Puterea magica a gandului

DAVID J. SCHWARTZ
MOD DE GADIRE!
"# P$rniti %$tarat &'re &ucce& ($l&ind 'uterea credintei.
)# O*tineti &ucce&ul cre+and in reu&%ita.
,# Ingrageti neancrederea &i aura ei negati-a.
.# O*tineti re+ultate remarca*ile cre+and in 'utere.
/# u +ami&liti decat ganduri '$+iti-e.
0# Culti-ati -a 'uterea credintei.
1# Puneti la 'unct un 'r$gram c$ncret de $*tinere a &ucce&ului.
2# Vaccinati -a im'$tri-a 3&cu+emiei34 *$ala e&ecului.
5# A(lati &ecretul ce &e a&cunde in atitudinea dumnea-$a&tra (ata de &anatate.
"6#7aceti 'atru 'a&i '$+iti-i in directia -indecarii de &cu+emia ce in-$ca &tarea &anatatii.
""#A(lati de ce 'uterea gandului e&te mai im'$rtata decat inteligent+a.
")#7$l$&iti -a creierul la gandit nu d$ar ca 'e un &im'lu de'$+it de (a'te.
",#Sta'aniti la 'er(ectie trei m$dalitati &im'le de a -a -indeca &cu+emia ce in-$ca li'&a inteligentei.
".#De'a&iti $*&tac$lul -ar&tei 3'rea tanar3 &au 3'rea 3*atran3.
"/#8itati de &cu+emia ce in-$ca g%ini$nul &i atrageti n$r$cul de 'artea dumnea-$a&tra.
"0#7$l$&iti te%nica actiunii 'entru a -a -indeca de (rica &i a -a c$n&$lida increderea.
"1#7$l$&iti -a mem$ria a&t(el incat &a -a &'$riti d$+a de incredere.
"2#De'a&iti -a (rica (ata de ceilalt+i.
"5#Credere mai mult in dumnea-$a&tra in&i-a ($l$&indu -a c$rect 'r$'ria c$n&tiinta.
)6#Traduceti gandurile incre+at$are in (a'te 'rin care -a d$-editi increderea in &ine.
)"#In-atati cei cinci 'a&i '$+iti-i meniti &a -a c$n&$lide+e increderea &i&a di&truga (rica.
))#De&c$'eriti ca &ucce&ul are ca unitate de ma&ura 'uterea magica a gandului.
),#E-aluati -a la -al$area reala &i a(lati ce calitati a-et+i.
).#9a&ati -a gtandurile &a tintea&ca la inltimea ma:ima la care 'uteti a;unge.
)/#A'r$(undat+i lim*a;ul gandit$ril$r e(ecti-i 'rin ace&ti 'atru 'a&i 'reci&i.
)0#7$l$&it+i 'uterea gandului 'e ntru a antici'a ce 'utet+i (ace in -iit$r.
)1#C$n(erit+i -al$are lucruril$r4 $amenil$r &i dumnea-$a&tra in&i-a.
)2#9a&at+i 'uterea gandului &a -a in(luent+e+e 'er&'ecti-a a&u'ra &lu;*ei dumnea-$a&tra.
)5#8itati de (leacuri &i c$ncentrat+i -a a&'ca a ceea ce e&te im'$rtant.
,6#Veri(icati -a < a(lat+i cat de 'uternice -a &unt intra ade-ar gandurile.
,"#7$l$&iti gandirea creati-a 'entru a a(la m$dalitati n$i4 mai *une 'entru a reali+a t$t ce -a d$rit+i.
,)#C$n&$lidati -a 'uterea creat$are cre+and in (a'tul ca &untet+i ca'a*ili &a $ d$*andit+i.
,,#9u'tat+i im'$tri-a gandirii tradit+i$nale ce -a im$*ili+ea+a mintea.
,.#7acet+i mai mult &i mai *ine '$rnind 'uterea d-&. creat$are.
,/#7$l$&it+i cele trei c%ei 'entru a -a &'$ri creati-itatea de&c%i+andu -a larg urec%ile &i mintea.
,0#Gandit+i in 'er&'ecti-a &i &timulati -a mintea.
,1#Im*lan+it+i -a ideile &i la&ati le &a crea&ca< ele &unt (ructul gandirii dumnea-$a&tra.
,2#Aratati ca $ 'er&$ana im'$rtanta4 caci a&ta -a a;uta &a gandit+i la (el.
,5#De-eniti $ '$e&$ana im'$rtanta cre+and in im'$rtant+a muncii dumnea-$a&tra.
.6#C$m'uneti -a 'r$'riul &l$gan de ti'ul 3Cum &a ma -and la ;u&ta mea -al$are3.
."#Ganditi cu mai multa indra+neala gandit+i ca $amenii im'$rtant+i .
.)#Tran&($rmati mediul inc$n;urat$r in aliatul d-&.
.,#u I la&ati 'e ceilalt+i &a -a tina in l$c.
..#M$delati -a mediul d elucru.
./#9a&ati -a iluminati de ra+ele &u(letului in tim'u li*er.
.0#Eliminati gandurile $tra-ite din am*ientul d-&.
.1#Cautati 'er(ectiunea in t$t ceea ce (acet+i .
.2#Aleget+i atitudinile care -a -$r a;uta &a $*t+ineti ceea ce d$rit+i.
.5#Puneti -a in mi&care= De-enit+i entu+ia&ti.
/6#7$l$&iti 'uterea entu+ia&mului ade-arat.
/"#C$n-ingeti -a ca &untet+i im'$rtant+i.
/)#Ca&tigat+i mai mult+i *ani int+elegand ca &er-iciul ire'r$&a*il e 'e 'rimul 'lan.
/,#O*tineti &'ri;inul cel$r din ;ur elimindnd 're;udecatile (ata de ei.
/.#7aceti -a mai 'lacut de-enind mai a*$rda*il.
//#9uati init+iati-a in a -a (ace 'rieteni.
/0#Sta'aniti te%nica de a gandi numai de *ine de&'re ceilalt+i .
/1#Ca&tigati n$i 'rieteni c$n-er&and cu gener$+itate.
/2#Credeti in 'uterea gandului c%iar atunci cand 'ierdet+i &au &untet+i $'rit+i din drum.
/5#O*i&nuiti -a cu actiunea < nu tre*uie &a a&te'tati 'ana cand c$nditiile &unt 'er(ecte.
06#H$tarati -a &a -a ($l$&it+i ideile.
0"#7$l$&it+i actiunea 'entru a -a -indeca (ricile &i a ca&tiga incredere.
0)#De&c$'erit+i &ecretul actiunii mentale.
0,#7ructi(icati magia cu-antului AC8M.
0.#7$rti(icati -a in-at+and &a -a (acet+i au+it.
0/#Preluati init+iati-a4 un ti' &'ecial de actiune.
00#De&c$'eriti ca in(rangerea nu e nimic altce-a decat $ &tare de &'irit.
01#Sal-at+i ce-a din $rice in(rangere.
02#7$l$&it+i ($rta aut$criticii c$n&tructi-e.
05#O*tinet+i re+ultate '$+iti-e 'rin 'er&e-erent+a &i e:'erient+a.
16#8itati de de&cura;are ga&ind 'artea *una din (iecare &ituat+ie.
1"#Sta*iliti -a cu certitudine unde -re&ti &a a;ungeti in -iat+a.
1)#7Ol$&it+i ace&t 'lan 't a 'une la 'ct un tel de atin& in +ece ani.
1,#E-itati cele cin cinci arme care ucid &ucce&ul.
1.#S'$riti -a energia &ta*ilindu -a &c$'uri *ine de(inite.
1/#Sta*iliti -a &c$'uri ce -a -$r a;uta &a im'linit+i ceea ce d$rit+i &i&a traiti mai mult.
10#Atingeti -a &c$'urile cu ace&t g%id d e'r$gre& in ,6 de +ile.
11#In-e&titi in dumnea-$a&tra in&i-a in &c$'ul unui 'r$(it -iit$r.
12#In-atati cele . regului ale c$nducerii.
15#Culti-ati -a 'uterea de a gandi la (el cu cei 'e care d$riti &a I in (luentati.
26#7aceti ca a*$rdarea umana a $ricarei &ituatii &a -a (ie de a;ut$r.
2"#Ganditi in &'iritul 'r$gre&ului4 credeti in 'r$gre&4 lu'tati 't 'r$gre&.
2)#Veri(icati -a 'entru a a(la daca &unteti un gandit$r 'r$gre&i&t &au nu.
2,#Intrati in c$ntact cu 'uterea &u'rema a gandului.
2.#7$l$&iti magia 'uterii gandului in &ituatii de -iata cruciale.

Succe&ul -a tran&($rma in in-ingat$ri.
Succe&ul< im'linirea< e&te &c$'ul &u'rem in -iata.
A nu &e c$n(unda credint+a cu &'erant+a.
Crede ca merita 'utin 4 deci 'rime&te 'utin . Crede ca nu e in &tare de lucruri marete &i nu e&te. Se crede
nean&emnat &i (ace lucruri nean&emnate.
Crede ca -al$rea+a mult &i 'rime&te mult. Crede ca &e '$ate $cu'a de in&acrinari im'$rtante &i di(icele
< &i '$ate.3Sunt un 'r$(e&i$ni&t. Sune $ 'er&$ana im'$rtanta.3OAMEII S8T OPERA PROPRII9OR
GAD8RI3

C8M SA C89TIVATI P8TEREA CREDITEI
"#Ganditi -a la &ucce&4 nu la e&ec. 9a &er-iciu4 aca&a4 inl$cuiti gandurile indre'tate &'re e&ec cu cele
directi$nate catre &uce&. Cand -a c$n(runtati cu $ &ituatie di(icila4 &'uneti -a!
V$i ca&tiga34 &i nu 3Pr$*a*il ca $ &a 'ierd3. Daca -a ganditi la &ucce&4 -a $*ligati mintea &a +ami&lea&ca
'lanuri care -a aduc &ucce&ul. Gandindu -a la e&ec4 -eti $*tine e:act c$ntrariul. Va $*liga mintea &a
'r$duca ganduri care -$r atrage e&ecul.
)#Reamintiti -a in m$d c$n&tant ca &untet+i mai *un decat credeti ca &untet+i. ici$data in&a nu -a
e-aluati la un 'ret de nimic.
,#Credeti in lucruri marete. Dimen&iunea &ucce&ului dumnea-$a&tra e&te c$nditi$nata de dimen&iunea
increderii. Daca -a 'r$'uneti &c$'uri marunte4 -a 'uteti a&te'ta la im'ilniri ne&emni(icati-e. Pr$'uneti
-a &a atingeti teluri im'$rtante &i -eti a-ea &ucce&e im'$rtante.
Oameii &u(era de acea&ta *$ala4 SCUZEMIE. A&emeni $ricarei *$li4 &cu+emia &e agra-ea+a daca nu &e
admini&trea+a tratamentul adec-at.
. dintre cele mai (rec-ente ($rme de &cu+emie!
"#3Dar &anatatea mea e&te &u*reda.3
Cele 'atru leacuri im'$tri-a &cu+emiei ce in-$ca &tarea &anatatii!
a# Re(u+ul de a -$r*i de&'re &anatatea dumnea-$a&tra. Cei care &e c$ncentrea+a a&u'ra &ucce&ului
in-ing tendint+a n$rmala de a -$rr*i de&'re &anatatea l$r &u*reda. S ar 'utea ca nemultumitul cr$nic
&a $*tina ce-a c$m'a&iune4 dar nu -a ca&tiga nici$data re&'ect &i l$ialitate.
*# Re(u+ati &a -a ingri;$rati cu 'ri-ire la &anatatea dumnea-$a&tra..
c# 7iti mereu recun$&cat$ri 'entru cat de &anat$&i &untet+i. 3Mi am 'lan& de mila 't ca 'urtam ni&te
'ant$(i -ec%i &i ru'ti 'ana mi a ie&%it in cale un $m (ara 'ici$are.3 Recun$&tint+a 'entru &anatatea
actuala e&te un -accin 'uternic im'$tri-a alt$r dureri &i *$li ade-arate.3
d# Reamintiti -a mereu! 3E 're(era*il &a te e'ui+e+i decat &a rugine&ti3 . A-eti $ -iata intreaga la
di&'$+itie. $ ir$&iti. $ la&ati &a &e &curga indre'tandu -a 'rin 'uterea gandului &'re un 'at de
&'ital.
)#3Dar tre*uie &a ai ca' ca &a reu&e&ti.3 Scu+emia care in-$ca inteligenta &au ($rmula 3u &unt de&te't3
e&te (rec-enta .
Gre&eli! Su*e&timam 'uterea 'r$'riului n$&tru creier.
Su'rae&timam 'uterea creierului celuilalt.
Ce c$ntea+a cu ade-arat nu e cat &untet+i de inteligent4 ci cum -a ($l$&iti inteligenta 'e care $ '$&edati.
STRATEGIA GADIRII CARE VA G8VEREAZA ITE9IGETZA ESTE C8 M89T MAI
IMPORTATA DECAT ITE9IGETZA PE CARE O AVETI.
u 'utem (ace 'rea multe in -ederea m$di(icarii datel$r inna&cute4 dar 'utem &c%im*a cu &igurant+a
(elul in care ($l$&im ceea ce a-em. 3Daca &titi4 -eti (i 'uternici< cu c$nditia &a -a ($l$&iti cun$&tint+ele
in m$d c$&tructi-3 O ruda a'r$'iata a &cu+emiei ce in-$ca inteligent+a e&te $ a*$rdare inc$recta a
'r$*lemei cun$a&teii. Au+im ade&e$ri ca &tiint+a in&eamna 'utere4 dar acea&ta a(irmatie e&te d$ar 'e
;umatate ade-arata. Stiinta in&eamna d$ar 'utere '$tentiala. Ea &e tran&$(rma in 'utere d$ar cand e&te
'u&a in 'ractica. Si d$ar cand e&te ($l$&ita c$n&tructi-.
9egenda &'une ca marele $m de &tiinta Ein&tein a ($&t $data intre*at cate 'ici$are &unt intr $ mila.
Ra&'un&ul &au a ($&t! >u &tiu? De ce &a mi $*$&e&c creierul cu lucruri 'e care le '$t ga&i $ricand in
$rice carte cu ta*ale de date@3
Ein&tein ne a $(erit $ lectie im'$rtanta . Si a dat &eama ca e de de'arte mai im'$rtant &a &i ($l$&ea&ca
mintea ca &a gandea&ca decat ca de'$+it de (a'te. O*tinerea in($rmatiei e&te mult mai in&emnata decat
utili+area mintii ca un de'$+it de (a'te.
Trei leacuri im'$tri-a &cu+emiei ce in-$ca inteligent+a
a#u -a &u*e&timati nici$data 'r$'ria inteligent+a &i nu -a &u'rae&timati nici$data inteligent+a alt$ra. u
-a -indeti 'e un 'ret de nimic. C$ncentrati -a a&u'ra a-anta;el$r 'e care le a-eti. De&c$'eriti -a talentele
&u'eri$are. C$$rd$nati -a acti-itatea intelectuala in l$c &a -a (aceti gri;i legate de -al$area c$e(icientului
de inteligent+a.
*#3ATIT8DIEA MEA ESTE MAI IMPORTATA DECAT ITE9IGETZA3. Puneti in 'ractica d$ar
atitudini '$+iti-e la &eri-iu &i aca&a.
c#Tineti minte ca GADIREA e&te mult mai -al$r$a&a decat mem$rarea. Intre*ati -a 3Imi ($l$&e&c $are
ca'acitatea 'entru a (ace i&t$rie &au d$ar ca &a inregi&tre+ i&t$ria de;a &cri&a de altii@3
,# 3 are r$&t. Sant 'rea *atranA&au 'rea tanar#.3 E realmente &ur'rin+at$r cat de 'utini $ameni &imt ca au
c%iar -ar&ta '$tri-ita. Acea&ta &cu+a inc%ide u&a $ca+iil$r ade-arate in (ata a mii de 'er&$ane.
Cum &a re+$l-ati 'r$*lema &cu+emiei ce in-$ca -ar&ta
Atunci cand d$-ede&ti ca '$t+i &a (aci (ata &lu;*ei de direct$r de e:. de-ii aut$mat &u(icient de matur 't a
(ace lucrul ace&ta.
a# Pri-iti cu $ atitudine '$+iti-a -ar&ta 'e care $ a-eti. S'uneti -a 3Sant inca tanar34 &i nu 3Sant de;a
*atran3.
*# S$c$titi cat tim' -a mai ramane din 'eri$ada 'r$ducti-a a -ietii. Cine-a de ,6 de ani mai are 26B din
-iata &a (ertila. Iar celui de /6 de ani ii mai raman .6B < cele mai *une .6 de 'r$cente din anii &ai
ce a*unda in $ca+ii. Viata e&te mai lunga decat cred cei mai mult+i $ameniC
c# In-e&titi tim'ul ce - a mai rama& in lucruri 'e care d$riti din t$t &u(letul &a le (aceti. u e 'rea tar+iu
decat cand ince'eti &a ganditi negati- &i &a credeti ca e 'rea tar+iu.
.#3Dar eu &int alt(el= eu atrag g%ini$nul.3
CCCCCCCCCCCCCCC IVIGETI SC8ZEMIA CE IVOCA HAZARD89 I DO8A 7E98RI!CCCCCCCCCCCCCCCCCCC
a# Acce'tati regula cau+ei &i a e(ectului4 anali+ati atent ceea ce 'are a (i 3n$r$c3 'entru alt+ii. u -eti
mai a(la n$r$c4 ci 'regatire4 'lani(icare &i gandire ce atrage &ucce&ul inaintea a'arentului 3n$r$c
c%i$r3. Anali+ati &i ceea ce 'are a (i4 'entru alt+ii4 3g%ini$n 3. 9a $ 'ri-ire atenta4 -eti de&c$'eri
m$ti-e 'reci&e. D$mnului Succe& I &e 'une un $*&tac$l in cale= el in-ata &i 'r$(ita de 'e urma lui. Dar
cand 'ierde d$mnul Medi$cru4 nu reu&e&te &a in-ete nimic.
*# u -a 'etreceti tim'ul cu ilu+ii. u -a ir$&iti ($rta mentala -i&and la $ m$dalitate li'&ita de e($rt de a
$*tine &ucce&ul. Succe&ul nu &e ca'ata d$ar cu n$r$c. El 'r$-ine din acele (a'te &i acele 'rinci'ii care
ii (ac '$&i*ila a'aritia. u c$ntati 'e n$r$c in 'r$m$-ari4 -ict$rii &i t$ate lucrurile *une in -iat+a. u
n$r$cul -a a&igura t$ate ace&te lucruri *une. C$ncentrati -a 4 mai degra*a4 a&u'ra culti-arii acel$r
calitati dinlauntrul dumnea-$a&tra care -a -$r tran&$rma intr un c$nducat$r.
,# COSO9IDATI VA ICREDEREA SI 8CIDETI 7RICA
7rica e&te reala. 7rica e&te du&manul 'rinci'al al &ucce&ului. 7rica reduce -italitatea (i+ica. 7rica de t$ate
(elurile &i inten&itatile e&te $ ($rma de in(ect+ie '&i%$l$gica. ACTI8EA VIDECA 7RICA. S'eranta
nece&ita actiune 'entru ca -ict$riile &a a'ara.
Ti'ul de (rica!
Actiune!
"# Jena dat$rata a&'ectului (i+ic.
Sc%im*ati *-a in(ati&area. Duceti -a la (ri+er &au la &al$nul de c$a(ura. 9u&truiti -a 'ant$(ii.. Curatati
-a &i calcati -a %ainele. In general.4 ingri;iti -a mai mult. u e ne-$ie de %aine n$i.
)# 7rica de a nu 'ierde un client im'$rtant.
9ucrati de d$ua $ri mai *ine 'entru a 're&ta &er-icii de mai *una calitate. C$rectati $rice I ar (i 'utut
(ace 'e clienti &a &i 'iarda increderea in d-&.
,# 7rica de a nu 'ica un e:amen.
Tran&($rmati tim'ul de ingri;$rare in tim' de &tudiu.
.# 7rica de a nu &ca'a lucrurile de &u* c$ntr$l.
C$ncentrati -a atentia a&u'ra a cu t$tul altce-a. Ie&iti in gradina &i &mulgeti *uruienile. Jucati -a cu
c$'iii. Duceti -a la un (ilm.
/# 7rica de ce ar 'utea gandi &i &'une ceilalti.
A&igurati -a de (a'tul ca t$t ce -a 'r$'uneti &a (aceti e&te c$rect. A'$i treceti al actiune. imeni nu
(ace nimic '$+iti- (ara &a (ie criticat.
0# 7rica de $ameni.
Pri-iti I in lumina c$recta. Retineti4 cel de alaturi nu e&te decat $ alta (iinta umana4 care &eamana mult
cu d-&.
Daca -a li'&e&te increderea de &ine4 in&eamna ca nu -a ($l$&iti cum tre*uie mem$ria.
u de&c%ideti decat c$nturi de ganduri '$+iti-e in *anca d-&. de mem$rie.
Formati va o parere bine cumpanita despre celalalt.
7aceti ce e c$rect &i nu -a 'ierdeti increderea. A&a -a la&ati gandurile &a -a '$arte &'re &ucce&.
PETR8 A GADI ICREZATOR4 ACTIOATI CORECT.
PETR8 A GADI ICREZATOR4 ACTIOATI CORECT.
P&i%$l$gii a&$cia+a '$+itiile negli;ente &i mer&ul lent cu $ atitudine ne'lacuta a $amenil$r (ata de ei
in&i&i4 (ata de lucru &i (ata de $amenii din ;urul l$r. Dar '&i%$l$gii ne mai &'un ca 'utem &c%im*a
atitudinile &c%im*andu ne '$+itia &i -ite+a de mi&care. Actiunile (i+ice &unt re+ultatul actiunil$r mentale.
Per&$ana careia I & au inecat t$ate c$ra*iile4 cel care &i a 'ierdut t$ata &'eranta .. nu (ac altce-a decat &a &i
tara&ca 'ici$arele &i &a &e im'iedice.
E:er&ati ($l$&irea unui t$n mai ridicat.
A(i&ati un +am*et larg.
Cinci 'r$cedee la lucru 'entru d-&.
"# Actiunea -indeca (rica. I+$lati -a (rica &i a'$i acti$nati c$n&tructi-. 9i'&a actiunii Dim$*ilitatea in
(ata unei anumite &ituatii D intare&te (rica &i ani%ilea+a increderea.
)# 7aceti e($rtul &u'rem de a de&c%ide d$ar c$nturi de ganduri '$+iti-e in mem$ria d-&. u 'ermiteti ca
gandurile negati-e aut$ incrimiant$rii &a de-ina m$n&tri mentali. Pur &i &im'lu re(u+ati &a -a amintiti
m$mente &au &ituatii ne'lacute.
,# Pri-iti $amenii in lumina c$recta. Retineti4 $amenii &unt mai degra*a a&emanat$ri4 cu mult mai
a&emanat$ri decat &unt di(eriti. 7$rmati -a $ 'arere ec%ili*rata (ata de &eamanul d-&. E d$ar un $m
&%i eil Si (iti int+elegat$ri. Mult+i $ameni 3latra34 dar ($arte 'utini &i 3mu&ca3.
.# E:er&ati inde'linirea d$ar a (a'tel$r cu are c$n&tiint+a d-& e&te de ac$rd. A&t(el -eti e-ita un c$m'le:
de cul'a $tra-it$r. Daca (aceti ceea ce e&te c$rect4 re&'etati $ regula ($arte 'ractica a &ucce&ului.
/# 7aceti in a&a (el ca t$t ce &e leaga de d-& &a &'una! 3Sunt incre+at$r4 cred cu ade-arat.3 Intr$duceti
ace&te te%nici &im'le in acti-itatile d-& de (iecare +i .
a# A&e+ati -a in (ata.
*# E:er&ati &a 'ri-iti 'e t$ata lumea dre't in $c%i.
c# Mergeti cu )/B mai re'ede.
d# E:er&ati ($l$&irea unui t$n mai ridicat.
e# A(i&ati un +am*et larg.
.# C8M SA GADITI 9A SCARA MARE
Cu cat gandim la &cara mai mare4 cu atat mai im'$rtante -$r (i im'linirile.
C$ntea+a mai 're&u& de t$ate un &ingur lucru cand -ine -$r*a de -$ca*uluarul cui-a4 &i anume e(ectul 'e
care cu-intele &i (ra+ele r$&tite il au a&u'ra gandirii lui &i a alt$ra. 3Nu gandim in cuvinte si expresii.
Gandim doar in desene si/sau in imagini. Imaginile mentale 'e care le 'erce'em &unt m$di(icate de (elul
cu-intel$r 'e care le ($l$&im 'entru a nu mi &i a de&crie lucruri. Ca sa gandim la scara mare trebuie sa
!olosim cuvinte si expresii care produc imagini mentale importante po"itive.
E:'re&ii ce creea+a imagini mentale mici4 negati-e
E:'re&ii care creea+a imagini mentale mari4 '$+iti-e.
"# are r$&t4 ne au nimicit E Inca nu &untem terminati4 ASa mai incercam Iata $ 5 'er&'ecti-a.
)# Am ($&t im'licat $data in acea&ta a(acere &i am e&uat. u mai re'et nici$data acea&ta gre&eala E Am
dat (aliment dar a ($&t gre&eala mea. V$i incerca din n$u.
,# Am incercat 4 dar 'r$du&ul nu &e -inde4 u il -$r $amenii. E Pana acum n am ($&t in &tare &a -and
ace&t 'r$du&. Dar eu &tiu ca e *un &i -$'i ga&i ($rmula 'entru a a 'une in -an+are.
.# Piata e&te &aturata. Inc%i'uiti -a 4 1/B din '$tential a ($&t de;a -adut. Mai *ine ma retrag. E Inc%i'uiti
-a4 )/B din 'iata nu & a -andut inca. Intru &i eu in ;$c Pr$mite multC
/# C$men+ile l$r au ($&t mici. Anulati le E EC$men+ile l$r au ($&t mici. Sa ela*$ram un 'lan ca &a le
$(erim mai mult lucruri ce &e 'lia&+a 'e n$e-$ile l$r.
0# am ra*dare &a a&te't cinci ani ca &a a;ung in '$+itiile de $nducere ale c$m'aniei d-&. u c$ntati 'e
mine. E Cinci ani nu &unt del$c $ 'eri$ada indelugata. Ganditi -a 4 imi raman trei+eci de ani de lucru
intr $ (ct+ie de c$nducere.
1# C$ncurent+a detine a-anta;ul a*&$lut. Cum -a imaginati ca '$t c$ncura cu ei la -an+are@ E
C$ncurenta e acer*a. u &e '$ate nega ace&t lucru4 dar nimeni nu are -re$data t$ate a*antal;ele de
'artea &a . Haideti &a ne unim mintile &i &a ga&im $ cale &a I *atem la 'r$'riul l$r ;$c
2# imeni nu -a d$rei -re$data ace&t 'r$du&. E In ($rma lui actuala4 & ar 'utea &a nu &e -anda4 dar
%aideti &a (acem ni&te m$di(icari.
5# Sa a&te'tam 'ana &ur-ine $ 'eri$ada de rece&iune4 a'$i &a cum'aram mar(a E Sa in-e&tim acum
.7acem 'ariu cu 'r$&'eritatea4 nui cu de're&ia.
"6# $ &a mearga4 -a -$i d$-edi E O &a mearga4 -a -$i d$-edi.

Imaginea creata! intuneric 4 ma%nnire4 de+amagire4 durere4 e&ec E Imaginea creata! &tralucire4 &'eranta4
&ucce&4 di&tractie 4 -ict$rie.
A-eti incredere in ceea ce ar 'utea (i4 nu d$ar ceea ce e&te. Pri-iti lucrurile nu a&a cum &unt ele4 ci a&a
cum '$t (i. Vi+uali+area &'$re&te -al$area $ricarui lucru4 8n gandit$r e(icient -i+uali+ea+a mereu ceea ce
'$ate (i reali+at in -iit$r. u e incremenit in 're+ent.
7aceti e:ercitii de in-etire a lucruril$r cu -al$are.Cautati idei care &a (aca lucrurile mai -al$r$are. 8n
lucru are -al$are in ra'$rt cu ideile care il (ace util.
7aceti e:ercitii de in-e&tire a $amenil$r cu -al$are. Pe ma&ura ce d$*anditi &ucce&ul.4 $ 'arte din ce in ce
mai mare din &lu;*a d-& -a c$n&ta in 3($rmarea $amenil$r3. Retineti4 ca &a &c$ateti ce e mai *un in
&u(letul $ricui4 tre*uie mai intai &a -i+uali+ati acele -al$ri.
7aceti e:ercitii 'rin care &a -a aut$in-e&titi cu -al$are.
C8M SA REDACTEZI 8 DISC8RS E7ICIET@
9ucrurile care (ac din cine-a un mare $rat$r! cun$a&terea &u*iectului in di&cut+ie &i $ 'uternica d$rint+a
de a &i im'arta&i cun$&tint+ele tutur$r. Ade-arata incercare la care e&te &u'u& un mare -$r*it$r nu e&te
-erticalitatea alurii &ale4 $ri -re$ gre&eala de gramatica4 ci mai degra*a (elul in care & a (acut int+ele& de
catre 'u*lic. T$ti -e&titii $rat$ri au un lucru in c$mun. Au cu t$tii ce-a de &'u& &i ard ded$rint+a de a le
c$munica cel$rlalt+i ceea ce &tiu .
CARE ESTE CA8ZA CERT8RI9OR@
Inainte &a -a 'langeti 4 &a acu+ati &au &a certati 'e cine-a4 &au c%iar &a lan&ati un c$ntraatac in -ederea
aut$a'ararii 4 intre*ati -a!3Merita cu ade-arat@3
C$ncentrati -a a&u'ra $*iecti-ului ma;$r.
Retineti!
"# u -a &u*e&timati. u mai c$miteti crima aut$criticii &e-ere. C$ncentrati -a a&u'ra calitatil$r d-&4
Sunteti mai *un decat credeti.
)# 7$l$&iti -$ca*ularul unui gandit$r e(icient. 7$l$&iti cu-inte marete4 &tralucit$are4 -e&ele. 7$l$&iti
cu-inte care 'r$mit -ic$trie4 &'erant+a4 (ericire4 'laceree-itati cu-intele care creea+a imagini
ne'lacute de ee&ec4 ingrangere4 durere.
,# 9argiti -a $ri+$ntul Vedeti ceea ce ar 'utea (i4 nu d$ar ceea ce e&te. E:aer&ati in-e&tirea cu -al$are a
lucruril$r4 a $amenil$r &i a dumnea-$a&tra in&i-a.
.# De-eniti c$n&tient de im'$rtant+a &lu;*ei d-&. Credeti 4 credeti cu 'utere ca &lu;*a d-& de acum e&te
im'$rtanta. Pr$m$-area ce urmea+a de'inde in mare ma&ura de m$dalitatea d-& de a*$rdare a &lu;*ei
actuale.
/# Ridicati -a de&u'ra lucruril$r (ara im'$rtant+a. C$ncentrati -a a&u'ra $*iecti-el$r ma;$re. Inainte &a
-a im'licati intr $ c%e&tiune min$ra4 intre*ati -a ! 3E cu ade-arat im'$rtant@3
MAT8RIZATI VA GADID 9A SCARA MARE CCC
/#C8M SA GADITI SI SA VISATI CREATOR
Gandirea creat$are &e identi(ica 'ur &%i &im'lu cu a(larea un$r m$dalitati n$i4 im*unatatite de a (ace
$rice. Credeti ca nimic nu e imposibil. Daca VETI CREDE C8 TOT S879ET894 MITEA DVS VA
GASI SO98TII PETR8 ORICE PROF9EMA.
Atunci cand credeti ca ce-a e&te im'$&i*il4 mintea d-& -a acti$na in directia a(larii un$r m$ti-e de
neamn'linire. Dar cand credeti cu t$t &u(letul ca 'uteti im'linice-a4 mintea d-& &e 'une 'e trea*a &i -a
a;uta &a ga&iti m$dalitatile de im'linire.
Eliminati cu- 3im'$&i*il3 din -$ca*ularul gandit &au -$r*it de care -a ($l$&iti.
Princi'iu! E:i&ta $ &ingura met$da $'tima de a -ine un 'r$du&. Ga&iti $ . A'$i a'licati $ mereu.
< e:i&ta multe m$dalitati de a (ace *ine un lucru D nr l$r e&te4 de (at4 egal cu ael al 'er&$anel$
car$ra le e&te incredintata &arcina re&'ecti-a3. E:i&ta t$t atatea cai cate mint+i creat$are &e 'un 'e trea*a.
Gandirea traditi$nali&ta e&te inamicul numarul 8nu 'entru 'er&$ana intere&ata de un 'r$gram 'er&$nal &i
creat$r de $*tinere a &ucce&ului. Gandirea traditi$nali&ta -a ing%eata mintea4 -a *l$c%ea+a 'r$gre&ul4 -a
im'iedica din de+-$ltarea 'uterii creat$are. 7iti un ade't al e:'erimentel$r. Eliminati rutina. 7aceti ce-a
n$u &i di(erit in ace&t &( de &a'tamana. Oamenii &i a(acerile de &ucce& &e alimentea+a din acea&ta
intre*are!3Cum '$t &a mi im*unatate&c 'er($rmantele@ Cum '$t (i mai *un in ceea ce (ac@3
8n alt lucru im'$rtant e&te ca nu c$ntea+:a 'rea mult ce &tii la ince'ut. C$ntea+a ceea ce in-eti &i
($l$e&ti du'a ce '$rne&ti in n$ua acti-itate.
O*&! Capacitatea e o stare de spirit.
In a(aceri 4 aca&a 4 in &$cietate4 c$m*inatia de &cuce& e&te! (aceti mai *ine ceea ce (aceti &i (aceti mai mult
din ceea ce (aceti.
Acce'tati cu entu+ia&m $ca+ia de a (ace mai mult a'$i4 c$ncentrati -a a&u'ra intre*arii! Cum '$t lucra
mai mult@
Daca -reti &a -a a&igurati ca $ anumita acti-itate -a (i inde'linita4 la&ati $ in &eama unu I $m $cu'at.
Per&$ana ce di&'une de mult tim' li*er e&te un' artener de lucru c$m'let ine(icient. T$ti $amenii
c$m'etenti &i de &ucce& &unt $cu'ati. Pr$cedeul de a &c$ate in -an+are 'r$du&e de &ucce& e&te
urmat$rul! &trangeti cat de multe 'areri &e '$ate4 a&cultati I 'e -iit$ii cum'arat$ri ai 'r$du&ului4 a'$i
ganditi 'r$iectarea &i 'u*licitatea ace&tuia4 cu &c$'ul de a i multumi 'e ceilalti.
Veri(icati -a 'r$'riile idei 'rin intre*ari. 9a&ati I 'e ceilalti &a -a a;ute &a -a &le(uiti &i &a -a lu&truiti
ideile.7$l$&iti a*$rdarea de ti' ce credeti de&'re a&ta.
7$l$&iti ace&te trei m$dalitati 'entru a -a d$mina &i a -a culti-a ideile!
"# u la&ati ideile &a -a &ca'e 'rintre degete . Scrieti le. In (iecare +i &e na&c $ multime de idei *une d$ar
ca &a m$ara in cate-a cli'e 'ur &%i &im'lu 't ca nu au ($&t &cri&e.
)# A'$i4 reca'itulati -a ideile.
,# Culti-ati -a &i (ertili+ati -a ideea . Acum la&ati -a indeea &a crea&ca. Puneti $ in relatie cu alte idei
inrudite.In-e&tigati t$ate 'ctele de -edere. H$tarati -a &a -a ($rmulati ideile intr $ ($rma c$merciala.
O idee redata &u* ($rma de imagine &au diagrama are mult mai multa 'utere de -an+are decat daca ar
(i 're+entata d$ar in ($rma $rala.
I COC98ZIE4 7O9OSITI ACESTE ISTR8METE SI GADITI CREATOR.
"# Credeti in ca'acitatea d-& de a reali+a ce-a. Cand credeti ca 'utei (ace ce-a mintea d-&. -a ga&i
&$lutii. Cre+and intr $ &$lutie4 'regatiti calea catrea a'licarea ei . Eliminati din -$ca*ularul d-& gandit
&au -$r*it e:'re&iile 3im'$&i*il4 nu -a (ct+i$na4 nu &e '$ate4 n are r$&t &a incerc.3
)# u la&ati ca tarditia &a -a 'arali+e+e mintea4 7iti rece'ti- la idei n$i4 E:'reimentati4 Incercati a*$rdari
n$i4 Credeti in 'r$gre& in t$t ceea ce (aceti.
,# Intre*ati -a +ilnic! Cum '$t lucra mai *ine@. Aut$'er(ecti$narea nu are limite. Cand -a 'uneti
intre*area Cum '$t lucra mai *ine@ 4 &e -$r i-i ra&'un&uri &$lide. Incercati &i -eti -edea.
.# Intre*ati -a !3Cum '$t (ace mai mult@3 . Ca'acitatea e&te$ &tare de &'irit. Daca -a 'uneti acea&ta
intre*are4 declan&ati in mintea d-& mecani&me de a de&c$'eri &curtaturi inteligente. C$m*inatia de
&cucce& in a(aceri e&te! 7aceti ceea ce &titi &a (aceti mai *ine &i(aceti mai mult din ceea ce (aceti mai
*ine.
/# E:er&ati intre*arile &i a&cultarea. Intre*ati &i a&cultati &i -eti $*tine materia 'rima ce -a -a c$nduce
catre %$tarari &$lide. Retineti ! $anemii im'$rtanti m$n$'$li+ea+a a&cultarea= $amenii nean&emnati
m$n$'$li+ea+a di&cutia.
0# 9argiti -a $ri+ de gandire. Aut$&timulati -a . A&$ciati -a cu $ameni care -a '$t a;uta &a -a -ina idei
n$i4 n$i m$dalitate de a (ace ce-a. Inc$n;urati -a de $maeni cu intere&e 'r$(e&i$nale &i &$ciale
di(erite.
0#SITETI CEEA CE CREDETI D8MEAVOASTRA CA SITETI
Veti remarca (a'tul ca unii im'un incredere4 l$ialitate &i admiratie4 iar altii nu . Veti mai remarca &i ca
'er&$anele care &int tratate cu mai mult re&'ect au &%i mai mult &ucce&. T$tul &e '$ate c$ncentra intr un
&g cu-and!GADIREA.
M$dul in care ganditi -a determina c$m'$rtamentul. 9a randul &au 4 de ace&t c$m'$rtameni de'inde!
Cum -a -$r trata celialti.
ARATATI IMPOTAI D VA AJ8TA SA VA GADITI 9A 98CR8RI IMPORTATE. Regula! Retineti
ca a&'ectul e:teri$r -$r*e&te. 8nul dintre cele mai (rum$a&e cli&ee 'u*licitare &una a&t(el! Im*racati -a
c$rect. u -a 'uteti 'ermite &a n $ (aceti.
3Im*racati -a elegant 'entru acea&ta $ca+ie im'$rtanta. Cum'arati -a $ cre-ata n$ua. Calcati -a
c$&tumul 9u&truiti -a 'ant$(ii. Puneti -a la 'unct in(ati&area4 caci a&ta -a -a a;uta &a -a 'uneti la 'unct
gandurile.3
Ganditi '$+iti-! Sint im'$rtant.Am t$ate calitatile nece&are. Sint un 'r$(e&i$ni&t de 'rima cla&a. Munca
mea e im'$rtanta.
O &uge&tie de aut$incura;are!
3S$rin Futa4 ti l 're+int 'e S$rin Futa D un $m im'$rtant4 cu ade-arat im'$rtant4 S$rin4 tu e&ti un
gandit$r e(icient4 deci gande&te la &cara mare4 Gande&te la &cara Mare de&'re Orice. Ai t$ate calitatile
nece&are ca &a (aci $ trea*a e:celenta.
S$rin4 tu cre+i in 7ericire4 Pr$gre& &i Pr$&'eritate4
Deci! -$r*e&te d$ar de&'re 7ericire4
-$r*e&te d$ar de&'re Pr$gre&4
-$r*e&te d$ar de&'re Pr$&'eritate.
Ai un '$tential im'$rtant4 S$rin4 un '$tential uria&.
Deci 'r$(ita de 'e urma lui. imic nu ti '$ate &ta in cale4 S$rin4 nimic.
S$rin4 e&te entu+ia&t4 Da (rau li*er entu+ia&mului tau.
Arati *ine4 S$rin4 &i te &imt+i *ine. 7ii mereu la (el.
S$rin Futa4 ieri erai un ti' de 'rima cla&a &i a&ta+i te -ei aut$de'a&i.
Da i *ataie4 S$rin4 Pr$gre&ea+a mereu.3
In re+umat4 retineti!
"# Aratati im'$tant= -a a;uta &a a-eti ganduri im'$rtant. In(ati&area d-& -a tran&mite me&a;e. A&igurati
-a ca ea -a in-e&ele&te &i -a c$n&$lidea+a increderea in &ine. In(ati&aread-& trimite &i alt$ra me&a;e.
A&igurati -a ca &'une!3 Iata $ 'er&$ana im'$rtanta! inteligenta 4 'r$&'era &i de incredere.3
)# Credeti ca munca d-& e&te im'$rtanta. Credeti ace&t lucru4 iar minte -a -a trimite &emnale care -a -$r
arata cum &a lucrati mai *ine. Credeti ca &lu;*a d-& e&te im'$rtanta iar &u*$rd$natii d-& -$r crede &i
ei ca t$t ceea ce (ac ee&te im'$rtant.
,# Incura;ati -a de cate-a $ri in (iecare +i. Ela*$rati $ reclama de ti' 3cum'arati -a la ;u&ta -al$are3.
Reamintiti -a cu (iecare $ca+ie ca &inteti $ 'er&$ana de 'rima cla&a.
.# In t$ate &ituatiile c$ncrete de -iata4 intre*ati -a! 3A'$i re&'ectati ra&'un&ul.3
1# 7O9OSITI AMFIET89! A9EGETI DOAR CE E MAI F8
In 'rimul rand4 credeti in S8CCES. Am*ientul d-& -a m$delea+a caracterul4 ne determina m$dul de
gandire.
Retineti! cei care -a &'un ca nu &e '$ate &unt mai mereu $ameni care nu au $*tinuit &ucce&ul4 &unt 'ur &i
&im'lu $*i&%nuiti &au medi$cri4 in cel mai *un ca+4 in ceea ce 'ri-e&te im'linirea in -iata.
#espectati regula de a cere s!aturi d eal cei care se pricep. Cautati ra&'un&uri la $ameni de 'rima cla&a.
Daca le cereti &(aturi cel$r care au e&uat e ca &i cum ati c$n&ulta un -raci ca &a -a -indecati cancerul.
"# 7rec-entati gru'uri n$iC Daca -a re&trangeti mediul &$cial la acela&i gru' mic4 -a -eti 'licti&i4 -eti
de-eni ne&ati&a(acut4 &i 4 in aceea&i directie de im'$rtant+a4 retineti ca 'r$gramuld-& de $*tinere a
&ucce&ului -a cere &a (iti un e:'ert la ca'it$lul intelegerii $amenil$r.Acce'tati -arietatea $amenil$r4
ca &i -arietatea t$utur$r cel$rlalte lucruri4 't ca ea aduce &area &i 'i'erul in -iata &i ii $(era $
'er&'ecti-a mai larga. E %rana mentala '$tri-ita.
)# Alegeti -a 'rieteni care nu gande&c la (el ca d-&C A&$ciati -a cu cei care &unt di(eriti (ata de d-&. Dar
a&igurati -a a &int 'er&$ane cu '$tential im'$rtant.
,# Alegeti 'rieteni care &int mai 're&u& de lucrurile min$re4 li'&ite de im'$rtanta.
Far(a nu e nimic altce-a decat c$n-er&atie negati-a de&'re $ameni &i -ictima $tra-irii cu ganduri ince'e
&a creada ca I 'lace. Pare &a &imta $ *ucurie $tra-ita -$r*indu I de rau 'e ceilalti 4 e&tiind ca i&i 'ierde
increderea &i a(ectiunea $amenil$r de &ucce&.
Fa 'uteti te&ta inclinatia catre *ar(a daca ra&'undeti la urmat$rul te&t!
a# Im'ra&tii +-$nuri de&'re cei din ;ur@
*# Am mereu lucruri *une de &'u& de&'re ceilalti@
c# Imi 'lace &a mi &e '$-e&tea&ca un &candal@
d# Ii iu*e&c 'e altii d$ar 'e *a+a (a'tel$r l$r@
e# Ii incura;e+ 'e ceilalti &a mi (urni+e+e +-$nuri@
(# Imi ince' c$n-er&atiile cu re'lica3&anu mai &'ui la nimeni3@
g# Re&'ect in($rmatiile c$n(identiale@
%# Ma &imt -in$-at in ceea ce 'ri-e&te remarcile mele de&'re altii@
C8M SA OFTIETI S8CCES89 7O9OSID8 VA DE MEDI89 ICOJ8RATOR
"# De-eniti c$n&tienti de am*ientul d-&. E:act in acela&i (el in care regimul alimentar -a m$delea+a
c$r'ul4 regimul mental -a ($rti(ica mintea.
)# 7aceti din am*ient un aliat4 nu un du&man4 u la&ati ca ($rtele regre&i-e D negati-i&tii4 ade'tii
atitudinii de ti'3nu e&ti in &tare3 &a -a (aca &a -a credeti in-in&i.
,# u -a la&ati tinuti in l$c de $amenii care gande&c la &cara mica. In-idi$&ii -$r &a -a -ada
im'iedicandu -a . u le $(erit acea&ta &ati&(actie.
.# 9a&ati -a &(atuiti de $ameni de &ucce&. Viit$rul d-& e&te im'$rtant. u l ri&cati nici$data cu &(etnici de
'r$(e&ie4 care &int intruc%i'ari ale e&ecului.
/# 9a&ati -a in-adati de lumina dinlauntru. Alaturati -a un$r gru'uri n$i4 De&c$'eriti lucrui n$i &i
&timulente 'e care &a le (aceti.
0# Eliminati $tra-a mentala din ;urul d-&. E-itati *ar(a. V$r*iti I 'e ceilalti numai de *ine.
1# Cautati calitatea intai in t$t ceea ce (aceti .u -a 'uteti 'ermite &a (aceti alt(el.
2# 7ACETI VA ATIT8DII9E A9IATI
Citim gandurile cel$rlalti 'rin e-aluarea atitudinil$r.3u ai ne-$ide de cu-inte ca &a &'ui ca iu*eti.3De
e:! 8 a-eti ne-$ie de cu-inte ca &a &'ui ca iu*e&ti.M$dul n$&tru de gandire &e re(lecta in
c$m'$rtamentul n$&tru.Puteti citi gandurile celui de la *ir$u. Se&i+ati4 remarcandu I atent e:'re&ia
(aciala &i ticurile4 ce &imte in legatura cu &lu;*a &a. Cand atitudinea n$a&tra e c$recta4 ca'acitatile n$a&tre
ating un ma:im de e(icienta4 iar re+ultatele *une nu &e la&a a&te'tate.
"# Culti-ati atitudinea de ti' Sint in 'ri+a.
)# Culti-ati atitudinea de ti' Tu e&ti im'$rtant.
,# Culti-ati atitudinea de ti' Ser-iciul mai intai de t$ate.
$entru a I activa pe ceialti pentru a le tre"i entu"iasmul trebuie sa !iti mai intai dvs. entus"iasti.
Iata $ 'r$cedura c$m'u&a din trei 'a&i care -a -a a;uta &a -a culti-ati 'uterea entu+ia&mului.
"# 7ITI MAI PRO78D. Ca &a d$*anditi entu+ia&m4 in-atati mai multe de&'re ceea ce nu -a tre+e&te
entu+ia&mul. 7$l$&iti te%nica unei 'ri-iri mai 'r$(unde 't a de-eni entu+ia&ti (ata de alti $ameni.A(lati
t$t ce 'uteti de&'re celalalt D ce (ace4 ce (amilie are4 de unde -ine4 care ii &unt ideile &i am*itiile D &i
-eti (i mai entu+ia&t in ceea ce l 'ri-e&te.A(lati mai multe &i -eti ga&i (ara ind$iala 'unce c$mune de
itnere&.
)# IS879ETITI ORICE 7ACETI. Entu+ia&mul4 &au li'&a ace&tuia4 tran&'are in t$t ceea ce (aceti &i
&'uneti. Strangeti mana cui-a cu in&u(letire. Cand dati mana cu cine-a4 !iti %otarat.7aceti ca acea
&trangere de mana &a e:'rime! 3Ma *ucur &a -a cun$&c.3 Incercati &a ga&titi un $m de &ucce& cu $
&trangere de mana timida. Va -a lua mult4 mult tim'.In&u(letiti -a +am*etul. Zam*iti cu $c%ii.In l$c
de un 3multume&c3 de rutine4 (aceti in a&a (el incat cand &'uneti 3multume&c3 &a e:'rimati de (a't
3multume&c ($arte mult3. E&te 3*uan dimineataC3d -& intra ade-ar *una@ Sint 3(elicitariC3Gle d-&
.realmente entu+ia&te@ Pareti intere&at cand intre*ati 3Ce mai (aceti3@ Oamenii &e alatura celui care
crede in ceea ce &'une.
,# IMPARTITI VESTI F8E. Ve&tile *une ca'tea+a atentia t$tala a tutur$r cel$r de (ata. Ve&tile u*ne
(ac mai mult decat &a ca'te+e atentia= -e&tile *une ii multume&c 'e ceilalti= tre+e&c entu+ia&m.De e:
$*i&nuiti -a &a -*iti de -reme in m$d (a-$ra*il. De cate $ri -a de&'ratiti de cine-a4 intre*ati -a !
3Omul acela &e &imte cu ade-arat mai *ine 't ca a -*it cu mine@3.
E:em'le! Sa'tamana trecuta m am intalnit cu unul dintre *unii d-&. 'rieteni. V a trimi& &alutari.3= 3
De cand n ati mai ($&t 'e aici & au 'etrecuti lucruri marete. 9una trecuta & au na&cut 'e&te ,/6666 de
c$'ii4 iar c$'ii mai multi in&eamna a(aceri 'r$&'ere 't amand$i.3
E:em'lu! Ii +ice unu la un &$(er de aut$*u+ ta(n$& care nu a&te'ta 'e nimeni c%iar daca 'er&$aan
alerga &%i (acea cu mana in urma aut$*u&ului!In (iecare dimineata il &aluta cu un &incer &i 'er&$nal
3Funa dimineata4 d$mnuleC3.8ne$ri ace&t 'a&ager &e a&e+a langa &$(er &i (ace ac$mentarii de ti'!3Dar
&tiu ca a-eti $ mare re&'$n&a*ilitate3= 3Tre*uie &a a-eti ner-i de $tel ca &a -a de&curcati in (iecare +i
in a&t(el de tra(ic3= 3Va (elicit 'entru regularitatea cu care -ine aut$*u+ul 'e care il c$nduceti3HAcel
'a&ager la (acut 'e &$(er &a &e &im*a la (el de im'$rtant de 'arca ar (i 'il$tat un a-i$n cu reactie 't
"26 de 'a&ageri. In &c%im*4 'a&agerul era tratat de catre &$(er cu un re&'ect &'ecial.
Iata un al d$ilea m$ti- in (a-$are t%nicii de a I (ace 'e ceialti &a &e &imta im'$rtanti! Cand ii a&utati
pe ceilalti sa se simta importanti va a&utati si pe dvs. sa castigati un sentiment de importanta.
Sa nu ne amagim. Cei care nu au un &entiment adanc de im'$rtanta a 'r$'riei 'er&$ane &int
c$ndamnati la medi$critate. Ace&t ade-ar tre*uie re'etat (ara incetare! Ca &a reu&iti4 tre*uie &a -a
&imtiti im'$rtanti.
Eta'e! CCC
"# OFIS8ITI VA SA M89T8MITI. u (iti de 'arere ca tre*uie &a adre&ati cu-inte *une d$ar
'entru im'liniri mari. C$m'limentati I 'e $ameni 't lucruri marunte ! (elul cum arata4 m$dul in
care lucrea+a de $*icei4 ideile &i e($rturile l$r cin&tite. 9audati I 'e cun$&cuti &criindu le *ilete in
care ii (elicitati 'entru im'linirile l$r. Daca le tratati ca 'e 'er&$ane d emana a da$ua4 nu -eti
$*tine re+ultate de 'rima cla&a.
)# STRIGATI I ITOTDEA8A PE CEI9A9TI PE 8ME. Iata ce-a &'ecial de tinut minte! cand
-$r*iti cu $ameni 'e care nu ii cun$&teti 4 nu uitati &a adaugati a'elati-ul '$tri-it D d$mni&$ara4
d$mnule &au d$amna.
,# 8 VA 8M79ATI I PEE4 IVESTITI VA G9ORIA. De e: un direct$r cand a t+inut un
di&cur& de&'re cum & a de&curcat a +i& ca el a luat in 'r$'riile maini &ituatia< iar alta 'er&$ana a
multumit ec%i'ei4 I a ridicat in 'ici$are 4 I a (elicitat<
Retineti! 9A8DA ISEAMA P8TERE.
Vreti &a cati-ati *ani@ Atunci in-atati &a 'uneti &er-iciul 'e 'rimul 'lan.Fanii in&eamna 'uterea de
a $(eri (amiliei d-& &i d-&. in&i-a &tandardul de -aita meritat. Fanii in&eamna 'uterea de a I a;uta
'e ne-$ia&i. Fanii &int unul dintre in&trumentele care ne a;uta &a traim din 'lin. 3Cu *ani a ($&t
ti'arita Fi*lia d-&. 4 cu *ani & au inaltat *i&ericile4 *anii -a &u&tin mi&i$anrii4 *anii -a 'late&c
'redicat$rii &i n ai a-ea multi *ani daca n ati 'lati mult.3
8n &alariat a +i&< $rmal4 a& 'utea lucra mai *ine daca m ar 'lati ca atare4 dar numai un tam'it
(ace ce-a 'entru care nu e 'l.atiti.3. Ace&ta (ace 'arte din &'ecia d e$ameni care nu '$ate -edea
3cum 3 &a ca&tig(e *ani. Plantati adanc &emintele care 'r$duc *ani CCC u ti &e mare&te &alariul 'e
*a+a unei 'r$mi&iuni ca -ei lucra mai *ine= cid$ar 'e *a+a unei dem$n&tratii a (a'tului ca lucre+i
mai *ine. u 'utei ca&tiga mai mult 'ana nu -eti 'lanta &amanta de *ani.Iar &amanta *anil$r e&te
&er-iciul. C$merciantul care $(era un &er-iciu c$m'let clientului nu tre*uie &a &i (aca -re$data
gri;i ca -a 'ierde acel client.
ITOTDEA8A O7ERITI OAMEI9OR MAI M89T DECAT SE ASTEAPTA SA OFTIA CCC
Re+umat!
"# Culti-ati atitudinea de ti'3Sint 'regatit3. Re+ultatele -in din directa relatie cu entu+ia&mul
in-e&tit. E:i&ta trei lucruri care -a a;uta &a -a 'regatiti!
a# Pri-it mai 'r$(und $rice 'r$*lema. Cand &imtiti ca ce-a nu -a intere&ea+a4 'ri-iti mai
'r$(und &u*iectul &i &a(lati mai mult de&'re el. A&a -eti de-eni mai entu+ia&ti.
*# Puneti mai mult &u(let in t$t ceea ce (aceti! +am*et4 &trangere de mana4 m$d de a -$r*i4
c%iar mer&. C$m'$rtati -a cu &u(let.
c# Im'artiti retutindeni -e&ti *une.imeni n a im'linit -re$data ce-a '$+iti- dand -e&ti
'r$a&te.
)# Culti-ati atitudinea de ti' 3Sant im'$tant3. Oamenii (ac mai multe 'entru dumnea-$a&tra cand
ii (aceti &a &e &im*a im'$rtanti. u uitati &a (aceti urmat$arele lucruri!
a# Multumiti de (iecare data cand a-eti $ca+ia. 7aceti ca cei din ;ur &a &e &imta im'$rtanti.
*# Strigati I 'e $ameni 'e nume.
,# Culti-ati atitudinea de ti' 3Ser-iciul 'e l$cul intai3 &i -eti -edea cum *anii -$r -eni de la &ine.
In t$t ceea ce (aceti4 $(eriti $amenil$r mai mult decat &e a&tea'ta &a $*tina.
5# ADOPTATI O ATIT8DIE CORECTA 7ATA DE CEI9A9TI.
O regula de *a+a in ca&tigarea &ucce&ului! S8CCES89 DEPIDE DE AJ8TOR89 DI PARTEA
CE9OR9A9TI.
9a intre*area 3Ce tre*uie &a (ac & ai c$n-ing 'e ace&ti $ameni &a ma &u&tina &au &a ma acce'te 'e '$&t de
c$nducat$r@3 4 ra&'un&ul e&te! 3Credeti in *unatatea $amenlil$r.3
9a $ intrunire de c$mitet de la $ (irma de e:em'lu4 &e '$ate (ace $ $*&er-atie ca'itala! 3In cel 'utin n$ua
ca+uri din +ece4 ma&ura in care cine-a e&te 3agrea*il3 e&te 'rimul lucru menti$nat. Si intr un numar
c$'le&it$r de ca+uri ca'acitatea de a &e (ace 3agrea*il3 e&te mult mai luata in &eama decat c$n&iderentele
'r$(e&i$nale.3
Oamenii de &ucce& urmare&c un 'lan 'rin care &emenii l$r le de-in agrea*ili.
Reteta a &ucce&ului in +ece 'uncte!
"# In-atati nume 'e de r$&t. Daca &inteti ine(icienti la ace&t ca'it$l4 dem$n&trati ca nu &inteti &u(icient de
intere&ati.
)# 7iti $ 'er&$ana 'lacuta4 a&t(el incat &a (iti $ c$m'anie 'lacuta. 7iti a&emenea unei 'alarii -ec%i &au
unui 'ant$( -ec%i care -a &ant dragi &i de care -a -ine greu &a -a de&'artiti.
,# O*i&nuiti -a &a (iti rela:at &i ne&tre&at4 a&t(el incat nimic &a nu -a tul*ure 'e&te ma&ura.
.# u (iti eg$i&t. Pr$te;ati -a im'$tri-a im'e&iei ca &titi a*&$lut t$t.
/# Culti-ati calitatea de a (i intere&ane4 a&t(el ca $amenii &a $*tina ce-a -al$r$& 'rin a&$cirea cu d-&.
0# Incercati &a eliminati 3a&'eritatile3 'er&$nalitatii d-&. 4 c%iar &i cele de care & ar 'utea &a nu (iti
c$n&tient.
1# Straduiti -a &incer & aa'lanati4 'e $ &$lida *a+a cre&tina4 $rice neantelegere ati a-ut &au a-eti in
're+ent4 Eliminati &u(erinta.
2# 7aceti e:ercitii care -a a;uta &a &im'ati+ati$amenii4 'ana ce in-atati &a (aceti ace&u lucru intr ade-ar.
5# u ratati nici$data &a r$&titi un cu-ant de (elicitare 'entru im'linirea cui-a4 &au &a e:'rimati
c$m'a&iune &incera in ca+uri de durere &i de+amagire.
"6#O(eriti $amenil$r 'utere &'irituala4 iar ei -a -$r ra&'lati cu a(ectiune &incera.
O*& ca ele nu &e *a+ea+a 'e (ili+$(ia 'latii cu aceea&i m$neda. u e:i&ta nimic de genul &a -ina celalalt
&a im'ace lucrurile.ici de ti'ul &tiu ca t$ti ceilalti &ant ni&te 'r$&ti. Nu incercati sa cumparati prietenia'
nu este de van"are. Daca incercam &a (acem a&a ce-a4 'ierdem in d$ua (eluri! Ri&i'im *ani &i &intem
di&'retuiti.
7aceti 'rimul 'a& intr $ relatie de 'rietenie D a&a (ac c$nducat$rii. Cea mai importanta persoana dintr un
grup este cea mai dornica de a se pre"enta.
Iata 0 m$dalitati de a ca&tiga 'rieteni 'rin e:ercitiul de 'reluare a initiati-ei!
"# Pre+entati -a cel$rlalti de cate $ri a-eti $ca+ia D la 'etreceri4 &edinte4 in a-i$n4 la &ericiu4 $riunde.
)# A&igurati -a ca cel de alaturi -a retine numele c$rect.
,# A&igurati -a ca &titi &a 'r$nuntati numele celuilalt e:act a&a cum il 'r$nunta el.
.# Scrieti numele celuilalt4 &i a&igurati -a ca &titi &a l &crieti c$rect= $amenii tin en$rm de mult ca numele
&a le (ie &cri&e c$rectC Daca &e '$ate4 $*tineti I &i adre&a &i numarul de tele($n.
/# 9a&ati un *ilet &au dati un tele($n n$il$r 'rieteni 'e care &imtiti ca -reti &a I cun$a&teti mai *ine4
Ace&ta e&te un 'unct im'$rtant. Ma;$ritatea $amenil$r de &ucce& i&i c$n&$lidea+a 'rieteniile cu $
&cri&$are &au un tele($n.
0# Si4 ultimul 'unct dar nu &i cel mai 'utin im'$rtant4 &'uneti lucruri 'lacute &trainil$r. Va incal+e&te &i
-a 'regate&te 'entru ceea ce tre*uie &a (aceti.
Remediu 'entru gandirea! &e a&te'ta ca cei din ;ur &a (ie 'er(ecti.
"# SA REC8OASCA 7APT89 CA IMEI 8 E PER7ECT. Cea mai umana calitate a $amenil$r
e&te ca (ac gre&eli4 t$t (elul de gre&eli.
)# SA REC8OASCA DREPT89 CE98I9A9T DE A 7I DI7ERIT. u -a &u*&tituiti nici$data lui
Dumne+eu in legatura cu nimic din ceea ce (aceti.u ii anti'atiati 'e ceilalti 'entru ca au $*iceiuri
di(erite de ale dumnea-$a&tra &au 'entru ca 're(era alt(el de %aine4 $ alta religie4 alte 'artide &au alte
marci de ma&ini. u tre*uie &a (iti de ac$rd cu ceea ce (ace celalalt4 dar nu tre*uie &a l ani'ati+ati
'entru actiunile &ale.
,# SA 8 7IE 8 RE7ORMATOR. Intr$ducei in (il$+i($a d-&. mai mult traie&te &i la&a I &i 'e altii &a
traia&ca.
8n &ingur gand4(ie el '$+iti- &au negati-4 declan&ea+a $ reactie in lang de ganduri a&emenat$are.7aceti -a
$ 'r$mi&iune in care &a credeti. Re(u+ati &a le 'ermiteti cel$rlalti &a -a 're;udicie+e m$dul de gandire.
Ramaneti 'e canalul '$+iti-. O remarca a unui agent4 $ regula de *a+a a &ucce&ului! 3Succe&ul meu &e
&'ri;ina 'e un &ingur lucru. Imi 'lace4 imi 'lace &incer $mul caruia ii -and.= Re'et il 'lac &incer. 8nii
dintre c$legii mei &e 're(ac ca le 'lace cel caruia ii -and4 dar a&ta nu tine4 u ii 'uteti 'acali. Ticurile
d-&4 'ri-irea4 e:'re&ia (aciala4 t$ate &'un 7A9S atunci cand -a 're(aceti.Acum 4 cand adun in($rmatii
de&'re un client4 (ac ceea ce (ac &i ceilalti agenti. A(lu ce -ar&ta are4 unde lucrea+a4 cat ca&tiga4 cati c$'ii
are4 &i a&a mai de'arte.3
Iata cum -a 'uteti amu+a &i de&c$'eri4 in acela&i tim'4 un 'rinci'iu de *a+a al &ucce&ului. Pe 'arcur&ul
urmat ) +ile 4 a&cultati cate c$n-er&atii 'uteti4 Remarcati d$ua lucruri! care dintre interl$cut$ri -$r*e&te
mai mult &i cine are mai mult &ucce&. Sute de e:'erimente la &cara mica au &c$& in e-identa urmat$rul
ade-ar! CE9 CARE VORFESTE CE9 MAI M89T SI CE9 CARE ARE CE9 MAI M89T S8CCES
SAT RAREORI 8A SI ACEEASI PERSOAA. Gener$+itatea in -$ncer&atie 'regate&te calea catre
un &ucce& &i ami im'$rtant in d$ua (eluri!
"# Gener$+itatea in c$n-er&atie -a ca&tiga 'rieteni
)# Gener$+itatea in c$n-er&atie -a a;uta &a a(lati mai multe de&'re $ameni.
Gener$+itatea in c$n-er&atie e&te cea mai &im'la &i cea mai &igura cale de a -a ca&tiga un 'rieten.
8 VORFITI 7ARA MAS8RA. ASC89TATI4 CASTIGATI PRIETEI SI IVATATI.
Daca -a ganditi *ine4 cau+a e&entiala a &tre&ului e&te (a'tul ca nutriti &entimente negati-e (ata de ceilalti.
u uitati! MOD89 ICARE GADITI CAD PIERDETI DETERMIA CAT MAI TREF8IE SA
ASTEPTATI PAA VETI CASTIGA.
"# Intre*ati -a ! 3Ce '$t (ace ca &a merit mai mult urmat$area &an&a@3
)# u ri&i'iti tim' &i energie ramanand de&cura;ati. u -a d$;eniti. Pr$'uneti -a &a ca&tigati data
-iit$are.
Intr un cu-ant4 'uneti in a'licare ace&te 'rinci'ii!
"# 7aceti in a&a (el incat a& (iti mai u&$r de inaltat. 7aceti -a 'lacut. E:er&ati &i a;ungeti acea 'er&$ana
care 'lace cel$rlalti. A&t(el le -eti ca&tiga &'ri;inul &i -eti 'une in mi&care 'r$gramul d-&. de $*tinere
a &ucce&ului.
)# 7iti cel care ia initiati-a in legarea un$r n$i 'rietenii. Pr$(itati de (iecare $ca+ie de a -a 're+enta
cel$rlalti. A&igurati -a ca &titi nu mele e:act al celuilalt &i ca &i el -a -a retine numele c$rect. Scrieti
cate-a c-inte n$il$r 'rieteni 'e care -reti &a I cun$a&teti mai *ine.
,# Acce'tati di(erentele &i limitarile $amenil$r. u -a a&te'tati ca nimeni &a (ie 'er(ect. Retineti4 celalalt
are dre'tul &a (ie alt(el. Si nu (iti un re($rmat$r.
.# P$tri-iti (rec-enta mintii d-&. 'e Canalul P4 '$&tul ganduril$r *une. Ga&iti calitati care &a -a 'laca &i
'e care &a le admirati la cine-a4 nu lucruri care -a di&'lac. Si nu le 'ermiteti alt$ra &a -a '$lue+e
gandirea de&'re $ terta 'er&$ana. utriti ganduri '$+iti-e (ata de $ameni D &i -eti $*tine re+ultate
'$+iti-e.
/# 7aceti e:ercitii de gener$+itate in c$municare. 7iti a&emenea $amenil$r de &ucce&. Incura;ati I 'e
ceilalti &a -$r*ea&ca. 9a&ati l 'e cel cde alaturi &a -a -$r*ea&ca de&'re -ederile luim 'arerile lui4
im'linirile lui.
0# 7iti mereu '$litic$&i. A&(el4 ceilalti &e -$r &imti mai *ine4 Si -a -eti &imti &i d-&. mai *ine.
1# u ii in-in$-atiti 'e altii cand (aceti un 'a& ina'$i. Retineti4 (elul in care ganditi cand 'ierdeti
determina cat mai tre*uie &a a&te'tati 'ana -eti ca&tiga.
""#OFIS8ITI VA SA 7ITI ACTIV
Oamenii &e $im'art in d$ua categ$rii. Cei de &ucce& &int acti-i= le -$m &'une 3ade'ti ai
actiunii3.Oamenii $*i&%nuiti4 medi$cri4 care nu au &ucce& &ant 'a&i-i. 9e -$m &'une 3du&mani ai
actiunii3. Ade'tul actiunii inde'line&te t$ate lucrurile 'e care &i le 'une in gand4 &i ca&tiga in 'lu& &i
incredere 4 un &entiment de &iguranta interi$ara4 re&'ect (ata de &ine4 &i un -enit mai mare. Du&manul
actiunii nu inde'line&te ceea ce d$re&te 'entru ca nu acti$nea+a. In 'lu&4 i&i 'ierde re&'ectul (ata de &ine4
nu &e mai *a+ea+a 'e 'r$'ria 'er&$ana4 traie&te in medi$critate.Ade'tul actiunii acti$nea+a. Du&manul
actiunii VREA SA ACTIOZE4 DAR 8 O 7ACE.
Te&tul unei 'er$&ne de &ucce& nu e&te ca'acitatea de a inlatura t$ate 'r$*lemele inainte ca ele &a a'ara4 ci
u&urinta de a in(runta greutatile atunci cand ele i&i (ac a'aritia.
Iata cele d$ua lucruri ce -a '$t a;uta &a e-itati c$&ti&itatea gre&eala a a&te'tarii 'ana la intrunirea tutur$r
c$nditiil$r 'er(ecte!
"# A&te'tati -a la $*&tac$le &i di(icultati -iiit$are.Orice a-entura 're&u'une ri&curi4 'r$*leme &i
ne&igurante. E&te *ine &a eliminati de la ince'ut t$ate ri&curile ce+$na*ile. Dar nu 'uteti elimina
a*$&$lut t$ate ri&curile.
)# In(runtati 'r$*lemele &i $*&tac$lele 'e ma&ura ce a'ar.In a(aceri4 in c&nicie &au in $rice ti' de
acti-itate4 tra-er&ati 'untile cand -a ie& in cale.
Cine-a a &'u& cand-a ca cele mai tri&te cu-inte r$&tite &au &cri&e &unt ace&tea! ar (i 'utut (i. 7O9OSITI
ACTI8EA PETR8 A VIDECA 7RICA SI A DOFAI ICREDERE= li'&a actiunii alimentea+a
(rica in $rice &ituatie. Actiunea tre*uie &a (ie 'recedata de actiune.
Oamenii care (ac ce-a in lumea a&ta nu a&tea'ta a&a (ie 'urtati de &'irit! ei '$arta &'iritul 'e mai de'arte.
"# 7$l$&iti calea mecanica de inde'linire a lucruril$r &im'le4 dar une$ri ne'lacute4 &i a &arcinil$r
g$&'$dare&ti.
)# In al d$ilea rand4 ($l$&iti calea mecanica 'entru a crea idei4 a +ami&li 'naluri4 a re+$-l-a 'r$*leme &i a
(ace &i alte lucruri care nece&ita $ 'er($rmanta intelecuala ridicata.
AC8M e&te cu-antul c%eie al &ucce&ului. Maine4 &a't -it4 mai tar+iu4 cand-a 4 intr $ +i4 &ant mai
int$tdeauna &in$nime ale cu-antului ce de&emnea+a e&ecul D nici$data. Puneti in 'rcacitca &(atul lui
Fen;amin 7ranIlin!
3u la&a 'e maine ce '$ti (ace a+i.3 O*i&nuiti -a &a 3-a (aceti au+iti3. De (iecare data cnad $ -eti (ace4 -a
-eti intari. Pr$'uneti idei c$n&tructi-e.
S'uneti -a 3C%iar AC8M &ant intr $ ($rma ideala ca &a ince'. u ca&tig nimci daca aman. In l$c &a ma
'regate&c4 -$i ($l$&i tim'ul &i energia ca &a 3ma '$rne&c.3
Iata d$ua e: &'eciale care -a a;uta &a -a $*i&%nuiti cu initiati-a!
"# P$rniti cruciade. Cand -edeti ce-a care credeti ca tre*uie (acut4 luati initiati-a. Si 'uteti 'aria 'e
urmat$rul lucru! inti m' ce cruciadele ince' '$ate ca acti-itate indi-iduala.4 daca ideea care le anima
e *una4 -eti (i &'ri;init din 'lin. 7iti un ade't al actiunii &i al cruciadel$r.
)# O(eriti -a ca -$luntari in ceea ce -reti &a (aceti.Cel ce &e $(era -$luntar ie&e in e-identa. El &e *ucura
de $ atent+ie &'eciala. Oamenii au incredere in ade'tul actiunii. Ei 're&u'un in m$d natural ca ace&ta
e $ 'er$&$ana care &tie ce (ace.
O*i&nuiti -a cu actiunea
Puneti in 'ractica ace&te idei D c%eie!
"# 7iti un 3ade't al alctiunii3. 7iti $ 'er&$ana care (ace trea*a. 7iti acti-4 nu 'a&i-.
)# u a&te'tati 'ana &e intrune&c t$ate c$nditiile 'er(ect. u &e -a intam'la nici$data minutea a&ta.
A&te'tati -a la $*&tac$le &&i greutati &i re+$l-ati le 'e ma&ura ce a'ar.
,# Retineti4 ideile &ingure nu aduc a&ucce&. Ideile nu au -al$are decat cand &e acti$nea+a a&u'ra l$r.
.# 7$l$&iti actiunea ca & a-indecati (rica &i &a ca'atati incredere. 7aceti ceea ce -a 'r$-$aca (rica &i (rica
-a di&'arrea. Incercati &i -eti -edea.
/# P$rniti -a m$t$rul mental in m$d mecanic. u a&te'tati &a (iti 'urtat de &'irit. Acti$nati4 'ri-iti
lucrurile in 'r$(un+ime4 &i -a -eti 'une in mi&care &'iritul
0# Cu-antul de $rdine tre*uie &a (ie acum. Maine4 &a't -it4 mai tar+iu &i alte cu- de acet ti' &ant
&in$nime cu cu- ce de&emnea+a e&ecul D nici$data. 7iti $ 'er&$ana care &'une 3V$i ince'e c%iar
acum.3
1# P$rniti la trea*a D imediat. u 'ierdeti tim' 'regatindu -a de actiune. Mai degra*a acti$nati.
2# 9uati initiati-a. P$rniti cruciade.Ridicati minge &i aruncati $ cat mai de'arte. O(eriti -a c-$luntar.
Aratati ca a-eti ca'acitatea &i am*itia de a a acti$na
ITRATI I VITEZA SI PORITI CCC
")# C8M SA TRAS7ORMATI I7RAGEREA I VICTORIE
T$t ce a ($&t nece&ar a ($&t un $m 'er&e-erent care nu crede nici$data in in(rangere. A ca &a de-ina $m de
&ucce&#. Re&'ectati ace&t 'rinci'iu al &ucce&ului! IVATATI TOT CE SE POATE DE PE 8RMA
8EI I7RAGERI. Putem tran&($rma in(rangeriel in -ict$rii. Ga&iti lectia4 'uneti $ in 'ractica4
a'$i int$arceti -a la in(rangeri &i +am*iti. In(rangerea nu e decat $ &tare de &'irit &i nimic mai mult.
H$tarati -a c%iar acum &a in-atati ce-a de 'e urma $ricarei in(ragneri. Data -it cand -i &e 'are ca
lucrurile merg 'r$&t la &er-iriu &au aca&a calmati -a &i a(lati care e&te cau+a neca+ului4 Acea&ta e&te
calea de a ae-ita c$miterea aceleia&i gre&eli de d$ua $ri. Daca &inteti in-in&i4 ca&tigati d$ar in ca+ul
in care in-atati din acea&ta e:'erienta. E c$n&tructi- &a (iti aut$critic. 7iti aut$critic in m$d
c$n&tructi-. u (ugiti de de(ecte. 7iti a&emenea ade-aratil$r 'r$(e&i$ni&ti. Ei i&i identi(ica gre&elile
&i &la*iciunile 4 a'$i le c$rectea+a. De aceea &unt 'r$(e&i$ni&ti. 3Ratat e&te cel care a dat $ in *ara &i
nu e ca'a*il &a in-ete de 'e urma ace&tei e:'eriente.3.
A*$rdarea de ti' lucrurileGa&teaG&eGmaiGintam'la4 nu ne &'une nimic.
PERSEVERETA COMFIATA C8 EJPERIMETE9E GARATEAZA S8CCES89
Credeti ! 3E:i&ta $ cale de re+$l-are a ace&tei 'r$*leme34ir gandurile '$+iti-e -a -$r in-ada mintea
a;utandu -a &a ga&iti $ &$lutie. Eim'$rtant &a credeti ca 3e:i&ta $ &$lutie3.
Faceti un pas inapoi si porniti o de la "ero. Ade&e$ri &tam atat de a'r$a'e de $ 'r$*lema4 incat nu mai
-edem n$ile &$lutii &au n$ile a*$rdari. Dl. Ei&en%$Ker a &'u&! 3u cred ca -re$ (iinta umana4 (ie el
're&endintele c$m'aniei General M$t$r& &au al Americii4 '$ate da ce e mai *un 'ur &i &im'lu &tand la
*ir$u &i a&cun+andu &e du'a $ gramada de %artii. De (a't 4 're&endintele ar tre*ui &a incercae &a ign$re
detaliile nerele-ante &i &a &e gandea&ca &ingur la 'rinci'iile &i (act$rii de *a+a< a&t(el incat &a '$ata
'r$duce rati$namente clare &i mai *une.3Cand -a l$-iti de un $*&tac$l4 nu renuntati la intregul 'r$iect. In
&c%im*4 (aceti un' a& ina'$i4 in'$r&ta'ati -a din 'ct de -edere mental. Ga&iti latura '$+iti-a in $rice
in(rangere. Retineti4 -edeti in $rice &ituatie ceea ce d$riti &a -edeti. Daca -edeti 'artea *una a lucruril$r4
-eti in-inge.
Pe &curt!
Di(erenta dintre &ucce& &i e&ec re+ida in atitudinile 'e care la ad$'tam (ata de e&ecuri4 %andica'uri4
de&cura;ari &i alte &ituatii de+amagit$are. Cinci idei 'rinci'ale -a -$r a;uta &a tran&$rmati in(rangerea in
-ict$rie. Iata le!
"# Anali+ati in(rangerile 't a -a 'regati calea &'re &ucce&. Cand 'ierdeti4 in-atati &i a'$i -eti ca&tiga data
-iit$are.
)# A-eti cura;ul &a (iti 'r$'riul d-&. critic c$n&tructi-. Identi(icati -a de(ectele &i &la*iciunile &i a'$i
c$rectati le. A&t(el -eti de-eni un 'r$(e&i$ni&t.
,# u mai dat -ina 'e g%ini$n. Studiati (iecare $*&tac$l.A(lati ce n a mer&. Retineti4 nimeni n a a;un&
nicaieri dand -ina 'e g%ini$n.
.# Im*inati 'er&e-erenta cu e:'erimentele. u -a a*and$nati idealul4 dar nu- a dati cu ca'ul de 'ereti4
Incercati a*$rdari n$i. 7aceti e:'erimente.
/# Retineti4 in (iecare &ituatie e:i&ta $ 'arte *una. Ga&iti $ .Vedeti 'artea *una &i inlaturati de&cura;area.
",#9ASATI VA SCOP8RI9E SA VA COD8CA SPRE PROGRES
Orice d$-ada de 'rgre& uman 4 t$ate au ($&t mai intai gandite &i a$'i au ($&t tran&($rmate in realitate. 8n
tel e&te un $*iecti-4 un &c$'.8n tel e mai mult decat un -i&=e un -i& 'u& in 'ractica. 8n tel e mai mult
decat un &la*3O4 a& -rea &a '$t3. 8n tel e&te un g$tarat 3Iata 'entru ce ma +*at3.Oamenii ratace&c 'rin
-iata daca nu au teluri.Se im'$tm$le&c4 ne&tiind nic$data inc$tr$ merg4 deci nu a;ung nicaieri. 8
COTEAZA 8DE ATI AJ8S SA8 8DE VA A79ATI4 CI ICOTRO VRETI SA MERGETI. 3u
te '$t a;uta &a ti ga&e&ti $ &lu;*a 'ana nu -$i &ti inc$rt$ -rei &a te indre'ti4 &i d$ar dumneata imi '$ti
&'une ace&t lucru.3 IAITE DE A PORI4 TREF8IE SA STII ICOTRO TE IDREPTI.
8n aut$'$rtret4 de a+i in +ece ani!
G%id de 'lani(icare 'e +ece ani
A# In &ect$rul de lucru! de a+i in +ece ani.
"# Ce &alariu d$re&c &a am@
)# Ce ni-el d ere&'$n&a*ilitate caut@
,# Cata aut$ritate d$re&c &a $*tin@
.# Cat 're&tigiu -reau &a ca&tig de 'e urma muncii mele@
F# In &ect$rul ca&nic! de a+i in +ece ani.
"# Ce (el de &tandard de -iata -reau &a $(er (amiliei mele &i mie im&uni@@
)# Ce (el de ca&a imi d$re&c@
,# Ce (el de c$ncediu reau &a mi iau@
.# Ce ti' de &u'$rt (inanciar -reau &a $(er c$'iil$r mei in 'rimii l$r ani de -iata adulta@
C# In &ect$rul &$cial! de a+i in +ece ani.
"# Ce (el de 'ireteni imi d$re&c@
)# In ce (el de cercuri &$ciale -rreau &a intru@
,# Ce '$+itii im'$rtante -reau &a $cu' in c$munitate@
.# Car$r cau+e demne de intere& -reau &a imi dedic -iata@
Atunci cand -a -eti -i+uali+a -iit$rul4 nu -a (ie (rica &a -i&ati. In +ilele n$a&tre4 $amenii &unt ma&urati
du'a indra+neala -i&uril$r l$r. imeni nu reali+ea+a mai mult decat i&i '$r'une.Deci4 'r$'uneti -a un
-iit$r &tralucit. Cea mai im'$rtanta cali(icare 'entru un direct$r e&te &im'la d$rinta d ea 'r$gre&a.
3imeni nu (ace mare lucru 'ana cand nu i&i 'une t$t &u(letul &i energia in cau+a 'entru care munce&te.3
De acum4 'e ma&ura ce -a a'r$'iati de &ucce&4 &ta*iliti -a teluri! termeneGlimita4 +ile (i:e4 cantitati
aut$im'u&e.u -eti inde'lini decat ceea ce 'lani(icati &a inde'liniti. Daca nu traie&c e'ntru ce-a4 daca nu
au un tel4 $amenii &e t$'e&c ra'id.7$l$&iti telurile 'entru a trai mai mult ici $ cucerire medicala d e'e
lume nu e&te la (el de 'uter*nica in 'relungirea -ietii 'e cat e&te d$rinta de a (ace ce-a.
8rmati 'rinci'iul 3Iil$metrului urmat$r34 met$da numita 'a&GcuG'a& e&te &ingura m$datllitate iteligenta
de a atinge $rice $*iecti-. De e: &ta*iliti -a un 'lan de 'r$gre& de ,6 de +ile.
G%id de 'r$gre& in ,6 de +ile
De a+i in ,6 de +ile4 -$i!
A# Renunta la ace&te $*iceiuri A&uge&tii#!
"# Sa aman lucrurile.
)# Sa -$r*e&c urat.
,# Sa ma uit la TV mai mult de $ $ra 'e +i.
.# Sa *ar(e&c.
F# Ad$'ta ace&te de'rinderi A&uge&tii#!
"# O e:aminare atenta a 'r$'riei in(ati&ari4 in (iecare dimineatr+a4 in $glinda.
)# O 'lani(icare atenta a muncii de a d$ua +i in &eara 'recedenta.
,# C$m'limente adre&ate cel$rlalti cu $rice $ca+ie '$&i*ila.
C# S'$ri -al$area mea in (ata &e(ului in urmat$arele (eluri A&uge&tii#!
"# Imi -$i antrena mai *ine &u*$rd$natii.
)# V$i in-ata mai mult de&'re c$m'ania mea4 de&'re ce 'r$duce &i ce clienti de&er-e&te.
,# V$i (ace trei 'r$'uneri c$ncrete 'entru a mi a;uta c$m'ania &a de-ina mai e(icienta.
D# S'$ri -al$area mea in (amilie in urmat$arele (eluri A&uge&tii#!
"# F$i a'recia mai mult lucrurile marunte 'e care le (ace &$tia mea &i 'e care inainte nu le a'reciam.
)# O data 'e &a'tamana4 -$i (ace un 'r$gram &'ecial 't intreaga mea (amilie.
,# O $ra 'e +i4 -$i ac$rda atent+ia mea integrala (amiliei.
E# A&cuti &'iritul in urmat$arele (eluri &uge&tii#!
"# V$i dedica d$ua $re 'e &a'tamana citirii un$r re-i&te de &'ecialitate.
)# V$i citi un g%id &cri& de un aut$didact.
,# Imi -$i (ace n$i 'rieteni.
.# V$i 'etrece ,6 de minute 'e +i meditand in lini&te4 (ara &a (iu tul*urat.
Iata $ c$nclu+ie 'e care tre*uie &a ne a intim'arim in minte! 3Pregatiti -a &a (aceti c$tituri in drumul
d-&.3
Cand (acem un $c$l4 nu tre*uie &a ne &c%im*am &c$'urile. Pur &%i &im'lu a*$rdam $ cale di(erita.
IVESTITI I ED8CATIE
IVESTITI I IDEI9E CARE VA AJ8TA SA PORITI 9A DR8M. IVESTITI I
D8MEAVOASTRA
ISIVA.
Sa acti$nam!
"# H$tarati -a clar inc$tr$ -a indre'tati. Vi+uali+ati -a 'e d-&. in&i-a de a+i in +ece ani.
)# Scrieti un 'lan 'e +ece ani. Viata d-&. e 're im'$rtanta ca & a la&ati 'e &eama %a+arudlui4 Puneti 'e
%artie t$t ce d$riti &a im'liniti la &er-eriu4 aca&a &i in &ect$rul &$cial
,# 9a&ati -a in &eama d$rintel$r. Sta*iliti -a teluri 'entru a ca&tiga mai multa energie.Sta*iliti -a teluri
ca &a a-eti im'liniri. Sta*iliti -a teluri &i -eti trai $ ade-arata &ati&(actie.
.# Permiteti ca 'rinci'alul d-&.tele &a de-ina 'il$tul d-&. aut$mat. Cand -a la&ati a*&$r*it de ace&t teI.
Va -eti a-edea luand deci+iile c$recte 'entru a -a atinge &c$'ul
/# Im'liniti -a &c$'ul 'a& cu 'a&. COn&iderati (iecare &arcina 'e care $ duceti la imde'linire4 indi(erent
de cat de nean&emnata ar 'area4 un 'a& catre telul d-&.
0# Pr$'uneti -a teluri 'e ,6 de +ile. E($rtul +ilnic rentea+a.
1# O*i&nuiti -a &a (aceti $c$luri. 8n $c$l nu in&eamna decat un n$u drum u ar tre*ui &a in&emne
nici$data a*and$narea &c$'ului.
2# In-e&titi in d-& in&i-a. Ac%i+iti$nati acele lucruri care c$n&$lidea+a 'uterea mentala &i e(icienta.
In-e&titi in educatie. In-e&titi in ideile care -a a;uta &a '$rniti la drum.
".# C8M SA GADITI CA 8 COD8CATOR.
Succe&ul &i ca'acitatea de a c$nduce merg mana in mana.
Patru reguli &au 'rinci'ii &'eci(ice unui c$nducat$r!
"# 7aceti un &c%im* mental cu 'er&$ana 'e care d$riti &a $ in(luentati.
)# Ganditi -a !Care e&te m$dalitatea umana de a re+$l-a acea&ta 'r$*lema@
,# Ganditi -a la 'r$gre&4 credeti in 'r$gre&4 cautati 'r$gre&ul.
.# Re+er-ati -a tim' &a -$r*iti cu dumnea-$a&tra in&i-a.
Regula "#
Puneti in a'licare ace&te 'rinci'ii de &c%im* mental in (a-a$are d-&.!
a# 9uati in c$n&ideratie &ituatia celuilalt. Puneti -a in l$cul lui.Retineti ! intere&ele lui4 -eniturile4
inteligenta &i 'r$-enienta lui '$t (i en&i*il di(erite de ale d-&.
*# Acum 'uneti -a intre*area!3 Daca a& (i in l$cul lui4 cum a& reacti$na la a&ta@3AIndi(erent ce d$riti d-&.
ca el &a (aca.#
c# A'$i (aceti ce-a care - ar im're&i$na daca ari (i in l$cul celuilalt.
Regula )#
Cei care urca 'e inalitimi uluit$are ale ierar%iei4 ($l$&e&c $ a treia a*$rdare 'e care $ numim 3Sa (im
$ameni3.
3Cine e in 'uterea altuia4 e ca &i &u* 'r$tectia lui.3 Oricine '$ate &a (aca anga;ari.Dar te&tul unui
c$nducat$r ade-arat e&te m$dul in care &e de&crurca cu c$ncedierile. A;utandu l 'e anga;at &a &i ga&ea&ca
alt l$c de munca inainte &a ne 'ara&ea&ca4 am c$n&$lidat &iguranta tutur$r anga;atil$r din de'artamentul
meu. 9e am dat un e:em'lu al (a'tului ca nimeni nu e 'ara&it 'ur &i &im'lu in &trada4 atata -reme cat
c$nduc eu.
Plan in 'atru 'a&i de a c$recta 'e cine-a!
Mai intai 4 -** cu ei in 'articular.
A'$i4 ii laud 't ceea ce (ac *ine.
In al treilea rand4 &c$t in e-identa acel lucru 'e care4 in m$mentul re&'ecti-4 ar 'utea &a l (aca mai *ine &i
ii a;ut &a -ada cum.
In al 'atrulea rand4 ii laud din n$u 'entru acti-itatea l$r '$+iti-a.
De (iecare data cand -a l$-iti de un $*&tac$l legat de $ameni4 intre*ati -a!3Cum &e re+$l-a $mene&te
acea&ta 'r$*leme@3 EVITATI SARCASM894 8 7ITI CIICI.u I $*ligati 'e ceilalti &a ai cun$&a&ca
lungul na&ului4 u i 'uneti 'e ceilalti la l$curl lr$.Intre*ati -a !3Cum e $mene&te &a ma '$rt cu $amenii@3
O a d$ua m$dalitate de a 'r$(ita de 'e urma regulii37ii $men$&3 e&te &a la&ati &a &e -ada in t$t ceea ce
(aceti ca 'uneti $amenii 'e 'rimul 'lan.Aratati -a intere&at de im'linirile e:tra'r$(e&ti$nale ale
&u*alternil$r d-&. Tratai I 'e t$ti cu demnitate. Reamintiti -a ca telul 'rinci'al in -iata e&te &a -a *ururati
de ea. Ca regula generala4 cu cat dem$n&trati mai mult intere& (ata de cine-a4 cu atat mai mult -a lucra
'entru d-&. 9audati -a &u*alterniiin (ata &e(ului4 'unandu le cate $ -$r*a *una de cate $ri 'uteti. 9auda
e&te &ingurul &timulent 'e care l 'uteti admini&tra $amenil$r &i care nu -a c$&ta nimic. In 'lu&4 un $-t
negati- a de+ec%ili*rat ade&ea un candidat im'$rtant4 cun$&cut. u 'uteti &ti nici$data cand -ine randul
&u*alternil$r &a -a a'ere.
E:er&ati lauda adre&ata cel$r din ;ur.
Purtati -a c$rect cu $amenii. 7iti $men$&.
Regula ,#
Puteti (ace d$ua lucruri &'eciale 'entru a (i 'r$gre&it&ti!
9uati in c$n&ideratie im*unatatirea in t$t ceea ce (aceti.
A-eti in -edere &tandarde &u'eri$are in t$t ceea ce (aceti.
Credeti in e:tindere4 in e(icacitate4 in 'r$du&e n$i4 'r$ce&e n$i4 &c$li mai *une4 $ 'r$&'eritate &u'eri$ara.
Credeti in 'r$gre& D &i culti-ati l =-eti (i un ca&tigat$rC
Sant $are un gandit$r 'r$gre&i&ti@
7$rmular de -eri(icare
A# Gande&c 'r$gre&i&t (ata de munca mea@
"# Imi 'ri-e&c munca cu $ atitudine de ti' 3cum &a lucre+ mai *ine@3
)# Imi a'recie+ cu $rice $ca+ie c$m'ania4 mem*rii ei4 'r$du&ele 'e care le c$menrciali+ea+a@
,# Sant &tandardele mele re(erita$rea la cantitatea &i calitatea acti-itatii 're&tate de mine mai inalte
acum decat in urma cu trei &au &a&e luni@
.# Dau un e:em'lu e:celent 'entru &u*alterni4 a&$ciati &i alte 'er&$ane cu care lucre+@
F# Gande&c 'r$gre&ei&t (ata de (amilie@
"# E (amilia mea mai (ericita a&ta+i decat acum trei &au &a&e luni@
)# 8rme+ un 'lan de im*unatatire a &tandardului de -iata al (amiliei mele@
,# Di&'une (amilia mea de $ -arietate larga de acti-itati &timulati-e in a(ara caminului@
.# 7urni+e+ un e:em'lu '$+iti-i de &u'$rter 3'r$gre&i&t3 al 'r$gre&ului (ata de c$'iii mei@
C# 7ande&c 'r$gre&i&t (ata de mine in&umi@
"# P$t &'une cu mana 'e inima ca &int $ 'er&$ana mai -al$r$a&a a+i decat in urma cu trei &au &a&e
luni@
)# 8rme+ un 'lan $rgani+at de aut$'er(ecti$nare 'entru a mi &'$ri -al$area (ata de ceilalti@
,# Am teluri indra+nete de a+i in cel 'utin cinci ani@
.# Sant un initiat$r in (iecare $rgani+atie &au gru' cauria ii a'artin@
D# Gande&c 'r$gre&i&t (ata de c$mnitatea din care (ac 'arte@
"# Am (acut ce-a in ultimele &a&e luni care &imt ca are $ rele-anta &'eciala 'entru $ im*unatatire a
c$munitatii din care (ac 'arteAcartier4 *i&erici4 &c$li4 etc.#@
)# Su&tin mai degra*a 'r$iecte c$munitare demne de incredere decat &a aduc $*iectii4 &a critic &au &a
ma 'lang@
,# Am ($&t -re$data in (runtea unei mi&cari de im*unatatire &emni(icati-a in c$munitatea mea
.# Am cu-inte *une de&'re -ecinii &i c$ncetatenii mei@
Regula .#
De&i ade&e$ri ace&t lucru trece ne$*&er-at4 merita &a retineti ca t$ti c$nducat$rii 'etrec mult tim' &inguri4
nean&$titi de nimic altce-a decat de &i&temul l$r de gandire.C$nducat$rii ($l$&e&c &ingruatatea ca &a 'una
la un l$c 'ie&ele unei 'r$*leme4 &a ga&ea&ca &$lutii4 &a (aca 'lanuri4 &i4 intr $ &ingura (ra+a4 &a gandea&ca
a&emenea un$r &u'er $ameni.
In urma unui e:'erimentA in care erau 'u&i &a &tea &inguri ) &a't#4 cur&antii au de&c$'erit ce-a
e:tra$rdinar de &emni(icati-! A8 DESCOPERIT CA HOTARARI9E PE CARE 9E 98AM SI
OFSERVATII9E PE CARE 9E 7ACEM SIG8RI A8 CAPACITATEA CI8DATA DE A 7I S8TA 9A
S8TA CORECTEC
Retineti!'rinci'ala indat$rire a unui c$nducat$r e&te gandirea.Si cea mai *una 'regatire a unui
c$nducat$r e&te t$t gandirea. Petreceti ce-a tim' intr $ &inguratate diri;ata in (iecare +i &i c$nduceti -a
&'re &ucce& 'rin intermediul ganduril$r.
Re+umat
Ca &a de-eniti un c$nducat$r mai e(icient4 'uneti in a'licare ace&te 'atru 'rinci'ii ale c$nducerii!
"# Incercati &a ganditi la (el cu cei 'e care -rei &a I in(luentati4 E u&$r &a I (aceti 'e ceilalti &a act:i$ne+e
in directia 'e care $ d$riti4 d$ar daca -edeti lucrurile 'rin $c%iil$r. Puneti -a acea&ta intre*are inainte
&a acti$nati! 3Ce a& crede de&'re a&ta4 daca a& (i in l$cul celuilalt@3
)# A'licati regula 37ii $men$&3 in c$ntacele d-&. cu ceiallti4 Intre*ati 3Cum e $mene&te &a (ac@3 In t$t
ceea ce (aceti4 &dem$n&trati ca 'uneti $amenii 'e l$cul intai.Admini&trati cel$rlalti acela&ti tratament
la care - ati &u'une cu 'lacere. Veti (i ra&'latiti.
,# Ganditi -a la 'r$gre&4 credeti in 'r$gre&4 cautati 'r$gre&ul Ganditi -a ca tre*uie &a im*unatatiti t$t
ceea ce (aceti4 Ganditi -a la &tandarde inalte in t$t ceea ce (acetiC Du'a $ -reme4 anga;atii au tendinta
&a de-ina c$'ii la indig$ ale &e(ului l$r. A&igurati -a ca $riginalul merita &a (ie multi'licat. 9uati
acea&ta %$tarare 'er$nala! 3Sant ade'tul 'r$gre&ului aca&a4 la &er-iriu4 in -iata &$ciala.3
.# 9uati -a tim' &a di&cutati (u d-&. in&i-a &i &a -a de&catura&i 'uterea &u'rema de gandire. Singuratatea
c$ntr$lata rentea+a. 7$l$&iti $ ca &a -a de&catu&ati 'uterea creat$are4 7$l$&iti $ ca &a ga&iti &$lutii la
'r$*leme 'er&$nale &i de a(aceri. Deci 'etreceti $ -reme in (iecare +i &inguri4 d$ar ca &a ganditi.
7$l$&iti te%nica de gandire 'e care $ ($l$&e&c t$ti marii c$nducat$ri. Di&cutate cu d-&. in&i-a.
C8M SA 7O9OSITI MAGIA GADIRII 9A SCARA MARE I CE9E MAI IMPORTATE
SIT8ATII A9E VIETII
Gandirea la &cara mare e magica.Dar ea &e uita ($arte u&$r. Cand -a l$-iti de $*&tac$le4 e:i&ta 'eric$lul
&a ganditi la &cara mai mica. Si atunci -eti 'ierde.
In cele ce urmea+a -a $(erim cate-a indrumari &uccinte de&'re a -a mentine la $ &cara mare de gandire
de (iecare data cand &inteti tentat &a ganditi la &cara redu&a.
P$ate -eti d$ri &a treceti ace&te indemnuri 'e (i&e 'entru $ (ererinta mai c$m$da.

A# Cand $amenii marunti incearca &a -a traga in ;$&4 GADITI 9A SCARA MARE. 7iti &iguri4 e:i&ta
unii $ameni care d$re&c ca d-&. &a 'ierdeti4 &a e:'erimentati ne(ericirea4 &a (iti certati4 Dar ace&ti
$ameni nu -a '$t atinge daca retinti trei lucruri!
"# Catigati daca re(u+ati &a -a lu'tati cu $ameni marunti. Daca -a lu'tati cu a&t(el de $ameni4
a;ungeti de
marimea l$r. Ramaneti ni&te $ameni -erticali.
)# A&te'tati -a &a (iti a'$&tr$(ati. E $ d$-ada ca cre&teti.
,# Amintiti -a ca cei ce -a a'$&tr$(ea+a &ant '&i%$l$gic *$lna-i. 7iti im'$rtanti4 In-atati &a -a 'ara
rau
'entru ei.
Ganditi la $ &cara &u(icient de mare 'entru a de-eni imuni la atacurile din 'artea $amenil$r me&c%ini.
F# Cand -a c$'le&e&te &entimentul 3u am ceea ce imi tre*uie34 GADITI 9A SCARA MARE.
Retineti! daca -a c$n&iderati &la*4 a&a &anteti4 Daca -a c$n&iderati deada'tat 4 a&a &anteti4 Daca -a
credeti de mana a d$ua4 a&a -eti (i.
Inde'artati tendinta naturala de a -a -inde 'e un 'ret de nimic 'rin urmat$arele 'r$cedee!
"# Aratati im'$rtant4 Fa a;uta &a ganditi ca un $m im'$rtant4 7elul in care aratati &e leaga in mare
ma&ura de cum -a &imtiti 'e dinauntru.
)# C$ncentrati -a a&u'ra a ceea ce a-eti. Ela*$rati $ reclama de ti' e-aluati -a la -al$area reala D &i
($l$&iti $ . In-atati &a -a &u'rae-aluati4 Cun$a&teti -a 'artea '$+iti-a a 'er&$nalitatii.
,# Puneti $amenii in 'er&'ecti-a c$recta. Per$ana cealalata e&te t$t un $m4 deci de ce ne ar (i (rica de ea@
Ganditi la $ &cara &u(icient de mare ca &a -edeti cat de im'$rntant &intet+i cu ade-aratC
C# Atunci cand un de+ac$rd &au $ cearta 'ar ine-ita*ile4 GADITI 9A SCARA MARE.
Re+i&tati cu &ucce& la tentatia de a a-ea un de+ac$rd &au $ cearta in urmat$rul (el!
"# Intre*andu -a ! 3Cin&tit -$r*ind4 e&te $are ace&t lucru &u(icient de im'$rtant ca &a '$rnim $ cearta@3
)# Reamintindu -a ca nu ca&tigati nici$data nimic certandu -a 4 dar 'ierdeti mereu ce-a.
Ganditi la $ &cara &u(icient de mare ca &a -a dati &eama ca de+ac$rdurile4 certurile4 ura &i neantelegerile
nu -a -$r a;uta nic$data &a a;ungeti unde -a d$riti.
D# Cand -a &imtiti in(rant4 GADITI 9A SCARA MARE. u e '$&i*il &a $*tineti un &ucce& im'$rtant
(ara greutati &i $*&tac$le. Dar e&te '$&i*il &a -a traiti re&tul -ietii (ara a (i in(rant. Gandit$rii la &cara
mare a*$rdea+a a&t(el $*&tac$lele!
"# Pri-iti $rice $*&tac$l ca 'e $ lectie4 In-atati din el. Cercetati l. 7$l$&iti l &a -a 'r$'ul&e+e 'e mai
de'arte.Ca&tigati cate ce-a de 'e urma (iecarui $*&tac$l.
)# C$m*inati 'er&e-erenta cu e:'erimentarea. 7aceti un 'a& ina'$i &i '$rniti de la +er$ cu $ a*$rdare
n$ua.
Ganditi la $ &cara &u(icient de mare ca &a -edeti ca in(rangerea nu e nimic mai mult decat $ &tare de
&'irit.
E# Cand $ drag$&te &e &tinge4 GADITI 9A SCARA MARE. O gandire negati-a4 me&c%ina de ti'ul 3El
Aea# D nu a ($&t c$rectAa# (ata de mine deci ma -$i ra+*una3 ucide '$-e&tea de iu*ire4 di&truge
a(ectiunea care -a '$ate a'artine.7aceti ace&te lucruri cand nu -a merge *ine in iu*ire!
"# C$ncentrati -a a&u'ra calitatil$r im'$rtante 'e care le '$&eda 'er&$ana care d$riti &a -a iu*ea&ca.
9a&ati lucrurile min$re la l$cul l$r D in '$+itia a d$ua.
)# 7aceti ce-a &'ecial 't 'artenerul d-&. D &i (aceti ace&t lucru de&. Ganditi la &cara &u(icient de mare ca
&a ga&iti &ecretul ce -a c$nduce la *ucuriile c$n;ugale.
7# Cand &imtiti ca 'r$gre&ul in ceeea ce (aceti &cade4 GADITI 9A SCARA MARE. Indi(erent ce
(aceti4 indi(erent ce 'r$(e&ie a-eti4 un &tatut mai inalt4 un &alariu mai mare au $ &ingura &ur&a!
cre&terea calitatii &i a cantitaii acti-itatii d-&. Acti$nati a&t(el!
Ganditi -a! 3P$t lucra mai *ine.3 Puteti atinge 'er(ectiunea. Puteti (ace a*&$lut t$tul mai *ine. imic 'e
lume nu &e (ace 'a atat de *ine 'e cat & ar 'utea. Iar cand -a ganditi! 3P$t lucra mai *ine34 ga&iti
m$dalitati de a lucra mai *ine. Gandirea de ti' 3P$t lucra mai *ine3 declan&ea+a 'uterea creat$are.
Ganditi la $ &cara &u(icient de mare incat &a -edeti ca daca 'uneti &er-iciul 'e 'rimul 'lan4 *anii -$r -eni
de la &ine.
In cu-intele lui Pu*liu& SLru&4
Inteleptul este stapanul propriei sale minti.
Nebunul ii este sclav.