Sunteți pe pagina 1din 3

Hanu Ancutei

Mihail Sadoveanu
Ciclul de povestiri din Hanu Ancutei poate fi delimitat in grupuri de
cate trei, observndu-se instituirea unei pauze dup a treia si a !asea
istorisire"
#aca prima povestire, cea a comisului $onita, este un preludiu, a
!aptea, a negustorului #amian are rol de interludiu"
%auzele, de scurta durata, dup a treia si a !asea povestire introduc, la
han noi calatori & cpitanul $sac si 'upanul #amian(, persona'e naratori,
cunoscute de Ancu)a cea tnra, ba chiar de unii oaspe)i" Ace!tia n-au
ascultat povestirile anterioare" *i sunt indemnati sa povesteasc de comisul
$onita, de atmosfera de la han, intrnd in competi)ie cu bunvoin)a,
cunosctori fiind ai ceremonialului instaurat inca de pe vremea celeilalte
Ancute"
#up ce naratorul evoca acea toamna aurie in care a ascultat multe
povesti la Hanul Ancutei, introducndu-l in scena pe comisul $onita, acesta
din urma preia func)ia de maestru de ceremonii si spune prima istorie, al
crui protagonist este el insusi, dar al crui prete+t este calul prpdit de care
razesul este foarte mndru, cci e urma!ul iepei lui ,od, iapa devenita
superpersona' al intamplarilor, cci l-a insotit si a trezit curiozitatea si hazul
domnitorului"
Comisul $onita isi -ncheie povestea cernd vin si pregtindu-se sa
-nceap alta istorisire pe care de mult vroia sa o spun" ,a fi -ntrerupt de
-nchinarea clugrului de la schitul #urau, care este -ndemnat sa spun
-ntmplarea cu Haralambie" .a sfarsitul istorisirii printele /herman, uimit
de cele ascultate, mo! .eonte marturiseste ca nu a mai fost a!a infricosat de
cnd a vzut balaurul" Astfel ca, incitat la istorisire, va povesti -ntmplarea,
amnnd din nou pe cea a comisului"
#up acest prim grup de povestiri, se constata o -ntrerupere in tehnica
legrii istorisirilor" *ste, probabil o pauza scurta in care cei prezen)i la han
reflecteaz pe marginea celor ascultate sau poate ca e -ncheierea primei zile"
0rmtoarele trei istorisiri &1ntna dintre plopi, Cealalt Ancu)a
si 2ude) al srmanilor( constituie si ele un grup legat, unitar" 3onalitatea se
schimba, elementul anecdotic si cel fabulos dispare, naratorii sunt in
continuare eroi ai intamplarilor narate dar discursul difer"
Cpitanul 4eculai $sac este singurul care marturiseste ca a fost
protagonistul evenimentelor in care si-a pierdut un ochi si care nu i s-au
!ters din inima si din amintire chiar daca fntna, viata si moarte in acela!i
timp, ca si plopii, simbol si ei ai mor)ii, nu mai mint"
$storisirea este continuata parca direct de cea a lui $enache
coropcarul, care nici nu-si mai aminte!te de promisiunea comisului" Cele trei
povestiri au o tema erotica, intamplarile sunt povesti de dragoste, -mplinita,
sacrificata ori trdata si cernd rzbunare" #e!i intre povestirea cpitanului si
cea a coropcarului se scurge un timp, in care Ancu)a isi aminte!te ca
-ntmplarea ii fusese povestita de ctre mama sa, iar naratorul ramei
intervine, -ntrebnd daca fntna dintre plopi mai e+ista, interven)ia
coropcarului de leag imediat de cea dinainte" Cnd si $enache si-a -ncheiat
povestea despre 3odirita Catana si duduca ,arvara, s-a ridicat 567 un om
mahalos, si s-a artat in lumina focului pasind legnat" 4ici intre povestirea
ciobanului Constadin Motoc si cea ca a precedat-o nu e+ista o pauza, o
-ntrerupere" #up ce-si -ncheie trista relatare, cci rzbunarea dragostei
trdata i-a adus un prieten, pe ,asile cel Mare, dar nu i-a alungat durerea din
suflet si ru!inea umilin)ei, ciobanul se retrage in mu)enie si in mhnire,
fara bucurie si fara lumina, ca-n negurile muntelui"
%auza care urmeaz acum este de mai mare durata, nu mai intervine
nimeni, iar promisiunea comisului pare a fi uitata"
$storisirea razesului este insa din nou a!teptata la -nceputul urmtoarei
povestiri, 4egustor lipscan, care -mpreuna cu ultimile doua orb srac si
$storisirea 8ahariei 1ntnarul, formeaz un alt grup unitar" 4egustor
lipscan introduce pe 'upan #amian Cristisor, nou venit, dar foarte bine
cunoscut la han, mai ales de Ancu)a, aducnd nu att povesti noi, ci si vesti
de prin locurile unde negustore!te" *l nu-si propune sa -nvie o pagina a
trecutului, ci descrie calatoria sa la nem)i, abia -ncheiata" %ovestea orbului
vine imediat, aceasta avnd harul spunerii, si este urmata, la insistentele li)ei
Salomia, de istorisirea 8ahariei 1ntnarul, dup care to)i cei prezen)i la
han se las fura)i de aburii vinului si de somnul de peste noapte"
9rbul spune mai -nti istoria Miori)ei, apoi pe cea a lui #uca ,od,
mrturisind ca de)ine povestirile de la un bunic al mamei sale" *l isi asuma
rolul de colportor, in timp ce 8aharia 1ntnarul asculta ascult si confirma
propia-i istorisire prin intermediul li)ei Salomia pentru ca ii lipsesc att
plcerea de a comunica mesa'ul, cat si aceea de a se manifesta fata de el"
:ostul Salomiei este acela de a-i intretine lui 8aharia capacitatea de a
povesti"
$storisirile spuse la han sunt apreciate de asculttori att din punct de
vedere al intamplarilor relatate &povestirea( cat si a modului in care este
povestita -ntmplarea &discursul(" %ovestitorii au gri'a sa respecte
ceremonialul spunerii; trezirea interesului asculttorilor, men)inerea acestui
interes si implicarea asculttorilor in evenimente" %ovestirea aluneca in
timpul intamplarilor narate, evenimentele sunt retrite pe msura desfasurarii
lor, dar dovedesc si o tendin)a de obiectivare" Actul narativ se transforma
adesea in act de reprezentare, vocea naratorului se estompeaz, lsnd locul
persona'elor, care se mi!ca, actioneaza si vorbesc libere de orice conven)ie
narativa"
$n Hanu Ancutei e+ista un ciclu de noua povestiri, grupate in trei
serii de cate trei" Att cele trei serii cat si pove!tile din fiecare sunt legate
prin vocea naratorului, cel care evoca hanul, construind rama, povestirea
cadru, precum si interven)iile celor doua persona'e centrale, comisul $onita si
Ancu)a"
3oate acestea fac din Hanu Ancutei o opera unitara si unica in
literatura romana"