiv%
Contul de pro!it si pierdere.
,ata de cele prezentate in re!erat, propunem spre aprobare Comitetului Director acordul
de credit pentru credite !acilitate de cont in valoare de 6444 RON, pe un termen de /8 luni.
2e! serviciu credite, O!iter credite,
C.PITO)U) @
0.N.'E0ENTU) RI2CU)UI IN C.DRU)
-.NCII CO0ERCI.)E RO0.NE
@./. 'estionarea riscurilor in cadrului 'rupului -CR
In scopul asi"urarii unei cresteri sustinute a pro!itabilitatii, -anca Comerciale Romana
acorda o atentie deosebita unui mana"ement prudent al riscurilor a!erente porto!oliului propriu,
bazat pe identi!icarea, evaluarea si intreprinderea de masuri, de limitare a riscurilor care pot
a!ecta activitatea si per!ormantele bancii.
In scopul realizarii unui mana"ement al riscurilor modern si per!ormant, -anca
Comerciala Romana utilizeaza instrumente con!orm cu 2tandardele Internationale si cu cerintele
prudentiale stabilite de -.N.R.
@././. Riscul de credit
0onitorizarea si diminuarea riscului de credit *risc care deriva din activitatea de creditare
propriuzisa cat si alte cate"orii de tranzactii, respectiv scrisori de "arantie,
desc#iderea7con!irmarea de acreditive, scontarea e!ectelor de comert+ constituie unul din
obiectivele strate"ice ale bancii.?
In vederea evaluarii riscului de credit al a"entilor economici, banca utilizeaza un sistem
intern de ratin" de credite si o moneda de analiza economico!inanciara similare cu cele utilizate
de bancile straine.
2istemul de ratin" de credite al -CR este de tip bidimensional, care cumuleaza
rezultatele analizei caracteristicilor clientului *aspectele "enerale, cele !inanciare, pozitia si
ramura7subramura, mana"ementul si strate"ia acestuia+ cu cele ale creditului *istoricul relatiei de
credit, indeplinirea conditiilor de eli"ibilitate, serviciul datoriei, sursa de rambursare si natura
colateralelor+.
Pentru evaluarea riscului de credit al persoanelor !izice, banca utilizeaza un sistem
scorin" de analiza.
In anul 844:, banca a dezvoltat un ratin" de credit si pentru alte entitati, cum ar !i$
autoritatile publice locale, persoanele !izice autorizate, a"enti economici nou in!iintati.
? Nitu Ion ( 0ana"ementul riscului bancar ( Editura E&pert ( -ucuresti, 8444
De asemenea, a !ost revizuit sistemul de ratin" utilizat la evaluarea per!ormantei a"entilor
economici.
In ceea ce priveste monitorizarea riscului de credit !ata de principalii clienti care
inre"istreaza e&puneri semni!icative, banca a stabilit limite de e&puneri la risc, care reprezinta
nivelul ma&im prudential la care se poate e&pune banca !ata de clientul respectiv si urmareste
incadrarea in permanenta a an"ajamentelor acestora in limitele de risc stabilite.
Totodata, banca urmareste lunar an"ajamentele primilor /44 de clienti ai bancii si a
clientilor care au calitatea de Bdebitor unicC, e&punerile mari si an"ajamentele persoanelor a!late
in relatii speciale cu banca, in vederea asi"urarii unei dispersii corespunzatoare *pe cate"orii de
clienti, pe unitati teritoriale+ a riscului din activitatea de creditare.
-anca monitorizeaza si raporteaza catre Centrala Riscurilor -anca din cadrul -ancii
Nationale a Romaniei, lunar, toate e&punerile !ata de clientii bancii * personae !izice si personae
juridice+ care depasesc limita minima de 844 milioane lei pe client.
.ctivitatea de creditare in banca se des!asoara pe baza planului de credite, care se
coreleaza cu resursele de acoperire a acestora * pe termene si valute+ si cu strate"ia, planul
!inanciar si planul de a!aceri ale bancii.
-anca acorda credite a"entilor economici capabili sa "enereze !lu&uri de lic#iditati, cu
reputatie buna in mediul de a!aceri, cu un ratin" de credit corespunzator si persoanelor !izice
care realizeaza venituri si"ure si prezinta credibilitate in ceea ce priveste indeplinirea obli"atiilor
contractuale !ata de banca.
-anca limiteaza accesul de credite al a"entilor economici nerentabili si !ara posibilitati
certe de redresare, care inre"istreaza pierderi din activitatea des!asurata, cu datorii restante catre
bu"etul statului si bu"etul asi"urarilor sociale de stat, cu ratin" de credit necorespunzator. -anca
va putea acorda credite si alte !acilitati a"entilor economici care inre"istreaza conjunctural
pierderi, ori acestea se datoreaza caracterului sezonier al activitatii des!asurate, al caror trend este
in scadere si companiile prezinta pro"rame temeinice privind recuperarea pierderilor si
rentabilizarea activitatilor.
-anca nu acorda credite pentru$
Oricare dintre urmatoarele activitati, daca imprumutatul nu este implicat in mod
substantial in acestea *activitatea este secundara, ne!iind activitatea principala a imprumutatului+$
2pecularea in valute sau proprietati imobiliare%
Investitii in titluri de orice !el%
.ctivitatile e&cluse de la !inantare pe criterii de mediu, prevazute in procedura de mediu
-CR.
Incalcarea sau derularea de activitati care incalca terenuri a!late in proprietatea sau in
liti"iu cu cetateni auto#toni, !ara consimtamantul documentat, total al castor personae.
Evaluarea e&punerii bancii la riscul de credit asociat clientilor sai, persoane !izice sau
juridice, se !ace utilizand te#nici si proceduri cum ar !i$ analiza aspectelor !inanciare si non
!inanciare, ratin"ul de credit, de !lu&ul de lic#iditati, scorin"ul, etc. *care indica probabilitatea de
nerespectare a obli"atiilor contractuale !ata de banca+ con!orm procedurilor in vi"oare.
Orice e&punere, inre"istrata !ata de un client *debitor unic+, mai mare de /4 = din
!ondurile proprii ale bancii este considerata e&punere mare.
Pentru evitarea concentrarii riscului de credit pe un numar mic de clienti, banca
urmareste dispersia ec#ilibrata a riscului de credit pe cate"orii de clienti, unitati bancare, zone
"eo"ra!ice, sectoare de activitate si produse bancare.
)a acordarea creditelor, banca are in vedere intotdeauna principiul ca prima sursa de
rambursare a creditului o constituie capacitatea imprumutatului de a "enera lic#iditati *pentru
persoanele juridice+ respectiv de a obtine venituri certe pentru persoanele !izice.
In vederea evaluarii e&punerii bancii sau a bonitatii clientilor, este obli"atorie consultarea
in!ormatiei de risc bancar in ar#iva Centralei Riscurilor -ancare sau altor entitati cu activitate
similara, inainte de acordarea oricarui produs tip credit unui client, persoana !izica sau juridica,
indi!erent de nivelul e&punerii totale a -CR !ata de clientul respectiv.
In acest sens, se vor !olosi si in!ormatiile !urnizate de -iroul de Credit, care a devenit
operational in cursul anului 844@, pentru persoane !izice si persoane !izice autorizate identi!icate
cu cod numeric personal, precum si in!ormatiile e&istente in .r#iva Electronica de 'arantii
Reale 0obiliare si in baza de date a Centralei Incidentelor de Plati.
@./.8. Riscul de lic#iditate
2trate"ia -CR privind mana"ementul lic#iditatii stabileste necesitatea asi"urarii unei
structuri bilantiere corespunzatoare, menita sa minimizeze e!ectele ne"ative ale aparitiei riscului
de lic#iditate.
Urmare intrarii in vi"oare a Normelor -NR nr. /7844/ privind lic#iditatea bancilor, -CR
sia aliniat obiectivele strate"ice privind mana"ementul lic#iditatii, la re"lementarile impuse de
autoritatea bancara tutelara. Indicatorul de lic#iditate calculate de la data intrarii in vi"oare a
normelor mentionate anterior sa incadrat cu o marja con!ortabila in limitele impuse de -NR. Ca
re"ula "enerala, -CR urmareste respectarea tuturor normelor emise de -NR, iar la elaborarea
normelor interne se prevad limite mai stricte decat cele stabilite de autoritatea de suprave"#ere.
In "estionarea riscului de lic#iditate se utilizeaza deopotriva mana"ementul prin obiective
si mana"ementul prin e&ceptii.
-anca a stabilit proceduri de lucru re!eritor la limitele orientative pentru plasamente,
limitele valorice pentru riscul mai mare de lic#iditate !ata de o sin"ura persoana, sistemul de
indicatori prin care se monitorizeaza riscul de lic#iditate in limitele minime admise pentru
acestia, sistemul in!ormational care sta la baza activitatii de mana"ement al lic#iditatii, respectiv
raportarile destinate in!ormarii operative a conducerii bancii, precum si raporturile pe care
trebuie sa le transmita reteaua de unitati.
Pe parcursul anului 844<, -CR a actionat in calitate de plasator net in lei si valuta pe
piata interbancara.
Plasamentele in lei pe piata interbancara sau e!ectuat in principal la -NR dar si la
bancile comerciale romanesti cu situatii !inanciare solide, in cadrul limitelor de e&punere la risc
stabilite. Re!eritor la plasamentele in valuta sau e!ectuat in special la bancile internationale de
prim ran", parteneri de a!aceri ai -CR.
In anul 844<, -CR a actionat in sensul activarii porto!oliului de titluri de stat in lei si
valuta, e&tinzandusi porto!oliul de clienti cu care deruleaza tranzactii pe piata secundara.
Rezultatele acestei politici au !ost pozitive, -CR !iind lider de necontestat pe piata secundara a
titlurilor de stat.
Pe !ondul cresterii pro"resive a increderii clientelei in sectorul bancar romanesc, -CR a
adoptat in anul 844< o serie de masuri menite sa mareasca independenta !inanciara a bancii, prin
reducerea ponderii resurselor atrase de la bancile comerciale partenere in total reurse, in paralel
cu cresterea maturitatii resurselor atrase.
-anca elaboreaza planuri si pro"noze privind evolutia pe termen mediu a resurselor si
plasamentelor si utilizeaza par"#iile monetare si de credit pentru a asi"ura un mana"ement al
activitatii e!icient, care sa permita depasirea !ara e!orturi majore a unor eventuale situatii
conjuncturale ne!avorabile.
@./.@. Riscul ratei dobanzii
Riscul ratei dobanzii este analizat prin prisma activelor si pasivelor purtatoare de
dobanzi, cu anticiparea in!luentelor asupra pro!itului bancii, in conte&tual evolutiei pe piata a
ratelor dobanzilor.
Datorita senzitivitatii di!erite a ratelor de dobanda, se analizeaza separat activele si
pasivele in lei si separat cele in valuta. In scopul unei mai bune administrari a riscului ratei
dobanzii in lei, -CR practica dobanzi variabile pentru majoritatea resurselor atrase de la clientela
nebancara, iar pe partea de active, cea mai mare parte a creditelor acordate clientelei au
prevazute clauze con!orm carora nivelele de dobanda sunt de asemenea revizuibile.
Pe parcursul anului 844<, e!orturile bancii au !ost indreptate spre ec#ilibrarea in volum si
la termen de maturitate reziduala a posturilor bilantiere in lei, care sunt purtatoare de dobanzi
!i&e. .st!el, banca acorda o atentie deosebita evolutiei, structurii si maturitatii reziduale a
pasivelor cu dobanda !i&a de tipul certi!icatelor de depozit la purtator si certi!icatelor de depozit
cu discount, care sunt contrabalansate in principal prin porto!oliul titlurilor de stat in lei.
-CR urmareste incadrarea permanenta in limitele stabilite privind raportul dintre activele
si pasivele purtatoare de dobanzi !i&e si total active, iar simularile e!ectuate periodic au ca scop
evidentiarea pierderii potentiale care ar putea sa o inre"istreze banca ca urmare a modi!icarii
adverse a ratelor de dobanda raportata la marimea capitalului.
In!luenta riscului ratei dobanzii in ceea ce priveste activele si pasivele bancii e&primate in
devize, este mult mai redusa decat in cazul posturilor bilantiere e&primate in lei. -anca acorda o
atentie deosebita relatiei cost de oportunitate ( risc de rata a dobanzii, urmarind mentinerea
permanenta a unui raport optim intre resursele si plasamentele cu dobanda !i&a.
@./.:. Riscurile operationale
Riscurile operationale in cadrul -CR sunt monitorizate atent ca urmare a diversi!icarii
continue a activitatii bancii, precum si a conditiilor in care aceasta isi des!asoara activitatea.
Procesul de "estiune a acestor riscuri se circumscrie unei viziuni sistemice, care
presupune desci!rarea pro!itului de risc al "amei de produse si servicii bancare o!erite clientelei,
mer"and pana la con!i"urarea pro!ilului de risc al !iecarei entitati componente a retelei bancii.
In scopul eliminarii riscurilor operationale le"ate de sistemul in!ormational al -CR, sau
elaborate proceduri interne si sa creeat cadrul necesar aplicarii acestora, privind urmatoarele
aspecte$
eliminarea potentialelor riscuri operationale le"ate de nerespectarea circuitului
documentelor%
solutionarea reclamatiilor, sesizarilor, cererilor, propunerilor !ormulate de o persoana
!izica sau juridica, atat la nivelul Centralei, cat si al unitatilor teritoriale%
re"lementarea aspectelor le"ate de in!ormatiile clasi!icate, con!orm le"islatiei in vi"oare.
In scopul depistarii, monitorizarii operationale suspecte si de eliminare a riscurilor le"ate
de operatiunile de spalare a banilor, sau creeat politici si proceduri noi de cunoastere a clientelei,
in cadrul carora sau introdus sisteme *metode+ de detectare a tranzactiilor neobisnuite sau
suspecte.
Pentru diminuarea riscurilor operationale in conte&tul !enomenului de terorism
international, sa creeat un pac#et de masuri pentru prevenirea si combaterea utilizarii sistemului
!inanciar ( bancar in scopul !inantarii de acte de terrorism la nivelul -CR.
@./.6. Riscul de mediu economic
Datorita e&istentei multitudinii !actorilor de mediu endo"eni si e&o"eni ai bancii, care pot
in!luenta activitatea "enerala a acesteia, se monitorizeaza permanent evolutia principalilor
indicatori economici, orientarile economiei nationale si rezultatele obtinute de principalele
sectoare de activitate din economie in scopul determinarii e!ectelor posibile asupra rezultatelor
!inanciare ale bancii.
Pe baza in!ormatiilor analizate si prelucrate se elaboreaza trimestrial analiza situatiei
macroeconomice interne si in!luentele asupra activitatii bancii. .nalizand evolutia activelor
bancii, respective produse tip credit acordate clientilor sai, precum si realizarile principalelor
sectoare de activitate ale economiei, -CR analizeaza si ajusteaza trimestrial, pe baza unei analize
de tip scorin", limitele de e&punere !ata de principalele sectoare economice, urmarind orientarea
plasamentelor sale catre sectoarele viabile si per!ormante.
De asmenea, se mai !ac propuneri in vederea asi"urarii unei bune dispersii a riscului si
evitarea concentrarii e&punerii pe un numar redus de sectoare de activitate.
@./.<. Riscul de solvabilitate si alte riscuri !inanciare
Pentru optimizarea relatiei rentabilitate 7 risc, se analizeaza periodic evolutia principalelor
plasamente bilantiere si elemente din a!ara bilantului, a riscului acestora si a rentabilitatii lor,
pentru identi!icarea plasamentelor care o!era o corelatie corespunzatoare intre veniturile obtinute
si riscurile asumate si ma&imizarea pro!iturilor bancii.
In vederea determinarii e&punerilor totale la risc a bancii si a indicatorilor de solvabilitate
se procedeaza ast!el$ !iecare element de activ bilantier si din a!ara bilantului contabil este
clasi!icat lunar pe "rade de risc in !unctie de tipul entitatii de risc, de "arantiile a!erente si alte
criterii.
-CR monitorizeaza permanent indicatorii de solvabilitate comparativ cu limitele stabilite
de -NR, respectiv > = pentru cel calculat ca raport intre capitalul propriu si totalul e&punerii
nete a!erente elementelor bilantiere si e&trabilantiere si /8 = pentru cel calculat ca raport intre
!ondurile proprii si totalul e&punerii nete a!erente elementelor bilantiere si e&trabilantiere.
Pentru anul 844<, sau intreprins demersuri pentru utilizarea instrumentelor !inanciare
derivate, atat ca produse o!erite clientilor pentru acoperirea riscurilor, cat si pentru #ed"in"ul
riscurilor a!erente porto!oliului bancii.
@./.9. Riscul valutar
Riscul valutar este "enerat de posibilitatea evolutiei ne!avorabile a cursurilor de sc#imb
in raport cu un porto!oliu valutar e&istent.
-anca centralizeaza toate !lu&urile valutare "enerate de activitatea acesteia, le analizeaza
si "estioneaza in accord cu conditiile de piata. 2e urmareste ec#ilibrarea structurii de valute liber
convertibile in acord cu necesitatile privind asi"urarea platilor curente !iind concentrate asupra
"estionarii pozitiei valutare pe piata interbancara. Re"larea pozitiei valutare a bancii urmareste
atat !ructi!icarea oportunitatilor de piata, cat si limitarea riscului valutar prin ajustare permanenta
vizand ec#ilibrarea pozitiilor. 2copul !inal este incadrarea in re"lementarile impuse de -NR si
minimizarea riscului.
In vederea limitarii riscurilor care pot sa apara ca urmare a e!ectuarii unor operatiuni
valutare de catre societatile bancare, -NR a emis Normele nr. :7844/ privind suprave"#erea
pozitiilor valutare individuale ajustate si al pozitiei valutare totale a bancii si au !ormulat cerinte
speci!ice de mana"ement al riscului valutar si de control intern.
Con!orm re"lementarilor in vi"oare la s!arsitul !iecarei zile bancare lucratoare pozitiile
valutare ale bancii sunt supuse urmatoarelor limitari$
ma&imum /4 = din !ondurile proprii ale bancii pentru oricare din pozitiile valutare
individuale ajustate%
ma&imum 84 = din !ondurile proprii ale bancii pentru pozitia valutara totala.
Pozitia valutara totala reprezinta valoarea cea mai mare, in modul, dintre totalul pozitiilor
valutare individuale ajustate lun"i si totalul pozitiilor valutare individuale ajustate scurte.
-CR sa con!ormat cerintelor impuse de -NR privind suprave"#erea pozitiilor valutare si
a stabilit o serie de masuri menite sa previna e!ectele ne"ative ale riscului valutar$
urmareste in permanenta incadrarea in limitele impuse de -NR a pozitiei valutare totale
precum si a pozitiilor valutare individuale ajustate in !unctie de evolutia cursurilor valutare de pe
piata interna si internationala%
monitorizeaza in timp real, respectiv urmareste incadrarea in limitele de risc prin
intermediul unui terminal Hondor si prin raportarile solicitate de autoritatea de suprave"#ere,
aplicanduse in acest !el principiul celor < oc#i%
stabileste re"lementari interne care privesc corectitudinea si inre"istrarea operativa a
operatiunilor valutare in sistemul in!ormatic de "estiune.
Din luna ianuarie 8448, -CR monitorizeaza pozitiile valutare individuale pentru /6
valute. In mod normal, piata valutara interbancara permite ajustarea pozitiei valutare totale a
-CR pana la cel mult 6 puncte procentuale 7 zi.
Politica bancii privind mana"ementul riscului valutar este aceea de a nu se lansa in
operatiuni cu titluri speculative care comporta un risc valutar ridicat. Operatiunile bancii pe piata
valutara interbancara constau in$ operatiuni spot, !orFard si sFap. De obicei, tranzactiile !orFard
au scadenta de cel mult trei luni.
Tranzactiile cu clientii care "enereaza risc de curs se realizeaza prin asi"urarea unui
corespondent in vederea acoperirii riscului valutar.
Rapoartele de e&punere sunt prezentate zilnic conducerii e&ecutive a bancii si sunt
analizate de catre or"anele de conducere colectiva.
@./.>. Riscul de tara, banca partenera si societati de asi"urare ( reasi"urare
Riscul de banca *cunoscut si sub denumirea de risc de contrapartida interbancara+
corespunde riscului asumat de banca in le"atura cu o institutie de credit nationala sau straina.
.ceasta reprezinta riscul ca o banca sa acorde un imprumut, sa e!ectueze un plasament la
o alta banca, pe care aceasta nul ramburseaza, avand ca e!ect inre"istrarea de pierderi de capital
si de dobanzi, partiale sau totale.
In cadrul activitatii des!asurate pe piata interbancara interna si internationala, banca
selecteaza bancile interne7e&terne, printro evaluare corespunzatoare pe baza de ratin"uri si a
altor in!ormatii !inanciare sau non !inanciare si o suprave"#ere !recventa a contrapartidelor.
-anca evalueaza riscul de banca partenera, utilizand metode, proceduri si te#nici !olosite
pe plan international, luand in considerare elemente, cum ar !i$
per!ormanta !inanciara a bancii analizate%
structura actionariatului%
pozitia bancii in tara si in lume%
istoricul bancii%
ac#izitii%
!uziuni%
ratin"ul acordat de a"entiile internationale de ratin"%
anul in!iintarii, opinia si reputatia auditorului, etc.
O banca din orice tara nu poate avea un ratin" superior ratin"ului suveran *ratin"ului de
tara.
-anca stabileste si monitorizeaza limite de e&punere la risc !ata de bancile
corespondente, pe cate"orii de tranzactii, in ec#ivalent EUR, pe care le revizuieste o data pe an
sau ori de cate ori este nevoie.
E&punerea ma&ima pe care -CR poate sa o inre"istreze !ata de o banca, este calculata
atat sub !orma unui procent din capitalurile proprii ale -CR, con!orm practicilor internationale,
cat si ca procent din capitalurile actionarilor bancii respective.
.naliza riscului de banca partenera se realizeaza prin intermediul unui ansamblu de
indicatori de bonitate si per!ormanta a activitatii, precum si pe baza unui spectru de aspecte non
!inanciare, care impreuna ajuta la determinarea e&punerii ma&ime pe care banca sio poate
asuma !ata de entitatea cu care intra in relatii de a!aceri.
Riscul de tara este administrat prin determinarea nivelului ma&im de operare de natura
comerciala si !inanciara, care poate !i asumat de -CR !ata de bancile, instituiile "uvernamentale,
!inanciare sau companii din tara sau din strainatate.
0etoda de analiza a pro!itului de risc ia in considerare indicatorii macroeconomici ai tarii
analizate, situatia politica, ratin"urile acordate de a"entiile internationale de specialitate,
perceptia pe piata a riscului.
O etapa importanta o reprezinta recomandarea si decizia asupra modalitatii de trans!er al
riscului prin asi"urare, care combina cel putin trei elemente$ cea mai buna acoperire, o prima de
asi"urare ne"ociata si un asi"urator capabil sa suporte rapid eventualele daune.
In acest sens, consecventa politicii sale in domeniul mana"ementului riscurilor, -CR
analizeaza riscul care deriva din a!acerile cu societatile de asi"urarereasi"urare, printro
monitorizare a acestuia in timp real.
Indeosebi, activitatea de e&port implica o serie de riscuri atat pentru e&portator, care
provin din mediul sau intern sau din cel e&terior !irmei sale, cat si banca ce asi"ura !inantarea
necesara realizarii productiei destinate e&portului respectiv. In po!ida tuturor riscurilor e&istente,
un numar insemnat de a"enti economici apeleaza la credite pentru asi sustine propria activitate.
.vand in vedere aceste conditii, -CR si societatile de asi"urare specializate realizeaza
ample analize cu privire la solvabilitatea clientilor potentiali si a cumparatorilor e&terni, inainte
de a semna contractul de creditare sau de a emite polita de asi"urare.
In ceea ce priveste s!era asi"urarii creditelor, societatile specializate utilizeaza o
metodolo"ie proprie, iar sursele acesteia sunt in!ormatiile !inanciare care se constituie in sursa
analizei economico!inanciare, dar si analizele speciale de risc bazate pe teorii probabilistice.
.si"uratorii de credite o!era, de re"ula, o "ama lar"a de servicii alaturi de cele de
asi"urare, cum ar !i$
studii de piata%
consultin" si trainin"%
asistenta te#nica%
studii de !ezabilitate%
investi"area si suprave"#erea creditelor.
Investi"area creditelor incepe din momentul cotarii riscului si presupune cunoasterea
statutului debitorului, veri!icarea periodica a acestuia, a capacitatii de plata.
2uprave"#erea creditelor are loc dupa emiterea politei, prin sprijinirea asi"uratului, in
vederea recuperarii si administratii sumelor intarziate la plata, c#iar pentru initierea procedurilor
le"ale necesare recuperarii, daca este cazul.
0etodolo"ia de analiza este structurata pe urmatoarele paliere$
calitatea activitatii asi"uratului%
"estionarea creditelor contractate de asi"urat%
capacitatea debitorilor asi"uratului de asi indeplini obli"atiile de plata%
normele prudentiale interne ale asi"uratorului%
analiza tendintelor e&istente in sectorul din care !ac parte asi"uratul si clientul sau e&tern%
riscul de a nu putea ceda in reasi"urare o parte din politele e&istente in porto!oliu%
analiza riscului politic.
.ceasta analiza priveste toate cele trei parti implicate in asi"urare$ asi"uratorul,
asi"uratul si debitorul sau, precum si conjunctura nationala si internationala in care se des!asoara
activitatea acestora.
Tinand seama de varietatea ramurilor economice in care este creditul de e&port,
societatile de asi"urarereasi"urare o!era tipuri di!erite de polite$
polita pentru intrea"a activitate%
polita pentru principalele activitati%
polita pentru o anumita activitate%
polita pentru livrari in avans%
polita pentru activitatea intreprinderilor mici%
polita pentru intrea"a activitate de e&port realizata din credit%
polita pentru riscuri de credite si politice%
polita pentru riscuri de ori"ine catastro!ala.
.le"erea uneia sau alteia dintre polite se realizeaza in !unctie de urmatorii !actori$
ci!ra de a!aceri a asi"uratului%
dimensiunea !inanciara a !irmei asi"uratului%
tipurile de clienti si produsele vandute%
tarile in care se a!la importatorii asi"uratului%
riscurile care pot a!ecta buna des!asurare a contractului, s.a.
De re"ula, se utilizeaza combinatii ale acestor polite pentru a o!eri asi"uratului o
protectie cat mai comple&a.
.naliza asi"urarii creditelor de e&port se realizeaza de catre asi"urator !olosind doua
tipuri de documente, si anume$
cererea de asi"urare%
c#estionarul de analiza a calitatii mana"ementului !irmei.
In -CR principalele cate"orii de risc sunt analizate in comitetele interdepartamentale,
constituite in baza le"ii bancare si coordinate de membrii conducerii bancii$
Comitetul de credite%
Comitetul de risc%
Comitetul de administrare a activelor si pasivelor.
@.8. .naliza riscurilor bancii prin prisma principalilor indicatori ai activitatii de atra"ere a
resurselor si realizare a plasamentelor la -.C.R. 2UCUR2.). P)OIE2TI
Tabel nr. / ( 2oldul "eneral al principalelor cate"orii de produse o!erite de 2ucursala
-CR
Ploiesti
Denumirea
Produsului
bancar
1aloarea soldului "eneral *mii lei+
844: = 8446 = 844< =
Depozite cu
prima lunara
/>.46>.@9@ 6,:4 /<.9/6.39/ @,83 /9.<:4.<3> 8,9<
Depozite la
termen

8:>.8@3.3>3
9:,8/ @6/.:/3.866 <3,/8 :6<.:6@.93/ 9/,:<
Carnet
depunere cu
dobanda la
o luna

88.>@4.344
<,>8 :/.@69./44 >,/@ <8.@>@.@44 3,99
Certi!icat de
economii
:.@86./44 /,@4 8.689.664 4,:3 /.4:<.344 4,/9
Certi!icat
Depunere cu
dobanda
trimestriala
8/.<@<.<44 4,9> @>./><.<44 9,6/ @3.46<.>44 <,//
Certi!icat de
depozit
<.8>9.644 <,:9 >.</3.644 /,94 @.8>9.644 4,6/
Depozite la
termen ptr.
persoane
juridice
/66.46< /,>>
</3./8/
4,/8 8.<96.6/@ 4,:8
Depozite la
termen ptr.
persoane
!izice
9.@34.>48 8,8/ >.8>>.:/9 /,<@ 8<8./>/ 4,4:
Depozit
cu prima
la dobanda
4 4 //.:43.4/4 8,8: 88.@3@.><8 @,6/
Depozit
aniversar
6.<4/.444 /,<< 8:.468.444 :,9@ /<.4:4.444 8,6/
Depozit cu
dobanda
capitalizata
4 4 6.4<:.3<6 /,44 /9.:@4./9> 8,9@
Depozit
tineret
4 4 /6>.6@3 4,4: 98.9>9 4,4/
TOT.) @@:.686.@84 /44 64>.:/>.48> /44 <@>.9:8.><4 /44

Evolutia soldului "eneral pe cate"orii de produse bancare ( arata pre!erinta clientilor pe
cate"orii de produse bancare !ata de !iecare dintre acestea, in perioada supusa studiului *8448 (
844:+, ast!el$
Tabel nr. 8 ( Evolutia soldului "eneral pe cate"orii de produse bancare
Denumirea
produsului
bancar
2oldul "eneral * mii lei+ Pondere in total *=+
844: 8446 844< 844: 8446 844<
Carnete
/>.46>.@9@
/<.9/6.39/ /9.<:4.<3> 6,:4 @,83 8,9<
Depozit la
termen

8:>.8@3.3>3
@6/.:/3.866 :6<.:6@.93/ 9:,8/ <3,/8 9>,9<
Certi!icate
66.4>4./44
34.<34.964 /46.99@.>64 /<,:9 /9,>: >,6<
Depozite PJ
/66.46<
</3./8/ 8.<96.6/@ 4,46 4,/8 4,:8
Depozite P,
/8.33/.>48
:>.398.3@/ 6<./33.44> @,>9 3,<@ 3,>4
TOT.)
@@:.686.@84
64>.:/>.48> <@>.9:8.><4 /44 /44 /44
'ra!ic nr. / ( 2oldul "eneral al produselor bancare in anul 844<
2e constata ca ponderea cea mai mare o detin depunerile la termen, urmate apoi de
depunerile economiilor pe carnete si certi!icate si de depozitele constituite de persoanele !izice.
Evolutia cresterii in sold pentru depunerile la termen ale clientilor personae !izice si
juridice este prezentat in Tabelul nr. @, dupa cum urmeaza$
Tabel nr. @ ( Evolutia cresterii in sold pentru depunerile la termen ale clientilor personae
!izice si juridice
Denumirea
produsului
bancar
Cresterea de sold *mii lei+
844: 8446 844<
Certi!icate cu 9<.48@.43/ /4@./93.8<< /46.4@:.6@<
prima la
dobanda
Certi!icate
de economii
/6@.>64 9>>.@64 <:3.>44
Certi!icate de
depunere cu
dobanda
semestriala
/.@3:.864 /.443.844 >@/.644
Depozite la
termen ptr.
persoane juridice
69.9@8 :<:.4<6 8.46<.@38
Depozite la
termen ptr.
persoane !izice
8.48@.8>3 >39.</6 >.48<.8@<
TOT.) 9<.><@.9/8 /48.9:@.@3< 39.6>@.@38
.cest indicator arata depunerea anuala neta pentru !iecare an al analizei in parte si pentru
!iecare produs bancar constituit la termen, semni!icand di!erenta dintre volumul depunerilor si
cel al restituirilor pentru !iecare instrument considerat *constituie principala resursa a 2ucursalei
Ploiesti pentru e!ectuarea plasamentelor in credite+.
2e observa ca depunerile pe termen au cel mai mare "rad de ramanere in sold in
comparatie cu celelalte instrumente de economisire prezentate.
1alorile soldului creditelor acordate persoanelor !izice si juridice dea lun"ul perioadei de
analiza, considerate pe cate"orii, sunt prezentate in Tabelul nr. :.
Creditele acordate clientilor persoane !izice cuprind creditele pentru bunuri imobiliare si
pentru cumpararea de bunuri de !olosinta indelun"ata, iar cele acordate clientilor personae
juridice sunt constituite din creditele de trezorerie, pentru ec#ipament, etc.
Tabel nr. :
1alorile
soldului
creditelor
acordate
persoanelor
!izice si
juridice
Denumirea
1aloarea soldului pe cate"orii de credit
*mii lei+
Pondere
* = +
844: 8446 844< 844: 8446 844<
creditului
e&istent
in sold
4 / 8 @ : 6 <
/.Credite de
trezorerie
86.944.444 8/.644.444 /64.444.444 4 4 4,3<
8. Credite
ptr.

ec#ipament
@:.444.444 89.644.444 /86.444.444 4 4,/ /,96
@.Credite ptr.
bunuri
imobiliare
@8.89/.@36 @4.968.393 83.9/@.9/@ 9<,66 >/,3> >/,99
@./. Credite
cu
dob .N)
acord
P,
89.@@<.:94 86.<9>.3:: 8@.89/.@>9 <:,>6 <>,:6 <:,4:
@././.
Credite
cu dob .N)
ptr
cumparare
de locuinte
8<.86>.@3> 8:.::9./@3 88./@8.>@6 <8,83 <6,/< <4,3/
@./.8.
Credite
cu dob .N)
ptr constr.
locuinte in
re"ie
/.4:>.498 /.84@.@/> /./@>.668 8,:3 @,8/ @,/@
@./.@.
Credite
cu dob .N)
ptr reabilitare
locuinte
re"ie
@4.444 8>.:>9 4 4,49 4,4> 4
@.8. Credite
cu
:.><6.>>8 6.46/.:>3. <.:@<.3<9 //,6: /@,:< /9,9/
dob !luct.ptr.
cump.constr.
reabil. loc.
@.8./.
Credite
ptr cump loc
de la
antreprenori
:.@3<.>8/ :.966.@:6 <./:3.488 /4,:@ /8,<> /<,38
@.8.8.Credite
ptr cump loc
in antrepriza
:8.964 :4.6<9 @3.<<9 4,/4 4,// 4,//
@.8.@.Credite
ptr
constructia
loc in re"ie
8/:./6: /@>.9>3 />:.9:6 4,6/ 4,@9 4,64
@.8.:.Credite
ptr moderniz,
consolid, rep
locuinte
/8:.993 :9.:<8 @4.3:/ 4,83 4,/8 4,43
@.8.6.Credite
ptr moderniz,
consolid, re!
locuinte
re"ie
>9.@9> <3.@8< @8.638 4,8/ 4,/> 4,43
@.@.Credite
acordate ptr
terenuri
intravilan
/<.3/9 @.8:6 8< 4,4: 4,443 4,4449
@.@./.Credite
pe
termen lun"
constr loc in
antrepriza
/:.6:@ 8.<:4 /8 4,4@ 4,449 4,4443
@.@.8.Credite
pe termen
lun"
constr loc in
re"ie
8.4>8 634 /: 4,44> 4,444< 4,44448
:..lte
credite
acordate
clientelei
3.>>8.389 <.98<./86 6.<:/.86: 8@,:6 /9,38 /6,68
:./.Credite
pt
cumparare
bunuri de
!olosinta
indelun"ata
:.@36.84: @.93<.::/ @.3@4.:9/ /4,:@ /4,/8 /4,>8
:.8.Credite
pt
cumparare
autoturisme
6.:>9.98@ 8.383.<>: /.9/4.9>@ /@,48 9,>4 :,94
2old credite
acordate P,
:8./6:.@88 @9.:93./4: @6.@6:.3<9 /44 33,3/ 39,83
2old credite
acordate PJ
4 @6.444 3>8.3@@ 4 4,43 8,9/
2old credite
acordate de
2ucursala
Ploiesti
:8./6:.@88 @9.6/:./4: @<.@@9.344 /44 /44 /44
@.@. Determinarea indicatorilor de rentabilitate si de risc
@.@./. Indicatorii de rentabilitate
/. Rentabilitatea capitalului propriu *rentabilitatea !inanciara sau rata de recuperare a
investitiei proprietarilor in banca+ ( arata proprietarilor *actionarilor+ e!icienta cu care
mana"ementul le utilizeaza capitalul investit in banca.
ROE K *pro!it net7capital propriu+&/44
ROE 8446 K */@.99>.634,<6789.3@8.<44+&/44 K :3,@@ =
ROE 844< K */<.@/6.3>9,647@4.68/.9:4+&/44 K 6@,:< =
2atis!acerea actionariatului impune ca rata de recuperare a investitiei sa !ie superioara
ratei medii a dobanzii ajustate cu rata in!latiei. Cresterea in!latiei conduce inevitabil la scaderea
casti"urilor a!erente actiunilor pe care actionariatul le poseda, ceea ce !ace ca si valoarea
capitalului propriu al bancii sa scada, a!ectand dezvoltarea pe viitor a bancii. In !orma actuala,
indicatoruil nu este relevant pentru mana"ementul bancii, de aceea se impune o analiza pro!unda
a rentabilitatii capitalului propriu prin descompunerea acestuia in urmatoarele componente$
ROE K *Pro!it net71 e&ploatare+ & * 1 e&ploatare 7 .ctive medii totale+ &
& *.ctive medii totale 7 Capital propriu+
unde$
RPN K *Pro!it net7 1 e&ploatare+ & /44 ( rata pro!itului net
U. K *1 e&ploatare 7 .ctive medii totale+ & /44 ( utilizarea activelor bancii
'I K *.ctive medii totale7 Capital propriu+ ( "radul de indatorare
Deci$
ROE K RPN & U. & 'I
8. Rentabilitatea activelor *RO.+ re!lecta capacitatea mana"ementului bancii de a !olosi
resursele de care dispune banca in scopul ma&imizarii pro!itului. .cest indicator re!lecta cel mai
bine cat de e!icient lucreaza ec#ipa mana"eriala.
RO. K RPN & U. K *Pro!it net7 .ctive medii totale+ & /44
Deci$
ROE K RO. & 'I
,iecare indicator surprinde di!erite aspecte ale e!icientei, ast!el$
RPN ( re!lecta e!icienta c#eltuielilor !acute de mana"ementul bancii, c#eltuieli a!erente
"estionarii resurselor si plasamentelor, a riscurilor si asi"urarii !unctionarii bancii.
RPN 8446 K /@.99>.634,<6 7 8:4.444.3>>,4/9 & /44 K 6,9: =
RPN 844< K /<.@/6.3>9,64 7 869.>4<.9:4,6@3 & /44 K <,@@ =
U. ( re!lecta capacitatea mana"ementului de a investi in active care aduc casti"
U. 8446 K 8:4.444.3>>,4/9 7 638.@/9.>94 & /44 K :4,68 =
U. 844< K 869.>4<.9:4,6@3 7 <63.9@3.3<4 & /44 K @3,4> =
'I 8446 K 638.@/9.>94 7 89.3@8.<44 K 8/,84 ori
'I 844< K <63.9@3.3<4 7 @4.68/.9:4 K 8/,<8 ori
Descompunerea ratei rentabilitatii capitalului propriu *ROE+ ajuta mana"ementul bancii
sa determine elementele care concura la obtinerea pro!itabilitatii, precum si luarea unor decizii
care sa stopeze sau sa ampli!ice valorile !iecarui indicator.
RO. 8446 K /@.99>.634,<6 7 638.@/9.>94 & /44 K 8,@8 =
RO. 844< K /<.@/6.3>9,64 7 <63.9@3.3<4 & /44 K 8,9: =
.nalizand rezultatele obtinute pentru rentabilitatea activelor, se observa nivele scazute
ale indicatorului in perioada studiata, dar 2ucursala -CR Ploiesti a realizat o rentabilitate
!inanciara mare prin !olosirea la ma&imum a resurselor atrase si simultan utilizarea la ma&imum
a capitalului propriu, deci cu cat "radul de indatorare realizat este mai mare, cu atat rentabilitatea
capitalului propriu este mai mare.
In perioada studiata rentabilitatea !inanciara a crescut cu :,/@ = in 844< !ata de 8446, iar
"radul de indatorare *e!ectul de par"#ie+ a inre"istrat o crestere mai atenuata cu 4,:8 ori in anul
844< !ata de 8446. In conte&tul descris, rentabilitatea activelor a sporit cu numai 4,/: = in 844<
!ata de 8446.
In concluzie, 2ucursala -CR Ploiesti are putine active !inantate din capitalul propriu si
deci un multiplicator al datoriei mai mare, !iind ast!el rentabila. Cu cat multiplicatorul datoriilor
este mai mare, cu atat rentabilitatea capitalului propriu al acestei unitati este mai mare.
Din cei trei indicatori, "radul de indatorare *'I+ inre"istreaza valorile cele mai mari ca
urmare a !aptului ca 2ucursala bancara analizata opereaza pe seama resurselor atrase.
Rata pro!itului net *RPN+ este un indicator atent monitorizat de mana"ementul bancii,
deoarece aceasta isi poate creste pro!itul si printrun control ri"uros al c#eltuielilor realizate.
Utilizarea activului *U.+ a inre"istrat in perioada analizata o reducere cu /,:8= in anul
844< !ata de 8446. .ceasta utilizare prin plasamente in active care aduc casti"uri si"ure
sucursalei asi"ura in mod direct cresterea pro!itului pe active si implicit cresterea ROE
*rentabilitatea capitalului propriu+.
Din analiza acestor indicatori se poate concluziona ca realizarea unor pro!ituri mari
depinde de o serie de !actori, ast!el$
Controlul sistematic asupra c#eltuielilor de e&ploatare, ast!el incat veniturile din
e&ploatare sa se diminueze cat mai putin%
Controlul atent al e&punerii sucursalei bancare la risc, ast!el incat "estiunea acesteia san u
impuna costuri mari%
Ridicarea calitatii porto!oliului de credite, ast!el incat provizioanele si pierderile sa
a!ecteze cat mai putin veniturile din e&ploatare ale sucursalei.
@. 0arja neta a dobanzii *NI0 ( Net Interest 0ar"in+ ( este de!inita prin raportarea
veniturilor nete din dobanzi la activele valori!icabile medii. Ea este, de !apt, di!erenta dintre
casti"ul din venituri si c#eltuielile cu dobanzile, raportata la activele valori!icabile si e&prima
e!icienta utilizarii a resurselor imprumutate*casti"ul obtinut din investitiile acute pe seama
resurselor atrase+ de catre mana"ementul sucursalei bancare.
NI0 K *Dobanzi incasate7.ctive purtatoare de dobanda+ ( *Dobanzi boni!icate7Pasive
purtatoare de dobanda+ I/44, sau
NI0 K *1enituri din dobanzi7.ctive purtatore de dobanda+ ( *C#eltuieli cu
dobanzi7Pasive purtatoare de dobanda+ & /44
NI0 8446 K *84@.44@.94476>:.@@:.9:4 ( />6.484.>847699.84/.<:4+ & /44
Deci NI0 8446 K *4,@6 ( 4,@8+ & /44 K @ =
NI0 844< K *8/3./:/.<847<8>.<8:.494 ( /3:.@3:.@347<4<.@94.6>4+ & /44
NI0 844< K @ =
2e observa ca, valoarea marjei nete de dobanzi, in perioada analizata, a ramas constanta,
inscriinduse in limitele indicate in literatura de specialitate *@ ( /4 =+. 1aloarea scazuta a marjei
nete a dobanzii este datorata costurilor mari ale !ondurilor, !iind e&presia unei mari dependente
de dobanzile pe termen scurt si pasivele volatile. E&presia valorica a acestui indicator depinde de
!actorii$
Calitatea investitiilor !acute de 2ucursala -.C.R Ploiesti materializata in plasamente
si"ure *incasarea dobanzilor la timp+ si pro!itabile%
Capacitatea mana"ementului de a atra"e resurse ie!tine%
Utilizarea ma&ima a resurselor atrase in investitii care aduc pro!it.
:. Ponderea pierderilor din credite in total credite *Ppc+ ( indicatorul e&prima e!icienta
activitatii de creditare a bancii si se determina cu ajutorul urmatoarei relatii matematice$
Ppc K *Pierderi din credite7Total credite+ & /44
Ppc 8446 K *64.:</.>/: L >3./:6./<>+7@9.<8:.@><.444 & /44 K 4,@9 =
Ppc 844< K */94.864.@9> L :.36/.@8>+7@<.:4@.<//.444 & /44 K 4,@/ =
1aloarea indicatorului ( ponderea pierderilor din credite in total credite ( este redusa si
e&plica ast!el valoarea ratei de rentabilitate !inanciara, care este de cca. 64 = in perioada de
analiza, !iind a!ectata direct de calitatea creditelor acordate de sucursala bancara.
6. Rata solvabilitatii patrimoniale *Rsp+ ( indicatorul este opusul "radului de indatorare al
bancii$
Rsp K *Capital propriu7.ctive medii totale+ & /44
Rsp 8446 K *89.3@8.<447638.@/9.>94+ & /44 K :,98 =
Rsp 844< K *@4.68/.9:47<63.9@3.3<4+ & /44 K :,<@ =
2e observa ca, rata solvabilitatii patrimoniale sa redus cu 4,43 = in 844< !ata de 8446,
dar valoarea inre"istrata in perioada de studiu *cca :,9 =+ a !ost relativ mica, !apt care
evidentiaza ca 2ucursala -.C.R Ploiesti a optat pentru un risc al capitalului mic, e!ectul de levier
al indatorarii !iind redus, a condus la obtinerea unei rate a rentabilitatii capitalului propriu de cca
64 =.
@.@.8. Indicatorii de risc
Controlul asupra riscurilor bancare este unul din cei mai importanti !actori de care
depinde pro!itabilitatea bancii.
0ana"ementul riscurilor presupune prevenirea, masurarea si "estionarea acestora.
Calculul indicatorilor de risc permite o interpretare a lor prin prisma cauzelor,
consecintelor si e!ectelor in timp asupra pro!itabilitatii bancii. 2tudierea atenta in dinamica a
activelor si pasivelor bancii conduce la obtinerea unor in!ormatii suplimentare re!eritoare la
pro!itul bancii si e&punerea la risc.
'estionarea e!icienta a riscurilor impune o analiza cost7pro!it, pentru ca deciziile aplicate
sa !ie ie!tine in asa !el incat pro!itabilitatea scontata prin asumarea riscurilor sa nu !ie a!ectata.
Riscurile !inanciare sunt sin"urele riscuri care pot !i cuanti!icabile prin intermediul unui sistem
de indicatori.
Celelalte cate"orii de riscuri *comerciale si de mediu+ sunt "enerate de !actori e&o"eni
bancii asupra carora mana"ementul acesteia !ie are un control limitat, !ie nu are control.
Riscurile !inanciare sunt consecinta dezec#ilibrelor permanente care apar intre activele si
pasivele bancii asupra carora mana"ementul are control.
/. Riscul de credit ( consta in probabilitatea ca dobanda si7imprumutul sa nu !ie
rambursate de imprumutat con!orm contractului inc#eiat cu banca creditoare. Evaluarea riscului
de credit la care banca este e&pusa se determina prin intermediul urmatorilor indicatori$
Rata creditelor restante *Rcr+ ( evidentiaza calitatea porto!oliului de credite a bancii si se
determina ca raport intre volumul creditelor restante si totalul creditelor e&istente in sold la un
moment dat.
Rcr K *1olum credite restante 7 Total credite+ & /44
Rcr 8446 K *//4.8>8.444 7 @9.<8:.@><.444+ & /44 K 4,@4 =
Rcr 844< K * <6.9//.444 7 @<.:4@.<//.444+ & /44 K 4,/> =
1alorile acestui indicator calculate pentru perioada de analiza, sunt e&treme de mici
*4,@= , respectiv 4,/> =+ si arata "radul redus de e&punere al sucursalei bancare la riscul de
credit, inscriiduse totodata in limite indicate de literatura de specialitate *limita ma&ima este <
=, con!orm 2tandardelor Internationale+.
'radul de acoperire a riscului de credit *'arc+ ( este un indicator care evidentiaza
preocuparea mana"ementului de asi acoperi pierderile din credite pe baza provizioanelor
constituite pentru riscuri si c#eltuieli.
'arc K *1olum necesar al provizioanelor 7 1olum provizioane de risc+ & /44
1aloarea acestui indicator arata daca volumul provizioanelor de risc constituite, pentru
creditele acordate de banca, a !ost corect dimensionat si poate acoperi nivelul provizioanelor
necesare pentru atenuarea la ma&imum a riscului "enerat de activitatea de creditare.
'arc 8446 K */3.@:9.6@/ 7 83<.@/9.849+ & /44 K <,6@ =
'arc 844< K *63.>6/.@94 7 /.8:>.::/.944+ & /44 K :,94 =
2e constata ca, acest "rad de acoperire a riscului de credit a inre"istrat o reducere cu / ,9:
= in 844< !ata de 8446 si reda ponderea utilizatii provizioanelor constituite pentru acoperirea
riscului de credit la nivelul 2ucursalei -CR Ploiesti in perioada de analiza * pentru credite
indoilenice si restante+.
.lti indicatori ai riscului de creditare utilizeaza in relatia de calcul rezervele si
comisioanele pe care banca si le constituie pentru acoperea eventualelor pierderi, cum ar !i$
Rpc K *Rezerve pentru pierderi din credite7Total credite+ & /44, raport care e&prima
sistemic e&pectatiile mana"eriale privind evolutia calitatii porto!oliului de imprumuturi.
Pentru perioada studiata, valorile acestui indicator sunt$
Rpc 8446 K *@.@6/.3/8 7 @9.<8:.@><+ & /44 K 3,4/ =
Rpc 844<6 K *@.<<8.<4>,>4 7 @<.:4@.<//+ &/44 K /4,4< =
2e observa o crestere a rezervei "enerale pentru riscul de credit * element component al
capitalului propriu al sucursalei bancare+, cu @/4.<4<,>4 mii lei in valoare absoluta in 844< !ata
de 8446, in situatia in care totalul creditelor e&istente in sold a inre"istrat o reducere cu
/.884.996 mii lei in 844< !ata de 8446. 1alorile inre"istrate de acest indicator al riscului de credit
in perioada 8446 ( 844<, su"ereaza o scadere calitativa a porto!oliului de credite al 2ucursalei
-CR Ploiesti.
Pc K *Pierderi nete din credite 7 Provizioane pentru pierderi din credite+ & /44, raport care
re!lecta nivelul de prudenta adoptat de sucursala bancara in politica sa de creditare
Pc 8446 K */@3.<4<.3>8 7 83<.@/9.849 + & /44 K :9,// =
Pc 844< K *//8.84/.94< 7 /.8:>.::/.944+ & /44 K >,3> =
2e constata ca pierderile din credite au !ost inte"ral suportate din provizioanele speci!ice
de risc de credit constituite, dar se observa o reducere substantiala a ponderii pierderilor in anul
844< !ata de 8446 cu @>,/@ =, ceea ce su"ereaza !aptul ca sucursala bancara sia reconsiderat
atitudinea !ata de nivelul de prudenta in politica de creditare.
Pierderile nete din credite sau redus in valoare absoluta in 844< !ata de 8446 cu
89.:46,8> mii lei */3,<@ =+, dar concomitent a sporit volumul provizioanelor pentru riscul de
credit constituit cu 868./8:,64 mii lei in 844< !ata de 8446.
Ponderea nivelului provizioanelor speci!ice riscului de credit in pro!itul brut *R+$
R K *Provizioane pentru pierderi din credite 7 Pro!it brut+ & /44 , respectiv costul
acoperirii riscului de creditare asumat de banca.
R 8446 K *83<.@/9.849 7 />.@9/.:6:.844+ & /44 K /,</ =
R 844< K */.8:>.::/.944 7 8/.96:.<64.444+ & /44 K 6,9: =
2e observa ca ponderea provizioanelor speci!ice riscului de credit in pro!itul brut a
crescut cu :,/@ = in 844< !ata de 8446, !apt motivat de sporirea volumului provizioanelor de
aproape : ori in 844< !ata de 8446 *nu intre"ul volum constituit al provizioanelor de risc de
credit a !ost si utilizat pentru acoperirea pierderilor din activitatea de creditare+.
8. Riscul de lic#iditate ( este consecinta nerambursarii creditelor si a dobanzilor la
termen * la scadenta+, precum si a necorelarii pe scadente de catre mana"ementul bancii sau a
unor retra"eri masive si neasteptate a depozitelor de catre clienti.
Riscul de lic#iditate se determina prin intermediul indicelui de lic#iditate, ast!el$
I) K *.ctive lic#ide 7 Pasive lic#ide+ & /44, *=+
Imprumuturile pe termen lun" sustinute din resurse pe termen scurt sunt cele mai
pro!itabile pentru banca. .cest lucru presupune insa o arbitrare permanenta a le"aturilor dintre
scadentele activelor si pasivelor bancii. Pentru perioada analizata calculam valorile indicelui de
lic#iditate ast!el$
I) 8446 K */88.33:.964 7 3@.98:.994+ & /44 K /@/,8@ =
I) 844< K */8:.<>9.4>4 7 //6.6/3.:84+ & /44 K /49,3: =
2e observa ca, indicele de lic#iditate a scazut cu 8@,83 = in 844< !ata de 8446% acesta
insa avand valori peste /44= , sucursala bancara este putin riscanta, dar pro!itul obtinut are un
nivel mai redus decat in cazul cand acest indice ar !i !ost sub /44 =.
@.Riscul ratei dobanzii *Rd+ este consecinta !luctuatiei ratei dobanzii. .supra ratei
dobanzii, mana"erii isi concentreaza atentia in mode deosebit deoarece !luctuatiile ratei
dobanzii, pun in pericol atat casti"urile, cat si intre" porto!oliul bancii. 1ariatiile mari ale
dobanzii potentate de in!latie si conjuncture economica pot in!luenta in mod drastic consturile,
rambursarile si valoarea activelor bancare.
Indicatorul riscului ratei dobanzii se determina ast!el$
Rd K *.ctive sensibile la !luctuatiile ratei dobanzii 7 Pasive sensibile la !luctuatiile ratei
sobanzii+
2au Rd K *Disponibilitati banesti L depozite L credite+ 7 *Disponibilitati banesti L
Depozite +
Pentru perioada de studiu, valorile acestui indicator sunt$
Rd 8446 K *84>.9/4,8/ 7 <:/.:@8,<9 + K 4,@@ =
Rd 844< K *88>.>/@,@6 7 <>4.:88,3@ + K 4,@: =
2e observa ca, Rd M /, deci nivelul activelor sensibile la !luctuatiile ratei dobanzii este
in!erior celui corespunzator pasivelor sensibile, iar in cazul in care rata dobanzii are tendinta de a
creste, atunci venitul net obtinut din dobanzi se va reduce *variatia ratei dobanzii intrun sens va
determina variatia venitului net din dobanzi insens contrar+.
:. Riscul insolvabilitatii ( este consecinta calitatii de!ectuoase a porto!oliului de investitii
a bancii. Daca banca "estioneaza un volum e&cesiv de credite neper!ormante sau daca o parte din
investitiile !inanciare scad "enerand pierderi, resursele proprii care sunt proiectate sa absoarba
aceste pierderi ar putea !i insu!iciente.
In acest caz, mana"ementul va trebui sa atra"a resurse suplimentare pentru a contracara
nerambursarile din credite si sa boni!ice dobanzi mai mari pentru a atra"e alte resurse ( simptom
speci!ic bancilor care promoveaza ine!icienta in "estionarea resurselor si plasamentelor. In
vederea eliminarii unor ast!el de situatii, -NR impune tuturor bancilor indi!erent daca au sau nu
activitate internationala sa respecte un indicator de solvabilitate de > = *norma Coo;e+. .cest
indicator se determina ast!el$
Ri K *Capitaluri proprii 7 .ctive ponderate in !unctie de risc + & /44 N > =,
Diversi!icarea porto!oliului de active reprezinta metoda cea mai e!icienta de protejare a
bancii impotriva riscurilor *divizarea lor+. Este evident ca porto!oliile bancii cresc prin asumarea
unor riscuri mai mari. Cu si"uranta ca atat mana"ementul, cat si actionarii pre!era pro!ituri
ridicate la un nivel acceptabil la riscurilor. Pentru determinarea acestui indicator vom incadra
activele in diverse clase de risc, ast!el$
Tabel nr. 6 ( Incadrarea activelor in diverse clase de risc
Clasa de
risc
Nivelul activelor *mil.lei+ Nivel active ponderate
*mil.lei+
8446 844< 8446 844<
4 /<6.</8,:/ /9:.:>4,4>
84 /9@.<4>,98 />:.99@,46 @:.98/,9: @<.36:,</
64 836.96<,66 @/3.44/,48 /:9.>9>,8> /63.644,6/
/44 @9.368,<4 @6.3<6,>3 @9.368,<4 @6.3<6,>3
TOT.) <98.3@4,8> 9/:.884,4: 884.668,<8 8@8.:8/,4/
.ctivele ponderate in anul 844: pot !i reprezentate "ra!ic ast!el$
'ra!ic nr. 8 ( Nivelul activelor ponderate in anul 844<
Ri 8446 K *89.3@8,<4 7 884.668,<8+ & /44 K /8,<< = N > =
Ri 844< K *@4.68/,9: 7 8@8.:8/,4/+ & /44 K /@,/@ = N > =
2e constata ca acest indicator *riscul insolvabilitatii+ a inre"istrat in 8446 un nivel cu :,<<
= mai mare decat > = impus de -NR, iar in anul 844< cu 6,/@ = mai mult decat limita minima
stabilita de autoritati.
CONC)UQII 2I PROPUNERI
Unul dintre cele mai importante domenii ale mana"ementul activelor si pasivelor bancare
il reprezinta "estionarea riscului.
Riscul reprezinta pericolul de a su!eri o pierdere.? .dministrarea riscului ia in
considerare !actorii masurabili sau nu, care ameninta sau pot in!luenta ne"ativ realizarea
obiectivelor unei banci si propune solutii strate"ice si operationale pentru a se opune acestor
!actori * or"anizare, politica, a!acerile, proceduri+.
Riscul poate !i de!init ca un eveniment incert dar posibil, ori"inea lui a!landuse in
incertitudine% este pa"ubitor, e!ectele lui o data produse nu mai pot !i inlaturate, apare in procesul
activitatii umane, sociale, economice, politice si in raportul dintre om si natura.
2uccesul in a!aceri depide de asumarea unor riscuri. ,ara asumarea unui element de risc,
pro!itul realizat poate !i scazut. Prin asumarea mai multor riscuri creste sansa obtinerii unui
pro!it mai important.
'estionarea riscurilor pentru mana"ementul unei banci inseamna studierea posibilitatilor
de investitii pe pietele monetar ( !inanciare care sa aduca pro!it actionarilor si clientilor bancii,
dar, in acelasi timp, reducerea posibilitatilor de pierdere la un nivel acceptabil.
.tractia !ata de risc este determinata de o combinatie de doi !actori principali$ e&perienta
individuala si inclinatia naturala, "enetica de ati asuma sau nu riscuri. De asemenea, poate !i
in!luentat de obli"atiile !ata de terte personae.
Conducerea unei banci, cand decide comportamentul !ata de anumite riscuri ce pot aparea
in activitatea bancii, va lua in consideratie propria atitudine !ata de risc, perceptia personala
asupra nivelului riscului, e&perienta bancii in domeniu si responsabilitatile !ata de terti *personal,
actionari, clienti+.
Este bine ca un banc#er sa cunoasca pre!erinta !ata de risc al clientilor sai, pentru a putea
ne"ocia mai bine cu acestia * de e&emplu, un contract de credit+ .
In cazul in care un client are un apetit ridicat !ata de risc, acest lucru ii poate crea
premisele unui pro!it mai mare, dar, in acelasi timp, contractul de credit cu acest client devine
mai riscant *banca isi asuma mai multe riscuri+.
? Dr. Radu C. Radut ( 0ana"ementul activelor si pasivelor unei societati bancare ( Ed.
0illenium Tres ( Institutul -ancar Roman
Intrun climat caracterizat printro concurenta mare, banca trebuie sa plaseze !onduri care
sa "enereze un pro!it pentru !ondurile atrase, care uneori nu pot avea o dobanda corelata cu
"radul de risc al imprumutului.
In acest caz, conducerea bancii trebuie sa ia decizia asumarii unui risc *plasamente
riscante+ sau sasi asume riscul de a nu reusi sa "enereze un !lu& monetar su!icient pentru plata
dividendelor actionarilor si a dobanzilor pentru sursele atrase.
Ca in orice a!acere, intro banca, mana"ementul riscului este in primul rand
responsabilitatea Consiliului de .dministratie si implicit, a Comitetului de Directie care
reprezinta mana"ementul e&ecutiv.
Obiectivul !undamental al Consiliului de .dministratie vizeaza tratarea riscurilor intro
maniera care sa intareasca veniturile actionarilor, concomitent cu minimizarea potentialelor
daune, avand in vedere in acelasi timp protejarea intereselor clientilor si personalului propriu. In
e"ala masura, consiliul trebuie sa se preocupe de asi"urarea unui plan operational de
supravietuire si re!acere in cazul producerii unor pa"ube, indi!erent de precautiile luate.
Responsabilitatea pentru mana"ementul zilnic al riscurilor ramane in sarcina ec#ipei e&ecutive.
In!rastructura dezirabila pentru coordonarea procesului de "estionare a riscurilor bancare
cuprinde$
Pentru riscul de creditare ( un comitet de credit care sa directioneze politicile, strate"ia,
structura porto!oliului si analiza, respectiv sanctionarea e&punerilor mari%
Pentru riscul de lic#iditate, riscul ratei dobanzii si riscul de pret ( un comitet de
"estionare a activelor si a pasivelor%
Pentru riscurile de operare ( o unitate centrala care sa actioneze ca un consultant si
coordonator, cu atributii in domeniul uni!ormizarii metodolo"ice si al raportarii catre Consiliul
de .dministratie%
Pentru riscul de solvabilitate ( plani!icarea si mana"ementul capitalului este o
responsabilitate comuna a presedintelui Comitetului de directie si a se!ului Departamentului
!inanciar.
Cunoscand ca riscul poate !i identi!icat, evaluat, monitorizat si diminuat, dar niciodata
eliminat, pentru a se proteja, bancile trebuie sa dezvolte un set de politici "enerale *in !unctie de
prevederile le"ale si re"lementarile -ancii Centrale+, politici speci!ice *in raport de strate"ia de
dezvoltare a bancii+ si politici sectoriale *limite de e&puneri pe ramuri si sectoare de activitate, pe
zone si unitati teritoriale+. Principalele masuri care ar trebui adoptate pentru prevenirea riscului
de creditare consider a !i urmatoarele$
.cordarea creditelor sa se bazeze in primul rand pe analiza viabilitatii si realismului
a!acerilor, in vederea identi!icarii si evaluarii capacitatii de plata a clientilor, respectiv de a
"enera venituri si lic#iditati ca principala sursa de rambursare a creditului si de plata a dobanzii.
Determinarea capcitatii de plata se !ace si prin analiza activitatii !inanciare si ne!inanciare a
a!acerilor din perioada e&pirata si cea pro"nozata. .ctivitatea de creditare trebuie sa !ie
avantajoasa atat pentru banca *in termeni de pro!itabilitate+, cat si pentru clienti, care,
valori!icand creditele, sasi dezvolte a!acerile si sa poata ast!el sasi rambursele imprumutul si
sasi ac#ite dobanzile%
Creditele trebuie sa !ie in toate cazurile "arantate cu colaterale cas# sau noncas#, iar
volumul minim al "arantiilor constituite trebuie sa acopere datoria ma&ima a imprumutatului
catre banca *dobanzi L credite+, un rol e&trem de important revenind modului in care banca isi
stabileste criteriile de acceptare a di!eritelor tipuri de "arantii. 2ubliniez insa, ca principiul
prevalent la acordarea creditelor ramane acela ca prima sursa de rambursare o constituie
capacitatea clientului de a "enera un cas#!loF pozitiv, "arantiile materiale plasanduse pe un loc
secundar%
Pentru reducerea riscurilor se impune analiza periodica si e&i"enta a calitatii porto!oliului
de credite, de dorit la intervale cat mai scurte de timp, precum si constituirea de provizioane si
rezerve pentru acoperirea eventualelor pierderi. De asemenea, una din optiunile imediate ale
mana"erilor bancari poate !i asi"urarea creditelor impotriva riscului de neplata la institutii
specializate *,ondul de 'arantare a Creditelor pentru Intreprinzatori Privati, ,ondul de 'arantare
a Creditului Rural, societati de asi"urare ( reasi"urare+%
Dispersia riscului de creditare se poate realiza prin sindicalizarea imprumuturilor mari cu
alte societati bancare *romanesti si7sau straine+, precum si pentru diversi!icarea bazei de clienti si
a tipurilor de credite practicate. 2e recomanda in acest conte&t acordarea cu prioritate a creditelor
pe obiect, in de!avoarea celor "lobale de e&ploatare, precum si a creditelor de consum pentru
populatie%
In scopul evitarii pericolului de concentrare e&cesiva a creditelor !ata de o anumita
ramura de activitate, consider ca este necesara stabilirea unor limite de e&punere, pe baza
elaborarii de modele de tip scorin" in !unctie de indicatorii relevanzi pentru evaluarea
per!ormantelor sectoriale. .st!el de indicatori ar putea !i$ volumul creditelor restante si ponderea
acestora in total credite an"ajate% dobanzi restante% calitatea porto!oliului de imprumuturi si
volumul provizioanelor speci!ice de risc% rentabilitatea ramurii in raport cu volumul creditelor
an"ajate de unitati cu pierderi% ponderea creditelor acordate sectorului privat pe total ramura.
Disponibilitatea unor pro"noze de evolutie macro si microeconomica, in raport cu trendul istoric
si pro"ramele "uvernamentale, constituie o premise importanta pentru abordarea coerenta a
analizelor sectoriale. .laturi de e&punerile pe ramuri economice, e&punerile !ata de principalii
clienti ai bancii trebuie sa !aca, deasemenea, obiectul unei suprave"#eri permanente%
Un ultim aspect demn de retinut in conte&tual concluziilor de !ata, se re!era la necesitatea
consolidarii continue a capitalurilor proprii, preponderant pe seama cresterii pro!iturilor.
.preciez ca, pentru de!asurarea unei activitati normale de catre bancile care opereaza in
economiile de tranzitie, acestea ar trebui sa urmareasca realizarea unui indice de adecvare a
capitalului de minimum /6 =, in conditiile cresterilor de capital cu cele ale activelor riscante.
-ancile comerciale sunt institutii concepute !unctional pentru "estionarea riscurilor.
.cest adevar, care a capatat valente pro!unde in e&perienta economiilor de piata din ultimii ani,
pe masura ce !enomenul "lobalizarii redimensioneaza mediul de a!aceri si relatiile internationale,
impune bancilor romanesti adaptari comportamentale in consecinta.
0ana"ementul riscurilor bancare, devine ast!el un test de competenta si competitivitate
pentru inte"rarea in sistemul !inanciar mondial.
.NEIE
,I2. C)IENT
2.C. -.-E2 2R) P)OIE2TI
,orma de proprietate$ privata
2copul montajului !inanciar$ acord de credit pentru credite !acilitati de cont in valoare de
6444 RON, pe o perioada de /8 luni

mii
RO
N
Nr.
crt
Indicatorul U70 Perioada Obs.
@/./8.8446 @/./8.844<
/. 1aloarea capitalurilor proprii 838,9 83/,9
8. Ci!ra de a!aceri 36@,: /684,6
Din care derulata prin -CR = >/4,@ /838,: >6=
@. Rezultatul brut al e&ercitiului /@3,3 :<,9
Pro!it /4:,: @@,6
:. Per!ormanta econ.!inanciara - ratin" 8,:8
)ic#iditatea curenta = /:9,/4 ><,8/
2olvabilitate = /@4,<8 9/,38
'rad indatorare !inanciara = /88 >3
Rotatia activelor circulante nr.rot /,36 <,34
6. Capacitatea de rambursare 8@>8,4
<. E&punere totala 6444
9. 'radul de acoperire cu "arantii /:4
>. Data ultimei evaluari a "arantiilor 0artie 844<
3. Provizioane
Restante
/4. Datorii totale @6>,3 8:3,>
din care$
!urnizori /<8,4 /::,:
datorii la bu"et *ac#itate+ /34 />4
//. Creante comerciale :4>,< /@:,<
din care$
clienti :46,3 /@:,:
alte creante 8,9 4
/8. CIP Nu Nu
/@. CR- Nu Nu
-.NC. CO0ERCI.). RO0.N.

,I2. DE DETER0IN.RE . PER,OR0.NTEI ,IN.NCI.RE
C)IENT$ 2.C. -.-E2 2.R.). R.TIN'$ 8,:8
D.T. C.)CU)$ @/./8.8446 PER,OR0.NT.$ -
C.EN :68 CON2TRUCTII DE C).DIRI
Nr.
crt.
Caracteristici Descriere caracteristici Pondere Punctaj Nivel
/. Trendul ci!rei de
a!aceri
*determinata in
termeni reali+
Trend crescator al ci!rei de
a!aceri !ata de anul precedent
4,/4 @
8. )ic#iditatea
patrimoniala
curenta
)ic#iditate acceptabila 4,4< @ ><,8/
@. 2olvabilitatea
patrimoniala
2olvabilitate ridicata 4,49 / 8//,@@
:. Pro!itabilitatea
e&primata prin
rentabilitatea
capitalurilor
proprii
Rentabilitate inalta si stabila 4,4> / /<,//
6. 'radul de
indatorare
'rad de indatorare !oarte bun 4,4< / >3,>8
<. Ponderea
e&portului in ci!ra
de a!aceri *=+
2ub /4= din ci!ra de a!aceri
la e&port
4,48 6
9. Conditiile de Eli"ibil numai pentru anumite 4,43 @
eli"ibilitate cate"orii de credite
>. 2ursa de
rambursare
Capacitate buna de rambursare pe
seama cas#!loFului din operare
4,/4 8
3. Calitatea
actionariatului
Recunoastere in mediul de a!aceri
local
4,4> @
/4. 0ana"ementul Ec#ipa de conducere cu abilitate si
e&perienta medii
4,/4 @
//. 2trate"ia Obiective pe termen scurt 4,4> @
/8. Conditii de piata
in care isi
des!asoara
activitatea
Piata stabila 4,43 8
/@. Realitatea
raportarilor
contabile
Rapoartele !inanciare sunt neauditate 4,4@ :
/:. Colaterale primite 'arantii noncas# cu o lic#iditate
buna, cu valoare de piata care se
mentine bine in timp
4,4: 8
CR K4,/4 & @ L 4,4< & @ L 4,49 & / L 4,4> & / L 4,4< & / L 4,48 & 6 L 4,43 & @ L 4,/4 &8L
4,4> & @ L 4,/4 & @ L 4,4> & @ L 4,43 & 8 L 4,4@ & : L 4,4: & 8 K 8,:8

2ITU.TI. ,IN.NCI.R. 2INTETIC. . C)IENTU)UI
C)IENT$ 2.C. -.-E2 2.R.).
C.EN$ :68 CON2TRUCTII DE C).DIRI
0ii RON
Denumire @/./8.844: @/./8.8446 @/./8.844<
Contul de pro!it si pierdere ( Date de baza
1anzari de mar!uriLProd.e&ercitiului //39,/4 3<@,>4 /6:>,94
Rezultatul curent al e&ercitiului /@4,:4 /@3,34 :<,94
Rezult.inaintea dobanzii si impozit pe pro!it /@4,:4 /:<,34 64,/4
Rezultatul net al e&ercitiului 36,84 /4:,:4 @@,64
Rezultatul reportat 4,44 4,44 @@,64
Contul de pro!it si pierderi Indicatori
Rata valorii adau"ate *=+ @,98 :,6< @,/<
Rentabilitatea neta din e&ploatare *=+ /,4< /,66 4,@:
Rentabilitatea neta !inanciara *=+ 6,4< @,6< /,/6
.coperirea dobanzii 6,8/ 8,43 /,:9
-ilant ( Date de baza
Total -ilant :>8,64 <6/,<4 668,44
Capitaluri proprii nete in sens lar" />9,34 838,64 8>3,>4
Datorii totale 83:,84 @6>,34 8<4,@4
Datorii !inanciare totale :6,84 89,:4 /4,64
.ctive circulante @:4,94 :3@,>4 88:,:4
Disponibilitati in cont 6/,44 83,34 68,<4
2tocuri, materii prime @<,>4 66,@4 @9,84
2tocuri productie in curs 4,44 4,44 4,44
2tocuri produse !inite 4,44 4,44 4,44
2tocuri de mar!uri 4,44 4,44 4,44
Clienti si conturi asimilate 868,>4 :46,34 /@:,:4
,urnizori si conturi asimilate >@,/4 /<8,44 /::,:4
-ilant Indicatori
)ic#iditatea curenta *=+ //,6> /:,9/ >,<8
)ic#iditatea imediata *=+ /4,@@ /@,4< 9,/3
2olvabilitatea curenta *=+ /<,@> />,/6 8/,/@
'radul de indatorare "enerala *=+ /6,<6 /8,89 >,3>
'radul de indatorare !inanciara *=+ 8,:4 4,3@ 4,@<
Rotatia activelor circulante ( nr.rot. 4,@6 4,/3 4,<3
Durata medie de incasare a clientilor ( zile <,88 9,6> /,6<
Durata medie a stocului de materii prime ( zile /,43 /,4@ 4,:@
Durata medie a stocului de productie in curs (zile 4,44 4,44 4,44
Durata medie a stocului de produse !inite (zile 4,44 4,44 4,44
Durata medie a stocului de mar!uri (zile 4,44 4,44 4,44
Durata medie de plata a !urnizorilor (zile /,6> @,48 /,<9
,ond de rulment net 69,44 844,84 /93,44
Necesarul de !ond de rulment 6/,84 /9:,64 36,>4
Trezoreria neta pozitiva *L+ sau ne"ativa *+ 6,>4 86,94 :8,/44
2UCUR2.). JUDTE.N. PR.5O1.
.N.)IQ.
C)IENT$ 2.C. -.-E2 2.R.).
Denumire PERIO.D.
P/
@/./8.
P8
@/./8.
P@
@/./8.
844: 8446 844< P/ P8 P@
C./. INDIC.TORI DE
PER,OR0.NT.
C././.1.)O.RE.
.D.U'.T.
Rata valorii adau"ate *a!erenta
ci!rei de a!aceri+ =
@,98 :,6< @,/<
Rata valorii adau"ate *a!erenta
vanz. de m!.L prod.e&ercitiului+
=
@,98 :,6< @,/<
C./.8. CO0POQITI. 2I
REP.RTITI. 1.).
.D.U'.TE
::6,34 ::4,44 :>3,34 /4,44 /4,44 /4,44
/. C#eltuieli cu personalul 8>4,64 8<4,44 @33,/4 <,83 6,34 >,/:
8.C#eltuieli !inanciare 8,>4 /4,/4 9,34 4 ,4< 4,8@ 4,/<
@.Impozite, ta&e si varsaminte
asimilateLimpozit pe pro!it
@9,/4 @6,94 /6,<4 4,>@ 4,>/ 4,@/
:. Rezultatul adau"at 38,@4 /4@,64 @8,@4 8,49 8,@6 4,<6
Lrezultatul e&ercitiului 36,84 /4:,44 @@,64 8,/@ 8,@9 4,<>
alte venituri din e&ploatare 4,44 4,@4 4, <4 4,44 4,49 4,4/
Lalte c#eltuieli din e&ploatare 4,44 4,44 @,44 4,44 4,44 4,4<
venituri !inanciare 6,:4 4,<4 4, 34 4,/8 4,/: 4,4/
e&cedent brut e&ceptional 8,64 4,44 4,44 4,46 4,44 4,44
6.Total amortizari7provizioane @@,84 @4,94 @6,44 4,9: 4,<3 4,9/
C./.@.RENT.-I)IT.TE. DE
EIP)O.T.RE
-ruta *=+ /,<< /,>> 4,6>
Neta *=+ /,4< /,66 4,@:
C./.:.RENT.-I)IT.TE.
ECONO0IC.
e&cedent brut curent7total
bilant *=+
@,@3 8,</ /,:9
rezultatul curent7total bilant =+ 8,94 8,/: 4,>:
capacitatea de
auto!inantare7total bilant *=+
8,<@ 8,49 /,8:
rezultatul net al
e&ercitiului7total bilant *=+
/,39 /,<4 4,<4
C./.6.RENT.-I)IT.TE.
,IN.NCI.R.
.capacitatea de auto!in.
7CPN227 CPN2)
<,99 :,</ 8,@< <,99 :,</ 8,@3
.rezultatul brut al e&ercitiului
7CPN22 7CPN2) *=+
<,>4 :,9> /,</ <,>4 :,9> /,</
.rezultatul net al e&ercitiului 6,4< @,6< /,/6 6,4< @,6< /,/6
7CPN2N7CPN2) *neta+ *=+
C./.<. RI2CU) ,IN.NCI.R
."radul de indatorare "enerala /6,<6 /8,89 >,3> /6,<6 /8,89 >,3>
."radul de indatorare !inanciara
*=+
8,:4 4,3@ 4,@< 8,:4 4,3@ 4,@<
.acoperirea dobanzii 6,8/ 8,43 /,:9
.datorii !inanciare
totale7e&ced.brut curent *=+
8,9< /,<4 /,83
.datorii !inanciare
totale7e&ced.brut total *=+
8,>4 /,<4 /,83
.*c#elt.!in.
Ldat.!in.M/an+7e&ced.brut curent
*=+
8,3@ 4,>: 8,8<
.*c#elt. din.L dat. !in.M/ an+7
e&ced. brut total *=+
8,3> 4,>: 8,8<
.c#elt. cu dobanda 7 e&ced. brut
curent *=+
4,/6 4,:/ 4,:/
.c#elt. cu dobanda7 e&ced. brut
total *=+
4,/6 4,:/ 4,:/
.c#elt. cu dobanda7 ci!ra de
a!aceri *=+
4,48 4,49 4,48
.c#elt. cu dobanda7 datorii
!inanciare totale *=+
4,66 8,66 @,8@
C./.9. PO)ITIC. DE
DI1IDENDE
.dividende7 rezult. Net al
e&ercitiului *=+
88,>@ 4,44 4,44
C.8. INDIC.TORI DE
2TRUCTUR.
.lic#iditatea curenta *=+ //,6> /:,9/ >,<8
.lic#iditatea imediata *=+ /4,@@ /@,4< 9,/3
.solvabilitatea curenta *=+ /<,@> />,/6 8/,/@
.rotatia activelor circulantenr.
rot.
4,@6 4,/3 4,<3
.durata medie de incasare a
clientilor ( zile
<,88 9,6> /,6<
.durata medie a stocului de
materii prime ( zile
/,43 /,4@ 4,:8
productie in curs zile
4,44 4,44 4,44
produse !inite zile
4,44 4,44 4,44
.durata medie a stocului de 4,44 4,44 4,44
mar!uri ( zile
.!ondul de rulment net 69,44 844,84 /@9,34
.necesarul de !ond de rulment 6/,84 /9:,64 36,>4
.trezoreria neta pozitiva *L+ sau
ne"atica *+
6,>4 86,94 :8,/4
C@. C.)C. C.P. PR. NETE IN
2EN2 2TRICT
/>9,34 838,64 8>3,>4
.capit. propriu sens strict />>,@4 838,94 83/,94
imobilizari necorporale 4,:4 4,84 /,34
decontari din op. in curs de
lamurire
4,44 4,44 4,44
clienti incerti 4,44 4,44 4,44
di!erente conversie activ 4,44 4,44 4,44
Ldi!erente conversie pasiv 4,44 4,44 4,44
stocuri nevalori!icabile 4,44 4,44 4,44
prime privind rambursarea
obli"atiunilor
4,44 4,44 4,44
decontari cu asociatii privind
capitalul
4,44 4,44 4,44
alte active incerte depistate de
banca
4,44 4,44 4,44
C:. C.)C. C.P. PR. NETE IN
2EN2 ).R'
/>9,34 838,64 8>3,>4
capit. Propriu sens lar" />>,@4 838,94 83/,94
imobilizari necorporale 4,:4 4,84 /,34
decontari din op. in curs de
lamurire
4,44 4,44 4,44
clienti incerti 4,44 4,44 4,44
di!erente conversie activ 4,44 4,44 4,44
Ldi!erente conversie pasiv 4,44 4,44 4,44
stocuri nevalori!icabile 4,44 4,44 4,44
prime privind rambursarea
obli"atiunilor
4,44 4,44 4,44
decontari cu asociatii rivind
capitalul
4,44 4,44 4,44
alte active incerte depistate de
banca
4,44 4,44 4,44
../. -I).NT 7 .CTI1

C)IENT$ 2.C. -.-E2 2R)
C.EN$ :68 CON2TRUCTII DE
C).DIRI
DENU0IRE
Perioada 1ariatia absoluta 1ariatia relativa .naliza de structura
P/
@/./8.4:
P8
@/./8.46
P@
@/./8.4<
P8P/ P@P8 P87P/ P@7P8 P/ P8
/./. Imobilizari necorporale :,44 8,44 /3,44 8,44 /9,44 64,44 364,44 4,4> 4,.4@
.c#elt.de const.si de cercetdezv. :,44 8,44 4,44
8,44
8,44 64,44 4,44 4,4> 4,4@
.alte imobilizari 4,44 4,44 /3,44 4,44 /3,44 4,44 4,44
.imobilizari in curs 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44
.provizioane pt deprec.imob.
necorp.
4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44
/.8. Imobilizari corporale /.@4/,44 /./:9,44 /.643,44 /6:,44 @<8,44 >>,/< /@/,6< 8<,3< /9,<4
.terenuri 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44
.cladiri @3,44 ::,44 <6/,44 6,44 <49,44 //8,>8 /.:93,66 4,>/ 4,<>
.constrctii speciale 4,44 3,44 4,44 3,44 3,44 4,44 4,44 *4,/:+
.masini si utilaje /.8@8,44 /.4>4,44 93>,44
/68,44
8>8,44 >9,<< 9@,>3 86,6@ /<,69
.alte imobilizari corporale @4,44 @8,44 <4,44 8,44 8>,44 /4<,<9 />9,64 4,<8 4,:3
.imobilizari in curs 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44
.provizioane pt. deprec. imob. 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44
/.@. Imobilizari !inanciare >,44 >,44 /4,44 4,44 8,44 /44,44 /86,44 4,/9 4,/8
.titluri de participare 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44
.alte titluri imobilizate 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44
.creante imobilizate >,44 >,44 /4,44 4,44 8,44 /44,44 /86,44 4,/9 4,/8
.proviz.pt.deprec. imobiliz.
!inanciare
4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44
/.:.Creante comercioale cu scad. 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44
I..CTI1E I0O-I)IQ.TE
*/./.L/.8.L/.@.L/.:.+
/.@/@,44 /./69,44 /.6@>,44
/6<,44
@>/,44 >>,/8 /@8,3@ 89,8/ /9,9<
8./. 2tocuri @<>,44 66@,44 @98,44 />6,44 />/,44 /64,89 <9,89 9,<@ >,:3
.mat.prime,mat.consumabile
ob.inventar
@<>,44 66@,44 @98,44 />6,44 />/,44 /64,89 <9,89 9,<@ >,:3
.stocuri a!late la terti 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44
.productie in curs de e&ecutie 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44 4,44
.produse 4,44 4,44 4,44 4,44
8.8. Creante comerciale cu scad. 8.683,44 :.4><,44 /.@:<,44 /.669,44 8.9:4,44 /</,69 @8,3: 68,:/ <8,9/
.clienti si conturi asimilate, din 8.68>,44 :.463,44 /.@::,44 /.6@/,44 8.9/6,44 /<4,6< @@,// 68,@3 <8,83
. clienti incerti 4,44 4,44 4,44
.alte creante /,44 4,44 8,44 /,44 8,44 4,48 4,44
.!urnizori debitori 4,44 89,44 4,44 89,44 89,44 4,44 4,:/
8.@.Conturi de re"ularizare si
asimilate
/46,44 :8/,44 /.9@>,44 @/<,44 /.@/9,44 :44,36 :/8,>@ 8,/> <,:<
.c#elt e!ect in a vans Ldecontari /46,44 :8/,44 /.9@>,44 @/<,44 /.@/9,44 :44,36 :/8,>@ 8,/> <,:<
8.:.Prime priv.ramburs.
obli"atiunilor
4,44 4,44 4,44
II .CTI1E RE.)IQ.-I)E
*8./L8.8.L8.@.L8.:+
@.448,44 6.4<4,44 @.:6<,44 8.46>,44 /.<4:,44 /<>,66 <>,@4 <8,88 99,<<
@./.Titluri de plasament 4,44 4,44 4,44
@.8.Conturi la banci, casa si 6/4,44 833,44 68<,44
8//,44
889,44 6>,<@ /96,38 /4,69 :,63
III.TREQORERI. POQITI1.
*@./.L@.8.+
6/4,44 833,44 68<,44
8//,44
889,44 6>,<@ /96,38 /4,69 :,63
.CTI1E CIRCU).NTE
*ILIILIII+
@.:49,44 :.3@>,44 8.8::,44 /.6@/,44 8.<3:,44 /::,3: :6,:: 94,</ 96,9>
TOT.) .CTI1 *ILIILIII+ :.>86,44 <.6/<,44 6.684,44 /.<3/,44 33<,44 /@6,46 >:,9/ /44,44 /44,44
..8. -I).NT7P.2I1
Client$ 2.C. -.-E2 2.R.).
C.EN$ :68 Constructii de cladiri
DENU0IRE
P/
@/./8.4:
P8
@/./8.46
P@
@/./8.4<
P8P/ P@P8 P87P/ P@7P8 P/ P8
/./.C.PIT.)URI PROPRII IN
2EN2 2TRICT
/.>>@,44 8.389,44 8.3/9,44 /.4::,44 /4,44 /66,:: 33,<< @3,4@ ::,38
Capital social 86,44 86,44 86,44 4,44 4,44 /44,44 /44,44 4,68 4,@>
. subscris varsat 86,44 86,44 86,44 4,44 4,44 /44,44 /44,44 4,68 4,@>
Rezerve /.:3@,44 /.>6>,44 8.669,44 @<6,44 <33,44 /8:,:6 /@9,<8 @4,3: 8>,6/
Rezultatul reportat 4,44 4,44 @@6,44 4,44 @@6,44 4,44 4,44
Rezultatul e&ercitiului 368,44 /.4::,44 @@6,44 38,44 943,44 /43,<< @8,43 /3,9@ /<,48
Repartizarea pro!itului 368,44 4,44 @@6,44 368,44 @@6,44 4,44 /3,9@ 4,44
,onduri @<6,44 @<6,44 9,6< 4,44
C.P.PROPRII NETE IN 2EN2 /.>93,44 8.386,44 8.>3>,44 /.4:<,44 89,44 /66,<9 33,4> @>,3: ::,>3
2TRICT *ptr. calc. indic.+
/.8. Di!erente din reevaluare 4,44 4,44 4,44
/.@. 2ubventii ptr. investitii 4,44 4,44 4,44
/.:. Provizioane re"lementate 4,44 4,44 4,44
/.C.PIT.PROPRII IN 2EN2
).R'
*/./.L/.8.L/.@.L/.:+
/.>>@,44 8.389,44 8.3/9,44 /.4::,44 /4,44 /66,:: 33,<< @3,4@ ::,38
C.P.PROPRII NETE IN 2EN2
).R'
*ptr. Calc. indicatorilor+
/.>93,44 8.386,44 8.>3>,44 /.4:<,44 89,44 /66,<9 33,4> @>,3: ::,>3
8./. Provizioane ptr. riscuri 4,44 4,44 4,44
8.8. Provizioane ptr c#eltuieli de 4,44 4,44 4,44
8. PRO1IQIO.NE PTR. RI2CURI
2I C5E)TUIE)I *8./L8.8.+
4,44 4,44 4,44
@./. Datorii !inanc. cu scad. N / an 4,44 8@8,44 4,44 8@8,44 8@8,44 4,44 @,6<
4,44 4,44 4,44
.alte datorii cu scad. N / an 4,44 8@8,44 4,44 8@8,44 8@8,44 4,44 4,44 @,6<
@.8. Datorii ne!inanc. cu scadenta N 4,44 4,44 4,44
.!urnizori si ct. asimilate 4,44 4,44 4,44
.avansuri primite N / an 4,44 4,44 4,44
@. D.TORII CU 2C.DENT. N /
*@./.L@.8.+
4,44 8@8,44 4,44
8@8,44
8@8,44 4,44 @,6<
I. P.2I1E PE TER0EN )UN'
*/L8L@+
/.>>@,44 @./63,44 8.3/9,44 /.89<,44 8:8,44 /<9,9< 38,@: @3,4@ :>,:>
.!urniz. si ct. asimilate cu sc N / an 4,44 4,44 4,44
.!urniz si ct. asimilate cu sc. M / an >@/,44 /.<84,44 /.:::,44 9>3,44 /9<,44 /3:,36 >3,/: /9,88 8:,><
.avansuri primite 4,44 4,44 4,44
.alte datorii *ta&e, salarii personal+ /.<63,44 /.<36,44 /.46:,44 @<,44 <:/,44 /48,/9 <8,/> @:,@> 8<,4/
:. D.TORII NE,IN.NCI.RE CU
2C.DENT. M / .N
8.:34,44 @.@/6,44 8.:3>,44 >86,44 >/9,44 /@@,/@ 96,@6 6/,</ 64,>9
.venituri inre"istrate in
avansLdecontari
4,44 4,44 4,44
.di!erente de conversie pasiv 4,44 4,44 4,44
6. CONTURI DE
RE'U).RIQ.RE 2I .2I0I).TE
4,44 4,44 4,44
II. D.TORII CURENTE CU
2C.DENT. M / .N *:L6+
8.:34,44 @.@/6,44 8.:3>,44 >86,44 >/9,44 /@@,/@ 96,@6 6/,</ 64,>9
4,44 4,44 4,44
<. Dat. !in. cu scadenta N / an 4,44 4,44 4,44
/4/,44 :8,44 9,44 63,44 @6,44 :/,6> /<,<9 8,43 4,<:
.alte datorii !inanciare M / an @6/,44 4,44 3>,44 @6/,44
3>,44

4,44
9,89 4,44
.contul intreprinzatorului individual 4,44 4,44 4,44
9. D.TORII ,IN.NCI.RE CU
2C.DENT. M / .N
:68,44 :8,44 /46,44 :/4,44 <@,44 3,83 864,44 3,@9 4,<:
III. TREQORERI. NE'.TI1. :68,44 :8,44 /46,44
:/4,44
<@,44 3,83 864,44 3,@9 4,<:
D.TORII CU 2C.DENT. M / .N
*IILIII+
8.3:8,44 @.@69,44 8.<4@,44 :/6,44 96:,44 //:,// 99,6: <4,39 6/,68
D.TORII TOT.)E 8.3:8,44 @.6>3,44 8.<4@,44 <:9,44 3><,44 /8/,33 98,6@ <4,39 66,4>
TOT.) P.2I1 *ILIILIII+ :.>86,44 <.6/<,44 6.684,44 /.<8/,44 33<,44 /@6,46 >:,9/ /44,4 /44,4
..@. CONT DE PRO,IT 2I PIERDERI

Client$ 2.C. -.-E2 2.R.).
DENU0IRE
P/
@/./8.4:
P8
@/./8.46
P@
@/./8.4<
P8P/ P@P8 P87P/ P@7P8 P/ P8
1anzare de mar!uri 8.@4>,44 /4:,44 8>8,44 8.84:,44 /9>,44 :,6/ 89/,/6 /3,8> /,4>
Consturi mar!uri vandute 8.@4>,44 /4:,44 8<4,44
8.84:,44
/6<,44 :,6/ 864,44 /3,8> /,4>
/. 0.RJ.
CO0ERCI.).
4,44 4,44 88,44 4,44 88,44 4,44 4,44
LProductia vanduta 3.<<@,44 3.6@:,44 /6.846,44 /83,44 6.<9/,44 3>,<9 /63,:> >4,98 3>,38
8. CI,R. DE .,.CERI //.39/,44 3.<@>,44 /6.:>9,44 8.@@@,44 6.>:3,44 >4,6/ /<4,<3 /44,44 /44,44
@.PRODUCTI.
EIERCITIU)UI
3.<<@,44 3.6@:,44 /6.846,44 /83,44 6.<9/,44 3>,<9 /63,:> >4,98 3>,38
@?.PRODUCTI.
EIERCITIU)UI L
1.NQ.RI DE 0.R,URI
//.39/,44 3.<@>,44 /6.:>9,44 8.@@@,44 6.>:3,44 >4,6/ /<4,<3 /44,44 /44,44
c#elt.cu mat. prime,
materiale, comb., ener"ie
:.448,44 8.6:>,44 <.64@,44 /.:6:,44 @.366,44 <@,<9 866,88 @@,:@ 8<,::
lucrari si servicii e&ecutate
de terti
/.848,44 8.6><,44 @.>86,44 /.@>:,44 /.8@3,44 8/6,/: /:9,3/ /4,4: 8<,>@
:.0.RJ. INDU2TRI.). :.:63,44 :.:44,44 :.>99,44 63,44 :99,44 3>,<> //4,>: @9,86 :6,<6
6.1.)O.RE.
.D.U'.T.
:.:63,44 :.:44,44 :.>33,44 63,44 :33,44 3>,<> ///,@: @9,86 :6,<6
Lsubventii din e&ploatare 4,44 4,44 4,44
impozite si varsaminte
asimilate
::,44 8,44 8:,44 :8,44 88,44 :,66 /.844,44 4,@9 4,48
c#eltuieli cu personalul 8.>46,44 8.<44,44 @.33/,44 846,44 /.@3/,44 38,<3 /6@,64 8@,:@ 8<,3>
<.EICEDENT
*IN2U,ICIENT.+ -RUT
DIN EIP)O.T.RE
/.</4,44 /.93>,44 >>:,44 />>,44 3/:,44
///,<>
:3,/9
/@,:6
/>,<<
Lalte venituri din
e&ploatare
4,44 @,44 <,44 @,44 @,44 844,44 4,44 4,4@
alte c#eltuieli de
e&ploatare
4,44 4,44 @,44 4,44 @,44 4,44 4,44
L7.mortiz. si proviz.din @@8,44 @49,44 @64,44 86,44 :@,44 38,:9 //:,4/ *8,99+ *@,/3+
1ENITURI DIN
EIP)O.T.RE ( TOT.)
//.39/,44 3.<:/,44 /6.:3@,44 8.@@4,44 6.>68,44 >4,6: /<4,94 /44,44 /44,44
C5E)TUIE)I DIN
EIP)O.T.RE ( TOT.)
/4.<3@,44 >./:9,44 /:.36<,44 8.6:<,44 <.>43,44 9<,/3 />@,6> >3,@8 >:,6@
9.REQU)T.TU) DIN
EIP)O.T.RE
/.89>,44 /.:3:,44 6@9,44 8/<,44
369,44
//<,34 @6,3: /4,<> /6,64
Lvenituri !inanciare 6:,44 <,44 3,44 :>,44 @,44 //,// /64,44 4,:6 4,4<
c#eltuieli !inanciare, din 8>,44 /4/,44 93,44 9@,44
88,44
@<4,9/ 9>,88 4,8@ /,46
c#eltuieli cu dobanzi 86,44 94,44 @:,44 :6,44
@<,44
8>4,44 :>,69 4,8/ 4,9@
>.EICEDENT -RUT
,IN.NCI.R
8<,44 36,44 94,44 /8/,44 86,44 <6,@> 9@,<> 4,88 *4,33+
L7amortizari si
prov.!inanc.
4,44 4,44 4,44
1ENITURI
,IN.NCI.RETOT.)
6:,44 <,44 3,44 :>,44 @,44 //,// /64,44 4,:6 4,4<
C5E)TUIE)I
,IN.NCI.RETOT.)
8>,44 /4/,44 93,44 9@,44
88,44
@<4,9/ 9>,88 4,8@ /,46
3.REQU)T.TU)
,IN.NCI.R
8<,44 36,44 94,44 /8/,44 86,44
@<6,@>
9@,<> 4,88 *4,33+
/4.EICEDENT -RUT
CURENT *<L>+
/.<@<,44 /.94@,44 >/:,44 <9,44
>>3,44
/4:,/4 :9,>4 /@,<9 /9,<9
//.REQU)T.TU) /.@4:,44 /.@33,44 :<9,44 36,44 /49,83 @@,@> /4,>3 /:,68
CURENT .)
EIERCITIU)UI *9L3+
3@8,44
1enituri e&ceptionale 36,44 4,44 4,44 36,44 4,44 4,93 4,44
C#eltuieli e&ceptionale /84,44 4,44 4,44 /84,44 4,44 /,44 4,44
/8.EICEDENT -RUT
EICEPTION.)
86,44 4,44 4,44 86,44 4,44 *4,8/+ 4,44
L7amortizari si
prov.e&ceptional
4,44 4,44 4,44
1ENITURI
EICEPTION.)E
TOT.)
36,44 4,44
36,44
4,93 4,44
C5E)TUIE)I
EICEPTION.)ETOT.)
/84,44 4,44 4,44 4,44
/84,44
/,44 4,44
/@.REQU)T.TU)
EICEPTION.)
86,44 4,44 4,44 86,44 4,44 4,44 *4,8/+ 4,44
/:.EICEDENT -RUT (
TOT.) */4L/8+
/.<//,44 /.94@,44 >/:,44 38,44 >>3,44 /46,9/ :9,>4 /@,:< /9,<9
/6.REQ.IN.INTE. DO-.
I0P. PE PRO,IT
*//L/@Ldob+
/.@4:,44 /.:<3,44 64/,44 /<6,44 3<>,44 //8,<6 @:,/4 /4,>3 /6,8:
1ENITURI TOT.)E /8./84,44 3.<:9,.44 /6.648,44 8.:9@,44 6.>66,44 93,<4 /<4,<3 /4/,8: /44,43
C5E)TUIE)I TOT.)E /4.>:/,44 >.8:>,44 /6.4@6,44 8.63@,44 <.9>9,44 9<,4> />8,83 34,6< >6,6>
/<.REQU)T.TU) -RUT
.) EIERCITIU)UI
*//L/@+
/.893,44 /.@33,44 :<9,44 /84,44
3@8,44
/43,@> @@,@> /4,<> /:,68
impozit pe pro!it @89,44 @66,44 /@8,44 8>,44
88@,44
/4>,6< @9,/> 8,9@ @,<>
/9.REQU)T.TU) NET .)
EIERCITIU)UI
368,44 /.4::,44 @@6,44 38,44
943,44
/43,<< @8,43 9,36 /4,>@
/>.C.P.CIT.TE. DE
.UTO,IN.NT.RE
/.89@,44 /.@6/,44 <>6,.44 9>,44
<<<,44
/4<,/@ 64,94 /4,<@ /:,48
/3.C.P.CIT.TE. DE
.UTO,IN.NT.RE
::9,44 /.@6/,44 <>6,44 34:,44
<<<,44
@48,8: 64,94 @,9@ /:,48

Diploma Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul financiar privind riscul in Banca Comerciala Romana

S-ar putea să vă placă și