Sunteți pe pagina 1din 62

1

CAP.1 : CADRUL LEGISLATIV, REGLEMENTRI ISCIR



1.1. Atribuiile ISCIR i CNCIR S.A.

Conform HOTRRII Nr. 1340 din 27 decembrie 2001
privind organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat,

ART. 1
(1) Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i
Instalaiilor de Ridicat, denumit n continuare ISCIR, este organ de specialitate cu
personalitate juridic n subordinea Ministerului Industriei i Resurselor, avnd ca
principal obiect de activitate asigurarea n numele statului a proteciei utilizatorilor i
sigurana n funcionare pentru instalaiile, aparatele, componentele, dispozitivele de
siguran i mijloacele de control, prevzute n anexa nr. 1

ART. 2
Pentru realizarea obiectului su de activitate ISCIR are urmtoarele competene:
a) asigur n numele statului controlul respectrii prevederilor legale din domeniul su
de activitate, prin supraveghere tehnic, control i verificri n funcionare, precum i prin
supravegherea pieei pentru instalaiile i aparatele prevzute n anexa nr. 1;
b) elaboreaz prescripii tehnice n aplicarea reglementrilor din domeniul su de
activitate, cu respectarea prevederilor Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitii
produselor;
c) evalueaz conformitatea instalaiilor, aparatelor, dispozitivelor de siguran,
materialelor i a mijloacelor de control din domeniul su de activitate;
d) expertizeaz i evalueaz cauzele i efectele privind accidentele i avariile din
domeniul su de activitate;
e) constat nerespectarea dispoziiilor legale n domeniul su de activitate i aplic
sanciuni contravenionale, dup caz.

ART. 7
(1) n vederea ndeplinirii atribuiilor sale ISCIR colaboreaz cu ministerele i cu
celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale i locale.
(2) ISCIR are dreptul de a solicita informaii i documente de la persoane fizice sau
juridice care proiecteaz, construiesc, monteaz, repar, ntrein, dein, exploateaz i
comercializeaz instalaii, aparate, componente, dispozitive de siguran, materiale i
mijloace de control, prevzute n anexa nr. 1.
(3) ISCIR are dreptul de acces n spaiile de proiectare, producie, ncercri, verificare
final i depozitare a aparatelor i instalaiilor, precum i n locurile n care acestea sunt
utilizate.
Conform Ordinului Nr. 401 din 5 august 2005
privind aprobarea aplicarii sigiliilor de catre inspectorii de specialitate din cadrul Inspectiei
de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat
(ISCIR) la instalatiile si echipamentele neautorizate sau care nu prezinta siguranta in
functionare, conform Prescriptiilor tehnice - Colectia ISCIR, ISCIR are dreptul sa aplice
sigilii la instalatiile sau echipamentele neautorizate sau care nu prezinta siguranta in
functionare.
Ridicarea sigiliilor se poate face numai de catre inspectorii de specialitate ISCIR.
Ridicarea sigiliilor constituie infractiune.
2

Conform legii nr. 64 din 21 martie 2008, privind funcionarea n condiii de siguran a
instalaiilor sub presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor consumatoare de
combustibil, completat cu Hotrrea Guvernului nr. 1407/2008, Hotrrea Guvernului
nr. 1488/2009, Ordonana Guvernului nr. 22/2010, n scopul funcionrii n condiii de
siguran, instalaiile sub presiune i instalaiile de ridicat clasice, aparatele consumatoare
de combustibil i componentele acestora, prevzute n Anexa nr. 2, precum i instalaiile
sub presiune, instalaiile de ridicat, unele instalaii din cadrul obiectivelor nucleare,
precum i componentele acestora, prevzute n Anexa nr. 3, se supun regimului de
autorizare i de verificare tehnic. (art.2)

Anexa 2
Instalaii sub presiune i instalaii de ridicat clasice, aparate consumatoare de
combustibil i componente ale acestora
1. Cazane pentru abur, pentru ap cald sau fierbinte
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaii de transport pe cablu, instalaii de
ridicat pe plan nclinat, poduri rulante i alte mecanisme de ridicat
5. Aparate de nclzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
6. Arztoare cu combustibil lichid sau gazos
7. Accesorii de securitate pentru instalaiile, echipamentele i aparatele prevzute
la pct. 1 i 3 - 6
8. Aparatur i instalaii de automatizare aferente instalaiilor i echipamentelor
prevzute la pct. 1 - 7
9. Instalaii i echipamente destinate, montate i utilizate n cadrul parcurilor de
distracii

Anexa 3
Instalaii sub presiune, instalaii de ridicat i unele instalaii din cadrul obiectivelor
nucleare, precum i componente ale acestora
1. Generatoare i cazane de abur, de ap cald sau fierbinte, inclusiv corpul
reactorului
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari i recipiente simple sub
presiune mai mare de 0,5 bari
3. Pompe
4. Conducte pentru lichide, vapori i gaze tehnice uscate sau umede
5. Suporturi ale elementelor sub presiune
6. Armturi
7. Sisteme tehnologice
8. Macarale, ascensoare, elevatoare i alte mecanisme de ridicat
9. Accesorii de securitate pentru instalaiile i echipamentele prevzute la punctele
1, 2, 4 i 8

Conform art.3 din legea 64/2008, Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat ( ISCIR), este organul de specialitate
al administraiei centrale, cu personalitate juridic, responsabil n numele statului pentru
asigurarea msurilor de funcionare n condiii de siguran a instalaiilor i
echipamentelor prevzute n Anexele nr. 2 i 3.
Conform art.9 din legea 64/2008
3
(1) Verificrile tehnice n vederea autorizrii funcionrii i verificrile tehnice n utilizare
pentru instalaiile i echipamentele prevzute n Anexa nr. 3 se efectueaz de ctre
ISCIR.
Conform H.G. Nr. 1139 / 2010, art.6, ncepnd cu 01.01.2011, se nfiineaz, Compania
National pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune
- S.A (CNCIR S.A.)
Scopul CNCIR S.A. conform H.G. Nr. 1139 / 2010, art.5 din statut l constituie
efectuarea de verificri tehnice n vederea autorizrii funcionrii i verificri tehnice n
utilizare la instalaiile si echipamentele prevazute n anexa 2 a legii 64/2008.

Explicaia termenilor folosii mai sus (conform legii 64/2008):
autorizare a funcionrii - acordul emis de ISCIR pentru deintorii/utilizatorii de
instalaii/echipamente, n scopul atestrii faptului c o/un instalaie/ echipament
ndeplinete toate condiiile i cerinele pentru a fi pus/ pus n funciune n condiii
de siguran;
verificare tehnic n utilizare - totalitatea examinrilor i ncercrilor efectuate la
o/un instalaie/echipament periodic i ori de cte ori se modific configuraia
acesteia/acestuia n baza creia s-a acordat autorizarea funcionrii, n scopul
asigurrii condiiilor de funcionare n siguran.

1.2. Atribuiile deintorilor de instalaii/echipamente ISCIR
Conform art.9 din legea 64/2008 ,
Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz o instalaie/echipament are urmtoarele
obligaii i responsabiliti conform prescripiilor tehnice:
a) s solicite i s obin avizul obligatoriu de instalare, dup caz;
b) s solicite i s obin autorizarea funcionrii;
c) s ia msurile necesare i s se asigure c instalaia/echipamentul este utilizat/
utilizat n condiii de siguran, prin efectuarea reviziilor, reparaiilor, ntreinerii de ctre
persoane autorizate, conform documentaiilor i prescripiilor tehnice;
d) s asigure existena, la fiecare loc de munc, a instruciunilor tehnice specifice pentru
utilizarea n condiii normale a instalaiei/echipamentului i a documentelor cuprinznd
msurile ce trebuie luate n caz de avarii, ntreruperi i dereglri ale
instalaiei/echipamentului sau ale proceselor n care aceasta/acesta este
nglobat/nglobat;
e) s foloseasc pentru utilizarea instalaiei/echipamentului numai personal de deservire
autorizat;
f) s asigure supravegherea i verificarea tehnic n utilizare a instalaiilor/
echipamentelor

Prin urmare, orice deintor de instalaie/echipament ISCIR trebuie s:
- ncheie un contract cu un Operator RSTI autorizat ISCIR, care s-i asigure
supravegherea i verificarea tehnic n utilizare a instalaiilor/ echip. - pct.f,
- ncheie un contract cu un ntreintor autorizat ISCIR, care s-i asigure efectuarea
reviziilor, reparaiilor, conform documentaiilor i prescripiilor tehnice - pct.c
- s-i autorizeze ISCIR personalul manevrant al instalaiilor/ echipamentelor, n
conformitate cu cerinele prescripiei tehnice CR 8/2009, pentru a folosi pentru
utilizarea instalaiei/echipamentului numai personal de deservire autorizat pct.e
- s-i autorizeze ISCIR instalaiile/ echipamentele ceea ce nseamn s solicite i
s obin autorizarea funcionrii- pct.b


4
1.3. Prezentarea principalelor prescripii tehnice , Colectia ISCIR , n vigoare
ISCIR i CNCIR SA i desfoar activitatea pe baza unor normative tehnice cu
caracter de lege, numite Prescripii Tehnice (P.T.), elaborate de ctre ISCIR i care se
actualizeaz periodic.
Prescripiile Tehnice din colectia ISCIR sunt de mai multe feluri :
a. P.T. pentru instalaii sub presiune; simbolizate cu litera C, urmat de numrul P.T.
respective i de anul de cand au intrat in vigoare (ex. C1-2010)
b. P.T. pentru instalaii de ridicat ; simbolizate cu R, urmat de numrul acesteia i de
anul intrrii n vigoare (ex. R1-2010)
c. P.T. comune pentru instalaiile de ridicat i instalaiile sub presiune; simbol CR
(ex.: CR8 - 2009)
d. P.T. pentru instalatiile din centralele nuclearo-electrice ; simbol NC pentru cazane ,
respectiv NR pentru instalatiile de ridicat
e. P.T. pentru aparate consumatoare de combustibil in uz neindustrial; simbol A
Pentru instalaiile sub presiune exist urmtoarele P.T. principale :
-C1-2010 : referitoare la Cazane de abur, cazane de apa fierbinte,
supraincalzitoare si economizoare independente
-C9-2010 : referitoare la Cazane de apa calda si cazane de abur de joasa
presiune
-C4-2010 : referitoare la Recipiente metalice stabile sub presiune
- C6-2010 : referitoare la Conducte metalice sub presiune pentru fluide
- C7-2010 : referitoare la Dispozitive de siguranta
- C8-2010 : referitoare la Instalatii de distributie gaze petroliere lichefiate
- C10-2010 : referitoare la Conducte de abur si conducte de apa fierbinte sub
presiune
1.4. Autorizarea personalului manevrant (fochist), conform P.T. CR8/2009
Prescripia tehnic ce reglementeaz n prezent autorizarea personalului de deservire a
instalaiilor/ echipamentelor i acceptarea personalului auxiliar de deservire se numete
CR8/2009.
Conform art. 7 din CR8/2009, persoanele care doresc s se autorizeze pentru a deservi
o/un instalaie/echipament din domeniul ISCIR trebuie s urmeze anterior solicitrii
autorizrii un program de formare profesional
Conform art.5 (1), Personalul care va lucra ca fochist este examinat n vederea
autorizrii de ctre ISCIR dup absolvirea unui program de formare profesional
Conform art.5 (2), Programele de formare profesional n vederea autorizrii
personalului se organizeaz de furnizori de formare profesional avizai i autorizai.
Prin urmare, persoana care dorete autorizarea pentru a lucra ca fochist de exemplu -
trebuie s depun un dosar de nscriere la unul din furnizorii de formare profesional, s
urmeze, pe baza unei programe de pregatire, cursurile teoretice si practice ale acestuia
i, dupa absolvirea acestora, s fie examinat teoretic si practic de catre o comisie de
examinare.
n cazul n care candidatul este declarat admis, ISCIR ntocmete un proces-verbal pe
baza cruia i elibereaz ulterior o autorizaie care i confer acestuia dreptul de a
manevra instalaia/echipamentul pentru care a fost colarizat.
Obs.:
Definiia furnizorului de formare profesional - persoan juridic autorizat pentru a
organiza programe de formare profesional a adulilor, conform prevederilor legislaiei
n vigoare i nscris n Registrul Naional al Furnizorilor Autorizai
Conform art.16, comisia de examinare este format din :
- inspectorul de specialitate ISCIR n calitate de preedinte al comisiei;
- formatorul atestat ISCIR din cadrul furnizorului de formare profesional;
5
- reprezentantul furnizorului de formare profesional - secretarul comisiei
Examenul n vederea autorizrii const dintr-o prob teoretic i o prob practic, in
aceasta ordine. Candidatul care obine minim nota 6 (ase) este declarat admis la
proba teoretic i susine proba practic. Candidatul care nu obine nota minim 6
(ase) la una din probe este declarat respins
Pe baza rezultatelor din procesul-verbal ncheiat, ISCIR elibereaz candidailor care
au promovat examenul o autorizaie tip, nsoit de talonul pentru vize anuale, conform
modelelor din mai jos.
Valabilitatea autorizaiei se confirm anual, prin vizarea talonului pentru vize anuale
de ctre operatorul RSVTI al deintorului/utilizatorului. Valabilitatea talonului pentru
vize anuale este de 4 ani.
Lipsa vizei anuale la zi pe talonul care nsoete autorizaia atrage suspendarea
dreptului de exercitare a activitii pentru care a fost autorizat (art.17)
Model de autorizaie (fa)

























Model de autorizaie (verso)


















Posesorul autorizaiei are obligaia s cunoasc i s aplice
ntocmai prevederile prescripiilor tehnice i ale instruciunilor
specifice referitoare la deservirea instalaiilor/echipamentelor.
Autorizaia este personal , se p streaz n timpul serviciului
asupra posesorului n bun stare i se prezint la cererea
inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR i a persoanelor
mputernicite ale deintorului/utilizatorului
instalaiei/echipamentului.
Posesorul autoriza iei nu poate deservi dect
instalaii/echipamente de tipul celor nscrise n autorizaie.
Este interzis deservirea instalaiilor/echipamentelor dac acestea
nu sunt autorizate s funcioneze, exceptnd cazurile n care se
execut verificri i ncercri n vederea punerii n funciune.
Operatorul RSVTI poate propune retragerea autorizaiei de ctre
emitentul acesteia atunci cnd posesorul a svrit abateri grave
care pericliteaz sigurana n funcionare a
instalaiei/echipamentului i securitatea persoanelor.
Autorizaia poate fi suspendat sau retras de ctre inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR, n condiiile Legii nr. 64/2008, cu
modificrile i completrile ulterioare, privind sigurana n
funcionare a instalaiilor/echipamentelor.
6


Model de talon pentru vize anuale (fa)


















Model de talon pentru vize anuale (verso)


Talon pentru vize anuale seria...................
Anex la autorizaia nr.: ..............................

..... ..... ..... .....

ANUL 20.. 20.. 20.. 20..

VIZA
5)

ANUAL


_______________

1. Hologram.
2. Se nscrie clasa i grupa, dup caz, a instalaiei/echipamentului pentru care se
face extinderea autorizaiei.
3. Se nscrie numrul i data procesului-verbal de examinare.
4. Semntura i tampila inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR.
5. Semntura i tampila operatorului RSVTI/inspectorului de specialitate din cadrul
ISCIR.


1. Extinderea autorizatiei


2.


3.


4.
7

CAP.2 NOTIUNI GENERALE
2.1. Notiuni de caldura
Combustibilii prin ardere produc caldura. Daca arderea unui combustibil are loc
sub un vas metalic, deschis care contine apa, gazele provenite prin ardere, transmit
vasului caldura pe care o contin, producand incaizirea apei. Incalzind astfel apa, temperatura
ei creste si cand ajunge la 100C incepe sa fiarba (apa care fierbe se transforma in
abur care se raspandeste in aerul inconjurator avand aceeasi presiune cu acesta).
Daca in locul incalzirii in vasul deschis folosim incalzirea apei in vas inchis,
aburul care se formeaza nu mai poate parasi vasul, se aduna in spatiul de deasupra apei si
incepe sa apesip pe peretii vasului. Presiunea cu care apasa aburul va fi mai mare
decat presiunea atmosferica si ea creste mereu, pe masura ce incalzim vasul.
Combustibilul este o substanta obtinuta din natura, care arde producand
caldura,
Temperatura indica nivelul de incalzire a unui corp si se masoara in grade
Celsius.
Presiunea reprezinta forta care se exercita perpendicular pe suprafata unui corp. In
tehnica, ca unitate de masura pentru presiune se folosesc: atmosfera tehnica, pascal
sau bar.
Caldura este o forma de energie care produce cresterea temperaturii unui corp.
Caldura are ca unitate de masura caloria sau Joule.
Propagarea caldurii este un fenomen complex si are loc prin radiatie, conductibilitate si
convectie.
Caldura se propaga prin radiatie, de la orice corp cald in toate directiile catre mediul
inconjurator, in mod asemanator cum se propaga lumina.
De asemeni caldura se transmite intr-un corp solid de la partea calda catre partea
mai rece prin masa corpului care produce caldura, de unde si denumirea transmiterii caldurii
prin conductie sau conductibilitate. A13-lea mod de propagare al caldurii are loc prin
convectie sau prin curenti. Caldura se propaga prin transport catre particule calde care se
misca.


CAP.3 CAZANE DE INCALZIRE: CAZANE DE ABUR DE
JOASA PRESIUNE SI CAZANE DE APA CALDA


3.1. Date generale de clasificare si conditii privind instalarea cazanelor

Prin "cazan de apa calda" se intelege instalatia care produce apa-calda la o
temperatura de cel mult 110
0
C si care este utilizata in afara acestei instalatii in circuit
inchis, folosind caldura produsa prin arderea combustibililor, caldura recuperata din gazele
fierbinti rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin folosirea energiei electrice.
Prin "cazan de abur de joasa presiune" se intelege instalatia care produce abur
saturat la o presiune de cel mult 0,05 MPa (0,5 bar) si care este utilizat in afara acestei
instalatii, folosind caldura produsa prin arderea combustibililor, caldura recuperata din
gazele fierbinti rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin folosirea energiei electrice.
8
Instalarea cazanelor
Cazanele pot fi instalate in sali proprii (incaperi separate) amplasate la subsolul,
derclisolul, parterul sau etajele cladirilor-de productie de categoria C, D si E de pericol de
incendiu, eladirilor do depozitare materiale incombustibile si cladirilor civile, conform
legislatiei in vigoare. Nu se admite amplasarea salii cazanelor avand perete comun sau
imediat sub incaperi cu persoane care nu se pot, evacua singure (ex:: spitale, magazine,
scoli, gradinite de copii, crese si sirfi.ilare) sau sub caile de evacuare ale acestora.
Sala cazanelor trebuie se fie separata de incaperile alaturate prin pereti sau plansee cu
rezinstenta mecanica corespunzatoare, usi incombustibile si fara goluri pentru ferestre.
Cazanele de incalzire avand debitul caloric de maxim 0,1 Gcal/h, respectiv 0,2 t/h, pot fi
instalate in incaperi avand alte destinatii, in care se va amenaja un spatiu corespunzator
pentru instalarea cazanelor respective.
Amplasarea acestor incaperi direct sub sali de bolnavi (spitale), sub sali de spectacole,
magazine, scoli, gradinite de copii, crese si similare sau sub caile de evacuare ale acestora
este interzisa.
Constructia salii cazanelor va satisface prevederile le ale in vigoare.Instalarea
cazanelor se va face numai pe baza unui proiecct de un verificator autorizat sau de un
agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT in acest scop.
Pentru centralele termice dotate cu unul sau mai multe cazane, a carei putere
depaseste 300KW, proiectul de instalare va fi avizat conform din punct de vedere al
schemei termo mecanice de un agent economic autorizat de ISCIRINSPECT.
Cazanele mobile, cele utilizate la foraj,pe santiere sau similare si cazanele cu
functionare temporara pana la maxim un an sunt scutite de conditia instalarii in baza
unui proiect.
In continuare sunt prezentate principalele tipuri de cazane de abur si apa
fierbinte, intalnite in mod curent in intreprinderi industriale pentru furnizarea de abur sau
apa fierbinte, necesare in productia industriafa sau pentru incalzire.

3.2 Descrierea principalelor tipuri constructive ale cazanului

Cazane cu tub de flacara, tevi de fum si similare
Cazanele de aceste tipuri au corpul principal fomiat dintr-un corp cilindric cu
volum mare, in care este montat un tub de flacara (sau mai multe) si un numar de
tevi de fum, care formeaza si suprafata de incalzire. Cazanele contin un volum mare de
apa, intre 90-250 litri pentru fiecare metru patrat de suprafata de incalzire.
Apa se incalzeste prin circulatie in corpul cilindric, care fiind mai lenta are ca
urmare o vaporizare mai slaba si o punere in functiune a cazanului intr-un timp mai
indelungat (4-6 h).
Cazanele pot fi curatate usor si din cauza solicitarii termice mai scazute pot
functiona cu apa de alimentare cu indici de calitate mai scazuti.
Cazane cu tub de flacara
Cazanele de acest fel sunt formate, asa cum se vede din fig. 1, dintr-un corp de forma
cilindrica, asezat orizontal avand un diametru ce poate varia de la 1200-2300 mm. In
corpul cilindric este vazut un tub, cu diametrul de 600-1100 mm, care formeaza focarul
cazanului, numit si tubul de flacara.
Intre corpul cilindric si tubul de flacara se afla apa, pana la un nivel care
trebuie sa fie totdeauna cu cel putin 80 mm deasupra tubului. Corpul cilindric al cazanului
are mantaua confectionata din foi de tabla de otel, indoite la valt si imbinate cu nituri
sau sudate. Imbinarile trebuie sa fie rezistente si etanse, deoarece presiunea
aburului din interior apasa uniform asupra peretilor asa cum arata sagetile din fig.2.;
9
ca urmare a acestei actiuni mantaua este intinsa, iar tubul de flacari este apasat,
comprimat.


Fig. I Cazan cu tub de flacara:
1- corp cilindric, 2 - tub de flacara, 3 - gratar, 4- altar, 5 - usa de alimentare cu
combustibil, 6- cenusar, 7- camera de intoarcere a gazelor, 8- doma, 9- supapa de
siguranta, 10 - robinet principal de abur, 11- cap de alimentare, 12 - racord de
alimentare cu apa, 13 - registru de gaze, 14 - cos, 15 - manometru, 16 - indicatoare de nivel, 17 - robinet
de purj a, 18,19 - reazemele cazanului, 20 - zidaria cWanului, 21-
fundatia, 22 - spatiu de aer izolant si umplutura izolanta.

Corpul cilindric este prevazut la capete cu funduri bombate. La unele constructii
fundurile sunt plane, drepte; in acest caz pentru a rezista la presiunea aburului, se intaresc
cu ancore de otel care leaga fundul de manta. Pe manta, la parte de deasupra, se fixeaza
un corp cilindric metalic, asezat vertical, numit doma, in care se aduna aburul; la iesirea
din cazan, prin doma, aburul parcurge un drum sicanat care face sa se separe picaturile
de apa, pe care le-a luat din spatiul de apa unde s-a format; in felul acesta calitatea
aburului se imbunatateste.

Fig.2 Actiunea presiunii aburului din cazan asupra mantalei si tubului focar:
1 - mantaua, 2- tubul focar

Pe doma sunt aplicate: robinetul principal de abur, care permite separarea cazanului
sau punerea lui in legatura cu conducta pentru transportul aburului la consumator, racordul
pentru supapele de siguranta si gura de om.
Gura de om este o deschidere eliptica care permite intrarea omului in interiorul
cazanului pentru curatare si examinare. Gura de om sau gura de vizitare este acoperita de
un capac, ca in fig.3 pe care presiunea interioara il apasa pe pereti i domei si cauta
sa-l i nchi da etans presand garni tura asezata pe suprafata de sprijin de la marginea
capacului.
10

Fig.3 Capac de inchidere a gurii de om:
1 - capac, 2- ancora, 3 - suruburi de strangere, 4- garnitura,
5 - peretele cazanului

Garnitura trebuie asezata cu grija; ea se poate face din tesaturi de azbest, indoita ca
sa formeze un inel oval, continuu, de marimea gurii de om si de grosime uniforma.
Garnitura este bine sa fie unsa cu grafir si intarita cu fire de alama.
La cazanele cu presiune mai mare, peste 20 bar (- kgf/cm
2
), garnitura de azbest este
imbracata cu o foaie subtire de cupru moale sau este executata din klingherit. La montajul
garniturii, inainte de a strange capacul, se controleaza ca aceasta sa fie asezata corect
si uniform pe suprafata de strangere.
Tubul, focar se monteaza intr-o parte a corpului cilindric, putin excentric fata de axul
acestuia, pentru crearea unui spatiu mai comod, de miscare, in interiorul cazanului si pentru
imbunatatirea circulatiei apei. Tubul focar se construieste din tronsoane cu diferite profile si
sisteme de imbinare, care sa permita eliminarea efectelor daunatoare, produse de
dilatarea diferita, ca urmare a temperaturii diferite a tubului focar si mantalei cazanului.
In fig.4 se arata aceste profile.


a

b
Fig.4 profilul si imbinarea tuburilor de flacara: a - tub ondulat; 1- imbinarea tuburilor ondulate,
b - tub neted; 2 - imbinare Adamson.

11
Cazanele cu tub de flacara se monteaza intr-o constructie de zidarie in care raman
neacoperite doma si fundul din fata al cazanului; zidaria formeaza canale de gaze.
Cazanul se aseaza pe suporturi care trebuie sa aiba o suprafata curata si neteda si sa permita
astfel o alunecare libera a mantalei, din cauza dilatarii produse de temperatura pe
care o capata in timpul functionarii cazanului.
Suporturile sunt montate pe un postament de beton, iar in dreptul lor postamentul are o
fundatie de beton, care impiedica sa se lase pamantul sub greutatea cazanului, transmisa prin
suporturi.
Capetele cazanului sunt etanse in zidarie prin intermediul izolatiei de azbest, care
permite dilatarea corpului cazanului si etanseaza cazanele de gaze, impiedicand
intrarea aerului din exterior in cazan.
Pe fundul din fata sunt asezate doua indicatoare de nivel care comunica cu interiorul
cazanului si arata permanent nivelul apei din cazan precum si un manometru, care indica
presiunea aburului din cazan.
Pe manta, sub cazan este fixat un racord, o teava si robinetul de purjare pe care,
deschizandu-1 la anumite perioade se evacueaza namolul din cazan.
La inceputul tubului focar este montat un gratar, pentru arderea carbunilor, iar la
capatul gratarului un prag din material refractar (altarul) care limiteaza stratul de
combustibil.
Flacara se tennina in tubul de flacara, iar gazele fierbinti, provenite din ardere,
parasesc tubul de flacara si patrund intr-o camera cu peretii inziditi numita camera de
intoarcere a gazelor arse.
In aceasta camera gazele arse se intorc si trec mai departe printr-un canal format din
mantaua cazanului si zidarie in partea dreapta a cazanului pana in fata. Acest canal constitue
al doilea drum de gaze (II), primul fiind tubul de flacara. Dupa ce gazele parcurg drumul al
doile de gaze pana in fata, ele sunt intoarse din nou si obligate sa treaca printr-un canal
asemanator, al treilea drum de gaze (III), asezat in partea stangaa cazanului, pana la baza
cosului. Gazele merg la cos printr-o sectiune reglata de un registru (clapa) de gaze.
Registrul este format dintr-o placa dreptunghiulara din fonta, care se deplaseaza intr-un
ghidaj etans asezat in zidarie; greutatea registrului este echilibrata de o contragreutate,
care se afla in fata cazanului, la capatul unui lant sau cablu de manevra care leaga
registrul cu contragreutafe si prin care se ridica sau se coboara registrul.
Apa se introduce in cazan printr-o conducta numita conducta de alimentare, care se
termina in interiorul cazanului.
Coducta de alimentare are o armatura numita cap de alimentare formata dintr-un
robinet cu ventil si un robinet (clapa) de retinere. Suprafata de incalzire, spalata de gazele
firbinti pe o parte si de apa pe cealalta, este formata din tubul de flacara si mantaua
cilindrica aflata in drumul II si III al gazelor.
Suprafata de incalzire a acestui tip de cazan poate produce intre 15-20 Kg abur/m
2
h.
Cazanele cu un tub de flacara se construiesc cu o suprafata de incalzire pana la 55 m
2
.
Presiunea aburului produs este de cel mult 16 bar (sau - kgf/cmz).
Cazanul are un volum mare de apa, ceea ce permite sa se poata produce usor un
debit de abur mai mare decat cel normal pentru o durata scurta, scazant putin presiunea;
cazanul este simplu si poate folosi apa mai putin purificata, deoarece productia de abur pe
un metru patrat de suprafat de incalzire este redusa, iar suprafata de incalzire a
cazanului se poate curata usor la interior si la suprafata.
Unele cazane de acest tip se construiesc si cu 2 tuburi de flacara, asa cum este
aratat in fig.5.
In acest caz marimea cazanului creste si suprafata de incalzire poate ajunge pana la
130 m
2
, iar presiunea pana la 20 bar (- kgf/cm
2
).
Unele cazane cu tub de flacara sunt echipate cu supraincalzitor si economizor, iar
12
corpul cilindric este izolat astfel ca mantaua nu mai constituie o suprafata de incalzire.




Fig.5 Cazan cu doua tuburi de flacara:
1- corp cilindric, 2- tuburi de flacara, 3- doma, 4- racord pentru
conducta de alimentare, 5 - suporturi de fonta.

Cazane cu tub de flacara si tevi de fum
Cazanul cu tub de flacara si tevi de fum aratat in fig.6 este construit asemanator cu
cazanul cu tub de flacara. Corpul cazanului este cilindric, asezat orizontal pe 2 suporturi
metalice si are un diametru de 1200-1600 mm. In interiorul corpului cilindric este montat un
tub focar, in care are loc arderea combustibilului si o serie de tevi de furn, fixate in fundurile
corpului cilindric.

Fig.6 Cazan cu tub de flacara si tevi de fum:
1- tub de flacara, I - primul drum de fum, 2- tevi de fum, II - al doilea drum de gaze, 3
- tevi de fum, III - al treilea drum de gaze, 4- racord pentru alimentarea cu apa, 5
racord pentru fixarea supapelor, 6- racordul pentru furnizarea aburului din cazan, 7
suporturi, 8 - racorduri pentru sticlele de nivel

13
Unele cazane au la partea superioara o doma, care are acelasi rol ca si la cazanul cu
tub de flacara. Tevile de fum au un diametru intre 50-70 mm si grosimea peretilor 3-4
mm. Dintre aceste tevi unele au peretii mai grosi si au capetele filetate si insurubate in
fundurile corpului cilindric; ele servesc la intarirea fundurilor pentru a rezista la presiunea
aburului din cazan.
Capetele tevilor, fixate in placa tubulara din spate sunt putin umflate la un diametru
mai mare, pentru inlesnirea scoaterii si montarii tevilor prin cele doua funduri ale corpului
cilindric; de asemenea capetele tevilor fixate in placa tubulara din fata sunt rebordate
(bercluite), pentru o mai buna fixare si contact intre tevi si placa tubulara (fig.7).












Fig.7 Teava de fum montata in placi tubulare:
1- placa tubulara din focar, 2- placa tubulara din cutia de fum.

La acest tip de cazan suprafata de incalzire, formata din tubul de flacara si din tevile de
fum, imparte volumul de apa din cazan in parti mai mici, cakldura din gaze
transmintandu-se astfel mai usor la apa. Rezultatul este o vaporizare mai buna si o productie
mai mare de abur de 2535 Kg abur/m
2
suprafata de incalzire.
La fig. 8 este aratat un cazan cu tub de flacara si tevi de fum, construit de
intreprinderea Manotehnica 16 februarie" si fabrica de cazane mici si arzatoare
(ICMA), la care primul drum degaze este prin tubul focar, al doilea prin tevi si al treilea dri\um
este in partea inferioara, intre mantaua cazanului si fundatie. Cazanul se executa cu o
presiune de 0,7 - 6 bar (kgf/cm
2
) si in diferite marimi ale suprafetei de incalzire de la 10 -
60 cm
2
, suprafata de incalzire. Cazanul are un arzator de gaze sau injector de pacura si
aerul necesar de ardere este aspirat liber din atmosfera, datorita tirajului produs de cos.
14



Fig.8 Sectiune printr-un cazan cu tub de flacara si tevi de fum, executat de Uzina I6 Februarie" - Cluj -
Napoca: 1- corp cilindric, 2- fundul din fata cazanului, 3 - fundul din spatele cazanului, 4- tub
de flacara, 5- camera de intoarcere din spate a gazelor, 6- tevi de fum, 7- camera de
intoarcere din fata a gazelor, 8 - drumul trei al gazelor, 9 - canalul de gaze spre cos, 10 -
usa posterioara, 11 - izolatie, 12 - racord pentru sticle de nivel, 13, 14 - racord pentru
supape de siguranta si manometru, 15 - robinet principal de abur, 16 - conducta, 17 -
registru de tiraj.
O constructie imbunatatita din acest tip este cazanul CTF construit de Intreprinderea
Grivita Rosie - Bucuresti aratat in fig. 9.

Fig. 9 Sectiune printr-un cazan cu tub de flacara si tevi de fum, CTF 1


15
Cazanul are un tub de flacara, neted si redus ca diametru spre fundul din spate, care
formeaza drumul I de gaze, un numar de tevi in partea inferioara, care formeaza drumul 11
si un alt numar de tevi in partea superioara tubului de flacara, care formeaza drumul III.
Cazanul poate folosi atat combustibili lichizi cat si gazosi; debitul sau este de 2 t/h abur la
presiunea de 13 bar (kgf/cmz).
0 constructie imbunatatita a acestui tip de cazan, care reprezinta un cazan de 2 t/h si 8
bar, denumit si Bloc Abur ", executat de Intreprinderile VulcanBucuresti si ICMA-Cluj.
Cazanul are un tub de flacara_ondulat cu diametrul 700/800 mm care formeaza drumul I de
gaze si un numar de 87 tevi de fum care formeaza drumul II si III.
Cazanul este prevazut cu o instalatie de ardere pentru combustibil lichid sau pentru
pacura, cu reglaj si protectie automatizata. ICMA-Cluj mai construieste 5 marimi de cazane
similare tip Bloc-Abur" peAtru debite de abur de 4; 1; 0,7; 0,4 si 0,2 t/h.

3.3. Partile componente ale cazanului

Descrierea cazanului de apa calda si abur de joasa presiune
O instalatie de cazan de apa calda este alcatuita din mai multe parti componente
dupa cum urmeaza:
a) focarul, spatiul (cuprinzand instalatia de ardere) in care ard combustibilii;
b) constructia metalica care formeaza suprafata incalzita pe o parte de gazele firbinti iar
pe cealalta parte racita de apa si in care are loc firberea, ea se mai numeste sistem fierbator sau
suprafata de incalzire fierbatoare a cazanului;
c) canalele prin care circula gazele care au provenit din arderea combustibililor;
d) cosul prin care gazele calde care au cedat cea mai mare parte a caldurii
instalatiei de cazan sunt evacuate in atmosfera. Circulatia gazelor de ardere se asigura cu
ajutorul tirajului produs de cosul cazanului;
e) aparate de masura si control cum ar fi:
- aparat pentru masurat presiunea in cazan numit manometru, presiunea in cazan nu
trebuie sa fie niciodata mai mare decat cea pentru care a fost calculat cazanul;
- supape de siguranta, sunt dispozitivele care impiedica depasirea presiunii in cazan
peste cea calculata;
- indicator de nivel al apei din cazan, aparat care permite sa urmareasca nivelul apei
in cazan.
f) pompe de alimentare cu apa a cazanului.

3.4 Instalatii de ardere

Focare pentru combustibil lichid
Combustibilii lichizi ard in suspensie sub forma pulverizata in particule foarte mici,
focarul putand fi o camera a carei forma si marime se adapteaza dupa tipul cazanului.
In fig. 10 este aratat un focar cu o instalatie de ardere pentru combustibili lichizi
montata in tubul de flacara al unui cazan de acest tip. Focarul este captusit cu caramida
refractara pe o lungime de circa 1 metru pentru a creea o zona calda favorabila arderii
combustibilului.









16
Gaze


Fig. 10 Focarul unui cazan cu tub de flacara pentru arderea combustibililor lichizi: 1
arzator, 2 - tub de flacara, 3 - captuseala refractara, 4 - capete reglabile, S- clapete fixe.

Combustibilul lichid este pulverizat cu ajutorul aburului avand o presiune de 3 -5 bar
(- kgflcm
2
). Aerul necesar arderii este aspirat cu ajutorul depresiunii creata de cosul
cazanului.
Pentru reglarea cantitatii de aer, dupa incarcarea focarului se manevreaza registrul
de gaze, respectiv tirajul. Pentru a realiza o ardere buna, completa arzatorul de pacura
trebuie sa formeze un amestec omogen intre aer si pacura pulverizata; in acest scop,
este necesar ca pacura sa fie pulverizata fin de un dispozitiv si difuzata intr-un curent de
aer cu care sa se amestece in mod cat mai complet.
Pulverizarea pacurii se poate face ca in cazul arzatorului din fig.10 pompand cu
presiune combustibilul.
In fig. 11 se arata un arzator de pacura pulverizata cu abur, folosit la cazanele CTF 1.


Fig. l 1 Arzatoare cu pacura si gaze naturale:
a - dispozitiv de pulverizare; 1- duza de pulverizare, 2- canal pentru admisia aburului,
3 - canal pentru admisia pacurii;
b - arzator combinat pentru pacura si gaze naturale; 1 - arzator pentru gaze, 2- canal de
aer, 3 - arzator pt combustibil lichid, 4 - material de protectie.

Alimentarea cu pacura se face prin cadere libera de la un rezervor asezat la
minim 5 metri deasupra arzatorului; aburul trebuie sa aiba o presiune de 7 bar (- kgf/cm
2
).
Arzatorul poate pulveriza 155 Kg pacura/h. Arderea se realizeaza cu un exces mic de
aer, iar procentul de C02 in gazele de ardere este peste 12%.
17

Foarte folosita este pulverizarea prin comprimare mecanica a pacurii.
La aceasta instalatie pacura rece este intai filtrata si apoi pompata intr-un preincalzitor
cu abur unde prin incalzire devine mai fluida; apoi este inmagazinata sub presiune in
rezervorul de compensare. Presiunea pacurii este de 10-30 bar (- kgf/cmz). Cu aceasta
presiune pacura intra in arzatorul cu pulverizare mecanica, care este aratat in fig.12.




Fig.12 Arzator mixt pacura si gaze pentru cazane CR16:
1 - arzator de gaze, 2 - arzator de pacura, 3 - palnie, 4- peretele cazanului



Aceste instalatii se monteaza la cazane mai mari, de exemplu CR16 cu tevi de apa si
focare exterioare pulverizand circa 800 Kg pacura/h. La instalatiile de ardere cu pulverizare
mecanica trebuie observat capul arzatorului, mai ales la folosirea de combustibili grei,
deoarece se formeaza depuneri de cocs, care impiedica cu timpul pulverizarea si este necesar
ca aceasta sa fie curatata.
De obicei se opreste din functiune arzatorul, se scoate afara si se inlocuieste duza
incarcata cu cocs, cu una curata. La cazanele mai mari se folosesc mai multe arzatoare,
astfel ca este totdeauna posibila inlocuirea duzei.
De asemenea variatia incarcarii focarului se poate face prin variatia sarcinii
arzatoarelor sau prin suprimarea sau introducerea in functiune a unui numar mai mic sau mai
mare de arzatoare.
O instalatie de ardere cu pulverizare mecanica a pacurii este aratata in fig.13; ea
este folosita la cazanele de abur BA 2t/h. Combustibilul este pompat cu o presiune de 33
bar (- kgf/cm
2
), prin 2 duze.
In functionarea la plina sarcina combustibilul este pulverizar prin ambele duze (60 si
90 Kg/h, fiecare); la sarcina redusa combustibilul este pulverizat printr-o singura duza (60
Kg/h).

18


Fig. 13 Arzator de pacura pentru cazanul BA 2 t/h:
1-arzator,2- pompa pentru injectie sub presiune, 3- preincalzitor de pacura

Instalatia de pregatire si ardere a combustibiullui este aratata in fig. 14 pacura este
filtrata si preincalzita, iar intregul proces de pornire si functionare al instalatiei de ardere
este condus automat in cadrul sistemului de reglaj si protectie automata al cazanului.
Instalatia de ardere este prevazuta cu robinete rapide pentru inchiderea
combustibilului, precum si cu un dispozitiv de aprindere cu combustibil gazos.


Fig.14 Schema instalatiei de pregatire si ardere a pacurii:
1- robinete, 2 - filtre, 3 - pompa, 4 - preincalzitor de pacura, 5 - robinete pt inchidere
rapida, 6 - supraveghetor de flacara, 7 - arzator de duze, 8 - clapete de reglaj al aerului, 9
- ventilator.

Conducerea arderii la un focar cu combustibil lichid. Pentru a realiza o buna conducere
a unui focar, este necesar ca la fiecare cazan sau sala de cazane sa fie respectate
instructiunile de functionare.
Instructiunile trebuie bine cunoscut de personalul care conduce cazanul si aplicate
intocmai. Acestea cuprind irldicatii privind felul si caracteristicile necesare ale combustibilului
lichid (ex. presiunea si temperatura de injectare), punerea si oprirea din functiune al
focarului, intretinerea instalatiei de ardere si masurile, ce trebuie luate in caz de pericol sau
avarie. In general instructiunile trebuie sa contina si urmatoarele reguli, valabile in toate
cazurile:
- inainte de aprinderea focului trebuie bine ventilate canalele de fum si focarul
cazanului;
19
- la pornirea arzatorului, punerea focului, se deschide intai admisia aerului si apoi a
combustibiului, la oprirte stingerea focului se inchide intai admisia combustibilului apoi
al aerului; daca aprinderea s-a facut manual, facliile trebuie sa fie introduse dupa utilizare in
dispozitive adecvate de stingere;
- la reaprinderea focului in focarul inca cald, se va aprinde cu multa atentie flacara de
combustibil lichid, deschizand treptat admisia combustibilul i, deoarece in caz contrar se
poate forma o mare cantitate de vapori combustibili care pot provoca explozii;
- la stingerea focului se va evita sa ramana resturi de combustibil lichid in focar,
deoarece acestea, la reaprinderea focului pot crea pericol de explozie;
- in timpul aprinderii arzatorului si in exploatare, personalul de conducere al cazanului va
supraveghea arderea prin ochiul de vizitare;
- in timpul functionarii focarului trebue urmarit sa se obtina o ardere buna, observand
culoarea flacarilor si gazelor de ardere (flacari intunecate si fum negru pe cos indica ardere
cu lipsa de aer), sau citind aparatele, care analizeaza gazele de ardere. Arderea cu lipsa de
aer si depuneri de resturi de combustibil nears prezinta si pericol de rabufniri si chiar
~explozii de gaze.
- in timpul functionarii trebuie suflate suprafetele de incalzire de deouneri de
funingine si resturi de combustibil nears, cu suflatoare. 0 atentie deosebita trebuie data si
curatarii depunerilor de pe suprafetele de incalzire auxiliare, mai ales de pe
preincalzitoarele de aer, care se pot aprinde, ducand la arderea acestora.
- curatarea si intretinerea permanenta a instalatiei de ardere trebuie urmarita
permanent pentru a evita formarea depunerilor si infundarea trecerilor. In acest scop, la
fiecare oprire din functiune se va executa:
> suflarea eficace cu abur a instalatiei de ardere, conducte, rezervor;
> scoaterea, curatarea si pregatirea injectoarelor pentru functionare (verificarea
dimensiunilor, uzurii duzelor).
Focare pentru combustibil gazos
Focarele cu gaze sunt asemanatoare ca forma si marime cu focarele cu combustibil
lichid.
Instalatiile de ardere cu gaze se aseaza in acelasi mod ca si instalatiile de ardere cu
combustibil lichid. In unele cazuri instalatiile au aparate de ardere atat pentru gaze, cat si
pentru combustibil lichid, deoarece se folosesc in exploatare, ambele feluri de combustibili.
De asemenea, o instalatie de ardere combinata pentru combustibil gazos si pentru
combustibil lichid, pentru cazane mari cu tevi de apa, se pot vedea in fig. 12.; consumu orar
de gaz natural este de circa 925 m
3
N/h. In unele cazuri se folosesc la cazane numai arzatoarele
de gaze.
Presiunea de alimentare a gazelor este de 0,5 bar (kgf/cm
2
); aerul este aspirat datorita
depresiunii creata in focar prin cos sau exhaustor.
Duzele sunt repartizate pe o parte sau pe toata suprafata inferioara a camerei
focarului, intr-o cutie, care se monteaza etans la partea inferioar focarului. Aerul vine printr-
un registru care se regleaza dupa intensitatea arderii. Gazul este alimentat printr-un
distribuitor legat cu o conducta de gaz, prevazuta cu un robinet de inchidere.
Cutia metalica a arzatorului este protejata cu caramida refractara. Capetele tevilor
mandrinate in cutia focarului sunt deasemenea protejate cu bucse gaurite din fonta sau
material refractar, pentru a le feri de radiatia puternica a focarului.
Arzator cu tuburi difuzoare. Acest arzator pentru gaze naturale, folosit la cazane
industriale cu tub de flacara sau cu tevi de apa cu focar exterior este aratat in fig. 15.
20

Fig.15 Arzator cu mai multe tuburi difuzoare:
1- racord cu gaz, 2- inel de distribuitor de gaz, 3 - tub difuzor, 4- rozeta de reglare a
aerului, 5- manometru, 6- orificiu pt observarea focului, 7- orificiu pt aer secundar, 8flanse, 9- portiune ce
intra in zidaria cazanului, 10 - orificiu pt montarea unui injector de
pacura.

Arzatorul aspira aerul primar prin depresiunea creata de duza arzatorului prin care
gazul iese cu presiune. Pentru aprinderea completa se mai aspira aer secundar prin orificiile
7, datorita depresiunii creata in focar.
Reglajul incarcarii focarului, in raport cu sarcina cazanului se face deschizand mai mult
sau mai putin, robinetul de inchidere asezat pe racordul numerotat cu cifra 1.
Aerul primar se regleaza automat prin aspiratia creata de gaz, iar aerul secundar se
regleaza prin clapele care obtureaza orificiul si prin tirajul cosului.
0 instalatie mai noua, pentru arderea combustibilului gazos folosita la cazanele de
tipul Bloc-Abur" BA de 2 t abur/h, este prezentata in fig. 16.

Fig.16 Arzator de gaze pt cazanul BA 2 t/h:
1 - arzator, 2- ambrazura, 3 - ventilator, 4- conducta de gaze, S- robinet pt inchidere
rapida, 6- presostat, 7- filtru, 8- robinet inchidere

21
Gazele combustibile sunt filtrate iar presiunea lor este mentinuta cat mai constanta
cu ajutorul unui presorstat. Incarcarea focarului este variata continuu intre 30 si 100%
din sarcina.
Inchiderea rapida a conductei de gaz se face cu 2 robinete speciale.
Echiparea si conducerea unui focar cu gaze combustibile. Gazele combustibile pot
forma impreuna cu aerul in anumite proportii, amestecuri explozibile care pot distruge
peretii spatiului in care a avut loc aprinderea acestui amestec.
Focarele in care ard gazele combustibile, pot fi puse in situatia sa formeze
amestecuri explozive cu efecte dezastruase pentru constructie si cu pericol de
accidentare a personalului de conducere a cazanului.
Pentru a se evita astfel de urmari si a realiza o exploatare rationala, instalatia de
ardere cu gaze trebuie sa fie echipata cu anumite dispozitive si armaturi, iar in
conducerea focului trebuie respectate riguros anumite reguli de exploatare.
In acest scop fiecare cazan sau sala de cazane, cu focare cu gaze, trebuie sa aiba
instructiuni de exploatare, pentru conducerea focului.
Instalatia de ardere cu gaze trebuie sa fie prevazuta daca este condusa manual, cu
cel putin urmatoarele dispozitive si armaturi:
- pe conducta de gaze care alimenteaza un cazan trebuie sa fie montat un dispozitiv
de inchidere cu functionare sigura. Aceasta, la oprirea alimentarii cu gaze sau la variatia
presiunii gazelor si aerului;
- in afara limitelor admise - la intreruperea curentului electric la motorul electric
exhaustorului de gaze de ardere de la cos, trebuie sa inchida automat alimentarea cu gaze.
Deschiderea dispozitivelor, pentru alimentarea cu gaze, sa nu poata fi facut decat
manual, dupa eliminarea defectiunilor aratate si numai dupa ce s-a verificat ca toate
masurile pentru aprinderea focului, in focar, au fost luate. - Daca presiunea gazului, in
conducta de alimentare are variatii mari, neadmnise de siguranta functionarii instalatiei de
ardere, trebuie sa se monteze un dispozitiv care sa regleze presiunea si sa o mentina
intre valori admise.
- Un aparat montat pe conducta de alimentare cu gaze, tuburi U sau manometre, care
sa arate in fiecare moment daca conducta este sub presiune si valoarea acestei presiuni.
- Doua robinete de inchidere, montate pe conducta care alimenteaza cu gaz inaintea
fiecarui arzator.
- O conducta de aerisire, care leaga conducta de alimentare cu gaze, intre cele 2
robinete de inchidere aratate mai inainte si atmosfera exterioara. Capatul conductei
iese in afara salii de cazane. Conducta permite aerisirea portiunii de instalatie de ardere
dintre arzator si robinete cand instalatia a fost oprita si a fost pobila intrarea aerului in
conducta de gaze.
- Un aparat pentru masurarea presiunii pe conducta de aer, care alimenteaza instalatia
de ardere.
- O armatura de inchidere a conductei care alimenteaza cu gaz sala de cazane,
montata in afara salii de cazane la o distanta de 20 m, pentru a putea inchide gazul
cand in sala de cazane s-a declarat un incendiu si nu este posibila intrarea in sala.
- Registrul de tiraj al cazanului trebuie sa fie executat astfel (de exemplu cu un orificiu
in corpul sau) ca sa nu poata sa inchida complet, in pozitia in care astupa complet canalul
de gaze si sa permita crearea unei depresiuni de cativa milimetri coloana de apa.
Masura este necesara, deoarece robinetele obisnuite de inchidere nu sunt perfect
etanse sau devin neetanse cu vremea, pierd gaze si in felul acesta, in repaus, se pot
aduna in focar, care creaza pericol de explozie.
La scoaterea din functiune in stare rece a cazanului - pentru un timp oricat de
scurt - conducta de alimentare cu gaze trebuie inchisa in mod sigur sau trebuie aplicate
flanse oarbe.
22
Tirajul. Pentru a introduce aerul necesar combustibilului in focar si pentru a deplasa
gazele de ardere prin canalele de gaze si a le scoate afara din cazan, este necesar sa se
creeze la capatul canalelor de gaze o depresiune (o presiune mai mica decat cea
atmosferica) care aspira gazele de ardere.
Depresiunea necesara se obtine daca la capatul canalelor de gaze se construieste un
cos suficient de inalt, cu o sectiune corespunzatoare, pentru gazele de ardere calde sa se
poata scurge creinad un curent puternic.
Depresiunea este creata de diferenta dintre greutatea coloanei de gaze de ardere
calde din cos si a unei coloane de aceeasi inaltime formata din aerul atmosferic (fig. 17).

Fig. 17 Schema circulatiei aerului si gazelor la un cazan cu tiraj natural:
1 - cos, 2 - registru
Aerul atmosferic avand o temperatura mai scazuta decat a gazelor de ardere calde din
cos, deci fiind mai greu decat acesta, le impinge in atmosfera cautand sa le ocupe locul.
Diferenta de presiune dintre presiunea coloanei de aer, mai grea si presiunea coloanei
de gaze, mai usoara, este egala cu depresiunea de la capatul canalului de gaze,
numita si tiraj; ea este masurata in milimetri coloana de apa (mm H20).
Tirajul se mentine atata timp cat are loc arderea combustibilului, respectiv se produc gaze
de ardere calde si este cu atat mai mare, cu cat gazele care se evacueaza - prin cos
sunt mai calde, aerul atmosferic este mai rece si inaltimea cosului este mai mare.
In aceasta situatie diferenta de greutate dintre cele 2 coloane este mai mare, deci
depresiunea este mai mare.
Tirajul creat de cosul cazanului este numit si tiraj natural. Depresiunea cea mai mare
este la baza cosului si cea mai mica in focar; depresiunea creata de cos la baza lui
scade treptat spre focar, cu cat drumul gazelor este mai lung, respectiv rezistentele
care se opun curgerii gazelor de ardere prin canale sunt mai mari.
Deoarece marimea tirajului la baza cosului variaza cu temperatura gazelor din cos si
cu temperatura aerului exterior (iarna aerul fiind mai rece, tirajul este mai mare), se
monteaza in canalul de gaze dupa cazan, inainte de cos, un registru. Reducand sectiunea
canalului prin care curg gazele, mai mult sau mai putin, registrul variaza rezistenta opusa
gazelor si echilibreaza variatia tirajului; in felul acesta se poate obtine depresiunea
necesara in cazan, in timpul exploatarii.
Masurarea depresiunii in canalele de gaze se face cu aparate de masurat presiune. In
general temperatura gazelor la cos nu trebuie sa depaseasca 130 - 230C, iar depresiunea
23
creata poate varia intre 10 - 25 mm H20.
La cazanele mari, mai ales cand temperatura la cos este mai scazuta, se ajunge la
situatia cand depresiunea creata de cos sa nu fie suficienta pentru a extrage gazele de
ardere din cazan. In acest caz se creaza depresiunea necesara cu ajutorul unui
exhaustor (ventilator pentru gazele de ardere), actionat de un motor electric.
In aceste cazuri cosul are o inaltime mai redusa, uneori fiind executat din tabla si
serveste numai pentru evacuarea gazelor in atmosfera. Conditiile igienice impun, cosuri
inalte pentru a difuza gazele de ardere nocive in straturi cat mai inalte in atmosfera.
Dupa modul in care exhaustorul este legat cu cosul si canalele de gaze,
exista mai multe posibilitati de a creea depresiunea necesara (fig. 18):
- Schema a: ventilatorul de aer sufla aerul in focar, iar gazele de ardere sunt extrase
din cazan cu ajutorul cosului. Cosul trebuie sa aiba inaltimea suficienta pentru ca tirajul
creat sa invinga rezistentele opuse scurgerii gazelor, de catre canalele de gaze. La
unele focare cu combustibil lichid sau gazos, ventilatorul creaza presiunea necesara
invingerii rezistentelor la curgerea gazelor prin cazan pana la cos, in acest caz cosul este
de inaltime mica.
- Schema b: exhaustorul extrage gazele din cazan si le refuleaza prin cos in
atmosfera. Cosul are o inaltime redusa sau cea impusa de normele sanitare.
- Schema c: exhaustorul extrage o parte din gazele pe care le refuleaza la baza
cosului in forma de difuzor, aspirand celalata parte de gaze pe care le refuleaza in
atmosfera. Cosul nu are o inaltime mare, iar energia consumata pentru evacuarea
gazelor este mai redusa.

a b C

Fig. 18 Scheme de legatura a exhaustorului cu cosul si canalele de gaze:
1 - cos, 2 - vetilator, 3 - exhaustor, 4 - cazan, 5 - registru.

Cosurile se construiesc din caramida sau beton. Pentru cazanele mai mici, cu tiraj
redus, cosurile se construiesc din tronsoane de tabla, imbinate cu suruburi si
ancorate la pamant.
Ventilatoarele pentru gazele de ardere, exhaustoarele, sunt constructii metalice, in
forma de spirala in interiorul careia se roteste o pieta cu palete, rotorul care antreneaza gazele.
Gazele de ardere calde, cu temperaturi intre 130 - 250C, sunt aspirate la central
spiralei si refulate pe la periferia carcasei. Arborele rotorului este cuplat cu un motor electric
si se roteste cu cateva sate de rotatii pe minut; lagarele arborelui rotorului suet uneori racite
cu apa.
Exhaustorul trebuie sa fie robust pentru a rezista actiunii agresive a gazelor si a
particulelor de cenusa zburatoare si demontabil pentru schimbarea usoara si rapida a
pieselor uzate.
Depresiunea creata de exhaustor poate ajunge de la cateva zeci la 100 mm coloana de
apa si mai mule.
La instalatiile de cazane de abur, la care aeru necesar arderii trebuie incalzit la o anumita
temperatura intre 150 - 250C preincalzitoare de aer si apoi suflat cu o anumita presiune in
focar, se folosesc, pentru deplasarea aerului, ventilatoare. Ele sunt asemanatoare
24
exhaustoarelor amintite anterior. Constructia for este mai simpla deoarece ele lucreaza intr-un
regim mai usor, aerul find aspirat la temperatura ambianta a salii cazanelor si fara particole
solide in suspensie (cenusa, funingine).

3.5 Alimentarea cu apa. Conducte, armaturi, dispozitive de siguranta

Instalatii de alimentare cu apa a cazanului
Alimentarea cu apa a cazanului trebuie facuta, pe cat posibil continua, in masura
producerii aburului, pastrand nivelul apei in tambur; acestea se realizeaza folosind
instalatii de alimentaxe corespunzatoare, intretinute si supravegheate in permanenta.
Instalatiile de alimentare cu apa cuprind: aparatele pentru introducerea apei la cazan,
armaturile si conductele de legatura dintre aceste aparate si armaturi si rezervoarele de
apa, respectiv cazanul de abur.
Aparatele de alimentare folosite sunt: pompele care, dupa modelul de constructie sunt:
cu piston (actionat manual sau mecanic pentru pomparea apei in cazan) si centrifugare
(actionate cu motor electric sau cu turbina cu abur).
Numarul, felul si marimea aparatelor de alimentare ale unui cazan sau ale unei
centrale cu mai multe cazane, se stabilesc prin prescriptiile tehnice C 1, colectia ISCIR.
Prescriptiile stabilesc conditiile ca dispozitivele de alimentare sa asigure permanent
alimentarea cu apa a cazanelor, deoarece lipsa de apa in cazan, respectiv scaderea apei sub
nivelul minim duce la avarii grave.
Pompe centrifugare sunt aparatele cele mai folosite pentru alimentarea cazanelor.
Apa este aspirata prin racordul de aspiratie al pompei si conducta din rezervor si
umple tot corpul pompei, datorita miscarii de rotatie a rotorului cu palete, care in
continuare o refuleaza dandu-i o forta centrifugara, prin paletele directoare, inspre racordul
de refulare. Apa impinsa spre racordul de refulare formeaza, la centrul rotorului, un vid care
determina apa din rezervor, apasata de presiunea atmosferica, sa intre in corpul pompei,
formand un curent continuu de apa.
O pompa construita cu un singur rotor cu palete refuleaza apa pe conducta cu o presiune
mica, care nu este suficienta pentru a invinge presiunea din cazan si pentru a-i alimenta cu
apa. De aceea cazanele sunt alimentate cu pompe cu mai multe rotoare cu palete.
Apa este aspirata de primul rotor cu palete si este refulata in al doilea si asa din
unul in altul este aspirata si refulata cu o presiune din ce in ce mai mare pana la ultimul
rotor cu palete, care refuleaza apa prin conducta de alimentare la cazan.
Pentru amorsarea pompei, la pornire, este necesar ca aceasta sa fie plina cu apa; in
acest scop pompa este prevazuta cu un robinet care se deschide inainte de a fi pusa
pompa in miscare pentru a evacua aerul.
La capatul conductei de aspiratie se aseaza totdeauna o armatura cu clapeta de
retinere. Inaltimea conductei de aspiratie, masurata de la axa pompei la nivelul apei din
rezervor notata in fig.25 cu h nu poate depasi 5 - 6 m, cand apa are cei mult 30C. Daca
apa depaseste 50 - 60C rezervorul trebuie asezat deasupra nivelului pompei, iar in caz ca
temperatura atinge 100C rezervorul de alimentare trebuie sa se gaseasca la circa 7 m
deasupra pompei.
Debitul pompei Uh (in litri de apa pe ora) depinde de presiunea pe care o are apa si
de viteza de rotatie a rotorului.
Debitul poate fi reglat cu ajutorul unui robinet de inchidere, care stranguleaza, mai
mult sau mai putin sectiunea conductei de refulare. La punerea in functiune a unei pompe
centrifuge trebuie respectate urmatoarele reguli:
- se verifica cu mana, daca arborele pompei se roteste usor; se verifica circulatia apei de
racire al lagarelor;
- se deschid robinetele de aerisire;
25
- se umple cu apa pompa, pana cand apa iese prin robinetele de aerisire; se inchide
robinetul de pe conducta de refulare;
- se porneste motorul de actionare a pompei si se urmaresc indicatiile manometrului
de pe conducta de refulare; cand presiunea a ajuns la valoarea nominala de functionare a
pompei se deschide robinetul de pe conducta de refulare si se regleaza presiunea
pompei dupa indicatiile manometrului. Se urmareste ca, in exploatare, presiunea
manometrului pompei sa arate o presiune putin mai mare decat presiunea din cazan.

Armaturi si aparate ale cazanului
In conformitate cu prescriptiile tehnice C1 colectia ISCIR, orice cazan de abur trebuie sa fie
prevazut, in mod obligatoriu, cu urmatoarele armaturi:
- armaturi pentru supravegherea si controlul nivelului apei din cazan; armaturi si
aparate pentru supravegherea si limitarea presiunii de functionare a cazanului;
- armaturi pentru alimentarea cu apa a cazanului;
- alte armaturi si aparate stabilite de constructor.
Armaturile si aparatele aratate mai sus se fixeaza direct pe cazan prin sudare, nituire sau
prin intermediul unui racord cu flanse si suruburi.

Armaturi pentru supravegherea si cntrolul nivelului apei din cazan
Supravegherea nivelului apei din cazan este una din principalele sarcini ale
personalului care conduce un cazan. In acest scop se folosesc difrerite armaturi; astfel:
- indicatoare de nivel cu sticla plata sau cu tub de sticla;
- robinete de control, dopuri fuzibile;
- indicatoare de nivel la distanta;
- semnalizatoare optice, acustice.
Indicatoare de nivel cu sticla. In fig.19 este aratat un indicator de nivel cu sticla
rotunda. Indicatorul se fixeaza prin flanse de frontul cazanului; robinetul 2 pune in legatura
sticla de nivel cu spatiul de abur al cazanului, iar robinetul 3 cu spatiul de apa si anume mai jos
de nivelul minim pe care trebuie sa-i aiba apa in cazan.



Fig. 19 Indicator de nivel cu tub de sticla:
1- tub de sticla, 2 si 3 - robinete, 4 - robinet de purjare, 5 - flanse, 6 - piulite pt fixarea
tubului, 7- piulite pt fixarea cepului, 8- dopul cepului


26
La partea inferioara un robinet de purjare 4 se deschide din timp in timp, conform
onstructiunilor de serviciu, pentru ca aburul si apa sub presiune sa sufle depunerile de apa
de pe conductele de racord.
Cand sticla s-a spart sau apar neetanseitati se inchid robinetele 3 si 2 pentru a izola sticla
de presiunea aburului din cazan; se demonteaza piulitele 6, presgarnitura 8 si garnitura 9
si se repara defectiunile (se inlocuieste sticla, garnitura).
Pentru a proteja personalul impotriva oparirii cu abur sau apa fierbinte, cand sticla s-
ar sparge toate indicatoarele se prevad cu o bila pe conductele de legatura,
care astupa orificiul acestora, bi lele fi ind antrenate de abur sau apa atunci
cand acestea se scurg cu viteza mare. De asemenea pentru evitarea ranirii cu
fragmente de sticla, cand acestea s-ar sparge, se aseaza aparatoare din plasa pe toata
lungimea sticlelor. La cazanele cu presiune mai mare se folosesc indicatoarele de nivel cu
sticla plata. In locul tubului de sticla se foloseste o sticla plata groasa, rezistenta la
temperatura, care se monteaza intre 2 carcase metalice stranse cu suruburi. Intre
carcasa metalica si sticla se formeaza un canal prin care circula apa. Nivelul apei se
observa bine, sticla fiind fara culoare sau slab colorata in verde. Daca presiunea de
functionare a cazanului este ridicate se folosesc indicatoare cu robinete cu ventil.
Armatura metalica a indicatorului de nivel se executa din bronz pentru presiuni joase
si medii si din otel rezistent la coroziune pentru presiuni ridicate. Nivelul apei in indicatorul
de nivel este acelasi cu al apei din cazan, daca conductele de legatura cu cazanul sunt libere
(neinfundate). Personalul care conduce cazanul, trebuie sa controleze starea indicatorului
de nivel in timpul functionarii cazanului pentru asigurarea ca nivelul indicat este cel corect.
Aceasta operatia care se face o data sau de 2 ori pe schimb dupa instructiunile de servici
se executa astfel (vezi fig. 19):
- se deschide robinetul de purjare 4, aburul si apa sufland in indicator atat
sticla, cat si ambele conducte de legatura in acest timp nivelul apei din sticla dispare;
- se inchide robinetul 2, care comunica cu spatiul de abur al cazanului, este suflata
astfel numai conducta care leaga indicatorul cu spatiul d
j
e apa;
- se deschide robinetul 2 care comunica cu spatiul de abur si se inchide robinetul 3,
cel de pe legatura cu spatiul de apa, in acest mod se sufla legatura cu spatiul de abur si
sticla;
- se deschide robinetul 3, care comunica cu spatiul de apa si se inchide robinetul de
purja; apare nivelul apei in indicator si se compara cu acela din indicatorul invecinat.
In timpul controlului indicatorului trebuie evitat sa se inchida in acelasi timp ambele
robinete 2 si 3, deoarece sticla se poate raci si la redeschiderea acestora se poate sparge.
Daca se constata ca una din legaturi, cu spatiul de abur sau cu spatiul de apa, este
infundata, se demonteaza dopul 8, corespunzator si se introduce cu grija o vergea, ferind
corpul din dreptul orificiului, pentru evitarea oparirii. Daca indicatorul nu are dopurile 8 se
incearca prin repetarea de cateva ori a operatiilor aratate mai inainte, sa se curete
racordurile. Daca operatia nu reuseste, este necesara oprirea cazanului si curatarea,
prin demontare, a armaturii si pe la partea inferioara din cazan.
Robinetele de control se aseaza pe cazan in locul unuia din indicatoarele de nivel
pe care-1 inlocuiesc. Unul din robinete se aseaza in dreptul nivelului minim al apei, altul in
dreptul nivelului maxim. Se controleaza nivelul apei deschizand pe rand robinetele si
observand aspectul vanei de fluid care iese in atmosfera.
Apa sau amestecul apa-abur tasneste sub forma unei vane care se lateste, de culoare
alb cenusie cu un zgomot inabusit, aburul tasneste sub forma unei vane inguste; de
culoare albicioasa si cu un zgomot suierator. In mod normal, prin robinetul de deasupra,
trebuie sa iasa totdeauna abur, iar prin cele de jos, apa.


27
Placa de nivel minim
Fiecare cazan are un nivel minim sub care apa nu trebuie sa scada, stabilit de
constructor si indicat pe cazan cu o placa din metal rezistent la coroziune, numita placa de
nivel minim.
Placa se aseaza in apropierea sticlei de nivel astfel incat, varful placii, care
marcheaza nivelul, sa fie la 40 - 50 mm deasura marginii de jos al sticlei inicatorului
de nivel.
Dopuri fuzibile
La unele cazane cu cutie focar metalica (de tipul locomobila, cu tub de
flacara), se monteaza dopuri fuzibile pe plafonul focarului. Dopul aratat in fig.20 are
scopul sa protejeze cutia focarului impotriva supraincalzirii metalului, cand nivelul
apei a coborat sub nivelul minim si plafonul focarului ramane neacoperit cu apa.
Aliajul de plumb si antimoniu turnat in dop se topeste cand temperatura
plafonului este inca mica, dar mai mare decat aceea, cand este acoperit cu apa, iar
prin gura lasata libera aburul iese si stinge focul din focar. Dopurile trebuie examinate la
fiecare revizie a cazanului si turnate la cel mult 3 luni, cu ocazia unei spalari a
cazanului.


Fig.20 Dop fuzibil: 1 - corpul dopului, 2- aliaj fuzibil

Armaturi si aparate pentru supravegherea si limitarea presiunii de functionare
Pentru supravegherea si limitarea presiunii de functionare a cazanelor sunt
necesare urmatoarele:
- manometre;
- supape de siguranta;
- placa de timbru.

Manometre
Manometrele sunt aparate care masoara presiunea cazanului. Presiunea este indicata
de acul aparatului pe un cadran impartit in unitati de presiune (bar sau kg f/cmz sau
atmosfere). Presiunea maxima de functionare a cazanului este marcata pe cadranul
aparatului cu un semn rosu.
Cadranul trebuie sa fie suficient de mare (diametrul de cel putin 100 mm), astfel ca
presiunea sa poata fi citita de pe locul de munca al personalului care conduce cazanul.
Cazanul trebuie echipat cu atatea manometre cate prevad prescriptiile oficiale.
Manometrele folosite la cazane sunt de constructie cu un tub burdon, ca in fig.21. Sub
actiunea presiunii fluidului, tubul burdon se deformeaza si imprima o miscare
mecanismului de multiplicare, care se transmite acului de pe cadran si care corespunde
marimii presiunii.
28
;

Fig.21 Manometru cu tub burdon:
1 - cadran, 2- racord pt intrarea fluidului in tub, 3 - mecanism de multiplicare, 4- tub burdon

Manometrul se monteaza pe cazan, In legatura directa cu cazanul se monteaza un
tub sifon, care trebuie sa aiba forma din figura si diametrul interior de cel putin 12 mm, iar
inaltimea de minimum 300 mm, pentru a feri manometrul sa se incalzeasca la o temperatura
mai mare de 40C.
Intre tubul sifon si manometru se monteaza un robinet cu cep cu trei cai, folosit
pentru intretinerea si verificarea manometrului. El este prevazut si cu o flansa de racordare cu
diametrul de 40 mm. In timpul exploatarii cazanului se verifica functionarea manometrului si
se iau masuri de intretinere, conform instructiunilor de serviciu, procedand astfel (vezi fig. 22):
- pozitia 1. Manometrul in functiune. Cepul este
-
in pozitia care leaga manometrul cu
cazanul si manometrul arata presiunea din cazan. Cea de-a treia cale a cepului este inchisa.
- pozitia 2. Manometrul este izolat, tubul sifon este suflat. Cepul est e i n
pozi ti a care pune in l egatura cazanul cu exteri orul pri n tubul sifon, sufland
aburul. Aburul curata impuritatile si depunerile din interiorul tubului si le scoate afara.
- pozitia 3. Manometrul este verificat la pozitia 0 a acului. Cepul este in pozitia
care izoleaza manometrul de presiunea din cazan, acul trebuie sa fie la indicatia 0.
In aceasta pozitie a cepului manometrul poate fi demontat.
- pozitia 4. Manometrul este verificat la presiunea de functionare a cazanului.
Cepul este in pozitia care pune in legatura cazanul cu manometrul de serviciu si
cu un manometru de control ce se fixeaza la flansa robinetului cu 3 cai.
Daca in urma verificarii aratate se constata abateri: infundarea tubului sifon,
defectarea manometrului, se iau masuri de remediere, demontare si reparare a
manometrului.
Daca precizia de masurare a manometrului de serviciu, fata de manometrul de
control, depaseste 2 %, manometrul se schimba cu unul verificat care poarta marca
de verificare a organelor de Metrologie.

1 2 3 4

Fig.22 Schema pozitiilor robinetului cu 3 cai


29
Supape de siguranta
Supapele de siguranta au rolul de a limita presiunea in cazane. Ele sunt
montate direct pe cazan si in directa legatura cu interiorul si sunt construite astfel
incat, cand creste presiunea in cazan peste valoarea pentru care au fost incarcate ele se
deschid si il pun in legatura cu atmosfera, evacuand o parte din abur.
Rolul supapelor este deci foarte important pentru siguranta functionarii
cazanelor. De aceea, este necesar ca fiecare cazan sa aiba supapele in numar si asezate
conform cu prescriptiile tehnice colectia ISCIR. Personalul care conduce cazanul trebuie sa
intretina supapele si sa le verifice conform cu instructiunile de serviciu.
Cand o supapa de siguranta sufla, inseamna ca presiunea a crescut peste presiunea
normala de functionare si personalul care conduce cazanul trebuie sa ia toate masurile
pentru a pune cazanul in situatia de functionare la presiunea normala, de exemplu
reducerea focului; cand presiunea a scazut supapa de siguranta trebuie sa se inchida, sa nu
mai sufle aburul.
Supapele de siguranta se construiesc de diferite tipuri, dupa presiunea si
temperatura aburului, debitul de functionare, modul de evacuare al aburului. Un tip des folosit
prezentat in fig. 23 este o supapa cu contragreutate.
Aburul din cazan preseaza asupra ventilului; in regim normal de functionare forta
totala cu care aburul apasa pe suprafata ventilului este echilibrata de greutatea
contragreutatii care apasa prin intermediul bratului de parghie 4, pe tija 5 a ventilului.
Ventilul 2 este prevazut cu aripi de ghidare si inchide supapa rpzemanduse pe inelul
de bronz al scaunului. Suprafata de contact dintre veptil si scaun trebuie sa fie plana si bine
slefuita pentru realizarea unuei inchideri bune, iar aripile de ghidare trebuie sa permita un
mic joc de asezare a ventilului. Pentru a evita o ridicare exagerata a ventilului parghia se
opreste intr-o furca 8. Partea din parghie cuprinsa intre punctul de articulatie si
contragreutate se numeste bratul lung al supapei, iar partea cuprinsa intre punctul de
articulatie si tija 5 se numeste bratul scurt. Bratul lung este de 8 - 10 ori mai mare decat
bratul scurt.


Fig.23 Supapa de siguranta cu contragreutate:
1- corpul supapei, 2 - ventil, 3 - scaunul ventilului, 4- parghie, 5 - t i j a, 6contragreutate, 7- flansa, 8-
furca pt oprirea parghiei

Uncle constructii au in acelasi corp 2 supape cu contragreutate; la alte constructii in
locul contragreutatii se foloseste pentru echilibrarea presiunii aburului pe suprafata
ventilului, forta unui arc asa cum se arata in fig.36.
Supapele se monteaza pe cazan prin racorduri proprii fara intermediul unei armaturi de
inchidere sau derivatie pentru utilizarea aburului.
Pozitia supapelor trebuie sa fie verticala, iar accesul la ele, pentru intretinere si
verificare sa fie usor. De regula din cele 2 supape montate pe un cazan, una numita supapa
30
de control, trebuie sa sufle la o presiune putin superioara presiunii de functionare, iar o a
doua numita supapa de lucru, la o suprapresiune maxim admisa.
In tabelul 1 se indica valoarea presiunilor pentru aceste 2 feluri de supape conform
prescriptiilor tehnice Ci colectia ISCIR.
La presiuni ale cazanului pana la 22 bar (kgf / cmz), este necesar sa se verifice zilnic
daca supapa functioneaza (deschide) sigur si ventilul inchide repede dupa cateva oscilatii;
pentru aceasta este necesar ca ventilul sa se miste usor si daca constructia lui permite sa
se poata roti, iar scaunul sa se mentina in pozitia lui fixa orizontala.
Supapa de siguranta cand se deschide nu mentine orificiul deschis ci dupa scurt timp,
evacuandu-se putin abur si scazand putin presiunea~ se inchide; presiunea aburului
crescand usor din nou supapa se redeschide imediat si asa continua de mai multe ori
osciland intre deschis si inchis pana cand presiunea in cazan a fost complet redusa la
valoarea normala.

Valorile suprapresiunii la care lucreaza supapele de sigurnata
Presiunea de functionare a
cazanului bar (-kgf/cm
2
)
Suprapresiunea la care trebuie sa
se deschida supapele de siguranta
fata de presiunea de functionare
bar (-kgf/cm
2
) sau %
Felul supapei
Pana la 7 + 0,2 bar {~ kgf/cm
2
) De lucru si control
7-13 + 0,2 bar (~ kgf/cm
2
} De control
7-13 + 0,3 bar (~ kgf/cm
2
) De lucru
13 -100 +3% De control
3-100 +5% De lucru
peste 100 +5% De control
peste 100 +8% De lucru
Aceasta functionare nestabila nu este corespunzatoare, mai laes la cazane mai mari si
de aceea au fost construite supape cu deschidere progresiva. Supapele au ventilul de
constructie special, cu o suprafata mai mare decat orificiul de scurgere prin supapa, ceea ce
permite dupa ce s-a deschis supapa sa se creeze 'o forta de deschidere mai mare, care
impinge ventilul in sus; chiar daca presiunea scade putin, deoarece aburul preseaza pe o
suprafata mai mare, supapa se deschide mai mult si se mentine deschisa fara oscilatii.

Placa de timbru
Constructorul fixeaza pe corpul cazanului la un loc vizibil pe frontul acestuia o placa
metalica, prin care se garanteaza functionarea instalatiei la o
presiune inscrisa pe placa.
Forma si datele inscrise pe placa sunt aratate in fig.24.









Fig.24 Placa de timbru
31
Placa se fixeaza cu nituri pe o placa suport, aceasta fiind sudata de cazan. Niturile
sunt pansonate de organul ISCIR, dupa verificarea cazanului, inainte de punerea lui in
functiune.
Portiunea de pe cazan din dreptul placii de timbru, ramane neinzidita si neizolata.
Datele de pe placa de timbru trebuie sa fie pansonate si pe peretele cazanului (tambur) langa
placa de timbru, de asemenea si pe alte elemente sub presiune (colectoare).
Pe colectorul supraincalzitorului se noteaza temperatura de supraincalzire si
calitatea materialului.

Armaturi pentru alimentarea cu apa a cazanului
Armatura obisnuita pentru alimentarea cu apa a cazanului se monteazaa pe conducta de
alimentare cu apa, intre cazan si pompa, cat mai aproape de cazan. Ea este formata dintr-
un robinet de inchidere si o clapeta de retinere. In unele cazuri ambele robinete formeaza
un corp, o armatura numita cap de alimentare".
Robinetul cu ventil se aseaza astfel incat presiunea apei de alimentare sa ridice
ventilul cand tija acestuia se rupe si in astfel de cazuri se evita intreruperea
alimentarii cazanului.
Clapeta de retinere se monteaza astfel ca sageata de pe corp sa fie in sensul
curgerii apei de alimentare. Robinetul si clapeta se monteaza in apropierea cazanului,
pentru ca in cazul unor defecte pe conducta de alimentare, eventual spargerea
conductei sa se evite pierderea apei din cazan.
Calapeta de retinere are un ventil, care are rolul sa impiedice golirea cazanului de apa.
Sub actiunea presiunii din cazan, ventilul se inchide si izoleaza cazanul de conducta de
alimentare; dimpotriva pompa de alimentare, care impinge apa cu o presiune mai mare
decat cea din cazan, ridica ventilul si alimeteaza cu apa cazanul. Cand pompa de
alimentare cu apa este cu piston se aude o bataie regulata a ventilului ridicat, care se aseaza
pe scaun. In cazul alimentarii continue, cu pompa centrifuga sau cu injectorul trebuie
sa se auda lovitura ventilului clapetei pe scaun cand se opreste alimentarea.
Daca zgomotele aratate nu se aud, este necesar sa se controleze clapeta, inchizand
robinetul de inchidere si desfacand capacul clapetei. Robinetul de inchidere se foloseste
pentru reparatiile aratate mai sus si pentru separarea cazanului atunci cand este scos din
functiune si cand de la aceeasi conducta de apa se alimenteaza mai multe cazane.
Armatura se construieste din fonta pentru presiuni mici si din otel pentru presiuni si
temperaturi mai mari.
Regulatoarele automate de alimentare au rolul de a mentine constant nivelul apei din
cazan marind prin aceasta siguranta functionarii instalatiei. La cazanele mai mari, cu un
debit peste 10 t/h abur, la care spatiul de abur este mic fata de debitul de abur produs orar
sunt necesare regulatoare automate pe fiecare conducta de alimentare.
Se evita astfel alimentarea cu intreruperi sau supraalimentarea si antrenarea apei si
a sarurilor in supraincalzitor; de asemenea se evita, in caz de neglijenta ramanerea fara apa
a cazanului, care poate avea urmari grave.
Regulatoarele de alimentare se compun in general din aceleasi parti: un element
(organ) care urmareste nivelul apei din cazan si care trnsmite pozitia nivelului la un alt element
care comanda deschiderea, mai mult sau mai putin, a unei armaturi de reglare a debitului
apei de alimentare. Un regulator automat este cu atat mai bun cu cat elementele aflate in
miscare sunt mai putine si mai ferite de influenta mediului unde lucreaza.

Armaturi pentru purjarea, golirea si aerisirea cazanului
Armaturi pentru purjare. In cazan, in tambur si colectoare, se formeaza adesea
depuneri de namol si piatra provenite din apa de alimentare, care contine saruri si alte
impuritati. Depunerile de namol si de piatra desprinse trebuie evacuate din cazan, prin
32
purjari din timp in timp, chiar in timpul functionarii pentru a evita deranjamentele provocate de
aglomerarea lor: In acest scop, la partea inferioara, a cazanelor si la colectoarele inferioare, se
monteaza racorduri si armaturi pentru purj are.
Cele mai simple armaturi de purjare sunt robinetele cu cep aratate in fig. 25,
robinetul cu cep simplu sau robinetul cu cep cu pregarnitura de etansare a capului, care pot fi
folosite pentru presiuni mici, pana la 4 bar (- kgf/cm
2
). Deoarece cepul se intepeneste deseori
si intretinerea este mai grea, robinetul cu cep este folosit mai rar, mai ales la instalatiile mai
vechi. Mai sigur in exploatare este robinetul cu ventil, care este folosit la presiuni mai mari
si se monteaza in unele cazuri pentru siguranta, cate doua, unul dupa celalalt.





Fig.25 Robinet de purjare cu cep:
a - robinet cu cep simplu; b - robinet cu cep si presgarnitura;
1- corp robinet, 2- cep, 3 presgarnitura

Robinetul automat pentru purjare se foloseste in locul robinetelor normale cu cep sau
cu ventil care se pot defecta usor (neetanseitati, ruperi de tije) sau pot fi impiedicate sa se
inchida.
Un robinet automat folosit cu bune rezultate este aratat in fig.26. Robinetul se
deschide apasand parghia 4 care slabeste presiunea resortului asupra ventilului,
astfel ca acesta din urma estp impinsin jos iar presiunea aburului evacueaza
impuritatile; in momentul cand parghia este eliberata, presiunea arcului, la care se adauga
presiunea aburului din cazan, impinge ventilul si inchide armatura, oprind purjarea.
Ventilul se poate roti, astfel ca depunerile tari asezate pe scaun, care impiedica
inchiderea pot fi sfaramate. De asemenea se poate inchide si bloca ventilul de lucru pe
scaun (sau daca acesta nu se poate face se inchide ventilul 2) astfel ca eventualele
defectiuni ale armaturii (la resort, parghii, ventil) se pot remedia fara demontarea
armaturii si deci fara a opri cazanul din functiune'
Dupa fiecare operatie de purjare trebuie sa se controleze la capatul conductei de evacuare
daca armatura s-a inchis si nu scapa abur si apa; in acest mod se evita pierderile de apa si uzura
organelor de inchidere, datorita scaparilor de abur.
33


Fig.26 Robinet automat de purjare:
1- ventil de lucru, 2 - ventil de inchidere in caz de reparatii, 3 - resort, 4- parghie pt
deschiderea robinetului

Controlul se poate face si atunci cand capatul conductei de purjare nu poate fi cercetat
controland atent, cu mana, temperatura conductei de purj are, daca se mentine ridicata si dupa
ce robinetul a fost inchis. Robinetele de golire. Se monteaza la elementele cazanului care
lucreaza sub presiune, in partea cea mai de jos si sunt in general robinete cu ventil. In unele
cazuri se folosesc chiar robinetele de purjare.
Robinetele se monteaza pentru a goli toata apa din cazan in cazul intrarii cazanului in
reparatie pentru pastrarea cazanului in repaus timp mai lung in stare uscata sau pentru a
evita inghetarea anumitor parti ale cazanului, cand este oprit din functiune in timpul iernii.

Armaturi pentru aerisirea cazanului
Robinetele pentru evacuarea aerului din cazan se aseaza in partea cea mai inalta a
cazanului, sunt de tipul robinetelor cu ventil cu diametrul de 25 mm. Robinetele se deschid
la pornirea cazanului pentru a evacua aerul si se inchid numai dupa ce a inceput sa iasa
abur prin acestea.

Conducte si armaturi in sala cazanului
Conducte. In sala cazanelor sunt montate diferite conducte care au rolul de a
transporta fluidele necesare functionarii instalatiilor. Acestea sunt:
- conductele care transportaa aburul de la cazane la colectoar distribuitoare de abur sau
direct la utilizare: la turbine, masini de abur instalatii industriale consumatoare de caldura;
- conductele de apa pentru alimentarea cazanelor cu condensat si pentru
apa bruta si epurata, care completeaza pierderile de apa;
- conductele de purjare sau de apa folosita, impurificata care se evacueaza
din sala de cazane.
Oale de condensat. Oala de condensat este o armatura care se monteaza pe
conducte sau la recipiente, care permite evacuarea condensatului in mod continuu fara sa
lase sa treaca si aburul. Evacuarea se face automat, pe masura formarii condensatului.
Oalele de condensat sunt de mai multe tipuri: cu plutitor, de dilatatie si altele.
In fig.27 se arata o oala de condensat cu plutitor. Aburul si condensatul patrund prin
racordul 4 in oala; condensatul, pe masura ce se formeaza, ridica plutitorul care, prin
parghia 2 deplaseaza sertarul 3 si descopera orificiul pe unde apa este evacuata.
34



Fig.27 Oala de condensat cu plutitor:
1- plutitor, 2- parghie, 3- sertar, 4- ra.cord de intrare abur, 5- racord de iesire apa, 6
parghie pt deplasarea sertarului in caz de blocare, 7 - ventil


Daca nivelul condensatului scade, plutitorul coboara si sertarul inchide orificiul. Oala
trebuie sa fie curatata periodic si impuritatile depuse de apa sa fie eliminate, pentru ca
acestea cu vremea impiedica functionarea pieselor din oala, sertarul nu mai inchide bine si
au loc pierderi continui de abur.
Pentru revizia din timp in timp, fara a opri functionarea conductei oala se monteaza
cu o conducta de ocolire cu robinetele necesare ca in fig. 28.


Fig.28 Schema de motoare a unei oale de condensat:
1- oala, 2- robinet de inchidere


3.6. Instalatii de protectie si automatizare. Aparate de masura si control

Aparate de masurat
Conducerea corecta, economica si sigura a unui cazan de abur se face masurand
anumite marimi care caracterizeaza functionarea lui, ca de exemplu presiunea si
temperatura aburului si a apei de alimentare si cantitatile de abur produse sau de apa
folosite. De asemenea, trebuie masurata temperatura, presiunea cum si compozitia
chimica a gazelor de ardere la cos, pentru a vedea daca arderea a decurs in bune conditii
si nu s-a facut risipa de combustibil.
Aparatele principale de masurat folosite in supravegherea si reglarea functionarii unui
cazan sunt:
- aparate care masoara temperatura (termometre, pirometre);
- aparate care masoara presiunea (manometre) sau tirajul (indiratoare de tiraj);
- aparate care masoara debitele (debitmetre de abur sau apa, de pacura, gaze
combustibile) si cantitatile (cantare pentru combustibili solizi);
- aparate care masoara compozitia chimica a gazelor de ardere (analizoare de gaze
pentru C02, CO si oxigen).
35
Dupa marimea pe care o masoara si locul de masurare, aparatele de masurat se executa
in numeroase tipuri si marimi; ele se instaleaza direct, pe cazan sau pe panoul de
masurat langa cazan sau chiar in camere separate pentru aparate.
Unele aparate indica in fiecare moment valoarea marimii pe care o masoara
(temperatura, presiune), care se poate citi pe cadranul aparatelor, numite din aceasta
cauza aparate indicatoare. Alte aparate inregistreaza valoarea marimii pe care o
masoara, pe benzi de hartie de obicei timp de 24h, astfel se poate sti cat de mare a fost si
cum a variat presiunea aburului in cazan, temperatura aburului supraincalzit si
altele. Aparatele de acest fel se numesc aparate inregistratoare.
Mai sunt aparate care aduna marimile masurate, in timp, astfel cantitatea de abur
produsa de cazan intr-un anumit timp; aparatele se numesc insumatoare. Se construiesc
aparate combinate, de exemplu care arata pe un cadran valoarea marimii si inregistreaza pe
banda aceste valori in tun numite aparate indicatoare-inregistratoare. Altele indica si
insumeaza, iar altele indica si semnalizeaza prin semnale luminoase sau acustice ori de cate
ori valoarea marimii masurata a crescut sau a scazut dincolo de valorile stabilite de
instructiunile de serviciu.
In continuare se vor prezenta cateva din cele mai folosite aparate de masurat la
cazanele de abur.
Aparate pentru masurarea temperaturii. Pentru masurarea temperaturii se folosesc
termometrele care au o parte sensibila care actioneaza sub influenta caldurii. In fig.29 se
prezinta un termometru cu rezervor de mercur, care sub actiunea caldurii se dilata intr-un
tub capilar. Dilatarea este proportionala cu temperatura indicata de coloana de mercur pe
scara gradata. Termometrul indica corect temperatura daca rezervorul si coloana dilatata de
mercur sunt scufundate in fluidul caruia I se masoara temperatura. In cazul cand coloana
nu poate fi scufundata, temperatura indicata pe scara trebuie corectata dupa instructiunile
de serviciu.


Fig.29 Termometru de sticla cu mercur:
1 - corp de sticla, 2 - scara, 3 - tub capilar, 4 - rezervor cu mercur

Deoarece corpul termometrului se poate sparge usor din cauza loviturilor, se
protejeaza cu aparatoare metalice. Pentru masurarea temperaturii fluidelor in corpul
cazanelor, in colector sau in conducte de presiune se fixeaza in acestea un tub metalic,
infundat la capatul introdus, denumit si degetar sau teaca, in care se introduce
termometrul cu un lichid de contact (de exemplu ulei) sau cu grafit.
36
Termometrele se construiesc din sticla, cu mercur sau alte fluide, pana la temperaturi
de 450C. Pentru masurarea temperaturilor pana la 450C dar cu citirea la distanta fata
de locul de masurare se folosesc termometre cu rezistenta electrica.
In fig.30 se arata un asemenea termometru cu partea sensibila formata din o
rezistenta electrica, formata din sarma de fier, nichel, constantan, este introdusa intr-
un circuit electric cu ajutorul caruia se poate masura variatia rezistentei electrice cu
temperatura. Curentul electric variabil circula intr-un galvanometru cu ac care se
deplaseaza in fata unei scari gradate in grade celsius. Lungimea firelor care leaga
rezistenta de circuitul electric prevazut cu galvanometru poate fi de cateva zeci de metri.
Temperaturile ridicate se masoara si cu ajutorul termocuplelor.



Fig.30 Termometru cu rezistenta electrica:
1- rezistenta electrica, 2 - circuit electric, 3 - sursa de curent, 4 - acul galvanometrului,
5 - magneti, 6 - scara de temperatura.

Schema unui asemenea aparat este prezentata in fig.31. Firele 1 si 2
formate din 2 metale diferite, de exemplu: platina si platin-rodiu, sudate la un capat
formeaza partea sensibila a aparatului care montata intr-un tub de protectie si introdusa intr-
un fluid cald, genereaza o forta electromotoare cu atat mai mare cu cat temperatura e mai
ridicata.
Curentul electric format in circuit ajunge la un galvanometru cu ac care se deplaseaza
in fata unei scari gradate in grade celsius. Distanta intre partea sensibila si galvanometru
poate fi de cativa zeci de metri. Temperaturile masurate pot ajunge pana la 1200C.
Temperatura masurata de termometrele cu rezistenta electrica si termocuple se poate
inregistra in aparate indicatoare - inregistratoare si de asemenea poate fi semnalizata
acustic sau optic.



Fig.31 Tennocuplu:
1 si 2 - fire de platin si platin-rodiu, 3 - circuit electric, 4 - rezistenta de compensare, 5 -
galvanometru cu ac si scara gradata



37
Aparate pentru masurarea presiunii.
Pentru masurarea suprapresiunilor si depresiunilor mici, din focar sau din canalele de
gaze si la cos, cum si de pe conductele de aer preincalzit, se folosesc tuburi sau
micromanometre; aceste aparate putand masura tirajul din cazan, au fost denumite si
indicatoare de tiraj.
Tuburile U din sticla. Un astfel de instrument este aratat in fig.32,. Tubul de sticla cilindric
cu diametrul egal pe toata lungimea este umplut,cu un lichid colorat pentru a se putea urmari
usor nivelul; la un cap tubul este liber in contact cu atmosfera iar la celalalt cap este fixat
un tub de cauciuc lung, terminat cu o teava metalica, care se introduce printr-un orificiu, in
canalul de aer sau in canalul de gaze de ardere, la care se masoara suprapresiunea
sau depresiunea.


Fig.32 Tub U din sticla:
1 - tub de sticla, 2 - scala gradata in mm, 3 - lichid colorat, 4- suport de lemn

Tubul de sticla este fixat pe un suport de lemn care se aseaza vertical pe un panou
de aparate sau de frontul cazanului.
Capatul tevii de metal care se introduce in locul de masurat (de exemplu in canalul de aer)
trebuie asezat astfel ca orificiul tevii sa fie paralel cu curentul de gaze, iar teava sa fie
inclinata spre canal, pentru ca picaturile condensat care se pot produce, sa se scurga
din teava.
In repaus, adica atunci cand ambele capete ale tubului sunt in contact cu
atmosfera, lichidul colorat se ridica in ambele brate ale tubului in mod egal. Cand
punem teava metalica in contact cu suprapresiunea din canalul de aer, in tubul U apare
in capul legat la furtun (bratul drept), o suprapresiune.
Suprapresiunea aerului din canal impinge in jos coloana de lichid si o ridica in
aceeasi masura in bratul stang, unde apasa presiunea atmosferica, care este mai
mica decat presiunea din canalul de aer; suma denivelarilor in mm reprezinta
valoarea suprapresiunii din canalul de aer, in mm H20 (mm coloana de apa).
Pentru valori mai mici ale depresiunii sau suprapresiunii se folosesc
micromanometrele, formate din tuburi U din care unul din brate este inclinat, ceea ce permite
o masurare mai precisa. Micromanometrele se folosesc si sub forma aparatelor de
tablou asa cum se vede in fig.33, in care aparatul indicator este montat sub blocul de
masurare.
In acest caz este necesara folosirea unui separator de impuritati pentru a evita
infundarea conductei si a aparatului.
38


Fig.33 Micromanometru:
1- aparat indicator, 2 - tub de legatura cu locul de masurare, 3 - separator de impuritati,
4- robinet, 5 - conducta de aer sub presiune


Aparate pentru analiza gazelor de ardere. Gazele provenite din arderea
combustibililor contin mai multe elemente componente dintre care, pentru
supravegherea arderii combustibililor sunt importante: bioxid de carbon (CO
2
),
monoxidul de carbon (CO), oxigenul (O
2
).
Un aparat simplu care poate fi folosit pentru supravegherea arderii este
aparatul Orsat, aratat in fig.34.



Fig.34 Aparat Orsat:
1- filtru de sticla sau metal, 2 - robinet cu cep cu 3 cai, 3 - filtru pt retinerea
impuritatiior, 4- robinete cu cep, 5- vas pt absorbtia C02, C- vas pt absorbtia 02, 7vas pt absorbtia CO, 8-
vas gradat pt masurarea cantitatii de gaze de ardere, 9- vas de
lucru

Aparatul Orsat se compune din 3 vase incarcate cu solutii Ghimice care absorb
gazele aratate mai inainte (CO
2
, CO si O
2
). Vasul 5 contine soda caustica care absoarbe
CO
2
, vasul 6 pirogalol potasic, care absoarbe O
2
si vasul 7 contine o solutie de pentoxid
de iod in acid sulfuric sau clorura ferica, care absoarbe CO.
Determinarea continutului, in procente, de CO
2
, 02 si CO din gazele de ardere
necesita circa 15-20 min pentru un operator indemanatic; din aceasta cauzaa
aparatul se foloseste pentru controlul din timp in timp al arderii si nu pentru supravegherea
ei continua.
Supravegherea continua a arderii se face cu aparate automate care masoara continuu
continutul gazelor de ardere. In fig.35 se arata montajul unui asemenea aparat la un cazan
de aburi. Gazele de ardere sunt aspirate din canalul de gaze datorita depresiunii create
39
de o trompa; gazele sunt curatate in filtru de impuritati si de umiditate si ajung uscate si
curate in aparatul analizor. '
Gazele sunt analizate continuu in aparat si valoarea in % de CO
2
se indica
permanent in aparatul indicator 7. Aparatul indicator este asezat pe un panou de aparate sau
pe frontul cazanului protejat contra radiatiei cazanului.
Pentru buna functionare a acestor aparate este necesara o supraveghere si o intretinere
permanenta; filtrul, racitorul si etanseitatea conductelor trebuie controlata regulat, conform
instructiunilor de serviciu. De asemenea, viteza apei in trompa trebuie mentinuta la
valoarea prevazuta in instructiunile de serviciu, deoarece in caz contrar indicatiile
aparatului sunt necorespunzatoare.





Fig.35 Aparat automat pt masurarea C02:
1- priza de gaze cu filtru, 2- zidaria cazanului, 3 - teava de legatura pt aspiratia gazelor,
4- racitor de gaze, cu apa, 5 - aparat analizor, 6- racord electric, 7 - aparat indicator pt
C02, 8- trompa de apa care creeza depresiune, 9- vas pt condensat


Automatizarea reglarii functionarii si protectiei cazanelor
Prin conducerea automata a functionarii unui cazan de abur sau apa calda se
intelege realizarea, cu ajutorul unui sistem de aparate si mecanisme, a pornirii,
functionarii si opririi acestuia, fara interventia omului. Este suficienta sa se dea comanda de
pornire a cazanului, apasand in acest scop pe un buton de la panoul de comanda, pentru
ca sa se execute automat, fara interventia fochistului, o serie de operatii pentru
aprinderea focului si apoi pentru producerea si furnizarea de abur, in cantitatea la
presiunea si temperatura necesara.
In conducerea manuala a cazanului fochistul citeste aparatele de masurat, care
arata indicii de functionare ai cazanului si intervine la dispozitivele de executie:
robinete, clape, contactoare electrice, pentru a regla, respectiv a corecta si a mentine
parametrii functionali ai cazanului si ai echipamentelor lui auxiliare in limitele
prevazute de instructiunile de exploatare. In acest mod actioneaza fochistul, aratat in
fig.36, care citeste la panoul de comanda valoarea presiunii in cazan. Daca aceasta
scade inseamna ca cererea de abur a crescut si fochistul intensifica arderea,
actionand organele de executie pentru a spori cantitatea de aer si combustibil, a mari tirajul
si in felul acesta, marind pro(iuctia de abur, restabileste presiunea in cazan.
Protectia automata a cazanului. In timpul functionarii cazanului pot fi facute
manevre gresite ale personalului de exploatare, se pot ivi defecte ale utilajelor, sau
pot apare actionari gresite ale instalatiei de reglare automata.
In toate aceste cazuri este necesar sa fie evitate avariile cu ajutorul uno instalatii de
protectie si blocaj.
40

Fig.36 Interventia fochistului in conducerea cazanului:
a - comanda la panou; b - variatia presiunii in cazan fata de valoarea prescrisa.

De asemenea, personalul de exploatare este informat permanent prin semnalizari
acustice sau optice despre unele abateri ale parametrilor, pentru luarea masurilor
necesare.
In cazurile mentionate pentru a putea reduce sarcina sau chiar opri cazanul, acesta
dispune de o serie de aparate de protectie care au ca scop sa sesizeze aparitia
functionarii necorespunzatoare a unor elemente ale cazanului si sa intervina automat
la aplicarea masurilor necesare.
Instalatia de protectie automata a cazanului permite reducerea sarcinii, oprirea
imediata si restabilirea regimului normal de functionare, dupa eliminarea cauzei care a
produs primele 2 actiuni.
Cazurile in care are loc oprirea cazanului sunt:
cresterea presiunii aburului peste limita admisa;
cresterea nivelului apei in tambur peste limita superioara marcata pe sticla de nivel,
sau sub limita inferioara;
scaderea presiunii de alimentare pentru gazele combustibile, cand exista pericolul
intoarcerii flacarii, respectiv scaderea presiunii de alimentare pentru pacura;
- iesirea din functiune a exhaustoarelor de gaze de ardere ventilatoarelor de aer;
- lipsa de tensiune electrica, daca aceasta dureaza mai mutt de 3-4 secunde; - cresterea
peste limita a presiunii in focar din cauza spargerii unor tevi in focar si daca dureaza
peste 60 secunde.
Sunt cazuri cand nerespectarea succesiunii unor operatii in conducerea unie
instalatii de cazan duce la avarii. Pentru impiedicare efectuarii acestora de catre
personalul de exploatare direct sau de catre instalatia de automatizare, se folosesc
dispozitive de blocare. Blocarea se poate face mecanic sau electric. Astfel de blocarii
sunt:
- blocarea pornirii ventilatorului de aer inaintea pornirii exhaustorului de gaze;
- blocarea deschiderii robinetului principal de combustibil daca robinetele pe
arzatoare nu sunt inchise;
- blocarea aprinderii combustibilului la arzatoare circa 10 minute, ventilarea
41
focarului respectiv pornirea exhaustoarelor de gaze si ventilatoarelor de aer.
In timpul functionarii instalatiei de cazan, personalul de exploatoare este
informat la ponoul de comanda al cazanului prin casete de semnalizare optica
sau hupe de semnalizare acustica, despre aparitia unor abateri ale parametrilor
supravegheati sau despre pruducerea unor avarii.
Semnalizarile sunt de 2 feluri: de avarie, care arata declansarea unor
instalatii auxiliare sau oprirea cazanului si de prevenire, care indica depasirea unui
parametru. Semnalizarea acustica se realizeaza prin sonerii si hupe.
In figura 37 se prezinta pupitrul de comanda de la caznul tip BA 2 t/h, cu reglajul
functionarii si protectia automatizate. Fochistul declanseaza pornirea cazanului de butonul
de comanda
,
si anclanseaza comutatorul b3 pe combustibilul necesar. De
asemenea, fochistul poate porni ventilatorul prin comutatorul bl, manual sau it poate
anclansa pe pozitia automat. Aprindere focului si deci intrarea cazanului in functiune
este urmarita in continuare de catre fochist de la pupitru, la care diferitele lampi ii
semnalizeaza optic cum decurge punerea in functiune. In cazul unui incident care
determina inteventia sistemului de protctie automata, are loc oprirea semnalizata de
lampa de la caseta h4. Oprirea cazanului prin protectie are loc atunci cand:
- nivelul apei in cazan este mai de 70 mm fata de nivelul normal;
- nivelul apei in cazan este mai mare de +100 mm fata de nivelul normal;
- presiunea combustibilului lichid este mai mica de 18 bar;
- presiunea aerului este mai mica de 150 mm H20 ( 0.015 bar );
- presiunea aburului este mai mare decat cea stabilita ;
- temperatura pacurii este mai mica de 85C;
- ventilatorul nu mai functioneaza;
- tensiunea electrica de alimentare a cazut;
- flacara in cazan a disparut.














Fig.37 Pupitru de comanda, cazan tip BA 2 t/h.
Daca apare unul din incidentele de mai sus se cerceteaza cauzele, se remediaza
defectul si se reia comanda de punere in functiune a cazanului.
In momentul cand lampa de semnalizare h5 s-a aprins, cazanul a fost pus in
functiune, se urmareste in continuare functionarea cazanului. Oprirea normala a cazanului
se face actionand comutatorul b4 in pozitia oprit.





42


CAP. 4 REGIMUL CHIMIC




4.1. Instalatii privind realizarea regimului chimic. Notiuni privind tratarea apei

Conditiile impuse regimului chimic al cazanelor
In natura apa sufera un ciclu permanent de transformari. Deasupra marii apa se
evapora datorita radiatie solare, apa evaporata se raspandeste, fara sa fie vizibila in atmosfera.
Prin ridicare si racire vaporii de apa formeaza ceata sau nori. Vanturile aduc nori spre regiunile
mutoase si condensandu-se apar precipitatiile sub forma de ploaie, zapada, grindina, etc, apa
ajungand din nou pe pamant.
O parte din apa ajunge pe suprfata pamantului si patrunde in sol iar alta parte
cade pe suprafata marilor amestecandu-se cu apa acestora. Apa din adaricime ajunge din
nou la suprafata sub forma de izvoare, fantani arteziene sau prin forare de puturi.
Prin contactul cu atmosfera si cu solul apa preia substantele solubile si suspensii cu
care se impurifica, astfel ca apa pura nu exista in natura.
In acest fel impuritatile continute de apele naturale se grupeaza astfel:
- suspensii formate din nisip, argila, resturi vegetale si animale. Aceste suspensii
functie de marimea lor se depun in rezevoare sau se indeparteaza prin filtrare iar altele,
foarte fine, nu se depun si nu sunt retinute de filtrele obisnuite;
- substante solide dizolvate, constituite din saruri, din care o parte importanta revine
sarurilor de calciu si magneziu, care formeaza duritatea apei;
- gaze dizolvate, prin acestea prezinta importanta pentru exploatarea cazanelor,
oxigenul si dioxidul de carbon.
Datorita acestor impuritati continute in apele naturale, daca acestea nu
sunt tratate, ele provoaca in functionarea cazanelor urmatoarele neajunsuri:
- formarea de depuneri aderente (piatra) pe tevile fiebatoare si namol in tambur si
colectoarele ecranelor;
- coroziuni ale suprafetelor interioare ale cazanului precum si ale traseului
apei de alimentare si retelei de recuperarea condensatului;
- impurificarea aburului avand drept urmare formarea de depuneri in tevile
supraincalzitoarelor, in conductele de abur, in schimbatoarele de caldura
si pe paletajul turbinelor.
Depunerile din interiorul cazanului sunt cauzate in primul rand de duritatea apei.
Duritatea apei este formata din sarurile de calciu si magneziu si este de 2 feluri:
- duritate temporara;
- duritate permanenta.
Duritatea permanenta impreuna cu cea temporara formeaza duritatea totala. Duritatea
temporara cuprinde bicarbonati de calciu si magneziu. Acesti compusi au propietatea ca
prin incalzire si mai ales prin fierbere se descompun dand nastere unor compusi insolubili
care se depun sub forma de piatra sau namol. Depunerile datorate duritatii temporare se
formeaza in partile mai reci ale cazanului, in regiunea de intrare a apei in cazan.
Aceste depuneri sunt de culoare alba.
Pentru recunoasterea acetor depuneri, se introduce o bucata din acestea intr-un
pahar si se toarna acid, daca depunerile provin din duritatea temporara, se produce o
efervescenta putenica.
43
Duritatea permanenta este constituita din restul sarurilor de calciu si magneziu: sulfati,
cloruri. Aceste saruri sunt destul de solubile in apa, astfel ca depunerea lor nu este posibila
decat in cazul unor concentrari foarte mari. Astfel de concentrari se produc in special la
cazanele cu tevi de apa, cu volum mic de apa sau uneori in locurile cu circulatie redusa ale
cazanelor cu cutie de foc.

Depunerile de acest fel sunt foarte compacte si aderente si nu produc efervescenta in
contact cu un acid. Indepartarea lor este destul de dificila. Depunerile tari pot proveni din
alte impuritati aduse de apa de alimentare in cazan. Aceste impuritati pot fi: uleiuri, zahar si
alte substante organice din fabricatie cu care se poate impurifica condensatul. Depunerile
provocate de aceste substante sunt cu aspect carbunos, sfaramicioase foarte periculoase
atat prin faptul ca au si caracter acid fiind corozive, cat si prin faptul ca se desprind
usor si metalul supraincalzit vine in contact cu apa producandu-se calefactie,
teava putand sa plesneasca.

Urmairle depunerilor se fac resimtite in:
- consumul marit de combustibil (o piatra de 3 mm conduce la un consum
suplimentar de 6 %, in cazul unui cazan cu tevi de fum);
- supraincalzirea metalului, care determina degradarea prematura a tevilor sau
spargerea lor prin depasirea temperaturii de rezistenta a otelului.
Coroziunile reprezinta o grupa importanta de inconveniente care apar la cazanele de
abur si apa fierbinte. In functie de locul unde apar si cauzele care le provoaca, coroziunile
se prezinta diferit.

Pe conducta de alimentare si in economizor apar coroziuni provocate de oxigenul
dizolvat in apa. Acest fel de coroziuni se prezinta sub forma unor umflaturi de culoare
rosiatica sub care, daca sunt sparte, se gaseste o pulbere neagra magnetica.

Actiunea de corodare este accelerata in cazul apelor saline in special cu cloruri multe
sau al apelor tratate necorspunzator avand pH-ul sub 7. Oxigenul dizolvat se manifesta
deosebit de grav in cazul cazanelor de apa fierbinte. Datorita faptului ca la aceste cazane,
teava este plina cu apa si oxigenul nu poate pleca, fenomenele de coroziune sunt mai
accentuate.

Pe interiorul tevilor fierbatoare apar coriziuni in special cauzate de depuneri, ca
urmare a unei tratari insuficiente pentru apa. Pe traseul conductelor de recuperarea
condensatului se constata coroziuni datorate aburului acid ca urmare a netratarii in
vederea alcalinizarii (cu amoniac) a apei de alimentare.

Impurificarea aburului se datoreaza antrenarii de catre acesta a picaturilor de apa din
cazan. Antrenarile de picaturi se produc prin: - lovituri de apa, des intalnite la cazanele in
miscare sau la cele la care
tamburul nu este perfect orizontal;
- picaturi fine, ceata datorata variatiei consumului de abur.







44


CAP.5 EXPLOATAREA CAZANELOR DE ABUR DE
JOASA PRESIUNE SI A CAZANELOR DE APA CALDA


Generalitati
Datorita pericolului pe care il prezinta in exploatare cazanele de abur si apa fierbinte
sunt supuse prin lege unui regim special de supraveghere tehnica, in timpul proiectarii,
executiei, montajului si exploatarii, pana la scoaterea lor definitiva din functiune.
Reglementarea modului in care trebuie asigurata supravegherea cazanelor se face, in tara
noastra de catre ISCIR, prin prescriptiile tehnice pe care le elaboreaza in acest scop. Pentru
cazanele de abur si apa fierbinte sunt in vigoare "prescriptii tehnice pentru
proiectarea, executarea, montarea, instalarea, exploatarea, xepararea, si verificarea
cazanelor de abur si cazanelor de apa fierbinte", C9-2003.

In conformitate cu prescriptiile mentionate sarcinile de supraveghere tehnica a
cazanelor revin atat ISCIR cat si unitatilor care proiecteaza, executa, monteaza, repara sau
exploateaza asemenea instalatii.

Sala cazanelor
Sala cazanelor trebuie sa fie destinata in exclusivitate exploatarii si intretinerii
cazanelor si instalatiilor auxiliare ale acestora, fiind intezisa o alta intrebuintare pentru sala
respectiva.
Spatiile de acces si de deservire pentru diferitele locuri de munca din sala cazanelor
precum si drumurile spre usile salii trebuie sa fie intotdeauna libere si bine Ruminate. In sala
cazanelor trebuie sa existe un telefon sau alte sisteme de semnalizare si comunicare
rapida cu exteriorul care sa evite deplasarile personalului de deservire.
In sala cazanelor trebuie sa fie af sate, la loc vizibil, instructiuni de exploatare care sa
tina seama de specificul cazanelor din sala.

Personalul de conducere si deservire. Orizanizarea muncii in sala caznelor
In conformitate cu prescriptiile tehnice C9-2003 mentionate anterior, pentru
fiecare sala de cazane trebuie stabilit personalul de ainducere si de deservire, care se
compune din responsabilul salii cazanelor, fochisti sefi, fochisti si fochisti ajutori. In functie
de numarul si complexitatea instalatiilor, proiectantul centralei termice va stabilii organizarea
muncii in sala cazanelor.
Fochistii sefi si fochistii trebuie sa fie autorizati de ISCIR fara de care nu pot indeplini
functiunile repctive.
Responsabilul salii cazanelor. Conducerea salii cazanelor trebuie sa
incredintata de catre conducerea intreprinderii, unui responsabil cu pregatire tehnica
corespunzatoare.
Dupa importanta cazanelor, pot fi numiti responsabili:
- ingineri cu specialitate mecanica sau energetica;
- tehnicieni absolventi ai unei scoli medii tehnice de specialitate mecanica sau
energetica, cu practica in exploatarea cazanelor de cel putin 2 ani;
- fochisti sefi cu o vechime de cel putin 2 ani in acesta functie.
Responsabilul salii cazanelor are urmatoarele indatorii:
- sa intocmeasca instructiuni interne pentru revizia si exploatarea cazanelor, tinand
seama de cerintele unei exploatari sigure si economice; sa repartizeze sarcinile
45
personalului de serviciu si sa controleze modul cum sunt execuatate;
- sa informeze in scris conducerea intreprinderii, la intocmirea,planului de
productie asupra posibilitatilor de folosire a cazanelor tinand seama de starea lor;
timpul de oprire pentru reparatii, revizii si verificari;
- sa stabileasca ora pornirii si opririi cazanelor, prin registrul jurnal de
supraveghere al salii cazanelor;
- sa verifice functinarea cazanelor si sa ia masuri de inlaturarea defectelor; sa verifice si sa
urmareasca realizarea indiciilor apei de alimentare; sa raspunda de pregatirea instalatiilor
pentru verificarile tehnice oficiale; sa organizeze sedinte de instructaj si sa verifice
annual cunostintele fochistilor;
- sa raspunda de respectarea atributiilor stabilite prin instructiunile interne. Fochistii sefi.
Numirea fochistilor sefi se face de catre intreprindere. Existenta fochistului sef este
obligatorie pentru toate scimburile. Fochistul sef are urmatoarele obligatii:
- sa cunoasca si sa aplice instructiunile interne intocmite de responsabilul salii
cazanelor;
- sa ia toate masurile ca pornirea si oprirea cazanului sa se faca in siguranta;
-sa verifice functionarea armaturilor de siguranta si control, consemnand
rezultatul acestei verificari in registrul jurnal de supraveghere al salii cazanelor;
- sa inlature defectele semnalate de fochisti, iar in cazul cand nu le va putea
inlatura sa anunte responsabilul salii cazanelor; sa conduca lucrarile de curatare a
cazanului;
- sa asiste la primirea - predarea serviciului de catre fochisti, contra semnand
in registrul jurnal de supraveghere;
- sa instruiasca in permanenta fochistii, fochistii ajutori, la locul de munca pentru
completarea cunostintelor profesionale ale acestora.
Fochistii. Acestia au urmatoarele obligatii:
- sa cunoasca si sa aplice instructiunile interne intocmite de responsabilul salii
cazanelor, refeitor la atributiile lor specifice; sa cunoasca bine instalatia de cazane si
deservirea ei corecta, urmarind continuu functionarea;
- sa nu paraseasca serviciul in timpul functionarii cazanului;
- sa comunice sefilor defectele consatate, fiind raspunzator de accidentele
intampinate din cauza unor defecte ne anuntate;
- sa opreasca imediat din functiune cazanul in cazul unor incidente tehnice, care
afecteaza siguranta in functionarea instalatiei sau daca este pericol de accidente;
- sa predea si sa ia in primire serviciul, verificand functiorrarea intregii instalatii
inclusiv armaturile cazanului. Rezultatul predarii-primirii se va consemna in registrul
jurnal de supraveghere al salii cazanelor, sub semnatura ambilor fochisti.
Fochistii ajutori. Trebuie sa indeplineasca conditii de sanatate si pregatire scolara
ca si fochistii si sa aiba varsta de eel putin 16 ani impliniti. Ei nu sunt supusi autorizarii.

Evidenta exploatarii
Pentru fiecare sala de cazane, trebuie sa existe un registru jurnal de
supraveghere, cu evidenta functionarii cazanelor. Registrul va fi numerotat, snuruit si
pastrat in sala cazanelor curat si in bune conditii. Inscrierile in registrul jurnal vor fi
facute cu creneala sau creion chimic; nu sunt permise corecturi sau stersaturi, ci numai
anulari contrastante de eel ce le-a facut.
In registrul jurnal fac inscrieri: fochistul, fochistul sef, responsabilul salii
cazanelor, factorii responsabili ai intreprinderii, director, inginer sef, mecanic sef, cum
si cei insarcinati in scris de acestia. Fochistul va scrie:
- toate constatarile privind starea cazanului, instalatiile anexe, armaturi, zidarie,
la preluarea serviciului; fochistul care preda va mentiona daca constatarile sunt juste;
46
- ora cand a efectuat operatiile de verificare a armaturilor si instalatiilor anexe,
operatiile principale de deservire precum si constatarile facute; ora cand a constatat ori s-
au produs anumite defectiuni sau fenomene anormale in functionare, indicand locul
si felul defectiunii precum si ora cand s-a remediat aceasta si modul reparatiei;
- ora aprinderii si stingerii focului;
- operatiile principale pentru tratarea apei, in cazul in care ii revin ace sarcini.
Responsabilul salii cazanelor si fochistul sef vor inscrie:
- data cand va fi pus in functiune sau oprit cazanul;
- constatarile facute cu ocazia verificarii instalatiei si activitatii personalului de desrvire al
cazanului si dispozitiile date;
- orice alte dispozitii referitoare la exploatarea, intretinerea, repararea cazanului si
instalatiilor anexe, cat si privitoare la organizarea muncii in sala cazanelor;


5.1. Pregatirea cazanelor pentru punerea in functiune

Pregatirea cazanului pentru aprinderea focului
Cerinte generale. Punerea in functiune a unui cazan nou montat, care a stat in
rezerva rece sau dupa o reparatie care a necesitat oprirea din functiune pentru o durata de
timp mai indelungata, comporta o serie de operatii absolut obligatorii pentru realizarea unei
functionari in conditii de siguranta. In cazul opririlor de scurta durata, ca de exemplu pentru
revizii, reparatii curente, opriri la sfarsit de saptamana, operatiile pentru repunerea in
functiune sunt mai putin numeroase si mai simple.
Manevrele care urmeaza sa fie executate de personalul de deservire trebuie sa fie
inscrise detaliat in instructiunile interne intocmite de responsabilul salii cazanelor si
aprobate de conducerea intreprinderii. Aceste instructiuni trebuie sa aiba la baza
prescriptiile intreprinderii constructoare, inscrise in cartea cazanului, partea de
constructie, sa tina seama de conditiile locale de explatare specifice fiecarei centrale
termice si sa asigure o stricta respectare a normelor de protectia muncii; de asemenea, sa
respecte prevederile prescriptiilor tehnice. ,
Prin grija responsabilului salii cazanelor, instructiunile interne mentionate trebuie
revizuite periodic pentru a fi tinute la zi, corespunzator unor eventuale schimbari a
utilajelor revizuiri ale prescriptiilor tehnice si in concordanta cu indicatiile primite din
partea unor organe supeioare, in vederea imbunatatirii continue a exploatarii, atat dpdv
al sigurantei in functionare cat si dpdv economic.
Inaintea inceperii oricaror operatii pregatitoare responsabilul salii cazanelor trebuie sa
controleze existenta autorizatiei de functionare a cazanului, eliberata de organele
ISCiR, ca urmare verificarilor tehnice efectuate: este interzisa punerea in functiune al
unui cazan nou montat sau aflat in exploatare fara autorizatie de functionare sau cu
scadenta de veriflcare periodica depasita.
Pregatirea si punerea in functiune a cazanului se va face numai in baza unui ordin scris
din partea responsabilului salii cazanelor. Acest ordin, contine data si ora la care a fosta dat,
va fi inscris in registrul jurnal de supraveghere; fochistul sef este obligat sa semneze de
luare la cunostinta si sa ia parte efectiva la operatiile si manevrele necesare.
In sfarsit prin grija responsabilului salii cazanelor, personalul de deservire va fi examinat
asupra cunoasterii in cele mai bune conditii a instructiunilor interne; de asemenea
se va fa ce o ultima verificare a cailor de acces, se vor inlatura eventualele persoane
straine din sala, dupa care operatiile de pregatire in vederea punerii in functiune pot incepe.
Examinarea cazanului si a instalatiilor auxiliare. Pentru reusita punerii in functiune a
cazanului, fara pericol de avarii sau accidente, este necesara o verificare atenta a starii
tehnice atat a cazanului cat si a instalatiilor auxiliare; operatia se va executa de catre fochistul
47
sef ajutat de f)chisti si sub directa indrumare a responsabilului salii cazanelor, instalatia de
protectie si automatizare se verifica de catre personalul de specialitate, instruit in acest
scop.
Operatiile care se executa si succesiunea lor sunt functie de tipul constructiv al
fiecarui cazan, cele mai importante fiind aratate in cele ce urmeaza:
- camera focarului si canalele de gaze arse se verifica pentru a se constata lipsa
oamenilor, materialelor sau corpurilor straine, starea tehnica a ambrazurilor arzatoarelor,
boltilor, clapelor de explozie, vizoarelor, existentei rosturilor de dilatare, starea tehnica a
zidariei in general;
-suprafetele de incalzire - tub de flacara, tevi, camere sectionale. Se verifica atat pe
partea gazelor de ardere cat si pe partea fluidului apa - abur, in masura posibilitatilor; starea
de curatenie trebuie sa fie perfecta, cunoscand faptul ca funinginea, zgura sau pitra depusa
inrautatesc trecerea caldurii de la gazele fierbinti la fluidul apa - abur, respectiv conduc la
consumuri sporite de combustibil iar in uncle situatii chiar la avarii.
O atentie deosebita va fi acordata imbinarilor, suduri, nituiri, mandrinari care nu trebuie sa
prezinte defecte, precum si zonelor cu indoituri, curburi, racordari ale tevilor sau fundurilor,
unde eventualele defecte apar in mod preferential ca urmare faptului ca materialul a fost
deformat local.
- armaturile se verifica cu toata atentia pentru a se constata urmatoarele:
~ daca racordurile sau tevile de legatura nu sunt infundate sau daca nu
prezinta depuneri care micsoreaza in mod periculos sectiunea de trecere;
~ daca robinetele se deschid si inchid usor si daca sunt bine fixate;
~ daca pozitia contragreutatilor supapelor de siguranta corespun conditiilor inscrise de
organul ISCIR, in cartea cazanului pe partea de exploatare cu ocazia ultimei verificari; la
supapele cu resort se va verifica existenta sigiliului care stabileste gradul de strangere al
arcului cu ocazia ultimei reglari efectuate de organul ISCIR.
- instalatia de protectie si automatizare se verifica atat dpdv al schemei corecte cat si a
elementelor componente; se vor verifica aparatele de masura, control si automatizare,
blocajele si comenzile atat pentru instalatia de cazan cat si pentruinstalatiile auxiliare,
schemele semnalizarilor acustice si optice, care, in timpul exploatarii, trebuie sa informeze
personalul de deservire asupra unei functionari necorepunzatoare a cazanului.
- organele de manevrare de la distanta, in cazul existentei acestora, se verifica daca
sunt inscriptionate corespunzator; de asemenea daca ; organele de actionare, articuatii,
balamale, stifturi, prezinta siguranta in functionare.
- canalele de gaze si de aer se verifica amanuntit pentru a se constata buna
etanseitate a peretilor, starea garniturilor, lipsa unor obiecte straine ramase dupa
terminarea operatiilor de montare, reparatii sau revizie; de asemene, daca suflatoarele de
funingine sunt montate corect astfel incat jetul de abur sau aer sa nu uzeze suprafetele de
incalzire.
- ventilatoarele de aer si de gaze arse se verifica atat dpdv mecanic starea tehnica a
cuplajelor, ungerea si racirea corespunzatoare cat si dpdv electric; de asemenea se
verifica instalatia de alimentare cu combustibil sub aspectul bunei functionari, pompele de
alimentare, presiunea gazelor, presiunea si temperatura pacurei, presiunea aburului de
injectie precum si daca este asigurata cantitatea de combustibil necesara pornirii.

Manevre in vederea punerii cazanului in functiune
Daca toate verificarile aratate anterior au avut rezultate satisfacatoare se poate trece
la manevrele necesare punerii cazanului in functiune; aceste manevre sunt, in principal,
cele indicate mai jos.
Pregatirea cazanului in vederea umplerii cu apa. Aceasta faza comporta urmatoarele
operatii:
48
- se monteaza si se strang bine capacele colectoarelor, camerelor sectionale;
- se inchid etans armaturile de golire;
- se deschid robinetele de aerisire ale cazanului, daca asemenea robinete lipsesc se
ridica si se intepenesc in pozitia deschis una sau ambele supape de siguranta care vor ramane
in aceasta pozitie pe toata durata umplerii;
- se pun in pozitie de functionare sticlele de nivel prin deschi robinetelor de apa si de
abur si respectiv inchiderea robinetelor de golire, precum si manometrele prin manevrarea
corespunzatoare a robinetelor cu 3 cai; dupa caz se aprinde lumina pentru asigurarea unei
bune vizibilitati la sticlele de nivel si manometre;
- se scot flansele oarbe care au izolat cazanul de alte cazane din centrala aflate in
functiune.
Umplerea cu apa. Umplerea cazanului se face, de regula, cu apa care a fost tratata
chimic in prealabil, astfel incat sa fie asigurati indicii prevazuti atat de prescriptiiie intreprinderii
constructoare cat si in prescriptiiie tehnice colectia ISCIR, in vigoare.
O atentie deosebita trebuie acordata temperaturii apei de alimentare si duratei
umplerii; de regula temperatura nu trebuie sa depaseasca 90C iar durata este de 1 - 2,5
h, in functie de tipul constructiv al cazanului, find stabilita prin instructiunile interne pe baza
indicatiilor intreprinderii constructoare.
Umplera unui cazan rece cu apa avand tempertura ridicata si intr-un interval de timp
relativ scurt poate da nastere la solicitari termice mari in peretii metalici ai cazanului,
producand neetanseitati la mandrinari sau in unele situatii avand chiar urmari mai grave.
In timpul umplerii cu apa trebuie urmarit cu toata atentia nivelul de apa din cazanul sau
cazanele existente in functie in aceeasi sala, daca alimentarea acestora este asigurata de
aceeasi pompa cu care se face umplerea. Daca nivelul coboara inseamna ca pompa nu
asigura debitul necesar; in aceste situatii se reduce sau se opreste umplerea sau se
porneste inca o pompa, hotararea urmand sa fie luata de fochistul sef.
In tot timpul umplerii se va verifica etanseitatea la gurile de vizitare, capacele de
curatire, flanse, armaturi. In cazul aparitiei unor scurgeri, elementele respective se vor
strange iar daca rezultatele nu sunt satisfacatoare se vor demonta si schimba garniturile; in
acest scop va fi evacuata o anumita cantitate de apa.
Dupa ce nivelul apei a ajuns la robinetele de aerisire sau la supapele de siguranta
acestea se inchid.
Umplerea cazanului cu apa se considera incheiata in momentul in care apa ajunge la
nivelul inferior al sticlei de nivel; in acest moment alimentarea cazanului se opreste si se
verifica daca nivelul apei se mentine sau nu.
Daca timp de o jumatate de ora nivelul nu a coborat, operatia de umplere cu apa se
considera reusita si se comunica acest lucru fochistului sef. Daca nivelul apei in sticla
incepe sa coboare trebuie depistate neetanseitatile, inlaturate cauzele iar cazanul
umplut din nou. Daca nivelul apei continua sa creasca, desi robinetul de inchidere cu ventil
este inchis inseamna ca aces este neetans; in aceasta situatie robinetul trebuie revizuit
sau, dupa inlocuit.

Aprinderea focului
Aprinderea focului in cazan se face numai in baza dispozitiei responsabilului salii
cazanelor, inscrisa in registrul jurnal de supraveghere, personalul de deservire trebuind sa fie
anuntat din timp de acesta.
Aceasta operatie este de o deosebita insemnatate, deoarece nerespectarea intocmai
a manevrelor prescrise detaliat in instructiunile interne, specifice fiecarui tip de cazan si
combustibil folosit, poate conduce nu numai la nereusita operatiei respective si chiar la
avarii si accidente din cle mai grave.
Inainte de aprinderea focului cazanul va fi ventilat timp de eel putin 10 - 15 min.
49
nerespectarea acestei reguli de maxima importanta poote duce la grave avarii sau accidente
datorita exploziilor de gaze.
Pentru asigurarea unei ventilari corespunzatoare, se pun in functiune ventilatoarele
de aer si de gaze arse (exhaustoarele) iar registrul de gaze arse (suberul) se deschide
complet.
La cazanele cu tiraj natural se deschid registrele de aer si de gaze arse. Dupa o
intrerupere mai indelungata a functionarii cazanelor, este posibil ca tirajul sa nu
actioneze datorita faptului ca drumurile de gaze arse (canalele de fum) si cosul sunt
foarte reci; in asemenea situatii gazele provenite de la aprinderea focului patrund in
sala cazanului in loc sa fie evacuate la.cos. Pentru preintampinarea unui asemenea
neajuns se recomanda incalzirea cosului inainte de aprinderea focului, care se realizeaza,
de exemplu, cu ajutorul unui rug de lemne aprins la baza cosului.
In cele ce urmeaza sunt aratate succint principalele reguli care trebuie strict respectate
la aprinderea focului functie de combustibilul folosit.
Combustibil lichid. Dintre combustibilii lichzi utilizati de regula pentru arderea in focarele
cazanelor pacura are raspandirea cea mai larga. Operatiile in vederea aprinderii focului trebuie
sa inceapa printr-o verificare a conductelor de alimentare a arzatoarelor si purjarea acestora;
de asemenea se verifica daca presiunea si temperatura combustibiului sunt la valorile
prevazutein instructiunile interne.
In vederea aprinderii focului se pregateste o facla irunuiata in motorina sau petrol
careia i se da foc; se introduce facla in focar, in dreptul capului arzatorului. Se reduce
tirajul la valorile prevazute in instructiunile interne, dupa care se deschid pe rand ventilul de
abur al arzatorului si apoi cel de combustibil.
Indata ce combustibilul s-a aprins se trece la un reglaj corespunzator astf incat sa se
produca o buna pulverizare, respectiv o ardere fara a produce fum.
Dupa aprinderea primului arzator se scoate facla din focar si se
procedeaza in mod similar pentru aprinderea celorlalte arzatoare; de retinut faptul ca in
timpul operatiilor de aprindere personalul de deservire trebuie sa aiba o astfel de pozitie
incat sa nu poata fi accidentat in cazul unei eventuale rabufniri a flacarii.
Combustibil gazos. Combustibilii gazosi cu utilizare mai larga sunt, in ordine, gazul
natural si gazul de furnal; de mentionat faptul ca la cazanele care functioneaza cu gaz de
furnal aprinderea focului se face cu ajutorul arzatoarelor de pacura sau gaze naturale.
In cazul gazului natural, operatiile in vederea aprinderii trebuie sa inceapa cu
verificarea presiunii gazului la arzator; valoarea presiunli trebuie sa corespunda
prevederilor instructiunilor interne. Se pun in functiune ventilatoarele de gaze si de aer, se
regleaza tirajul, dupa care se introduce o facla aprinsa in fata unui arzator si se deschide cu
mare prudenta intrarea gazelor in focar.
Odata focul aprins se regleaza proportia de combustibil si de aer astfel incat flacara sa
fie stabila, fara palpaieli, fara fum si se trece in mod similar la aprinderea celorlalte arzatoare.
La cazanele echipate cu instalatii de protectie este necesar ca inainte de aprinderea focului
sa se verifice functionarea interblocarilor. In acest scop se pun in functiune ventilatoarele de aer
si de gaze arse si se desehid robinetele de gaze; instalatia se considera ca nu prezinta pericol in
timpul functionarii daca:
- la decuplarea ventilatoarelor de gaze arse, ventilatoarele de aer se opresc iar robinetul
de gaze se inchide automat;
.- la decuplarea ventilatoarelor de ad, ventilatoarele de gaze arse raman in
functiune iar robinetele de gaz se inchid automat.
Se mai verifica de asemenea, daca robinetul automat declanseaza la scaderea presiunii
gazelor, care se simuleaza prin deschiderea aerisirilor colectorului, precum si interblocarea
robinetelor de la arzatoare cu robinetul principal. Aceste operatii trebuie executate in
conformitate cu instructiunile inteme si numai sub supravegherea fochistului sef.
50
La cazanele moderne, atat in cazul functionarii de gaze cat si pe pacura, aprinderea
focului se realizeaaza automat. Programul de automatizare cuprinde comanda de la
distanta a armaturilor de reglaj aflate pe circuitele de combustibil si aer si respectiv
comanda electrica de aprindere a aprinzatoarelor pilot si a arzatoarelor cu supravegherea
automata individuala a flacarilor.
Cele mai importante etape ale aprinderii sunt urmatoarele:
controlul automat al etanseitatii circuitului de combustibil (pt gaze); aprinderea arzatorului
de la flacara aprinzatorului pilot;
aprinderea flacarilor arzatorului si a aprinzatorului pilot de catre celula fotoelectrica
aflata pe teava arzatorului; celula nu va viza alte flacari straine;
stingerea automata a flacarii aprinzatorului pilot dupa circa 2 secunde de la functionarea
pe gaze si circa 10 secunde la functionarea pe pacura, ramanand numai flacara principala a
arzatorului.
Sunt realizate arzatoare care pot functiona atat cu gaze cat si cu pacura, dar nu
simultan.
Incalzirea cazanului. In tot timpul cat dureaza incalzirea este necesar sa se
urmareasca in principal urmatoarele:
incalzirea si dilatarea diferitelor elemente ale cazanului; daca unele suprafete nu se
incalzesc, se vor purja pt eliminarea eventualel`or depuneri de namol care impiedica
transmiterea caldurii;
existenta unor eventuale neetanseitati la armaturi, garnituri, flanse; se va
verifica etansarea robinetului de purjare prin verificarea conductei de evacuare (dupa
robinet conducta trebuie sa fie rece).
Punera in paralel a cazanului
Daca in aceeasi centrala termica se afla unul sau mai multe cazane care debiteaza
intr-o bara sau conducta comuna, operatia de legare a cazanului la aceasta bara se
numeste punerea sau legarea in paralel.
Manevrele necesare punerii in paralel a cazanului se vor efectua in conformitate cu
instructiunile inteme, respectandu-se urmatoarele reguli minime:
- se verifica buna functionare a armaturii de siguranta si control a cazanului; supape
de siguranta, sticle de nivel, manometre; se anunta consumatorii asupra inceperii
manevrelor de legare in paralel; sala turbinelor, in cazul cazanelor energetice sau
sectiile de productie, in cazul cazanelor care furnizeaza abur tehnologic;
- cand presiunea cazanului a ajuns cu 1 - 3 bar (kgf/cm
2
) mai putin decat presiunea
din bara, se reduce focul in vederea realizarii unei cresteri lente a presiunii si temperaturii
aburului;
- cand presiunea cazanului a ajuns cu 0,2 - 0,5 bar (kgf/cm
2
) mai mare decat
presiunea aburului din bara iar temperatura aburului a ajuns la valoarea nominala se
deschide progresiv robinetul de pe conducta de ocolire a robinetului principal de abur;
- dupa egalizarea presiunilor din cazan si bara comuna se deschide progresiv
robinetul principal de abur si se inchide robinetul de pe conducta de ocolire;
- daca in timpul acestor operatii apar socuri si lovituri in bara comuna cuplarea
(legarea) cazanului trebuie intrerupta; se va reduce focul si se va sufla conducta (bara)
comuna, dupa care operatia va fi reluata de la inceput.

5.2 Exploatarea cazanelor, supravegherea permanenta de catre fochist

Generalitati
Functionarea cazanului trebuie sa se faca in conformitate cu instructiunile
intreprinderii constructoare, detaliate corespunzator la specificul centralei prin
51
instructiunile interne.
Personalul de serviciu va asigura o manipulare atenta a robinetelor si
registrelor; este interzis ca strangerea robinetelor sa se faca fortat cu ajutorul parghiilor,
deoarece exista pericolul ruperii filetului. Presetupele vor fi stranse numai atat cat este
necesar, de asemenea flansele si capacele.
Defectiunile de orice natura trebuie sa fie inscrise in registrul jurnal in vederea
inlaturarii lor; daca defectiunile sunt de asa natura incat pericliteaza siguranta in
functionare a cazanului trebuie anuntat imediat fochistul sef sau responsabilul salii
cazanelor, luandu-se masurile necesare, inclusiv de oprire a cazanului din functiune.

Armaturile de siguranta si control
O atentie cu totul deosebita trebuie acordata, in timpul functionarii,
armaturilor de siguranta si control, in principal supapelor de siguranta,
manometrelor, indicatoarelor de nivel.
Supapele de siguranta se verifica fiecare in parte prin ridicarea cu mare grija a
capetelor parghiilor, in cazul supapelor cu parghie si contragreutate, sau
manevrarea parghiei special destinata pentru aceasta operatie, in cazul supapelor
cu resort.
Aceasta manevra trebuie sa dureze un timp foarte scurt, luandu-se masuri
corespunzatoare de ypotectia a muncii, dat fiiind pericolul de oparire datorita aburului firbinte
scapat prin supapa.
Verificarea bunei functionari a supapelor de siguranta, prin suflare, trebuie sa se faca la
cazanele cu presiunea nominala pana la 40 bar (kgf/cm
2
) inclusiv, cel putin odata
la 24 h, iar la cazanele cu presiunea nominala peste 40 bar (kg f/cm
2
) la intervalele
stabilite in instructiunile de exploatare.
Verificarea functionarii supapelor de siguranta la cazanele cu presiunea nominal peste
40 bar (kgflcm
2
) trebuie facuta in prezenta responsabilului salii cazanelor. Orice defect in
legatura cu supapele de sigurnata va fi adus la cunostinta responsabilului salii cazanelor.
Rezultatele verificarilor efectuate se vor inscrie in registrul jurnal de supraveghere de
catre personalul de serviciu.
Pentru asigurarea unei bune functionari a supapelor de siguranta este necesar ca
parghiile sa se miste usor in furcile de ghidaj iar contragreutatile sa fie bine fixate si sa
aiba o pozitie stabila in santurile practicate in acest scop.
Sunt strict interzise urmatoarele operatii, care pericliteaza siguranta in functionare a
cazanului:
- blocarea parghiilor prin impanarea acestora;
- adaugarea unor greutati suplimentare, peste contragreutatile existente; - deplasarea
contragreutatilor in lungul parghiilor;
- strangerea resortului fata de pozitia de reglare stabilita.
Reglarea supapelor de siguranta se face de catre organul ISCIR care inscrie in
cartea cazanului, partea de exploatare, elementele de reglaj. Este interzisa orice modificare
a supapelor fara avizul prealabil al ISCIR. Manometrele. Trebuie sa fie supravegheate
permanent in timpulfunctionarii pentru ca presiunea din cazan sa nu creasca peste
valoarea presiunii nominale; aceasta presiune, maxima admisa, este inscrisa pe placa de
timbru a cazanului si insemnata pe cadranul manometrelor cu o lini rosie.
Verificarea bueni functionari a manometrelor se executa printr-o manipulare lenta a
robinetului cu 3 cai; cand se face legatura cu atmosfera, acul indicator trebuie sa coboare
usor pana la pozitia 0 ca apoi, odata cu cuplarea la spatiul sub presiune sa revinaa in pozitia
initiala.

52
In afara de aceasta verificare este necesar ca cel putin odata pe saptamana
manometrele sa fie verificate cu ajutorul unui manometru de control, care se fixeaza printr-
un dispozitiv de flansa robinetului cu 3 cai; daca la aceasta verificare indicatiile
manometrelor verificate difera cu mai mult de 2% fata de indicatiile manometrului de
control atunci ele se schimba cu altele, in buna stare.
Personalul de deservire este obligat sa foloseasca numai manometrele verificate de
catre organele de metrologie; verificarea manometrelor se face anual si se atesta prin
aplicarea unui plumb (sigiliu) de verificare. Indicatoarele de nivel. Se vor mentine in stare
de curatenie, atat in interior cat si in exterior, pentru a se asigura o buna vizibilitate a nivelului
apei.
Verificarea indicatoarelor de nivel se va face in mod obligatoriu la preluarea
lucrului si apoi, in continuare, cu frecventa stabilita prin instructiunile interne.
La o functionare corecta, apa trebuie sa oscileze foarte usor in sticla; lipsa
oscilatiilor indica o defectiune, care trebuie inlaturata. Suflarea sticlelor
indicatoarelor de nivel trebuie facuta cu toata grija si intr-o anumita ordine, astfel incat
sa nu se produca variatii bruste de temperatura care ar putea provoca spargerea
sticlelor.
Nivelul apei trebuia urmarit atat inainte cat si dupa suflare; odata terminata
suflarea el trebuie sa urce repede, apoi sa oscileze usor fiind vorba de nivel. Se va
urmari ca in permanenta sa existe o buna iluminare a indicatoarelor; daca
indicatoarele se afla plasate la inaltime ele trebuiesa aiba o inclinare
corespunzatoare pentru ca vizibilitatea sa fie optima. Este cu desavarsire interzisa
functionarea cu un singur indicator de nivel, celalalt fiind tinut inchis in rezerva.
Indicator de nivel coborat, daca exista, va fi verificat in comparatie cu
indicatoarele de sticla de cel putin de 3 ori pe schimb.

Elementele cazanului si instalatiile auxiliare
Tamburul, colectoarele, tevile, etanseitatea imbinarilor s.a., in general deci elemente
sub presiune ale cazanului pot fi supravegheate in timpul functionarii numai din
exterior, intr-o anumita masura. In cazul in care se constata aparitia unor
deformatii, fisuri etc. se va anunta imediat fochistul sef sau responsabilul salii
cazanelor.
Conductele de abur sau de apa se verifica in principal sub urmatoarele
aspecte:
- etanseitatea imbinarilor realizate prin sudura cap la cap sau prin flanse; starea suporturilor
(din beton armat sau metalici) si in deosebi a punctelor de sprijin mobile care permit dilatarea;
- starea compensatoarelor de dilatatie;
- etanseitatea robinetelor de golire si aerisire.
Zidaria cazanului se verifica atat in exterior cat si in interior; atarea tehnica a
captuselilor refractare si a boltilor din interiorul focarului se urmareste prin vizoarele
practicate pe peretii cazanului.
Fochistul este dator sa verifice daca nu s-au produs desprinderi de caramizi,
supraincalziri ale zidariei focarului, crapaturi in bolti sau zidarie. Crapaturile 'au ca
urmare patrunderea de aer fals in canalele de gaze ale cazanului; existenta
crapaturilor poate fi pusa in evidenta si de scaderea procentului de bioxid de
carbon din gazele de ardere, in conditiile in care debitul de aer necesar ramane
constant.
In timpul functionarii cazanului temperatura zidariei, in exterior, trebuie sa depaseasca
40C.
Izolatia termica a cazanului si conductelor se verifica din punct de vedere al
aspectului exterior; nu trebuie sa se produca crapaturi, desprinderi de material izolant,
53
umeziri sau coroziuni ale carcaselor metalice de protectie. Instalatia de ardere va fi
supravegheata permanent in timpul functionarii cazanului, operatie care constaa in principal
din:
- verificarea etanseitatii conductelor de combustibil, pentru evitarea nu numai a
pierderilor ci si inlaturarea pericolului de incendiu;
- verificarea dezvoltarii in focar a unei flacari stabile si continue, ca sa cuprinda intreg
focarul;
- asigurarea unor curatiri corespunzatoare a arzatoarelor de pacura, prin suflare
periodica cu abur.
Instalatia de alimentare cu apa. O atentie deosebita va trebui sa fie acordata
instalatiilor de alimentare, functionarea corecta a acestora conditionand siguranta cazanului
in timpul exploatarii. Pompele cu piston vor trebui sa aiba o functionare linistita, fara
batai sau alte sunete anormale; se vor verifica presetupele, incalzirea lagarelor si
pierderile de abur sau apa, care trebuie sa fie minime. Se va avea grija ca temperatura
uleiului de ungere sa nu depaseasca 60C.
Pompele centrifugale trebuie sa aiba o functionare de asemenea linistita, fara
vibratii, zgomote sau batai. Se va verifica permanent gradul de incalzire al lagarelor,
neadmitandu-se cresterea temperaturii uleiului mai mult de 60C. Eventuale pierderi de
apa si aspiratii de aer pe la presetupe trebui inlaturate prin strangerea corepunzatoare a
acestora; eventualele acumulari de aer in corpul pompei vor trebui sa fie evacuate prin
robinetele de aer. Ventilatoarele de aer si exhaustoarele vor trebui sa fie supravegheate in
principal asupra urmatoarelor aspecte:
- lagarele sa fie racite corespunzator, temperatura agentului de racire nu va depasi 40
- 50C, in cazul apei si respectiv 60C, daca racirea se face cu ulei;
- turatia sa fie reglata corespunzator sarcinii cazanului;
- temperatura gazelor de ardere sa nu depaseasca limitele admise; temperatura aerului
debitat de ventilatoare sa nu scada sub o anumita valoare, stabilita prin instructiunile
interne; daca temperatura este de exemplu sub 40C, este posibil ca in zona de
intrare a aerului in preincalzitor sa aibe loc fenomenul de condensare a vaporilor din gazele de
ardere, care poate conduce la coroziuni sau la infundarea preincalzitorului datorita lipirii
cenusei antrenate in gaze.
Electromotarele care antreneaza pompele, ventilatoarele sau exhaustoare nu trebuie
sa absoarba o cantitate mai mare de curent, citit la ampermetru, decat valoarea inscrisa
pe placuta de fabricatie; o eventuala crestere a curentului absorbit denota o defectiune
in conducta de gaze sau de aer. Mersul electromotoarelor trebui e sa fi e l i ni sti t,
i ncal zi rea normal a, sa nu se produca scantei la perii sau colector.
Instalatia de preparare a apei de alimentare va fi supravegheata in timpul exploatarii,
in conformitate cu prevederile instructiunilor interne, specif ce fiecarui tip de instalatie.
Verificarile vor cuprinde:
- examinarea starii tehnice a instalatiei;
- analiza calitatii probelor de apa bruta, apa de alimentare, apa din cazan si abur,
comparativ cu indicii admisi conform preseriptiile tehnice;
- asigurarea cantitatii de apa preparata necesara;
- introducerea corecta a reactivilor;
- respectarea perioadelor inscrise pentru curatirea sau inlocuirea filtrelor si
regenerarea maselor schimbatoare de ioni.
La instalatiile la care dezagregarea apei se face in condensatoarele turbinelor se va
verifica periodic traseul aflat sub vid ca nu cumva sa aibe neetanseitati prin care sa
patrunda aer.
Aparatele de masurat si de control se vor supraveghea in timpul functionarii sub
aspectul unor indicatii corecte. Daca la un moment dat un aparat indica pentru un
54
anumit parametru o valoare care se abate mult in fata de valorile obisnuite, personalul de
serviciu va verifica daca este o deficienta de functionare a cazanului sau de indicatie
a aparatului; in acest din urma caz aparatul trebuie inlocuit cu un altul corespunzator.
Prin grija responsabilului salii cazanelor, toate aparatele trebuie sa fie verificate dpdv
tehnic, in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare.

5.3 Instalatia de protectie si automatizare
Instalatia de protectie si automatizare este astfel conceputa incat sa asigure o serie
de functiuni care sunt de prima importanta pentru exploatarea economica si in conditii de
siguranta a cazanului.
Functiunile respective difera de la un cazan la altul, functie de specificul instalatiei.
In general, pentru cazanele care furnizeaza abur tehnologic, ca de exemplu CR 9 de 10 t/h
si 8 bar (kgf/cm
2
) sau 16 bar (kgf/cm
2
) instalatia de automatizare asigura urmatoarele:
- comanda pornirii si respectiv opririi exhaustorului si ventilatorului de aer;
- aprinderea focului, dupa prevenirea automata a cazanului;
- supravegherea automata a flacarii si parametrilor care conditioneaza b functionare a
cazanului;
- oprirea cazanului;
- masurarea parametrilor termotehnici.
Instalatia de protectie trebuie sa fie supravegheata in timpul functionarii in
conformitate cu instructiunile interne, astfel incat sa-si poata indeplini scopul.

5.4 Reglarea cazanelor in timpul functionarii

Generalitati
Scopul reglarii cazanului este acela de a asigura permanent corelarea dintre
productia de abur a cazanului si sarcina (cantitatea de abur, ceruta de consumator). In
procesul de productie sunt unele situatii in care, este nevoie de o cantitate mai mica sau mai
mare de abur.
Cazanul trebuie sa raspunda acestei necesitati, consumand o cantitate mai mica sau mai
mare de combustibil si respectiv de apa. De asemenea, va trebui introdus in focar o cantitate
mai mica sau mai mare de aer, astfel incat arderea sa fie completa, fara CO si fara combustibil
nears.
Tinand seama de cele de mai sus reglarea functionarii unui cazan se realizeaza prin
modificarea urmatoarelor raporturi:
- raporul dintre cantitatea de abur produsa si cantitatea de combustibil consumat;
- raportul dintre cantitatea de abur produsa si alimentarea cu apa a cazanului;
- raportul dintre cantitatea de abur produsa si depresiunea in canalele de fum.

Reglarea arderii
Reglarea arderii inseamna de fapt corelarea permanenta a cantitatii de abur produsa
si de combustibilul consumat. Prin acest reglaj fochistul trebuie sa asigure o ardere cat
mai completa la orice variatie a debitului cazanului intre debitul minim si maxim admis.
Pentru realizarea celor mai de sus trebuie asigurat permanent un anumit raport intre
debitul de abur al cazanului si urmatoarele elemente:
- cantitatea de combustibil;
- cantitatea de aer de ardere;
- tirajul.
Operatia de reglare se executa intr-o anumita ordine actionand asupra elementelor
mentionate mai sus. Astfel, daca sarcina cazanului creste se va mari mai intai tirajul, apoi
55
aerul si in final cantitatea de combustibil. In aces mod se creaza posibilitatea ca la o
crestere a cantitatii de combustibil aerul introdus sa asigure o ardere completa iar tirajul
evacuarea cantitatii sporite de gaze de ardere.
La scaderea sarcinii cazanului manevrele care trebuie executate sunt aceleasi insa in
ordine inversa.
Interventiile fochistului asupra combustibilului, aerului si tirajului trebuie facute in mod
lent, fara salturi mari, asigurandu-se permanent un control al gazelor evacuate, care
indica de fapt calitatea arderii; acest control se poate asigura si prin obserrvarea flacarii
in focar sau a fumului evacuat pe cosul cazanului. In cazul unei arderi corespunzatoare
flacara trebuie sa fie galbena deschisa cu varfuri necolorate si sa curpinda toata camera
focarului iar fumul sa fie color.
Daca flacara in focar este galbena spre rosu, portocalie sap chiar rosie, inseamna ca
arderea se face necorespunzator, in conditii de lipsa de aer; daca culoarea este galbena
stralucitoare spre alb, cu limbi alungite, inseamna ca arderea are loc in conditii de exces
mare de aer.
In primul caz fumul la cos este negru si gros iar in al doilea este incolor. Reglarea
combustibilului se asigura diferit functie de felul combustibilului. Reglarea combustibilului
lichid se asigura prin manevrarea corespunzatoare a robinetelor de pacura si de abur, de
injectie; ca si in cazul carbunelui praf se poate asigura si o reglare grosiera prin oprirea
unor arzatoare. In cazul combustibilului gazos reglarea se asigura in acelasi mod in care
se asigura pentru combustibilul lichid.
Reglarea cantitatii de aer necesar arderii se asigura actionand asupra:
- clapelor de aer;
- turatiei ventilatorului de aer (in cazul aerului insuflat).

Reglarea alimentarii cu apa
Corelarea permanenta a cantitatiile abur produsa si de apa de alimentare, reprezinta
reglarea alimentarii cu apa. Cantitatea de apa de alimentare se regleaza prin:
- manevrarea robinetului aflat pe conducta de apa, intre pompa si cazan (la pompele
centrifuge);
- manevrarea robinetului de abur, la pompele actionate cu abur, in vederea schimbarii
vitezei de miscare;
- pornirea si oprirea pompei (manvra nerecomandabila).
Alimentarea cazanului trebuie astfel asigurata incat nivelul sa fie permanent mentinut
intre minim si maxim cu variatii cat mai mici.
Reglarea tirajului
Corelarea permanenta dintre cantitatea de abur produsa si presiunea in canalele de
fum reprezinta reglarea tirajului, care se asigura prin:
- manevrarea corespunzatoare (inchidere sau deschidere) a registrului de gaze
(suberului);
- variatia turatiei exhaustorului (daca exista).
Cazanele de apa fierbinte lucreaza de regula cu un debit constant de apa, indiferent
de sarcina termica; preluarea variatiilor de sarcina se face prin variatiile temperaturii de
intrare si de iesire a apei din cazan. Uncle cazane de apa fierbinte pot functiona in 2 regimuri:
de baza si de varf. In regimul de baza apa strabate suprafetele de incalzire in serie, iar in regim
de varf, prin introducerea unor diafragme, apa va circula in paralel.
In cc priveste reglarea sarcinii aceasta se realizeaza, de regula prin mentinerea in
functiune a unui anumit numar de arzatoare, respqctiv a unuia sau 2 ventilatoare de aer
(dupa caz). Ventilatoarele de aer au posibilitatea la randul lor sa-si regleze debitul de
aer prin actionarea unor obturatoare amplasate pe partea de aspiratie.

56
5.5 Oprirea si conservarea cazanelor

Oprirea cazanului
Oprirea cazanului din functiune se face in mai multe situatii, functie de natura cauzelor
si anume:
- oprirea de scurta durata, ca de exemplu in timpul noptii, in zilele de sarbatori sau
in cazul necesitatii unor interventii la cazan, care nu se pot executa in timpul
functionarii; in cazul unor asemenea opriri apa nu se goleste din cazan (in afara de cazurile in
care exista pericol de inghet); oprire de lunga durata, ca de exemplu pentru efectuarea unor
reparatii voluminoase care necesita intrarea oamenilor in focar, canalele de gaze, tambur;
in asemenea cazuri apa din cazan este evacuata; oprirea fortata, ca urmare unor avarii ale
cazanului, producerii unui incendiu in centrala termica, iesirii din functiune a tuturor
dispozitivelor de alimentare.
Orice oprire din functiune a cazanului trebuie consemnata de personalul de serviciu
in registrul jurnal de evidenta.
Oprirea din functiune a unui cazan presupune o serie de manevre executate intr-o
anumi'ta succesiune, astfel:
- incetarea alimentarii cu combustibil. La focarele cu gratar carbuncle existent trebuie
lasat sa arda complet, micsorandu-se permanent aerul si tirajul pe masura consumarii
combustibilului. La focarele cu carbene praf, pacura sau gaze, dupa intreruperea cu
combustibil se opresc, la circa 5 min, ventilatoarele de aer si apoi exhaustoarele de gaze, la
circa 10 min; reducerea alimentarii cu apa, concomitent cu reducerea sarcinii cazanului.
Nivelul trebuie supravegheat permanent mentinandu-se constant la valoarea normala;
- inchiderea robinetelor principale de abur, indata ce cazanul nu mai da abur. Aceasta
stare de fapt se constata la debitmetru sau, in pfisa acestuia, dupa presiunea aburului care
este mai scazuta decat a celorlalte cazane din centrala aflate in functiune;
- timp de 4 - 6 h de la oprirea exhaustoarelor de gaze este interzisa deschiderea usilor
sau gurilor de vizitare ale focarului. Ventilatia cazanului se va face folosind clapele de aer,
asigurandu-se astfel o racire lenta a suprafetelor de incalzire, scheletului metalic de
sustinere, zidariei. Durata de timp este functie de gradul de ecranare al ecranului. Se deschid
complet clapele de aer si in mod treptat gurile de vizitare ale focarului pentru intensificarea
ventilarii cazanului.
Se efectueaza purjarea, pentru preintampinarea depunerii namolului ca urmare
circulatiei reduse a apei si se alimenteaza cazanul cu apa pana la nivelul maxim;purjarea se
repeta dupa circa 8h.
se lasa cazanul sa se raceasca bine, pana ce apa ajunge la temperatura de 70 - 80C,
cand poate fi evacuata; inainte de aceasta temperatura este interzisa evacuarea apei pentru
a se preintampina pericolul aparitiei unor tensiuni termice periculoase in peretii metalici, ca
urmare racirii bruste. In tot timpul golirii robinetele de ap trebuie sa fie deschise sau, in
lipsa acestora, una din supapele de siguranta sa fie ridicata si fixata in aceasta pozitie;
se izoleaza cazanul fata de alte cazane din centrala aflate in functiune sau fata de
consumatori, prin montarea de flanse oarbe.

Conservarea cazanului
Conservarea cazanului este necesara ori de cate ori sunt opriri de mai lunga durata,
ca de exemplu pentru efectuarea unor reparatii, lipsa de consum si se face in
conformitate ce prescriptiile furnizorului cazanului. In toata perioada de
nefunctionare cazanul trebuie protejat impotriva fenomenului de coroziune (ruginire) care
conduce la deteriorarea partilor metalice, tambur, tevi, colectoare.
Conservarea cazanului se poate face in 2 feluri si anume: cu apa in interior (conservare
umeda), sau fara apa (conservare uscata). Conservarea umeda se foloseste in cazul unor
57
opriri de durata mai scurta. Dupa ce suprafetele de incalzire au fost bine curatate cazanul
este umplut cu apa pasivizata, preparata conform indicatilor laboratorului chimic al centralei.
In continuare se asigura incalzirea apei pana la temperatura de fierbere pentru indepartarea
completa a aerului, in acest scop se deschid respectiv se rridica robinetele de aerisire
sau supapele de siguranta. Se inehid etans toate robinetele, supapele, neadmitandu-se
scapari de apa. Conservarea uscata se aplica in cazul unor opriri de mai mare durata sau
atunci cand exista pericol de inghet. Prin conservarea uscata apa este evacuata in
intregime din cazan.
Dupa curatarea suprafetelor de incalzire de piatra si namol trebuie eliminate toate
urmele de apa din locurile unde eventual poate sa stagneze, care se sufla cu aer
comprimat. Tevile supreincalzitorului si ale economizorului se sufla fiecare in parte.
Cazanul se izoleaza complet de cazanele sau conductele centralei prin flanse oarbe.
Supraincalzitorul si economizorul trebuie sa fie in legatura cu tamburul in care scQp
armatura aferenta se fixeaza in pozitia deschis.
Dupa operatiile de mai sus se efectueaza o incalzire usoara a cazanului in
vederea uscarii timp de 24h. Pentru absorbirea umiditatii, la cateva ore dupa terminarea
uscarii se introduc in tambur cutii cu var nestins, sfaramat in granule cu diametrul de circa
30 mm si care are un continut de CaO de cel putin 50% (determinat de laboratorul
chimic); la fiecare un metru cub de volum al cazanului (partea in care circula apa si
aburul) se introduc circa 2 Kg var.
In cazul unei conservari de mai lunga durata, operatia de uscare se repeta cel putin o data
la fiecare luna. In tot timpul conservarii toate registrele de gaze si gurile de vizitare vor fi
inchise cat mai etans pentru evitarea ventilarii canalelor de gaze. La fiecare circa 3 luni
varul trebuie inlocuit cu altul poaspat.





CAP.6 AVARII LA INSTALATIILE DE CAZANE


Generalitati

Conditia de baza pe care trebuie sa o indeplineasca un cazan de abur sau apa
fierbinte, este siguranta de functionare. In acest scop si tinand seama de pericolul pe care
il prezinta in exploatatre, atat pentru persoane cat si pentru bunurile materiale, cazanele
sunt supuse prin lege unor masuri speciale de supraveghere, in timpul proiectarii,
executiei, montajului si in exploatare. O al ta condi ti e de asemenea foarte
i mportanta, este conti nui tatea functi onari i . Este cunoscut faptul ca aburul sau apa
fierbinte furnizate de cazane sunt folosite in scopuri energetice (pentru actionarea
turbinelor) in diferite procese tehnologice, pentru incalzire; orice intrerupere in
functionarea cazanelor si deci in furnizarea de abur sau apa fierbinte atrage dupa
sine, de cele mai multe ori, perturbatii sau chiar intreruperi in functionarea
consumatorilor, cu grave implicatii economice (pierderi de productie). In timpul
exploatarii cazanelor se pot produce anumite fenomene care conduc fie la aparitia
unui pericol iminent atat pentru instalatia in sine cat si pentru personalul de deservire,
fie la intreruperi in functionare; asemenea fenomene se numesc avarii si respectiv
deranjamente (defectiuni).


58
Este greu de stabilit o delimitare clara intre avarie si deranjament. De regula
prin avarie se intelege o stare anormala intervenita in functionarea cazanului care
pericliteaza integritatea instalatiei si siguranta oamenililor; avari se poate produce
la partile sub presiune, la scheletul metalic de sustinere, la zidaria focarului, in
canalele de gaze, la instalatiile anexe avand ca urmare scoaterea caznului din
functiune.
Deranjamentul este de asemenea o functionare anormala a cazanului, care
afecteaza continuitatea exploatarii fara insa a constitui un pericol pentru instalatie
sau personalul de deservire. Deranjamentele trebuie depistate si inlaturate operativ
deoarece neobservate la timp pot aduce instalatia in stare de avrie. Orice avarie
trebuie adusa imediat la cunostinta unitatii teritoriale ISCIR, in a carei raza se afla
instalatia; organele ISCIR vor cerceta cauzele si vor stabili masurile obligatorii pentru
ca instalatia sa poata fi repusa in functiune.
Cauzele avariilor si deranjamentelor se pot datora:
a) defectelor de constructie a cazanului:
proiectare; solutii constructive necorespunzatoare, calcule eronate, alegerea
gresita a materialelor; executie necorespunzatoare; montaj necorespunzator.
b) personalului de deservire, ca urmarea nerespectarii instructiunilor de
exploatare:
- functionarea cu alti parametrii (presiune, temperatura) decat cei prevazuti;
- nerespectarea instructiunilor interne privind pornirea, functionarea si oprirea
cazanului;
- nerespectarea regimului chimic al apei de alimentare, apei din cazan si
aburului;
- neefectuarea reparatiiior planificate sau efectuarea unor lucrari
necorespunzatoare calitativ.

Defectuini si avarii la partile sub presiune

1. Defecte de constructie
Cele mai frecvente cazuri se datoreaza:
- calitatii necorespunzatoare a materialelor respectiv folosirii unor oteluri care nu
corespund atat dpdv al compozitiei chimice cat si al proprietatilor mecanice, standardelor si
prescriptiilor tehnice, colectia ISCIR;
- defectelor de fabricatie ale otelurilor folosite, nedepistate la verificarile efectuate in
uzina constructoare inainte de inceperea executiei: fisuri, incluziuni nemetalice,
stratificari de material;
- defectelor de executie ale elementelor cazanului si imbinarilor: ovalitate la tevi,
tambure, colectoare, defecte ale imbinarilor sudate, tratamente termice
necorespunzatoare.
Defectele de genul celor de mai sus se constata prin efectuareaunor unor analize
chimice, examinari metalografice si prin incercari distructive si nedistructive ale materialelor
(incercari mecanice, examinari cu raze X, cu ultrasunete).
2. Coroziunea
Coroziunea este un fenomen care se manifesta prin atacarea siprafetelor metalice
ale cazanului de catre o substanta chimica sau ca urmare unui proces electrochimic.
Cele mai frecvente cazuri de coroziuni se prezinta sub forma de ciupituri sau cojiri,
producand subtierea materialului.
Daca gradul de corodare este avansat, grosimea materialului se poate astfel reduce incat
sa ajunga sub limita avuta in vedere prin calcul de rezistenta; materialul se rupe sub
59
actiunea presiunii din cazan, producandu-se avarii din cle mai grave.
Coroziunea se poate produce atat pe partea fluidului apa - abur cat si pe partea
gazelor de ardere. Coroziunea pe partea fluidului apa - abur se datoreaza in principal
oxigenului si bioxidului de carbon din apa de alimentare, unor saruri din apa de
alimentare sau unor acizi care pot lua nastere in timpul reactiilor care au loc in apa din cazan.
De regula sunt afectate de coroziune tevile fierbatoare, colectoarele, tamburul,
supraincalzitorul.
Coroziunea pe partea gazelor de ardere este provocata in principal de bioxidul de sulf
din gazele de ardere si oxigenul continut in excesul de aer, fiind afectate de regula tevile
fierbatoare, supraincalzitorul, economizorul, preincalzitoivl de aer.
Aparitia coroziunilor este mult favorizata de compozitia chimica necorespunzatoare a
metalului, de neomogenitatea structurii acestuia, prezenta unor fisuri sau zgarieturi pe
suprafata metalului, depunerilor de noroi, piatra si funingine, supraincalzirea metalului,
tensiunii interne rase inca de la executia elementelor in uzina constructoare ca
urmare a unor operatii necorespunzatoare de indoire, sudare, tratament termic.
Pentru preintampinarea aparitiei fenomenului de coroziune este necesar sa se
actioneze asupra cauzelor care il produc luandu-se printre altele, urmatoarele
masuri:
- asigurarea unei calitati corespunzatoare a apei de alimentare, printr-o tratare
corecta si un regim adecvat de purjare, in vederea evitarii depunerilor de namol si
piatra;
- evitarea antrenarii apei in supraincalzitor prin pastrarea nivelului apei in tambur
in limite admise si prevederea unor instalatii corespunzatoare pentru separarea
picaturilor de apa din abur;
- functionarea cu exces de aer; .
- evitarea depunerilor de zgura si funingine pe suprafetele de incalzire, printr-
un regim corespunzator al arderii si curatirea regulata a suprafetelor respective;
- functionarea cu temperaturi normale ale gazelor de ardere la cos si ale apei
si aerului care intra in economizor respectiv preincalzitorul de aer, in vederea evitarii
fenomenului de roua;
- conservarea cazanului in conformitate cu instructiunile interne.

3. Supraincalziri ale peretilor metalici
Pericolul care se creaza prin aparitia supraincalzirii metalului unor elemente
ale cazanului este foarte mare odata cu cresterea temperaturii capacitatea
metalului de a rezista dpdv mecanic scade; astfel, un otel care la temperatura de
20C se rupe la 3800 kgf/cm
2
, la 500C el se rupe la circa 1300 kgf/cm
2
.
In consecinta, depasirea temperaturii admise prin calcul pentru diferite
elemente ale cazanului, poate conduce la ruperi ale peretilor sub actiunea presiunii
provocand avarii din cele mai grave. Tot ca urmare a temperaturii poate apare si un
alt fenomen, la fel de periculos, fluajul; acest fenomen se manifesta prin deformarea
plastica permanenta a metalului, in timp, sub actiunea temperaturii si presiunii.
Fluajul se manifesta prin ruperea elementelor ca urmare a subtierii prin
deformare a peretilor si inrautatirii structurii interioare a metalului (oboseala).
Principalele cauze ale supraincalzirii sunt:
- folosirea unor oteluri de calitate necorespunzatoare, respectiv la temperaturi mai
mari decat cele admise;
- lasarea cazanului fara apa, ceea ce conduce la o supraincalzire putemica metalului
care nu mai este racit de apa;
- depunerile de piatra, care formeaza un strat rau conductor de caldura si impiedica
60
racirea de catre apa sau abur a peretelui metalic incalzit de gazele de ardere;
- circulatia necorespunzatoare a apei in tevi, ceea ce face ca bulele de abur sa se
opreasca in anumite parti (stagneaza), care nu mai sunt racite de apa ci sunt racite mult mai
slab de catre aburul care se formeaza; circulatia necorespunzatoare poate fi un defect de
constructie, poate fi provocata de o strangulare locala a tevii sau de functionarea la
debite mici, cand circulatia apei este mult mai putin intensa;
- flacara prea lunga a arzatorului care bate direct intr-o suprafata de incalzire;
- functionarea cu un debit prea mare, cazanul fund suprasolicitat termic; infundarea
tevilor provocata de corpuri straine (dopuri de lemn, carpe, pietre, scule uitate la montaj sau
reparatii) sau depuneri de piatra.

4. Tuburi de flacara, tambure, camere colectoare
Cele mai frecvente avarii si defectiuni care apar la aceste elemente ale cazanului
sunt urmatoarele:
- neetanseitati la imbinarile nituite, sudate, la mandrinari. Pericolul neetanseitatilor
este acela ca in locurile respective se pot produce in mod preferential coroziuni
datorita sarurilor care se formeaza, ca urmare a scurgerilor de apa, de aceea
orice neetanseitate trebuie inlaturata cat mai repede prin stemuire, inlocuirea
niturilor defecte, sudare, remandrinare. De mentionat faptul ca remandrinarea nu
mai este posibila in cazurile in care sau format depuneri intre peretele tevii si
gaura elementului in care se fixeaza teava (placa tubulara, colector, tambur,
camera sectionala); in asemenea cazuri este necesara scoaterea tevii si alezarea
gaurii;
- fisuri si crapaturi, ca urmarea unei mari varietati de cauze: defecte de material,
incalzirea neuniforma pe grosime a peretilor, variatii bruste de temperatura,
tensiuni interne ca urmarea unor tehnologii necorespunzatoare de executiea a
elementelor in uzina constructoare. De regula fisurile apar la gaurile de nituri, la
gaurile in care se mandrineaza tevi (puntile dintre tevi), in regiunea de racordare a
elementelor ambutisate. La aparitia fisurilor si crapaturilor cazanul trebuie oprit din
functiune in vederea reapararii;
- deformarea (burdusirea) tuburilor de flacara se produce ca urmarea ramanerii
cazanului fara apa. Datorita faptului ca partea superioara a tubului nu mai este racita
de apa, se produc supraincalziri loca rezistenta materialului scade iar tubul se
deformeaza (burduseste) sub actiunea presiunii din cazan. In unele cazuri asemenea avar#
au condus la ruperea tubului si ca urmare la explozia cazanului, provocand accidente
de persoane si mari pagube materiale.
In momentul in care s-a observat burdusirea tubului, ca urmqrea ramanerii
cazanului fara apa, se opreste imediat focul; se interzice cu desavarsire alimentarea
cu apa deoarece prin racirea brusca a metalului supraincalzit se poate produce ruperea
peretelui insotita de explozia cazanului. coroziunea apare de regula in zonele cu depuneri mari
de namol si piatra, in tambur in zona intrarii apei de alimentare si in jurul nivelului normal al
apei, la imbinari, in zonele de racordare ale elementelor ambutisate. De asemenea,
apare in partile exterioare expuse unei atmosfere umede sau acolo unde elementul
vine in contact cu zidaria umeda.
5. Tevile fierbatoare
Avariile cele mai frecvente ale tevilor fierbatoare sunt spargerile si pot fi
depistate usor de personalul de exploatare, manifestandu-se prin:
- scaderea nivelului apei;
- zgomotul produs la iesirea aburului in focar sau in canalul de gaze;
- iesirea aburului si gazelor prin gurile de observare;
- umezirea cenusii si zgurii in palniile de evacuare;
61
- diferente intre indicatiile contoarelor de apa si abur.
Cauzele producerii spargerilor de tevi pot fi urmatoarele:
-depuneri interioare de piatra;
- circulatie defectuasa ca urmarea unor deficiente de constructie (solicitarea
termica neuniforma) sau de exploatare (patrunderi de aer fals in focar, depuneri de
zgura);
- infundarea tevii in timpul montarii sau repararii cazanului prin patrunderea unor
corpuri straine;
- uzura tevilor datorita jetului de abur care se scurge din tevi vecine
deteriorate sau a jetului suflatoarelor de funingine montate necorespunzator;
- alimentarea insuficienta cu apa a cazanului;
- sistem de dilatare necorespunzator;
- defecte de material sau o calitate necorespunzatoare a acestuia fata de
conditiile de exploatare.




CAP.7 MASURI DE PRIM AJUTOR


Nerespectarea regulilor de tehnica securitatii muncii pot duce la accidente de
persoane, carora trebuie sa li se dea, pana la sosirea medicului, un prim ajutor de catre
colegii de munca.
Este necesar sa se sublinieze ca in foarte multe cazuri, masurile de prim ajutor au
salvat vieti omenesti care, fara aplicarea corecta, rapida si calma a acestor masuri,
erau pierdute.
Data fiind importanta lor, personalul de exploatare este obligat sa le cunoasca
temeinic pentru a le putea aplica cu folos in cazurile de accidente.
Principalele accidente grave care se pot produce in exploatarea cazanelor de abur
sunt: .
- arsuri, acestea se pot produce in urma atingerii unor parti fierbinti si a
unor rateuri sau explozii de gaze, unei explozii de cazan. Ele pot fi:
- arsuri usoare, neinsemnate (de gr.I). Pe locul lezat se va aplica un pansament steril
inmuiat intr-o solutie de hipermanganat de potasiu;
- arsuri mijlocii (de gr.II). Aceste sunt arsurile care acopera o suprafata mai mare a
corpului. In acest caz, suprafetele lezate (basici) vor fi pansate cu ajutorul unui bandaj steril
iar accidentatul va fi trimis la medic;
- arsuri grele (de gr.III). Se caracterizeaza prin carbonizarea partilor arse cu formarea
de rani si ulceratii; ranitul are senzatia de amortire a acestor parti, este necesara
interventia imediata a medicului;
- arsuri ale fetei si ochilor, se va aplica un pansameht inmuiat in acid boric si se va
chema imediat medicul.
- raniri cu pierderi de sange (hemoragie), aceste raniri se pot produce in cazul
exploziilor de gaze, al exploziei unei parti sub presiune a cazanului, a caderii persoanelor
de la inaltimi. Se va incerca, dupa caz, oprirea hemoragiei prin:
~ pansarea ranii cu tifon sau bandaj antiseptic;
~ legarea stransa cu ajutorul unui tub de cauciuc, fasie de stofa, a membrului lezat
(mana, picior) intre locul ranit si corp. In cazurile de hemoragie mai usoara ajunge
simpla indoire a mainii sa piciorului, realizandu-se astfel o presare a vaselor de sange
62
(cand rana este intre corp si mana sau sub genunchi).
Dupa oprirea hemoragiei locul ranii nu se va spala cu apa si se va aplica un
pansament steril. Sangele inchegheat nu s va indeparta intrucat se pot provoca noi
hemoragii. In orice caz mai grav se va chema medicul.
Daca exista banuiala ca accidentatul a suferit o fractura a coloanei vertebrale, el nu
va fi miscat pana la venirea medicului.
- intoxicatia cu gaze. Intoxicatiile in general se datoresc inhalarii CO din gazele
de ardere infiltrate in sala cazanelor, prin neetanseitatile zidariei canalelor de fum.
Ele se manifesta prin:
- greata;
- slabiciune;
- ameteli;
- dureri de cap;
- pierderea cunostintei.
In cazul intoxicatiei cu gaze este necesara chemarea urgenta a medicului. Pana
la sosirea lui se vor lua urmatoarele masuri:
accidentatul va fi scos la aer curat;
i se va desface gulerul si cureaua pentru a i se usura respiratia;
i se va face respiratie artificiala (in cazul in care respiratia lui tinde sa se
opreasca).
electrocutarea, aceasta se produce laa atingerea conductoarelor electrice, la
exploatarea utilajelor electrice fara legare la pamant. Se vor lua urmatoarele masuri:
se va scoate accidentatul de sub actiunea curentului, cat mai repede (fie prin
decuplarea curentului electric, fie prin indepartarea sursei de curent electric cu ajutorul
unor prajini de lemn) avand grija sa nu se atinga, fara izolatie corespunzatoare, corpul
acestuia; in caz contrar salvatorul poate fi electrocutat ele insusi;
dupa ce acidentatul a fost eliberat de actiunea curentului electric si daca
si-a pierdut cunostinta a se va usura respiratia prin desfacera gulerului, va
fi stropit cu apa, frectionat, incalzit si se va chema imediat medicul;
pana la sosirea medicului i se va face respiratie artificiala care nu va fi
oprita nici in cazul in care bolnavul nu mai da semne de viata.
Pentru cazurile de rlectrocutare este bine sa existe la indemana cizme si
manusi de cauciuc, prajini de lemn si aparate de respiratie artificiala.
- patrunderi de corpuri straine in ochi (metal, sticla). Acestea se pot produce
in cazul spargerii sticlelor de la indicatoarele de nivel ale apei, exploziilor de gaze, ale
exploziilor de cazan.
Nu se va incerca indepartarea acestor corpuri, ci se vor lua masuri ca ranitul sa fie
transporat imediat la medic.
- transportul ranitului.
Cand accidentaul trebuie transportat pentru a primi ingrijire medicala se vor lua
urmatoarele masuri:
~ accidentatul va fi asezat pe targa introducandu-se targa sub bolnav si nu
transportand bolnavul la targa;
~ ridicarea accidentatului se va face usor, de mai multe persoane deodata, fara
ridicarea mai sus a unor parti ale corpului fata de altele;
- scoaterea de pe targa se face cu aceleasi precautii ca si asezarea lui pe targa;
~ transportul se va face incet si cu grija pentru ca miscarile targii sa nu tulbure
accidentatul (la urcarea si coborarea scarilor accidentatul va fi transportat pe cat posibil
in pozitie orizontala, cu capul inainte, iar pe loc drept cu picioarele inainte).