Sunteți pe pagina 1din 7

9 Dinamica si evolutie in viata umana

- repere psihologice si psihodinamice (catre o teorie generala a varstelor)


- ereditate, mediu, educatie
- ciclurile si stadiile dezvoltarii psihice
- evolutia constiintei morale la copil
(Cosmovici A, Iacob L, Psihologia scolara, pag 32-!
"chiopu #, $erza %, Psihologia varstelor& Ciclurile vietii, pag 2'-')
Repere psihogenetice si psihodinamice ale dezvoltarii
Stadialitatea
- e(ista o mai mare concordanta intre autori in acceptarea continutului psihic al )iecarui stadiu al dezvoltarii
(dimensiunea descriptiva a cunoasterii) decat in precizarea cauzelor si mecanismelor care sustin acest continut
(dimensiunea e(plicativa a cunoasterii)
- prezenta stadialitatii atat in abordarea genetica (longitudinala) a vietii psihice deci la nivelul procesualitatii
psihice (cognitive, a)ective, moral-sociale, actionale etc) * stadii genetice, cat si in perspectivele transversale
interesate de unitatea diverselor aspecte ale vietii psihice intr-o etapa anume * stadii de varsta
- decala+ul e(istent intre cele doua planuri, atat timp cat un stadiu de varsta poate cuprinde aspecte ce tin de
doua stadii genetice di)erite ale aceleiasi procesualitati psihice& Ca urmare, stadiul de varsta nu este identic si
nici nu se suprapune cu stadiile genetice ale diverselor procese psihice
- decala+ul dintre diversele stadii genetice ale proceselor psihice datorat ritmurilor di)erite de dezvoltare
- di)icultatea de a se opera cu stadialitatea genetica pe parcursul intregii vieti, )apt care nu apare in cadrul
stadialitatii de varsta (stadialitate psihodinamica)
- ordinea stadiilor psihogenetice si psihodinamice este considerata aceeasi, di)erite )iind insa reperele
cronologice, )orma, intensitatea si durata lor
,& Piaget a e(pus stadiile stadialitatii ast)el-
"tadiul senzio-motor (!-2 ani) corespunde dezvoltarii si coordonarii capacitatilor senzoriale si motorii
ale copilului& Principalul .instrument/ psihic al adaptarii la realitate este schema senzorio-motorie, in timp ce
principala .achizitie/ este permanenta obiectului&
Perioada preoperatorie (2-012 ani) se centreaza in +urul )unctiei semiotice (sau simbolice) care constituie
o premisa obligatorie * prin )unctionarea ei psihologica- interiorizarea actiunii, in .mentalizarea/ acesteia, )iind
etapa in care copilul este prizonierul propriului sau punct de vedere (egocentrism) * sa gandeasca ceea ce vede&
Incepand din stadiul urmator se produce inversarea, semn al aparitiei structurilor logice- sa vada ceea ce
gandeste&
"tadiul operatiilor concrete (012-33132 ani) 4obilitatea crescuta a structurilor mintale permite copilului
luarea in considerare a diversitatii punctelor de vedere& 5aptul se datoreaza cristalizarii operatiilor mintale, care
au la baza achizitia reversibilitatii& Copilul poate de acum concepe ca )iecarei actiuni ii corespunde o actiune
inversa care permite revenirea la starea anterioara&
"tadiul operational-)ormal (33132 * 3'136 ani sau niciodata) "e naste posibilitatea operatiilor cu operatii&
Aceste achizitii permit castigarea dimensiunii ipotetico-deductive a gandirii, ceea ce are ca urmare inversarea
raportului intre planurile gnoseologice& 7aca pana acum drumul cunoasterii ducea de la real la posibil, acum
posibilul devine categoria supraordonata&
L 8ohlberg prezinta sase stadii ale genezei rationamentului moral-
9ivelul premoral sau preconventional (-3! ani) * standardele de +udecata sunt etichetele culturale ale
antura+ului, iar )aptele sunt +udecate dupa consecintele lor
"adiul 3 * al moralitatii ascultarii, in care pedeapsa si recompensa sunt criterii )oarte puternice
"adiul 2 * al moralitatii hedonismului instrumental naiv& Con)ormarea la norma este sursa de bene)icii,
deci trebuie realizata pentru ca, )iind recompensata, poate )i si placuta in consecintele sale&
9ivelul moralitatii conventionale (3!-33 ani) este nivelul con)ormarii la normele e(terioare si al +ucarii
rolului de copil asa cum este acesta cerut de universul )amiliei si de alte grupuri de apartenenta&
"tadiul 3 * al moralitatii bunelor relatii& Copilul respecta norma din dorinta de a )i recunoscut ca un baiat
sau o )ata buna& Incepe sa se pre)igureze +udecata )aptelor dupa intentia lor, nu numai dupa consecinte
"tadiul * al moralitatii legii si ordinii& :espectarea autoritatii, a normelor si legilor incepe sa apara ca
necesitate ce reglementeaza conduita tuturor
9ivelul autonomiei morale sau al interiorizarii si acceptarii personale a principiilor morale (dupa 33 ani,
la tinerete sau niciodata)& Acceptarea normelor morale apare ca )orma de identi)icare cu grupul de re)erinta, prin
impartasirea acelorasi drepturi si datorii& "e mani)esta un e)ort de de)inire a valorilor morale in termeni proprii,
cu distantare )ata de stereotipurile e(istente&
"tadiul ' * al moralitatii contractuale si al acceptarii democratice a legii& Legile nu sunt intangibile si pot
)i schimbate pe considerente rationale, vizand utilitatea lor generala&
"tadiul 6 * al moralitatii principiilor individuale de conduita& "e cristalizeaza propriul sistem de valori
morale, prin semni)icatiile personale acordate conceptelor de +ustitie, reciprocitate, egalitate, demnitate&
% %ri;son propune urmatoarea schema a stadialitatii-
"tadiul Principala achizitie
(variantele e(treme)
5actorii sociali
determinanti
Corolarul a(iologic
In)antil (!-3 ani) Incredere vs neincredere 4ama sau substitutul
matern
"peranta
Copilarie mica (3-3 ani) Autonomie vs dependenta Parintii $ointa
Copilaria mi+locie (3-6 ani) Initiativa vs retragere,
$inovatie
4ediul )amilial 5inalitatea in actiuni
(teleonomia)
Copilaria mare (6-32 ani) "arguinta, e)icienta vs
In)erioritate
"coala si grupul de +oaca Competenta
Adolescenta (32-3212! ani) Identitate vs con)uzie 4odelele si covarstnicii #nitatea
<anarul adult (2!-3!13'
ani)
Intimitate vs izolare Prietenii, relatia de cuplu 4utualitatea a)ectiva
Adultul (3'-'!16! ani) :ealizare vs rutina
creatoare
5amilia, pro)esia :esponsabilitatea,
devotiunea
=atranetea (6! ani>) Integritate vs disperare Pensionarea, apusul vietii Intelepciunea
Stadiile dezvoltarii psihosociale dupa E. Erikson .
Erikson propune opt stadii care acopera perioada intregii vieti, aceasta periodizare fiind una dintre primele
teorii psihodinamice ale dezvoltarii. In viziunea sa stadialitatea dezvoltarii se prezinta astfel:
1. Stadiul de la nastere - 1 an
Criza: incredere versus neincredere
In acest prim stadiu se formeaza sentimentul de incredere versus neancredere in ceilalti, in functie de
ingrijirea si dragostea acordata copilului, cand acesta este nevoit sa aiba incredere absoluta in cei care il
ingrijesc.
Rezultate pozitive:
Satisfacerea corespunzatoare a nevoilor bebelusilor va conduce la dezvoltarea unei atitudini increzatoare fata
de mediu si speranta in viitor.
Rezultate negative: esatisfacerea acestor nevoi e!istentiale intr"un mod favorabil va conduce in viitor la
dezvoltarea sentimentului de neincredere, insecuritatate, suspiciune si teama de viitor in general.
2. Stadiul 1-3 ani (copilaria mica)
Criza: autonomie versus indoiala, rusine."In acest stadiu se dezvolta sentimentul de autonomie, incredere in
sine, cand copilul vrea sa se apuce si sa faca anumite lucruri, cu riscul de a gresi.
Rezultate pozitive: Incurajarea din partea parintilor in aceasta etapa va dezvolta copilului sentimentul de
siguranta si incredere in sine absolut necesare in viitoarele situatii"problema pe care le pot intampina in viitor
#in stadiile urmatoare$.
Rezultate negative: %aca dimpotriva, parintii manifesta dezaprobare in tot ceea ce fac copiii, mai ales prin
ridiculizarea unei fapte, ca de e!emplu atunci cand copiii mai fac in pat uneori si sunt apostrofati la genul: &nu
ti"e rusine, esti baiat mare si mai faci in pat'& cand acesta din urma va incepe sa se rusineze de propriile
actiuni, dar va pierde si increderea in propriile decizii.
Cum recunoastem ca s"a instalat rusinea la copil'
Copilul este in spatele fustei mamei in momentul in care va intalniti sau ii faceti cunostinta cu cineva
3. Stadiul 3-6 ani (copilaria mijlocie)
Criza: initiativa versus culpabilitate
Efecte pozitive: In aceasta perioada a vietii, copilul incepe sa e!ploreze lucruri noi, sa"si descopere abilitati
motorii, sa interactioneze mai mult cu cei din jur, incepe sa aiba initiativa multor activitati imitand de obicei
adultii( frecvent vor incalca interdictiile impuse de parinti, fapt penalizat verbal sau mai mult. In aceste
situatii rolul parintilor este foarte important si daca acestia vor fi suportivi, dar si consecventi disciplinar in
acelasi timp, copiii vor invata cu timpul ca nu toate lucrurile le sunt permise, fara a se simti vinovati si, in
acelasi timp, vor continua sa e!ploreze fara a se rusina de ceea ce fac, iar asumarea de responsabilitati va
conduce la dezvoltarea simtului de initiativa. %e asemenea, parintii trebuie sa manifeste intelegere fata de
curiozitatea se!uala specifica la aceasta varsta.
Efecte negative: Interventia educativa necorespunzatoare va dezvolta copilului o tema de pedeapsa e!agerata(
acesta va considera pe viitor ca orice initiativa personala este gresita( daca anumite actiuni nu au fost
finalizate corespunzator se va dezvolta sentimentului de vinovatie.
4. Stadiul 6-12 ani (copilaria mare)
Criza: competenta)harnicie versus inferioritate."In acest stadiu copilul achizitioneaza cunostinte si
deprinderi in special prin intermediul scolii, specifice culturii din care face parte. *data cu inceperea scolii,
apare prima comparatie sociala. +stfel, o abordare corespunzatoare din partea parintilor, dar si a invatatorilor
vor dezvolta un simt al competentei sau dimpotriva, printr"o atitudine necorespunzatore, vor dezvolta
sentimentul de inferioritate. Cea mai frecventa greseala a parintilor este de a"si compara permanent copilul in
functie daca si"a facut temele, daca a luat rezultate mai proaste ca ale vecinului sau prietenului Costica etc.
&,ezi, ,asilica a luat mai mult la lucrare decat tine, tu nu scri la fel de frumos ca Ionica& s.a.m.d. +ceste
comparatii si reactii nefavorabile, nu fac decat sa adancesca sentimentul de inferioritate si inadecvare, deci o
nerezolvare corespunzatoare a acestui stadiu va cantari decisiv in rezolvarea satisfacatoare a urmatoarei
perioade de crize, deosebit de importanta in viziunea lui Erikson si anume, criza adolescentei.
&-odificarile personalitatii din perioada adolescentei si maturizarii reprezinta elementul principal in
dezvoltare&
5. Stadiul 12-2 ani (adolescenta)
Criza: Identitate de sine versus confuzie de rol."In acesta perioada, adolescentul cauta sa"si formeze si sa"si
dezvolte o identitate personala si vocationala, incearca sa se identifice cu un rol profesional. In acelasi timp se
formeaza comportamente specifice rolului se!ual, crizele prin care trece adolescentul( este o perioada de
tatonare a comportamentului se!ual in care baietii de e!emplu se dau cu gel, isi fac tepi, iar fetele se machiaza
si incearca sa se puna in evidenta printr"o vestimentatie cat mai sumara. .entru a ajunge la un simt clar si
coerent al identitatii, adolescentii se implica in diverse roluri, fara a se angrena concret in vreunul.
In acest stadiu apare confuzia de roluri si intrebarea frecventa a adolescentului: &Cine sunt eu'&(
adolescentul manifesta totodata si un comportament indezirabil, prin insusi conflictul interior prin care trece:
&sa am initiativa sa fac cutare lucru'&( pe de o parte isi doreste sa aiba initiativa intr"o actiune, pe de alta parte
este inhibat de parintii care"i dirijeaza si limiteaza fiecare actiune. Esecul in dobandirea unei identitati clare,
durabile are ca rezultat difuziunea rolului, confuzia dintre ceea ce este si ceea ce doreste sa fie. Scopul
educational in aceasta etapa este de formare a copilului autonom prin acordarea unei anumite independente,
as adauga eu oarecum controlata.
.arintele care si la aceasta varsta isi insoteste copilul la e!amen si"l asteapta in curtea liceului sau facultatii "
este o forma de dependenta creata si intretinuta de parinti, o mare greseala din partea acestora. +dler spunea
ca: &orice copil problema este un parinte problema&. Erikson, ca de altfel majoritatea psihologilor, considera
ca adolescenta reprezinta criza centrala a intregii dezvoltari. Criza de identitate este considerata ca fiind
singurul conflict puternic pe care o persoana il are de infruntat in aceasta viata, iar depasirea intr"un mod
satisfacator se poate realiza in conditiile in care si celelalte stadii au avut o rezolvare pozitiva.
Efecte pozitive: Capacitatea de a se percepe ca o persoana consecventa, cu o identitate personala puternica.

Efecte negative: Confuzie in legatura cu cine este si ce reprezinta, incapacitatea de a lua decizii si a alege in
mod special in privinta vocatiei, a orientarii se!uale etc.
.resiunile puternice din partea parintilor sau a societatii pot determina dezorientarea si disperarea
adolescentului( acestea au ca rezultat instrainarea fizica sau psihica de mediile normale, iar in cazurile
e!treme ale difuziunii rolului, tanarul poate adopta o identitate negativa. Spre deosebire de baieti, fetele se
dezvolta diferit privind dezvoltarea identitatii, acestea manifestand tendinta de amanare a dezvoltarii
identitatii pana la gasirea partenerului de viata, care are un rol important in determinarea statutului lor.
&Stabilirea identitatii in adolescenta reprezinta elementul"cheie in realizarea ulterioara a unor relatii intime
adecvate&. +ceasta afirmatie a lui Erikson a fost intarita si de studiile altor cercetatori printre care /ahn si
colaboratorii sai in 0123. Ei au calculat in 0145 scorurile obtinute de un lot de adolescenti la scalele de
identitate, care au fost puse in relatie peste 67 de ani, cu statutul lor marital. +stfel, s"au inregistrat diferente
semnificative in functie de se!: femeile care inregistrasera valori scazute la scalele de identitate in adolescenta
erau in cea mai mare parte necasatorite sau divortate( barbatii cu scoruri scazute erau in cea mai mare parte
necasatoriti.
6. Stadiul 2-3!35 ani (tanarul adult)
Criza: Intimitatii sau izolarii de ceilalti
Efecte pozitive si negative: Caracteristicile principale ale acestui stadiu sunt dragostea si relatiile inter"
umane, in care tanarul adult cauta relatii profunde si de durata. Inca de la varsta de 67 ani, fiecare om isi
cauta un partener. 8iecare om are o trebuinta afectiva si se!uala, iar dupa cum spunea si Erikson, nu are
importanta cat de mult succes ai in activitatea profesionala. u esti dezvoltat complet pana nu cunosti si
dezvolti sentimentul intimitatii, iar realizarea acestui lucru are ca efect pozitiv capacitatea adultilor de a
dezvolta relatii apropiate si profunde cu altii, capacitatea de a iubi si de a raspunde angajamentelor fata de
ceilalti. In cazul cand individul nu si"a gasit partenerul sau este parasit, dupa cum spunea Erikson, se ajunge
la o izolare sociala, la o relationare superficiala. -ajoritatea persoanelor care solicita o consiliere psihologica
in aceasta perioada au ca problema singuratatea( efectele care decurg de aici: depresii, tulburari
psihosomatice, psihologice, chiar tentative de suicid etc. 9rebuie mentionat ca celibatul nu atrage o tulburare
de comportament " este o alegere voita care nu afecteaza viata sentimentala a persoanei.
". Stadiul 35-65 ani(adultul)
Criza: .roductivitate)realizare versus stagnare, mai este denumita criza generativitatii sau
stagnarii. +ceasta perioada se caracterizeaza prin nevoia adultului de a fi productiv, de a fi capabil sa se
orienteze catre e!teriorul sau)si de a"si e!ersa rolul profesional si)sau parental #este stadiul in care acest rol
este accentuat si se simte nevoia de a avea un mostenitor cu orice pret daca nu s"a putut realiza pana in acest
stadiu$( de asemenea, individul simte nevoia de a impartasi si altora din e!perienta acumulata. %in acest
motiv se mai numeste si &perioada mesterului&( Erikson afirma ca adultii au nevoie de copii asa cum acestia au
nevoie de adulti.
Efecte pozitive: Criza se poate rezolva avand copii sau prin impartasirea cunostintelor in diverse moduri,
activitati ca profesor, psiholog, ingrijirea unui copil etc.
Efecte negative: In acest stadiu, problemele apar in cazul cand din diverse motive nu a avut loc acumularea
de cunostinte sau e!perienta sau nu are cui imartasi din e!eperientele sal( omul trece prin asa zisa criza a
stagnarii( de aceea parintii spun: &eu la varsta ta... etc&. Cu atat mai mult daca individul este singur in acest
stadiu, stagnarea se referea la relatiile sociale, are loc oprirea evolutiei, limitarea si e!agerarea preocuparilor
fata de sine.
&+sa cum un copil nu se teme de viata, nici un adult echilibrat nu se va teme de moarte&
#. Stadiul de la 65 de ani ($atranetea)
Criza: integritatii psihice sau a disperarii
Efecte pozitive si negative: In aceasta perioada, batranul isi vede si"si evalueaza realizarile din timpul vietii.
In cazurile cand raspunsurile sunt acceptabile e!ista satisfactie pentru propria viata si acceptarea mortii( se
atinge astfel un echilibru de integritate psihica. %upa 43 ani, dispare rolul profesional odata cu pensionarea,
dispare si rolul parental cand copiii sunt la casele lor #asta in cazul in care acest rol a fost indeplinit$ sau a
intervenit decesul partenerului de viata( incep sa apara mai frecvent intrebari despre rolul propriei e!istente,
teama de moarte, iar atunci cand aceste probleme nu au fost rezolvate favorabil se ajunge la o faza de
disperare, numita si depresia batranetii. Erikson spunea: "asa cum un copil nu se teme de viata, nici un
adult echilibrat nu se va teme de moarte".
Schiopu U, Verza E
Dinamism si evolutie in viata umana
A ?essel este de parere ca dezvoltarea psihica este animata de o )orta pe care a considerat-o mai
puternica decat )orta energiei atomice, )orta innascuta si directionata datorita cerintelor si conditiilor mediului
de cultura care o utilizeaza& Ast)el a putut surprinde succesiunea neintrerupta si din ce in ce mai comple(a de
stadii de echilibru si de stadii critice * mai putin echilibrate& ?essel a atras atentia mai mult decat contemporanii
sai behavioristii asupra copilului .concret/, a conduitelor vietii de )iecare zi, a dezvoltarii psihice a copilului,
impunand cadrul si optica longitudinala in psihologie&
%(ponent al centrului psihologic de la ?eneva, %d Claparede a considerat ca in primii 32 ani se dezvolta
la copil in mod progresiv planul mental, intelectual incepand cu cel perceptiv intelectual& 7upa 32 ani pana la
32 are loc o dezvoltare )oarte nuantata a planului a)ectiv-sentimental si al valorilor morale si sociale, ca apoi la
varstele adulte sa aiba loc o centrare pe drumul ales in viata prin idealuri& Claparede a )ormulat 3! legi
psihologice (printre care legea trebuintelor, care se re)era la ideea ca activitatea este intotdeauna stimulata de
trebuinte si legea interesului momentan)&
8ohlberg s-a re)erit la aspecte evolutive ale structurilor morale, punctand momente in care incep sa se
mani)este in conduite structuri morale ce pun in evidenta progrese importante& Asa de pilda, pana la 2 ani
caracteristica principala comportamentala se mani)esta prin reactii simple de placere sau neplacere, legate de
satis)acerea trebuintelor personale& Intre 2-' ani apare in conduite trebuinta de a )i aprobate de altii conduitele,
)aptele ce indica constituirea unui conventionalism si a acceptarii unor reguli& 5aza postconventionala este
plasata dupa 32 ani si se mani)esta ca o )orma de depasire a conduitelor comandate de reguli, oarecum
circumstantiale si implicarea in reguli si principii universale, in libertatea si tensiunea trairii circumstantelor de
generatie&
A 9 Leontiev vede in dezvoltarea psihica atat o miscare dialectica in care se trece de la comportamente
simple primare, cu o motivatie redusa la comportamente comple(e intretinute de o motivatie coerenta
socializata, cat si un proces de largire a conditiei interne structurale psihice )ormale care coe(ista&
7aca in cadrul conditiilor de mediu si de educatie apar cerinte, relatii, activitati noi, acestea determina
restructurari lente sau bruste corespunzatoare conditiilor si mobilizarii de resurse interne& In cazul in care
conditiile de mediu si educatie au un caracter instabil si dezordonat, procesul dezvoltarii psihice este super)icial
si incarcat de discon)ort&
%(ista o serie de caracteristici cu privire la reperele psihogenetice si psihodinamice-
a) reperele psihogenetice se e(prima in compozitii )oarte compe(e ce pot pune in evidenta normalitatea sau
abaterea de la aceasta (intarzierea sau avansul in dezvoltarea psihica)
b) prin intermediul ierarhizarii modului de a se e(prima, al reperelor psihogenetice, se pot pune in evidenta
caracteristicile de ma(im activism, latura dinamica mai pregnanta, )orta investitiilor psihice active la un
moment dat
c) intarzierile prelungite de aparitie a caracteristicilor psihice, considerate repere psihogenetice, constituie
indicii de retard sau debilitate psihica in ma+oritatea cazurilor in anii copilariei
d) intarzierile de dezvoltare, dupa aparitia normala a caracteristicilor implicate prin reperele psihogenetice,
evidentiaza conditii de)ectuoase de educatie si mediu sau conditii de e(istenta stresanta
e) reperele psihogenetice sunt mult mai evidente decat mecanismele ce stau la baza lor
Ereditate, mediu, educatie
Ereditatea constituie una din uriasele )orte vitale biologice ce transgreseaza viata in decursul timpului,
per)ectionand capacitatile adaptative sau )acand sa dispara grupuri sau specii& :aportata la om, ereditatea ca
problema, s-a izbit de di)icultatea imensitatii numarului de stramosi ai )iecarei )iinte umane& 9umarul
stramosilor )iecarui om se multiplica cu 2 la )iecare generatie in progresie aritmetica& %reditatea transmisa prin
cromozomii purtatori de gene (23 perechi de la )iecare genitor, deci 6 cromozomi) retine, din )iecare pereche,
cate un element determinant la intamplare (probabil), ceea ce da o posibilitate uriasa de combinatii, chiar la cei
proveniti din aceeasi genitori&
Mediul reprezinta totalitatea conditiilor de viata in care se e(ercita in)luente bioclimatice, socio-
economice, educative, culturale si civilizatoare& 4ediul cuprinde insa si totalitatea conditiilor si structurilor
sociale solicitate ce se mani)esta )ata de )iecare persoana si grup social&
4ediul dispune si de o dominatie demogra)ica rasiala dominanta cu etnii si grade de tensiune di)erite si
cu unele caracteristici psihice, culturale, lingvistice, receptive sau traditionale de di)erite grade& In structurile
mediului e(ista o cantitate )oarte mare de cultura (muzica, literatura), carti de stiinta, spectacole, muzee,
competitii sportive si scoli de di)erite grade
Educatia este activitatea de )acilitare a adaptarii la toate conditiile de mediu, deci la mediul total,
cultural, tehnic, stiinti)ic, artistic etc& %ducatia poate )i privita ca o o)erta sociala comple(a cognitiva si de
servicii pentru )ormarea de abilitati, aptitudini, aspiratii, interese
Stadiile dezvoltarii psihice
% %ri;son considera ca dupa stadiile )reudiene de dezvoltare (oral, anal, )alic si genital) e(ista stadiile
psihosociale ale dezvoltarii eului& %ri;son a emis idee e(istentei unor componente duale (pozitive si negative)
a)late in opozitie in )iecare din cele 2 stadii sau cicluri ale vietii pe care le e(pune&
In stadiul oral (primul an de viata) e(ista relatia bipolara de caracteristici incredere-neincredere, ca
e(presii ale dependentei copilului de calitatea ingri+irii parentale& In stadiul anal (3-3 ani) se dezvolta
caracteristici legate de autonomia si emanciparea copilului de tutela imediat parentala versus simtul rusinii si al
indoielii, ca e(presie a incapacitatii de a dobandi autonomie& "tadiul al treilea (intre -' ani) este un stadiu
dominat de constituirea initiativei versus vinovatia& Initiativa se mani)esta ca motorie si intelectuala
(imaginativa) si se instrumenteaza prin abordarea de tot )elul de actiuni (+ocul, comunicarea prin vocabular)&
"tadiul al patrulea (6-33 ani) se consuma in +urul perechii complementare de trasaturi psiho-potentiale sarguinta
versus in)erioritatea& "coala absoarbe cea mai mare parte a disponibilitatilor copilului, dar si impune reguli si
tendinte spre sarguinta& "tadiul al cincilea (32-32 ani) este dominat de constientizarea identitatii eului versus
con)uzia rolurilor, cand se intaresc increderea, autonomia, initiativa& In al saselea ciclu (varsta mi+locie)
perechea de structuri antrenate este intimitatea versus izolarea& Al saptelea ciclu al vietii implica varsta adulta
mi+locie si perechea de relatii altruism versus egocentrism& Ciclul al optulea se contureaza in anii batranetii ca
e(presie a nuclearizarii activitatii psihice in +urul trairilor de realizare versus disperare&
Ciclurile si stadiile dezvoltarii psihice
a) ciclul de crestere si dezvoltare din primii 2!-2 de ani de viata& Acest stadiu cuprinde cateva stadii sau
perioade, care la randul lor incorporeaza )iecare sub-stadii oarecum speci)ice (copilaria cu substadiile ei,
pubertatea, adolescenta)&
b) etapa sau ciclul adult, ce prelungeste dezvoltarea psihologica a omului, se e(tinde pana la 6' de ani&
c) etapele varstelor de regresie (ale batranetii) se e(tind de la 6' de ani pana la moarte&
In concluzie-
3& procesul dezvoltarii psihice este dinamizat de )orme de conditionare tot mai comple(e, in conte(tul carora se
dezvolta conduitele, dar si viata interioara care constituie domeniul constiintei eului ca instanta de lia+ si
identi)icare consistenta, continuitate, energie, insertie si e(presivitate a personalitatii
2& procesul dezvoltarii psihice impune intelegerea unei relative cerinte de raportare a varstei psihologice la
varsta cronologica& 7esi acestea nu coincid deplin, constituie repere importante in psihologia si in viata sociala&