Sunteți pe pagina 1din 9

PARTICULARITATI ALE CONSILIERII

VASTNICILOR
"In locul zidului gol de care ma temeam, privirilor mele li s-a dezvaluit o noua
priveliste... un nou inceput: dincolo de oglinda, intr-o lume minunata, in care amintiri
prafuite au prins din nou viata." Sue Limb, din "Love Forty"
Pe masura avansarii n vrsta, schimbarile n starea sanatatii si schimbarile de roluri si
statute sociale precipita n mod considerabil modificarea n timp a mecanismelor de adaptare ale
oamenilor. Marjorie Lowenthal caracterizeaza persoanele de vrsta mijlocie si persoanele
vrstnice ca autolimitate si aparent mai preocupate de minimalizarea frustratiilor, prin a face fata
problemelor vietii, dect prin a-si fixa obiective prea nalte.
tudiile care au ncercat sa determine schimbari precise ale personalitatii care apar la
oamenii n vrsta au fost oarecum neconcludente !"ox#$ unele rezultate obtinute indica o
schimbare considerabila a personalitatii, n anii trzii ai vietii, altele nu au %asit nsa schimbari
semnificative.
&ile', (oner si asociatii !)*+,# au analizat mai multe studii referitoare la schimbarea
personalitatii la persoane mai n vrsta si au ajuns la concluzia ca acestea sunt mai ri%ide,
adaptndu-se mai putin la nou fata de tineri. "a atitudine, vrstnicii au evidentiat un mare %rad de
do%matism, o mai mare intoleranta fata de ambi%uitate dovedindu-se mai putin %rijulii fata de
presiunea sociala exercitata asupra lor pentru a se conforma. Mai mult ei s-au aratat mai pasivi,
mai conformisti si mai preocupati de propriile emotii si de propria persoana. -ernice .eu%arten,
&obert /avi%hurst, si heldon 0obin !)*+, # arata ca subiectii batrni adopta mai frecvent un stil
pasiv n adaptarea la mediu, comparativ cu stilul de nfruntare evidentiat la subiectii tineri.
"ine sunt de fapt batranii1 Momentul de inceput al varstei a treia este considerat in mod
conventional varsta de +2 ani, deoarece pentru majoritatea indivizilor ea coincide cu pensionarea.
3ceasta varsta este insa doar aproximativa. 4ezvoltarea umana continua si dupa varsta de +2 ani,
intrucat adultii trebuie si in aceasta perioada din urma a vietii sa se confrunte cu o serie de
probleme, unele vechi, altele noi, care se cer rezolvate. 5n cultura occidentala varsta a treia este
valorizata preponderent ne%ativ, in mare parte datorita prejudecatilor.
5n contextul zilelor noastre, varsta a treia este tot mai frecvent considerata o perioada a
vietii in care experienta, cunostintele, capacitatea de creatie pot si trebuie sa fie folosite din plin.
6n varstnic activ nu imbatraneste intelectual, fizic, social si nu are timp sa se %andeasca la
batranete. edentarismul, renuntarea si izolarea psihica si fizica sunt factori de risc major in
accelerarea imbatranirii somatice si sociale.
0arile cu populatie de varsta a treia in crestere au o serioasa problema, desemnata ca
prioritara chiar si de catre .atiunile 6nite, in ce priveste inte%rarea sociala a batranilor. 7 solutie
pare a fi aceea a %rupelor de suport8 in "uba de exemplu exista asa-numitele 9circulos de
abuelos: !cercurile bunicilor#. 3stfel de proiecte bazate pe %erontolo%ia educationala au cateva
obiective principale$
o contributia la crearea unei noi culturi a 9imbatranirii:, considerand varsta a treia un stadiu al
dezvoltarii umane, in care se pot dezvolta numeroase potentiale de invatare si contributie la
societate8
o obtinerea cunoasterii culturale, stiintifice si tehnice in randul celor varstnici prin informarea
referitoare la pro%resele tehnolo%iei, artei, culturii si %andirii moderne8
o cooperarea intre %rupe de suport pentru varsta a treia din diverse tari ale lumii8
o realizarea unei pro%rame care sa satisfaca necesitatile varstnicilor din diferite medii sociale si
cu diverse nivele de educatie8
o identificarea proiectelor viabile de petrecere a timpului liber8
)
o intele%erea caracteristicilor procesului de imbatranire, pentru a facilita relatiile armonioase cu
familia si comunitatea si pentru a crea spatii de experienta si suport social.
3cestea sunt 9directive: trasate pentru %rupele de suport din afara institutiilor. Pentru
batranii institutionalizati insa problemele sunt de natura mai complexa. 7 problema comuna in
%eneral pentru varstnicii din casele de batrani este depresia si sentimentul izolarii. 3cestea se
asociaza cu retra%erea sociala si, de multe ori, cu comportamente stereotipe. 5nstitutionalizarea de
orice tip devine astfel o problema majora a serviciilor de sanatate. 4e aceea, consilierea
persoanelor de varsta a treia se impune in mai mare masura in aceste situatii.
Pentru a se evita institu;ionalizarea persoanelor vrstnice, un rol important l are <i
consilierea membrilor familiilor vrstnicilor care se afl= n riscul de a fi institu;ionaliza;i. 4e cele
mai multe ori, unul din motivele institu;ionaliz=rii b=trnilor l reprezint= <i teama de
responsabilit=;i a familiei, lipsa de putere pentru a face fa;= situa;iei de a-<i ajuta vrstnicul.
"onsilierea este un pas important n determinarea abandonului institu;ionaliz=rii.
"onsilierea este o rela;ie de ajutare, o ncercare <i un efort din partea consilierului la care
este cooptat <i clientul pentru a mbun=t=;ii confortul existen;ial al celui din urm= pentru a-i
ameliora stilul de via;=. .u este preocupat= n %eneral de ajutorarea oamenilor ca ei s= ia decizii,
ci de a-i ajuta s= ia decizii n;elepte. -eneficiarii <edin;elor de consiliere sunt persoane cu
personalit=;i diferite care doresc s= dep=<easc= problemele pe care le au, s=-<i cunoasc=
aptitudinile <i s= le dezvolte.
3ctivitatea de consiliere se poate suprapune la un moment dat cu cea a altor profesioni<ti
din domeniul social, dar scopul ei este de identificare a adev=ratelor probleme <i nevoi. pre
deosebire de al;i actori sociali, consilierul pune accent pe subiectivitate <i independen;=,
beneficiarul fiind cel ce identific= <i dep=<e<te problemele. "onsilierea are scopul de a media
ntlnirea dintre ceea ce este beneficiarul <i ceea ce ar fi bine s= fie <i vrea s= fie acesta.
Pornind de la obiectivul acceptat de majoritatea autorilor n domeniu 9cel de a-i ajuta pe
oameni s= se ajute sin%uri:- rezultatele dorite <i solicitate de c=tre beneficiari sunt$ cre<terea
n;ele%erii de sine <i a situa;iilor din jur, cre<terea capacit=;ii proprii de decizie, oferirea unui
sprijin n luarea unei decizii <i confirmarea acesteia, dezvoltarea capacit=;ii de a schimba o
situa;ie, eliberarea de sentimente, examinarea op;iunilor <i ale%erea uneia, facilitarea capacit=;ilor
de rela;ionare <i comunicare, lini<te <i armonie intrafamilial= <i comunitar=.
Rezultatele consilierii depind de urmtorii factori:
a# "unoa<terea obiectivelor <i limitelor consilierii !referitoare la sferele de activitate,
independen;a beneficiarului <i colaborarea acestuia#
b# inceritatea <i deschiderea la comunicare a beneficiarului
c# "ompeten;a <i profesionalismul consilierului
d# tabilirea unei rela;ii de consiliere bazat= pe ncredere, sinceritate, comportament non-
discriminatoriu, empatie, confiden;ialitate <i respect.
3stfel sunt eviden;iate urm=toarele obiective specifice consilierii$ autoacceptarea-
recunoa<terea att a calit=;ilor, ct <i a defectelor <i acceptarea criticilor <i a respin%erilor,
dezvoltarea con<tiin;ei de sine-perceperea de sine prin autoevaluare <i comparare, perspicacitatea-
control ra;ional asupra tr=irilor <i ac;iunilor, rezolvarea de probleme-nv=;area c=ut=rii solu;iilor <i
%=sirea unei solu;ii adecvate, educa;ia psiholo%ic=-achizi;ionarea de tehnici pentru n;ele%erea <i
controlarea comportamentului, dezvoltarea abilit=;ilor sociale-cele de comunicare, conducerea
conversa;iilor, asertivitate <i controlul furiei, schimbarea co%nitiv=-identificarea, recunoa<terea <i
modificarea sau nl=turarea credin;elor ira;ionale, modificarea comportamental=-schimbarea sau
nlocuirea modelelor comportamentale neadaptive sau distructive, restituire sau compensare-
ajutorarea clientului s= ndrepte comportamentele distructive anterioare.
>
"onsilierea poate fi v=zut= de c=tre unii lucr=tori sociali n sfera comunitar=, ca o
perspectiv= interesant= de tr=iri particulare, n timp ce ori%inea acestor sentimente de sup=rare,
re%ret <i neputin;=, se afl= n ?problemele publice:de %enul s=r=ciei, <omajului, discrimin=rii <i
bolii.
5n afara de suportul de care au nevoie persoanele varstnice, se impune si re-educarea
societatii, in sensul combaterii asa-numitelor 9mituri referitoare la varstnici:$ batranii nu se mai
indra%ostesc, sunt o povara, sunt neproductivi, au intotdeauna probleme medicale, nu pot invata,
uita mereu si nu se pot bucura de viata. Mai ales familiile varstnicilor au nevoie sa fie educate si
consiliate in aceasta privinta, pentru re-structurarea perceptiilor si co%nitiilor referitoare la ceea
ce inseamna varsta a treia
@n special, asisten;i sociali care fac consiliere cu familiile b=trnilor afla;i n risc de
abandon eviden;iaz= rolul ambelor perspective. "onsilierii concentra;i asupra dezvolt=rii
comunitare accentueaz= abilit=tea de a construi o rela;ia bazat= pe ncredere, n timp ce al;ii
focaliza;i pe o interven;ie individual= pot vedea cum este influen;at= munca lor de unele sisteme
sociale, economice <i politice.
7rientat= spre ajutorarea clien;ilor n n;ele%erea <i clarificarea punctelor lor de vedere
asupra spa;iului de via;=, asupra mediului <i a dimensiunii morale a existen;ei, consilierea sus;ine
<i rolul nv=;=rii %=sirii scopurilor determinate pentru n;ele%erea n sine <i a celor din jur pentru o
mai bun= informare asupra posibilit=;ilor pentru solu;ionarea problemelor de natur= emo;ional= <i
interpersonal=.
Consilierea: &ela;ia de consiliere are scopul de a permite persoanei de vrsta a 555-a s=-<i
exprime liber problemele, situa;ia, rela;iile <i chiar ntre%ul trecut, orict ar fi de confuz <i s= se
%ndeasc= la acestea mpreun= cu interlocutorul s=u. arcina specialistului const=, printr-un joc
de ntreb=ri <i r=spunsuri, n a-l ajuta pe b=trn s=-<i n;elea%= situa;ia, cauza dificult=;ilor sale <i
posibilit=;ile de a le rezolva.
Principii ale dialogului de sprijin:
@ntotdeauna trebuie plecat de la momentul n care se afl= subiectul.
= se orienteze spre nevoile altuia.
= se cunoasc= bine sentimentele pe care fiecare le produce celuilalt.
3 avea ncredere n dinamismul celuilalt.
= se respecte autonomia persoanei n vrst=.
= nu se manifeste exi%ent fa;= de b=trn.
3 recunoa<te c= orice ajutor are o limit=.
Munca cu grupul de persoane de vrsta a III-a: @ntr-un %rup b=trnul se simte n si%uran;=
<i poate, deci, s= ac;ioneze cu mai mult= libertate <i, deci, dup= ini;iativa proprie. Ara;ie
sentimentului de apartenen;= la %rup el poate deveni pe deplin con<tient de propria valoare <i de
resursele sale. Bxist=, de obicei, dou= motive pentru ca o persoan= s= adere la un %rup$ nevoia de
a fi n rela;ii cu al;ii <i nevoia de a face ceva.
Calitile necesare animatorului de grup:
- s= favorizeze autonomia membrilor %rupului8
- s= nt=reasc= cooperarea n interesul %rupului8
- s= n;elea%= fiecare persoan= din %rup8
- s= manifeste ncredere <i stim= fa;= de membrii %rupului8
- s= ;in= cont de dinamismul membrilor %rupului8
- s= reac;ioneze spontan <i corect cu membrii %rupului8
- s= discute mpreun= problemele ce apar n %rup8
- s= caute, att ct este posibil, s= devin= din ce n ce mai pu;in necesar %rupului <i lucrului n
echip=.
C
Fazele caracteristice evoluiei grupului:
a. nceputul, caracterizat printr-o tatonare prudent= a celorlal;i. Membrii %rupului se observ= <i
ncearc= s= se familiarizeze unul cu cel=lalt8
b. faza de orientare, n care ia pro%resiv cuno<tin;= de faptul c= se afl= inte%rat ntr-un %rup <i c=
se poate sim;i bine8
c. faza de ncredere, n care fiecare se prive<te pe sine a<a cum este real8
d. faza de conformitate, n care to;i se simt uni;i, avnd perspective comune8
e. faza de discu;ie, care trebuie pre%atit= <i acceptat= de comun acord.
@n cadrul rela;iilor b=trn D consilier se manifest= dou= caracteristici semnificative$
- consilierul este mai tnar dect interlocutorul s=u8
- consilierul apare ca cel care d=, iar b=trnul cel care prime<te.
3ceste diferen;e pot fi resim;ite puternic de c=tre persoana ajutat=.
Sculptura familial: 3ceasta tehnic= cu valoare terapeutic= este desemnat= s= ajute
subiectul individual sau familia n evaluarea comportamentului propriu sau al celui specific altor
membri ai familiei. "onsilierul va stimula un membru al familiei s= preia rolul de sculptor,
ncurajnd, totodat=, pe ceilal;i participan;i. culptorul va realiza o distribuire spa;iala a
membrilor familiei, opera;ie care exprim= perceperea acestora, att a rela;iilor dintre ei !atrac;ie,
respin%ere, conflict, indiferen;=#, ct <i dimensiunea apropierii <i puterii n familie. (lexibilitatea
tehnicii permite exteriorizarea tr=irilor, sentimentelor subiec;ilor considera;i 9material uman
modelat:.
culptura familial= reprezint= o parte a ntlnirilor terapeutice de %rup.
ntlnirea cu familia: 3sociat= cu consilierea individual= ntlnirea cu familia %aranteaz=
un mijloc natural de a ob;ine echilibrul psihic al persoanelor vrstnice. .u trebuie omis= ipoteza
conform careia pensionarea echivaleaz=, uneori, cu acutizarea unor boli, ceea ce implic= efort
fizic <i material din partea familiei pacientului vstnic.
@n aceste cazuri scopul ntlnirii este de a e%aliza nivelul de informare al familiei ntre%i
cu cel al n%rijitorului b=trnului, de a r=spunde la ntreb=ri, de a identifica necesit=;ile celui care
n%rije<te, de a rezolva problemele din interiorul familiei <i de a dezvolta un sistem de sprijin
familial.
Bste necesar ca batrnul s= cunoasc= faptul c= familia sa ncearc= s=-i n;elea%= noua
form= de tr=iri, trebuin;e, aspira;ii, constituind principalul sprijin n caz de ur%en;=. 3sistentul
social va avea %rij= ca aceast= idee s= nu se transforme ntr-o alta, de%enerat=, conform c=reia,
odat= cu pensionarea, b=trnul este total dependent de familie, pierde din considera;ia celor din
jur, idealurile sale se 9rotesc: n jurul ideii de supravie;uire. La ntlnirile cu familia pot participa
<i vecinii mai apropia;i atin%ndu-se, astfel, obiectivul interac;iunii dintre diferitele subsisteme
ale sistemului principal al clientului.
Conferina !e ca" familial: La aceste ntlniri tip conferin;= particip= al=turi de membrii
familiei <i profesioni<ti care contribuie la rezolvarea cazului$ asistent social, medic, psiholo%,
jurist, ofi;er de poli;ie. copul acesteia const= n sprijinirea clien;ilor pentru a-<i asuma
responsabilitatea, a-<i spori controlul asupra propriilor vie;i.
@ntreb=rile la care se ncearc= s= se r=spund= n cadrul acestor ntlniri sunt$
- "ine are o problem=1
- 4e ce a ap=rut aceast= problem=1
- "e efecte produce aceast= problem= asupra membrilor familiei1
- "ine poate ajuta la solu;ionarea problemei1
peciali<tii au concluzionat importan;a particip=rii la conferin;= a subiec;ilor vrstnici,
aspect care solicit= o serie de abilit=;i de comunicare ale asistentului social.
E
Con#ilierea in!i$i!ual: &eprezint= unul din principalele mijloace de asi%urare a le%=turii
dintre asistent social <i client. arcina consilierului va consta n a stimula pacientul s= se elibereze
de stress, demonstrnd abilitatea unui bun ascult=tor. @n mod constant va ncuraja clientul
furnizndu-i informa;ii despre oportunitatea realiz=rii unor activit=;i care s=-i aduc= satisfac;ie <i
s=-i confere sentimentul de independen;= <i putere.
copul consilierii este dual$
- reducerea stress-ului prin oferirea suportului emo;ional8
- realizarea unui bun mana%ement al resurselor de;inute de pacient prin pre%=tirea acestuia pentru
a accepta schimbarea n propria via;=.
"onsilierul, oferind consiliere la momentul oportun, ajun%e s=-l sprijine pe client n sensul
stimul=rii acestuia pentru a-<i exterioriza sentimentele ne%ative <i pentru a recepta cu u<urin;= noi
percep;ii, experien;e, op;iuni.
7 caracteristic= esen;ial= a consilierii, este cea de facilitare a n;ele%erii, a schimb=rii, a
accept=rii noilor situa;ii, a dep=<irii unor momente dramatice, a inte%r=rii <i a dezvolt=rii.
"onsilierea familiilor b=trnilor cu risc de abandon, implic= consilierul n observarea, ascultarea,
n;ele%erea, r=spunsul, evaluarea <i ac;iunea n parteneriat cu consiliatul. "el consiliat are
posibilitatea de a-<i explora <i clarifica for;ele <i sl=biciunile, de a-<i mbun=t=;ii calitatea vie;ii <i
de a evolua spre o form= superioar= a bun=st=rii.
"onsilierea nu presupune doar o presta;ie unilateral= din partea consilierului, ci este vorba
de o interac;iune cu specificul ei, o rela;ie de ajutare. (iecare dintre cei doi, vine n cmpul
acestei interac;iuni cu particularit=;i de vrst=, cultur=, reli%ie, clasa din care provine, limba
vorbit=, etc. unt importante ncrederea, respectul <i confiden;ialitatea, astfel nct persoanele
vrstnice s= se poat= sim;i n si%uran;= pentru a-<i putea dezv=lui <i sonda propria via;= din
perspectiva cunoa<terii, afectivit=;ii <i ac;iunii.
Farstnicul trebuie sa cunoasca faptul ca in aceasta perioada %ndirea creatoare
diminueaza, concomitent cu capacitatea de nvatare. Motivatiile devin monotone. 4ispare
capacitatea de concentrare de lun%a durata asupra unui subiect. Bmotivitatea si afectivitatea ncep
sa slabeasca. 3par o stare de apatie, labilitatea emotionala si n%ustarea e%ocentrica a
preocuparilor individuale. @n prezenta unor situatii noi de viata, persoana va actiona ntr-o
maniera ri%ida si stereotipa. e accentueaza particularitatile de caracter, prin aparitia unor aspecte
noi care s-au aflat pna atunci n stare latenta.
"onsilierea este necesara pentru a preveni disfunc;iile persoanelor aflate n dificultate <i a
le reinte%ra social. @n procesul de oferire a serviciilor necesare varstnicului, consilierul sprijin=
clientul n dep=<irea unor situa;ii problematice de via;=8 ajut= clientul n vederea satisfacerii
nevoilor psihosociale <i creaz= o atmosfer= n care clientul s= se simt= liber s= comunice <i s=
colaboreze n condi;ii de securitate psiho-emo;ional=. Pentru aceasta consilierul utilizeaz= att
cuno<tin;e teoretice, ct <i anumite deprinderi practice selectate <i adaptate n func;ie de
caracteristicile, nevoile <i contextul fiec=rei situa;ii.
"onsilierii <i ofer= serviciile unor persoane vrstnice. 3ce<tia pot avea condi;ii sociale
diferite, o educa;ie diferit=, probleme <i nevoi diferite, moduri de a reac;iona diferite8 de aceea,
consilierii n fiecare tip de interven;ie pe care o realizeaz= ncep cu stabilirea rela;iei de
comunicare.
4eprinderile de comunicare esen;iale de care un consilier are nevoie n activitatea cu
clientii, in %eneral, dar in special cu persoanele de varsta a treia sunt deprinderile de recep;ionare,
interpretare <i redare a mesajelor. Bxemplificnd, consilierul ascult= cu aten;ie <i n;ele%ere, se
autoanalizeaz=, este con<tient de perturba;iile din comunicare <i le reduce, este interactiv cu
clientul, ofer= feedbacG8 con<tientizeaz= limbajul corporal propriu <i al celorlal;i, manifest=
empatie, transmite c=ldur= uman=, analizeaz= <i sintetizeaz= informa;ia8 explic= cu r=bdare <i
claritate, are deprinderi n redactarea scris= <i oral= a mesajelor.
5n literatura de specialitate se opereaza distinctia intre cele doua cate%orii de batrani !+2-
H2 ani 9batranii tineri: si peste H2 ani 9batranii-batrani:#, deoarece anumite caracteristici ale
2
fiecarui %rup creeaza diferite probleme pentru care trebuie utilizate modelele de ajutor si
interventie adecvate, dar mai ales solutiile pertinente.
Principalele criterii folosite pentru realizarea clasificarii :
). #e%ul D varstnicele traiesc adesea fara un nou partener de viata, uneori impreuna cu membrii
familiei !la unul dintre copii#, alteori sin%ure, mentinand le%atura prin vizite.
>. $iata !e familie D transformarea familiei traditionale in familie nucleara si familie extinsa
modificata !prin care se intele% familiile nucleare care traiesc separat dar comunica si
intercationeaza#.
C. locuinta D multi varstnici ramasi sin%uri nu au resurse materiale pentru a-si intretine locuinta
!curatenie, instalatii sanitare sau de incalzire, reparatii diverse#. 5n consecinta, fie raman in
propria casa !in cele mai multe cazuri preferand sa reziste dificultatilor si sa nu reprezinte o
I povara J pentru cei tineri#, fie locuiesc la unul dintre membrii familiei, fie opteaza pentru
camin sau spital.
E. #anatatea - se deterioreaza si limiteaza atat mobilitatea, cat si relatiile sociale.
3sistenta sociala oferita persoanelor din cate%oria de varsta +2-H2 ani trebuie sa se
centreze pe re#ur#ele !etinute !e ace#ti #u&iecti$
a. disponibilitatea fizica si intelectuala pentru voluntariat 8
b. disponibilitatea fizica si emotionala pentru a in%riji persoanele din cate%oria batranilor-batrani
!old-old# 8
c. rezerva afectiva utilizata pentru or%anizarea propriei vieti conform preferintelor, proiectelor,
prin articularea independentei cu interactiunea socio-comunicativa cu familia si prietenii.
5nterventia consilierului asupra acestei cate%orii de batrani trebuie sa ofere o intele%ere a
semnificatiilor multiple ale pensionarii si o ocazie care sa-i stimuleze pe batranii-tineri sa-si
utilizeze ener%ia si indemanarea.
Pentru persoanele din cate%oria de varsta +2-H2, prin intermediul unor modalitati de
interventie precum consilierea individuala, intalniri cu familia, %rupul de ajutorare D se pot
efectua clarificari si evaluari corecte ale situatiilor clientilor, ierarhizari ale necesitatilor si
prioritatilor, pot fi sprijiniti clientii sa-si exprime sentimentele si emotiile.
Con#ilierea in!i$i!uala are un !u&lu #cop :
- reducerea stressului prin oferirea suportului emotional 8
- realizarea unui bun mana%ement al resurselor detinute de pacient prin pre%atirea acestuia
pentru a accepta schimbarea in propria viata.
copul intalnirii cu familia este de a raspunde la intrebari, de a rezolva problemele din
interiorul familiei si de a dezvolta un sistem de sprijin familial. 7 abordare mai noua a acestei
modalitati de interventie o reprezinta conferinta de caz familial, prin participarea alaturi de
membrii familiei si a unor specialisti.
e poate afirma ca intalnirea subiectilor in diferite centre de zi contribuie la sporirea
oportunitatilor lor de a descrie experiente si a initia contacte sociale. Bste evitata astfel
dezvoltarea ne%ativa a sentimentelor de izolare, stimuland procesul de dezvoltare intelectuala si
emotionala prin abordari de subiecte diferite, preferate.
Lucrul cu persoanele din cate%oria de varsta H2-)KK ani presupune o serie de !eprin!eri
#pecifice' !e a&ilitate :
a) Comunicarea
4oua principii stau la baza comunicarii cu batranii peste H2 ani $
- intotdeauna relatia trebuie inceputa din punctul unde se afla clientul 8 pozitia clientului
reflecta modul personal de a intele%e realitatea 8
- clientii nu trebuie judecati.
+
5mportant in comunicarea cu I batranii-batrani J este ritmul discutiei care difera de cel al
comunicarii cu cate%oria I batranilor-tineri J, precum si cel le%at de semnificatia amintirilor. 4e
asemenea, in cadrul convorbirii trebuie completata comunicarea verbala cu cea non-verbala.
b) Aprecierea situatiei clientului
5ntrebarile ce sunt adresate batranului pentru a-i identifica nevoile pot conduce la anumite
riscuri precum declansarea anxietatii. 5nterviul nu trebuie sa inceapa cu o avalansa de intrebari.
6n bun inceput il constituie conversatia despre sanatate, despre vizitele prietenilor si mai ales
despre interpretarea foto%rafiilor, toate acestea nu mai mult de o ora.
4upa examinarea %radului de independenta al clientului !sanatate, mobilitate,
temperatura, alimentatie#, urmatoarea etapa presupune stabilirea contactelor socio-afective ale
clientului $
- de cine este vizitat 8
- cu cine se afla in relatii apropiate 8
- care sunt sentimentele clientului varstnic fata de vechile cunostinte.
c) Crizele
"riza este o stare personala de suferinta, de durere, caracterizata prin incapacitatea
clientului de a-si rezolva propriile probleme 8 criza nu trebuie definita ca situatie, ci ca stare.
7amenii sunt vulnerabili in stare de criza si de aceea trebuie evitate deciziile luate in aceasta
circumstanta. 3jutorul practic poate atenua in%rijorarile. Prezenta unor alte persoane poate fi un
sprijin pentru persoana de varsta a C-a.
Sur#e ale cri"ei:
a# Moartea unei rude apropiate D manifestarea unei crize poate imbraca o alta forma $
incapacitatea de a percepe un mesaj auditiv, stare de confuzie.
b# Pierderea locuintei D clientii varstnici accepta foarte %reu aceasta schimbare de situatie,
de domiciliu.
c# Externarea din spital D trecerea de la securitatea relativa din spital la nesi%uranta din
comunitate.
d# Procesul de internare a batranilor in camine sau azile.
6n loc important n psiholo%ia vrstei a treia l ocupa atitudinea subiectiva a individului
fata de propria sa situatie ca persoana n viata. 5n %eneral, persoanele n vrsta sunt deosebit de
n%rijorate de perspectiva sau de prezenta infirmitatilor lor fizice, de diminuarea fortelor fizice si
a capacitatilor intelectuale, n primul rnd a functiei mnezice. Toti acu"a o (#c)im&are* pe care
o re#imt ca pe o po$ara+ Se i"olea"a !e lume' !e #ocietate #i #e #imt c)iar mar,inali"ati #au
e%clu#i- .n #en#ul ace#ta #e poate #pune' fara #a comitem o eroare' ca &atrnetea antrenea"a
un anumit (comple% !e i"olare/inferioritate* al per#oanei+ 4e aceea consilierea acestor
persoane trebuie sa se concentreze pe %asirea unor solutii de depasire a acestor stari.
-a demonstrat ca psihodrama poate ajuta la depasirea anxietatii, depresiei si
comportamentelor stereotipe ale varstnicilor !3ltman L.P., )*,C#. Persoanele de varsta a treia din
casele de batrani sunt expuse tulburarilor psihiatrice si sunt vulnerabile, mai ales, la depresie. 4ar
serviciile psihiatrice siM sau psihoterapeutice sunt rar asi%urate. "arman si .ordin !)*,E# au
condus un %rup de psihodrama intr-o casa de batrani, %asind ca aceasta este o forma de terapie
eficace. Psihodrama s-a demonstrat a fi benefica mai ales pentru ameliorarea depresiei, permitand
participantilor la %rup sa 9retraiasca: si sa poata suferi pentru pierderile nerezolvate, doliul
neprelucrat, si sa-si exprime sentimentele reprimate de manie, abandon si teama. 0ehnicile
psihodramatice au incurajat spontaneitatea si creativitatea si au facilitat procesul de trecere in
revista a vietii proprii. 3stfel participantii au fost incurajati sa rezolve probleme vechi si sa-si
examineze si restructureze identitatea.
H
3lti autori !7%uzhano%lu si 7sman, >KK2# au investi%at in special efectul psihodramei si
psihoterapiei de %rup asupra adaptarii si problemelor comportamentale ale persoanelor dintr-o
casa de batrani. "a tehnica, fiecare sedinta de psihodrama a avut durata de > si N- C ore, la
interval de o saptamana, iar pentru evaluarea nivelului depresiei si anxietatii au fost folosite cala
de 4epresie /amilton si cala de 4epresie Aeriatrica. &ezultatele arata ca a crescut
spontaneitatea, creativitatea si empatia participantilor, ducand astfel la imbunatatirea comunicarii
si adaptarea la propriile probleme. 3rticularea emotiilor si %andurilor a cunoscut de asemenea o
imbunatatire semnificativa, iar scorul la anxietate a scazut considerabil. -a ajuns astfel la
concluzia ca psihodrama poate fi de ajutor persoanelor varstnice pentru imbunatatirea
comportamentului si bunastarea psiholo%ica si pentru descoperirea intelesului vietii.
Pentru batranii institutionalizati sau din casele de batrani colectivul 6niversitatii din
/avana recoman!a impartirea ,rupelor mari in ceea ce ei nume#c 0,rupe familiale1 !e &a"a'
!e 2/3 per#oane, avand discutii atat in %rupul extins cat si in %rupele mici. e pleaca de la
premiza ca uneori per#oanele !e $ar#ta a treia a&#or& mai ,reu informatia, asa ca %rupele mici
sunt necesare ca forum pentru intrebari si exprimare de sine.
(aptul ca batranii institutionalizati adesea se izoleaza este un lucru indeobste cunoscut. 5n
timp ce psihoterapia si medicatia traditional utilizata pentru remotivarea pacientilor nu este atat
de eficace la batrani, p#i)o!rama !a re"ultate. Psihodrama este recomandata ca substituent mai
acceptabil si mai putin anxietant al psihoterapiei prin alte metode, facilitand expresia intre%ii
%ame de sentimente si oferind oportunitati pentru resocializare. 5n cadrul psihodramei sunt
utilizate in special pantomima de %rup, cu sarade sau fra%mente de piesa de pantomima, utilizarea
picturilor sau pozelor pentru a pune in scena dispozitia si personalitatea personajelor din poze8
jocul de rol al unei persoane admirate8 vizionarea de spectacole de teatru. e foloseste de
asemenea bibliodrama, care poate satisface nevoile unor indivizi sau %rupuri mai mici.
Psihoterapia de %rup este utila in %rupuri mixte si pentru tratamentul problemelor
emotionale si existentiale unice ale femeilor varstnice. Principalul beneficiu este acela de a oferi
o oaza de si%uranta pentru explorarea problemelor curente, inte%rarea sinelui, cresterea stimei de
sine si depasirea izolarii si depresiei. Pe de alta parte, nu doar ca ii putem invata pe varstnici,
varstnicii ne invata pe noi. 5n acest context, (rancisco Ao'a, picta un tablou, 95nca invat: !93un
aprendo:#, infatisand un batran mer%and cu ajutorul a doua bastoane.
unt nsa si situatii n care batrnetea este resimtita ca o stare pozitiva si ca un atribut
valoric al personalitatii. (aptele lipsite de importanta, neesentiale, sunt date la o parte, individul
se concentreaza asupra esentialului, dezvoltndu-se capacitatea de sinteza si vederea de
ansamblu. Bvocarea vechilor amintiri procura o placere interioara si o afirmare a realitatii de sine.
4esi recunoaste existenta unor fenomene ne%ative, ca$ oboseala pro%resiva, scaderea concentrarii
si a memoriei. ". von MonaGow considera ca individul nu trebuie sa cada prada depresiei si
sentimentului de inferioritate. B. MinGowsGi noteaza ca la batrni se poate vorbi nca de
posibilitatea de creatie si de o anumita capacitate de adaptare la situatiile noi ale vietii traite.
-atranetea este, incontestabil, o etapa a vietii, o schimbare a re%imului psiho-biolo%ic n
sens involutiv. Ba este la fel de z%omotoasa si capricioasa ca si adolescenta, fiind brazdata de
crize, drame, an%oase, ntrebari, nelinisti. 4ar, pe cnd adolescenta se proiecteaza n viitor, ca o
perspectiva, batrnetea se ntoarce catre trecut pe care-l contempla. 4in acest motiv, credem ca nu
%resim daca afirmam ca &atrnetea e#te o a!ole#centa pe !o#.
BIBLI!"#FI$:
). -irch , 3. - Psihologia dezvolt=rii, Bd. 0ehnic=, -ucuresti, >KKK
>. 4umitru Mircea - Batranete activa, Bditura Medicala , -ucuresti, )*,E
C. Aene 4. "ohen - Maturitatea: varsta perfectiunii. Puterea pozitiva a varstei a treia, Bditura
4ominor, -ucuresti, >KK,
E. 5ve', 3llen, s. a. D !ilitatile consilierului. !ordare din perspectiva "icroconsilierii !trad.
,
Popa imona#, Bd. &isoPrint, "luj, )***.
2. &iemann, (ritz, Lleespies, Oolf%an% - rta de a pregati pentru varsta a treia, Bditura 0rei,
>KKH.
+. 0atu ". si Lepadatu 5. - #eniu" si #enectu" $consilierea varstnicilor%, Bd.Psihomedia, ibiu,
>KKH
H. Ferza, B. si Ferza B, (. - Psihologia vrstelor , Bd. Pro /umanitas, -ucuresti, >KKK.
Aging and eriatric Counselling
Life can be overwhelmin% at times. "opin% with stress and ne%ative events can become
more difficult as we a%e. Pust because we have life experience and have coped for 'ears does not
mean extreme stressors will not affect us. ometimes, we just need someone to talG with and we
need someone to listen.
Oe offer coun#ellin, an! #upport for #enior# in t)e follo4in, area#$
Bxplorin% livin% choices
0ransition from home to residential livin%
&esolvin% famil' issues
"are%iver stress
5mprovin% interpersonal relationships
"opin% with mood chan%es
"opin% with loss, %rief and bereavement
4ealin% with chan%es in health
enior abuse !financial, sexual and ph'sical#
"opin% with chan%in% roles as we a%e
"opin% with loneliness
*