Poemul Luceafarul a aparut in anul 1883, in Almanahul Societatii Academice Social

literare Romania Juna din Viena si a fost apoi reprodus in revista Convorbiri literare.
oemul este romantic prin amestecul !enurilor "epic, liric si dramatic# si al speciilor.
$ma!inarul poetic e de factura romantica, reali%at prin motive romantice ca luceafarul,
marea, castelul, o!linda, visul. Compo%itia romantica se reali%ea%a prin opo%itia
planurilor cosmic si terestru si a doua iposta%e ale cunoasterii & !eniul si omul comun. $n
esenta, poemul este un monolo! liric.
Viziunea romantica despre lume e data de tema, de relatia !eniu'societate, de alternarea
planurilor terestru cu cel cosmic, de motivele romantice "luceafarul, noaptea, visul#, de
amentecul speciilor "meditatie, idila, pastel#. Viziunea clasica despre lume este data de
echilibru compo%itional, armonie si simetrie.
Tema este romantica & problema !eniului in raport cu lumea, iubirea si cunoasterea.
$ubirea se pre%inta in diferite iposta%e & terestra " Catalin si Catalina#, cosmica "fata de
imparat si ()perion#.Motivele romantice de la inceputul poemului "luceafarul, marea,
castelul, fereastra, o!linda# sustin sustin atmosfera de visare in care se naste iubirea dintre
*uceafar si fata de imparat. Alte motive, al in!erului si al demonului, sunt chipuri sub
care se arata *uceafarul O, esti frumos, cum numa-n vis/Un demon se arata. +borul
cosmic, motiv literar ce releva setea de iubire ca act al cunoasterii absolute, se
intersectea%a cu motivele timpului, %burand spre ,emiur!, ()perion a-un!e intr'un spatiu
atemporal ce coincide cu momentul de dinaintea nasterii lumilor Caci unde ajunge nu-i
hotar,/Nici ochi spre a cunoaste, /Si vremea-ncearca in zadar/Din gouri a se naste.
Titlul poemului se refera la motivul central al te.tului, !uceafaru va%ut ca o fiinta
sin!uratica si nefericita, opusa omului comun. /itlul uneste doua mituri, unul romanesc,
al stelei ca%atoare si altul !recesc, al lui ()perion ce care merge pe
deasupra. Incipitul poemului se afla sub semnul basmului, timpul este mitic " fost
odata ca-n povesti/" fost ca niciodata. 0ata de imparat repre%inta pamantul insusi,
portretul acesteia O preafrumoasa fata scoate in evidenta unicitatea terestra,
comparatiile Cum e fecioara intre sfinti/Si una intre stee reflecta puritatea si
predispo%itia catre inaltimile astrale. Simetria compo%itionala se reali%ea%a in cele patru
parti ale poemului astfel & cele doua planuri, cosmic si terestru, se re!asesc in prima si in
ultima parte, partea a doua reflecta doar planul terestru "iubirea dintre Catalin si Catalina#
iar partea a treia reflecta doar planul cosmic "calatoria lui ()perion la ,emiur!, ru!a si
raspunsul#.
Opozitia romantica dintre !eniu si omul comun, isi !aseste in poem o repre%entare in
opo%itia planurilor terestru si cosmic.$n finalul poemului, *uceafarul e.prima
dramatismul dandu'si seama ca relatia om'!eniu este imposibila.1mul comun este
inacabil sa'si depaseasca limitele iar !eniul manifesta dispret fata de aceasta incapacitate
Ce-ti pasa tie chip de ut,/Dac-oi fi eu sau atu#. Partea I a poemului este o splendida
poveste de iubire, ima!inarul poetic e de factura romantica. $ubirea se naste lent dintr'o
stare de visare, in cadru nocturn, reali%at din motive romantice. 0ata aspira spre absolut
iar spiritul superior simte nevoia materialitatii.*a chemarea fetei Co$ori in jos uceafar
$and/aunecand pe-o raza *uceafarul se smul!e din sfera sa pentru a se intrupa, din cer
si mare, intr'un tanar un mort frumos cu ochii vii .$n aceasta iposta%a, *uceafarul are o
frumusete an!elica, par de aur moae. Cea de a doua intrupare, din soare si noapte,
reda iposta%a demonica. *uceafarul vrea sa eterni%e%e iubirea lor oferindu'i mai intai
imparatia oceanului, apoi a cerului, insa paloarea fetei si stralucirea ochilor, semn ale
dorintei de absolut, sunt intelese de fata ca atribute ale mortii %rivirea ta ma arde. 2a ii
cere sa devina muritor, iar *uceafarul accepta sacrificiul &u-mi ceri chiar nemurirea
mea/'n schim$ pe-o sarutare.
In partea a doua, idila dintre fata de imparat " Catalina# si pa-ul "Catalin#, infatisea%a
usurinta cu care se stabileste le!atura sentimentala intre doi oameni din planul terestru.
Asemanarea numelor su!erea%a faptul ca ambii tineri fac parte din aceeasi cate!orie &
omul comun. ortretul lui Catalin este reali%at in antite%a cu cel al *uceafarului, Catalin
repre%inta mediocritatea pamanteana (aiat din fori si de pripas.
Partea a treia este divi%ata in trei secvente poetice & %borul cosmic, ru!aciunea,
convorbirea cu ,emiur!ul si eliberarea.
$n dialo!ul cu ,emiur!ul, *uceafarul insetat de viata finita, de stin!ere, este numit
()perion "divinitate simbolica#. 2l cere ,emiur!ului sa il de%le!e de nemurire fiind !ata
de sacrificiu )eia-mi a nemuririi nim$/Si focu din privire/Si pentru &oate da-mi in
schim$/O ora de iu$ire. ,emiur!ul refu%a cererea *uceafarului deoarece acesta face
parte din ordinea primordiala a cosmosului iar desprinderea sa ar duce la haos. In partea
a patra peisa-ul este tipic eminescian, scenele de iubire se petrec departe de lume, sub
cren!ile de tei inflorite, in sin!urtate si liniste, sub lumina blanda a lunii.
$n finalul poemului, !eniul se i%olea%a indurerat de lumea comuna, asumandu'si destinul
de esenta nepieritoare. $ronia si dispretul acestuia se indreapta catre omul comun, care
este incapabil sa'si depaseasca limitele.
La nivel stilistic, poemul este construit pe ba%a ale!oriei dar si a antite%ei dintre !eniu si
omul comun, antite%a ce apare si in discursul ,emiur!ului *i au doar stee cu noroc/Noi
nu avem nici timp, nici oc/Sin u cunoastem moarte. Sunt pre%ente metaforele care
accentuea%a ideea iubirii absolute paate de margean, cununi de stee. $n
portreti%area *uceafarului sunt utili%ate hiperbole Scadat in foc de soare. In ceea ce
priveste prozodia, se remarca, masura versurilor de 3'8 silabe si ritm iambic rima
incrucisata si interioara.
La nivel morfologic se remarca pre%enta verbelor arhaice ce accentuea%a atmosfera de
basm,& au fost cazut, verbe la imperfect ce denota miscarea eterna si continua
cresteau, treceau, verbe la con-unctiv ce sustin vorbirea populara se facu .
oemul *uceafarul, sinte%a a operei poetice eminesciene, armoni%ea%a teme si motive
romantice, atitudini romantice, simboluri ale eternitatii si vietii.