Sunteți pe pagina 1din 77

CUPRINS:

CAP. I NOTIUNI GENERALE DESPRE BOALA


Notiuni de anatomie si fizioloie ale Inimii
Anatomia inimii.......................................................
Fiziologia inimii.......................................................
A. Fiziologia inimii..................................................................
B. Fiziologia inimii...................................................
So!ul Ca"dioen
Definitie...
Etiologie...
Factori favorizanti
Patogenie..
Semne si simptome..
Examene clinice si paraclinice
Diagnostic/diagnostic diferential
Evolutie
omplicatii..
Profilaxie
!ratament.

CAP. II INGRI#IRI GENERALE DE NURSING
Definitia nursing"ului....................
Definitea nursei.....................
#olul nursei.
Functiile nursei
ompetentele nursei...................
odul de etica profesionala si de ontologie medicala ....................
$otiuni generale despre nevoile fundamentale ale fiintei umane
#olul A%& in evaluarea si satisfacerea nevoilor fundamentale..
Procesul de ingri'ire..
#olul A%& in ingri'irea copilului.
#olul A%& in ingri'irea pacientului cu Soc ardiogen..
Educatia pentru sanatate....
CAP. III PRE$ENTARE CA$URI
A()* + ......................
A()* ++ .....................
A()* +++ ........................
BIBLIOGRA%IE..................................................................................................
Capitolul I Noiuni generale despre ocul Cardiogen
Dezec,ili-rele ,emodinamice ma'ore. adic/ strile de oc 0i respectiv strile de debit cardiac
sc/zut reprezint/ 1n 'ur de 23"43 5 din cauzele de admisie 1n sec6iile de terapie intensiv/.
Diferen6a 1ntre cele dou/ realit/6i clinice7 0ocul 0i respectiv starea de de-it cardiac sc/zut
8insuficien6a cardiac/ acut/9 rezid/ nu numai 1n faptul c/ 1n unele st/ri de 0oc de-itul cardiac
poate fi c,iar crescut. ci 0i 1n amploarea 0i reversi-ilitatea sau nereversi-ilitatea ,ipoperfuziei
sau perfuziei neadecvate la nivel tisular.
:n st/rile de de-it cardiac sc/zut reversi-ilitatea manifest/rilor clinice 0i a r/sunetului
meta-olic. secundare sc/derii de-itului cardiac. pot fi o-6inute cu a'utorul terapiei 6intite cu
viz/ cardio"vascular/ 8inotrope. vasomodulatoare. diuretice. suport circulator mecanic9. pe
c;nd 1n st/rile de 0oc 8cu excepia celui
cardiogen9 terapia disfunc6iei cardio"vasculare este
doar una dintre multiplele interven6ii terapeutice o-ligatorii.
F+&.<.
NOTIUNI DE ANATO&IE SI %I$IOLOGIE A INI&II
+$+%A"este un organ cavitar si musculos alcatuit din patru cavitati78doua atrii si doua
ventricule9.+ntre atrii si ventricule se afla septul atriovascular.
+nima prezint/ un 1nveli0 numit pericard7
pericard fi-ros
pericad seros7
foi6/ parietal/
cavitate pericardic/ 8o pelicul/ de lic,id lu-rifiant9
foi6/ visceral/ 8epicard9
"peretele cardiac
"epicard
"%iocard 8este format din 6esut muscular cardiac 0i fi-re musculare cardiace modificate. ce
formeaz/ 6esutul excito"conductor nodal9 are o grosime diferit/. *a nivelul atriilor. miocardul
este mai su-6ire dec;t la nivelul ventriculelor. iar la nivelul ventriculului drept. mu0c,iul
inimii este mai su-6ire dec;t la nivelul ventriculului st;ng. %iocardul prezint/ 0i o
component/ con'unctiv/. pe seama c/reia se diferen6iaz/ sc,eletul fi-ros al inimii. cu rolul de
a ancora valvulele de la nivelul cordului.
"Endocard7 mem-ran/ format/ din endoteliu 1nso6it de un strat de 6esut con'unctiv
"%iocardul are capacitatea intrinsec/ de a genera 0i a conduce impulsuri 1n vederea contrac6iei
ritmice. Aceast/ proprietate. numit/ 0i automatism cardiac se datoreaz/ 6esutului excito"
conductor nodal. omponentele acestei structuri sunt7 nodulul sino"atrial. nodulul atrio"
ventricular. fasciculul =iss 0i re6eaua Pur>in'e.
F
+&.2.
ompartimentele inimii
"inima prezint/ ? camere7 2 atrii. situate la -aza inimii 0i 2 ventricule. situate la v;rful inimii.
"Atriile sunt separate 1ntre ele prin septul interatrial
@entriculele sunt separte 1ntre ele prin septul interventricular
"Atriile nu comunic/ 1ntre ele. la fel 0i ventriculele.
":n atriul drept se desc,id venele cav/ superioar/ 0i inferioar/. care aduc s;nge neoxigenat de
la corp. Atriul drept comunic/ cu ventriculul drept prin orificiul atrioventricular. prev/zut cu
valvula tricuspid/ 8Fig. <3<9.
":n atriul st;ng se desc,id venele pulmonare. care aduc s;nge cu oxigen de la pl/m;ni. Atriul
st;ng comunic/ cu ventriculul st;ng prin orificiul atrio"ventricular. prev/zut cu valvula
mitral/. care este -icuspid/ 8Fig. <3<9.
"@entriclul drept prime0te s;nge de la atriul drept. pompat apoi 1n trunc,iul pulmonar. Acesta
din urm/ prezint/ la -az/ valvula semilunar/ pulmonar/. @entriculul prezint/ mu0c,i papilari
care sus6in corzi tendinoase. ce a'ut/ la 1nc,iderea 0i desc,iderea valvulei atrio"ventriculare
"@entriculul st;ng prime0te s;nge 1nc/rcat cu oxigen din atriul st;ng 0i 1l pompeaz/ 1n artera
aort/. care prezint/ la -az/ valvula semilunar/ aortic/.

Fig.2.Structura inimii"interior.
"@asculariza6ia inimii este asigurat/ de arterele coronare 0i venele cardiace. iar inerva6ia
extrinsec/ este asigurat/ de fi-re simpatice 8apar6in de nervii spinali ai plexului cardiac9 0i
parasimpatice 8apar6in nervului vag9. Fig.4. Structura vaselor sanguine.
@asele sistemului circulator
@asele sistemului circulator sanguin sunt reprezentate de artere. vene 0i capilare.
Acestea sunt organe tu-ulare. a c/ror perete este format 1n general din 4 tunici7
!unica intim/7 format/ din endoteliu 0i un strat su-6ire de 6esut con'unctiv 8su-endoteliu9
!unica medie7 con6ine celule musculare. fi-re elsatice 0i de colagen
!unica extern/7 6esut con'unctiv. ce con6ine fi-re de colagen 0i elastice. :n cazul vaselor mari.
aceasta con6ine vase sanguine 8vasa vasoruum9 ce ,r/nesc peretele vasului.
Arterele sunt vase ce duc s;ngele de la inim/ la organe . Sunt de 4 tipuri7
Elastice7 au diametrul cel mai mare 8aorta 0i ramifica6iile ei9. tunica medie are o cantitate
mare de 6esut elatic
%usculare7 au diametru mediu. asigur;nd vasculariza6ia organelor. predomin;nd 1n tunica
medie. componenta muscular/.
Arteriolele au cali-rul cel mai redus. tunica medie este foarte su-6ire.
@enele sunt vase care aduc s;ngele la inim/. Au perele mai su-6ire dec;t arterele de acela0i
cali-ru. 1ns/ lumenul este mai mare. !unica extern/ este mai groas/ dec;t media. aceasta din
urm/ prezint/ mai pu6ine elemente elastice. ele mai mici vase se numesc venule. *a nivelul
venelor exist/ valvule. 1n special la organele situate inferior fa6/ de inim/. unde s;ngele
circul/ antigravita6ional.
apilarele sunt cele mai mici vase. formate din endoteliu 0i o mem-ran/ -azal/. Acestea au
rolul de a re1nnoi lic,idul intersti6ial 8situat 1ntre celule9. Acestea formeaz/ re6ele interpuse. de
o-icei. 1ntre o arteriol/ 0i o venul/. Exist/ 0i excep6ii7 c;nd se interpun 1ntre 2 arteriole.
formeaz/ o re6ea admira-il/ 8glomeulul renal9. iar c;n se interpun 1ntre 2 venule. formeaz/ o
re6ea port/ 8,epatic/. ,ipofizar/9.
ircula6ia sanguin/
*a om este 1ntr"un sistem 1nc,is 8inim/"artere"capilare"vene"inim/9 0i du-lu 8circula6ia
pulmonar/ 0i sistemic/9 de vase sanguine.
ircula6ia pulmonar/
Se realizeaz/ 1ntre pl/m;ni 0i inim/. cu scopul de a elimina dioxidul de car-on 0i de a prelua
oxigenul.
%ica circula6ie 8circula6ia pulmonar/9
ircula6ia sistemic/ 8marea circula6ie9
Se realizeaz/ 1ntre inim/ 0i corp. pentru a asigura celulelor nutrien6ii 0i oxigenul 0i pentru a
elimina dioxidul de car-on 0i alte reziduri.
%area circula6ie 8circula6ia sistemic/9

Fiziologia +nimii
Propriet/6ile inimii
Automatismul cardiac7 proprietatea inimii de a"0i continua activitatea ritmic/ de contrac6ie 1n
condi6iile izol/rii din organism. Automatismul este imprimat de 6esutul excitoconductor nodal
8fig. <329. prin desc/rcarea automat/ de impulsuri. Structura corespunz/toare de imprimare a
contrac6iei inimii este nodulul sino"atrial Aeit,"Flac> 8BC"DC contrac6ii/min.9. :n ceilal6i centri
de automatism stimulii genera6i au o frecven6/ mai mic/ 8nodulul atrio"ventricular Asc,off"
!aEara F ?C/min. fasciculul =iss F 23/min9. Ei preiau comanda atunci c;nd centrul de
automatismu superior este scos din func6ie.
Excita-ilitatea 8func6ia -atmotrop/97 capacitatea mu0c,iului aflat 1n repaus de a r/spunde la
excitan6i prin apari6ia poten6ialului de ac6iune. Particular pentru miocard este faptul c/
prezint/ inexcitabilitate periodic de lung durat. El nu intr/ niciodat/ 1n tetanos. fapt ce
asigur/ ritmicitatea contrac6iilor cardiace.
onducti-ilitatea7 proprietatea miocardului de a conduce impulsurile de la nivelul nodulului
sino"atrial 1n tot mu0c,iul. @iteza de conducere a excita6iei este mai mare prin c/ile
internodale 8<m/s9 dec;t prin fi-rele miocardului atrial 8C.4m/s9. *a nivelulul nodulului atrio"
ventricular. viteza de conducere este mai mic/ pentru a asigura 1nc,eierea sistolei atriale.
1naintea apari6iei celei ventriculare necesar umplerii ventriculilor cu s;nge. *a nivelul
nodulului atrio"ventricular viteza F C.C4"C.C3m/s. Fasciculul =iss 0i fi-rele Pur>in'e au viteze
mari de transmitere a excita6iilor pentru sincronizarea contrac6iilor fi-relor miocardului
ventricular din timpul sistolei ventriculare 83m/s9.
ontractilitatea7 contrac6iile miocardului se numesc sistole. iar relax/rile se numesc diastole.
ontrac6ia miocardului este o secus/. Sursa de energie pentru contrac6ie o constituie A!P"ul.
!onicitatea7 reprezint/ proprietatea miocardului de a asigura o anumit/ tensiune a peretelui
muscular 0i 1n timpul diastolei.
iclul cardiac
G succesiune regulat/ a unei sistole 0i a unei diastole a miocardului. :n timpul sistolei. 1n
compartimentele respective se creeaz/ presiuni crescute care asigur/ curgerea s;ngelui de la
presiune mare la presiune mic/. :nt;i se contract/ atriile apoi ventriculele. Prin contrac6ia
atriilor s;ngele trece 1n ventricule. iar prin contrac6ia ventriculelor. s;ngele este 1mpins 1n
sistemul arterial. Prezen6a valvulelor 1n diferitele cavit/6i ale inimii asigur/ sensul de curgere
a s;ngelui.
iclul cardiac 1ncepe cu sistola atrial/. care dureaz/ C.<s. )rmeaz/ imediat sistola ventricular/
care dueaz/ C.4s. Sistola ventricular/ 1ncepe 1n momentul c;nd ventriculele sunt pline cu
s;nge 0i valvulele semilunare de la -aza arterei pulmonare 0i aortei sunt 1nc,ise. Prin intrarea
1n contrac6ie a miocardului ventricular. presiunea intraventricular/ cre0te 0i s;ngele tinde s/ se
re1ntoarc/ 1n atrii. @alvulele atrio"ventriculare se 1nc,id 0i opresc 1ntoarcerea s;ngelui.
@entriculul este acum o cavitate 1nc,is/. Sistola ventricular/ are 2 faze de contrac6ie. :n prima
faz/. mu0c,iul se contract/ izometric/. Presiunea intraventricular/ cre0te 1nc;t reu0e0te s/
1nving/ presiunea din sistemul arterial. desc,iz;nd valvulele semilunare. :n faza a doua. are
loc contrac6ia izotonic/ 0i se produce expulsia 1n arter/. a s;ngelui ventricular. )rmeaz/
diastola ventricular/ 1n care ventriculele relax;ndu"se. presiunea intraventricular/ scade.
S;ngele din aort/ 0i artera pulmonar/ tinde s/ revin/ 1n ventricule. dar valvulele semilunare se
1nc,id. Prin desc,iderea valvulelor atrioventriculare. s;ngele din atrii. datorit/ diferen6ei de
presiune. trece 1n mod pasiv 1n ventricule. Diastola ventricular/ 1ncepe 1ntr"un moment c;nd
atriile sunt relaxate. adic/ se g/sesc 1n diastola atrial/. Deci aproximativ C.?s inima se afl/ 1n
diastola general/. ;nd. prin umplerea ventriculelor cu s;nge. presiunile din ventricule 0i atrii
tind s/ se egaleze. atriile se contract/ 0i ciclul re1ncepe.
+*)* A#D+A
Se o-serv/ c/ diastolele sunt mai lungi dec;t sistolele. ceea ce explic/ pentru ce inima poate
lucra tot timpul vie6ii f/r/ s/ o-oseasc/.
De-itul cardiac
*a fiecare sistol/. din ventricul este pompat un volum sanguin de HC"IC ml F debitul sistolic.
De-itul cardiac reprezint/ volumul de s;nge pompat de fiecare ventricul/minut 8l/min9. Este
egal cu frecven6a cardiac/ Jde-itul sistolic. *a un ritm normal de H2contrac6ii/min. de-itul
cardiac este de 3l/min. :n timpul efortului poate a'unge p;n/ la 4C l/min.
%anifest/rile activit/6ii inimii
%anifest/rile mecanice7 0ocul apexian poate fi sim6it prin aplicarea palmei 1n dreptul spa6iului
al cincilea intercostal st;ng. Se datoreaz/ contactului mai intim pe care v;rful inimii 1l
sta-ile0te 1n timpul sistolei cu peretele toracic.
%anifest/rile electrice7 1n timpul contrac6iei se produc curen6i care pot fi 1nregistra6i cu
aparate speciale. iar 1nregistrarea grafic/ se nume0te electrocardiogram/ 8EA&9.Fig.4.
%anifest/rile acustice7 1n timpul ciclului cardiac se 1nregistreaz/ 2 zgomote ale inimii.
(gomotul + 8sistolic9 este dat de 1nc,iderea valvulelor atrio"ventriculare 0i este de intensitate.
durat/ mare 0i de tonalitate 'oas/. (gomotul ++ 8diastolic9 este dat de 1nc,iderea valvulelor
semilunare 0i este scurt 0i de tonalitate 1nalt/.
ircula6ia s;ngelui prin artere
:n artere s;ngele circul/ su- presiune. datorit/ mai multor factori7
For6a de propulsie a cordului
Elasticitatea arterelor7 asigur/ curgerea continu/ a s;ngelui 1n artere. Sc/derea elasticit/6ii
8ateroscleroz/9 conduce la cre0terea presiunii arteriale.
#ezisten6a de efect7 1n vasele de cali-ru mare. rezisten6a este mare. Se datoreaz/
vasomotricit/6ii 8contrac6ii/dilata6ii9 aflate su- influen6/ neuroumoral/.
@olumul de lic,id circulant7 masa sanguin/ circulant/ 0i v;scozitatea s;ngelui. re0terea
volumului sanguin 0i a v;scozit/6ii s;ngelui determin/ cre0terea presiunii arteriale.
!ensiunea arterial/7 presiunea cu care s;ngele apas/ asupra pere6ilor arterelor. +a na0tere 1n
timpul S
@
0i este men6inut/ datorit/ rezisten6ei pe care o 1nt;mpin/ s;ngele 1n timpul curgerii
sale spre periferia sistemului vascular. :n arterele din apropierea inimii este mai mare 0i se
mic0oreaz/ spre periferie. %/surarea presiunii arteriale se fce cu a'utorul tensiometrelor. Se
constat/ 2 valori7 valoarea maxim/ 8<CC"<?C mm=g9. corespunz/toare S
@
8este presiunea cu
care este expulzat s;ngele 1n arterele mari9 0i valoarea minim/ 8BC"DC mm =g9
corespunz/toare diastolei. re0terea valorilor peste limitele fiziologice se nume0te
,ipertensiune arterial/. iar sc/derea ,ipotensiune.
Pulsul arterial const/ 1n unda de distensie a pere6ilor arteriali 1n timpul sistolei ventriculare.
Este perceput c;nd se comprim/ o arter/ pe un plan osos.
ircula6ia s;ngelui prin capilare
*a nivelul capilarelor. circula6ia s;ngelui se face continuu 0i lent pentru a asigura cele mai
importante func6ii ale sistemului circulator. Sc,im-ul de su-stan6e nutritive 0i a produ0ilor de
excre6ie. *a cap/tul arterial al capilarelor. apa 0i su-stan6ele nutritive trec din s;nge 1n lic,idul
intersti6ial prin difuziune 0i filtrare. *a cap/tul venos. dup/ filtrarea apei au loc procese de
a-sor-6ie. G zecime din lic,idul filtrat trece 1n capilarele limfatice. asigur;nd circula6ia
limfatic/.
ircula6ia s;ngelui prin vene
%ai lent/ dec;t 1n artere.
Este asigurat/ de7
Pompa cadiac/7 sc/derile de presiune arterial/ 0i ventricular/ permit 1ntoarcerea s;ngelui din
vene 1n atrii.
Aspira6ia toracic/7 ac6ioneaz/ 1n timpul inspira6iei. prin accentuarea presiunii negative
intratoracice. Deasemenea. co-or;rea diafragmului 1n inspira6ie apas/ asupra viscerelor.
permi6;nd 1ntoarcerea s;ngelui spre A
D
.
For6a gravita6ional/ faciliteaz/ 1ntoarcerea s;ngelui 1n A
D
. pentru venele situate deasupra
atriilor. Pentru cele situate su- atrii. exist/ valvule situate la 3"H cm. care compenseaz/ efectul
for6ei gravita6ionale. Degradarea sistemului de valvule predispune la staz/ venoas/ 0i varice.
care dac/ se suprainfecteaz/. dau na0tere trom-ofle-itelor.
ontrac6ia mu0c,ilor sc,eletici asigur/ deplasarea s;ngelui spre A
D
.
Pulsa6iile arterelor comprim/ venele aflate 1n prea'ma lor. facilit;nd 1ntoarcerea s;ngelui spre
inim/.
#eglarea activit/6ii cardio"vasculare
Grganismul este for6at 1ntotdeauna s/ se adapteze la sc,im-/rile din mediu. *a fel este 0i
cazul sistemului circulator. acesta adapt;ndu"se la nevoile meta-olice ale organismului.
Astfel. are loc adaptarea inimii. pe de o parte 0i a vaselor sanguine. pe de alt/ parte.
Spre exemplu. 1n efort fizic. de-itul cardiac cre0te de 3"B ori.
Sistemul nervos simpatic determin/ ta,icardie 0i constric6ia vaselor. Parasimpaticul determin/
vasodilata6ie 0i -radicardie.
De asemena. adrenalina stimuleaz/ inima.


SOCUL CARDIOGEN
Definitie.
Socul cardiogen este datorat unor afectiuni cardiace care duc la alterarea functiei, de
pompa a inimii, prin boli care leeaa direct miocardul sau in!iba contractilitatea lui"
#ulburarile !emodinamice sunt cauate de inima"
Etiopatogenia"
Intre cauele principale, ale socului cardiogen, mentionam$
% infarctul de miocard care repreinta caua, cea mai frec&enta'
% contuia musc!iului cardiac, in traumatismele toracice'
% miocardite sau miocardoe'
% tulburari sau complicatii, in cadrul c!irurgiei cardiace"
Se produce un debit cardiac scaut, brusc, in conditiile unei presiuni de umplere,
crescuta" Aceasta, duce la scaderea tensiunii arteriale sistolice sub () ml *g si un
raspuns neuroendocrin, cu eliberare, de catecolemine, in e+ces"
Se produce cresterea frec&entei inimii, asociata cu &asoconstrictia periferica care
sunt contraproducti&e deoarece cresc sarcina cordului ducand la agra&area
isc!emiei initiale a miocardului"
% in edemul pulmonar ,infarct al inimii drepte-$ dispnee se&era, cianoa si preenta de
raluri crepitante, la ascultatie
.A#OLOGIE
Isc!emia miocardica / necroa 0 1S, 1D, amandoua
2 Disfunctia miocardica sistolica 0 contractilitatea 0 DC 0 IC 0 #A
sistemica
2 Disfunctia miocardica diastolica complianta 1S 0 3 .#D1S 0 3
presiunea retrograd 0 3 .C.4 0 congestie pulmonara 0 !ipo+emie
2 Raspuns neuro-vegetativ 03 stimularea simpatica 53 cortiol, AD* 5 3 SRAA
0 &asoconstrictie periferica 0 oligurie 5 acidoa metabolica
Mecanismele compensatorii duc in timp la fenomene decompensatorii
Cercuri vicioase = spirala mortii
#A4LOU CLINIC
2 *ipotensiune arteriala
2 Semne de !ipoperfuie tisulara
K Semne de congestie pulmonara
K Alterarea statusului mental
K Tegumente cianotice, transpirate, extremitati reci
K TA scazuta, puls filiform
K Tahipnee, dispnee, raluri la bazele pulmonare, jugulare turgescente
K Tahicardie, aritmii (bradi-/tahiaritmii, sufluri sau zgomote supraadaugate
K !ligurie
SEMNE SI SIMPTME
SImptomele socului cardiogen includ$
% frec&enta respiratorie crescuta'
% dispnee se&era'
% ta!icardie' ,puls rapid-'
% confuie'
% pierderea cunostintei'
% puls slab'
% transpiratii'
% piele palida'
% maini si picioare reci'
% urinare mai putin frec&enta sau absenta urinarii'
Intrucat socul cardiogen apare cel mai frec&ent la pacientii care sufera un infarct
miocardic masi&, este important sa fie cunoscute semnele si simptomele infarctului
miocardic"
Acestea sunt$
% senatie de durere sub forma de presiune, plinatate sau strangere in mi6locul
toracelui care dureaa mai mult de cate&a minute'
% durerea se e+tinde dincolo de torace sau umar, brat, spate, c!iar pana la dinti
si mandibula'
% episoade recurente de durere toracica'
% durere prelungita in abdomenul superior'
% dispnee'
% transpiratie'
% pierderea cunostintei'
% greata si &arsaturi'
Daca pacientul solicita consult medical de urgenta cand preinta aceste simptome,
poate scadea riscul de a de&olta soc cardiogen"
Diagnostic clinic/diferential
Anamnea$
%antecedente patologice, tratamente urmate'
% debut si e&olutia simptomatologiei'
Semne cardio&asculare$
% puls filiform, pAS78)mm*g cu micsorarea diferentialei'
% e+tremitati reci, cianoa'
% timp de recolorare cutanata 9 : sec'
% paloare, transpiratii, oligurie, tegumente marmorate'
% semne de insuficienta cardiaca dreapta$ 6ugulare turgescente, reflu+ !epato%6ugular
5;% insuficienta cardiaca stanga'
<ig"%E=G
Semne respiratorii$
% cianoa, polipnee'
% raluri crepitante 99 edem pulmonar'
Semne neurologice$
% tulburari ale constientei$ obnubilare pana la coma'
% tulburari de comportament$ agitatie, prostratie, somnolenta'
% E=G$ folosit in orientarea etiologiei'
Elemente de gra&itate$
% 1arsta, teren, tare associate'
% Inter&alul scurs pana la primul a6utor acordat'
% Gra&itatea patologiei ce a determinat socul'
% Detresa respiratorie acuta'
% Con&ulsii'
% #ulburari de constienta$ obnubilare, coma'
% Stop cardio%respirator'
Diagnostic diferential
% Soc !ipo&olemic'
% Soc septic'
% Soc anafilactic'
% Sindrom &agal'
% Colaps'
<AC#ORII DE RISC
Unii pacienti cu infarct miocardic au un risc mai mare de a de&olta soc cardiogen
decat altii" <actorii care cresc riscul pentru socul cardiogen sunt$
% &arsta de >? de ani sau mai mare'
% istoric de insuficienta cardiaca sau infarct miocardic anterior'
% preenta bloca6elor in mai multe artere coronare principale"
DIAGNOS#IC;E@AAENE CLINICE SI .ARACLINICE
Testele care pun diagnosticul de soc cardiogen includ:
% Masurarea tensiunii arteriale" .acientii cu soc deseori au o tensiune
arteriala foarte mica" Daca persoana in soc este adusa la spital de ambulanta,
tensiunea arteriala &a fi masurata inainte ca pacientul sa a6unga la spital'
% Electrocardiograma .Acesta este primul test care se face pentru a pune diagnosticul
de infarct miocardic" Deseori este realiata in timp ce pacientul este intrebat despre
simptome" Acest test inregistraa acti&itatea electrica a inimii prin electroi plasati pe
piele" Impulsurile sunt inregistrate ca BundeC pe un monitor sau pe !artie milimetrica
speciala" Intrucat musc!iul cardiac leat nu conduce impulsul electric normal, E=G
poate arata ca un infarct miocardic s%a produs sau este in curs de desfasurare'
% Radiografia toracica" O imagine radiologica a toracelui permite medicului sa
&erifice forma inimii si a &aselor de sange'
% Teste de sange" Sangele &a fi recoltat pentru a e&identia e&entualele leiuni ale
rinic!ilor sau ficatului, pentru a cauta semne ale unei infectii a inimii, si pentru a
confirma preenta unui infarct miocardic" Alt tip de test de sange ,gaele arteriale
sanguine- poate fi folosit pentru a determina saturatia de o+igen din sange'
% Ecocardiograma Acest test foloseste unde pentru a produce o imagine a inimii" In
timpul unei ecocardiograme, aceste unde sunt directionate spre inima dintr%un
transductor plasat la ni&elul toracelui" Undele se lo&esc de inima si sunt reflectate
inapoi de la inima fiind procesate electronic oferind imagini &ideo ale inimii" O
ecocardiograma poate a6uta la identificarea ariei inimii care a fost leata de infarctul
miocardic si nu pompeaa normal'
% Cateterizarea coronariana angiograma!. Acest test poate arata daca arterele
coronariene sunt blocate sau ingustate" O substanta de contrast este in6ectata in
arterele inimii printr%un tub lung, subtire numit cateter care este impins prin artera, de
obicei de la ni&elul coapsei pana la arterele inimii" .e masura ce substanta de
contrast umple arterele, acestea de&in &iibile la radiografie, aratand onele de
bloca6"
In plus, in timp ce cateterul este in poitie, medicul poate trata bloca6ul
prin angioplastie" Angioplastia foloseste un balon mic trecut prin &asul de sange si
artera coronara pentru a largi ingustarea" In ma6oritatea caurilor, un stent este plasat
in interiorul arterei pentru a o mentine desc!isa si a pre&eni ingustarea in &iitor"
E1OLU#IE SI COA.LICA#II
Evolutia spontana este catre deces sigur.Su- tratament. este posi-ila supravietuirea.
%Daca nu este tratat imediat, socul cardiogen poate fi fatal" Alta complicatie serioasa
a socului cardiogen este repreentata de leiunile altor organe" Daca inima nu poate
pompa suficient sange o+igenat spre restul corpului, ficatul, rinic!ii sau alte organe
pot fi leate"
%Leiunile ficatului sau ale rinic!ilor pot inrautatii socul cardiogen, deoarece rinic!ii
elibereaa substante care mentin functionarea musculara, iar ficatul
elibereaa proteine care a6uta la coagularea sangelui" In functie de inter&alul de timp
in care pacientul este in soc cardiogen, leiunile pot fi permanente"
#RA#AAEN#
#ratamentul socului cardiogen se concentreaa pe repararea leiunilor musc!iului
cardiac si a altor organe determinate de lipsa de o+igen"
Inter&entia de urgenta
Sustinerea &itala de urgenta este un tratament necesar pentru ma6oritatea pacientilor
cu soc cardiogen" In timpul sustinerii &itale de urgenta, pacientului i se administraa
o+igen pentru a minimalia leiunile musc!ilor" Daca este necesar, pacientul &a fi
conectat la un &entilator" De asemenea, &a primi medicatie si lic!ide intra&enos"
Aedicatie
Aedicatia pentru tratarea socului cardiogen a6uta la imbunatatirea flu+ului sanguin la
ni&elul inimii si a creste abilitatea inimii de a pompa sange"
% Aspirina" .acientului i se poate administrde catre personalul medical de urgenta
imediat cand pacientul a6unge la camera de garda"Aspirina reduce coagularea
sangelui si a6uta la trecerea sangelui prin &asele ingustate" Se recomanda ca
pacientul sa ia singur o aspirina in asteptarea a6utorului de urgenta doar daca
medicul i%a spus acestuia sa faca acest lucru in e&entualitatea aparitiei unui infarct
miocardic"
% #rombolitice" Aceste medicamente, pot a6uta la diol&area c!eagului de sange care
bloc!eaa flu+ul de sange prin inima" Cu cat mai de&reme pacientul primeste un
agent trombolitic dupa infarct, cu atat cresc sansele de supra&ietuire si micsoreaa
leiunile inimii" Cel mai probabil pacientul &a primi trombolitice doar daca,
cateteriarea cardiaca de urgenta nu este disponibila"
% Superaspirine" Aedicii de la camera de garda pot administra pacientului alte
medicamente care sunt intr%un fel similare cu aspirina, pentru a pre&eni formarea
unor noi c!eaguri de sange"
% Alte medicamente pentru subtierea sangelui" .osibil pacientului i se &or administra
si alte medicamente, cum ar fi !eparina pentru a face sangele mai putin &ascos si cu
risc mai mic de a forma c!eaguri periculoase" *eparina se administraa intra&enos
sau prin in6ectie subcutanata si este de obicei folosita in timpul primelor ile dupa
infarctul miocardic"
% Agenti inotropici" Acestea sunt repreentatede dopamine si epinefrina in incercarea
de a amelioara si sustine functionarea inimii pana cand alte tratamente &or incepe sa
actionee"
.roceduri medicale
.rocedurile medicale pentru tratamentul socului cardiogen de obicei se concentreaa
pe reluarea flu+ului sanguin prin inima"
Acestea sunt$
% Angioplastia" De obicei, o data ce flu+ul de sange a fost restabilit prin artera
blocata, semnele si simptomele socului cardiogen se amelioreaa"Angioplastia de
urgenta desc!ide arterele coranare blocate, lasand flu+ul de sange sa circule mai
usor prin inima" Aedicii insereaa un tub lung si subtire ,cateter- prin artera, de obicei
la ni&elul coapsei, pana la artera blocata din inima" Acest cateter este ec!ipat cu un
&arf special cu balon" Odata poitionat la locul dorit, balonul este umflat pentru a
desc!ide artera coronara blocata si pentru a o mentine desc!isa pe termen lung,
restabilind astfel flu+ul de sange prin inima" In functie de starea pacientului, medicul
poate alege sa plasee un stent acoperit cu o substanta care elibereaa treptat
medicatie pentru a a6uta la mentinerea desc!isa a arterei"
% .ompa cu balon" In functie de starea pacientului, medicul poate decide sa inseree
o pompa cu balon in principala artera ce pleaca de la inima,aorta-" .ompa cu balon
se umfla si se desumfla pentru a mima actiunea de pompare a inimii, a6utand la
circulatia sanguina"
Inter&entia c!irurgicala
Daca medicamantele si procedurile medicale nu sunt eficiente in tratarea socului
cardiogen, medicul poate recomanda inter&entia c!irurgicala"
% 4Dpass%ul coronarian" C!irurgia de bDpass implica depasirea onei ingustare sau
blocate cu a6utorul unei grefe de &ena sau artera" Astfel este restabilit flu+ul sanguin
prin inima" De asemeni, medicul poate sugera ca aceasta inter&entie sa aiba loc
dupa un inter&al de refacere a inimii afectate de infarct miocardic'
% Inter&entia c!irurgicala de reparare a unei leiuni cardiace" Uneori, o leiune a
inimii, o ruptura a peretelui cardiac sau a unei &al&e, poate determina soc cardiogen"
Daca o leiune de acest tip determina soc cardiogen, medicul poate recomanda
inter&entia c!irurgicala pentru corectarea problemei'
% .ompele cardiace" Aceste dispoiti&e mecanice, numite dispoiti&e de asistenta
pentru &entriculul stang, sunt implantate in abdomen si atasate inimii slabite pentru a
o a6uta sa pompee sangele" .ompele cardiace implantate pot e+tinde si imbunatatii
semnificati& &iata unor pacienti in ultimul stadiu de insuficenta cardiac care nu sunt
eligibili pentru transplantul de inima sau sunt in asteptare pentru o noua inima'
% #ransplantul cardiac" Daca inima este atat de afectata incat nici un tratament nu
este eficient, transplantul cardiac poate fi ultima solutie pentru tratarea socului
cardiogen"
.RO<ILA@IE
Cea mai buna cale de pre&enire a socului cardiogen este pre&enirea
aparitiei infarctului miocardic" Aodificarile stilului de &iata necesare tratarii afectiunilor
cardiace pot a6uta la pre&enirea aparitiei infarctului miocardic" Aceste sc!imbari ale
stilului de &iata sunt$
% Controlul "ipertensiunii arteriale. Unul dintre cele mai importante lucruri care pot
fi facute pentru scaderea riscului de aparitie a infarctului miocardic si a socului
cardiogen este mentinerea sub control a tensiunii arteriale" E+ercitiul fiic
absenta stresului, mentinerea unei greutati corporale sanatoase si limitarea
consumului de sodiu si alcool sunt cai de pre&enire a aparitiei !ipertensiunii" In plus
fata de aceste recomandari pentru o modificare a stilului de &iata, medicul poate
prescrie pacientului medicamente pentru tratarea !ipertensiunii, cum ar fi diuretice,
in!ibitorii enimei de con&ersie a angiotensinei si blocanti ai receptorilor de
angiotensina"
% #imitarea consumului de colesterol si grasimi saturate. Consumul a cat mai
putin colesterol si grasimi, in special grasimi saturate, pot scadea riscul de aparitia a
placilor de aterom din artere" Daca pacientul nu poate tine tensiunea sub control doar
prin modificari ale dietei , medicul poate prescrie un tratament pentru scaderea
colesterolului"
% Renuntarea la fumat" Renuntarea la fumat reduce riscul de aparitie a infarctului
miocardic" Aai multi ani dupa renuntarea la fumat, riscul unui fost fumator pentru
accidentul &ascular cerebral este acelasi cu al unui nefumator"
% Mentinerea unei greutati corporale sanatoase" Supraponderabilitatea contribuie
la alti factori de risc pentru infarctul miocardic si socul cardiogen, cum ar fi
!ipertensiunea arteriala, bolile cardio&asculare si diabetul " .ierderea in greutate a
E,? Filograme poate imbunatati tensiunea arteriala si ni&elul de colesterol"
% E$ercitiul fizic regulat. .racticarea e+ercitiului fiic reduce riscul de aparitie a
infarctului miocardic in mai multe feluri" E+ercitiul fiic poate determina scaderea
tensiunii arteriale, creste ni&elul de *DL colesterol si imbunatati ni&elul general de
sanatate al &aselor de sange si al inimii" De asemeni, a6uta la scaderea ponderala,
controlul diabetului si reducerea stresului" Se recomanda o acti&itate fiica gradata
de pana la :) de minute ilnic, cum ar fi mersul pe 6os, alergarile, inotul sau mersul
pe bicicleta, daca nu in fiecare i, macar in ma6oritatea ilelor" .acientilor care
de&olta un infarct miocardic li se recomanda sa se preinte cat mai rapid la medic
pentru a nu de&olta soc cariogen"
Ca'itolul II ( No)iuni ene"ale de nu"sin
Rolul Asistentului Medical internarea pacientului cu Soc
Cardiogen.
Primirea bolnavelor n secie i iniierea lor n obiceiurile seciei reprezint
un moment hotrtor n ctigarea ncrederii bolnavelor.Atitudinea
asistentei trebuie s fe principal i tovreasc fa de bolnave
independent de starea lor social.in potriv ea trebuie s acorde o mai
mare atenie tocmai a celor bolnave care necesit! fe prin gravitatea
bolilor! fe prin gradul lor mai sczut de cultur! o preocupare mai atent i
mai sistematic.
Bolnavul adus 1n sec6ie va fi diri'at ntr"unul dintre saloane.#epartizarea lui va f n
funcie de boal! gravitatea bolii i strarea n care se gsete! tinnd seama
at;t de interesele -olnavului nou internat! ct i de interesele altor -olnavi.Bolnavi
incontienti ! comatoase! cu e#citaii psihomotorii! cele cu incontinen de
materii fecale i urin! precum i cele suspecte de boli infecioase vor f
repartizate n rezerve.
Pacienti var f condusi de asistent n salon unde li se va arta
patul.$u aceast ocazie! asistenta i va prezenta colegi de camer crend
de la bun nceput o atmosfer cald ntre bolnavi vechi i cea nou intrat.
Scopul spitalizrii bolnavelor! n ma%oritatea cazurilor este
vindecarea.Pentru a realiza acest lucru trebuie create condiii prielnice!
necesare ridicrii forei de aprare i regenerare a organismului i scoaterii
lui de sub eventualele in&uene nocive ale mediului ncon%urtor.'unciile
ntregului organism sunt controlate de scoara cerebral.Activitatea
sistemului nervos central realizeaz unitatea indisolubil a organismului!
precum i legturile lui cu mediul ncon%urtor! prin e#citaiile pornite de la
terminaii nervoase intero i e#teroreceptive! precum i prin rspunsurile
lui.
(#citaiile pornite din mediul ncon%urtor pot aciona defavorabil
asupra sistemului nervos central! att prin numrul! ct i prin calitatea
lor! ceea ce duce la suprasolicitarea i epuizarea celulelor
corticale.Acestea la rndul lor elibereaz centrele subcorticale de controlul
scoarei cerebrale! dnd natere la cele mai variate tulburri n funciile
organismului! care cu timpul pot duce la determinri anatomopatoligice.
)egimul terapeutic de protecie are scopul de a izola bolnavi de
condiiile negative ale mediului ncon%urtor! care ar putea traumatiza!
suprasolicita sau epuiza scoara cerebral i de a forma un antura% plcut
cu aciune favorabil asupra sistemului nervos central i deci asupra
organismului.
*ulti bolnavi suport cu greu chiar i faptul c sunt internate n
spital.$ondiiile de mediu de aici le creeaz o oarecare tensiune nervoas.
Rolul Asistentului Medical in asigurarea conditiilor de spitalizare
Spitalul cuprinde urmatoarele parti componente functionale +
" serviciul de primire unde incepe pregatirea psihica a pacientului. (l
este primit cu zambetul pe buze i cu cuvinte de incura%are! esentiala find
cucerirea increderii bolnavului n profesionalismul cadrelor sanitare.
Pacientii vor f dezbracati i e#aminati. ,a nevoie pacientul este a%utat de
asistenta i asezat n pozitia necesara e#aminarii.
" prelucrari sanitare " aici se face deparazitarea i imbaierea
bolnavului! dup care acesta va f imbracat n len%erie curata i condusa pe
sectia cu paturi
" sectia cu paturi este partea componenta a spitalului inzestrata cu
paturi i sala de tratamente! unde se asigura asistenta corespunzatoare a
bolnavilor spitalizati.
up ce medicul hotaraste internarea bolnavului! asistentul
completeaza biletul de internare! foaia de observatie i trece datele
pacientului n registrul de internari.
-olnavul este condus de asistent n salonul prealabil hotarat de catre
medic. Salonul se alege n functie de starea pacientului .diagnostic!
gravitatea i stadiul bolii/ i se#. Asistentul conduce bolnavul n salon! il
a%uta sa"i aran%eze obiectele personale n noptiera i sa se instaleze
comod i n pozitia indicata de medic n pat.
-olnavului se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara
a sectiei precum i indicatiile medicului referitoare la alimentatie! pozitie
indicata daca este cazul i scopul
acestuia. Asemenea i se e#plica necesitatea i modul recoltari de produse
biologice i patologice n vederea efectuarii analizelor de laborator indicate
de medic.
Se vor asigura conditiile de mediu necesare ameliorarii i vindecarii
bolii. Pentru a crea un mediu de securitate i confort i pentru a diminua
factorii de stres este indicat ca saloanele sa aiba o capacitate de 0 ! ma#.
1 paturi cu o temperatura de 23"456$ sa fe curate! linistite i bine aerisite
cu aer umidifcat.
Asistentul va completa o ane#a la foaia de alimentatie pe care o va
trimite la blocul alimentar! astfel noul pacient va primi alimentatia
necesara inca n prima zi de internare. -olnavilor l"i se acorda o pregatire
preoperatorie i postoperatorie n vederea asigurarii conditiilor optime
necesare interventiei i a procesului de vindecare precum i pentru
evitarea unor complicatii grave i nedorite.
Asistentul observa i este obligat sa consemneze aspectul general!
inaltimea! greutatea! varsta! aspectul tegumentelor i mucoaselor! faciesul
i starea psihica a bolnavului. (a va urmarii necesitatile pacientului!
manifestarile de dependenta n vederea satisfacerii acestora.
Se vor nota datele privind antecedentele familiale! chirurgicale i
patologice ale pacientului precum i bolile care au in&uenta asupra
anesteziei i interventiei .afectiuni pulmonare! cardiace! diabet zaharat!
epilepsie etc./
Rolul Asistentului &edi!alin asiu"a"ea !onditiilo" iieni!e *olna+ilo" inte"nati in:
Pregatirea patului i accesoriului.
Patul trebuie sa fe comod! sa prezinte dimensiuni potrivite care sa
satisfaca atat cerintele de confort a pacientului! ct i ale personalului de
ingri%ire. 7rebuie sa"i permita pacientului sa se poata misca n voie! sa nu"i
limiteze miscarile! sa poata la nevoie sa coboare din pat! sa poate sta n
pozitie sezand! spri%inindu"i picioarele comod de podea. Patul trebuie sa
permita ca asistenta sa poata efectua tehnicile de ingri%ire! investigatie i
tratament ct mai comod. Patul trebuie sa fe usor de manipulat i curatat!
prevazut cu rotite! dispozitiv de ridicare i la nevoie aparatoare.
Patul va f acoperit cu un cearsaf! musama i aleza. Pacientului i se
ofera doua perne i o patura din lana moale! usor de intretinut. ,en%eria
trebuie sa fe din bumbac cu ct mai putine cusaturi. $earsaful trebuie sa
fe destul de mare pentru a intra sub saltea.
Schimbarea lenjeriei de pat.
" Pregatirea patului fara pacient + pentru schimbarea len%eriei de pat
avem nevoie de cearsaf simplu! cearsaf plic! doua fete de perna! una"doua
paturi! doua perne. up ce se indeparteaza noptiera de pe langa pat se
aseaza un scaun cu spatar la capatul patului. Pe scaun se aseaza! n
ordinea intrebuintarii! len%eria curata! pernele! patura! impaturite corect.
$earsaful se aseaza la mi%locul saltelei8 se desface i se intinde o parte a
cearsafului spre capataiul patului! cealalta spre capatul opus. $earsaful se
introduce adanc sub saltea la ambele capete. Se e#ecuta coltul apoi se
introduce sub saltea toata partea laterala a cearsafului. Se intinde bine
cearsaful sa nu prezinte cute. aca este nevoie se aseaza musamaua i se
acopera cu aleza.Pernele se introduc n fetele de perna curate i se aseaza
pe pat.
" Schimbarea len%eriei cu pacientul n pat se efectueaza atunci cand
starea pacientului nu permite ridicarea acestuia din pat. Aceasta manevra
se e#ecuta de obicei dimineata! inainte de curatenie! dup masurarea
temperaturii! luarea pulsului i toaleta pacientului! dar la nevoie se
e#ecuta de mai multe ori pe zi. 9n functie de starea pacientului len%eria se
poate schimba n lungime sau n latimea patului.
,en%eria de pat se aseaza pe un scaun n ordinea prioritatii!
impaturite n felul urmator +
" patura i cearsaful de sub patura se impaturesc fecare n trei sub
forma de armonica
" aleza se ruleaza impreuna cu musamaua fe n latime! fe n
lungime n functie de metoda aleasa pentru schimbarea patului
" cearsaful se ruleaza n lungime : latime
Pacientul se informeaza asupra procedeului. Se linisteste i se
asigura ca manopera va f facuta cu blandete! ca nu va f miscat inutil! ca
manevrele nu"i vor cauza dureri i i se cere cooperarea.Se asigura
intimitatea pacientului! un mediu securizat! evitandu"se curentii de aer.
Atunci cand schimbarea len%eriei se face n lungimea patului
pacientul va f intors n decubit lateral. $ele doua asistente se aseaza de o
parte i de alta a patului. Asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu
mana dreapta n a#ila dreapta! il ridica usor! iar mana stanga o introduce
sub umerii lui! spri%inindu"i capul pe antebrat. Apoi cu mana dreapta !
retrasa de sub a#ila! trage usor perna spre marginea patului! pacientul
find de asemenea deplasat usor n aceeasi directie.
Se aseaza apoi n dreptul genunchilor pacientului! introduce mana
stanga sub genunchii acestuia &ectandu"; putin! iar cu mana dreapta ii
&ecteaza usor gambele pe coapse. in aceasta pozitie se intoarce
pacientul n decubit lateral drept! spri%inindu"l n regiunea omoplatilor i a
genunchilor. Pacientul se mentine acoperit. Asistenta din partea stanga
ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua i aleza murdara pn la spatele
pacientului! sulul de len%erie murdara se a&a n acel moment alaturi de
sulul len%eriei curate. Pe %umatatea libera a patului se deruleaza cearsaful
curat! musamaua i aleza pregatita mai inainte. Se intinde bine cearsaful
curat pe %umatatea libera a patului i se aseaza o perna imbracata n fata
de perna curata! apoi se aduce pacientul n decubit dorsal cu multa
blandete! spri%inindu"l n regiunea omoplatilor i sub genunchi. Pentru a
introduce pacientul n decubit lateral stanga! asistenta din partea stanga
procedeaza la fel ca i n cazul intoarcerii n decubit lateral drept + prinde
pacientul de a#ila stanga! il ridica usor! introduce mana dreapta sub umerii
lui! spri%ina capul pe antebrat i dup aceeasi procedura intoarce pacientul
n decubit lateral stang aducandu"l dincolo de cele doua suluri de len%erie.
Asistenta ruleaza mai departe! din partea dreapta! len%eria murdara! o
indeparteaza! introducand"o n sacul de rufe murdare! apoi deruleaza
len%eria curata i o intinde bine! iar pacientul este readus n decubit dorsal!
spri%init de cele doua asistente.
up acesta se efectueaza colturile. Patura de deasupra pacientului
se impatureste n trei i se aseaza pe un scaun! pacientul ramane acoperit
cu cearsaful folosit pn atunci. Peste aceasta asistenta aseaza cearsaful
curat impaturit anterior n trei! n forma de armonica astfel ca una din
marginile libere sa a%unga sub barbia pacientului. $olturile de sus ale
cearsafului curat se tin cu mana fe de catre pacient! fe de o alta
persoana. $ele doua asistente! care sunt de o parte i de alta a patului!
prind cu o mana colturile inferioare ale cearsafului curat! iar cu cealalta
mana colturile superioare ale cearsafului murdar i! printr"o miscare n
directia picioarelor pacientului! indeparteaza cearsaful murdar i acopera!
n aceeasi timp pacientul cu cearsaful curat. Se aseaza patura peste
cearsaf! rasfrangand marginea dinspre cap peste patura. Se continua
aran%area patului ! se pliaza patura cu cearsaful deasupra degetelor de la
picioarele pacientului.
Atunci cand pacientul poate f asezat n pozitie sezand! schimbarea
len%eriei se face n latimea patului. Procedura se efectueaza de asemenea!
de catre doua persoane + una spri%ina pacientul! cealalta ruleaza len%eria
murdara! aseaza i deruleaza cearsaful curat.
up efectuarea fecarei proceduri! asistenta trebuie sa se asigure
ca pacientul este asezat ct mai confortabil. 9n unele cazuri! aleza trebuie
schimbata de mai multe ori pe zi! fara sa fe nevoie de schimbarea
cearsafului.
Rolul Asistentului Medical in asigurarea igienei generale si
corporale.
;naintea interventiei chirurgicale! bolnavul este capabil sa isi
efectueze singur igiena corporala. 9n seara zilei precedente interventiei se
face o baie generala a bolnavului i se va pregati tubul digestiv pentru
interventie prin efectuarea unei clisme evacuatoare urmata de un dus. ,a
pregatirea bolnavului pentru actul operator se va acorda atentie deosebita
cavitatii bucale mai ales la cei care urmeaza sa fe intubati. Se pregateste
tegumentul regiunii pe care se va opera prin spalare cu apa i sapun!
degresare i dezinfectare cu alcool. aca regiunea prezinta pilozitati
acestea vor f rase cu aparat de ras individual.
)egiunea astfel pregatita va f prote%ata cu un pansament steril. Se
indeparteaza bi%uteriile bolnavului! proteza dentara daca e#ista. -olnavul
va f imbracat cu len%erie curata! se verifca starea de curatenie n regiunile
+
" inghinala
" ombilic
" a#ile
" spatii interdigitale
" unghiile
-olnavul va f dezbracat complet i se va acoperii cu un cearsaf i
patura. Se descopera progresiv numai partea care se va spala. Se stoarce
bine buretele sau manusa de baie pentru a nu se scurge apa n pat sau pe
bolnav. <rdinea n care se face toaleta este + spalat! clatit! uscat. Se
sapuneste regiunea dup care se clateste ferm! dar fara brutalitate. Apa
calda trebuie sa fe din abundenta! sa fe schimbata ori de cate ori este
nevoie. Se insista la pliuri sub sani! la maini! la spatii interdigitale! la coate
i a#ile. Se mobilizeaza articulatiile n toata amplitudinea lor i se maseaza
zonele predispuse escarelor.
,a toaleta pe regiuni la patul bolnavului! patul va f prote%at cu
musamaua i aleza n functie de regiunea pe care o spalam. ,a toaleta pe
regiuni cu bolnavul n pat se va respecta urmatoarea succesiune +
" fata
" gat
" urechi
" brate i maini
" parte anterioara torace
" abdomen
" fata anterioara coapse
-olnavul va f intors n decubit lateral i se vor spala +
" spatele
" fesele
" fata posterioara a coapselor
-olnavul se aduce din nou n decubit dorsal
" gambele i picioarele
" organele genitale e#terne
" ingri%irea parului
" toaleta cavitatii bucale
7oaleta pe regiuni
;ngri%irea ochilor are ca scop indepartarea secretiilor i prevenirea
infectiilor oculare . *ateriale necesare +
" apa sau ser fziologic
" tampon de tifon
" comprese
" manusi de baie
" prosop
" tavita renala
-olnavul va f informat de necesitatea tehnicii. Se spala ochii cu ser
fziologic! cu mana acoperita cu manusa. Secretiile se indeparteaza de la
comisura e#terna spre cea interna. ,a pacientii inconstienti secretiile
oculare se indeparteaza n mod regulat! se aplica comprese imbibate n
ser fziologic i se picura lacrimi artifciale n mod repetat.
;ngri%irea mucoasei nazale are ca scop + mentinerea permeabilitatii
cailor respiratorii superioare! prevenirea infectiilor nazale i a leziunilor
mucoasei nazale n cazul n care pacientul prezinta sonda endo"nazala.
*ateriale necesare+
" tampoane sterile montate pe bastonase
" ser fziologic
" apa o#igenata diluata
" tavita renala
" manusi de protectie
Se intoarce capul bolnavului usor intr"o parte. Se dezlipeste adezivul
cu care este lipita sonda. Sonda se retrage cu ="1 cm. 'osele nazale se
curata fecare cu cate un tampon umezit cu ser fziologic! iar crustele se
curata cu apa o#igenata diluata. Se curata i sonda! apoi se reintroduce i
se f#eaza. Se supravegheaza functionalitatea sondei i pacientul.
)olul Asistentului *edical in toaleta aparatului sau organului afectat.
Schimbarea pozitiei bolnavului i mobilizarea pacientului cu
afectiunii
Schimbarea pozitiei poate f activa sau pasiva ! cu a%utorul asistentei.
,a mobilizarea pacientului trebuie respectate unele principii +
" sunt necesare doua asistente
" prinderea pacientului se face precis i sigur
" e#ercitiile se fac intotdeauna inainte de mese
" aceste e#ercitii fzice trebuie intercalate cu e#ercitii de respiratie
" mobilizarea se incepe incet i se continua n functie de raspunsul
fzic al pacientului
Scopul mobilizarii este miscarea pacientului n vederea prevenirii
escarelor ce pot sa apara din cauza imobilizarii i pentru recastigarea
independentei. Schimbarea pozitiei pacientilor imobilizati se face din 4 n 4
ore! masandu"se zonele de presiune predispuse escarelor. *obilizarea
precoce a pacientului favorizeaza mentinerea mobilitatii articulare!
normalizarea tonusului muscular i stimuleaza metabolismul. e
asemenea favorizeaza circulatia sangelui! prevenind trombo&ebitele i
pneumoniile.
-olnavii operati vor f mobilizati precoce i gradat. ,a inceput se va
efectua mobilizarea activa n pat inlaturandu"se astfel contractura
peretelui abdominal.
Captarea eliminarilor
Scop + observarea caracterelor fziologice i patologice ale de%ectiilor
precum i descoperirea modifcarilor lor patologice n vederea stabilirii
diagnosticului
Captarea materiei fecale
Se separa patul de restul salonului cu paravan! se indeparteaza
patura i cearsaful care acopera pacientul. Patul se prote%eaza cu
musamaua i aleza. Pacientul se dezbraca i se introduce bazinetul cald
sub zona sacrala apoi se acopera cu invelitoarea. Se efectueaza toaleta
regiunii perianale i se indeparteaza bazinetul cu atentie. up ce se
acopera cu capacul se indeparteaza din salon. Se imbraca pacientul! se
reface patul. Salonul se aeriseste i se spala mainile pacientului. Scaunul
acoperit se pastreaza pentru vizita medicala n locuri special amena%ate.
Captarea urinei
Servirea urinarelor se face n mod asemanator cu a bazinetelor.
up utilizare se golesc imediat! se spala la %et de apa calda i se
dezinfecteaza.
>u trebuie ignorat cantitatea! culoarea! mirosul urinei8 poate indica unele
diagnostice.
Captarea sputei
Se face n recipiente spalate! sterilizate! uscate i n care se pune
solutie lizol ?@ sau fenol 4!=@! amestecata cu soda caustica. Atunci cand
se recolteaza n vederea unor analize de laborator nu se foloseste
dezinfectant. Se instruieste pacientul sa nu inghita sputa! sa nu o
imprastie! sa foloseasca recipientul dat. ; se asigura scuipatori de rula%
pentru a se putea schimba la nevoie. up golire! se spala cu apa rece!
apoi cu apa calda! cu perii special tinute n solutie dezinfectanta. Se
sterilizeaza zilnic prin ferbere sau autoclavare.
Captarea varsaturilor
Pacientul se aseaza n functie de starea generala n pozitie sezand!
decubit dorsal cu capul intors intr"o parte! decubit lateral .pozitie de
siguranta/. ,en%eria de pat se prote%eaza cu musama i aleza! iar pacientul
cu un prosop n %urul gatului. Proteza dentara mobila se indeparteaza unde
este cazul i se ofera pacientului o tavita renala.
Se incura%eaza pacientul! i se ofera pahar cu apa sa"i clateasca
gura. ; se ofera cuburi de gheata! lichide reci n cantitati mici.
Aarsatura se pastreaza pentru vizita medicala. $aracterul varsaturii
i frecventa se noteaza n foaia de temperatura. Se spala i se
dezinfecteaza recipientele! se pregatesc pentru sterilizare prin ferbere sau
autoclavare.
Rolul Asistentului Medical in supravegherea functiilor vitale di
vegetative.
Supravegherea functiilor vitale n hemoragiile masive se face din ora
n ora. Asistenta supravegheaza bolnavul! va inregistra daca respiratia
este modifcata! cu salturi sau daca se face cu difcultate. -una
desfasurare a evolutiei postoperatorii se urmareste dup grafcul
temperaturii! al pulsului i prin inregistrarea tensiunii arteriale.
Respiratia
"se masoara n scopul evaluarii functiei respiratorii a pacientului!
find indiciu al evolutiei bolii! al aparitiei unor complicatii i al
prognosticului.
(lemente de apreciat sunt +
" tipul respiratiei
" amplitudinea miscarilor respiratorii
" ritmul
" frecventa
*ateriale necesare + ceas secundar! creion de culoare verde! foaie
de temperatura.
Asistenta aseaza pacientul n decubit dorsal! fara a e#plica tehnica
ce urmeaza a f e#ecutat. Plaseaza mana cu fata palmara pe suprafata
toracelui i numara inspiratiile timp de un minut.
)espiratia se noteaza cu culoare verde. 'iecare linie orizontala
corespunde la doua respiratii. Aalorile normale a respiratiei sunt +
" la nou"nascut ?5"=5 respiratii : minut
" la 4 ani 4="?= respiratii : minut
" la adulti 21"23 respiratii : minut
" la varstnici 2="4= respiratii : minut
<rice operat poate prezenta n primele zile dup operatie o usoara
ascensiune termica .?B!="?36$/. Aceasta curba este n descrestere
incepand din a treia " a patra zi. aca aceasta descrestere nu se produce
sau dimpotriva! temperatura creste! e#plicatia consta de obicei intr"o
infectie la nivelul plagii operatorii. 7emperatura este rezultatul proceselor
o#idative din organele generatoare de caldura prin dezintegrarea
alimentelor energetice. Masurarea temperaturii n aila +
"se aseaza pacientul n decubit dorsal sau sezand. Se ridica bratul
bolnavului! se sterge a#ila prin tamponare cu prosopul pacientului. Se
aseaza termometrul cu rezervorul de mercur n centrul a#ilei paralel cu
toracele. Se apropie bratul pe trunchi cu bratul &ectat pe suprafata
anterioara a toracelui. 7ermometrul se mentine timp de zece minute.
*asurarea temperaturii n cavitatea bucala + se introduce termometrul n
cavitatea bucala sub limba sau pa latura e#terna a arcadei dentare.
Pacientul este rugat sa inchida gura i sa respire pe nas. 7ermometrul se
mentine cinci minute. 9n cazul masurarii temperaturii pe cale rectala se
lubrifaza termometrul. Se aseaza pacientul n decubit lateral cu membrele
inferioare n semi&e#ie asigurandu"i intimitatea. Se introduce bulbul
termometrului n rect prin miscari de rotatie i inaintare. Se mentine trei
minute.
up terminarea timpului de mentinere a termometrului acesta se
scoate! se sterge cu o compresa i se citeste gradatia la care a a%uns
mercurul. Se spala termometrul! se scutura i se introduce n recipientul cu
solutie dezinfectanta .cloramina 2@/.
9n foaia de temperatura! temperatura se noteaza cu pi# de culoare
albastra. Pentru fecare linie orizontala a foii de temperatura corespund
doua diviziuni de grad.
Aalorile normale a temperaturii +
" copil ?1"?B!36$
" adult ?1"?B6$
" varstnic ?="?16$
Pulsul
! trebuie sa urmeze curba temperaturii. $u ct temperatura este mai
mare cu atat pulsul este mai accelerat! pn la valoarea de 255 batai :
minut dar daca acest ritm se mentine i n zilele urmatoare! bolnavul
trebuie tinut sub supraveghere permanenta.
'actori care in&uenteaza pulsul sunt + factori biologici .varsta!
inaltimea! greutatea! somnul! alimentatia! efortul fzic/! factori psihologici
.emotiile! plansul! mania/! factori sociali .mediul ambiant/. Pulsul poate f
luat la orice artera accesibila palpatiei care poate f comprimat pe un plan
osos+ radiala! temporala superfciala! carotida! humerala! brahiala!
femurala . 9n practica curenta pulsul se ia la nivelul arterei radiale.
*ateriale necesare + ceas cu secundar! creion sau pi# rosu. ,a luarea
pulsului! bolnavul trebuie sa fe n repaus fzic i psihic cel putin ="25
minute inainte de numaratoare! intru"ct un efort sau o emotie oarecare n
timpul sau inaintea luarii pulsului ar putea modifca valorile reale. -ratul
bolnavului trebuie sa fe spri%init! pentru ca musculatura antebratului sa se
rela#eze. Se repereaza santul radial pe e#tremitatea distala a antebratului!
dam de un sant marginit de tendoanele muschilor &e#or radial al carpului
i brahioradial n profunzimea caruia se gaseste artera radiala. Palparea
pulsului se face cu varful degetelor inde#! mediu i inelar de la mana
dreapta. up ce s"a reperat santul lui! se va e#ercita o usoara presiune
asupra peretelui arterial cu cele trei degete palpatoare! pn la
perceperea zvacuiturilor pline ale pulsului.
'i#area degetelor se realizeaza cu a%utorul policelui! cu care se
imbratiseaza antebratul la nivelul respectiv.
>otarea pulsului se face cu pi# sau creion rosu! fecare linie
orizontala a foii de temperatura corespunde la patru pulsatii. Aalorile
normale a pulsului sunt +
" la nou"nascut 2?5"205 pulsatii : minut
" la copil mic 255"245 pulsatii : minut
" la adult C5"255 pulsatii : minut
" la varstnic 35"C5 pulsatii : minut
"ensiunea arteriala
! trebuie controlata la toti bolnavii postoperator i n special la cei
hipertensivi. Scaderea tensiunii arteriale asociata cu alte semne poate
indica o complicatie hemoragica.
Scopul masurarii tensiunii arteriale este evaluarea functiei
cardiovasculare .forta de contractie a inimii! rezistenta determinata de
elasticitatea i calibrul vaselor/.
*aterialele necesare sunt + aparat pentru masurarea tensiunii
arteriale .cu mercur )iva )occi sau cu manometru/! stetoscop biauricular!
tampoane de vata i alcool pentru dezinfectarea olivelor stetoscopului i
creion sau pi# rosu pentru insemnarea valorilor n foaia de temperatura.
(#ista doua metode de masurare a tensiunii arteriale + auscultatoric
i palpatoric.
*etoda auscultatorie + se e#plica pacientului tehnica i i se asigura
un repaus fzic apro#imativ 2= minute. Asistenta se spala pe maini! aplica
manseta pneumatica pe bratul pacientului spri%init i n e#tensie.
*embrana stetoscopului se f#eaza pe artera humerala! sub marginea
inferioara a mansetei. Se introduc olivele stetoscopului n urechi. Se
pompeaza aer n manseta pneumatica cu a%utorul perei de cauciuc pn la
disparitia zgomotelor pulsatile. Aerul din manseta se decomprima usor
prin deschiderea supapei! pn cand se percepe primul zgomot arterial!
care prezinta valoarea tensiunii arteriale ma#ime .sistolice/. Se retine
valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a f
consemnata. Se continua decomprimarea! zgomotele arteriale devenind
tot mai puternice. Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau
acul manometrului n momentul n care zgomotele dispar acesta
reprezentand tensiunea arteriala minima .diastolica/. Se noteaza pe foaia
de temperatura valorile obtinute.
,a metoda palpatorie determinarea se face prin palparea arterei
radiale. >u se foloseste stetoscopul biauricular. (tapele sunt identice
metodei auscultatorii. Are dezavanta%ul obtinerii unor valori mai mici dect
realitatea! palparea pulsului periferic find posibila numai dup reducerea
accentuata a compresiunii e#terioare.
Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie
orizontala de culoare rosie! socotindu"se pentru fecare linie a foii o unitate
de coloana de mercur. Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale i se
hasureaza spatiul rezultat. Aalorile normale ale tensiunii arteriale sunt +
" la copil intre 2"? ani B=:C5"=5:15 mmDg
" la copil intre 0"22 ani C5:255"15:1= mmDg
" la copil i la adolescenti 24"2= ani 255:245"15:B= mmDg
" la adult 22=:205"B=:C5 mmDg
" la varstnici E2=5:EC5 mmDg
#rmarirea diurezei
! este importanta n vederea stabilirii bilantului hidric. *ai ales n
cazul hemoragiilor masive este importanta rehidratarea organismului.
Pentru masurarea diurezei urina se colecteaza pe 40 de ore n recipiente
cilindrice! gradate! cu gat larg! spalate i clatite cu apa distilata.
$olectarea se incepe dimineata la o anumita ora i se termina a doua zi la
aceeasi ora. Pentru prevenirea fermentatiei se vor adauga la urina cristale
de timol. iureza se noteaza n foaia de temperatura prin hasurarea
patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina i zilei respective. Spatiul
dintre doua linii orizontale a foii de temperatura corespunde la 255 ml de
urina. $antitatea de urina eliminata n 40 de ore n mod normal este de
apro#imativ 2=55 ml.
Rolul Asistentului Medical in alimentatia si hidratarea bolnavului.
AlementaFia va f adaptat perioadei de evoluie a bolii.
9n perioada febrilG regimul hidro"zaharat! iar cand fenomenele
deran%ante" dispar se va trece la o alimentaie echilibratG.
:n perioada fe-ril regimul va f compus din lichide .ceaiuri! lapte! suc de
fructe/ sau alimente lichide .supG de legume cu orez i gri/.
Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii+
" 1nlocuirea cheltuielilor energetice de baz ale organismului G cele
necesare cresterii . la copii/ sau cele necesare refaceri pierderilor! prin
consum . la adulti /.
" asigurarea aportului de vitamine i saruri mineralenecesare
metabolismului normal! cresterii .la copil / i celorlalte functii.
" favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor
bolnave8 alimentatia rational poate in&uienta tabloul clinic! caracterul
procesului infectios .patologic/ i ritmul evolutiei acestuiea! devenind
astfel un factor terapeutic.
" prevenirea unei evolutii nefavorabile n bolile latente!
transformarea bolilor acute n cronice i aparitia recidivelor.
" consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute prin alte tratamente.
Hinand seama de aceste principii! regimul dietetic al pacientului
trebuie astfel alcatuit incat sa satisfac atat necesitatile cantitative! ct i
pe cele calitative ale organismului.

Rolul Asistentei &edi!ale in administ"a"ea medi!amentelo".
Reguli de administrare a medicamentelor
Se face la indicatia medicului cu respectarea unor reguli8 se evita greselile
care pot avea efecte nedorite asupra pacientului! uneori efecte mortale.
AS;S7(>7I,+
"respecta medicamentul prescris de medic
" identifca medicamentul prescris dup eticheta! forma de
prezentare! culoare! miros! consistena
" verifca calitatea medicamentelor! observand integritatea! culoarea
medicamentelor solide8 sedimentarea! tulburarea! opalescenta
medicamentelor sub forma de solutie
" respecta caile de administrare prescrise de medic
" respecta orarul i ritmul de administrare a medicamentelor pentru
a se mentine concentratia constanta n sange! avand n vedere timpul i
caile de eliminare a medicamentelor
" respecta doza de medicament G doza unica i daza:40h
" respecata somnul fziologic al pacientului G organizeaza
administrarea n afara orelor de somn.se trezeste pacientul n cazul
administrarii antibioticelor! chimioterapicelor cu ore f#e de administrare/
" evita incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor
solutii medicamentoase n aceasi seringa! n acelasi pahar
" seveste pacientul cu doza unica de medicament pentru
administrarea pe cale orala
" sespecta urmatorea succesiune n administrarea medicamentelor+
pe cale orala G solide! lichide! apoi in%ectii! dup care administreaza ovule
vaginale! supozitoare
" informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise n ceea ce
priveste efectul urmarit i efectele secundare
" anunta imediat medicul privind greselile produse n administrarea
medicamentelor legate de doza! calea i tehnica de administrare
" administreaza imediat solutiile in%ectabile aspirate din fole!
&acoane
" respecta masurile de asepsie! de igiena! pentru a preveni infectiile
intraspitalicesti.
Re!olta"ea '"oduselo" *ioloi!e ,i 'atoloi!e
(#aminarile de laborator efectuate produselor biologice i patologice
completeaza simptomatologia bolii! re&ecta evolutia acesteia i
efcacitatea tratamentului aplicat! semnaleaza aparitia unor complicatii.
)ecoltarea produselor este efectuata de asistenta n ma%oritatea cazurilor.
Acesta trebuie sa respecte orarul recoltarilor! sa cunoasca tehnicile
corecte de recoltare a diferitelor produse! sa completeze buletinul de
analize! sa eticheteze produsul rezultat pentru a evita inlocuirea
rezultatelor intre ele! fapt ce poate duce la erori grave.
Asistenta va instrui bolnavul privind comportamentul sau n timpul
recoltarii i comportamentul sau pentru reusita acestuia. 'izic bolnavul va
f pregatit printr"o dieta adecvata! repaus la pat i asezarea lui n pozitia
necesara recoltarii.
Se va avea gri%a la sterilitatea recoltarii pentru a evita
suprainfectarea produsului recoltat. 7ransportul produselor recoltate se
efectueaza astfel incat acestea sa a%unga la laborator ct mai repede i n
starea n care au fost eliberate din organism. (#ista o serie de e#amene de
laborator efectuate inaintea tuturor interventiilor chirurgicale indiferent de
timpul avut la dispozitie pentru pregatirea pacientului i indiferent de
starea sa generala .
Rolul Asistentului Medical in educatia pacientului cu Soc
Cardiogen.
"recoltarea produselor de laborator.
"masurarea functiilor vitale.
"participarea la e#aminarea pacientului:pacientei.
"aplicarea tehnicilor.
"administrarea medicamentelor.
"satisfacerea tuturor nevoilor pacientei:pacientului.
$isa de evaluare
*edicul este cel care va hotari momentul e#ternarii bolnavului cand
acesta nu mai necesita o supraveghere permanenta i poate continua
tratamentul prescris la domiciliu. Asistenta va pune la dispozitia medicului
documentele bolnavului necesare formularii epicrizei i completarii
biletului de iesire i va asigura alimentatia bolnavului pn la e#ternare.
Asistenta va anunta familia bolnavului cu privire la e#ternarea
acesteia! va avea gri%a ca bolnavul sa"i primeasca lucrurile personale de
la magazia spitalului i sa aiba o imbracaminte corespunzatoare
anotimpului.
Aa aprofunda cu bolnavul indicatiile primite de la medic i cuprinse
n biletul de iesire. Asistenta va conduce bolnavul la iesire unde il lasa n
gri%a apartinatorilor.
CA$ NR. I
Culee"ea datelo"
$umele 0i prenumele7 @. #.
@;rsta7 HC ani
Sex7 feminin L vMduvM
Domiciliu 7 +a0i
Gcupa6ie7 pensionarM
#eligie7 cre0tin"ortodoxM
ondi6ii de via6M7 locuie0te singurM 1ntr"o casM cu 2 camereN 1n condi6ii salu-re.Are 2
copii. cMsMtori6i. care o viziteazM regulat.
Elemente fizice 7 #= F pozitiv
&rupa sanguinM F B +++
Examenul clinic general
Starea general/ 7 alterat/
&reutate 7 BI >g
!alie 7 <3< cm
Starea de con0tien6/ 7 suprimat/
!egumente si mucoase 7 palide. uscate 0i reci L fanere normal implantate
Oesut con'unctiv"adipos 7 normal reprezentat
%otivele internMrii 7
" ta,icardie . extremitati reci. puls capilar a-sent.
" ,ipotensiune arterial/
" tul-urari nervoase8 agitatie. anxietate9
Anamneza 7
A.=. 7 " fMrM importan6M
A.P.F 7 " menar,a <4 ani L douM na0teri la termen / menopauza la 3C ani
A.P.P 7 " apendicectomie la <3 ani L litiazM renalM dreaptM
+storicul -olii7
Pacient/ 1n v;rst/ de HC de ani. se interneaz/ de urgent a cu urmatoarele manifestari de
dependent7
"ta,icardie
",ipotensiune
"extremitati reci si palide
"agitatie
"amxietate
"durere toracica
Diagnostic medical la internare7
-o! Ca"dioen
*.Analiza ,i sinteza datelo"
NE.OIA
%UNDA&ENTAL/
&ANI%EST/RI DE
DEPENDEN /
SURSA DE
DI%ICULTATE
<. A respira 0i a avea o -unM
circula6ie
" dispnee cu ta,ipnee824
#/minut9
" ta,icardie
" puls filiform. frecvent <CC
-/t/i/minut
" !.A <CC/BC mm=g
" 0oc cardiogen
2. A -ea 0i a m;nca " inapeten /
" anxietate
" spitalizare
" durere
4. A elimina " oligurie p;n/ la anurie
" diureza ?CC ml/2? ,
" transpira6ii
" insuficien6/ renal/
?. A se mi0ca. a avea o -unM
posturM
" incapacitate de a se mi ca
" diminuarea for ei
musculare
" prezen6a 0ocului i a
traumatismelor
3.A dormi. a se odi,ni " stare depresivM
" anticiparea evenimentelor
negative
" durerea
" anxietatea
B. A se 1m-rMca 0i dez-rMca " incapacitate de a"0i mi0ca
mem-rele superioare 0i
inferioare
" dificultate de a se 1m-r/ca
0i dez-r/ca
" durere vie
" impoten / func6ional/
H. A men6ine temperatura
corpului 1n limite normale
" transpira6ii reci 0i v;scoase
" tegumente palide
" 0ocul traumatic ,emoragic
D. A fi curat. 1ngri'it " incapacitate de a" i
satisface i a acorda singur/
igiena corporal/
" durere
" deregl/ri func6ionale
I. A evita pericolele " imo-ilitate
" teamM. fric/
" incapacitate de a efectua
singur/ activit/ i
" stare depresivM
" prezen6a 0ocului
<C. A comunica "comunicare deficitar/ cu
ec,ipa medical/
"dezorientare 1n timp 0i
spa6iu
" anxietate
" pr/-u0irea func6iilor vitale
" incoeren6/
<<.A practica religia P P
<2. A se realiza P P
<4. A se recrea " triste6e
" lipsa preocup/rilor zilnice
" anxietate
" durere
<?. A 1nvM6a " cuno0tiin6e insuficiente
despre -oal/
" lipsa interesului fa6/ de a
1nv/6a
" afectarea st/rii de
con0tien6/
PLAN DE 0NGRI#IRE AL PACIENTEI ..R. CU SOC CARDIOGEN
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
<. Alterarea respira iei i
circula iei
Pacienta sM prezinte
respira6ia 0i circula6ia
corespunzMtor v;rstei 0i
afec6iunii pe perioada
spitalizMrii.
" am 1nvM6at pacienta cum
sM facM exerci6ii de
respira6ie
" am mMsurat !.A. 0i
pulsul
" am asigurat pacientei un
climat de 1ncredere
" am efectuat pacientei
oxigenoterapie 8B l/,9
#espira6ia este
corespunzMtoare v;rstei 7
<I #/minut
Pacienta nu mai este
agitatM
!.A. revine aproape de
limitele normale 7 <<C/HC
mm=g
2. Alterarea ec,ili-rului
volemic
Pacienta s/ prezinte o
volemie 1n limite normale.
" am supraveg,eat
pacienta
" am calmat pacienta 0i i"
am mai redus din
anxietate
" am administrat Dextran
?C perfuza-il i.v 3CC ml
" am administrat %arisang
perfuza-il i.v ?3C ml
" am determinat grupa
sanguin/ 0i #,"ul
pacientei
" am efectuat transfuzii de
s;nge
:n urma interven6iilor
volemia pacientei s"a
1m-un/t/6it.
4.Disconfort 8durere9 Pacienta sM prezinte o
stare de -ine fizic.
" am asigurat repaus la pat
"am asigurat condi6ii
" am administrat antialgice
0i antispastice7
Pacienta sus6ine c/
durerea a scMzut 1n
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
optime 1n salon7 temp.
22
C
. aer curat. fMrM
curen6i de aer 0i zgomot.
-ine luminat
"am educat pacienta sM
descrie corect durerea.
localizare. iradiere
"am pregMtit pacienta
pentru explorMri
radiologice
A*&GA*%+$
2 fl/zi i.m.
PAPA@E#+$Q
< fl/zi i.m.
+$DG%E!A+$
2 sup/zi
intensitate.
?. Elimin/ri inadecvate
cantitativ i calitativ
Pacienta sM prezinte
eliminMri fiziologice 1n
limite normale.
" am calculat -ilan6ul
ingesta"excreta
" am c;ntMrit zilnic
-olnava 0i am notat
greutatea 1n FG
" am administrat un regim
-ogat 1n lic,ide7 supe.
compoturi. ceaiuri
diuretice
" am educat pacienta sM
ai-e un regim ,iposodat.
" am recoltat s;nge
pentru 7 =*&. @S=.
)ree.reatinin/.
acid uric. ionogramM.
uroculturM
" am administrat perfuzie
liticM
" ser fiziologic I5 " 3CC
ml
" Sco-util < fl
" %ialgin < fl
:n urma interven6iilor
tul-ur/rile urinare s"au
diminuat dar nu au
dispMrut N
Pacienta a 1n6eles
importan6a respec tMrii
regimului alimentar.
Diureza 7 <BCC ml/2? ,
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
,ipoprotidic.
normoglucidic
" am educat pacienta sM nu
consume -Muturi
car-ogazoase
" am o-servat 0i notat
zilnic diureza
" am asigurat zilnic
len'erie curat/ de pat 0i de
corp
" am efectuat o igien/
riguroas/ a organelor
genitale
3. #estric ia mi c/rii
impus/ de conduita
terapeutic/
+mo-ilizare pasiv/ apoi
activ/.
" am gri'/ ca pacienta s/
ai-/ o postur/ adecvat/
" sc,im- pozi ia pacientei
la 4 ore pentru a evita
escarele de decu-it.
" am administrat
antialgice7 Algocalmin 2
fl/zi i.m
G-iectiv atins.
B. +nsomnie Pacienta s/ prezinte un
somn lini tit.
" am aerisit salonul
" am comunicat cu
pacienta pentru a se lini ti
" am administrat
Diazepam < t-
:n urma interven iilor
pacienta are un somn
odi,nitor.
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
H. Dificultate de a se
1m-r/ca i dez-r/ca
A'utarea pacientei 1n
scopul satisfacerii nevoii.
" am a'utat pacienta la
efectuarea integral/ a
te,nicii
P
G-iectiv realizat.
D. Alterarea st/rii de
confort
Pacienta s/ prezinte o
stare de -ineN
preg/tirea pacientei
preoperator.
" am informat pacienta 1n
leg/tur/ cu interven6ia
c,irurgical/ i i"am
o- inut consim /m;ntul
" am efectuat clisma
evacuatorie
" am asigurat igiena
corporal/
" am m/surat i
notat func iile vitale
" am efectuat cur/6area.
epilarea 0i degresarea
zonei unde urma a fi
operat/
" am transportat pacienta
la sala de
opera ie
" am recoltat s;nge pentru
determinarea7 !.. !.S.
#,. grup sanguin.
glicemie . uree. creatinin/.
transaminazeN
" am efectuat testarea la
anestezic cu xilin/ < 5
" la indica6ia medicului
anstezist am administrat
medica6ia preanestezic/7
diazepam < t-. atropin/ 4
Pacienta prezint/ o stare
de -ine.
PRD3 pulsatii/min
!.AR<23/D<mm=g
!R4B.IS
#R<Dresp./minut
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
I.+ncapacitate 1n
satisfacerea igienei
Pacienta s/ prezinte o
igien/ riguroas/.
" am efectuat toaleta pe
regiuni
" am sc,im-at len'eria de
pat i de corp
"
Pacienta are tegumentele
integre.
<C. #isc de complica ii Pacienta s/ nu prezinte
complica ii.
postoperator7
" am aerisit salonul.iar
temperatura s/ fie de <D"
2CS
" am sc,im-at len'eria de
pat 0i am prote'at"o cu
mu0ama 0i alez/N
" am verificat i preg/tit
sursa de oxigen. sondele
de aspira6ie. medica6ia 0i
solu6iile de perfuzatN
" am supraveg,eatcu
aten6ie 7 faciesul.
comportamentul. func6iile
vitale i vegetative
" am administrat
algocalmin < fl i.m. la
nevoie
" solu ie perfuza-il/ $al.
glucoz/. %etronidazol
:n urma interven iilor
pacienta nu prezint/
complica ii.
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
" am sc,im-at
pansamentul. pozi6ia 1n
patN
<<. Alterarea imaginii de
sine
Pacienta s/" i accepte
imaginea de sine.
am 1ncura'at pacienta s/" i
exprime
sentimentele.temerile
am creat o atmosfer/
relaxat/
P
Pacienta prezint/ o stare
de -ine. psi,ic.
<2.Dificult/ i 1n a se
recrea
Diminuarea anxiet/ ii. am purtat conversa ii cu
pacienta ca s/ o lini tesc
"am creat o atmosfer/
relaxant/ 1n salon
" am administrat diazepam
< t-
G-iectiv realizat.
%isa te1noloi!a
"surarea temperaturii
Def. %en6inerea temperaturii 1n limite normale este necesitatea organismului de a conserva o
temperatur/ la un grad aproximativ constant. pentru a"0i men6ine starea de -ine. !emperatura
corpului se men6ine constant/ datorit/ ec,ili-rului dintre termogenez/ 0i termoliz/ 8centri
termoreglatori situa6i 1n ,ipotalamus9.
S!o': evaluarea fc6iei de termoreglare 0i termogenez/.
Lo!u"i de m2su"a"e
Axil/
Plica ing,inal/
avitatea -ucal/
#ect
@agin
&ate"iale ne!esa"e
!ermometru maximal
asolet/ cu tampoane de vat/ 0i comprese sterile
#ecipient cu solu6ie dezinfectant/
tav/ medical/
lu-rifiant
alcool medicinal
ceas
pentru m/surarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate
0i termometre electronice
te1ni!a
1n cazul 1n care nu sunt indica6ii speciale. temperatura se m/soar/ de dou/ ori pe zi.
diminea6a 81ntre orele H"D9 0i seara 81ntre orele <D"<I9
Se face informarea pacientuluiN se solicit/ cola-orarea lui
Asistenta se spal/ pe m;ini
Se scoate termometrul din solu6ia dezinfectant/ 8cloramin/ 3T9. se cl/te0te 0i se 0terge cu
o compres/.
Se verific/ nivelul mercuruluiN dac/ nivelul mercurului este ridicat. se scutur/ termometrul
p;n/ nivelul scade su- 4BUN se verific/ integritatea termometrului.
%/surarea 1n axil/
Se a0eaz/ pacientul 1n pozi6ie decu-it dorsal sau 0ez;nd.
Se ridic/ -ra6ul pacientului
se 0terge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
Se a0eaz/ termometrul cu rezervorul de mercur 1n centrul axilei paralel cu toracele.
Se apropie -ra6ul de trunc,i. cu ante-ra6ul flectat pe suprafa6a anterioar/ a toracelui
dac/ pacientul este sl/-it. agitat. precum 0i la copii. -ra6ul va fi men6inut 1n aceast/ pozi6ie
de c/tre asistent/.
!ermometrul se men6ine timp de <C minute.
!emperatura axilar/ reprezint/ temperatura extern/ a corpului. ea fiind cu C.?"C.3 grade
mai 'oas/ dec;t cea central/
m/surarea rectal/
Se lu-rifiaz/ termometrul
Se a0eaz/ pacientul 1n decu-it lateral. cu mem-rele inferioare 1n semiflexie. asigur;ndu"i
intimitateaN la sugari pozi6ia este decu-it dorsal cu mem-rele inferioare ridicate. asistenta
6in;ndu"i mem-rele inferioare cu m;na st;ng/ sau decu-it ventral
Se introduce -ul-ul termometrului 1n rect. prin mi0c/ri de rota6ie 0i 1naintare
termometrul va fi 6inut cu m;na tot timpul m/sur/rii
se men6ine termometrul 4 minute.
!emperatura m/surat/ rectal este mai mare dec;t cea m/surat/ axilar cu C.?"C.3 grade
%/surarea temperaturii 1n rect este contraindicat/ la pacien6ii agita6i 0i la cei cu afec6iuni
rectale
m/surarea 1n cavitatea -ucal/
se introduce termometrul 1n cavitatea -ucal/ su- lim-/ sau pe latura extern/ a arcadei
dentareN
pacientul este rugat s/ 1nc,id/ gura 0i s/ respire numai pe nas
se men6ine termometrul timp de 3 minute.
%/surarea temperaturii 1n cavitatea -ucal/ este contraindicat/ la copii. la pacien6ii
agita6i . la cei cu afec6iuni ale cavit/6ii -ucale N
u <Cmin 1nainte de m/surare pacientul nu va consuma lic,ide reci sau calde 0i nu va
fuma.
%/surarea 1n vagin
" )rm/re0te acelea0i etape ca la m/surarea rectal/. introduc;ndu"se termometrul
1n vagin
" Este contraindicat/ 1n -olile aparatului genital feminin
" @aloarea ei este mai mare cu C.3 dec;t cea axilar/
Dup/ m/surare se cite0te grada6ia. se spal/ termometrul 0i se introduce 1n recipientul cu
solu6ie dezinfectant/ cloramin/ 3T care se sc,im-/ 0i se etic,eteaz/ zilnic.
!emperatura o-6inut/ se va nota 1n foaia de temperatur/ cu pix de culoare al-astr/. fiecare
linie orizontal/ corespunz;nd la dou/ diviziuni de grad. Se unesc valorile de diminea6/ 0i
sear/ de"a lungul unei perioade de timp pentru o-6inerea cur-ei termice.
valori normale
n.n. 0i copil mic 4B.<"4H.D U
adult 4B"4H U 1n axil/
v;rstnic 43"4B U
temp. V 4B U 7 ,ipotermie
perioadele fe-rei
4H"4D U su-fe-rilitate
4D"4I U fe-r/ moderat/
4I"?C U fe-r/ ridicat/
W ?C U ,iperpirexie

E+alua"e final2
Pacienta @.#. a fost internat/ 1n sec6ia ardiologie a spitalului Xude6ean de )rgen6e Bac/u. cu
diagnosticul de Soc cardiogen datorita urmatoarelor manifestari de dependenta7
"ta,icardie
",ipotensiune
"extremitati reci si palide
"agitatie
"amxietate
"durere toracica
Pe perioada internarii pacienta a fost supusa examinarilor clinice si paraclinice.
*a externare se recomand/ evitarea 7
evitarea factorilor infec io iN
" continuarea tratamentului conform #pN
" control de specialitate la nevoie.
"respectarea dietei recomandate.
CA$ NR. II
Culee"ea datelo"
$umele 0i prenumele7 P. %
@;rsta7 2H ani
Sex7 masculin
Stare civilM7 c/s/torit de 4 ani
Domiciliu 7 +a0i
Gcupa6ie7 +nginer construc6ii
$a6ionalitate 7 rom;nM
#eligie7 catolic
ondi6ii de via6M7 locuie0te cu so6ia 0i cei 2 copii 1ntr"un apartament cu 4 camere.
Elemente fizice
#= F negative
&rupa sanguinM F A ++
Examenul clinic general
Starea general/ 7 alterat/
&reutate 7 DC >g
!alie 7 <HC cm
Starea de con0tien6/ 7 suprimat/
!egumente si mucoase 7 palide.uscate 0i reci L fanere normal implantate
Oesut con'unctiv"adipos 7 normal reprezentat
%otivele internMrii 7
" politraumatism
" ,ipotensiune arterial/
" multiple ec,imoze 0i escoria6ii
Anamneza 7
A.=. 7 " mama 1n v;rst/ de 3D de ani este ,ipertensiv/.
A.P.P 7 " amigdalectomie la I ani
+storicul -olii 7
Pacient 1n v;rst/ de 2H de ani. se interneaza de urgenta cu urmatoarele manifestarii de
dependenta 7
"ta,icardie
",ipotensiune
"extremitati reci si palide
"agitatie
"amxietate
"durere toracica
Diagnostic medical la internare
SOC CARDIOGEN
*.Analiza ,i sinteza datelo"
NE.OIA
%UNDA&ENTAL/
&ANI%EST/RI DE
DEPENDEN /
SURSA DE
DI%ICULTATE
<. A respira 0i a avea o -unM
circula6ie
" dispnee cu ta,ipnee823
#/minut9
" puls filiform. frecvent <<C
-/t/i/minut
" !.A I3/HC mm=g
" Soc ardiogen
2. A -ea 0i a m;nca " inapeten /
" anxietate
" spitalizare
" durere
4. A elimina " oligurie p;n/ la anurie
" diureza 2CC ml/2? ,
" transpira6ii reci i v;scoase
" insuficien6/ renal/
?. A se mi0ca. a avea o -unM
posturM
" incapacitate de a se mi ca
" diminuarea for ei musculare
" prezen6a 0ocului
3.A dormi. a se odi,ni P P
B. A se 1m-rMca 0i dez-rMca " dificultate de a se 1m-r/ca 0i
dez-r/ca
" durere vie
" impoten / func6ional/
H. A men6ine temperatura
corpului 1n limite normale
" transpira6ii reci 0i v;scoase
" tegumente palide
D. A fi curat. 1ngri'it " incapacitate de a" i satisface i
a acorda singur igiena corporal/
" durere
" deregl/ri func6ionale
I. A evita pericolele " imo-ilitate
" incapacitate de a efectua
singur activit/ i
" stare depresivM
<C. A comunica " dezorientare 1n timp 0i spa6iu " pr/-u0irea func6iilor
vitale
" incoeren6/
<<.A practica religia P P
<2. A se realiza P P
<4. A se recrea " triste6e
" lipsa preocup/rilor zilnice
" anxietate
" durere
<?. A 1nvM6a " cuno0tiin6e insuficiente despre
-oal/
" afectarea st/rii de
con0tien6/
PLAN DE 0NGRI#IRE AL PACIENTULUI P.&. CU SOC CARDIOGEN
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
<. Alterarea respira iei i
circula iei
Pacientul sM prezinte
respira6ia 0i circula6ia
corespunzMtor v;rstei 0i
afec6iunii pe perioada
spitaliz/ii.
" am 1nvM6at pacientul cum
sM facM exerci6ii de
respira6ie
" am mMsurat !.A. 0i
pulsul
" am asigurat pacientului
un climat de 1ncredere
" am efectuat pacientului
oxigenoterapie 8B l/,9
#espira6ia este
corespunzMtoare v;rstei 7
<D #/minut
!.A. revine aproape de
limitele normale 7 <<3/DC
mm=
2. Alterarea ec,ili-rului
volemic
Pacientul s/ prezinte o
volemie 1n limite normale.
" am supraveg,eat
pacientul
" am calmat pacientul 0i i"
am mai redus din
anxietate
" am administrat Dextran
?C perfuza-il i.v 3CC ml
" am administrat %arisang
perfuza-il i.v ?3C ml
" am determinat grupa
sanguin/ 0i #,"ul
pacientului
" am efectuat transfuzii de
s;nge
:n urma interven6iilor
volemia pacientului s"a
1m-un/t/6it.
4. Elimin/ri inadecvate
cantitativ i calitativ
Pacientul sM prezinte
eliminMri fiziologice 1n
" am calculat -ilan6ul
ingesta"excreta
" am recoltat s;nge
pentru 7 =*&. @S=.
:n urma interven6iilor
tul-ur/rile urinare s"au
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
limite normale. " am c;ntMrit zilnic
-olnavul 0i am notat
greutatea 1n FG
" am administrat un regim
-ogat 1n lic,ide7 supe.
compoturi. ceaiuri
diuretice
" am educat pacientul sM
ai-e un regim ,iposodat.
,ipoprotidic.
normoglucidic
" am educat pacientul sM
nu consume -Muturi
car-ogazoase
" am o-servat 0i notat
zilnic diureza
" am asigurat zilnic
len'erie curat/ de pat 0i de
corp
" am efectuat o igien/
)ree.reatinin/.
acid uric. ionogramM.
uroculturM
" am administrat perfuzie
liticM
" ser fiziologic I5 " 3CC
ml
" Sco-util < fl
" %ialgin < fl
diminuat dar nu au
dispMrut N
Pacienta a 1n6eles
importan6a respec tMrii
regimului alimentar.
Diureza 7 <3CC ml/2? ,
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
riguroas/ a organelor
genitale
?. #estric ia mi c/rii
impus/ de conduita
terapeutic/
Pacientul s/ prezinte o
postur/ adecvat/.
" am gri'/ ca pacientul s/
ai-/ o postur/ adecvat/
" sc,im- pozi ia
pacientului la 4 ore pentru
a evita escarele de decu-it
" am administrat
antialgice7 Algocalmin 2
fl/zi i.m
G-iectiv atins.
3. Dificultate de a se
1m-r/ca i dez-r/ca
A'utarea pacientului 1n
scopul satisfacerii nevoii.
" am a'utat pacientul la
efectuarea integral/ a
te,nicii
P
G-iectiv realizat.
B. Alterarea st/rii de
confort
Pacientul s/ prezinte o
stare de -ineN
preg/tirea pacientului
preoperator.
" am informat pacientul 1n
leg/tur/ cu interven6ia
c,irurgical/ i i"am
o- inut consim /m;ntul
" am efectuat clisma
evacuatorie
" am asigurat igiena
corporal/
" am m/surat i
notat func iile vitale
" am recoltat s;nge pentru
determinarea7 !.. !.S.
#,. grup sanguin.
glicemie . uree. creatinin/.
transaminazeN
" am efectuat testarea la
anestezic cu xilin/ < 5
" la indica6ia medicului
anstezist am administrat
medica6ia preanestezic/7
Pacientul prezint/ o stare
de -ine.
PRDD pulsatii/min
!.AR<24/D<mm=g
!R4B.DS
#R<Dresp./minut
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
" am efectuat cur/6area.
epilarea 0i degresarea
zonei unde urma a fi
operat/
" am transportat pacientul
la sala de opera ie
diazepam < t-. atropin/ 4
ml.
H.+ncapacitate 1n
satisfacerea igienei
Pacientul s/ prezinte o
igien/ riguroas/.
" am efectuat toaleta pe
regiuni
" am sc,im-at len'eria de
pat i de corp
P Pacientul prezint/
tegumente integre.
D. #isc de complica ii Pacientul s/ nu prezinte
complica ii.
postoperator7
" am aerisit salonul.iar
temperatura s/ fie de <D"
2CS
" am sc,im-at len'eria de
pat 0i am prote'at"o cu
mu0ama 0i alez/N
" am verificat i preg/tit
sursa de oxigen. sondele
de aspira6ie. medica6ia 0i
solu6iile de perfuzatN
" am administrat
algocalmin < fl i.m. la
nevoie
" solu ie perfuza-il/ $al.
glucoz/. %etronidazol

:n urma interven iilor
pacientul nu prezint/
complica ii.
Pacientul prezint/ o stare
de -ine. psi,ic.
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
I.Alterarea imaginii de
sine Pacientul s/" i accepte
imaginea de sine.
" am supraveg,eatcu
aten6ie 7 faciesul.
comportamentul. func6iile
vitale i
" am sc,im-at
pansamentul. pozi6ia 1n
patN
" am com-/tut
meteorismul a-dominal N
" am 1ncura'at pacienta s/"
i exprime
sentimentele.temerile
" am creat o atmosfer/
relaxat/
P
<C. Dificult/ i 1n a se
recrea
Diminuarea anxiet/ ii. " am purtat conversa ii cu
pacientul ca s/"l lini tesc
" am creat o atmosfer/
relaxant/ 1n salon
" am administrat diazepam
< t-
G-iectiv realizat.
Alterarea somnului "pacientul sa se poata
odi,ni
"Se creaza un mediu
placut si un climat
corespunzator! se
aeriseste
Pacientaul prezinta un
somn linistit si odi,nitor.
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
salonul:camera
Se discuta cu
pacienta incercand o
ameliorare a starii de
an#ietate si
depresie! se
incura%eaza
pacientul.
%isa Tenoloi!a
!xigenoterapie
S!o': asigurarea unei cantit/6i corespunz/toare de oxigen la 6esuturi prin com-aterea ,ipoxiei
determinat/ de7
" sc/derea oxigenului alveolar
" diminuarea ,emoglo-inei
" tul-ur/ri 1n sistemul circulator
" pro-leme care interfereaz/ cu difuziunea pulmonar/
su"se de o3ien
"sta6ie central/ de oxigen
"microsta6ie
"-utelie cu oxigen
'"e!au)ii 4n folosi"ea su"selo" de o3ien
( deoarece oxigenul favorizeaz/ com-ustia . prezen6a sa tre-uie aten6ionat/
" pacien6ii 0i vizitatorii vor fi aten6iona6i asupra pericolului fumatului sau al unei fl/c/ri 1n
prea'ma sursei de oxigen
" se vor verifica ec,ipamentele electrice din 1nc/perea respectiv/
" se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate static/ 8materiale sintetice9 0i
a materialelor inflama-ile 8uleiuri. alcool9
" aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate 1n partea opus/ sursei de oxigen
" transportul -uteliilor cu oxigen se va face pe c/rucioare . evit;ndu"se lovirea lor 1n timpul
transportului
" -uteliile cu oxigen vor fi a0ezate 1n pozi6ie vertical/. pe un suport 0i fixate de perete cu inele
metalice. departe de calorifer sau so-/
" cunoa0terea de c/tre personalul care manevreaz/ oxigenul a locului de amplasare a
extinctoarelor 0i a modului de utilizare a acestora
metode de administ"a"e a o3ienului
a# prin sond nazal
- este metoda cea mai frecvent utilizat/
" permite administrarea oxigenului 1n concentra6ie de 235"?35
" poate fi utilizat/ pentru o terapie pe termen lung
" nu poate fi utilizat/ la pacien6ii cu afec6iuni ale mucoasei nazale
b# prin masc 8cu sau f/r/ rein,alarea aerului expirat9
" permite administrarea oxigenului 1n concentra6ie de ?C5"BC5
" este incomod/ datorit/ sistemului de prindere 0i etan0eizare
" accentueaz/ starea de anxietate. mai ales la copii
" poate cauza irita6ia tegumentelor fe6ei
" nu se va utiliza la pacien6ii cu arsuri la nivelul fe6ei
c# oche/ari pentru oxigen
- sunt prev/zu6i cu dou/ sonde care se introduc 1n am-ele n/ri
" se utilizeaz/ la copii 0i pacien6i agita6i
" sunt mai -ine tolera6i de pacien6i
d# cortul de oxigen
" frecvent utilizat la copii
" concentra6ia oxigenului nu poate dep/0i 3C5
" are dezavanta'ul c/ atmosfera de su- cort se 1nc/lze0te 0i se supra1ncarc/ cu
vapori datorit/ faptului c/ pacientul inspir/ 0i expir/ 1n acela0i mediu
" oxigenul introdus 1n cort nu va fi umidificat. ci trecut prin instala6ii de r/cire
" 1n cort se pot monta instala6ii de r/cire
" copiii vor fi supraveg,ea6i permanent. pentru a nu disloca cortul
e!1i'ament ne!esa" administ"2"ii o3ienului
" surs/ de oxigen
" umidificator 8recipient pt.-ar-otarea oxigenului con6in;nd ap/ steril/9
" sond/ nazal/ . cateter. masc/ de oxigen sau cort. 1n func6ie de metoda aleas/
" material adeziv 8leucoplast9. pt.fixarea sondei
inte"+en)iile asistentei
" preg/tirea psi,ic/ a pacientului asigur;ndu"l de luarea tuturor m/surilor de precau6ie 0i
a0ezarea pacientului 1n pozi6ie corespunz/toare 8dac/ este posi-il poz.semi0ez;nd care
favorizeaz/ expansiunea pulmonar/9
" asam-larea ec,ipamentului
" dezo-struarea c/ilor respiratorii
" m/surarea lungimii sondei de la nar/ la tragus
" umectarea sondei cu ap/ steril/ pentru facilitarea inser6iei 0i prevenirea lez/rii mucoasei
" introducerea sondei 1n nar/ 0i fixarea acesteia pe o-raz. cu -enzi de leucoplast
" dac/ se utilizeaz/ masca de oxigen. aceasta se va a0eza acoperind nasul 0i gura
pacientului 0i se va fixa cu o curea 1n 'urul capului
" fixarea de-itului de administrare a oxigenului. 1n func6ie de prescrip6ia medicului
" aprecierea r/spunsului terapeutic al administr/rii oxigenului 8o-servarea culorii
tegumentelor. m/surarea respira6iei 0i pulsului9
" supraveg,erea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de apari6ie a unor
complica6ii " supraveg,erea ec,ipamentului de administrare a oxigenului 8presiune. de-it.
etc.9
"acordarea suportului psi,ic al pacientului pe timpul administr/rii oxigenului 0i
com-aterea oric/rei cauze de disconfort
" mo-ilizarea periodic/ a sondei
" scoaterea sondei o dat/ pe zi 0i introducerea ei 1n cealalt/ nar/
" cur/6irea ec,ipamentului la terminarea te,nicii
in!idente ,i a!!idente
" dac/ recipientul pt.-ar-otarea oxigenului se r/stoarn/ . lic,idul poate fi 1mpins de
oxigen 1n c/ile respiratorii ale pacientului. asfixiindu"l
" 1n cazul utiliz/rii prelungite a oxigenului . 1n concentra6ii mari sau la presiuni
ridicate. pot ap/rea7
o iritare local/ a mucoasei
o congestie 0i edem alveolar
o ,emoragie intraalveolar/
o atelectazie
" p/trunderea gazului 1n esofag duce la distensie a-dominal/
de "e)inut
" administrarea oxigenului se va face dup/ permea-ilizarea c/ilor respiratorii
" 1nainte de efectuarea te,nicii se vor lua toate m/surile de precau6ie
" pe timpul administr/rii se vor supraveg,ea atent pacientul 0i ec,ipamentul de
administrare 8manometrul de presiune 0i indicatorul de de-it9
E+alua"e final2
Pacientul P.%. a fost internat 1n sec6ia ardiologie a spitalului Xude6ean de )rgen6e Bac/u. cu
diagnosticul de Soc cardiogen datorita urmatoarelor manifestari de dependenta7
"ta,icardie
",ipotensiune
"extremitati reci si palide
"agitatie
"amxietate
"durere toracica
Pe perioada internarii pacientul a fost supus examinarilor clinice si paraclinice.
*a externare se recomand/ evitare 7
evitarea factorilor infec io iN
" continuarea tratamentului conform #pN
" control de specialitate la nevoie.
"respectarea dietei recomandate.
CA$ NR. III
Culee"ea datelo"7
$umele 0i prenumele7 S.%.
@;rsta7 3C ani
Sex7 masculin
Stare civilM7 c/s/torit de 42 ani
Gcupa6ie7 pensionar
#eligie7 cre0tin"ortodox
ondi6ii de via6M7 locuie0te cu so6ia 0i o nepoat/ 1ntr"o cas/ cu ? camere.
Elemente fizice
#= F pozitiv
&rupa sanguinM F AB +@
Examenul clinic general
&reutate 7 I3 >g
!alie 7 <H3 cm
Starea de con0tien6/ 7 suprimat/
!egumente si mucoase 7 palide.uscate 0i reci
Fanere 7 normal implantate
Oesut con'unctiv"adipos 7 normal reprezentat
%otivele internMrii 7
" politraumatism
" multiple ec,imoze 0i escoria6ii
Anamneza 7
A.=. 7 " mama a murit 1n urm/ cu 2 ani 1n urma unui infarct de miocard.
A.P.P 7 " 1n urm/ cu 2 ani a fost operat de ,ernie ing,inal/.
+storicul -olii 7
Pacient 1n v;rst/ de 3C de ani. se interneaza de urgenta cu urmatoarele manifestari de
dependenta 7
"ta,icardie
",ipotensiune
"extremitati reci si palide
"agitatie
"amxietate
"durere toracica
Diagnostic medical la internare7
-o! Ca"dioen
*.Analiza ,i inte"'"eta"ea datelo"
NE.OIA
%UNDA&ENTAL/
&ANI%EST/RI DE
DEPENDEN /
SURSA DE
DI%ICULTATE
<. A respira 0i a avea o -unM
circula6ie
" dispnee cu ta,ipnee822 #/minut9
" puls filiform. frecvent I3
-/t/i/minut
" !.A ID/BD mm=g
" 0oc
2. A -ea 0i a m;nca " inapeten /
" anxietate
" durere
" anticiparea
evenimentelor negative
4. A elimina " oligurie p;n/ la anurie
" diureza 4CC ml/2? ,
" insuficien6/ renal/
?. A se mi0ca. a avea o -unM
posturM
" incapacitate de a se mi ca
" diminuarea for ei musculare
" prezen6a 0ocului i a
traumatismelor
3.A dormi. a se odi,ni P P
B. A se 1m-rMca 0i dez-rMca " dificultate de a se 1m-r/ca 0i
dez-r/ca
" durere vie
" impoten / func6ional/
H. A men6ine temperatura
corpului 1n limite normale
" transpira6ii reci 0i v;scoase
" tegumente palide
" 0ocul
D. A fi curat. 1ngri'it " incapacitate de a" i satisface i a
acorda singur igiena corporal/
" durere
" deregl/ri func6ionale
I. A evita pericolele " teamM. fric/
" incapacitate de a efectua singur
activit/ i
" stare depresivM
<C. A comunica " dezorientare 1n timp 0i spa6iu " pr/-u0irea func6iilor
vitale
" incoeren6/
<<.A practica religia P P
<2. A se realiza P
<4. A se recrea " triste6e
" lipsa preocup/rilor zilnice
" anxietate
" durere
<?. A 1nvM6a " cuno0tiin6e insuficiente despre " afectarea st/rii de
-oal/ con0tien6/
PLAN DE 0NGRI#IRE AL PACIENTULUI S.& CU SOC CARDIOGEN
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
<. Alterarea respira iei i
circula iei
Pacientul sM prezinte
respira6ia 0i circula6ia
corespunzMtor v;rstei 0i
afec6iunii pe perioada
spitalizMrii.
" am 1nvM6at pacientul cum
sM facM exerci6ii de
respira6ie
" am mMsurat !.A. 0i
pulsul
" am asigurat pacientului
un climat de 1ncredere
" am efectuat pacientului
oxigenoterapie 8B l/,9
<I #/minut
Pacientul nu mai este
agitatM
!.A. revine aproape de
limitele normale 7 <24/DC
mm=g
2. Alterarea ec,ili-rului
volemic
Pacientul s/ prezinte o
volemie 1n limite normale.
" am supraveg,eat
pacientul
" am calmat pacientul 0i i"
am mai redus din
anxietate
" am administrat Dextran
?C perfuza-il i.v 3CC ml
" am administrat %arisang
perfuza-il i.v ?3C ml
" am determinat grupa
sanguin/ 0i #,"ul
pacientului
" am efectuat transfuzii de
s;nge
:n urma interven6iilor
volemia pacientului s"a
1m-un/t/6it.
4. Elimin/ri inadecvate
cantitativ i calitativ
Pacientul sM prezinte
eliminMri fiziologice 1n
" am calculat -ilan6ul
ingesta"excreta
" am recoltat s;nge
pentru 7 =*&. @S=.
:n urma interven6iilor
tul-ur/rile urinare s"au
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
limite normale. " am c;ntMrit zilnic
-olnavul 0i am notat
greutatea 1n FG
" am administrat un regim
-ogat 1n lic,ide7 supe.
compoturi. ceaiuri
diuretice
" am educat pacientul sM
ai-e un regim ,iposodat.
,ipoprotidic.
normoglucidic
" am educat pacientul sM
nu consume -Muturi
car-ogazoase
" am o-servat 0i notat
zilnic diureza
" am asigurat zilnic
len'erie curat/ de pat 0i de
corp
" am efectuat o igien/
)ree.reatinin/.
acid uric. ionogramM.
uroculturM
" am administrat perfuzie
liticM
" ser fiziologic I5 " 3CC
ml
" Sco-util < fl
" %ialgin < fl
diminuat dar nu au
dispMrut N
Pacienta a 1n6eles
importan6a respec tMrii
regimului alimentar.
Diureza 7 <?3C ml/2? ,
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
riguroas/ a organelor
genitale
?. #estric ia mi c/rii
impus/ de conduita
terapeutic/
Pacientul s/ prezinte o
postur/ adecvat/.
" am gri'/ ca pacientul s/
ai-/ o postur/ adecvat/
" sc,im- pozi ia
pacientului la 4 ore pentru
a evita escarele de decu-it
" am administrat
antialgice7 Algocalmin 2
fl/zi i.m
G-iectiv atins.
3. Dificultate de a se
1m-r/ca i dez-r/ca
A'utarea pacientului 1n
scopul satisfacerii nevoii.
" am a'utat pacientul la
efectuarea integral/ a
te,nicii
P
G-iectiv realizat.
B. Alterarea st/rii de
confort
Pacientul s/ prezinte o
stare de -ineN
preg/tirea pacientului
preoperator.
" am informat pacientul 1n
leg/tur/ cu interven6ia
c,irurgical/ i i"am
o- inut consim /m;ntul
" am efectuat clisma
evacuatorie
" am asigurat igiena
corporal/
" am m/surat i
notat func iile vitale
" am efectuat cur/6area.
" am recoltat s;nge pentru
determinarea7 !.. !.S.
#,. grup sanguin.
glicemie . uree. creatinin/.
transaminazeN
" am efectuat testarea la
anestezic cu xilin/ < 5
" la indica6ia medicului
anstezist am administrat
medica6ia preanestezic/7
diazepam < t-. atropin/ 4
Pacientul prezint/ o stare
de -ine.
PRD? pulsatii/min
!.AR<<H/D<mm=g
!R4B.BS
#R<D.3resp./min
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
epilarea 0i degresarea
zonei unde urma a fi
operat/
" am transportat pacientul
la sala de opera ie
ml.
H.+ncapacitate 1n
satisfacerea igienei
Pacientul s/ prezinte o
igien/ riguroas/.
" am efectuat toaleta pe
regiuni
" am sc,im-at len'eria de
pat i de corp
P
Pacientul prezint/
tegumente integre.
D. #isc de complica ii Pacientul s/ nu prezinte
complica ii.
postoperator7
" am aerisit salonul.iar
temperatura s/ fie de <D"
2CS
" am sc,im-at len'eria de
pat 0i am prote'at"o cu
mu0ama 0i alez/N
" am verificat i preg/tit
sursa de oxigen. sondele
de aspira6ie. medica6ia 0i
solu6iile de perfuzatN
" am supraveg,eatcu
" am administrat
algocalmin < fl i.m. la
nevoie
" solu ie perfuza-il/ $al.
glucoz/. %etronidazol

:n urma interven iilor
pacientul nu prezint/
complica ii.
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
I.Alterarea imaginii de
sine
Pacientul s/" i accepte
imaginea de sine.
aten6ie 7 faciesul.
comportamentul. func6iile
vitale i vegetative
" am sc,im-at
pansamentul. pozi6ia 1n
patN
" am com-/tut
meteorismul a-dominal N
" am 1ncura'at pacienta s/"
i exprime
sentimentele.temerile
P
Pacientul prezint/ o stare
de -ine. psi,ic.
<C. Dificult/ i 1n a se
recrea
Diminuarea anxiet/tii. " am purtat conversa ii cu
pacientul ca s/"l lini tesc
" am creat o atmosfer/
relaxant/ 1n salon
" am administrat diazepam
< t-
G-iectiv realizat.
B. Alterarea st/rii de
confort
Pacientul s/ prezinte o
stare de -ineN
preg/tirea pacientului
preoperator.
" am informat pacientul 1n
leg/tur/ cu interven6ia
c,irurgical/ i i"am
o- inut consim /m;ntul
" am efectuat clisma
evacuatorie
" am recoltat s;nge pentru
determinarea7 !.. !.S.
#,. grup sanguin.
glicemie . uree. creatinin/.
transaminazeN
" am efectuat testarea la
Pacientul prezint/ o stare
de -ine.
PRD? pulsatii/min
!.AR<<H/D<mm=g
!R4B.BS
#R<D.3resp./min
Dianosti! de nu"sin O*ie!ti+e
Inte"+en)ii
E+alua"e
Autonome Deleate
" am asigurat igiena
corporal/
" am m/surat i
notat func iile vitale
" am efectuat cur/6area.
epilarea 0i degresarea
zonei unde urma a fi
operat/
" am transportat pacientul
la sala de opera ie
anestezic cu xilin/ < 5
" la indica6ia medicului
anstezist am administrat
medica6ia preanestezic/7
diazepam < t-. atropin/ 4
ml.
%isa Te1noloi!a
"surarea tensiunii arteriale
!A reprezint/ presiunea exercitat/ de s;ngele circulant asupra pere6ilor arteriali.
S!o': evaluarea fc6iei cardiovasculare 8for6a de contrac6ie a inimii. rezisten6a determinat/ de
elasticitatea 0i cali-rul vaselor9.
Se m/soar/ tensiunea arterial/ sistolic/8maxim/9 0i cea diastolic/8minim/9 R elemente de
evaluat.
lo! de m2su"a"e
artera ,umeral/
a.radial/8electronic9
&ate"iale
" tensiometru8#iva"#occi. cu manometru. electronice9
" stetoscop -iauricular
" tampon de vat/
" alcool
" pix de culoare ro0ie
metode
auscultatorie
palpatorie
oscilometric/
Te1ni!2
metoda auscultatorie
preg/tire psi,ic/
repaus timp de 3 minute
se aplic/ man0eta pneumatic/ pe -ra6ul pacientului. -ra6ul fiind 1n extensie
se fixeaz/ mem-rana stetoscopului la nivelul arterei ,umerale su- marginea inferioar/
a man0etei
se introduc olivele stetoscopului 1n urec,i
se pompeaz/ aer 1n man0eta pneumatic/ cu a'utorul perei de cauciuc p;n/ la dispari6ia
zgomotelor pulsatile
se decomprim/ progresiv aerul din man0et/ prin desc,iderea supapei p;n/ c;nd se
aude primul zgomot8acesta reprezint/ valoarea tensiunii arteriale maxime9. Se re6ine
valoarea indicat/ continu;ndu"se decomprimarea p;n/ c;nd zgomotele
dispar8tensiunea arterial/ minim/9
metoda palpatorie
determinarea se face prin palparea arterei radiale. etapele fiind identice
metodei auscultatoriiN
se utilizeaz/ 1n cazuri deose-ite c;nd nu avem la 1ndem;n/ un stetoscop
valorile se determin/ 1nregistr;nd val. indicat/ pe cadranul manometrului 1n
momentul 1n care sim6im c/ trece prima und/ pulsatil/. aceasta ec,ival;nd cu
tens. max.
valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz/ dup/ formula7
!AminR!Amax/2 Y < sau 2
diferen6a dintre !Amax 0i !Amin s.n. tensiune diferen6ial/ 0i nu are voie s/ fie
mai mic/ de 4Cmm=g
are dezavanta'ul o-6inerii unor valori mai mici dec;t 1n realitate
metoda oscilometric/
Gscilometria F metoda prin care se eviden6iaz/ amplitudinea pulsa6iilor
peretelui arterial cu a'utorul oscilometrului Pac,on.
Aparatul este alc/tuit dintr"un cadran gradat 1n unit/6i. o man0et/
pneumatic/ 0i par/ de cauciuc.
%an0eta aparatului se fixeaz/ pe mem-rele -olnavului la nivelul dorit.
de unde pulsa6iile se transmit la manometru.
$regtirea bolna%ului
amera de examinare t-. s/ ai-/ un climat corespunz/tor
Bolnavul este culcat 1n repaus cu cel pu6in <3min 1nainte de m/surare
Se descoper/ m-. superioare sau inferioare
Se aplic/ man0eta aparatului la nivelul dorit pe m-. de examinat
Tehnica
Se pompeaz/ aer p;n/ ce dispare pulsul periferic.
Se cite0te amplitudinea oscila6iilor pe cadranul manometrului
Se scade presiunea cu <C mm=g 0i se citesc din nou oscila6iile arteriale.
Se scade apoi presiunea din <C 1n <C cu citiri succesive p;n/ se g/se0te
valoarea maxim/ a amplitudinii care s.n. indice oscilometric.
@alorile normale sunt apreciate 1n limite foarte lungi 0i foarte varia-ile
$u are importan6/ valoarea o-6inut/. ci important/ este diferen6a dintre 2
regiuni simetrice care nu t-. s/ dep/0easc/ 2mm=g
@A*G#+ $G#%A*E
TAmax TAmin
<"4 ani H3"IC mm=g 3C"BC mm=g
?"<< ani IC"<<C mm=g BC"B3 mm=g
<2"<3 ani <CC"<2C mm=g BC"H3 mm=g
adult <<3"<?C mm=g H3"IC mm=g
v;rstnic W<3Cmm=g WIC mm=g
modificri ale TA
<. =!A R cre0terea !A peste val. normale
2. ,!A R sc/derea !A su- val. normale
4. modific/ri ale !Adifereniale R varia6iile !Amax 0i !Amin nu se fac paralel
?. !A diferit/ la segmente simetrice 8-ra6 stg. drept9
notare
"se noteaz/ pe foaia de temperatur/ valorile o-6inute cu o linie orizontal/ de culoare ro0ie.
socotindu"se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan/ de mercur
"se unesc liniile orizontale cu linii verticale 0i se ,a0ureaz/ spa6iul rezultat
"1n alte documente medicale se noteaz/ cifric.
E+alua"e final2
Pacientul S.%. a fost internat 1n sec6ia ardiologie a spitalului Xude6ean de )rgen6e Bac/u.
cu diagnosticul de Soc cardiogen datorita urmatoarelor manifestari de dependenta7
"ta,icardie
",ipotensiune
"extremitati reci si palide
"agitatie
"amxietate
"durere toracica
Pe perioada internarii pacientul a fost supus examinarilor clinice si paraclinice.
*a externare se recomand/ evitarea 7
evitarea factorilor infec io iN
" continuarea tratamentului conform #pN
" control de specialitate la nevoie.
"respectarea dietei recomandate.
BIBLIOGRA%IE
l. D#. %Z#+A S!A%A!+$ " [:$&#+X+#EA $G) $ZS)!)*)+ SZ$Z!GS
\+ BG*$A@]. ED+!)#A !E=$GP#ESS +A\+ 2CCI
2. D#. %Z#+A S!A%A!+$ " [$GO+)$+DE PA!G*G&+E $EG$A!A*Z] .
ED+!)#A !E=$GP#ESS +A\+ 2CCI
4. P#GF.D#. %+#EA &EG#%Z$EA$) " [P)E#+)*!)#A \l
PED+A!#+E]. ED+!)#A D+DA!+Z \l PEDA&G&+Z B))#E\!+ <II?
?. D#. G#$E*+) BG#)$DE* " [%A$)A* DE %ED++$Z +$!E#$Z].
ED+!)#A A** B))#E\!+ 2C<C
3. +)*+A$ *)PEA " [BG*/*E $G)*)+ $ZS)!]. ED+!)#A DA+A *)X
$APGA 2CCC
B. *)#EO+A !+!+#^ " [&=+D DE $)#S+$& ) !E=$++ DE
E@A*)A#E S+ :$&#+X+#+ G#ESP)$(Z!GA#E $E@G+*G#
F)$DA%E$!A*E__. ED+!)#A @+AOA %ED+A*Z #G%^$EASZ
B))#E\!+ 2C<C
H. *)#EO+A !+!+#Z " [:$&#+X+#+ SPE+A*E AG#DA!E
PA+E$O+*G# DE Z!#E AS+S!E$O++ %ED+A*+]. ED+!)#A @+AOA
%ED+A*Z #G%^$EASZ 2CCD