Sunteți pe pagina 1din 5

an I, numărul 3, 14 decembrie 2009

Y OUNG DEMOCRACY
Ioan Augustin Pop
Bogdan Raţa
Cosmin Moldovan
Mihai Zgondoiu
Cristian Pavelescu
Mirela Moscu
Robert Fekete
Iuliu Theer
Andrei Jecza
Cosmin Dumitrescu
Tudor Băncioiu
Y OUNG ART
expoziţie de artă contemporană
Curator: Andrei Jecza

Prezintă: Alexandra Titu, Cornel Ungureanu şi Gheorghe Şfaiţer

Invitat special: Dj Waka-X

14.12.2009 - 22.12.2009

Club Setup, Timişoara, str. Pestalozzi 22


buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary
EDITORIAL - Visul şi provocarea Visul porneşte seara tot timpul şi se declanşează
spontan, nu cunoaşte limite şi, în primul rând, nu se
singura excepţie făcând-o un optzecist, al cărui
discurs însă este foarte aproape de cel al artiştilor
opreşte în faţa oricărui impediment sau neajuns ; ultimelor generaţii.
Andrei Jecza orice astfel de fenomen generează o provocare ce
te ambiţionează şi motivează şi mai tare şi te invită Pulsul artei, aşadar, este dirijat de aceste interese
să o confrunţi. Nu am enunţat public până acuma, şi influenţe diferite ale mediului politic, economic,
dar dispariţia tatălui meu a însemnat pentru mine o social, religios, de formele diferite de extremism,
revoluţie personală. Ca în orice revoluţie, evoluţia război etc. Câţiva dintre artiştii-cheie care stau
are nevoie de un imbold mai mult sau mai puţin la baza acestor noi direcţii în arta contemporană
dramatic. Moartea şi provocarea pe care aceasta sunt Adrian Ghenie, Şerban Savu, Roman Tolici,
o presupune înseamnă pentru mine momentul- Cristi Pogăcean, Ciprian Mureşan, Mircea Suciu,
limită pe care îl depăşesc cu fiecare editorial nou Dumitru Gorzo, Bogdan Raţa sau artişti ai
scris, cu fiecare expoziţie nou deschisă, cu fiecare generaţiilor premergătoare acesteia, cum sunt
proiect cultural nou lansat... Din acest punct de Ioan Augustin Pop, Aurel Vlad, Marinela Preda Bogdan Raţa, Handgun, 2009
vedere, revoluţia mea coincide cu Revoluţia din Sânc, Teodor Graur, Petru Ilieşu, Matei Bejenaru,
1989. La cei 20 şi 2 de ani ai mei şi la cei 20 de Dan Perjovschi, Iosif Kiraly, Călin Dan, Sorin
ani ai Revoluţiei, ne confruntăm şi regăsim în Vreme ş.a..
faţa unor bariere, limite cotidiene care nasc noi
provocări. Nu doar eu trebuie să mă confrunt cu
drama personală pe care am trăit-o, ci şi zecile Visul meu este simplu. Visul şi viziunea mea sunt
de familii care îşi trăiesc propria dramă legată de legate de această provocare zilnică pe care îmi
decembrie 1989 în fiecare zi. Gândul de la care place să o înfrunt şi să îmi retrăiesc revoluţia într-o
a pornit această expoziţie este de a releva, de a formă care, dincolo de tristeţea unei pierderi, mă
descoperi, de a gândi noi dimensiuni ale acestei provoacă să merg mai departe şi să transform
revoluţii, care, pentru fiecare artist, poate însemna această pierdere în viaţă.
altceva. Aşadar vă invit să vă confruntaţi cu aceste forme de
provocare, în mod regulat, pe noua noastră pagină
Alegerea artiştilor, alegerea lucrărilor, a subiectului de internet, care este în proces de construcţie, dar
presupun tocmai acest set de provocări pe care care conţine deja un set de informaţii legate de
le naşte subiectul şi preocuparea artiştilor pentru evenimentele galeriei JECZA  : www.jeczagallery.
dimensiunea socială şi politică a cotidianului. Arta com. Sper să vă placă.
Mirela Moscu, The Secret, 2009
este cel mai nobil şi adevărat mijloc de critică şi
reflecţie a cotidianului. Orice mişcare sau curent
de artă are la bază o provocare, un concept, o Doresc să dedic acest număr prietenului şi
idee. Conceptul acestei expoziţii este legat strâns profesorului meu drag, căruia îi sunt recunoscător
de relaţia dintre artă şi politic.Arta românească se pentru provocările şi visele pe care le-a declanşat,
bucură în prezent de un succes apreciabil pe piaţa pentru universul de cunoaştere şi de gândire pe
internaţională de artă, având în vedere tocmai care mi l-a deschis în zona artei preistorice, şi
acest caracter critic faţă de situaţia politică ante- care stă la baza multor acţiuni contemporane, şi,
şi postdecembristă. Instabilitatea economico- mai ales, pentru că mi-a sprijinit conceptul şi m-a
politică, teroarea şi frustrarea opresiunilor din ajutat să îmi clarific ideile şi să începem împreună
regimul comunist, tensiunea care tutelează acest proiect al unei platforme de comunicare
această “rezervaţie” politică din România oferă pentru arta contemporană.
multor artişti o sursă bună şi autentică de
inspiraţie. Această expoziţie propune o selecţie
a plutonului cel mai tânăr de artişti, ale căror Mulţumesc, Emil Moldovan!
surse de inspiraţie se pot regăsi în această zonă,
Ioan Augustin Pop, Epoca Oţelului, 2009

Robert Fekete, A Better Life, 2009 Cosmin Moldovan, Nu vom uita niciodată..., 2009

Young Democracy, Young Art


Alexandra Titu
Conceptul de democraţie se raportează la fel de productiv, de Zgondoiu, aparţinând generaţiilor debutate în
problematizant şi de utopic la cele două concepte, simetric opozitive, anii ’90 şi în deceniul prim al noului secol, şi
de angajament şi de libertate. Totuşi, fiecare dintre cele două Ioan Augustin Pop, aparţinând generaţiei ’80.
alternative intră, la rândul său, în relaţie de generare, de reflectare
Există o amprentă specifică a tinerei generaţii,
şi de discursivitate retorică cu celălalt concept, într-un schimb
deja denivelată în rapida precipitare a
fascinant de premize şi de soluţii, într-un joc subtil – uneori, direct
evenimentelor şi tensiunilor ideologice
şi chiar brutal (cel mai ades) de substituiri reciproce. Atunci când
intrademocratice, şi care conferă
angajamentul vizează delimitarea, dezimplicarea, desolidarizarea de
un conţinut afectiv şi o tipologie
o realitate istorică sau de un proiect de realitate, libertatea se
expresivă diferită construcţiilor
manifestă ca refuz al oricărei alte ideologii decât cea a autoreferinţei
imagologice ale acestor reprezentanţi
formale, sau ca retorism ideologic de opoziţie, suprapunându-se
ai generaţiilor atât de fin diferenţiate
angajamentului politic şi,la fel de convingător,în apogeul unor polemici
temporal? Să semnalăm întâi gama nuanţată
ce confruntă ideologii divergente, politice cel mai ades, sociale,
de variaţiuni ale ironiei, de la jocul pur, care
bazate indispensabil pe restructurări lingvistice, comportamentale,
sustrage discursul presiunii unui prezent istoric,
formale, angajamentul îmbracă aspectul libertăţii.
ca în elegantul poem sonor/visual, poem instalaţie al
Tudor Băncioiu, Involuţie, 2009

Libertatea se propune, în această alternativă a angajamentului lui Andrei Jecza, sau alerta nonnarativă, dar ritmată de
declarat, al retoricii asumate, ca formă de distorsiune semantică, de un suspance neexplicitat, din filmul lui Iuliu Theer, la
parodie, de restituire ironică de valoare semantică sau de anulare fixarea evanescenţei evenimentului în transparenţa
a accesului semnului vehiculat de retoricile vizate, la semnificaţie şi rece a unei memorii din care conceptul a suspendat
sens. presiunea afectivă a instalaţiei sculpturale semnate
de Cosmin Moldovan, la comicul măştilor de retor
Referinţa la o democraţie tânără, chiar dacă este asumată cu
definit cromatic, selectat de Bogdan Raţa din seriile
gravitate, implică o raportare critică – oricât de îngăduitor critică,
lui de măşti groteşti, la deformarea - degenerarea
la calitatea societăţii ce o adoptă şi o pune în act, şi faţă de calitatea
– ce atinge morfologia semnului emblematic al
acestei democraţii pentru care asocierea cu vârsta inaugurală este
comunismului sovietic, localizată în sigla clasei muncitoare
mai curând un alibi decât semnalează o speranţă, un entuziasm al
dezafectate în declinul economic actual, la metafora directă a de contraretorici de
maturizării.
instalaţiei obiectuale a lui Mihai Zgondoiu sau la polemicul narativ remarcabilă densitate
La douăzeci de ani de la schimbarea teatrală de regim din 1989, al picturilor Mirelei Moscu, al instalaţiilor lui Cristian Pavelescu şi
ideatică. Calitatea
invocarea tinereţii acestei forme de experienţă socială pare imaginilor lui Tudor Băncioiu, referitoare la hipnoza mediatică. Foarte
polemicii celor mai
inseparabil legată de ceea ce ar putea aspira în spaţiul românesc, grav în peisagistica sumbră din ciclul “Arheologiilor industriale”, Ioan
tinere generaţii o
spaţiu al tranzitărilor istoriei, fluxurilor unor modele etice, politice şi, Augustin Pop introduce în acest discurs al generaţiei ce s-a format conferă probabil tocmai
chiar devansant, culturale, la formularea liniilor ferme de dezvoltare în contextul dezafectărilor spectaculoase de sisteme simbolice, conştiinţa superfluului şi inconsistenţei pachetelor de semne pe
economică, de cristalizare a conştiinţei politice, de susţinere a unor al persiflării tuturor repertoriilor de embleme ideologice, în care actualele discursuri legitimatoare în plan politic şi social – în
programe/proiecte/creaţii culturale nu doar originale, ci aderente conştiinţa fulguranţei autorităţii simbolurilor pe piaţa comerţului cutoată complexitatea presupusă de experienţa socialului – le propun,
pe complexitatea aşteptărilor şi somaţiilor societăţii ce îşi acceptă semne, asumarea dramatică a generaţiei sale, pentru care polemica şi cunoaşterea amănunţită a mecanismelor de instaurare a acestor
diversitatea, stratificarea,, plurivocitatea. Galeria JECZA şi Fundaţia semiologică implica riscul. repertorii semiologice.
Triade din Timişoara propun o abordare provocatoare şi reflexivă
Desigur, optzeciştii au dezvoltat strategii subminative convingătoare Proiectele expoziţionale ale galeriei, în care această manifestare se
asupra realităţii democraţiei zonale. Tinereţea este invocată şi în
şi de formule ironice dense, precedând jocurile persiflante înscrie urmăresc tocmai punerea în valoare a aporturilor culturale
relaţie cu generaţia artiştilor reuniţi de galerie pentru comentariul
sistematice ale grupului subReal,, gravitatea reflexiv-realistă a lui specifice ale generaţiilor de artişti români şi, desigur, în viitoare
imagistic al fenomenelor contradictorii ale acestei variante de
Matei Băjenaru sau radicalismul sinecdotic prin care Mircea Cantor manifestări ale zonei central şi sud-est europene, le-au adus culturii
democraţie: Cosmin Moldovan, Robert Fekete, Mirela Moscu,
comprimă evenimentul istoric într-un reflex psihic.Artişti ca Teodor universale/globale, din perspectiva unor contextualizări foarte
Andrei Jecza (care este şi curatorul manifestării), Bogdan Raţa, Iuliu
Graur, Olimpiu Bandalac, Lazslo Ujvaroszi, Nicolae Onucsan, Ioan diferite ale marginalităţii impuse sau asumate şi în dialectica strânsă
Theer, Cristian Pavelescu, Cosmin Dumitrescu,Tudor Băncioiu, Mihai
Augustin Pop practică şi au practicat de la început forme de parodie, dintre presiunea ideologică şi libertatea reală sau iluzorie. Cristian Pavelescu, 20TV, 2009

buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, 2 3 buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary
Manifest.20.rEvoluţie
„S.T.A.I. să vezi!” Dan Mircea Cipariu
Ioan Augustin POP
Manifest.20.rEvoluţie este un proiect multiart vizuale ale Revoluţiei Române din 1989. Memoria Mihai Zgondoiu,
ce îşi propune să recupereze cele mai subiective zidurilor acelor zile de sfârşit ale epocii Ceauşescu a „şabloane vizuale ale Revoluţiei Române din 1989”
fragmente, fotograme şi şabloane vizuale din fost acoperită după 20 de ani de tranziţie de păcură,
STATEMENT
decembrie 1989. 20 de poeţi români contemporani vopsea şi indiferenţă. Mihai Zgondoiu propune,
Suportul problematic constă în raportul dintre mărturisesc prin textele lor trăirea pe viu a astfel, constituirea primului Memorial Graffiti al
mass-media, persistenţa kitschului politic şi Revoluţiei Române. 20 de poeme scrise de aceşti Revoluţiei române. „Libertate”, „Jos Comunismul”,
comunicare prin actul estetic. Titlul-slogan martori ai sfârşitului regimului comunist din „Victorie”, Deşteaptă-te române”, „Jos Dictatorul”
conţine iniţialele numelor aplicanţilor România vor fi multiplicate în 50000 de manifeste. trebuie să facă parte din memoria noastră vie!
S/tef T/raian (şi) A/ugustin I/oan.(...)  
Spaţiul pictat centrează, în mic, tabloul realităţii O antologie Manifest.20.rEvoluţie – coordonată
Manifest.20.rEvoluţie  va fi lansat la Iaşi (14
în care trăim – relaţionînd de Dan Mircea Cipariu şi Robert Şerban – va
decembrie 2009, cu sprijinul Primăriei Municipiului
metafora şi conceptul cuprinde câte 3 poeme pentru fiecare dintre
Iaşi, al revistei “Convorbiri literare” şi al Asociaţiei
(o metonimie a contingenţei), poeţii participanţi la proiect, precum şi cele 20 de
imaginea şi textul poetic. “14 decembrie 1989”), Timişoara (18 şi 19
desene realizate de Mihai Zgondoiu. Vor semna
Textul parafrazează, sub formă de slogan, nouă decembrie 2009, cu sprijinul Fundaţiei Interart
în antologia Manifest.20.rEvoluţie următorii
metafore ale scriitorului 80-ist T. Ştef: TRIADE, al Galeriei de Artă Contemporană JECZA
poeţi: Ana Blandiana, Eugen Bunaru, Dan
Omul îl leagă la ochi pe Dumnezeu, Aici în şi  al Primăriei Municipiului Timişoara) şi Bucureşti
tablou Mircea Cipariu, Denisa Comănescu, Simona
(22 decembrie 2009, cu sprijinul Primăriei sectorului
sînteţi voi, Bolnavă-i lumea asta, bolnavă-i de Constantinovici, Ioan Crăciun, Şerban
2 şi al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti – secţia
katharsis, de veghe şi de vis etc. Foarţă, Florin Iaru, Petru Ilieşu, Ion Monoran,
Poezie) în parteneriat cu Radio România Cultural.
Lucrarea în ansamblu, cu fiecare detaliu Bogdan O. Popescu, Nicolae Prelipceanu,
 
din spaţiu, cu pictura în pictură, în roşu Cornelia Maria Savu, Cassian Maria
Pe 18 decembrie 2009, un elicopter va survola
pompier şi roz pompiriu şi alb-negru conţine Spiridon, Costel Stancu, Moni Stănilă, Liviu
şi o serie de fotografii. Timişoara şi va arunca 50000 de manifeste poetice
Ioan Stoiciu, Robert Şerban, Marcel Tolcea,
ale celor 20 de scriitori participanţi în proiectul
Varujan Vosganian. Antologia, ce va fi tipărită
Manifest.20.rEvoluţie. Pe lângă acestea, va
în 800 de exemplare, va fi donată bibliotecilor
fi multiplicat şi un manifest literar ce va conţine
judeţene din România, colegiilor naţionale din
un poem special scris de Hertha Müller, laureata
Iaşi , Timişoara şi Bucureşti, bibliotecilor centrale
Premiului Nobel pentru Literatură, pentru Primăria
şi universitare din Iaşi , Bucureşti şi Timişoara .
Municipiului Timişoara, cu prilejul evenimentelor
Antologia Manifest.20.rEvoluţie va fi lansată la
artistice dedicate celor 20 de ani de la Revoluţia de
Iaşi, Timişoara şi Bucureşti în cadrul unor lecturi
la Timişoara. Fiecare manifest va avea şi un şablon
publice ale poeţilor participanţi la proiect.
vizual al Revoluţiei. Proiectul iniţiat de artistul Mihai
Zgondoiu va reconstitui, astfel, principalele şabloane

Ioan Augustin Pop, S.T.A.I. să vezi, Instalaţie, Oradea, 2006

Proiect IN / OUT
Curator: Andrei Jecza
Artist şi coordonator de atelier: Bogdan
zidurilor, marcând prin aceasta
nereuşita aspiraţiilor, precum şi partea
EST / VEST. 20 la ATELIER 030202
Raţa, sculptor fizică a omului ce rămâne închis.
Proiect realizat de: Jecza Gallery Această amplasare duală face pandantul ATELIER 030202 folosul comunităţii, ori de condamnarea ei politică, precum fotografiile voalate. Memoria zidurilor Exit and Transfer Information | parte din
(www.jeczagallery.com), în colaborare cu între afară / înăuntru, între aspiraţie şi (www.atelier030202.blogspot.com) este un nou “EST / VEST. 20” este, la propriu, suspendarea Revoluţiei române este aproape inexistentă, este proiectul EST/VEST. 20
Penitenciarul Timişoara al Ministerului de pedeapsă. spaţiu de artă contemporană dedicat tinerilor prezentului într-o instalaţie artistică. oarbă. Cele şapte picturi pe pânză, cu dimensiuni
Interne, prin bunăvoinţa domnului Ioan Bâla artişti vizuali interesaţi de experiment, concept Artişti invitaţi: Saddo (RO) & Other (CA), Lucian de 150x150 cm, marchează principalele fotograme Se împlinesc 20 de ani de când România a ieşit
Corpurile acestor deţinuti devin, prin vizual şi noile media. ATELIER 030202 se află la Muntean (RO) din ‘89, la care se adaugă sloganuri scrise în limbajul dintr-o cruntă opresiune. Peisajul cenuşiu al
Conţinutul proiectului: Proiectul constă transformarea lor în « obiecte de artă », Sala Nouă a Teatrului de Comedie din Bucureşti, Cosmin Năsui | curator Braille. Sunt frânturi de memorie, instantanee deceniilor de dictatură începe să se coloreze, apar
în organizarea unor ateliere de sculptură în simbolul libertăţii ce reuşeşte să depăşească strada Sfânta Vineri nr.11. ce simbolizează ieşirea poporului român de sub culorile libertăţii.
cadrul penitenciarului, prin care detinuţii să toate barierele fizice, indiferent care ar Primul eveniment găzduit de ATELIER 030202 este 20. rEVOLUŢIE? | parte din proiectul EST/ dominaţia comunistă. Folosirea limbajului Braille Deşi a fost o binecuvântare, “libertatea” câştigată
aibă posibilitatea de a învăţa tehnica mulajului, fi acestea. Unghiul foarte mic din care proiectul EST/VEST. 20, realizat de doi artişti vizuali, VEST. 20 aduce o cheie importantă în faţa întrebărilor într-un mod dramatic în decembrie ’89 a adus, în
sub supravegherea şi îndrumarea artistului. privitorul poate privi lucrarea o plasează Aurel Tar şi Mihai Zgondoiu, cu aportul unui sound- noastre legate de decembrie ‘89: a fost sau nu a aceşti 20 de ani, un sentiment de nesiguranţă şi
Detinuţii au luat mulaje de pe corpurile lor, într-o zonă de mister ce creşte curiozitatea mix de Florin Tomescu. Cu ocazia aniversării celor Proiectul «  20. rEVOLUŢIE?  »  reconstituie fost rEVOLUŢIE? derută.
au învăţat diferite maniere de abordare ale privitorilor liberi faţă de viaţa detinuţilor. 20 de ani de la Revoluţia Română şi de la căderea principalele şabloane vizuale ale Revoluţiei române Poporul român s-a decimat singur, ca într-o luptă Proiectul meu este conceput în spiritul galeriei
sculpturii contemporane şi au luat parte De asemenea, după o eventuală mutare Zidului Berlinului, “EST / VEST 20” alătură cele din 1989. Memoria zidurilor acelor zile de sfârşit de orbi. Speculaţiile cum că ar fi fost o lovitură de East Side din Berlin şi îşi propune să vorbească
la cursuri introductive de istoria artei a penitenciarului în altă locaţie, în două feţe simbolice ale Cortinei de Fier. Călătoriile ale epocii Ceauşescu a fost acoperită, după 20 de stat militară încep să prindă contur la 20 de ani de despre întâlnirea naţiunilor.
universale. viitor, lucrarea ar rămane un simbol, dar şi Proiectul IN/OUT, Fotografii Documentare,
alegorice ale lui Aurel Tar sunt imagini ale mixajelor ani de tranziţie, de păcură, vopsea şi indiferenţă. la tragicele evenimente. A fost o euforie de moment sau un sentiment de
o reminiscenţă a actualei funcţii a clădirii, Milan Nagy-Şuteu, 2008 identităţilor naţionale în cei douăzeci de ani, iar Proiect propune recuperarea primelor graffiti ale Mihai Zgondoiu | artist vizual circumspecţie s-a aşezat de la Vest la Est şi de la
memoria pierdută a reprezentărilor libertăţii revoluţiei române. Sloganuri precum „Libertate”, Nord la Sud, în locul Cortinei de Fier?
Obiectivele proiectului  : Proiectul şi-a Revoluţiei este recuperată şi resemnificată de „Jos Comunismul”, „Victorie”, Deşteaptă-te române”, Aurel TAR | artist vizual
Rezultatele obţinute :
propus punerea în discuţie a două realităţi Mihai Zgondoiu. Fuziunea vizuală este susţinută de „Jos Dictatorul” , “Armata e cu noi”, “România liberă”,
“Actorii” implicaţi în proiect - echipa de
conceptuale deformate de gândirea curentă: instalaţia de sunet a lui Florin Tomescu, ce amestecă trebuie să facă parte din memoria noastră vie!
proiect, pe de o parte, iar pe de altă parte,
sculptura contemporană, percepută ca o formă sunetele Revoluţiei Române cu cele ale căderii Aceste manifeste, pentru care s-au jertfit oameni,
deţinuţii participanţi -, au fost puşi, pe parcursul
de expresie greu accesibilă publicului şi Zidului Berlinului. Dincolo de moda sentimentală a nu mai au aceeaşi încărcătură emoţională ori sens
workshop-ului, în situaţia de a-şi revizui
penitenciarul, văzut ca instituţie obscură ce brandului revoluţiei anticomuniste, de artă făcută în ca acum 20 de ani. Amintirile ‘89 dispar treptat,
atitudini mentale preconcepute, găsindu-se la
ascunde în spatele zidurilor ei nişte persoane
finele perioadei beneficiarii unei experienţe
brutale şi inumane, fără aspiraţii, a căror Proiectul IN/OUT, Bogdan Raţa, Schiţe, 2008
modificatoare :
condiţie este redusă definitiv la detenţie.
s-a reuşit deblocarea comunicării între echipă
şi deţinuţi; ca urmare, au fost realizate 80
Descrierea instalaţiei :
de minute de interviuri, în care persoanele
• realizarea unor mulaje fidele după
aflate în detenţie şi-au dezvăluit partea
corpurile deţinuţilor participanţi,
profundă, umană, latură ascunsă în
turnate  în răşină poliuretanică, cu
relaţiile obişnuite. Prin distanţa creată între
textură de beton
modelul viu şi «  obiectul de artă  » care
• împărţirea mulajelor, în două jumătăţi şi
copiază acest model, li s-a indus sentimentul
amplasarea acestor mulaje în funcţie de
unicităţii persoanei proprii, respectul de sine,
gradul faptei săvârşite pe zidul exterior
li s-a restituit o parte din demnitatea umană
al penitenciarului. Pentru montarea
pierdută prin culpă. S-a creat o platformă de
acestor jumătăti de oameni, artistul
umanitate, prin care deţinuţii şi-au dezvăluit
a ales zidul cel mai ferit publicului, cel
aspiraţiile ascunse şi sentimentele.
paralel cu calea ferată. Partea din faţă a
corpurilor va fi amplasată în exteriorul
zidului, ca simbol al aspiraţiei  pentru
libertate, pe când partea posterioară
a corpului va fi montată în interiorul

Mihai Zgondoiu, 20. rEVOLUŢIE?, 2009 Aurel Tar, Exit and Transfer Information, 2009

buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, 4 5 buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary
Efectul Adrian Ghenie Mirajul politic – Veneţia 2010
Cosmin Năsui
Alexandra Titu
Adrian Ghenie este noul “paint figurativ în nota de romantism funebru
star” al artei contemporane. Cu o ce caracterizează opera în alcătuire a
ascensiune fulminantă, reputaţia sa acestuia. Autorii mai observă tematica
este într-o continuă creştere încă din foarte diversă alcătuită din decupaje
2005. Reuşita sa artistică, în cei numai ale istoriei secolului XX, amestecată Marinela Preda Sânc, Glob carte, 2009 (centru)
câţiva ani, a atras atenţia galeriştilor cu personaje şi scene cinematografice. Petru Ilieşu, The House Trial, 2009 (dreapta)
şi colecţionarilor vestici asupra Pictura The King, ce-l reprezintă pe Bogdan Raţa, Fanatic/Ostatic, Schiţă pentru monument
în balconul Operei din Timişoara, 2009 (stânga)
potenţialului nedescoperit al estului, Elvis, semnată de Ghenie, a făcut coperta
dar şi, în mod particular, asupra “Şcolii revistei “Flash Art International” din
de griuri de la Cluj”. lunile noiembrie-decembrie 2009.
Proiectul dedicat mirajului actualizare a realităţii vizate de gestul/imaginea artistică. Imediat corectness, presiunile politicului distorsionează viaţa socială
Efectul Adrian Ghenie în arta Arta lui Ghenie este atât consistentă, politic urmăreşte relaţia după implozia sistemului socialist, în ultimul deceniu al secolului a secolului debutat sub semnul postapocalipsei. Dar spiritul
românească a pornit combustia încât nu se susţine pe teorie, iar orice dintre artă şi politic, în trecut, angajamentul politic a fost resimţit în unitatea şi enclavele Apocalipsei amânate este cultivat de ameninţările meteoriţilor
creativă printre tinerii artişti. Asta pregătire prin imagine este zdrobită contextul noilor conflicte arealului esteuropean ca o revanşă faţă de subordonarea culturii agresivi, a extratereştrilor fără îndoială ostili, a populaţiilor
pentru că Adrian Ghenie s-a remarcat în contactul direct cu o pictură a sa. ideologice şi presiuni de către putere, şi a luat aspectele variate ale dezafectării valorilor, noneuropene în expansiune,care dau substanţă presiunii mediatice
pe o piaţă performantă ca aceea Culoare sofisticată în clarobscur şi economice al lumii globale. simbolurilor, semnelor, formelor retorice ale societăţii şi culturii dispersate pe multiple programe şi tipuri de emisiuni. Şi, nucleu
occidentală, înaintea celei locale. A fineţuri de pensulă, dar mai ales zonele Această relaţie constantă totalitare. Identificarea şi abordarea noilor ţinte, a noilor forme al psihozei milenariste, corupţia devine monstrul generator de
expus susţinut în importante spaţii ale de culoare, tăiate şi rase cu un şpaclu cunoaşte diverse grade de de abuz şi distorsionare a valorilor, de viciere a climatului social, teroare, deziluzie şi seducţie.
artei contemporane, precum Haunch de mărimea unei scânduri de gard, îţi dependenţă a artei faţă de politic de tensiuni politice antrenând intoleranţe confesionale, intergrup, Tradiţionale în universul concret, real, conflictul, controlul,
of Venison (Zürich şi Londra), Tim Van taie orice respiraţie în faţa picturii. sau de angajare conflictuală cu interculturale etc., constituie o înnoire la nivelul atitudinii, o ipocrizia şi corupţia acaparează universul libertăţii idealizate,
Laere Gallery (Antwerp), David Nolan universul puterii. Arta se poate reevaluare a conţinuturilor imaginii, o reevaluare informată a al independenţei de concret – în afara, evident, de concretul
Gallery (New York) sau Mihai Nicodim Mai mult decât atât, pictura lui Adrian impune ca instrument de maxim sloganurilor, programelor, denunţurilor şi acuzelor, utopiilor suporturilor tehnologice al cyberspace. Această impregnare a
Gallery (Los Angeles), iar prestigioasa Ghenie nu a fost un balon de săpun impact în discursul politic, în şi sistemelor de valori puse în joc de retoricile concurenţiale vieţii reale şi virtuale cu texturile brutale şi fine ale strategiilor
editură Hatje Cantz Verlag, specializată ridicat pe valul pieţei, ci rămâne într-o parteneriat cu politicul, şi ca ale clasei politice şi adecvarea tipologiei demersului artistic faţă Puterii circumscrie câmpul de angajare al artiştilor care traversează
pe arta contemporană, i-a publicat o continuă creştere, pe o tendinţă o instanţă critică, subminativă, de suportul real al imaginii. Secolul XXI a debutat aparent fără acest început de secol, după ce au traversat o tranziţie capabilă
spectaculoasă monografie. Eseurile generală de scădere datorată crizei demistificatoare, acuzatoare faţă rupturi spectaculoase de finalităţi şi de proiecte politice. Focarele să dezafecteze orice iluzie, orice naivitate, demonstrându-le
criticilor Anette Hüsch, Juerg Judin valorilor. de instituţiile puterii. conflictuale indicate de disputele politice ale deceniului final al ridicolul. Angajamentul lor nu se mai epuizează în denunţul
Prima expoziţie personală a lui Adrian secolului trecut, foarte dens în conflicte şi în confruntarea cu retrospectiv al vechiului totalitarism, nici în adoptarea noilor
şi Matt Price urmăresc, în cele 120 Caracterul inovator
Ghenie este deschisă la Muzeul Naţional nucleele scandaloase – profund înrădăcinate în istoria umană – ca tehnologii ale imaginii, ci se focalizează asupra acestui pachet
de pagini ale monografiei, repetatele al abordării acestei teme
de Artă Contemporană din Bucureşti rasismul, şovinismul, universalismul imperialist, agresiv, conflictele de realităţi, cu mijloace foarte actuale sau apelând tradiţii de
transformări de stil ale lui Ghenie, complexe rezidă în motivaţiile confesionale, discriminările sexuale şi sociale, şi care au persistat medium sau limbaj prin ele însele elocvente: fractura dadaistă a
evaluând cu atenţie păstrarea cadrului până la 14 februarie 2010. şi modalităţile reconsiderării imploziei sistemului totalitar esteuropean, aduc în dezbatere – şi limbajelor/convenţiilor estetice, pe care o practică-citează Teodor
conceptului de artă angajată, de în conflict – schematismul şubred al dihotomiilor de tip lagăr Graur cu deja cunoscuta lui ironie incisivă, dramatismul laconic,
Fotografii - Vlad Petri, 2009 angajament politic/social al artei, socialist/capitalist, sau practici confesionale dogmatice/cugetare conceptualizat, al demersurilor feministe, colând mereu obiectul
Adrian Ghenie, Dada is Dead, 2009 (sus) al conceptului de artist activist, liberă, libertate/exploatare, control, cenzură, discriminare, în şi proiectul digital, al Marilenei Preda Sânc, duritatea şi francheţea
Adrian Ghenie, The Collector, 2009 (jos)
termeni compromişi de abuzarea centrul de convergenţă al acestor tensiuni aflându-se, inevitabil, cu care Alexandru Rădvan atacă temele tragice ale conflictului
lor în societăţile şi culturile totalitare. violenţa şi pragmaticele ţinte economice, contraforţii puterii. contemporan lecturându-l prin modelul său originar, recurent,
Adrian Ghenie, Flight to Egypt, 2009 (dreapta) Arta românească, şi arta celorlalte state ale lagărului socialist Unul dintre adevărurile tulburătoare ale mecanismului străvechi, în marile istorii/mituri ale lumii, demers susţinut de acurateţea
au cunoscut presiunile culturale ale cenzurii şi determinismului dar mereu adaptat al Puterii, pus în evidenţă de conflictele lacerantă a desenului monumental, colajul şi/sau suprapunerea
propagandistic, exigenţele realismului socialist şi reprimarea deceniului final al secolului XX, este eşecul lumii democratice, metamorfică de reducţii metonimice prin care Bogdan Raţa
modalităţilor radicale sau doar dezimplicante ale artei/artiştilor, ca al democraţiei ca versiune social-politică de a evita aceste susţine discursul provocant despre violenţă, interferenţele de
o respingere sau doar ignorare a ideologicului, şi, astfel, a ideologiei instrumente, acapararea lor, chiar jocul ideologic destul de realism lucid şi de lirism retrospectiv din pictura şi fotografia
dominante. Paralel cu acest refuz al angajamentului explicit, brutal şi afişat de a le justifica. Sloganurile legate de terorism, lui Ioan Augustin Pop marchează câteva dintre soluţiile artistice
devenit atitudinea opozitivă din ţările Tratatului de la Varşovia, incriminarea directă a unor tipologii sociale diferite, destabilizările puternice ca impact, prin care arta actuală replică retoricilor
şi care au avut ca efect o prelungire a programelor autonomiei economice ale ţărilor în ritm de dezvoltare diferit, impun, ca pe ideologice dominante,manipulării informative şi afective,prin mass-
estetice sau abordarea unor teme şi genuri-pretext al exerciţiului alternative inevitabile, (aparent inevitabile), cenzura, controlul media, dramatismului incontrolabil al realităţii, şi indică zonele de
artistic, de limbaj, arta blocului occidental a cunoscut mai multe convorbirilor, percheziţiile, tortura în lagărele de prizonieri, şi, realitate care impun angajamentul, protestul, poziţionarea critică.
tipologii artistice ale comentariului vieţii sociale şi politice, o nouă pe baza exigenţelor economice şi demografice, biocontrolul Mirajul politic este asediat de ironia dezafectantă, de curajul civic
retorică a figurii, exploatarea corpului uman, în strategiile libertăţii absolut. Realitate anunţată de SF, manipulată prin mass-media şi asumat în dezbaterea ce vizează raportarea la lumea globală, şi
şi secesiunii sexuale, reconfigurarea şi resemantizarea peisajului prin seducţia consumistă, prin jocul lingvistic care minimalizează de cruzimea francă a artiştilor români participanţi la proiectul
din perspectiva ecologistă, hipertrofia imagistică, în retoricile tragedia şi dreptul „victimelor colaterale”, prin colateralitatea dedicat noilor măşti, noilor retorici ale impulsurilor primitive ce
imagologice etc. Racordarea artei marginalelor zone esteuropene indicată de sintagma ce le defineşte, manipularea informaţională generează istoria contemporană.
la această libertate combativă a artisticului, la problematicile etc. De la abuzul grav, la grotescul repertoriilor de political
fierbinţi ale contextului şi dinamismului politic, presupune o

DocumFest 2009 Fabrica de Pensule


A Candle for All Seasons (28’30”, an 2009) punct o demonstraţie ce urma să aibă loc în Piaţa Unirii The Girl and The Tanks (53 min, an 2009) Leopold Hosch, Sebastian Dehnhardt, M D R
autor Vasile Bogdan, TVR Timişoara, ROMÂNIA
Candelă împotriva timpului este un memorial închinat
revoluţiei care a început la Timişoara în 1989 şi a
la ora 16. Pentru convocarea populaţiei s-au răspândit mii
de manifeste şi s-au dat sute de telefoane, cu parola „se
vând portocale”. Acţiunea a fost blocată de Securitate.
autori Isabell Blochl, Andre Meier, LE.VISION Film-
und Fernsehproduktion GmbH, GERMANIA
Prăbuşirea Cortinei de Fier–Lituania:Fata şi tancurile
Koln, Broadview TV GmgH, GERMANIA
Miracolul de la Leipzig este o docu-dramă ce îmbină
interviuri, imagini de arhivă inedite şi reconstituiri de
spaţiu de artă contemporană
declanşat procesul complex al democratizării României. Lives Borders (55 min, an 2009) autor Igor Hidvegi, surprinde sfârşitul Imperiului Sovietic şi al dictaturii în evenimente. Filmul oferă o perspectivă nouă asupra Fabrica de Pensule este un spaţiu de creaţie şi difuzare a artei
Filmul surprinde frica, speranţa, curajul şi puterea de producător Istvan Hegedus, MTV HUNGARIAN numele comunismului după 40 de ani de război rece. celor întâmplate în Leipzig în toamna anului 1989. contemporane, sub forma unui centru cultural independent. Sala Mică (et. II)
sacrificiu a celor care au participat la evenimentele din TELEVISION, UNGARIA Cortina de Fier, care a împărţit Europa în două, s-a prăbuşit. Speranţele, temerile, curajul şi angajarea democratică Proiectul este iniţiat de un grup de artişti, curatori, producători Asociaţia Grupa Mică - www.salamica.ro
Decembrie 1989. Graniţe-vieţi surprinde felul în care Cortina de Fier a Oameni obişnuiţi – bărbaţi şi femei – intră în istorie şi a cetăţenilor din Leipzig au făcut posibilă prima şi manageri culturali din Cluj, animaţi de ideea că arta creează
After a Year and After Another (70 min, an devenit metafora centrală a divizării Europei după al devin eroii care transformă imposibilul în realitate. Filmul revoluţie paşnică din istoria Germaniei: miracolul de un impact real asupra comunităţii. Ateliere de artişti
1991) II-lea Război Mondial. Autorităţile ţărilor situate în sfera acesta prezintă povestea unuia dintre ei. la Leipzig
autor Pavel Koutecky, producător Jarmila Polakova, de influenţă sovietică au construit cu sârg garduri de The Disappearance of Heroes (72 min, an 2009) The Power of the Powerless (78 min, an 2009) Centrul este situat în fosta fabrică de pensule şi concentrează, Et. II
Film&Sociologie s.r.o., CEHIA sârmă ghimpată, au îngropat mine, au construit ziduri autor Ivan Mandic, producător Miodrag Milosevic, autor Cory Taylor, Agora Production, CEHIA pe o suprafaţă de 2000 mp, 29 de spaţii de artă contemporană: Radu Comşa
După încă şi încă un an prezintă schimbările din societatea spre a-şi sigila teritoriul şi a bloca ermetic orice tentativă Akademski Filmski Centar, SERBIA Povestit de Jeremy Irons, documentarul Puterea celor fără ateliere de artişti, galerii şi organizaţii culturale active în Cristina Gagiu & Attila Gräff - crispaint.blogspot.com
cehă aşa cum se regăsesc în vieţile câtorva personaje de trecere frauduloasă a graniţelor către „paradisul” Dispariţia eroilor surprinde recentele schimbări politice de putere examinează lupta pentru libertate din timpul domeniile artelor vizuale, dansului contemporan şi teatrului. Ciprian Mureşan - petshopbeuys.blogspot.com
reale : un muzician, un lider studentesc, o cântăreaţă decadenţei capitaliste. Cetăţenii lagărului comunist s-au din Serbia când, multe străzi din Belgrad denumite după perioadei comuniste în Cehoslovacia. Concentrat pe rolul Fabrica de Pensule contribuie la dezvoltarea urbană,valorificând
populară, un poliţist, un dizident, un actor etc. – cu toţii trezit prizonieri în propriile ţări şi zeci de mii dintre ei oameni şi evenimente din timpul Celui de-al Doilea Război jucat de Vaclav Havel – care a ajuns la putere în timpul un obiectiv de patrimoniu industrial, activat ca spaţiu al vieţii Et. III
implicaţi activ în schimbările sociale din noiembrie 1989. au căutat să fugă dincolo, chiar cu preţul vieţii. Filmul Mondial, şi-au schimbat numele. Filmul prezintă acţiunile revoluţiei de catifea din 1989 – Puterea celor fără de comunitare. Şerban Savu
Filmul a fost turnat în anii 1989, 1990, 1991. Filmul prezintă istoria Cortinei de Fier de la ridicarea ei şi până întreprinse de Comisia de Străzi şi Pieţe din Belgrad, putere analizează întrebări obedante şi încă neelucidate Cristian Rusu
foloseşte animaţia, care îi dă o altă dimensiune şi la distrugerea ei începută în Ungaria anului 1989. precum şi indignarea unor oameni şi grupuri provocate despre trecutul comunist. Miklós Szilárd & Miklósi Dénes
dinamică. Miracle’89 (79 min, an 2004) autor Gabriel Burza, de aceste schimbări. The Trap (38’ 05”, an 2009) autor Leontina Vatama- Maria Brudaşcă, Bogdan Rakolcza, Adi Cimpoeşu aka
Unde
After 20 years (an 2009) autor Cristina Liberis,TVR Memorialul Revolutiei Timisoara, ROMÂNIA The Dream of Being Heroes (15 min, year nu, OWH STUDIO, producător Virgiliu Mărgineanu, electroclown, Ciprian Bogdan Adrian
Bucureşti, ROMÂNIA Miracol ’89 spune povestea din spatele fiecăruia dintre 2009) author Ilie Sîrbu, SC CASIL SRL Timisoara, Rep. MOLDOVA Fabrica de Pensule Mihai Radu Gui & Raluca Onţi
Un moment al istoriei reflectat dupa 20 ani, prin prisma cele 12 reprezentative monumente de artă ridicate în ROMANIA Capcana reprezintă o temerară încercare de a descifra www.fabricadepensule.ro
unor mărturii ale unor participanti directi, in contrapunct diferite zone din Timişoara în memoria eroilor martiri ai Doi prieteni din copilarie, impulsionaţi de filmele cauzele adânci ale declanşării gravelor evenimente de Cluj, Henri Barbusse nr. 59-61
cu perceptia de azi a acelor evenimente. Un documentar Revoluţiei Române. Filmul evocă totodată locurile cele mai istorice rulate de TVR, si-au dorit să devină eroi. Cei stradă cu caracter revoluţionar ce au zguduit Chişinăul Et. IV.
Corina Bucea - corina@fabricadepensule.ro Adrian Ghenie
despre timp, uitare si necesitatea faptelor noastre”. importante şi succesiunea cronologică a evenimentelor doi s-au despărtit pentru totdeauna în momentul şi Republica Moldova în zilele de 6-7 aprilie 2009, având
After The Revolution (83 min, an 2009) autor dramatice şi înălţătoare trăite de timişoreni în urmă cu cand au trebuit să-şi satisfacă stagiul militar. Unul, Mihai un enorm impact mediatic în Europa şi în întreaga lume. Marius Bercea & Smaranda Almăşan
Laurentiu Calciu, REEL DOCUMENTARY, Rupert 20 de ani. Vlădia, profesor de istorie in localitatea natală Rudăria, Participanţi direcţi şi specialişti recompun schiţa unei Membrii Fabricii de Pensule Denisa Curte
Wolfe Murray ROMÂNIA Post-Mortem Hooligans (25 min, an 1999) a fost repartizat la o unitate militară din Aiud, celălalt dramatice revolte de conştiinţă, din umbra căreia nu Galerii Jennifer Delplanque & Marius Nedelcu
După Revoluţie prezintă evenimentele care au avut autor Diana Trocmaier, TVR Timişoara, ROMÂNIA Iosif Ghimboaşă a fost dus la Galati la o unitate de lipsesc violenţa extremă şi manipularea. Galeria Sabot (et. II) - www.galeria-sabot.ro Irina Dumitraşcu
loc imediat după revoluţia sângeroasă din România Filmul realizat la 10 ani dupa revolutie încearca sa infanterie. Moare in Bucureşti in 23 decembrie 1989, The Voice of Hope (46 min, an 2005) autor Mariana Galeria Cluj Est (et. II) - www.clujest.ro Claudiu Iurescu
anului 1989. Filmat pe străzile din centrul Bucureştiului, descopere ce a fost in spatele actiunii Trandafirul si împuşcat pe Drumul Taberei în faţa Statului Major Badan, TVR Bucuresti, ROMÂNIA
Galeria Plan B (et. III) - www.plan-b.ro Belenyi Szabolcs
documentarul urmăreşte dezbaterile pasionate care sa prezinte portretul unui eoru care a luptat pentru al Forţelor Terestre. Astfel, gloanţele trase în timpul Vocea speranţei prezintă câteva aspecte din viaţa Monicăi
au avut loc în stradă la vremea aceea, precum şi lupta democratie si libertate, prin prisma celor care l-au Revoluţiei din 1989 au ajuns şi în satul bănăţean Lovinescu din România şi de la Paris, precum şi lupta Galeria Laika (et. III) - www.laika.ro Atelier Robert Bosisio & Sabot
pentru putere dintre Ion Iliescu, fost lider comunist care cunoscut. Operatiunea Trandafirul s-a desfăşurat în zilele Eftimie Murgu, aducând durere printre consăteni, dar anticomunistă dusă de ea, de la Radio Europa Liberă, Galeria Zmart (et. III) - www.zmartgallery.com Atelier Quadro Portfolio - www.galeriaquadro.ro
şi-a asumat puterea imediat după înlăturarea lui Nicolae de 18 şi 20 decembrie 1989, în cadrul acţiunilor de mai ales în sânul familiei Filip Ghimboaşă, cea care a alături de Virgil Ierunca, pentru instaurarea unui regim
Ceauşescu şi Ion Raţiu, care îşi petrecuse cea mai mare reprimare a revoluţiei anticomuniste. dat jertfă de sânge pentru libertatea românilor. democratic în România. Studiouri Birouri organizaţii
parte a vieţii în exil, la Londra. Reels from the Flea Market (50 min, an 2005) The Fall of an Empire (52 min, an 2009) autor Timisoara, December 1989 (45’ 07”, an 2009) Sala Studio (et. I) Federaţia Fabrica de Pensule www.fabricadepensule.ro (et. I)
Failed Revolution (52 min, an 2006) autori Alin autor Zoltan Czigany, producător Sandor Buglya, Andrzej Titkow, producător Miroslaw Chojecki, autor Veronica Mihoc – scenarist, TVR Timisoara, Fundaţia AltArt - www.altart.org Fundaţia AltArt - www.altart.org (et. I)
Gelmărean,Vig Emese, TVR Cluj, ROMÂNIA Dunataj Alapitvany, UNGARIA Media Kontakt & Europejskie Centrum Solidarnosci, ROMÂNIA Asociaţia ArtLink - www.artlink.org.ro Asociaţia GroundFloor Group – www.groundfloor.ro (et. I)
Revoluţii eşuate este un omagiu adus numeroşilor tineri Bobinele de la talcioc este povestea celor 13 zile de POLAND Timişoara–Decembrie 1989 prezintă desfăşurarea Asociaţia GroundFloor Group – www.groundfloor.ro Asociaţia Pillar (et. I)
români din centrele universitare Timişoara, Cluj-Napoca revoluţie ungară, aşa cum sunt ele înregistrate pe un Căderea unui Imperiu prezintă motivele care au făcut cronologică a evenimentelor care au avut loc înTimişoara în
Asociaţia Asociaţia ART-HOC - www.arthoc.ro Asociaţia ArtLink - www.artlink.org.ro (et. III)
şi Bucureşti care au participat, în urmă cu peste cinci film de amatori, recent descoperit într-un talcioc de un posibilă prăbuşirea Uniunii Sovietice. Documentarul perioada 14-24 decembrie 1989. Fotografiile şi imaginile
decenii, la mişcările studenţeşti de solidarizare izbucnite tehnician. Dramatismul zilelor Revoluţiei din 1956 este se concentrează asupra şirului de evenimente care au realizate atunci în timpul manifestaţiilor şi luptelor de Asociaţia Arta Capoeira
la noi pe fundalul revoluţiei maghiare din toamna anului surprins pe peliculă de un cuplu proaspăt căsătorit şi de dus la “Toamna Naţiunilor” şi apoi la eliberarea Europei stradă compun o istorie sumară a celor întâmplate atunci Asociaţia Pillar
1956. Acest documentar încearcă să prezinte pe înţelesul prietenii lor. Centrale şi de Est de sub dominaţia sovietică. la Timişoara.
tuturor întâmplările dramatice din vremea respectivă aşa Repression. Why did Elisabeta Maniu die? The Last Googbye (33’ 23”, an 2009) autor 1989, Blood and Velvet (61 min, an 2005) autor
cum au fost ele, cu mărturiile unor participanţi direcţi, cu (25’40”, 2007) autor Tiberiu Boca, Televiziunea Zoran Cvetkovic, producător Delia Crişan, RTV Cornel Mihalache, TVR Bucuresti, ROMÂNIA
materiale de arhivă dar şi cu păreri autorizate aparţinând Maghiara, Studioul Seghedin, UNGARIA VOIVODINA, SERBIA Sânge şi catifea evocă evenimentele din Decembrie 1989
unor istorici de prestigiu din trei ţări. Represiune. De ce a murit Elisabeta Maniu? prezintă Ultimul salut este un film documentar care cuprinde cu o privire rece, răspunzând multor întrebări, precum :
Leaflets and Oranges (15’ 30”, an 2000) autor moartea fără rost a unei tinere, Elisabeta Maniu, o amintirile corespondentilor de război ale unor importante a fost revoluţie sau doar o revoltă, o lovitură de stat, o
Gabriela Gugeanu, TVR Iaşi, ROMÂNIA româncă din Gyula. Aceasta a fost condamnată la moarte medii sârbe din timpul Revoluţiei Române. Conţine acţiune premeditată sau pur şi simplu haos. Un istoric
Manifeste şi portocale prezintă mărturiile câtorva ieşeni în represiunea de după revoluţia ungară din 1956. câteva secvenţe de arhivă inedite cu imagini din timpul militar apelează la o serie de documente şi de imagini
care, pe 14 decembrie 1989, visau să răstoarne, cu Represiunii din Ungaria i-au căzut victime şi oameni care Revoluţiei. de arhivă necomentate înainte până când adevărul iese
mâinile goale, regimul comunist. Ei au înfiinţat Frontul n-au comis nicio crimă. Este şi cazul Elisabetei Maniu. The Miracle of Leipzig (90 min, an 2009) a u t o r i la lumină.
Popular Român, iar în numele acestei structuri au pus la Tearing Down The Iron Curtain - Lithuania: Sebastian Dehnhard, Matthias Schmidt, producători
buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, 6 7 buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary
Libert(a)rte – street art project, noiembrie 2009
Sorina Ianovici-Jecza

Memoria zidurilor este foarte activă. Zidurile


au păstrat, multă vreme, urmele scrijelite ale
Revoluţiei, cu toată tensiunea ei. Urme de gloanţe,
urme involuntare, dar şi urme şi semne conştiente.
Grafitarea zidurilor s-a constituit într-o formă de
comunicare şi de expresie a unor trăiri pulsând de
viaţă. Forma cea mai directă de exprimare a fost,
în acele momente, forma manifestării stradale prin
graffiti.

De aceea, astăzi, la 20 de ani de la Revoluţie, proiectul


nostru a încercat să provoace o revitalizare a
acestor forme de expresie şi să vadă în ce măsură
vitalitatea acestor forme mai persistă. Confruntat cu
o lume mai formalizată, scăpată de sub imperativul
strigătului şi al reacţiei vii, spontane, graffiti-ul are
enorma capacitate de a infuza un suflu proaspăt
comunicării prea elaborate. Într-o lume în care
mesajele sunt controlate de agenţii de advertising,
de mecanisme de manipulare şi control, proiectul
nostru şi-a dorit să învie o modalitate de expresie
mai frustă, mai adecvată momentului la care face
referire - Decembrie 89.

Artiştii convocaţi (artişti profesionişti - Suzana


Fântânariu, Cristian Sida, Mihai Zgondoiu,
Sorin Scurtulescu, Bogdan Raţa, alături de
artişti graffiti autentici, care folosesc exclusiv acest
mijloc: Jones/Flubber (nume reale: Flaviu Roua şi
Alexandru Neculai), IRLO (Laurenţiu Alexandru),
ZANGA (Costin Macovei), Moon Patrol (Andrei
Balbarău), au răspuns într-o manieră extrem de vie
acestei provocări, arătând că arta, prin formele ei,
are încă capacitatea de a stimula, prin vitalismul ei,
conştiinţele.

Suzana Fantanariu - “Witnesses 1989 December”

Cristian Sida - “Re-Mani-Pulare”

Bogdan Rata - “Genetic Changed Revolution”

Mihai Zgondoiu - “LIBERTATE”

Sorin Scurtulescu - “White Victory, Black Skull”

Moon Patrol (nume: Andrei Balbarău)

ZANGA (nume: Costin Macovei)

IRLO (nume: Laurenţiu Alexandrescu)

Jones & Flubber (nume: Flaviu Roua & Alexandru Neculai)

Coordonator de redacţie: Andrei Jecza


Design & prepress: Camil Mihăescu
Foto: Milan Nagy-Şuteu, Adrian Pîclişan, Cristian Pavelescu jecza gallery
Corectură: Sorina Ianovici-Jecza
Redacţia: Calea Martirilor 51/45
300774 Timişoara, România
PARTENERI: Primăria Municipiului Timişoara, Fundaţia Triade, Club Setup, www.modernism.ro
®
www.jeczagallery.com
Timisoara Open Art City www.jeczagallery.com/1mpdeartacontemporana

buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, 8