Sunteți pe pagina 1din 5

TOTUL DESPRE COLESTEROL

Când mergem la doctor şi aflăm ca avem prea mult colesterol în sânge, suntem mai degrabă nedumeriţi decât speriaţi. Puţini sunt cei care pot să aprecieze corect dacă valoarea comunicată reprezintă sau nu un risc pentru sănătate. Uimirea e mare mai ales când, în ciuda unei diete sărace în grăsimi, valoarea lui se încăpăţânează să nu scadă.

Ce este colesterolul? Colesterolul este o componentă importantă a metabolismului. El pluteşte în sânge, este preluat de celule şi se localizează mai ales în membranele celulare. Un om „conţine” aproximativ 150 g colesterol. Substanţă vitală, el este folosit de organism ca material de construcţie în producerea de acizi, hormoni şi vitamina D.

Riscul unui nivel ridicat de colesterol Colesterolul poate să pătrundă în pereţii arterelor unde, în timp, formează adevărate depozite. În felul acesta, apar aşa-numitele plăci de grăsime (ateroame), care se pot rupe brusc şi înfunda arterele. Este riscul ce face atât de periculoasă prezenţa în exces a colesterolului. Urmările pot fi fatale: infarct, atac cerebral, tulburări acute de circulaţie a sângelui în picioare. Închiderea bruscă a arterelor coronariene poate duce la moartea inimii. În mod frecvent, pereţii vaselor de sânge modificaţi din cauza colesterolului au şi depuneri de calcar, ceea ce duce la sclerozarea vaselor (arterioscleroză). Fumatul, hipertensiunea şi diabetul agravează acest proces şi sporesc riscul unor complicaţii în funcţionarea vaselor de sânge.

De ce depinde mărimea valorii colesterolului? Conţinutul în colesterol al hranei pe care o consumăm influenţează doar în mică măsură valoarea grăsimii din sânge. Zilnic, absorbim cam 0,5 grame, ceea ce înseamnă 20-30% colesterol în sânge. Ficatul tolerează fără probleme o cantitate zilnică de 1 până la 2 grame de colesterol. Producerea de colesterol este programată prin gene. O valoare înaltă a lui este deci în mare măsură înnăscută, dar sporeşte sensibil prin supragreutate, lipsa mişcării şi diabet. Cu toate acestea, există şi sportivi supli, care nu mănâncă aproape deloc alimente grase şi totuşi prezintă valori ridicate ale colesterolului.

Ce valori sunt normale? În principiu, un total de 200 mg/dl colesterol este considerat drept normal. Riscul de a evolua către o arterioscleroză este în acest caz redus. Preventiv, valorile colesterolului trebuie măsurate în fiecare an. Sângele pentru analiză se ia pe stomacul gol, ceea ce presupune să nu fi mâncat nimic cu 5 ore înainte, şi să nu fi băut lichide cu calorii.

Colesterolul „bun” şi colesterolul „rău” Totalul de colesterol din sânge se compune din colesterol LDL şi colesterol HDL. Valorile mari de LDL sunt considerate rele, pentru că LDL-ul se depune în artere şi duce la arterioscleroză. Valorile mari de HDL sunt considerate în schimb bune, pentru că HDL-ul combate depunerile de calcar pe pereţii vaselor. Când valoarea totală a colesterolului depăşeşte 200 mg/dl, medicul e dator să măsoare separat valorile LDL-ului şi ale HDL-ului, pentru a aprecia mai corect riscul instalării arteriosclerozei. Nivelul de LDL mai mare de 160 mg/dl este considerat crescut, iar cel de peste 190 de mg/dl, periculos. Valorile HDL-ului sunt considerate prea scăzute atunci când coboară sub 40 mg/dl.

Când trebuie să ne tratăm? Când nu există dovezi despre existenţa unei boli venoase, valorile mari ale colesterolului pot rămâne netratate cu medicamente, lucru care nu mai e valabil dacă există o boală a venelor, ca de pildă îngustarea vaselor coronariene sau a arterei carotide sau când există alţi factori de risc, ca de pilda fumat, hipertensiune, diabet sau tensiuni familiale. În lipsa lor, valorile în jurul a 200 mg/dl nu necesita tratamente dure, medicamentoase. Dar, dacă există riscul ca starea de sănătate

1

să se agraveze cu 30% pe durata a 10 ani, se recomandă tratamentul cu medicamente. În principiu, specialiştii apreciază că aproape întotdeauna circa 30% dintre cei care prezintă exces de colesterol ajung în timp de 10 ani la suferinţe grave ale vaselor de sânge, un risc ce dă simţitor înapoi, dacă nivelul colesterolului scade cu circa o pătrime.

Fiţi activi! Un mod sănătos de viaţă ne poate ajuta să scădem nivelul colesterolului cu 20%, la fel ca atunci când apelăm la medicamente. Trei factori sunt deosebit de importanţi:

Mişcarea: cel puţin 30 de minute pe zi de mers alert, de alergat sau de mers pe bicicleta. Normalizarea greutăţii corporale: kilogramele în plus cresc nivelul colesterolului. De aceea, slăbitul este absolut necesar. Indexul masei corporale (BMI) ar trebui în mod ideal să se afle sub 25 kg/m2. El se calculează în felul următor: greutatea în kilograme se împarte la pătratul înălţimii în metri. De exemplu, un bărbat de 90 de kilograme cu o înălţime de 1,76 cm are un BMI egal cu: 90 kg :

1,76 x 1,76 = 29 kg/m2. Alimentaţia corectă: o hrană sănătoasă se compune din alimente bogate în fibre şi sărace în grăsimi saturate. Consumul de alimente fripte sau prăjite sunt interzise, la fel şi carnea grasă, mezelurile şi lactatele cu conţinut mare de grăsimi. Zilnic trebuie consumate fructe, legume şi cereale complete. Sunt admise uleiul de măsline, de rapiţă şi fructele cu coaja tare. Consumaţi fibre! Fulgii de ovăz sunt o sursă excelentă de fibre solubile, care tapisează pere ții intestinului cu un soi de gel, care reduce absorbţia grăsimilor ingerate. Consumul în fiecare dimineaţă al unui castron cu fulgi de ovăz amestecaţi cu iaurt degresat produce un efect hipocolesterolemiant semnificativ. Prunele, fasolea uscată, vinetele şi sparanghelul sunt de asemenea surse bune de fibre solubile. Boabele de muştar, înghiţite cu apă antrenează o scădere a LDL-ului cu circa 7%. Suc de portocale la micul dejun. Proaspăt stors, sucul de portocale ingerat dimineaţa are un efect benefic asupra echilibrului lipidic. Într-un studiu recent, persoanele cărora li s-a cerut să bea trei pahare de suc pe zi au înregistrat o scădere a valorilor colesterolului de 21%. Trebuie să beţi sucul imediat ce l-aţi stors, pentru că lumina zilei distruge vitamina C. Atenţie la pâinea industrială! Nu este chiar aşa de lipsită de lipide pe cât se spune. În ea sunt adăugate grăsimi sub formă de ulei hidrogenat, pentru a-i ameliora gustul şi a-i prelungi valabilitatea. Peşte, pentru Omega-3. Substitut ideal pentru carne, peştele, mai ales cel oceanic, conţine acizi graşi Omega-3, care duc la scăderea colesterolului rău. Ideal ar fi să mâncăm de 3 ori pe săptămână, de preferinţă macrou, ton, somon, sardele. Ca supliment nutritiv, folosiţi capsule cu ulei de peşte. Conţin formele cele mai active de acizi graşi Omega-3. Ceapa roşie. Este bogată în sulf, care creşte nivelul colesterolului bun, şi în quercitină, un antioxidant care combate colesterolul rău. Ceapa roşie îşi datorează culoarea flavonoidelor, de asemenea benefice pentru organism. Seminţele de in. Sunt o sursă bogată de Omega-3 şi fibre solubile. După ce sunt date prin râşniţa de cafea, se amestecă cu iaurt şi cu cereale, la micul dejun. Un studiu realizat în Olanda a dovedit că inul (2 linguri de seminţe pe zi) duce la scăderea colesterolului cu 20%! Mestecaţi-le bine căci, nefărâmiţate suficient, străbat tubul digestiv fără a-şi livra conţinutul. Uleiul de măsline. Numeroase studii au dovedit că el scade valorile LDL-ului (colesterolul rău) şi le creşte pe cele ale HDL-ului (colesterolul bun). E suficient să consumăm 2 linguri de ulei de măsline pe zi pentru a scădea nivelul colesterolului, în mod semnificativ, într-o singură săptămână. Utilizaţi-l cât mai frecvent, atât la gătit, cât şi în preparatele netrecute prin foc. Fructe cu coaja tare. Sunt foarte bogate în grăsimi nesaturate, deci şi în Omega-3. Mai ales nucile şi migdalele produc scăderea colesterolului. Mâncaţi în fiecare zi un pumn de fructe pe post de desert, înlocuind prăjiturile. Dar nu exageraţi, pentru că sunt bogate în calorii.

zi un pumn de fructe pe post de desert, înlocuind prăjiturile. Dar nu exageraţi, pentru că
zi un pumn de fructe pe post de desert, înlocuind prăjiturile. Dar nu exageraţi, pentru că

2

Puneţi cruce grăsimilor rele Renunţaţi definitiv la alimentele care conţin grăsimi saturate, principala sursă de colesterol: mezeluri, carne grasă de porc, vită, oaie, brânzeturi grase, fermentate. Dacă nu puteţi renunţa la carne, alegeţi vânatul. Carnea de cerb, mistreţ sau căprioară e mult mai puţin grasă decât cea de vită. Ca să se frăgezească, marinaţi-o timp de 48 de ore înainte de a o prepara. Alegeţi produse lactate uşoare: lapte degresat, brânză de vaci, iaurt fără grăsimi, preferabil de la ţară. Un pahar de vin. Alcoolul creşte nivelul colesterolului bun, cu condiţia să fie băut cu măsură, ceea ce înseamnă: un pahar pe zi pentru femei şi două pahare pentru bărbaţi. Prin „un pahar” se înţelege 25 ml alcool tare, 125 ml vin şi 250 cl bere. Dacă depăşiţi aceste doze, neajunsurile sunt mai mari decât beneficiile. Vinul roşu, datorită conţinutului în resveratrol, mai are şi avantajul că furnizează antioxidanţi extrem de benefici pentru inimă. Usturoiul. Mâncaţi zilnic cel puţin un căţel de usturoi. Bulbii conţin un compus al sulfului numit alicină, care răspândeşte un miros caracteristic, dar scade semnificativ colesterolul. O băutură anticolesterol. Pentru a prepara o băutură anticolesterol, vărsaţi o cană de lapte de soia în bolul mixerului, adăugaţi două linguri de seminţe de in înmuiate în prealabil şi câteva fructe roşii, proaspete sau congelate. Mixaţi toate ingredientele. Proteina din soia şi seminţele de in fac să scadă nivelul colesterolului rău şi îl ridică pe cel bun, în vreme ce fibrele conţinute de fructele roşii duc la scăderea valorilor generale ale colesterolului.

Alte metode de scădere a colesterolului

Un tratament naturist deosebit de eficient pentru reducerea colesterolului este uleiul de germeni de porumb, cu condiţia ca acesta să fie utilizat crud, deoarece prin prăjire sau fierbere îşi pierde proprietăţile curative. Îl puteţi folosi cu succes atât la salate, precum şi la mâncăruri gătite, dar în acest caz, uleiul se adaugă la sfârşit, după prepararea la foc.

De trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă, se înghite câte o linguriţă cu boabe de muştar. Le puneţi pe limbă şi le luaţi ca pe medicamente, cu apă, fără a le zdrobi. După circa trei săptămâni, colesterolul va ajunge la normal, iar după circa 4 luni şi lipidele din sânge se normalizează.

Un foarte bun remediu naturist este ceaiul de ventrilică. Se beau doua căni pe zi de infuzie preparată din o linguriţă de plantă la cană. Nu în ultimul rând, consumaţi foarte multă salată verde, dar de la ţărani, netratată cu îngrăşăminte chimice.

dar de la ţărani, netratată cu îngrăşăminte chimice. COLESTEROLUL, O PROBLEMĂ? dr. Mihnea Dragomir Mass-media au

COLESTEROLUL, O PROBLEMĂ?

dr. Mihnea Dragomir

Mass-media au introdus o adevărată anxietate generală: teama de colesterol. Oameni de o splendidă sănătate fizică telefonează la cabinet şi cer, cu o voce tremurândă programare pentru „colesterol”. Buletinul de analize le adânceşte angoasa, aducându-i pe marginea disperării.

Am două sute! E grav, dom' doctor ? Răspundem: nu, nu este grav. Valoarea normală a colesterolului în România este 280 mg la 100 de ml de sânge. Dacă este aşa, cum s-a ajuns totuşi că marea majoritate a laboratoarelor tipăresc buletine de analize pe care valori de 181 mg % sunt trecute ca anormal de mari? Ei bine, aici e o altă poveste. Una discret ruşinoasă pentru tagma noastră medicală, dar care totuşi trebuie spusă. Pacienţii sunt rugaţi să nu mai spună nimănui că au aflat de la mine cele ce urmează. Dacă totuşi vor spune, atunci să nu scrie, iar dacă vor scrie, să nu semneze… Secretul este că scăderea valorii normale a colesterolului în sânge a urmat o curbă paralelă şi cu puţin ulterioară descoperirii unor medicamente care au proprietatea de a scădea colesterolul.

3

Astfel, în anii '80, singurul medicament cu această proprietate principală era acidul nicotinic. Acesta era foarte ieftin şi, de altfel, avea reacţii adverse importante, care îl făceau de utilitate atât de restrânsă, încât era departe de a trezi interesul firmelor de medicamente. De aceea, cei ce vor deschide orice carte de medicină anterioară anului 1980, vor citi acolo valoarea normală a colesterolului, care este de 280 mg %, aşa cum am spus. Intervalul 260-280 mg % impunea atenţie şi regim, dar nu tratament medicamentos. Odată cu descoperirea unor medicamente mai specifice, care scad colesterolul în mod mai eficient, mai scumpe şi aflate sub patent, interesul firmelor de medicamente pentru această clasă a crescut enorm. Deoarece numărul pacienţilor cu hipercolesterolemie reală era mic, specialiştii în marketing au făcut diferite socoteli din care a reieşit că, dacă valoarea normală ar coborî de la 280 la 260 şi medicilor li s-ar induce ideea că este neapărat nevoie de tratament medicamentos cronic peste această valoare, firmele producătoare ar avea numai de câştigat. Pentru că, cel puţin oficial, valorile normale din fiziologie nu sunt stabilite de firmele de medicamente, ci de medici, în baza unor studii, au început a se întruni „vârfurile cercetării medicale”, mai întâi în congrese, odată la doi ani, prin capitale europene, mai nou în congrese anuale, prin locaţii exotice. La astfel de „întruniri ştiinţifice mondiale”, de regulă însoţite de un bogat program cultural-artistic (de la degustări de licori fine, la safari) există deja obiceiul ca medicii participanţi să prezinte lucrări „ştiinţifice”, în care se pretinde, folosindu-se cu multă măiestrie posibilităţile largi ale statisticii, că valorile normale sunt mai mici decât se credea, că există riscuri serioase pentru sănătate la valori care ar fi fost O.K. înainte de congres, că aceste date noi ridică serioase probleme de sănătate publică etc. Să mai observăm că ceea ce este valabil pentru colesterol este valabil şi pentru valoarea normală a tensiunii arteriale şi, în măsură ceva mai mică, pentru glicemie. Extrapolând, putem prevedea încă de pe acum că, dacă mâine va apărea un medicament care să modifice grupa sanguină, poimâine o mare parte dintre cititorii acestor rânduri vor afla că suferă de o grupă sanguină de-a dreptul toxică

Tratamentul hipercolesterolemiei Dacă valoarea colesterolului este până la 260 mg%, nu este necesar niciun tratament. Cum am spus, nu putem vorbi de hipercolesterolemie în această situaţie. Dacă valoarea colesterolului este între 260 şi 279 mg %, este recomandabilă ţinerea unui regim cu evitarea excesului de colesterol, împreună cu repetarea determinării colesterolului şi a fracţiilor sale (raportul HDL versus LDL). În cazul în care valoarea colesterolului este între 280 şi 299 mg %, este necesar un regim hipocolesterolemiant, cu evitarea smântânii, untului, laptelui gras şi cărnii grase. Se va limita numărul de gălbenuşuri la max. 4 pe săptămână (albuşurile nu conţin colesterol). Se recomandă un regim bogat în peşte (2 kg/săptămână) şi folosirea cu generozitate a cimbrului şi usturoiului. Toate fructele sunt indicate, dar merele ocupă primul loc în această privinţă. Din 6 în 6 luni se face evaluarea rezultatelor regimului, dozându-se atât colesterolul total, cât şi fracţiile lui. Dacă valoarea colesterolului este de 300 mg % sau peste, recomand tratament medicamentos. De regulă, cu Vasilip, o tabletă de 10 mg/zi imediat înainte de masa principală, sau o altă schemă, în funcţie de datele culese la consultul medical. Se impune o reevaluare după 3 luni, pentru a vedea dacă dozele sunt eficiente.

Tipuri de întrebări frecvente:

Am colesterolul 245, buletinul de analiză îmi dă această valoare în chenar negru şi în dreptul ei scrie: above normal range. Când mi-a înmânat buletinul de analiză, doamna de la laborator m-a rugat să stau jos. Vecinii şi familia sunt îngroziţi de cât de mult colesterol am, iar medicul cardiolog mi-a prescris 6 tablete de Sortis pe zi, ca să fac infarct. Ce-i de făcut? Răspuns: Dacă încă nu aţi citit articolul acesta, citiţi-l. Laboratorul dă valorile normale în funcţie de ce valori normale se introduc cu ajutorul tastaturii, nu în funcţie de valorile medii a unui grup de 85, 90 sau 95% dintr-un eşantion considerat sănătos, aşa cum ar trebui, potrivit unei definiţii ştiinţifice a „normalului”. Vecinii şi cei din familie sunt victimele campaniilor media, iar

unei definiţii ştiinţifice a „normalului”. Vecinii şi cei din familie sunt victimele campaniilor media, iar 4

4

cardiologul vrea să primească invitaţie şi sponsorizare şi la congresul de anul viitor de la Ouagadougou. Dacă nu credeţi toate acestea, intraţi în primul anticariat şi uitaţi-vă în orice carte de medicină anterioară anului 1980 şi vedeţi cât era atunci colesterolul normal.

Am auzit că uleiul de porumb nu conţine colesterol. E adevărat? Răspuns: Nici un ulei nu conţine colesterol, deoarece plantele nu sunt capabile să sintetizeze colesterol ca atare. Deci, orice fructe, legume sau cereale sunt la fel de bune din punctul de vedere al regimului în cazul unei hipercolesterolemii, iar câteva de plante sunt în mod deosebit indicate: merele, usturoiul, cimbrul, seminţele de muştar, uleiul şi seminţele de cânepă. Este esenţial să nu mâncaţi deloc carne grasă şi smântână şi să mâncaţi cât mai puţine gălbenuşuri de ou, care sunt saci cu colesterol. Dimpotrivă, peştele este foarte indicat. Orice fel de peşte şi cu precădere, în mod paradoxal, peştele gras. Deşi laptele şi multe brânzeturi conţin colesterol, ele nu cresc în mod semnificativ colesterolul dacă sunt folosite în cantităţi prudente.

Tratamentul medicamentos al colesterolului are reacţii adverse? Răspuns: Orice medicament, începând cu banala aspirină, are reacţii adverse. Cu deosebire un tratament cronic, care se ia cu lunile şi anii, are posibile riscuri. Aceasta nu înseamnă să nu luăm medicamente deloc, ci să o facem atunci când, în urma unui raţionament medical, medicul nostru consideră că beneficiul scontat este mai mare decât riscul potenţial.

Urmez un regim vegetarian şi totuşi colesterolul meu nu scade sub valoarea de 280 mg%. De unde atâta colesterol, dacă eu în ultimele săptămâni am mâncat numai urzici şi mere ? Răspuns: Această situaţie (relativ rară) în care vă aflaţi se explică printr-o tulburare reală de metabolism. Aşa cum spuneam, celulele animale sintetizează colesterol, iar cele umane nu fac excepţie. Uneori această sinteză este în exces. Va trebui să urmaţi un tratament medicamentos, în principiu toată viaţa, tratament în lipsa căruia există un mare risc să suferiţi de una sau mai multe dintre numeroasele boli favorizate de excesul de colesterol: cardiopatia ischemică, accidentul vascular cerebral etc.

Am colesterolul mărit, dar nu suport peştele, iar usturoiul îmi face rău. Ce este de făcut? Răspuns: În loc de peşte, puteţi folosi numeroasele suplimente alimentare care conţin acizi omega-nesaturaţi, iar în loc de usturoi, încercaţi tablete de usturoi de la farmacie. De asemenea, la farmacie sau la plafar mai puteţi găsi combinaţii din plante pentru ceaiuri hipolipemiante.

Colesterolul meu total este normal, dar raportul HDL-LDL nu este bun. Ce să fac? Răspuns: Raportul dintre colesterolul bun (HDL) şi colesterolul rău (LDL) are importanţă mai ales în cazurile în care colesterolul normal este crescut sau are valori la limită. Deci, în cazul dumneavoastră nu se poate vorbi de hipercolesterolemie. O importanţă mai mare acordată peştelui în alimentaţie ar fi indicată, totuşi.

Mereu aud despre marea problemă a colesterolului crescut. Dar eu am colesterol scăzut, sub limita normală. E vreo problemă? Răspuns: Nu, deoarece nu există boli care să fie declanşate de prea puţin colesterol, aşa cum există în cazul invers. Totuşi, unele studii sugerează o legătură între colesterolul prea scăzut şi depresie, fără a putea spune dacă e vorba de o legătură de tip cauză-efect sau de altă natură.

Dr. Călin Mărginean - Colesterolul - prieten sau du șman?

5