Sunteți pe pagina 1din 28

IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti:

Iunie,
lunã dedicatã cinstirii
Inimii lui Isus
Devoþiunea cãtre Inima lui Isus s-a rãspândit în Biserica noastrã dupã anul 1600, în urma unor revelaþii
particulare primite de Sfânta Margareta-Maria Alacoque ºi fãcute cunoscute de Sfântul Ioan Eudes. De
asemenea, ºi sãrbãtoarea închinatã Inimii lui Isus este de datã recentã: în 1765 era celebratã în Polonia
ºi la Roma, iar începând cu anul 1856 a fost extinsã la toatã Biserica Catolicã.
Preamãrind iubirea ºi milostivirea lui Dumnezeu, aceastã devoþiune, practicatã fie individual, fie
comunitar, se exprimã în general prin rugãciuni de consfinþire cãtre Inima lui Isus, recitarea litaniilor,
spovadã ºi împãrtãºanie în prima vineri din lunã ºi imitarea Inimii lui Isus care este blândã ºi smeritã.
Ziua în care este practicatã în mod special evlavia cãtre Inima lui Isus este vinerea; iar luna dedicatã
acestei devoþiuni este luna iunie. În prima vineri din fiecare lunã a anului, preoþii viziteazã bolnavii acasã
sau la spital pentru a-i spovedi ºi împãrtãºi.
Îmi amintesc cum în primii ani de preoþie mergeam la diferiþi bolnavi ºi bolnave pentru a-i îngriji cu
Sfintele Taine în prima vineri din lunã, ºi nu-l pot uita pe unul care de câtva timp era orb. Nu-i mai ºtiu
numele. Dupã ce se împãrtãºea, rãmânea liniºtit câteva momente, apoi întindea mâna spre vioara
care-i stãtea alãturi pe o masã, ºi începea sã cânte. Era rugãciunea lui de mulþumire faþã de Isus pe care
tocmai îl primise în Sfânta Împãrtãºanie. Parcã se schimba totul când cânta; i se lumina faþa, dispãreau
sãrãcia ºi singurãtatea. Rugãciunea lui cântatã la vioarã îmi dãdea ºi mie în suflet ceva imposibil de
descris, mã umplea de luminã ºi de bucurie, astfel cã ºi azi când îmi reamintesc de acele vizite fãcute în
prima vineri la bolnavul cel orb, regãsesc în mine urma de pace ºi bucurie ce-mi inundau inima.
ªtiu cã nu le este uºor preoþilor sã meargã la bolnavi în prima vineri din lunã, dar le mulþumesc pentru
spiritul lor de jertfã ºi sunt sigur cã mergând ei sã-i viziteze pe cei în suferinþã, sunt ºi ei vizitaþi la rândul
lor de lumina ºi bucuria lui Dumnezeu.
Aminteam mai sus de litania în cinstea Inimii lui Isus; în ea rostim ºi aceastã invocaþie: „Inima lui Isus,
darnicã faþã de toþi cei care Te cheamã, miluieºte-ne pe noi”. În aceastã scurtã rugãciune ne exprimãm
încrederea cã toþi care aºteaptã, invocã ajutorul Fiului lui Dumnezeu, se vor bucura de dãrnicia inimii
sale care este plinã de bunãtate ºi de dragoste. Pe de altã parte însã trebuie sã imitãm Inima lui Isus ºi
sã fim ºi noi darnici faþã de toþi care ne cheamã într-un fel sau altul. Spun aceasta amintindu-mi de
colecta pe care noi, catolicii din þarã am organizat-o în toate bisericile noastre ca sã-i ajutãm pe cei
sinistraþi în urma inundaþiilor. Sigur cã ajutorul nostru nu a acoperit toate necesitãþile lor, ºi de aceea în
mãsura în care vrem ºi putem rupe ceva din ceea ce este al nostru, sã continuãm cu sprijinirea celor care
acum suferã lipsuri de toate felurile ºi ne cheamã în ajutor fãrã cuvinte. În acest sens îndemn toþi preoþii,
congregaþiile ºi comunitãþile parohiale sã-ºi arate solidaritatea ºi dragostea faþã de toþi care ne cheamã
acum ºi în viitor. Este o formã de trãire a evlaviei faþã de Inima lui Isus, evlavie pe care o recomand în
toate expresiile ei de consacrare sau consfinþire, de spovadã ºi împãrtãºanie în prima vineri a lunii, de
cinstire specialã a Inimii Preasfinte în luna iunie, de imitare a lui Isus cu inima blândã ºi smeritã.
ªi deoarece pentru mulþi dintre copii ºi tineri se apropie examenele, le doresc din toatã inima reuºitã
cât mai bunã.

nr. 7/2005 1
Inima lui Isus
„Iatã acea Inimã care i-a iubit atât de mult pe oameni, aceastã devoþiune reprezintã centrul spiritualitãþii creºtine
care nu s-a cruþat niciodatã, care s-a istovit ºi s-a consumat ºi cheia înþelegerii întregii istorii a mântuirii.
pentru a le mãrturisi dragostea sa. Ca recunoºtinþã, primesc
de la cea mai mare parte dintre oameni doar Originea devoþiunii –
nerecunoºtinþã, lipsã de respect ºi sacrilegii, rãcealã ºi
dispreþ faþã de acest sacrament de iubire”. Sfânta Scripturã
Papa Pius al XII-lea sublinia cã, în ciuda importanþei
Inima lui Isus – izvor de momentului Paray-le-Monial pentru dezvoltarea sa,
originea acestei devoþiuni se gãseºte în Sfânta Scripturã.
îndurare pentru toþi Cristos însuºi ne prezintã Inima Sa ca izvor de iubire ºi de
În sânul Bisericii Catolice s-a pace: “Veniþi la mine, toþi cei
dezvoltat o formã specialã de osteniþi ºi împovãraþi, iar eu vã voi
spiritualitate care se inspirã din uºura. Luaþi jugul meu asupra
Inima lui Isus. Aceastã devoþiune, voastrã ºi învãþaþi de la mine, cãci
legatã de numele sfintei Maria- sunt blând ºi smerit cu inima ºi
Margareta Alacoque, a apãrut veþi afla alinare pentru sufletele
prima datã în Franþa, într-un voastre; cãci jugul meu este
context istoric cu totul special. plãcut ºi povara mea este uºoarã”
Franþa secolului al XVII-lea era (Mt 11,28-20). “Vor privi la cel pe
frãmântatã de jansenism, un care l-au strãpuns!”( In 19,37).
curent rigorist excesiv care vedea Cuvintele Evanghelistului Ioan ne
în Dumnezeu mai mult un duc cu inima ºi cu mintea pe
rãzbunãtor decât un Tatã. Efectul Calvar, în momentul culminant al
dezastruos a fost îndepãrtarea istoriei divine ºi umane a lui
creºtinilor de Sfânta Împãrtãºanie. Cristos. “Unul dintre ostaºi I-a
Acest curent îi “împingea pe strãpuns coasta cu o suliþã ºi
oameni la disperare, pretinzând îndatã a ieºit din ea sânge ºi apã”
de la ei o puritate care i-ar fi speriat ( In 19, 34). “Din coasta lui Isus
ºi pe îngerii lui Dumnezeu”. În þâºneºte apa, simbolul bãii
acest climat ia amploare spirituale, ºi sângele, simbolul
devoþiunea cãtre Inima lui Isus mântuirii. De aceea, sângele
care este izvor de iertare ºi reprezintã Sacramentul
îndurare ºi pentru cei care o Euharistiei, iar apa sacramentul
rãnesc prin pãcatele lor. “Prin Botezului” (Sfântul Toma de
Inima lui Isus iubirea divinã, Aquino). Din Inima strãpunsã a lui
iubirea lui Dumnezeu a devenit Isus rãstignit se naºte o lume
iubire umanã. Aceastã Inimã a nouã, o lume rãscumpãratã de
devenit rãscrucea, locul de pãcat. De atunci, Inima
întâlnire a iubirii: iubirea lui dumnezeiascã a lui Isus revarsã
Dumnezeu faþã de oameni, iubirea neîncetat asupra oamenilor
oamenilor faþã de Dumnezeu ºi iertarea ºi iubirea, prin
iubirea oamenilor între ei”. practicarea sacramentelor.
Documentul dedicat acestei
forme de spiritualitate este enciclica Cele
Papei Pius al XII-lea, Haurietis
aquas, din 15 mai 1956: ”Aceastã douãsprezece
devoþiune – care îºi are rãdãcinile
în Sfânta Scripturã, aprofundatã de promisiuni
Sfinþii Pãrinþi, de Doctorii Bisericii ºi Legat de aceastã devoþiune,
de marii mistici medievali – a binecunoscute sunt cele
cunoscut o rãspândire deosebitã ºi douãsprezece promisuni fãcute,
a dobândit forma sa actualã în urma prin intermediul sfintei Maria-
apariþiilor lui Isus Cristos Sfintei Maria-Margareta Alacoque, Margareta Alacoque, sufletelor devotate Sfintei Inimi a lui
în mãnãstirea din Paray-le-Monial, începând cu 27 decembrie Isus, adicã acelor suflete care vor recunoaºte cã prin
1673”. De atunci, depãºind numeroase dificultãþi teologice ºi propriile pãcate au “strãpuns” Inima lui Isus ºi îºi vor trãi
liturgice, s-a rãspândit în întreg poporul creºtin, iar Biserica a viaþa de credinþã convinse fiind cã iubirea divinã le va oferi
ridicat-o la demnitatea liturgicã de “solemnitate”. De fapt, eliberarea, iertarea: 1. Le voi da (persoanelor devotate Inimii

2 nr. 7/2005
lui Isus) toate harurile necesare stãrii lor de viaþã. 2.Voi aduce am atinge nici cea mai micã mãsurã a acestei iubiri. ªi El cum
pacea în familiile lor. 3. Le voi aduce consolare în toate sã nu ne cearã sã-l iubim?”. “Eu am venit sã aduc foc pe pãmânt
necazurile vieþii. 4. Voi fi refugiul lor sigur în timpul vieþii, dar ºi cât aº vrea ca el sã fie deja aprins” (Lc 12,49). Este focul iubirii
mai ales în ceasul morþii. 5. Voi binecuvânta toate acþiunile care ar trebui sã-i consume pe oameni pentru Cristos pentru
lor. 6. Cei pãcãtoºi vor gãsi îndurare. 7. Cei slabi în credinþã cã El însuºi s-a oferit ca jertfã de ispãºire pentru pãcatele lumii
vor deveni plini de fervoare. 8. Cei plini de fervoare vor ajunge întregi. La rândul nostru, cei care am fost rãscumpãraþi prin
la desãvârºirea credinþei. 9. Voi binecuvânta locul unde sângele Mielului, trebuie sã aducem jertfe de ispãºire pentru
imaginea Inimii mele este expusã ºi onoratã. 10. Preoþilor le pãcatele noastre ºi ale celor care ofenseazã Iubirea Inimii
voi da harul de a miºca ºi inimile cele mai împietrite. 11. dumnezeieºti. ªi putem repara aceste ofense prin diferite
Numele persoanelor care vor face cunoscutã aceastã devoþiuni la Preasfânta Inimã a lui Isus: practicarea celor nouã
devoþiune vor fi scrise în Inima mea ºi nu vor fi ºterse niciodatã. vineri întâi, participarea la Sfânta Liturghie ºi primirea Sfintei
12. Tuturor celor care se vor împãrtãºi nouã luni la rând, în Împãrtãºanii reparatorii, consacrarea personalã sau a întregii
fiecare primã vineri din lunã, le promit harul statorniciei pânã familii Inimii lui Isus, recitarea iaculatoriilor în diferite momente
la sfârºit. Ei nu vor muri lipsiþi de harul meu, nici fãrã a primi ale zilei.
sacramentele. În ceasul morþii, Inima mea le va fi scãpare
sigurã. Inima lui Isus - izvor de haruri
Pentru a arãta importanþa devoþiunii faþã de Inima lui Isus
Inima în viaþa de credinþã, vom aduce mãrturia unui om a cãrui
viaþã spiritualã a fost centratã pe aceastã devoþiune. Este
lui Isus vorba despre Papa Ioan al XXIII-lea care, în “Jurnalul
cere Sufletului”, fãcea urmãtoarea mãrturie: “Imediat dupã Botez
am fost consfinþit Inimii Preasfinte a lui Isus... Îmi amintesc cã
iubire printre primele rugãciuni pe care le-am învãþat era ºi o scurtã
iaculatorie pe care o repet ºi azi cu mult drag: Preasfântã
ºi Inimã a lui Isus, fã sã te iubesc mereu mai mult. Inima lui Isus
este izvor de har, de iubire, de bucurie, de vocaþie, de
reparare credinþã... Astãzi tot ce se referã la Preasfânta Inimã a lui Isus
Sfântul Alfons mi-a devenit familiar ºi foarte scump; viaþa mea pare destinatã
Maria de Liguori, sã se consume sub lumina ce emanã din Tabernacol ºi pentru
vorbind despre a gãsi rãspuns la toate frãmântãrile mele trebuie sã recurg
dragostea lui Isus la Inima lui Isus. Am convingerea cã aº fi gata sã-mi dau
pentru oameni, viaþa pentru cauza Preasfintei Inimi. Vreau ca devoþiunea la
spunea: “Iubirea Preasfânta Inimã, înrãdãcinatã în Sacramentul Iubirii, sã fie
Inimii lui Isus este mãsura întregului meu progres spiritual”.
atât de mare, încât “Omul anului 2000 are nevoie de Inima lui Isus, are nevoie
dacã am pune de Ea pentru a construi civilizaþia iubirii. Vã invit, dragi fraþi ºi
laolaltã toatã surori, sã priviþi cu încredere la Preasfânta Inimã a lui Isus ºi
iubirea de care sunt sã repetaþi mai des, mai ales în luna iunie: Preasfântã Inimã
capabili oamenii, a lui Isus, eu am încredere în tine!” (Ioan Paul al II-lea, 8 iunie
sfinþii ºi îngerii nu 1994, audienþa generalã).
CRISTINA ªOICAN

Cãlãuzã spiritualã cãtre inima lui Isus


În luna iunie, lunã în care acest demers contemplativ ºi
devoþiunea la Inima Preasfântã a lui spiritual, lucrarea de faþã propune
Isus este trãitã cu o mai mare creºtinilor o perspectivã kerigmaticã
intensitate, propunem spre lecturã asupra misterului lui Cristos: icoana
cartea ”Contemplând Inima lui Isus”, Inimii strãpunse rezumã, de fapt,
care aparþine pãrintelui iezuit Daniel Lucrarea lui Cristos, mort ºi înviat
Dideberg ºi care a apãrut la Editura pentru lumea întreagã”.
Arhiepiscopiei Romano - Catolice de „Devoþiunea faþã de Inima
Bucureºti în 2002. strãpunsã a lui Cristos trimite la însãºi
„La picioarele Crucii, Maria ºi persoana lui Dumnezeu fãcut om,
Ioan au contemplat Inima strãpunsã primind liber moartea, din dragoste
a lui Isus. Urmându-le pilda, de-a pentru noi… Ea þinteºte esenþa vieþii
lungul veacurilor, mulþi credincioºi creºtine: iubirea lui Dumnezeu fãcut
au scrutat tâlcul spiritual al acestui om, pânã la moartea pe cruce, cu
episod pascal, meditând Inima strãpunsã. ªi ne pune o
Evangheliile, cu deosebire pe cea a întrebare: ce rãspuns sã-i dãm lui
lui Ioan, ucenicul multiubit. Reluând Cristos care ne-a iubit astfel?!

nr. 7/2005 3
Surorile Fericitei maici Francesca Rubatto
CONSACRATÃ
VIAÞA CONSACRATÃ

În ziua Învierii Domnului ºi-au fãcut intrarea oficialã în disponibilitatea faþã de cei bolnavi, fizic sau moral, dorinþa de
comunitatea catolicã din Nãvodari Surorile Capucine ale Fericitei a trãi credinþa ºi de a o împãrtãºi pe deplin, o aduc aproape
maici Francesca Rubatto. La aceastã sãrbãtoare au fost de noi, Mamã ºi Sorã a timpurilor noastre.
prezente Superioara Provincialã a Congregaþiei din Italia, maica În parohia din Nãvodari sunt trei surori ale acestui Institut,
Maria Gloria Arrigoni ºi sora Cornelia Saita, economa care se simt provocate sã evanghelizeze cu bucurie ºi simplitate
provincialã a Congregaþiei. La sfârºitul Sfintei Liturghii, ºi sã împlineascã testamentul Fericitei Francesca “a iubi aºa
Superioara Provincialã a prezentat, pe scurt, viaþa Fericitei cum a iubit Isus, chiar pânã la a-ºi da viaþa pentru prieteni”.
Francesca Rubatto, fondatoarea Institutului. Anul trecut s-au Superioara Provincialã, amintindu-ne de cuvintele lui Isus:
împlinit 100 de ani de la moartea ei, care a avut loc pe 06 august “Mai mare bucurie este în a da decât în a primi” a cerut sprijinul
1904, la Montevideo,în Uruguay. Pe 10 octombrie 1993 a fost tuturor credincioºilor pentru ca prezenþa lor simplã ºi umilã sã
beatificatã de cãtre Papa Ioan Paul al II-lea. Toatã viaþa ei a fost fie o mãrturie a iubirii milostive a lui Dumnezeu pentru
un imn de laudã adus lui Dumnezeu, transpus în dãruirea totalã rãspândirea împãrãþiei sale de iubire ºi adevãr.
faþã de cei nevoiaºi. Gesturile eroice, cuvintele sale inspirate ºi Credincioºii din Nãvodari îi mulþumesc lui Dumnezeu pentru
zelul misionar dezvãluie iubirea ei faþã de Sfânta Treime, de prezenþa acestor surori în mijlocul lor, pe care le vãd ca pe un
care a fost pãtrunsã ºi transformatã. dar al sãu, un dar mijlocit de Fericitul Ieremia, cãlugãrul capucin
Dupã 7 ani de la fondarea Institutului, care a luat fiinþã în român ºi Patronul Bisericii din Nãvodari.
1885, Fericita Francesca Rubatto îºi deschide inima ºi viaþa cãtre Pr
Pr.. NICOLAE FFARCAª
ARCAª
dimensiunea misionarã a Institutului, ea însãºi recunoscând-
o ca “har special acordat comunitãþii noastre”. Traverseazã
Oceanul, în America Latinã, pentru a-i ajuta pe cei sãraci ºi pe
cei uitaþi. Noul Institut, chiar de la apariþia lui, este marcat de
lucrãrile lui Dumnezeu: este supus martiriului. într-o misiune
brazilianã, în Alto Alegre din Maranhao, are loc martiriul a 7
surori foarte tinere, ucise împreunã cu 4 cãlugãri capucini. Papa
Leon al XIII-lea a numit acest fapt “primiþia secolului”.
Fericita Francesca, decedatã la vârsta de 60 de ani, a rãmas
ca misionarã; a dorit ca rãmãºiþele sale pãmânteºti sã rãmânã
acolo, printre preaiubiþii ei sãraci.. Sfântul Pãrinte Papa Ioan
Paul al II-lea a proclamat-o “prima Fericitã a Uruguayului”.
Deºi s-au scurs 100 de ani de la moartea Fondatoarei,
carisma ei este actualã pentru cã intuiþia educativã,
Fiecare creºtin trebuie sã creadã în Evanghelie ºi sã o
transpunã în viaþa personalã. ªi noi, Surorile Capucine ale maicii
Rubatto suntem chemate sã trãim Evanghelia dupã exemplul
fondatoarei noastre, Fericita Maicã Francesca, cu generozitate
ºi bucurie, trecând de la a asculta Cuvântul la a-l pune în
practicã.
Comunitatea noastrã ia viaþã în Bisericã, pentru a-l sluji cu
iubire pe Dumnezeu, Binele Suprem ºi pentru a oferi speranþã
ºi ajutor suferinþei omului.
Suntem trei surori venite din Italia, din localitãþi diferite, cu
experienþe ºi misiuni diferite în domeniul sanitar ºi al educaþiei.
Suntem în România, în parohia Nãvodari de douã luni. În spiritul
franciscan care ne caracterizeazã, suntem chemate sã fim un
semn de speranþã încrezãtoare în viitor pentru tineri, alinare
pentru cei în suferinþã ºi pentru familiile aflate în dificultate,
încercând sã fim pentru toþi un semn al iubirii lui Dumnezeu
care nu dezamãgeºte niciodatã. Ne vom continua misiunea în aceastã zonã. Ne încredinþãm rugãciunilor voastre pentru ca sã
nu scadã credinþa de a lucra, zi dupã zi, cu rãbdare ºi speranþã.
Sr REGINALDA
REGINALDA,, sr CHIARA ºi sr FRANCESCA

Comunitatea Surorilor Oblate Asumpþioniste anunþã cã în cadrul grãdiniþei Ave care funcþioneazã în incinta Mãnãstirii
“Sfânta Treime”, de pe strada Zeletin, nr.13, din Cartierul Bãneasa ( lângã parohia romano-catolicã “Sfinþii Petru ºi Paul) va fi
înfiinþatã, începând cu anul ºcolar 2005-2006, ºi o grupã mijlocie care va funcþiona cu program prelungit. Vor fi primiþi copii
de 4 ºi 5ani. Activitatea va începe pe data de 19 septembrie.
Pentru înscrieri, informaþii sau detalii, ne puteþi contacta telefonic, la numerele 021/233 01 46 ; 021/233 01 45 sau pe
adresa de e-mail : oa_prov_romania@yahoo.fr

4 nr. 7/2005
O zi a familiilor indispensabile în trãirea fidelã ºi armonioasã a vocaþiei noastre
la cãsãtorie. Ei ne stau alãturi, la ei gãsim un sfat bun de fiecare

NE SCRIU CITITORII
datã când avem curajul sã-l cãutãm. Cuplurile care au curajul
Piteºti, sâmbãtã, 21 mai. Când nori grei de furtunã de a avea un duhovnic sunt cu adevãrat mai bogate în drumul
ameninþau cerul, în biserica Ss. Petru si Paul, soarele încãlzea lor de dezvoltare umanã ºi spiritualã.
toate inimile inundate de emoþii. Familiile comunitãþii noastre Mãrturiile celor prezenþi au fost clare: împreunã este mai
erau sãrbãtorite, iar Oblaþii, care au în grijã pastoraþia cuplurilor, frumos, iar cu Dumnezeu alãturi, cãsãtoria este,
îºi comemorau Fondatorul, pe Sf. Eugen de Mazenod, un om într-adevãr, un sacrament si nu doar un act uman, cum cred
care în toatã existenþa sa de misionar ºi de Episcop al Marsiliei încã mulþi.
ºi-a dat viaþa pentru a face ca Biserica sã fie o familie de familii, Seara, întâlnirea s-a prelungit pânã târziu, deoarece cei
unitã în iubirea lui Cristos. tineri ºi cei mai în vârstã - dar cu mai multã experienþã - au
Am fost onoraþi de vizita PS Cornel Damian ºi a pr. Fabian. continuat în mod firesc sã mai stea de vorbã, împãrtãºin-du-ºi
În cadrul Sfintei Liturghii, generaþiile s-au unit spre a aduce slavã experienþele de viaþã.
lui Dumnezeu. Copiii, prin glasurile lor pure, alãturi de familiile Mulþumim lui Dumnezeu cã ne iubeºte ºi ne dã bucuria
jubiliare, au dat mãrturie cã într-adevãr aceasta este calea de a face parte dintr-o comunitate, adicã dintr-o familie mare,
Bisericii. binecuvântatã cu pãstori care ne-au mãrturisit cã îºi fac
Toþi am fost plãcut impresionaþi de cuvintele frumoase ºi bucuroºi datoria de pãrinþi.
pline de optimism ale înalþilor noºtri oaspeþi. HELGA IANA-EBENHOEH
Sãrbãtoarea a continuat în sala mare a parohiei. Într-un
cadru mai puþin oficial ºi mai mult familiar, am ascultat câteva
mãrturii de credinþã trãitã în viaþa de cãsãtorie. Pentru cã eram
ca într-o mare familie, deºi emoþiile fãceau glasul sã tremure,
totuºi câteva cupluri au luat cuvântul ºi ne-au împãrtãºit din
experienþa lor. Un moment într-adevãr unic pentru
comunitatea noastrã! Concluzia acestor mãrturii? Indiferent
cã suntem la început pe acest drum, sau cã avem deja 50 de
ani de cãsãtorie, sau cã ne aflãm în plin traseu (dacã îmi pot
permite sã spun aºa), fãrã Dumnezeu nu existã fidelitatea
iubirii. Naºterea unui copil, moartea cuiva drag, cumpãna
unor boli grele sau viaþa de zi cu zi, totul se trãieºte în jurul
unei axe: credinþa ºi iubirea.
Preoþii ºi persoanele consacrate ne sunt ajutoare absolut

Recunoaºtere Dragi cititori,


internaþionalã Este o datorie pentru noi sã vã mulþumim, Dumneavoastrã, tuturor celor care
Maestrul Teodor Rãducan a ne-aþi fost alãturi cu rugãciunea. Ziua Mondialã a Comunicaþiilor Sociale a fost un prilej
primit din partea Institutului bun pentru a ne uni în jurul altarului Domnului nostru Isus Cristos pentru a-i mulþumi
Internaþional pentru biografii – obser vându-i darurile ºi pentru a-i implora binecuvântarea în tot ceea ce facem.
observându-i
Cambridge- Anglia, o importantã Este, de asemenea, o onoare pentru noi sã mulþumim tuturor celor care au înþeles
recunoaºtere care aduce în prim sã ne sprijine ºi din punct de vedere financiar
financiar.. Efortul pe care Arhiepiscopul Ioan
plan valoarea artisticã prin care Robu îl face pentru a menþine flacãra vieþii în iniþiativele media a primit un important
artistul s-a fãcut cunoscut în spaþiul ajutor cu colectele pe care le-aþi organizat în comunitãþile Dumneavoastrã. Astfel, ºi
european ºi nu numai. la noi, ca în întreagã Bisericã Catolicã, Ziua Mondialã a Comunicaþiilor Sociale a fost
Teodor Rãducan este enoriaº al ºi o zi a solidaritãþii ºi a împãrtãºirii bunurilor materiale prin ofertele pe care le-aþi
parohiei Bucureºtii Noi. Despre el, fãcut. Ne bucurãm sã nominalizãm, în ordinea în care au prezentat colecta
pãrintele paroh Martin Cabalaº Dumneavoastrã, urmãtoarele parohii: Sfânta TTereza ereza – Bucureºti (Bellu), Adormirea
ne-a spus cã este o persoanã activã Maicii Domnului – Bucureºti (Drumul TTaberei),aberei), Preasfântul Mântuitor – Bucureºti
în viaþa comunitãþii, care a contribuit (Italianã), Preasfânta Inimã a lui Isus – Bucureºti (Francezã), Preasfânta Fecioarã Maria
la înfrumuseþarea bisericii ºi care în Reginã – Bucureºti (Cioplea), Catedrala Sfântul Iosif. Sumele oferite nu corespund
fiecare duminicã asigurã materialul acestei enumerãri, ceea ce conteazã este generozitatea pe care am remarcat-o ºi
grafic care se foloseºte în cadrul pentru care vã suntem profund recunoscãtori.
liturghiilor. Folosim aceastã ocazie pentru a vã prezenta sigla sub care punem toate iniþiativele
media ale arhidiecezei noastre. Arhanghelului Gabriel încredinþãm toate operele
noastre pentru a le include în planul de revelare a iubirii lui Dumnezeu, iubire pe care
el a fãcut-o cunoscutã de multe ori înaintea noastrã.

Cu recunoºtinþã,
Pr
Pr.. Francisc Ungureanu
ºi întreaga echipã de angajaþi, voluntari ºi colaboratori ai Centrului de Comunicaþii
Centrului
Bucureºti-- Angelus Communications
Sociale al Arhidiecezei de Bucureºti

nr. 7/2005 5
Familia ºi copiii - Ce ar fi copilul rãsfãþat?
- Pentru a rãspunde la întrebare mã întorc la textul biblic
UNIVERSUL FFAMILIEI
AMILIEI

din evanghelistul Matei (19,14). Împãrãþia cerurilor aparþine


- Copiii sunt un dar de mare preþ. Maternitatea ºi „unora ca aceºtia”. Afirmaþia este aºezatã între douã episoade:
paternitatea îºi gãsesc împlinirea tocmai în acest dar. Pãrinte primul prezintã motivele pentru care o persoanã ar putea alege
Fabian, ce ne poate spune Biserica despre copii, despre sau ar putea renunþa la o stare de viaþã sau alta (fie cãsãtorie,
credinþa lor, în lumea de astãzi? fie feciorie) , iar al doilea episod se referã la motivele renunþãrii
- Într-o Scrisoare adresatã copiilor, Papa Ioan Paul al II-lea la bunurile pãmânteºti. ªi cum copiii nu fac uz nici de cãsãtorie,
evidenþia o serie de aspecte cu privire la valoarea inestimabilã nici de bunuri, iatã, Împãrãþia aparþine acelora care sunt ºi fac
a copilãriei, reluând cuvintele lui Isus: „«Dacã nu vã schimbaþi ca ei. În lumina acestei explicaþii problematicã pare a fi situaþia
ºi nu vã faceþi asemenea copiilor, nu veþi intra în Împãrãþia în care ºi-ar încãlca statutul, fapt pe care putem sã-l considerãm
cerurilor». Mai mult, Sfântul Pãrinte se întreba: „Isus nu face cu uºurinþã un abuz. Cine este rãspunzãtor de acest
oare din copil un model chiar pentru adulþi?”. Iar în continuare dezechilibru? Copilul? Desigur cã ar fi un rãspuns pripit.
dã rãspunsul: „În copil existã ceva ce nu trebuie sã lipseascã Responsabilitatea cade în primã instanþã asupra adulþilor
niciodatã celui care vrea sã intre în Împãrãþia cerurilor. Cerul (familie, ºcoalã) dar ºi asupra societãþii (stradã, stadion, club,
este fãgãduit tuturor celor care sunt simpli aºa cum sunt copiii, media). Când modelele comportamentale introduc copilul în
tuturor celor care, ca ºi ei, sunt plini de spiritul abandonãrii în lumea lui „a avea”, „a face uz”, este foarte probabil ca acel
încredere, care sunt curaþi ºi bogaþi în bunãtate. Numai aceºtia copil sã fie dificil… dar este o dificultate însuºitã, deprinsã…
pot afla în Dumnezeu un Tatã ºi pot sã devinã, la rândul lor, am putea spune cã vede ºi se joacã de-a adultul. Sã nu uitãm
datoritã lui Isus, fii ai lui Dumnezeu”. Se vorbeºte chiar de o cã pentru copii jocurile sunt o componentã fundamentalã a
„evanghelie a copilului”. Copilul se constituie într-un model realitãþii în care trãiesc.
pentru omul adult prin încredere, curãþie ºi bunãtate. De fapt - Ce pot face familia, pãrinþii, pentru a orienta copilul pe
prin simplitatea lui, copilul ajutã persoana adultã sã descopere calea cea bunã?
care este esenþa credinþei: încredinþarea. - Poate o sã consideraþi cã rãspunsul meu este simplist. Aº
- Noi, persoanele mature (pãrinþi, învãþãtori, profesori) ne spune cã, înainte de toate, fiecare pãrinte ar trebui sã se întrebe
lamentãm tot mai mult: copiii noºtri sunt dificili, „nu ne ascultã”. încotro merge fiul/fiica. Sã vadã care îi sunt aspiraþiile. Sã vadã
Sunt mai dificili copiii de astãzi faþã de cei de odinioarã? în ce mãsurã este prezent în viaþa fiului/fiicei. Sigur cã este
- Nu putem gãsi un rãspuns la aceastã întrebare, dacã necesar ca pãrintele sã aibã o conºtiinþã finã pentru a-ºi
nu punem ºi întrebarea complementarã: sunt mai dificili adulþii recunoaºte ºi carenþele. Este nevoie de o virtute, astãzi
de astãzi decât cei de odinioarã? Oricum coordonatele în care desconsideratã: umilinþa. Umilinþa te pune în faþa necesitãþii
trãieºte omul modern, omul epocii informatizate, sunt unui ajutor. ªi cred cã în acest fel ne întoarcem la acea
schimbate, ºi, prin urmare, sunt diferite ºi exigenþele acestuia. dimensiune fundamentalã a existenþei noastre creºtine:
Nu putem sã nu luãm în considerare puternica presiune care încredinþarea. O încredinþare în ajutorul lui Dumnezeu ºi în
apasã asupra pãrinþilor. De multe ori acestora le este greu ajutorul aproapelui. Grupurile de familii care ar fi de dorit sã se
sã þinã în frâu dorinþele copiilor. De modul în care ei reuºesc constituie la nivel parohial ºi diecezan ºi care au printre altele
sã rãspundã acestor cereri, depinde în mare parte ºi recunoaºterea apartenenþei comune la Cristos ºi Bisericã se
rãspunsul la întrebarea asupra „copilului dificil”. Când copilul pot constitui într-un cadru în care ajutorul sã fie dat ºi primit, în
este rãsfãþat peste mãsurã, când pãrinþii (mai ales tatãl, simbol care se creºte împreunã - pãrinþi ºi copii, familii cu familii, pentru
al legii ºi purtãtor al autoritãþii) nu ºtiu sã spunã „nu”, riscul ca a deveni „o familie de familii”. Doar un astfel de cadru lãrgit, în
un copil sã devinã capricios, pentru a nu spune viciat, care familia ca atare este întãritã, poate sã fie un suport pentru
este mare. copil sau copii. (A.C.)

Întâlnirea matrimoniala de la Câmpulung Euharisticã au adus în mijlocul nostru


spiritul de comuniune ºi prietenie în
Un grup de familii din mai multe ºi Florin Ardelean, împreunã cu Cristos, bucuria creºterii împreunã,
parohii bucureºtene, dar ºi din pãrintele Fabian Mãriuþ au fost pentru binele fiecãrei familii, dar ºi
Câmpulung ºi Craiova, s-au reunit cãlãuzele acestei întâlniri. Dãruirea speranþã pentru reînnoirea (ºi, poate,
pentru un weekend matrimonial sincerã ºi generoasã (ºi umilã!) a reconsiderarea) rolului familiei în
(6-8 mai), la Câmpulung. Alãturi acestora, împreunã cu celebrarea comunitatea parohialã.
de acestea a participat Cu speranþa cã ºi alte
ºi sora Felicitas (Congre- familii vor avea ocazia
gatio Jesu), o susþinã- unei asemenea bine-
toare entuziastã a venite experienþe, mulþu-
acestui grup, precum ºi mim tuturor celor care
pãrintele paroh Petru ne-au fãcut acest frumos
Paulet, gazdã deosebit dar.
de primitoare. Dumnezeu sã-i
Douã familii anima- binecuvânteze!
toare, Elena ºi Eugen MARIE-RA YMONDE
MARIE-RAYMONDE
Ghelner, alãturi de Elena SOUCALIUC-PRAGER

6 nr. 7/2005
Prin Euharistie ajungem la adevãrata împlinire

ANUL P
Dorinþa de a fi împliniþi «cu» ºi «în» Dumnezeu este, astãzi, posibilitatea de a se bucura de un stil de viaþã plãcut. Motive

PASTORAL
ASTORAL LUNÃ DE LUNÃ
înãbuºitã de atâtea alte forme mai mult sau mai puþin suficiente pentru a fi mulþumitã. E curios faptul cã nu a specificat,
consistente, de împlinire. Ne putem da seama de acest lucru în discursul ei, cã este o persoanã credincioasã, cã se roagã,
atât din experienþa noastrã, cât ºi din constatãrile pe care le merge la Sfânta Liturghie ºi se împãrtãºeºte zilnic, pentru cã o
facem din viaþa celor din jur. Iatã câteva exemple: fãcea. Oare conta pentru ea mai puþin acest lucru ºi de aceea
îºi punea întrebarea, ce i-ar putea oferi în plus Paradisul? Eu
Vreau sã mã distrez cred cã nu. Tind mai degrabã sã cred cã se simþea ca în Paradis,
Acum câþiva ani, un tânãr justifica absenþa de la Sfânta tocmai pentru cã trãia, încã de pe pãmânt, în armonie cu
Liturghie duminicalã cu nevoia de distracþie. „În timpul Dumnezeu, cu oamenii, cu natura ºi cu sine ºi se bucura de
sãptãmânii lucrez. Am un serviciu toate acestea. Din aceastã armonie
stresant. Abia aºtept sâmbãta ºi interioarã ºi exterioarã îi venea senzaþia
duminica, sã mã odihnesc ºi sã mã de mulþumire ºi de împlinire.
distrez. Dacã nu mã distrez ºi nu-mi Fãrã Dumnezeu nu poate sã existe
trãiesc viaþa acum cât sunt tânãr, când adevãratã mulþumire ºi împlinire, chiar
am s-o fac? Mai încolo o sã-mi gãsesc dacã, din punct de vedere material, totul
timp ºi pentru Dumnezeu”. este în regulã: „Nu este altã fericire
Modul acesta de a gândi mã face sã- pentru om decât sã mãnânce ºi sã bea
mi imaginez Biserica ºi, apoi, Paradisul, ºi sã-ºi înveseleascã sufletul cu ce este
ca pe un azil de bãtrâni, care ºi-au gãsit bun din agoniseala lui! Dar am vãzut
acolo refugiul. Nemaiputându-se bucura cã ºi aceasta vine din mâna lui
de viaþã, din cauza bolilor sau a vârstei Dumnezeu. Cine, într-adevãr, poate sã
prea înaintate, ºi-au gãsit, sãracii, refugiu mãnânce ºi sã se umple de desfãtãri
în Bisericã, iar dupã moarte, desigur, fãrã El?” (Qohelet 2,24-25).
Dumnezeu, cel bun ºi milostiv, îi va primi
în casa Sa. Dumnezeu ne împlineºte
Aceasta este oare Biserica voitã de Cele trei exemple, prezentate mai
Cristos ºi Împãrãþia lui Dumnezeu pe sus, pot sã acopere doar o parte din
care El a instaurat-o pe temelia Apostolilor? gama foarte largã a experienþelor umane în cãutare de
mulþumire ºi de împlinire. Dacã ne regãsim sau nu în vreunul
Dumnezeu nu-mi þine de foame din aceste exemple, nu are importanþã. Important este sã
Pentru unii duminica este un obstacol în calea asigurãrii înþelegem, din propria experienþã, cã nu existã adevãratã
traiului zilnic sau a acumulãrilor de bunuri, deoarece, zic ei, împlinire fãrã Dumnezeu. Iar aici vorbim nu doar de acceptarea
banul vine muncind ºi nu mergând la bisericã. „Lucrez ºi banul teoreticã a lui Dumnezeu, la nivelul minþii, ci vorbim de
îmi vine în buzunar. Cu buzunarul gol nu pot sã mã duc la experienþa totalã de viaþã pe care, fiecare dupã capacitãþile
piaþã, la magazin sau sã plãtesc întreþinerea ºi celelalte taxe. sale, o poate face cu Dumnezeu.
Mersul la bisericã poate sã fie bun, dar nu acum. Acum trebuie Pentru noi, creºtinii catolici, experienþa totalã cu Dumnezeu
sã câºtig pentru familie, trebuie sã-mi vãd copiii aranjaþi la presupune participarea la Euharistie. Oportunitatea de a fi
casele lor. Dupã aceea, voi mai vedea”. reuniþi, duminicã de duminicã, în jurul lui Cristos, care, prin
Argumente omeneºti. Rãmân însã valabile ºi atunci când celebrarea euharisticã, se face prezent în viaþa noastrã cu
cineva îºi pierde sãnãtatea de atâta muncã ºi-ºi risipeºte apoi misterul rãscumpãrãrii, trebuie sã fie pentru noi motiv de realã
toatã agoniseala pe la medici? Sau atunci când cei pentru care sãrbãtoare ºi mulþumire. Împreunã cu Cristos îi aducem
s-a sacrificat toatã viaþa îi întorc spatele? Sau atunci când zone Domnului, prin Euharistie, jertfa noastrã de laudã ºi, prin El,
întregi sunt înghiþite de ape, devorate de incendii, distruse de primim de la Dumnezeu mântuirea ºi sfinþirea, care ne fac
rãzboi? Cât de valabilã mai este în aceste situaþii afirmaþia: adevãraþi copii ai lui Dumnezeu. Prin Euharistie ne oferim,
„Muncesc ºi am”? Nu este oare mai realistã constatarea aºadar, Domnului ºi din ea primim adevãrata mulþumire ºi
Psalmistului care spune: „Dacã Domnul n-ar zidi casa, în zadar împlinire de noi înºine.
ar trudi cei care o zidesc” (Ps 126,1), sau cuvântul lui Isus din Pr
Pr.. VENIAMIN AENêOAEI
Parabola bogãtaºului necugetat: „Nebunule, chiar în noaptea
aceasta þi se va cere sufletul; iar cele pe care le-ai pregãtit ale
cui vor fi?” (Lc 12,21). La 21 iunie 1973, în Solemnitatea Trupul ºi Sângele Domnului,
Congregaþia pentru Cultul Divin dãdea un decret referitor la
Ce-mi mai poate oferi Paradisul? Sfânta Împãrtãºanie ºi cultul Misterului
Este foarte interesantã mãrturia unei doamne de 75 de ani, Euharistic în afara Sfintei Liturghii:
din Germania: „Vedeþi, pãrinte, suntem în acest ambient de „Scopul principal, cãruia i se datoreazã
basm, – eram împreunã la o pensiune în munþi, într-un loc de- pãstrarea sfintei Euharistii în afara sfintei
a dreptul splendid – împreunã cu o mulþime de prieteni. Ne Liturghii, este administrarea Viaticului;
simþim bine. Nu ne lipseºte nimic. Ne bucurãm încã de sãnãtate scopurile secundare sunt: distribuirea
ºi avem traiul asigurat. Cum sã-mi doresc sã mor? Ce-mi poate sfintei Împãrtãºanii ºi adorarea
oferi Paradisul mai mult?” Domnului nostru Isus Cristos, care este
În mãrturia acestei doamne sunt câteva elemente prezent în sfântul Sacrament” .
importante, care pot sã creeze senzaþia de împlinire: traiul Editura Presa Bunã din Iaºi a tipãrit
asigurat (mijloacele materiale), sãnãtatea, prietenii ºi
acest material, în Ediþie Tipicã.

nr. 7/2005 7
„Într-un singur Duh am
Gândul meu pentru tine(ri)
SUFLET TÂNÃR

fost botezaþi noi toþi.” (1 Cor


„Dulce este lumina ºi o plãcere pentru ochi sã vadã 12, 13) Aºa cum anunþam ºi
soarele” (Qo 11,7). în numãrul trecut, sâmbãtã,
Dragã prietene, 14 mai, am aºteptat
Aº vrea ca împreunã cu tine sã memorãm aceastã împreunã coborârea
frazã din Qohelet ºi sã-i dãm voie sã ne urmãreascã toatã Duhului Sfânt. Dacã, din
viaþa... pãcate, unii dintre voi nu aþi
Când suntem tineri, ni se pare normal ca totul sã fie ºi putut fi prezenþi la Parohia
sã existe în jurul nostru. Trebuie sã fie lumina! Trebuie sã „Maica Îndureratã” din
existe soarele! Trebuie sã avem ochi, o familie, prieteni etc. Bucureºtii Noi pentru a ne ruga împreunã, în rândurile de
Dar câtã responsabilitate cer toate aceste lucruri normale! mai jos o sã regãsiþi momentele cele mai frumoase ale acestei
Sã-L rugãm zi ºi noapte pe Dumnezeu, aºa cum a fãcut întâlniri. Aºadar, totul a început la ora 17.30 când, înainte de
regele Solomon, ca înainte de toate sã ne înzestreze cu a ajunge în bisericã, toþi participanþii trebuiau sã dobândeascã
înþelepciune. ªi, dacã nu este prea mult, în râvna credinþei (simbolic) fiecare dar al Duhului Sfânt. Astfel pregãtiþi, am
personale, sã-i cerem lui Dumnezeu o minte limpede pânã participat la Sfânta Liturghie, am cântat ºi ne-am înãlþat
la sfârºitul cãlãtoriei noastre pe acest pãmânt. gândurile, grijile cãtre „suflul nostru de viaþã”. Asemenea
Pr
Pr.. DANIEL BULAI Apostolilor, ne-am
rugat în limbi diferite, ºi
Festivalul Muzicii – ediþia a III-a!!! Vã vine sã credeþi sau pentru cã printre
nu, sâmbãtã, 21 mai, festivalul muzicii religioase a împlinit apostoli se afla ºi
trei aniºori! Au participat 7 parohii: cu cântece exprimând Sfânta Fecioarã Maria,
dragostea de viaþã, ea a fost prezentã ºi în
de aproapele ºi, rugãciunile noastre.
nu în ultimul rând, Nu trebuie sã uitãm cã
de fratele nostru rodul Duhului este
mai mare, Isus. iubire, bucurie, pace,
Dumnezeu sã bine- blândeþe, bunãvoinþã,
cuvânteze atât încredere, înfrânare.
compozitorii, tinerii Sã ne lãsãm cãlãuziþi
talentaþi cât ºi de Duhul Sfânt!
creaþiile lor, cu
ajutorul cãrora noi sã Odatã cu vacanþa de varã, se
ne putem apropia de apropie ºi mai mult perioada care
divinitate... pentru ne va „duce” la Köln. Dacã vã
cã... ºtim cu toþii cã întrebaþi care este istoria acestor
atunci când cântãm, zile mondiale, cãutarea a luat
ne rugãm de douã sfârºit. Rãspunsul se aflã în
ori! rândurile urmãtoare…
Campionatul inter-diecezan de fotbal
inter-diecezan La începutul anilor ’80, Sfântul
Pãrinte Papa Ioan Paul al II-lea a invitat credincioºii la Roma
În perioada 27-29 mai 2005, Centrul Diecezan pentru
pentru a sãrbãtori Anul Sfânt al Rãscumpãrãrii. Cu aceastã
Pastoraþia Tineretului a organizat la Sinaia cea de-a treia ediþie
ocazie, au fost organizate multe evenimente adresate tinerilor.
a acestui campionat la care au participat ºase echipe din
Acestea au avut un succes neaºteptat astfel încât, în anul
diecezele (eparhiile): Alba-Iulia, Blaj, Bucureºti, Lugoj, Oradea
1984, la invitaþia Sfântului Pãrinte de a celebra Jubileul
ºi Satu-Mare. Meciurile au fost aprig disputate iar în final,
Internaþional al tinerilor, au rãspuns 300 000 de tineri din
reprezentanþii Arhidiecezei de Bucureºti au reuºit sã câºtige
întreaga lume care s-au adunat în piaþa Sfântului Petru în
trofeul.
Duminica Floriilor. ªi aºa a început Ziua Mondialã a
ROTARU
ARU

Pe aceastã cale, organizatorii doresc sã mulþumeascã


Tineretului…
tuturor celor care au contribuit la organizarea acestei ediþii:
Paginã realizatã de ROXANA ROT

În prezent, ZMT cuprinde douã perioade: zilele în dieceze


P.S. Cornel Damian, Pr. Eugen Bortoº, paroh al Catedralei Sf.
ºi întâlnirea propriu-zisã. În prima perioadã, pelerinii au ocazia
Iosif, Pr. Ioan Ciobanu, paroh al Bisericii Sacre Coeur, Pr. Iosif
sã cunoascã viaþa ºi organizarea Bisericii locale, sã se implice
Imbriºcã, paroh al bisericii Sf. Tereza a Pruncului Isus, Pr.
în activitãþile tinerilor dintr-o parohie germanã. Dupã aceea,
Solideo Poletti, superior la Fraternitatea Murialdo din Popeºti
împreunã cu tinerii din parohia respectivã vom pleca spre
Leordeni, Pr. ªerban Tarciziu, paroh al bisericii Bãrãþia, Pr. Ionel
Köln. Acolo vom vizita Catedrala, locul în care sunt pãstrate
Pojum, paroh al bisericii Sfânta Cruce, doamnei Maria Ghercã
relicvele Magilor, vom participa la cateheze þinute de episcopii
de la staþia socialã Caritas, domnului Ioan Fãgeþan, director
români ºi la manifestãrile organizate de tinerii din Köln. Totul
al agenþiei de turism Credo, d-lui Iosif Dâm, administratorul
va culmina cu un pelerinaj de 10-15 km cãtre locul unde vor
Casei de Odihnã din Sinaia ºi, nu în ultimul rând, Pr. Daniel
avea loc veghea ºi Liturghia celebratã de Sfântul Pãrinte.
Bulai, paroh al Bisericii Italiene ºi responsabil CDPT.
CLAUDIU ROZNOVSKI
CLAUDIU ROZNOVSKI

8 nr. 7/2005
Copile dragã,
lu i

PAGINA MICULUI PRINÞ


De-ai ºti cât de dor mi-a fost de unduirea aurie a câmpiilor
pi c u
ce-ºi cresc spicele dupã voia ºi îndurarea Domnului ºi dupã
u l s
truda omului!… Aºa cã, întorcându-mã pe pãmântul unde
f u m
Par e grâu
m-am nãscut, n-am rezistat fãrã sã trec hotarul unei þarini ale
cãrei spice îºi ascundeau comoara de boabe în saci minusculi,
aºezaþi doi câte doi de-a lungul tulpinilor zvelte, însoþite de
mãnunchiuri de ace lungi cu care vin de hac insectelor ºi d
pãsãrilor nepoftite la ospãþul cu boabe de grâu. þânc dintr-un sat neºtiut de nimeni. Era un copil orfan, care
Am privit îndelung câmpia ce pãrea un covor þesut cu fir
pribegea prin lume, trãind precum pãsãrile cerului ºi florile
tors din mãnunchiul razelor de soare, din urzeala cãruia îºi câmpului, neavând pe nimeni pe lume în afarã de Bunul
scoteau capul maci îmbujoraþi ca focul ce se întreceau în a-mi Dumnezeu. Copilandrul îi aduse împãratului un snop de spice
chema privirea ºi în a mã îndemna sã-mi îndrept gândul spre de grâu pe care abia îl putea cuprinde cu braþele-i lipsite de
Cer, pentru a-i mulþumi Creatorului care a zãmislit atâta vlagã. Puse mãnunchiul la picioarele împãratului, dupã care i
frumuseþe. ªi, în timp ce-mi scãldam privirea în baia culorilor se închinã cu sfiiciune, spunându-i cã ceea ce vede este ceea
câmpiei, vãd un spic de grâu care se tot legãna de parcã ar fi
ce cãuta, adicã planta aceea minunatã care poate împrãºtia
vrut sã-mi dea bineþe, lucru pe care-l ºi fãcu, chemându-mã plãcutã mireasmã ºi dupã ce moare.
pe nume. Pânã sã mã dezmeticesc din uimirea unei astfel de Împãratul îl privi cu atenþie, rãmânând pe gânduri, în timp
întâmplãri, vorbãreþul spic de grâu mã rugã sã-i dau ascultare, ce curtenii ºi renumiþii cultivatori de plante se puserã pe râs.
deoarece are sã-mi spunã o poveste pentru tine, copile drag. Din mulþime puteai auzi vorbe rãutãcioase, cum cã spicul de
Nu mã las rugatã de douã ori, grâu, sãrmanul, nu-i în stare sã rãspândeascã
dându-i curaj sã-ºi înceapã istorisirea. nici urmã de parfum când este viu, darãmite dupã
Aºa am aflat cã în vremuri tare de ce-i cules ºi moare. Dar împãratul pãrea sã nu-i
demult, uitate de lume, trãia un împãrat asculte ºi, luând din snop un spic de grâu, duse
care iubea într-atât florile, încât la nas planta aurie. Ce-i drept, ia mirosul de unde
împãrãþia lui fu transformatã într-o nu-i…; împãratul nu reuºi decât sã strãnute din
grãdinã de o frumuseþe nemaivãzutã pricina pleavei spicului, dar copilul nu-i aºteptã
de ochi omenesc pânã atunci ºi nici de rãspunsul ºi scoase din desagã un colãcel de
atunci încolo. Împãratul îºi petrecea grâu, în formã de floare, pe care abia îl primise
toatã ziulica admirându-ºi florile, de pomanã ºi care nu fusese scos de prea multã
ameþindu-se cu mireasma lor ºi vreme din cuptor, aburind cu dãrnicie.
preocupându-se, ceas dupã ceas, de Sorbindu-i mireasma care-i înfiorã nãrile,
cum ar putea face sã aducã la curtea împãratul mãrturisi cã nu mai cunoscuse pânã
lui alte ºi alte flori care sã-þi ia ochii prin atunci miros mai îmbietor, care sã-i lase gura apã
frumuseþe ºi sã-þi taie suflarea prin miros îmbãtãtor. ºi sã-l îndemne sã-i mulþumeascã Stãpânului cerului ºi al
Ba mai mult, împãratului îi veni în minte sã gãseascã acea pãmântului pentru asemenea dar.
plantã rarã care sã-ºi menþinã mirosul atrãgãtor ºi dupã ce Ruºinaþi, cei prezenþi îºi îngroparã privirea în pãmânt în timp
moare, promiþând cã acela care-i va aduce aceastã floare de ce împãratul, uimit de priceperea copilandrului, îi mulþumi lui
preþ va fi invitat sã rãmânã în împãrãþia lui tot restul zilelor, ca Dumnezeu care a ales sã descopere celor mici înþelesurile
prieten al sãu de mare preþ. adânci ale lumii. ªi, în urma întâmplãrii, þâncul îºi gãsi casa ºi
Aºa se face cã la curtea împãratului au venit cultivatori de familia de care avea atâta nevoie, crescând în priceperea minþii
plante din cele patru zãri, aducându-i în dar flori dintre cele ºi în bunãtatea inimii spre marea bucurie a împãratului care îl
mai necunoscute ºi mai de preþ, de la crini imperiali, tuberoze, luã de suflet pentru a-i lãsa ca moºtenire împãrãþia.
orhidee ºi trandafiri, pânã la iasomie, busuioc ºi alte câte ºi Iar tu, copilul meu drag, sã cauþi sã aduni în suflet comorile
mai câte minunãþii nemaivãzute pânã atunci. Dar strãlucirea de preþ ale priceperii ºi ale bunãtãþii ce sunt precum florile
lor, împreunã cu mirosul plãcut ºi puternic, încetau dupã numai care-ºi pãstreazã mireasma ºi dupã moarte, pentru ca, atunci
câteva zile de la desprinderea lor din pãmântul care le þinea în când te vei prezenta în faþa Tatãlui Ceresc, faptele tale bune sã
viaþã, întristându-l tare mult pe bietul împãrat. rãspândeascã un miros lafel de plãcut ca cel al pâinii calde.
Însã, într-una din zile, se prezentã în faþa împãratului un ANCA MÃRTINAª
MÃRTINAª--GIULIMONDI

În 1943, Episcopul Ioan Suciu, în Broºura „Roza – o inimã pentru


introducerea cãrþii „Viaþa lui Isus”, se întreaga lume” povesteºte pentru copii
adresa destinatarilor ei, copiii: „Micilor viaþa celei care a înfiinþat Congregaþia
frãþiori ai Domnului, vouã vã dãruiesc Maestre Pie Venerini. ”Paginile care
frumuseþea acestor pagini, ca sã vã urmeazã contureazã un destin
întipãriþi în inimi dragostea faþã de incomplet al acestei fiinþe extraordinare
Mântuitorul Isus ºi faþã de faþã de Maica ºi ne invitã sã fim atenþi la impulsul
Sfântã care ni l-a dãruit”. Rãspunzând Sfântului Duh, pentru a împlini visul lui
nevoii actuale de catehizare a copiilor, Dumnezeu care este în noi”. ªi Roza a
Casa de Editurã „Viaþa Creºtinã“ din Cluj- considerat cã cel mai bine se poate face
Napoca a actualizat ediþia din 1943 a cãrþii. Ilustraþiile sugestive, lucrul acesta prin educaþie, adicã sã-i
realizate de Maria Cenci Soffiantini, îi vor atrage pe copii ºi, cu ajute pe ceilalþi sã descopere planul lui Dumnezeu ascuns din
siguranþã, îi vor ajuta sã înþeleagã mai uºor mesajul cãrþii. eternitate în inima fiecãruia dintre noi.

nr. 7/2005 9
Dobrogea catolicã
Concertul „Resurrexit Dominus“ a umplut Bazilica „Sf. Anton“ din Constanþa
Seara zilei de 3 mai a fost una deosebitã pentru iubitorii de
muzicã sacrã din Constanþa. Parohia Romano-Catolicã din
Constanþa, împreunã cu Liceul de Artã Constanþa, a organizat
la Bazilica „Sf. Anton“ un concert vocal-simfonic intitulat sugestiv
„Resurexit Dominus“. În program au fost susþinute lucrãri de A.
Corelli, A. Vivaldi, G. B. Pergolesi, H. Purcell, W. A. Mozart, C.
Franck, R. Lukowski, M. Csermiczky, G. Muzicescu, G. Lamakin
ºi A. Podoleanu. ªi-au dat concursul corul „Cantilena“ (dirijor
prof. Horaþiu Alexandrescu), orchestra Liceului de Artã (dirijor
prof. Ion Petrache) ºi soliºtii prof. Marilena Nacã ºi Mihai Ion
(flaut), acompaniaþi la orgã de prof. Luca Matei.
Spre bucuria organizatorilor, biserica a fost plinã, astfel de
manifestãri culturale devenind o tradiþie pentru comunitatea din
Constanþa. Vicarul episcopal de Dobrogea, Mons. ªtefan
Ghenþa, a mulþumit participanþilor ºi a promis cã astfel de
evenimente vor continua.

Procesiune cu Preasfântul Sacrament pe strãzile Constanþei confesiuni creºtine ºi necreºtine. Cei


mai îndrãzneþi au cutezat sã-i întrebe
Solemnitatea sãrbãtorii „Trupul ºi cântece, copiii, care în curând vor discret pe organizatori despre
Sângele Domnului“ oferã, în fiecare an, participa la prima Sfântã Împãrtãºanie, semnificaþia celebrãrii religioase.
ºi comunitãþii catolice din Constanþa au aruncat petale de flori înaintea Aflând cã se aduce laudã Sfintei
posibilitatea sã-ºi manifeste public Preasfântului Sacrament, iar tinerii au Euharistii instituite de Isus Cristos,
credinþa ºi evlavia faþã de Mântuitorul. pãstrat ordinea. Sf. Ostie a fost purtatã fiecare cãuta sã se reculeagã preþ de
Astfel, în seara zilei de 29 mai, dupã de vicarul episcopal de Dobrogea, câteva clipe. Nu puþini au fost cei care
celebrarea Sfintei Liturghii solemne, sute Mons. ªtefan Ghenþa, ºi a fost adoratã au exclamat – „Ce frumos ºtiu catolicii
de credincioºi au pornit în procesiune în cadrul a patru staþiuni, prilej cu care sã aducã glorie lui Dumnezeu!“. Un
în zona veche a oraºului, pe traseul s-au binecuvântat locuitorii oraºului, merit deosebit în organizare l-au avut
bazilica „Sf. Anton“ – faleza Cazinoului marea, marinarii ºi toate bunurile ºi lucrãtorii Poliþiei Rutiere din
– portul turistic Tomis – piaþa Ovidiu. acestui colþ de þarã. Constanþa, care au oprit circulaþia în
Fiecare participant a cãutat sã-ºi aducã Fiind duminicã, faleza era înþesatã zonã la trecerea coloanei, sfãtuind
contribuþia la reuºita evenimentului. de iubitori ai plimbãrii la mal de mare, totodatã ºoferii sã aºtepte în liniºte
Mulþimea a acompaniat corul în cei mai mulþi aparþinând altor deblocarea traficului.

Procesiune în comunitatea salezianã din Constanþa Constanþa va avea


Comunitatea salezianã din Constanþa a fost din nou în Clubul femeilor
sãrbãtoare, pentru cã pe 24 mai a fost celebrat hramul
capelei proprii – „Fecioara Începînd cu luna mai,
Maria, Ajutorul Creºtinilor“. Parohia Romano-Catolicã
Sfînta Liturghie solemnã, la Constanþa a decis sã înfiinþeze
care ºi-a adus aportul ºi un club al femeilor, care va fi
corul „Oda Ecclesia“ al destinat cu precãdere
seminarului ortodox din persoanelor de vârsta a treia.
Constanþa, a fost urmatã Activitatea respectivului club
de o procesiune pe traseul se va desfãºura periodic, în
strada Veniamin Costache casa Caritas, aflatã în
– atelierul de confecþii – imediata vecinãtate a Bazilicii
curtea Oratorului „Don „Sf. Anton“. Respectabilele
Bosco“. Solemnitatea sãrbãtorii a avut parte ºi de o doamne vor putea lega astfel
veghe de rugãciune, care a fost organizatã cu o searã noi prietenii ºi vor avea prilejul
înainte, în capela centrului salezian. Un alt motiv de sã converseze pe diferite
bucurie pentru membrii comunitãþii a fost teme.
reîntoarcerea superiorului, Don Giorgio, care a urmat Paginã realizatã de
timp de cîteva luni un tratament în Italia. MARIUS-OVIDIU NICULESCU

10 nr. 7/2005
Bãrãganul catolic
20 aprilie 2005 – zi de sãrbãtoare la Brãila rostitã de pãrintele „purtãtor de cuvânt” al promoþiei,
recunoºtea faptul cã, deºi dupã trei ani de slujire preoþeascã,
se simt toþi încã niºte „adolescenþi” la vârsta cãutãrilor ºi
întrebãrilor!
Asistenþa a fost cuceritã de atâta francheþe ºi i-a rãsplãtit
cu aplauze generoase pe toþi cei care se perindau la microfon
cu câte o scurtã prezentare. Toþi au mulþumit pentru primirea
caldã ºi au promis cã nu ne vor uita în rugãciuni. ªi pentru cã
timpul pascal înseamnã bucurie, comunitatea gazdã a
prezentat câteva momente vesele remarcabile, susþinute de
copii înzestraþi cu talent: Sergiu, Robert, Raluca, Marilena ºi
Cora au recitat ºi cântat frumos despre rolul preotului în
comunitate, stârnind ropote de aplauze ºi acompaniament
Dupã zilele apãsãtoare de tristeþe ºi doliu pentru marele din palme ritmic din partea credincioºilor de toate vârstele.
Suveran Pontif de pioasã amintire, iatã cã Biserica lui Cristos Preoþii sãrbãtoriþi au primit fiecare câte o floare în timpul
nu cunoaºte prilej de poticnire, ci de continuitate ºi însufleþire binecunoscutului „Mulþi ani trãiascã!”, ºi ne-au acordat
permanentã în har ºi sfinþenie. Aceastã atmosferã de bucurie binecuvântarea finalã.
a înflãcãrat ºi comunitatea din Brãila, care a sãrbãtorit douã A fost o zi de har ºi bucurie comunitarã, ziua de 20 aprilie
evenimente importante ce au coincis ca datã: bucuria de 2005! Mulþumim lui Dumnezeu pentru aceastã zi!
acum celebrului „Habemus Papam” în persoana noului Papã A consemnat ROXANA COSTIN din Parohia Brãila
Benedict al XVI–lea ºi întâlnirea anualã a promoþiei de preoþi
2002 – colegii pãrintelui vicar Cristian Buga, care anul acesta
au decis sã ne onoreze cu prezenþa la Biserica din Brãila.
În deschiderea Sfintei Liturghii concelebrate de 20 de
preoþi, pãrintele paroh Alois Arcana le-a urat „Bun venit”
preoþilor oaspeþi anunþând în acelaºi timp cã este pentru
prima datã când va fi rostit numele noului Suveran Pontif.
Pentru început, în spirit de slujire sacerdotalã, toþi cei 20 de
preoþi prezenþi au intonat în cor versete din rugãciunea zilnicã
a Breviarului. Impresionantã aceastã infuzie de tinereþe
consacratã slujirii lui Dumnezeu! Cu multã modestie, în omilia

„Dacã Dumnezeu îmi va acorda un loc în cer vã voi ajuta mereu!” (Maria Ward)
Ward)

RESTITUIRI
Acestea au fost cuvintele fondatoarei noastre „Maria doar un an. Astfel, noi am putut deschide porþile pentru primii
Ward”, care astãzi ne umplu inima de bucurie, nouã, celor „grãdinari” care ne-au cãlcat pragul grãdiniþei în data de 15
care am fost chemate sã continuãm a promova ceea ce cu septembrie 2004.
sute de ani în urmã Dumnezeu i-a revelat. În aceastã comunitate locuim 11 surori care împãrtãºim
„Congregatio Jesu” continuã celor mici tot ceea ce avem mai bun,
tradiþia învãþãmântului catolic, care a pentru ca astfel ei sã poatã creºte într-
funcþionat în þara noastrã încã din o lume plinã de iubire, afectivitate,
anul 1852, atunci când au sosit pe gingãºie, solidaritate, sinceritate ºi
pãmântul mioritic primele pioniere toleranþã. Funcþionãm ca ºi grãdiniþã
din Germania. Dupã multe rugãciuni cu program prelungit în care
ale surorilor în vârstã ºi dupã un ºir elementul caracteristic în educaþia
lung de procese, iatã cã în primãvara copiilor este acela de a continua ºi la
anului 2003 primim înapoi terenul noi, pe parcursul unei zile, atmosfera
care este situat pe Calea ªerban ºi cãldura din familia proprie.
Vodã, nr. 223, pe locul unde astãzi Împreunã cu psalmistul repetãm
este ridicatã clãdirea care poartã cu ºi noi, una fiecare: Ce îi voi da
mândrie numele fondatoarei noastre „Maria Ward”, cãci ºi Domnului pentru tot binele pe care mi l-a fãcut? cãci cuvintele
comunitatea de surori ºi grãdiniþa îi poartã numele. ºi mulþumirea noastrã sunt prea sãrace pentru a exprima
Recunoºtinþa ne inundã inima ºi sufletul pentru tot ceea ceea ce meritã Dumnezeu de la noi, pentru toate minunile
ce a fãcut Dumnezeu pentru noi, prin binefãcãtorii din Italia, pe care ni le-a fãcut ºi ni le face zilnic!…
Germania ºi Austria. Datoritã acestor binefãcãtori, într-un timp „Dumnezeu va avea grijã!” (Maria Ward)
record, clãdirea a putut fi gata, cãci construcþia ei a durat Comunitatea Maria W ard
Ward

nr. 7/2005 11
Parohia Sfântul A
Fãrã aceastã comunitate,
m-aº simþi ca o orfanã fãrã casã
Dupã aceastã scurtã prezentare istoricã, doamna Opreanu
ne-a împãrtãºit ºi ce înseamnã pentru ea Biserica Sfântul Anton
din Constanþa: „Biserica este pentru mine acasã. Dacã lipsesc o
datã mã simt parcã fãrã mâini ºi fãrã picioare, mã simt orfanã,
simt un gol în inimã. Mie mi-a ajutat mult Sfântul Anton; dupã toate
Scurt istoric rãtãcirile mele m-a readus în Bisericã. Parohia este familia mare;
Bazilica romano-catolicã din Constanþa a fost construitã între miercurea mã duc la Liturghie, la surori. ªi la ele am impresia cã
anii 1935-1937, dupã modelul bisericilor din nordul Italiei. sunt ca în familie ºi, dupã pãrerea mea, preoþii salezieni ºi mãicuþele
Edificiul este lucrat în cãrãmidã aparentã, iar stilul este romanic, sunt o binefacere pentru parohia noastrã, sunt forþe convergente
specific secolului al XIII-lea. Casa parohialã este nouã, fiind care întãresc spiritualitatea antonianã”.
construitã între anii 1992-1995, lângã aceasta aflându-se în
prezent ºi un centru Caritas. Am venit în Constanþa doar cu o geantã
Parohia Sfântul Anton de Padova areºasefiliale: Techirghiol, pe umãr ºi, cu ajutorul lui Dumnezeu…
Costineºti, Agigea, Cumpãna, Valul lui Traian ºi Basarabi- Doamna Maria-Marina Galbur, moldoveancã de peste Prut, ne
Ovidiu. Sunt aproape 1000 de familii ºi circa 4000 de povesteºte, cu un evident accent moldovenesc, sosirea ei în aceastã
credincioºi, la care se adaugã aproximativ 45 de familii ºi 150 parohie: „Am sosit la
de credincioºi din filialele enumerate mai sus. Constanþa în anul 1997.
Pe teritoriul parohiei activeazã: congregaþia Preoþilor Dupã ce au fost distruse
salezieni, congregaþia surorilor SfântulIosif ºi un centru Caritas bisericile în Republica
înfiinþat în 1990. Existã, de asemenea, un dispensar în care Moldova, mama se ruga
activeazã opt medici, fiecare cu câte o orã de consultaþii pe noaptea la o icoanã a
sãptãmânã ºi o grãdiniþã aflatã sub îngrijirea cãlugãriþelor din Mãicuþei Domnului însã noi,
congregaþia surorilor Sfântul Iosif. copiii, nu am primit nici o
Hramul bisericii este Sfântul Anton de Padova, iar actualul educaþie religioasã. Când
paroh al comunitãþi este Monseniorul ªtefan Ghenþa. am ajuns aici, nu ºtiam nici
Nici chiar “ciuma roºie” nu i-a oprit pe oameni mãcar rugãciunea Tatãl
nostru . Nu ºtiam nimic
sã vinã la bisericã despre biserica din
Doamna Letiþia Opreanu, ce aparþine acestei parohii de peste Constanþa. A fost o prietenã
50 de ani, îºi aminteºte cu tristeþe cum „ciuma roºie” a închis care m-a adus la aceastã
biserica ºi a transformat-o în grajd, în anul 1948. „Au ridicat un bisericã ºi aºa am început sã
gard mare în faþa bisericii, povesteºte doamna Opreanu, iar noi particip la Sfânta Liturghie ºi
ne-am refugiat în Biserica Luteranã de lângã Palatul Sporturilor, sã fac pregãtirea pentru
unde, printr-o înþelegere cu parohul de acolo, slujea pãrintele primirea sfintelor sacramente. Pãrintele Ghenþa m-a ajutat foarte
Constantin Hausner. Din pãcate, aceastã bisericã a fost mult. Din anul 2004, am început sã primesc Sfânta Împãrtãºanie. Îi
dãrâmatã în anul 1954, dar în acelaºi sunt recunoscãtoare Sfântului Anton pentru cã am venit în Constanþa
an a început sã se reducã ºi gardul doar cu o geantã pe umãr ºi, cu ajutorul lui Dumnezeu, am primit
din faþa bisericii noastre, iar în anul tot ce aveam în Moldova, am reuºit sã-mi reîntregesc ºi familia.
1955 a fost redeschisã. Pãrintele
Comunitatea din aceastã parohie este pentru mine casã, familia
Hausner a început imediat sã
mea, este totul”.
celebreze Sfintele Liturghii, iar lumea
venea în numãr mare la bisericã Biserica, casa sufletului meu
pentru a participa la o Liturghie pe Doamna Barbara Breabãn, de origine polonezã, a venit în
înþelesul tuturor ºi pentru a cere Constanþa, împreunã cu soþul ei, în anul 1978 ºi îºi aminteºte: „Când
mijlocirea Sfântului Anton care se am venit ºi am vãzut cã
bucura, ca ºi acum, de mare faimã, este bisericã catolicã
nu doar în rândul catolicilor, ci ºi al am zis ‘bine, ne putem
creºtinilor ortodocºi ºi chiar al muta’. Se apropia
musulmanilor. Moscheea, de duminica ºi trebuia sã
exemplu, a fost deschisã mai târziu, dar musulmanii veneau la merg la Sfânta Liturghie;
biserica noastrã sã-ºi spunã pãsurile ºi mulþi vin ºi astãzi. pânã atunci nu a existat
Începând cu anii ’60, numãrul credincioºilor a sporit pentru cã duminicã în care sã nu
au venit mulþi moldoveni ºi ardeleni, dar ºi ortodocºii cãutau sã fi mers la bisericã. În
vinã cu aceeaºi fervoare. ªi astãzi în mediul ortodox existã aceastã parohie sunt
aceastã expresie: “Du-te la Sfântul Anton cã el te ajutã!”. de 27 de ani, iar Sfântul

12 nr. 7/2005
Anton
nton – Constanþa

DIN VIAÞA P
Anton m-a ajutat ºi am primit foarte multe haruri de la Dumnezeu,
prin mijlocirea lui. În Polonia nu exista cultul Sfântului Anton, pe 13
iunie 1979 participând pentru prima datã la sfinþirea crinilor; ºi de atunci

PAROHIEI
nu am lipsit niciodatã de la aceastã sãrbãtoare. Parohia înseamnã

AROHIEI
pentru mine o legãturã strânsã cu Dumnezeu”.
Doamna Gabriela Cuteanu s-a nãscut în Constanþa: „Tatãl meu a
fost catolic din Bacãu, iar mama constãnþeancã de origine italianã.
Biserica Sfântul Anton a fost ºi este, mai ales în ultimul timp, casa
sufletului meu”.
Minunile pe care mi le-a fãcut Sfântul Anton
Doamna Teodora ªeuleanu este în aceastã parohie din anul 1971,
de când pãrinþii ei au venit de la Roman. Iatã ce ne spune: „Am moºtenit „Eu sunt singurul catolic între 13 angajaþi. Când am cerut liber
de la mama cultul Sfântului Anton; mama a lucrat o perioadã ca pentru Paºti, mi s-a aprobat destul de greu. ªi cu alegerea
vânzãtoare de lumânãri, la bisericã, ºi fiind acolo, veneam uneori de noului Papã, suntem, deseori, luaþi peste picior”.
la ºcoalã direct la bisericã ºi îmi amintesc cum veneau mai mulþi
ortodocºi decât catolici. Mama îmi spunea cã în viaþa ei sfântul Anton Parohia, o poartã spre Dumnezeu…
a fãcut multe minuni ºi pot sã spun cã ºi în viaþa mea sunt cel puþin ªi Marian Ceolacu, un tânãr din aceastã parohie, are
douã minuni. Toþi doctorii îmi probleme la serviciu pentru cã este catolic: „La serviciu, spune
spuneau cã nu pot sã am copii, el, este greu sã gãseºti o persoanã cu care sã discuþi, care sã
dar sfântul Anton a fãcut o împãrtãºeascã aceleaºi valori ca tine”. Cât despre grupul de
minune ºi am un bãiat cãruia i- tineri din parohie, tot Marian ne spune: „S-a cam destrãmat în
am dat numele Antonio, în ultimul timp, pentru cã mulþi au plecat în strãinãtate ºi generaþia
onoarea Sfântului Minunilor. mai tânãrã parcã este atrasã mai mult de Internet decât de
O altã minune a fãcut-o cu Bisericã. Perioada dintre anii 1992 -1997 a fost pentru noi, tinerii,
soþul meu. Când ne-am o perioadã de glorie. Erau multe întâlniri spirituale ºi distractive.
cãsãtorit, era un ateu convins Totuºi, parohia este pentru mine ca o poartã spre Dumnezeu.
care mã însoþea pânã în faþa ªtiu cã nu-mi aparþine aceastã expresie, dar aºa o vãd eu, ca
bisericii ºi apoi pleca. M-am o poartã spre Dumnezeu, spre veºnicie”.
rugat ca Dumnezeu sã-i dea
harul de a se întoarce ºi vreau
O comunitate care creºte în credinþã
Monseniorul ªtefan
sã vã spun cã acum este la fel
Ghenþa vede comunitatea ca
de credincios ca ºi mine; vine
fiind deschisã ºi gata sã
la bisericã ºi se roagã. Parohia
primeascã învãþãtura Sfintei
este pentru mine un loc unde
Biserici prin intermediul
mi-am fãcut prieteni, cum este
pãstorilor ei. „Este o parohie
ºi prietena mea, doamna Ianãu. Oamenii pe care îi întâlneºti la bisericã
activã, participã la sfintele
sunt altfel, nu sunt ca cei de la serviciu. Sunt mai sinceri, mai calzi, mai
sacramente. Nu este numai
deschiºi.
cultul Sfântului Anton cel care
Doamna Mihaela caracterizeazã aceastã
Ianãu a fost ortodoxã comunitate. În ultimul timp, am încercat sã rãspândim ºi cultul
dar, prin cãsãtorie, a Preasfintei Inimii a lui Isus ºi sunt multe familii care s-au consfinþit
devenit catolicã. „Cunosc Inimii Preasfinte. Apoi existã ºi o evlavie deosebitã faþã de Maica
aceastã bisericã din Domnului. Avem, de asemenea, Crucea alb galbenã ºi
copilãrie pentru cã aici Caritasul prin care venim în sprijinul celor sãraci. Existã ºi o
veneam cu bunica mea. bunã colaborare cu ordinele cãlugãreºti care activeazã pe
ªi, dacã acum fac parte teritoriul parohiei. Mãicuþele, de exemplu, se ocupã de
din aceastã comunitate, pregãtirea copiilor pentru Prima Sfântã Împãrtãºanie ºi de
consider cã este rodul predarea religiei în ºcoalã
rugãciunilor ei. pentru cã noi suntem doar
Întotdeauna m-am simþit atrasã de biserica aceasta. ªi eu am avut doi preoþi ºi nu reuºim sã
ceva probleme. Tot prin mijlocirea Sfântului Anton am doi copii ajungem, iar preoþii
minunaþi. Comunitatea, oamenii sunt apropiaþi. Nu pot sã redau în salezieni se ocupã de
cuvinte ceea ce simt. Este ceva extraordinar, simt o liniºte sufleteascã educaþia tinerilor. Este,
pe care parcã mi-o insuflã cineva, mã simt relaxatã”. aºadar, o comunitate care
Pentru Marius Orãº, organistul acestei biserici, a veni la bisericã creºte în credinþã”.
este important pentru cã îl ajutã sã facã faþã problemelor de la serviciu: Pr
Pr.. LIVIU BÃLêCUÞI

nr. 7/2005 13
Muntenia catolicã
Între promisiuni, totemuri ºi urºi absenþi vulpi, curci, pinguini, bursuci… Fiecare purtãtor de totem a
Ziua de sâmbãtã, 21 mai, a fost una din cele mai sãrit cu mândrie, ºi fãrã teamã, peste resturile vãpãii ce þinuse
importante zile pentru scout-iºtii Catedralei. Astfel, dis-de- de cald atâtor scout-iºti care cântau despre copaci cãzãtori,
dimineaþã, cu mic, cu mare (însemnând lupeþii, exploratorii, subalterni prinºi în flagrant cu þigara in mânã de cãtre ºefii lor
capiii, Padre Dominic ºi câþiva pãrinþi) am pornit cu toþii spre ºi doi pitici din pãdure la care „vine pupãza ºi… ce spune?”
Timiºul de Sus, unde, tremurând de emoþie, grupului de Noaptea a trecut pe jumãtate în sacii de dormit, în frigul
care ne ameninþa din exteriorul corturilor, alãturi de urºii care
ne-au urmãrit gândurile înainte de a adormi, fãrã a avea,
însã, parte de vreo întâlnire „de gradul III” cu aceºtia. Iar
trezirea a fost pe mãsurã: trei fluierãturi, pe cât de scurte, pe
atât de neaºteptate, care au smuls din braþele lui Moº Ene
niºte exploratori ºi ghide „gata oricând!”
Plecarea a adus cu sine pãreri de rãu, mai mult sau mai
puþin exprimate. Astfel, noi, exploratorii, purtând în haine un
miros pregnant de fum, am pãrãsit marginea pãdurii.
Sâmbãta aceea încã ne revine tuturor în memorie ºi cu
toþii aºteptãm deja o nouã aventurã, mai lungã, de aceastã
datã, decât precedenta, ºi cel puþin la fel de frumoasã! Dacã
mã gândesc bine, aºa vom gândi mereu, cãci nu degeaba
moto-ul nostru este „Gata oricând!”
ANA-MONICA OL TEANU
OLTEANU
exploratori s-au alãturat douã noi ghide - printre care ºi eu!
Bineînþeles, râsetele –celor mici ºi celor mari - au fost nelipsite,
atenuând tensiunea (nefondatã) acumulatã încã din primele
ore ale dimineþii. Cel puþin pe mine m-au ajutat sã mã relaxez,
doar dupã ce am avut cravata scout la gât.
Lupeþii, cum era de aºteptat, au fost sufletul întregii zile.
Cu râsete ºi ghiduºii, ei ºi-au luat rãmas-bun de la noi, cei
care am rãmas peste noapte la marginea pãdurii.
Dacã ziua a fost extraordinarã, nici noaptea nu se putea
lãsa mai prejos! Jocurile, cântecele ºi glumele au durat pânã
dupã miezul nopþii. Dar momentul cel mai aºteptat a venit
ultimul: primirea totemurilor. Astfel, în liniºtea profundã a
pãdurii, deasupra unui foc muribund, a plouat cu lebede, arici,

Câmpulung Muscel
Duminicã, încã de dimineaþã, o parte dintre
credincioºii parohiei, au venit pentru a amenaja
cele 4 altare din jurul bisericii pentru procesiunea
Câmpina

de dupã Sfânta Liturghie de la ora 11.30.


Copiii au venit ºi ei mai devreme pentru a se
pregãti ºi îmbrãcaþi în haine albe au presãrat flori
în faþa Sfântului Sacrament.
Vremea a
fost superbã.
Soarele
strãlucitor ne-a
amintit cã Isus
din Taina Sfântã
În ziua de 18 mai, la Câmpina, 23 de preoþi din Arhidieceza
a altarului este
de Bucureºti ºi Dieceza de Iaºi, absolvenþi ai Seminarului din Iaºi
Soarele credinþei
în anul 1986, s-au reunit pentru a-i mulþumi lui Dumnezeu pentru
noastre care prin
darurile primite în cei 19 ani de pastoraþie. Pãrintele Pavel Encuþã,
lumina ºi
gazda întâlnirii, ne-a mãrturisit cã singura neîmplinire a acesteia
cãldurã vrea
a fost absenþa motivatã de sesiunea Conferinþei Episcopilor a
sã cucereascã
Preasfinþitului Cornel Damian, primul coleg episcop.
familiile noastre.

14 nr. 7/2005
Oltenia Catolicã
16 mai - Apã afarã ºi foc deosebita pentru tineri. Se aprind atunci rugãciunile noastre am devenit „noi” în
culorile flãcãrilor reprezentate în logoul adevãratul sens al cuvântului”.
înãuntru zilei ºi apar ºi darurile pe care tinerii de (Alexandra - Motru).
Duminicã, 15 mai, soarele s-a retras „Am fãcut o promisiune pe care
astãzi le pot oferi lui Dumnezeu. Aurul
iarãºi ºi cerul, ne-a acordat apã din vreau s-o împlinesc: sã-mi ascult cea
libertãþii, tãmâia rugãciunii arzãtoare ºi
abundenþã aºa cum s-a întâmplat de mai bunã prietenã când are nevoie de
afecþiunea plinã sunt patrimoniul
câteva zile încoace. Tinerii au ajuns la prietenia mea”. (Andrea – Târgu Jiu).
fiecãruia pe care, treptat, Duhul Sfânt în
Motru cam umezi ºi iarba din grãdina „Cea mai importantã a fost întâlnirea
aceasta zi de Rusalii îl face sã circule
parohiei „Naºterea Sfântului Ioan
printre tineri într-un spirit de comuniune în grupuri, când fiecare ºi-a deschis
Botezatorul” a continuat sã absoarbã
care se manifestã în pace ºi bucurie. sufletul în faþa tuturor ºi s-a descãrcat,
pânã la orele 11. Apã afarã ºi foc
Aceastã atmosferã devine tot mai exemplificând momentele grele prin
înãuntru, foc aprins memorând „zilele”
puternicã în timpul Sfintei Liturghii care a trecut de-a lungul vieþii”. (Ariadna
ce s-au desfãºurat începând din luna
euharistice celebratã dimineaþa ºi – Târgu Jiu).
noiembrie cu tinerii din parohiile
continuã sã fie prezentã în timpul „Astãzi am avut curajul sã recunosc,
Drobeta Turnu-Severin, Mãtãsari, Motru,
jocurilor ºi întâlnirilor de aprofundare de în faþa mai multor persoane, o suferinþã
Rovinari, Târgu Jiu ºi Craiova. Un parcurs
dupã-amiaza. Se depãºeºte atunci pe care nu o ºtiau prea mulþi”. (Iulia –
poate încã scurt, totuºi plin de daruri ºi
timiditatea. Se gãseºte curajul de a Târgu Jiu).
de paºi incisivi pentru tineri. Totul a
împãrtãºi propriile experienþe. Între timp, la Motru, norii s-au predat
început pe 27 noiembrie 2004, la
pãmântului care a absorbit toatã
Târgu Jiu, trecând pe sub Poarta
apa, iarba este de acum uscatã ºi
Sãrutului. Apoi a continuat la
cu primul soare va redeveni mai
Craiova, pe 19 februarie, unde
frumoasã. Se conclude aºadar, cu
Domnul i-a aºteptat pe toþi pentru
aceastã a treia zi, ciclul întâlnirilor
a fi adorat drept „Creator al nostru,
organizate de Misionarii Oblaþi ai
unic Domn ºi Mântuitor” (Mesajul
Mariei Imaculate în colaborare cu
Sfântului Pãrinte Papa Ioan Paul
tinerii ºi parohiile din aceastã zonã
al II-lea pentru a
a Diecezei de Bucuresti. În aceastã
XX-a ZMT). ªi astãzi, încã o datã,
etapã semnificativã a fost
cuvintele lui Ioan Paul al ll-lea au
aprofundatã tema celei de a XX-
însoþit pe cei 80 de tinerii reuniþi
a ZMT care se va þine la Köln, dar
la Motru. În mesajul sãu, însuºi PS
încã nu s-a încheiat drumul care
Cornel Damian reia aceste vorbe,
ne trimite la aceastã mare întâlnire
adresându-se tuturor
eclezialã la care vor participa cinci
participanþilor la aceastã zi.
Disponibilitatea celorlalþi permite tuturor dintre tinerii care au fost prezenþi la
În scrisoarea pe care Papa Ioan Paul
sã vorbeascã despre sine. Iatã câteva Motru. Cu ei vor pleca ºi toþi ceilalþi care
al II-lea, de fericita amintire, a adresat-o
scântei din aceasta ofertã gratuitã ºi în fiecare zi doresc sã-l întâlneascã pe
tinerilor cu ocazia celei de-a XX-a zi
concretã: Domnul pentru a-i oferi darurile cele mai
Mondiala a Tineretului îi invitã pe tineri
„Personal, m-am simþit excelent frumoase.
sã se ofere lui Isus folosindu-se de
deoarece am participat la aceastã Misionarii Oblati
imaginea celor trei daruri oferite de magi
întâlnire nu numai cu fizicul dar ºi cu ai Mariei Imaculate
pruncului din Betleem: „Dragi tineri, oferiþi
ºi voi Domnului aurul existentei voastre, sufletul”. (Alexandra - Turnu-Severin).
adicã libertatea de a-l urma din iubire „A fost o experienþã extraordinarã 70 de ani, 1935 - 2005
rãspunzând cu fidelitate la chemarea sa; pentru mine iar promisiunea fãcutã a Brezoi: Duminicã, 12 iunie a.c.,
faceþi sã se ridice cãtre El tãmâia fost una concretã pe care îmi doresc comunitatea romano - catolicã din
rugãciunii voastre fierbinþi, spre lauda s-o împlinesc”. (Edi-Târgu Jiu). localitatea Brezoi, jud.Vâlcea, va
mãririi sale; oferiþi-i smirna, adicã „Într-un cuvânt, am simþit cã trãiesc sãrbãtori cea de-a 70-a aniversare de
afecþiunea plinã de recunoºtinþã faþã de ºi cã sunt o persoanã importantã pentru când s-a construit biserica romano -
El, Om adevãrat, care ne-a iubit murind Dumnezeu”. (Daniela - Motru). catolicã din localitate. Totul va începe
ca un rãufãcãtor pe Golgota. Viaþa „Am descoperit lucruri noi: nu poþi cu trei zile de misiuni pentru
voastrã de credinþã sã fie o adevãratã trãi în iubire ºi libertate fãrã Dumnezeu”. comunitate, astfel joi 9 iunie, vineri 10
oferire a tinereþii voastre lui Isus. Sunt (Maria - Motru). iunie ºi sâmbatã 11 iunie la orele 18 va
alãturi de voi cu rugãciunea ºi cu iubirea „Totul a fost OK! La aceastã întâlnire fi celebratã Sfânta Liturghie cu predicã
mea pãrinteascã, voi care sunteþi viitorul m-am simþit ca într-o mare familie. Am iar duminicã la ora 11 se va încheia cu
Bisericii”. trãit destul de frumos aceastã întâlnire; sfânta liturghie de hram, avându-l ca
Aºa cum vântul muta norii dintr-o am simtit puterea Duhului Sfânt”. patron pe Sfântul Anton de Padova.
parte într-alta, tot aºa ºi Duhul transmite (Loredana – Turnu Severin). Pr
Pr.. GILBERT-SEBASTIAN IA
GILBERT-SEBASTIAN VORSCHI
IAVORSCHI
focul ºi cãldura acelora care au o iubire „Cred cã prin jocurile, cântecele ºi

nr. 7/2005 15
Marie-Dominique Philippe, o.p. – „În inima iubirii“
NEUITARE
CÃRÞI PENTRU NEUITARE

(convorbiri despre iubire, cãsãtorie ºi familie)


Ed. Paideia, 2003; 331 p.
N-am reuºit sã înþeleg niciodatã de ce unii cred cu celor mici dar ºi ai celor mari...
încãpãþânare cã teologia ºi filozofia nu pot fi în mod fertil Preotul-filozof de la Fribourg apeleazã la un discurs filozofic,
conciliate; am bãnuit întotdeauna cã la mijloc existã nu doar o e limpede, dar acesta e permanent luminat ºi însufleþit de
scãdere a inteligenþei, ci ºi un fel de obtuzitate a inimii. E drept cã teologie, ba mai mult, de credinþã. Recursul la Vechiul ºi Noul
în lumea contemporanã sunt tot mai puþini aceia dispuºi – Testament este unul constant, fineþea erudiþiei sale fiind
spiritual ºi cognitiv deopotrivã – la un astfel de demers. Pãrintele copleºitoare. Iar la obiecþia cã ideile exprimate de el ar putea fi
Marie-Dominique Philippe, fondatorul respinse de unii doar pe motiv cã e preot,
Comunitãþii Sfântul Ioan ºi profesor de filozofie Marie-Dominique Philippe replicã ironic-
la Fribourg (Elveþia) reprezintã un exemplu amuzat: „Dar nu vorbeºte popa, ci filozoful!“
strãlucit. Personal, gãsesc un motiv de încântare
Cartea pe care v-o prezint – ÎN INIMA în demontarea unor durabile poncifuri pe
IUBIRII (convorbiri despre iubire, cãsãtorie ºi care Occidentul desacralizat, ateizat ºi
familie) – este o cãlãtorie învãþãtoare în anticlerical le tot pune „în cârca“ Bisericii. Sau
spiritualitatea creºtinã de ieri ºi de azi, în evitarea unor abile capcane „umanitare“.
Tradiþia Bisericii, în litera ºi spiritul Evangheliilor, Exemplu: Divorþul, în împrejurãri speciale, nu
cãutând sã rãspundã unor întrebãri e totuºi justificat? Nu. Avortul, în circumstanþe
fundamentale, începând cu „Ce spune Biblia dramatice, nu e cumva de preferat? Iarãºi
despre unirea dintre bãrbat ºi femeie?“ ºi NU! ªi tot aºa…
culminând cu provocãrile la adresa familiei Teologia Sf. Apostol ºi Evanghelist Ioan –
în societatea contemporanã. o teologie a luminii ºi a iubirii – strãbate
Structuratã sub formã de interviu, aceastã discursul filozofic al lui Marie-Dominique
carte îi prilejuieºte celebrului dominican Philippe, conferind acestei cãrþi de pedagogie
ocazia de a aborda cu supleþe ºi eleganþã, familialã liniile de forþã ale argumentãrii.
dar în acelaºi timp tranºant ºi fãrã concesii ªi pãrintele dominican mai reuºeºte ceva:
„progresiste“, o serie întreagã de chestiuni delicate, lãmurindu- sã pãstreze un limbaj accesibil tuturor, ºi asta în ciuda unei erudiþii
le pe deplin, în folosul interlocutorilor ºi al cititorilor sãi: prietenia, excepþionale, pe care nici nu încearcã sã o ascundã.
iubirea spiritualã ºi cea pasionalã, logodna, cãsãtoria, „În inima iubirii“ e o lecturã pe care v-o recomand… din toatã
contracepþia, avortul, separarea, divorþul, naºterea, creºterea ºi inima.
educarea copiilor, rugãciunea, suferinþa, boala ºi moartea în ochii ANA-MARIA BOTNARU

ADMITERE LA COLEGIUL ROMANO-CATOLIC „SFÂNTUL IOSIF“


ROMANO-CATOLIC
Pentru anul ºcolar 2005-2006 Colegiul Romano-Catolic Sfântul Pentru clasa cu profil ºtiinþe umane ºi sociale
sociale::
Iosif cu sediul în ªoseaua Olteniþei 3-7, sector 4, Bucureºti are prevãzute 7-8 iulie
iulie, între orele 12,00-18,00 - candidaþii sunt rugaþi sã se
în planul de ºcolarizare urmãtoarele clase: prezinte împreunã cu pãrinþii la liceu, pentru prelucrarea
Regulamentului de ordine interioarã ºi pentru a afla codul
2 clase a V-a - 25 locuri
V-a corespunzãtor clasei;
Pentru ocuparea acestor locuri se pot depune, în perioada 20 30 iunie 2005 - 9 iulie 2005 - candidaþii împreunã cu pãrinþii vor
iunie-24 iunie 2005, la secretariatul liceului, cereri însoþite de o completa opþiunile în fiºele de înscriere, la ºcolile la care au absolvit
fotocopie de pe carnetul de elev (clasele I-IV). Soluþionarea cererilor clasa a VIII-a, ºi le vor depune la centrele de înscriere spre a fi
va avea loc în data de 28 iunie 2005. repartizate computerizat.
2 clase a IX-a - 56 locuri 2 clase de învãþãmânt postliceal sanitar
sanitar,,
- profil teologic (similar filologie) - 28 locuri profil ASISTENT MEDICAL GENERALIST - 60 locuri
- profil ºtiinþe umane ºi sociale - 28 locuri Se pot înscrie absolvenþi de liceu cu diplomã de bacalaureat.
Pentru ocuparea acestor locuri se pot înscrie absolvenþi de (Absolvenþii de liceu fãrã diplomã de bacalaureat sunt primiþi la
gimnaziu care au promovat testele naþionale naþionale, respectiv examenul înscriere, cu condiþia sã depunã la secretariat diploma de bacalaureat
de capacitate astfel: pânã la absolvirea celor trei ani de postlicealã sanitarã).
Pentru clasa cu profil teologic
teologic:: Înscrierile vor avea loc în perioada 11 iulie – 6 septembrie 2005,
30 iunie - 2 iulie 2005 - Înscrierea candidaþilor (la sediul ºcolii noastre) la sediul Colegiului Romano-Catolic „Sfântul Iosif“, în baza urmãtoarelor
în baza urmãtoarelor acte: fiºa de înscriere fãrã opþiuni completate acte: cerere de înscriere; diplomã de bacalaureat (adeverinþã); certificat
(eliberatã de ºcoala la care copilul a absolvit clasa a VIII-a); certificat de de naºtere (copie legalizatã); declaraþie din partea candidatului cã a
naºtere (copie legalizatã); declaraþie din partea candidatului ºi a pãrinþilor luat cunoºtinþã de Regulamentul de ordine interioarã al liceului ºi cã
acestuia cã au luat cunoºtinþã de Regulamentul de ordine interioarã al este de acord sã-l respecte; fiºa medicalã. Interviu cu candidaþii,
liceului ºi cã sunt de acord sã-l respecte; miercuri, 7 septembrie, 2005, ora 9,00.
4 iulie 2005 – susþinerea probelor de aptitudini pe baza Tematicii
propuse; Alte rrelaþii
elaþii se pot obþine de luni pânã vineri, orele 8.00-16.00, la
6 iulie 2005 – afiºarea rezultatelor. telefoanele: 021/3326602; 021/3322684 sau la sediul liceului.

16 nr. 7/2005
Întâlnirea naþionalã

ÎNDRUMAR MEDIA
a operatorilor din mass-media catolice (INOMC)
Ediþia a VI-a / Oradea 18-21 mai 2005
Comunicat întâlnirii mondiale a tineretului de la Köln:
Reprezentanþi ai operatorilor media catolice din România - crearea unui grup pe Internet pentru operatorii media

MEDIATIC
s-au reunit la Mãnãstirea Franciscanã Greco-Catolicã Maica catolice;
Domnului din Oradea, în perioada 18-21 mai, în cadrul celei - trimiterea unui comunicat de presã pregãtitor pentru a
de-a ºasea întâlniri naþionale. INOMC ºi-a propus sã analizeze înºtiinþa presa secularã despre eveniment;

TIC
situaþia actualã a mijloacelor de comunicare confesionale, - publicarea programelor locale de pregãtire a întâlnirii;
colaborarea cu mass-media seculare precum ºi relaþia dintre - invitarea jurnaliºtilor interesaþi;
tineri ºi mass-media. - individualizarea persoanelor de contact pentru presa
Au participat reprezentanþi din urmãtoarele dieceze: secularã ºi confesionalã în vederea prezentãrii întâlnirii;
Alba-Iulia (4); Baia Mare (1), Blaj (1), Bucureºti (6), Iaºi (3), Oradea - prezentarea unei cereri de finanþare pentru a ajutal câte
[Greco-Catolici] (4), Satu Mare (1), Timiºoara (1); au lipsit: Cluj, unul sau doi reprezentanþi ai birourilor media diecezane sã
Oradea [Romano-Catolici], Lugoj. participe la întâlnirea tinerilor de la Köln;
c) s-a propus crearea unui program/curriculum de educaþie
Subiectele abordate au fost: media, pentru ºcoli;
- Statutul INOMC: d) s-a discutat organizarea unui festival-colocviu de cinema,
a) poziþia pe care aceastã întâlnire ºi deciziile ei o au faþã propus de SIGNIS;
de structurile ºi operele diecezane: întâlnirea se constituie în e) s-a propus susþinerea iniþiativelor audio-video ale tinerilor
vederea realizãrii comuniunii ºi a împãrtãºirii experienþelor (muzicã religioasã ºi producþii multimedia).
operatorilor media catolice din toate diecezele ºi eparhiile, în - Sibiu - capitalã culturalã europeanã în 2007
spiritul colegialitãþii, în vederea susþinerii reciproce ºi a S-a propus mediatizarea tuturor etapelor de pregãtire a
îmbunãtãþirii activitãþii lor; întâlnirii ecumenice europene de la Sibiu.
b) Comisia pentru Comunicaþii Sociale a Conferinþei
Episcopilor din România are, conform statutului, rolul de a Participanþii la întâlnirea de la Oradea s-au bucurat de
coordona eventualele proiecte naþionale ºi de a favoriza relaþiile prezenþa unui jurnalist profesionist, care a împãrtãºit din
colegiale dintre operatorii media catolice; experienþa sa ºi a vorbit despre mai buna colaborare din partea
c) grupul de discuþie pe Internet, MediaCat, are rolul de a Bisericii cu mass-media seculare. În dupã amiaza zilei de 19
informa ºi de a facilita comunicarea între operatorii mai, Preasfinþitul Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea,
mass-media catolicã. În cadrul întâlnirii de la Oradea s-a responsabil cu pastoraþia tineretului în cadrul CER, a vorbit
subliniat necesitatea folosirii grupului MediaCat numai în participanþilor despre importanþa mijloacelor de comunicare
scopurile propuse. în viaþa tinerilor. Programul întâlnirii a inclus celebrãri liturgice
ºi momente de rugãciune, discuþii în grupuri mici, propuneri ºi
- Relaþia dintre mijloacele de comunicare confesionale ºi dezbateri de proiecte ºi lansarea cãrþii „Amintiri. Cãlãuze” de
cele seculare Ana Boariu (Anca Berlogea).
S-a vorbit despre: Întâlnirea a beneficiat de sprijinul RENOVABIS.
a) necesitatea ºi importanþa existenþei biroului de presã în Urmãtoarea ediþie a INOMC va avea loc la Baia Mare în
fiecare diecezã, eparhie sau instituþie a Bisericii; mai 2006.
b) fructificarea interesului faþã de Biserica Catolicã, apãrut
Pr
Pr.. FRANCISC UNGUREANU
dupã mediatizarea morþii papei Ioan Paul al II-lea ºi a
Secretar al Comisiei pentru Comunicaþii Sociale
conclavului;
c) adaptarea mesajului birourilor de presã pentru un public
nepracticant (limbaj ºi conþinut);
d) realizarea comunicatelor dupã standardele
jurnalismului;
e) folosirea evenimentelor din lumea contemporanã pentru
a prezenta punctul de vedere al Bisericii (reactiv);
f) crearea ºi promovarea evenimentelor din Bisericã (creativ);
g) construirea ºi cultivarea contactelor cu media seculare;
h) necesitatea planificãrii evenimentelor cu implicaþii
mediatice, din Bisericã;
i) utilitatea ca operatorii media catolice sã aibã o experienþã
de lucru într-o redacþie din presa secularã (se pot organiza
stagii).
- TTinerii
inerii ºi mass-media
a) s-a subliniat importanþa tinerilor ca protagoniºti în
mass-media (ºi media de grup);b) s-a cerut mediatizarea

nr. 7/2005 17
Monseniorul Ghika, „Ora sfântã”
Priviþi la inima în faþa cãreia vã gãsiþi
Niciodatã nu vom ºti tot ce conþine ºi tot ce înseamnã amare. – Ea, inima divinã, recitã pentru toate aceste inimi
bãtãile ei. Cea mai uºoarã dintre pulsaþii ne asigurã mântuirea rugãciunea eternã, niciodatã întreruptã, care mijloceºte,
nouã tuturor. care merge de la Fiul la Tatãl prin Duhul Sfânt, pentru
binecuvântarea, rãscumpãrarea, fericirea, unirea tuturor
Inima noastrã vegheazã în timp ce dormim (…). E lucrurilor în aceeaºi unitate cu Dumnezeu. Acea inimã are,
veghetorul veºnic, vibrând mereu în pieptul Fiinþei ºi nu în iubirea ce-o însufleþeºte, toate fiinþele ºi toate lucrurile, -
cunoaºte Somnul. pe noi înºine, -
Inima vegheazã rugãciunile noastre, -
când totul doarme… destinele noastre –
noaptea aruncã vãlul povara îngrozitoare a
inconºtienþei asupra greºelilor noastre.
lumii aþipite…
Iar aceastã inimã Inima aceea este
vegheazã asupra centrul de dragoste ºi de
celorlalte inimi care-ºi viaþã în Persoana
continuã truda, dar ca Mântuitorului nostru. Ea
naufragiate într-un haos concentreazã ºi
lipsit de raþiune. Iatã inimi împarte ceea ce nu ne
în agonie, inimi oprite de putem imagina, dar din
moarte. – Inima lui care trãim: o iubire
Dumnezeu vegheazã nemãrginitã (… ).
asupra lor.

Noaptea stârneºte Detaliu din Biserica Sacré Coeur în care a slujit Mons. (traducere de
fantomele dureroase ale Gheorghe Lascu ºi
mizeriilor noastre asupra inimilor chinuite de griji, Viorica Lascu, fragment din: Prinþul Vladimir I. Ghika,
cutremurate de lacrimi, chircite de suferinþã sau fremãtând „Gânduri pentru zilele ce vin. Convorbiri spirituale“,
de pãcate. – Inima divinã vegheazã asupra acestor veghi ed. Dacia, 1995)

Preotul martir Clemente Gatti


S-a nãscut la 16 februarie 1880, la Casselle Cologneze di Pressana
(Verona) ºi a fost sfinþit preot franciscan în 1904. Între anii 1948 ºi 1950 a
activat la Hunedoara, iar la 8 februarie 1950 a fost numit rettore al Bisericii
Italiene „Sfântul Mântuitor” din Bucureºti, succedându-i pr. Antonio
Mantica.
La 8 mai 1851 a fost arestat de Securitate, implicat în procesul Legaþiei
Italiei la Bucureºti ºi condamnat la 15 ani de temniþã grea. A fost închis
la închisoarea Malmaison din Bucureºti ºi eliberat la 14 aprilie 1952, la
presiunile Guvernului Italian. Moare la 6 iunie 1952 în infirmeria Fraþilor
Minori de la Saccolongo ºi a fost înmormântat la Barbarano în biserica
„Sfântul Pancraþiu”. În închisoare a fost torturat, fapt ce i-a produs o stare
de paralizie. Limba i-a fost trasã în mod violent cu puþin timp înainte de
aºa-zisa eliberare. Scopul era acela cã Securitatea a dorit sã se asigure
cã pr. Gatti nu avea sã transmitã niciodatã cuiva amintirile ºi suferinþele
din închisoare. În 1997, justiþia românã l-a reabilitat juridic pe pr. Gatti,
iar în 1976 Provincia Franciscanã „Sfântul Anton” a deschis procesul
privind beatificarea sa.
Documentele din arhiva fostei Securitãþi, cele douã biografii dedicate
pr. Gatti, precum ºi numeroase alte mãrturii demonstreazã fãrã echivoc
faptul cã acesta a murit martir al Bisericii Romano-Catolice, oferind un
exemplu viu al adevãrului ºi caritãþii lui Cristos, pe care de atâtea ori, le
predase de la catedrã seminariºtilor sãi.
Dr
Dr.. Dãnuþ Doboº

18 nr. 7/2005

Salvific
Cunos
În urma colectei din data de 22.05.2005 care a avut loc în toate Bisericile din cadrul Arhidiecezei

COMUNICATT
COMUNICA
de Bucureºti în favoarea sinistraþilor din Banat s-au adunat peste 400 de milioane de lei.

SOCIAL
Banii vor fi depuºi în contul Confederaþiei Caritas care îi va folosi în programe de ajutorare a
persoanelor aflate în dificultate. Pe parcursul derulãrii programelor de asistenþã vã vom informa
ce s-a fãcut cu fondurile colectate.
În numele beneficiarilor ajutorului oferit de dumneavoastrã vã mulþumim pentru generozitatea
de care aþi dat dovada.
Asociaþia Caritas Bucureºti

Ne este deja cunoscutã de mult timp durerea unei mame Responsabilitatea este acordatã Asociaþiei Caritas Eparhial
ºi a unui tatã nevoiþi sã-ºi vadã fiicele, Tatina ºi Anastasia în Oradea, iniþiatoarea acestei acþiuni.
vârstã doar de 1 an ºi 5 luni, într-o mare suferinþã. Este vorba Pentru persoanele private ºi juridice interesate de aceastã
de pãrintele greco-catolic Alin acþiune, existã un numãr de cont pus
Dogaru, din Dieceza de Cluj- la dispoziþie: Asociaþia Caritas
Gherla, care activeazã în prezent în Eparhial Oradea, IBAN: RO 86 BACX
Dieceza de Lungro, Italia. 0000 0003 3515 8310, HVB BANK
Soþia acestuia a nãscut în 13 ORADEA.
ianuarie 2004 douã fetiþe siameze. Invitãm toþi credincioºi sã se
Sunt unite în zona capului ºi din alãture acestei acþiuni în spiritul
aceastã cauzã este imposibil sã solidaritãþii creºtine propovãduite de
ducã o viaþã normalã. Printr-o Evanghelie.
intervenþie chirurgicalã ce ar putea +VIRGIL BERCEA
fi realizatã în S.U.A. acestor fetiþe li
s-ar putea reda bucuria de a se In afara campaniei Caritas, cei
privi în ochi. În ciuda disponibilitãþii interesaþi pot sã doneze oricând în
medicilor de a realiza în mod gratuit operaþia, aceastã douã conturi deschise la Banca Românã pentru Dezvoltare
intervenþie dificilã necesitã proceduri ºi aparate ce implicã o (BRD): RO77BRDE130SV25464841300 (în lei) ºi
mare sumã de bani. RO54BRDE130SV25465301300 (în valutã). Aceste numere
De aceea, Conferinþa Episcopilor Catolici din România, sunt valabile ºi pentru viramentele efectuate prin intermediul
propune Confederaþiei Caritas România, organizarea unei altor bãnci decât BRD. Conturile figureazã pe numele mamei
colecte în bisericile catolice din România la data de 12 iunie siamezelor, Claudia Dogaru.
2005. www .catholica.ro
www.catholica.ro

10 ani de proiecte de asistenþã socialã în România


sprijinite de YYANA,
ANA, Principatul Liechtenstein
Sâmbãtã, 28 mai 2005, s-au Dupã terminarea studiilor, unii dintre ei au putut, cu
sãrbãtorit la sediul Parohiei catolice ajutorul sponsorizãrii din Liechtenstein, sã dezvolte ei înºiºi
Bucureºtii Noi 10 ani de activitate a astfel de proiecte, ºi anume servicii de masã la domiciliu
YANA (”You Are Not Alone” – Tu nu pentru bãtrâni (Bucureºti ºi Bacãu), servicii de ajutor familial
eºti singur) în România. Celebrarea (Bucureºti ºi Bacãu), ateliere de cusut la dispoziþia familiilor
s-a deschis printr-o sfântã liturghie prezidatã de PS Cornel sãrace (Paºcani ºi oraºul Victoria). Aceste proiece
Damian ºi concelebratã de preoþi de la câteva parohii din funcþioneazã astãzi sub marca YANA.
Bucureºti. Au participat 18 oameni politici Celebrarea liturgicã a deschis
ºi de afaceri din Liechtenstein, Germania, ºi lucrãrile Seminarului YANA
Elveþia, Italia, SUA (printre care consulul desfãºurat în perioada 28-31 mai.
onorific al României în Liechtenstein, D-l În cadrul acestui seminar au avut
Urs Sprenger), familii asistate prin loc conferinþe ºi discuþii pe tema
intermediul proiectelor Fundaþiei alcoolismului, a avortului, a îngrijirii
„Bucureºtii Noi” (membrã YANA), precum muribunzilor ºi asistenþei familiilor
ºi enoriaºi din parohia Bucureºtii Noi. acestora, precum ºi a îngrijirii
În urmã cu 10 ani, D-na Antonia Frick medicale specializate la domiciliu.
de la Asociaþia de ajutor familial din Printre invitaþi mai importanþi s-a
Liechtenstein a început sã sprijine numãrat ºi sora Hildergard Teuschl
dezvoltarea unor proiecte de asistenþã socialã în România. din Austria, specialistã recunoscutã pe plan mondial în
În luna mai 1995 un grup de studenþi în Asistenþã socialã de asistenþa muribunzilor. Au participat peste 30 de claboratori
la Institutul teologic romano catolic din Bucureºti au putut YANA din Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, România.
efectua o cãlãtorie de studii în Liechtenstein, unde au vizitat ANTONET
ANTONETA A CIOBOT
CIOBOTARUARU
diverse servicii de asistenþã socialã. (coordonator proiecte, Fundaþia „Bucureºtii Noi”)

nr. 7/2005 19
ci doloris…
sc un loc, unde teologia suferinþei îºi are una dintre
Dar nu a fost totul: tot apostolii au consacrat episcopi, cu
Dei Verbum
Verbum puterea de a învãþa. Tradiþia sacrã nu are alt izvor decât
«lucrarea ºi învãþãtura primilor trimiºi oficiali ai lui Cristos»3 .
Am amintit deja, într-unul dintre articolele anterioare, cã Tradiþia nu se opreºte la apostoli: ea progreseazã (proficit) în
CONCILIU

doar douã constituþii dogmatice au fost promulgate la Bisericã cu ajutorul ºi asistenþa Duhului (nr. 8), nu în sensul
Conciliul Vartican II: respectivul articol trata despre prima, adãugãrii altor lucruri la cele spuse de Cristos, ci în acela al
Lumen Gentium. Cel de faþã trateazã despre cea de-a doua, aprofundãrii celor spuse de El4 .
ce are ca titlu Dei Verbum («Cuvântul lui Dumnezeu»). Capitolul al III-lea este dedicat inspiraþiei Scripturii.
Promulgatã la 18 noiembrie 2005, acest document conciliar Dumnezeu e autorul ei, cãci el a ales oamenii care sã scrie ºi
despre Revelaþie este numit «dogmatic» nu în sensul cã ar tot el – respectându-le cultura, modul de a gândi ºi a scrie –
conþine sau declara noi dogme, ci în sensul larg, de le-a luminat capacitãþile. Prin Biblie ne vorbeºte Dumnezeu,
«doctrinal». nu un om oarecare, iar scopul ultim al Scripturii nu este
Era nevoie de un astfel de document de acest gen la îmbogãþirea cunoºtinþelor noastre despre istoria unui popor,
Conciliu? Da, scria în 1968 Joseph Ratzinger, actualul Papã, ci ca noi sã cunoaºtem acel adevãr care ne conduce la
cãci nu puteau fi ignoraþi trei factori: noua percepþie despre mântuire (nr. 11). Capitolul al IV-lea se opreºte asupra Vechiului
vitalitatea Tradiþiei în Bisericã, acceptarea ºi aplicarea noilor Testament, care este considerat ca o pregãtire la Noul
metode critice în exegeza biblicã, familiaritatea tot mai intensã Testament, cãruia îi este dedicat capitolul al V-lea. Reþinem
a comunitãþilor catolice cu Biblia1 . cele afirmate despre autorii
Constituþia vorbeºte încã din Evangheliilor: ei nu au redactat o
primul capitol de «economia «istorie a lui Isus» într-un sens
revelaþiei» 2 care se manifestã în modern al cuvântului, în primul rând
«fapte ºi cuvinte legate strâns între de exactitatea detaliului ºi de
ele, astfel încât lucrãrile sãvârºite de interpretarea sa istoricã, ci de a ne
Dumnezeu în istoria mântuirii scot în oferi fundamentul credinþei în
relief ºi confirmã învãþãtura ºi Cristos, semnificaþia mântuitoare a
realitãþile semnificate prin cuvinte, iar vieþii ºi operei sale. Capitolul al
cuvintele proclamã lucrãrile ºi VI-lea e dedicat Bisericii ascultãtoare
lumineazã misterul conþinut în ele» a Cuvântului. Conciliul recomandã
(nr. 2). Termenul «revelaþie» se referã cu insistenþã citirea Scripturii, numitã
la descoperirea de sine, fãcutã «pâine a vieþii», «sufletul teologiei
nouã, oamenilor, de însuºi sacre».
Dumnezeu. Pentru evrei revelaþia îºi Aprobat cu 2344 voturi «pentru»
avea centrul în eliberarea lor din ºi numai 6 «împotrivã», textul
Egipt. Pentru creºtini, revelaþia Constituþiei a impresionat chiar ºi pe
supremã este Cuvântul întrupat în teologii protestanþi observatori. Unul
istoria noastrã, Isus Cristos. Pânã la dintre ei, Max Thurian, scria în Le
a doua venire în slavã a Domnului, Monde: «Acest text despre revelaþie
nu mai aºteptãm ºi nici nu mai avem pune capãt polemicii simpliste între
nevoie de vreo altã revelaþie publicã protestanþi ºi catolici cu privire la
decât cea care a avut loc în Isus. locul în care Biserica trebuie sã caute
Primul capitol se terminã cu o adevãrul revelat de Dumnezeu
afirmaþie-îndemn: revelaþia este un pentru mântuirea tuturor oamenilor.
dar ce trebuie acceptat prin […] Textul marcheazã o etapã
«ascultarea credinþei». A crede decisivã spre unitatea creºtinilor»5 .
revelaþiei înseamnã a ne încredinþa P. CORNELIU BEREA
BEREA,,
ei cu mintea ºi voinþa noastrã. Misionarii V erbiþi
Verbiþi
Capitolul II trateazã despre transmiterea revelaþiei. Dacã
se înþelege aceasta, se înþelege ce este Tradiþia Bisericii, sau 1. Cfr. J. Ratzinger, «Dogmatic Constitution on Divine Revelation.
«tradiþia sacrã», cum o numeºte Conciliul. «Dumnezeu a Origin and Background», în H. Vorgrimler, ed., Commentary on the
dispus ca tot ceea ce el revelase pentru mântuirea tuturor Documents of Vatican II, New York-London 1969, vol. III, 155-159.
2. Termenul de «economie» se regãseºte în Biblie. În limba
popoarelor... sã fie transmis tuturor generaþiilor» (nr. 7). Dar
greacã oikonomia se referã la administrarea (de cãtre un «econom»)
cum se face transmiterea? Pentru un creºtin, a spune revelaþie a bunurilor casei unui stãpân. Expresia «economia revelaþiei» se
înseamnã a spune Cristos: a transmite revelaþia înseamnã referã la modul în care Dumnezeu însuºi intervine în «bunurile casei
a-L transmite pe Cristos. Cristos însuºi a poruncit Apostolilor sale», în mod direct sau prin cei chemaþi de el (de exemplu, profeþii,
apostolii).
sã proclame Evanghelia la toate popoarele, dându-le lor
3. C. Butler, «La Costituzione dogmatica sulla Divina Rivelazione»,
puterile sale. Ei nu au de transmis doar un mesaj, ci ºi darurile în J.M. Miller, ed., La teologia dopo il Vaticano II, Brescia 1967, 56.
lui Cristos (în principal sacramentele), pe el însuºi. Apostolii 4. Reþinem însã, cã în Dei Verbum nu se oferã o definiþie a
(ºi cei apropiaþi lor) au înfãptuit aceasta prin predicã ºi Tradiþiei, nici nu se face o distincþie clarã între tradiþia apostolicã ºi
postapostolicã.
sacramente, ºi – inspiraþi de Duh – prin punerea în scris a
5. Citat în A. Wenger, Vatican II. Chronique de la quatrième
ceea ce au învãþat de la Domnul. Aceasta a fost prima etapã. session, Paris 1966, 355.

20 nr. 7/2005
Iosue ºi stabilirea evreilor în Canaan

MOMENTE DE CREDINÞÃ
”Iosue, fiul lui Nun, a fost rãzboinic puternic, a coborât împreunã cu fiii sãi în Egipt), acþiunile eliberatoare
urmaº al lui Moise ºi vrednic profet. ale lui Moise ºi Aaron puse în slujba poporului evreu. Cu o
ªi, conform numelui sãu, voce puternicã, Domnul spune: ”Eu i-am dat pe mâinile voastre,
a fost puternic pentru a mântui pe aleºii Domnului ºi voi aþi luat în stãpânire þara Canaanului iar Eu i-am stârpit
ºi pentru a pedepsi pe duºmanii dinaintea voastrã!” (Ios 24,8).
care se ridicau împotriva lui!” Domnul va spune din nou: ”V-am dãruit o þarã pentru care
(Ben Sirah 46,1) voi n-aþi trudit ºi cetãþi pe care nu le-aþi zidit voi, în care n-aþi
sãlãºluit, ºi podgorii ºi livezi de mãslini, din care vã înfruptaþi
Iosue a fost singurul dintre evreii voi, fãrã sã le fi sãdit voi! Acum temeþi-vã de Domnul ºi slujiþi lui
care au participat la lungul marº prin cu toatã inima ºi cu credinþã!” (Ios 25,13-14). Poporul, într-un
podiºul Sinaiului intrând în Pãmântul singur glas, ºi plin de maturitate, i-a rãspuns Domnului: ”Nu,
Fãgãduinþei în fruntea unei generaþii noi, asta nu se va întâmpla cu noi ca sã pãrãsim pe Domnul ºi sã
care n-a cunoscut nici pãcatul ºi nici nu slujim altor dumnezei!” (Ios 24,16).
a cãlcat alianþa. Marea lecþie a În finalul cãrþii, poporul repetã din nou aceeaºi hotãrâre
deºertului Sinai este crudã, dar plinã de însufleþire: ”Într-adevãr Domnului Dumnezeului nostru
adevãratã: Dumnezeu începe ceva nou îi vom sluji ºi de glasul sãu vom asculta!” (Ios 24,24).
cu un popor nou ºi neîntinat! O nouã Ce cuvinte înãlþãtoare ºi ce spirit de maturitate în a lua
generaþie, mai puternicã ºi mai hotãrârile care se impun în faþa momentului! Israel fãgãduieºte
conºtientã de datoriile pe care ºi le acum cã-l va sluji pe Dumnezeul cel adevãrat, cel care l-a
asumase, cãlitã în focul încercãrilor ºi eliberat din sclavia Egiptului ºi l-a condus cu braþ puternic prin
întãritã de cuvântul dat, avea sã deºert spre Pãmântul Fãgãduinþei.
cucereascã ºi sã se stabileascã pentru totdeauna în pãmântul Iatã marea lecþie de viaþã pe care ne-o oferã cartea lui Iosue.
Canaanului. La primul popas pe care îl fac pe malul Iordanului, De aceea, sã o citim cu atenþie ºi sã punem la inimã tot ceea
toþi evreii se taie împrejur ºi sãrbãtoresc Paºtele în mod solemn, ce ne învaþã, pentru cã lecþia care se degajã din aceastã carte
pe pãmântul fãgãduit. În amintirea acestui eveniment mãreþ ºi este ºi lecþia noastrã de astãzi.
a trecerii Iordanului, Iosue înfige în pãmânt 12 pietre, tot atâtea
Mons. VLADIMIR PETERCÃ
câte erau ºi triburile în Israel. Numele sãu, în limba ebraicã este
acelaºi cu cel al lui Isus Cristos, însemnând Domnul mântuieºte. eologic Sfânta TTereza
Rectorul Institutului TTeologic ereza
Iosue a fost ucenicul privilegiat al lui Moise, cãci de la el
a învãþat arta de a conduce poporul ales, oriunde Dumnezeu INSTITUTUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC
ROMANO-CATOLIC
îl chema. El l-a asistat pe Moise ºi în ultimele sale clipe, anunþã
înainte de a muri pe muntele Nebo, dincolo de Iordan, aºa Concurs de admitere
cum ceruse Domnul. Sub conducerea sa, Israelul trece râul
Iordan ºi de acolo mai departe, organizând primele
La specializarea TEOLOGIE DIDACTICÃ
DIDACTICÃ, la formele de
incursiuni în interiorul Palestinei, cucerind cetate dupã cetate.
învãþãmânt: ZI (40 de locuri) ºi FRECVENÞA REDUSÃ ( 20 de
Ierichon, una dintre cele mai vechi cetãþi ale lumii, cade
locuri). Durata studiilor la ambele forme de învãþãmânt este
prima, apoi urmeazã alte cetãþi, cum ar fi Ai, Bethel, Gabaon
de 3 ani.
etc. În viziunea autorului cãrþii lui Iosue, cucerirea Canaanului
nu este nicidecum un eveniment profan, ci unul eminamente
CONCURSUL DE ADMITERE SE VA DESFêURA ÎN DOUÃ
teologic: Dumnezeu luptã în locul israeliþilor, aºa cum este
ETAPE:
cazul în Jos 10,12. Acesta este ºi sensul expresiei rãzboi sfânt,
19-26 septembrie 2005)
ETAPA I: înscrierea candidaþilor (19-26 2005);
folositã deseori de-a lungul întregii cãrþi.
Ne vom opri în mod cu totul special asupra unui moment ETAPA A II-A: afiºarea rezultatelor în urma concursului
deosebit din viaþa lui de dosare (media obþinutã din media de bacalaureat 50%
Iosue, intitulat Legã- ºi media anilor de liceu 50%) (28 28 septembrie 2005
2005).
mântul de la Sichem ,
care este cuprins în ACTE NECESARE PENTRU ÎNSCRIERE:
capitolul 24 al cãrþii sale. Diploma de bacalaureat sau echivalentã cu aceasta
Se ºtie, cetatea lui (original ºi copie legalizatã); foaia matricolã a anilor de
Sichem era un loc sfânt liceu; certificat de naºtere (copie legalizatã); certificat de
încã de pe vremea lui cãsãtorie (fotocopie); adeverinþã medicalã tip; cerere de
Abraham, el a fãcut înscriere (cererea este tipizatã ºi se obþine de la secretariat);
acolo, împreunã cu Lot, 3 fotografii tip buletin; dosar plic; copie buletin/carte de
nepotul sãu, o oprire identitate; diplomã de licenþã (copie legalizatã) pentru cei
(Gen 12,6). Textul face care doresc sã urmeze a doua facultate; pentru studenþii
referire la momente cu care urmeazã ºi altã facultate: adeverinþã din care sã
încãrcãturã teologicã rezulte calitatea de student integralist; taxã de înscriere.
deosebitã, cum ar fi:
viaþa ºi chemarea lui Mai multe informaþii puteþi afla fie sunând la
Abraham la credinþã, fiii Secretariatul Institutului, fie accesând adresa:
sãi, Isaac ºi Iacob, (care www.itrc-buc.ro

nr. 7/2005 21
ªTIRI Pagini realizate de EUSEBIU PÎRÞAC Începerea cauzei
de beatificare
Joi, 12 mai 2005, în Palatul Apostolic din Vatican,
www.catholica.ro
.catholica.ro

Sfântul Pãrinte Benedict al XVI - lea i-a primit pentru a Papei Ioan
prima datã pe ambasadorii Corpului Diplomatic Paul al II - lea
acreditat la Sfântul Scaun. În discursul sãu þinut în limba
Papa Benedict al XVI - lea
francezã, Papa a mulþumit ambasadorilor ºi autoritãþilor
a anunþat vineri 13 mai, în
pentru participarea lor la funeraliile Sfântul Pãrinte Papa
.arcb.ro; www

mod public, deschiderea cauzei de beatificare


Ioan Paul al II - lea, dar ºi pentru participarea la
a Papei Ioan Paul al II – lea, cu dispensa
alegerea ºi începutul pontificatului sãu. Papa a adresat
www.arcb.ro;

pentru cei cinci ani de care ar fi fost nevoie


un mesaj statelor cu care Sfântul Scaun nu întreþine
pentru beatificarea sa. Papa a fãcut acest
încã raporturi diplomatice ºi ºi-a exprimat mulþumirea faþã de ele, pentru
anunþ în timpul întâlnirii cu clerul în Bazilica
participarea la ceremoniile mai sus amintite. Aceste sunt chemate sã
www

San Giovanni in Laterano. Rescriptul (actul


realizeze o societate de pace, pentru a învinge tendinþele de conflicte
oficial de dispensã) datat 9 mai 2005, este
dintre culturi, etnii ºi diverse civilizaþii. Biserica va continua sã ofere tuturor
semnat de cardinalul José Saraiva Martins,
colaborarea sa pentru a apãra demnitatea fiecãrui om ºi pentru slujirea
Prefectul Congregaþiei pentru Cauzele Sfinþilor
binelui, ea nu cere nici un privilegiu pentru sine, doar unica condiþie
ºi de Arhiepiscopul Edward Novak, Secretarul
legitimã de libertate ºi de acþiune pentru misiunea sa.
aceleiaºi Congregaþii.

Misionar ucis în Congo


Pãrintele belgian René de Haes, de 71 de ani, a fost împuºcat mortal de o bandã de hoþi, în Congo. El a
fost oprit în Kindele, în nord de Kinshasa, de bãrbaþi îmbrãcaþi în uniforme militare, care jefuiserã o bãcãnie.
Martorii spun cã doi dintre jefuitori au vorbit cu preotul, iar unul l-a împuºcat de cinci ori. Atacatorii i-au luat
geanta ºi au fugit. Misionarul a fost transportat urgent la spital, unde a decedat. “Iartã-i Tatã, cãci nu ºtiu ce
fac”, a spus pr. Bafuidinsoni Maloko-Mana, provincial al Societãþii lui Isus. “Toate indicã a fi fost un act
criminal, nu unul politic”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Ministerului belgian de Externe. René de Haes a
fost rector al Centrului Internaþional de Studii “Sfântul Petru Canisius” din Kimwenza. Între 1975 ºi 1986 el a fost profesor la
Facultatea Catolicã de Teologie din Kinshasa, iar între 1986 ºi 1994 a fost decanul Facultãþii. A mai activat ºi ca director al
departamentului de teologie, ºi ca secretar general al instituþiei de învãþãmânt.

Cavalerii TTemplieri
emplieri
În seara zilei de 19 martie 2005, a fost celebratã în biserica Bãrãþia, o Sfântã Liturghie pentru cei care
au murit pentru apãrarea locurilor sfinte, mai ales pentru membrii Ordinului Suprem Militar al Templierilor
din Ierusalim (Cavalerii Templieri). Sfânta Liturghie solemnã a fost celebratã de Mons. Ilie Sociu capelan al
ordinului. Monseniorul a fost numit Capelan al Marelui Priorat al României al Ordinului Suprem Militar al
templului din Ierusalim, începând cu data de 15 martie 2005, de cãtre Arhiepiscop – Mitropolit Dr. Ioan
Robu. În cadrul acestei misiuni Mons. Ilie Sociu va fi la dispoziþia Conducerii Ordinului în toate problemele
de ordin spiritual ºi de formare.

Vizita Grupului Euharistia ºi Familia


În cadrul anului pastoral dedicat Euharistiei ºi familiei, la iniþiativa
EPP-ED Preasfinþitului Cornel Damian ºi a Centrului diecezan pentru pastoraþia
În ziua de 2 iunie familiilor sunteþi invitaþi sã luaþi parte la:
a avut loc o întâlnire Întâlnirea pe tema: „Familia, mica Bisericã”, care va avea loc sâmbãtã
a grupului Partidului 11 iunie ºi duminicã 12 iunie, începând cu ora 9.00 dimineaþa la
Popular European (Creºtin - Democraþi) ºi Comunitatea Fraþilor Ioaniþi: Casa „Sfânta Familie” - adresa: Strada Ioan
Democraþii Europeni la Parlamentul Europei, Pãtulea, 13-15, sector 1 (în parohia Bucureºtii noi). Tematicile abordate vor
condus de Dr. Hans-Gert Pötering, cu fi: rugãciunea, dãruirea de sine ºi dialogul. Sunt aºteptate sã participe
Arhiepiscopul Dr. Ioan Robu. Întâlnirea s-a toate familiile: dornice sã-ºi reînnoiascã viaþa lor de credinþã; dornice sã
desfãºurat la Complexul de la Bãrãþia unde fie „pietre vii” în parohia lor; dornice de a cunoaºte ºi de a stabili relaþii cu
funcþioneazã mai multe centre de asistenþã alte familii, plecând de la legãtura comunã cu Isus
socialã printre care ºi Cabinetul Sãrbãtoarea familiilor, care va avea loc pe data de 3 iulie, ora 18 la
Medical Margot Maceus, aflat sub Oratoriul din Popeºti Leordeni, în cadrul cãreia va fi abordatã tema: Biserica
– Familie de familii.
patronajul Arhiepiscopiei
Romano-Catolice de Bucureºti ºi Pentru INFORMAÞII adresaþi-vã pãrintelui paroh sau pãrintelui Fabian
a Asociaþiei MCL. Mãriuþ: e-mail m_fabian@tin.it
m_fabian@tin.it; tel. 0727232110

eologicã Anton Durcovici ºi Grupul de teatru Biblic Myriam al studenþilor din Institutul Teologic Romano-
Academia TTeologicã
Catolic Sfânta Tereza vã invitã sã urmãriþi dramatizarea dupã povestirea „Mântuirea Smochinului” de Vasile Voiculescu.
Evenimentul va avea loc joi, 9 iunie, ora 17, în sala AUDITORIUM MAXIMUM a Institutului Teologic Romano-Catolic.

22 nr. 7/2005
de la VATICAN
VA
Ce ne dezvãluie
stema Papei Benedict al XVI-lea?
Plinã de simboluri ºi de semnificaþii ce fac referire la modul la Roma, obligându-l sã-i poarte poverile în locul calului pe
de a vedea viaþa ºi de a trãi credinþa, revelând laturi ale care fiara îl sfâºiase; imaginea este o alegorie în care ursul
personalitãþii ºi conþinând elemente indicative pentru domesticit nu este altul decât Episcopul de Freising, îmblânzit
programul pontificatului sãu, astfel ar putea fi descrisã sumar de harul lui Dumnezeu, iar povara de pe spinarea animalului
stema pe care ºi-a ales-o actualul Papã. Preluând simbolurile este o aluzie la greutatea misiunii unui episcop.
pe care le folosise deja în stema sa de Arhiepiscop de
München ºi Freising ºi apoi în cea de Cardinal, Joseph Cheile Împãrãþiei
Ratzinger ºi-a compus blazonul de Papã ordonând aceste Potrivit unei vechi tradiþii din heraldica papilor, în jurul
elemente în mod diferit ºi adãugând, cum era firesc, simboluri stemei Papei Benedict al XVI-lea se pot vedea douã chei -
legate de noua sa demnitate. una din aur ºi cealaltã din argint – dispuse în forma crucii
În orice stemã, partea centralã, ce constituie elementul Sfântului Andrei. Cheile sunt un simbol al puterii date Sfântului
principal, poartã numele de “scut” ºi poate avea diferite forme, Petru ºi succesorilor sãi de cãtre Isus Cristos, aºa cum stã
cea mai folositã în heraldica ecleziasticã fiind cea de potir, scris în Evanghelia dupã Matei, capitolul 16, versetul 19: “ªi îþi
pe care a ales-o ºi Benedict al XVI-lea. voi da cheile împãrãþiei cerurilor ºi orice vei lega pe pãmânt
va fi legat ºi în ceruri, ºi orice vei dezlega pe pãmânt va fi
De ce o scoicã, un urs ºi un maur? dezlegat ºi în ceruri”. De altfel, cele douã chei sunt prezente
Împãrþit în trei compartimente, în stemele tuturor papilor.
“scutul” stemei lui Benedict al XVI-lea
conþine, în spaþiul central, imaginea Renunþarea
unei scoici aurii, purtãtoare a mai la cele “trei coroane puse
multor simboluri.
Teologic vorbind, imaginea scoicii una peste alta”
ne trimite cu gândul la Sfântul Aºa cum este tradiþia în heraldica
Augustin despre care se spune cã a papilor, deasupra stemei lor este
întâlnit, pe plaja unei mãri, un aºezatã o tiarã, mai exact trei
copilandru care încerca sã coroane suprapuse, ce reprezintã
transporte toatã apa mãrii, cu cele trei puteri ale Suveranului Pontif:
ajutorul unei scoici, într-o micã puterea de Ordin sacru, de Jurisdicþie
groapã pe care o sãpase în nisip. ºi de Magisteriu. În stema Papei
Vãzându-l, Sfântul Augustin înþelese Benedict al XVI-lea nu mai apare
astfel nesãbuinþa încercãrii lui de a tiara, ci o simplã mitrã pontificalã
face sã intre infinitatea lui Dumnezeu care, în amintirea tiarei, este din
în limitata minte umanã ºi care argint, prevãzutã cu trei benzi din aur
semãna atât de mult cu absurditatea – simboluri ale celor trei puteri –
gestului copilului care-ºi imagina cã legate între ele printr-o bandã
ar fi putut face sã intre întreaga apã verticalã, dispusã central, ce
a mãrii într-o scobiturã în nisip. Dar, sugereazã unitatea puterii de Ordin
în simbologia Bisericii, scoica a fost sacru, de Jurisdicþie ºi de Magisteriu
ºi continuã sã fie ºi un simbol al într-o singurã persoanã.
pelerinului, alegerea acestei
reprezentãri indicând dorinþa lui Benedict al XVI-lea de a Inovaþia lui Joseph Ratzinger
cãlca pe urmele lui Ioan Paul al II-lea ºi în ceea ce priveºte O altã noutate din stema Papei Benedict al XVI-lea, ce
cãlãtoriile apostolice prin toatã lumea. În compartimentele poate fi vãzutã în partea de jos a blazonului, se referã la
laterale ale “scutului” dominã douã simboluri ce pot pãrea prezenþa eºarfei de lânã albã numitã “pallio”, însemn liturgic
bizare în lipsa unor explicaþii, ºi mã refer la ursul brun (plasat specific pontifilor ºi simbol al misiunii de pãstori ai turmei
în partea dreaptã) ºi la maurul reprezentat în latura stângã. încredinþatã lor de cãtre Isus Cristos, însemn ce nu apare
reprezentat în tradiþia heraldicã pontificalã recentã, în timp
Bavarie, dulce Bavarie! ce este nelipsit din reprezentãrile antice. Recuperarea acestei
Simbolurile de care vã vorbesc îºi au rãdãcinile în tradiþia imagini de cãtre actualul Suveran Pontif ne lasã sã credem
bavarezã ºi au fost preluate de cãtre Pontif din stema pe care cã în timpul acestui pontificat vor fi reluate multe dintre tradiþiile
a avut-o ca Arhiepiscop de München ºi Freising. Maurul este de preþ ale Bisericii Catolice, ce au fost lãsate uitãrii în ultimele
anticul simbol al Diecezei de Freising, înfiinþatã în secolul al secole.
VIII-lea, aceastã emblemã fiind, de altfel, foarte frecventã în Deºi în stema pontifilor apare, în mod obiºnuit, un motto,
heraldica europeanã. o devizã ce conþine chintesenþa programului de viaþã, al
Cât despre ursul brun ce poartã o povarã pe spate, acesta idealului acestuia, din blazonul Papei Benedict al XVI-lea
face referire la o veche tradiþie potrivit cãreia primul Episcop lipseºte, ceea ce nu înseamnã cã nu ar exista ci, din contra,
de Freising, Sfântul Corbinian, ar fi fost atacat de un urs în cã va fi un program deschis, ce nu va fi exclusiv ºi care ne va
timp ce se îndrepta spre Roma. Reuºind sã îmblânzeascã uimi prin vigoare ºi prospeþime.
sãlbãticiunea, pelerinul îl luã pe urs ca tovar㺠de drum pânã ANCA MÃRTINAª GIULIMONDI

nr. 7/2005 23
21 iunie – Sfântul Alois Gonzaga (1568-1591)
SFÂNTUL LUNII

Deºi de viþã nobilã, literat” ºi o lucrare care povestea opera misionarã a Societãþii
lui Isus în India.
lucrãtor în via Domnului Din nobil, umil însoþitor al lui Isus
Sfântul Alois s-a nãscut la 9 martie 1568. Tatãl sãu, Ferrante
Gonzaga, era marchiz de Castiglione ºi principe al Imperiului În 1581, familia sa a însoþit-o pe împãrãteasa Maria a
Roman, în timp ce mama sa, Marta, era fiica baronului de Austriei în cãlãtoria din Boemia la Madrid. La sosirea la curte,
Pindemonte. Ambii pãrinþi erau înrudiþi cu familii nobile din cei doi fii au fost numiþi paji ai tânãrului principe Diego, dar
Italia, Spania, Franþa ºi Germania. Printre rudele lor se Alois decide, spre imensa supãrare a tatãlui sãu, sã se alãture
distingeau duci, marchizi, cardinali, episcopi, familia Martei Societãþii lui Isus. Întoarcerea în Italia, cu familia, în 1584, nu
dând Bisericii doi papi, pe Sixt al IV-lea ºi pe Iuliu al II-lea. a reuºit sã-i schimbe hotãrârea, în pofida presiunilor altor
Alois, fiind primul nãscut, trebuia sã moºteneascã vastele nobili ºi a atracþiilor de la curte. Aceasta a fost perioada în
proprietãþi ale tatãlui sãu care vedea în el ºi un viitor care Alois a cedat drepturile de moºtenire fratelui sãu Rudolf
comandant al armatelor imperiale. De aceea, când micuþul ºi ºi-a înteþit practicile penitenþiale: se flagela, pânã la sânge,
Alois a împlinit vârsta de patru ani, tatãl cu un bici pentru câini, postea trei zile pe sãptãmânã, se
sãu i-a oferit în dar o armurã pe mãsura trezea la miezul nopþii pentru a se ruga,
lui. La vârsta de cinci ani, a participat, îngenunchind pe podeaua goalã din
împreunã cu tatãl sãu, la o paradã camera sa ºi refuza sã aprindã focul
militarã cu trei mii de soldaþi spanioli pe timpul iernii.
care urmau sã lupte împotriva arabilor În ziua de 25 noiembrie 1585, la
din Tunisia. Într-o zi, profitând de vârsta de 17 ani, a intrat în noviciat,
neatenþia unei santinele, a tras cu un excesiva sa dorinþã de austeritate fiind
tun în timp ce toatã tabãra se odihnea, þinutã în frâu prin votul ascultãrii.
creând o mare panicã. În aceastã Superiorii i-au spus cã mortificaþiile pe
perioadã a deprins ºi limbajul militãresc care ºi le impunea erau prea severe ºi
ºi, când s-a întors la palat, tutorele sãu i-au cerut sã participe la recreaþie, sã
i-a spus cã avea un limbaj nu numai mãnânce mai mult, sã se roage ºi sã
vulgar, ba chiar blasfemator. Copilul nu mediteze în timpul stabilit de regula
numai cã s-a ruºinat, dar a încercat ordinului.
chiar sã-ºi schimbe comportamentul, În 1587 a fost transferat la Roma
conºtientizând cã vorbele urâte sunt pentru a-ºi face studiile în filosofie ºi
un pãcat. teologie ºi în 1588 a primit ordinele
minore în biserica San Giovanni in
Tot militar
militar,, Laterano (Sfântul Ioan în Lateran). Un an
mai târziu, a izbucnit la Roma epidemia
dar în armata de ciumã, iar iezuiþii au deschis un spital
unde membrii ordinului aveau grijã de
lui Cristos cei bolnavi. Alois s-a oferit voluntar
La vârsta de ºapte ani, a pãrãsit viaþa mondenã de la pentru a avea grijã de victimele ciumei ºi nu dupã mult timp
curþile italiene ºi a început sã-ºi petrecã mult timp în rugãciune, a fost ºi el contagiat, murind, la numai 23 de ani, cu numele
recitând, în fiecare zi, Oficiul Sfintei Fecioare, care era urmat lui Isus pe buze.
de ºapte psalmi penitenþiali ºi de alte devoþiuni. Pe tot timpul
rugãciunii stãtea în genunchi, direct pe podea. Doi ani mai Patronul tineretului catolic
târziu, a fost trimis, împreunã cu fratele sãu Rudolf, la curtea Cu siguranþã, contemporanii sãi nu au privit cu ochi prea
marelui duce Francesco de Medici, din Florenþa, iar înainte buni modul în care Alois înþelegea sã-ºi trãiascã viaþa de
de a împlini doisprezece ani a fost trimis, din nou, împreunã credinþã ºi de rugãciune. Se spune cã, pe timpul noviciatului,
cu acelaºi frate, sã trãiascã în marele palat al bunicului sãu, unii confraþi ai sãi se simþeau deranjaþi din pricinã cã Alois se
marele duce de Mantova, palat care era, de fapt, centrul unei oprea pe scãri, spunând un Ave Maria (Bucurã-te Maria) la
vieþi curtezane foarte sofisticatã ºi coruptã. Date fiind aceste fiecare treaptã.
circumstanþe, este posibil ca problemele sale sã fi fost mai Sfântul Robert Belarmin ºi alþi trei confesori ai sfântului Alois
mult psihice decât fizice: avea mereu indigestie ºi asimila cu au fost de pãrere cã nu a sãvârºit nici un pãcat de moarte pe
multã dificultate mâncarea. Sãnãtatea precarã i-a oferit lui tot parcursul vieþii sale. În 1726 a fost canonizat de papa
Alois rãgazul necesar rugãciunii ºi lecturii Vieþilor sfinþilor, iar Benedict al XIII-lea ºi, trei ani mai târziu, a fost numit patronul
povestirea Sfântului Alfons de Angio l-a inspirat sã renunþe tineretului catolic, titlu confirmat de cãtre Pius al XI-lea, în 1926.
sã mai priveascã femeile în faþã. A refuzat sã o mai priveascã Este invocat pentru alegerea vocaþiei, contra bolilor de
în ochi chiar ºi pe mama sa, iar când era de faþã o femeie, plãmâni, ca protector al tineretului catolic ºi în general al
Sfântul Alois lãsa privirea în jos. Alte douã cãrþi i-au atras tinerilor studenþi sau ºcolari.
atenþia, una a Sfântului Petru Canisi, numit ºi „primul iezuit Prezentare de PrPr.. LIVIU BÃLêCUÞI

24 nr. 7/2005