Curs 6 Procedura Penala (31.03.

2014)

1

Procedura de camera preliminara (continuare)

- procedura in camera preliminara poate fi calificata ca o etapa obligatorie si prealabila judecatii,
destinata exercitarii unei functii judiciare proprii, cu caracter jurisdictional - judecator , si care
are ca scop final reconstituirea unui material probator care sa stea la baza rezolvarii cauzei de
instanta.
- functia judiciara aferenta acestei etape de camera preliminara este descrisa in art 3 NCPP ca o
functie de verificare. Poate fi exercitata si implicit intr-o alta procedura judiciara - cu ocazia
rezolvarii plangerilor impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in jud.
- activitatea specifica acestei functii de camera preliminara se poate desfasura : pe cale
principala- in urma sesizarii instantei prin rechizitoriu sau pe cale implicita cu ocazia
verificarilor pe care judecatorul le face (art 341 NCPP) solutiilor de neurmarire sau netrimitere in
judecata.

- participantii la procedura de camera preliminara sunt :
judecatorul de camera preliminara = un judecator din cadrul instantei
procurorul
inculpatul


Consecinta : Relatiile procesuale sunt grefate pe raporturile specifice duelului judiciar :
se exercita un raport antagonic (=duel) intre functia de acuzare Ministerul Public , functia de
aparare - inculpat si functia de jurisdictie - judecatorul de cam preliminara.
Ceea ce este specific procedurii penale este ca pentru aceste relatii procesuale este exclusa
convergenta pozitiilor (=fara prietenii).

Procedura

Cadrul normativ : art 345 NCPP
Are caracter nepublic , fiind lipsita de contradictorialitate si desfasurata in scris
Fiind o procedura cu caracter jurisdictional, si in camera preliminara, organul care
exercita aceasta functie se exprima juridic prin hotarari.
Daca , in etapa de camera preliminara, au fost invocate exceptii si cereri sau au fost
ridicate exceptii din oficiu , judecatorul este obligat sa se pronunte prin incheiere, in
camera de consiliu, fara participarea procurorului sau inculpatului.
Ce inseamna ca activitatea desfasurata in camera preliminara are caracter jurisdictional?

Raspuns : Jurisidictia reprezinta puterea de decizie incredintata unui judecator.
Trebuie sa vedem asupra caror aspecte se poate pronunta un judecator. Astfel :

Curs 6 Procedura Penala (31.03.2014)

2

Daca ne raportam la obiectul procedurii - primul lucru pe care il verifica
judecatorul este legalitatea trimiterii in judecata (verifica daca actul de
sesizare(rechizitoriul) cuprinde neregularitati)
Alt obiect il reprezinta verificarea legalitatii administrarii probelor daca se
gasesc probe nelegal administrate acelea vor fi excluse. In ceea ce priveste actele
de UP judecatorul poate dispune ca si sanctiune nulitatea
In aceasta situatie, daca judecatorul constata neregularitati cu privire la actul de sesizare, dispune
prin incheiere acest lucru, incheiere care se va comunica procurorului, acordandu-se
reprezentatului Ministerului Public un termen de 5 zile pentru a decide daca remediaza
neregularitatile si mentine dispozitia de trimitere in judecata sau daca cere restituirea cauzei la
Parchet. Nerespectarea termenului de 5 zile atrage restituirea dosarului pentru completare
urmaririi (=termen imperativ)

Care sunt solutiile pe care le poate pronunta judecatorul?

Aceste solutii sunt prevazute in art 346 NCPP si se materializeaza in incheieri motivate , pe
parcursul procedurii putandu-se a se pronunta mai multe incheieri.
Incheierea prin care se finalizeaza procedura de camera prelim este si ea data in camera de
consiliu , deci are caracter nepublic , fara participarea procurorului si a inculpatului , carora insa
incheierea li se comunica.
Solutiile pronuntate de judecatorul de camera prelim pot fi circumscrise urmatoarelor 2 mari
categorii :

a) Circumscrise unui act procesual pozitiv prin care judecatorul dispune inceperea
judecatii
Actul procesual pozitiv = dispozitia de incepere a judecatii.
Cand se dispune inceperea judecatii de catre jud de camera preliminara?
Varianta 1 : cand nu s-au invocat cereri , exceptii , si judecatorul de camera
preliminara a constatat legalitatea adm. probelor si a actelor de UP
Varianta 2 : cand jud de camera preliminara a constatat neregularitati in privinta
actului de sesizare , iar acestea au fost remediate ; a exclus una sau mai multe probe
sau a solutionat cu nulitatea unul sau mai multe acte de urmarire penala.
Legea spune ca probele excluse de judecator nu pot fi avute in vederea la judecarea pe
fond a cauzei. In opinia lui Zarafiu : judecatorul de cam prelim ar trebui sa indeparteze ,
si material , probele din dosar.
Daca judecatorul de camera prelim a dispus inceperea judecatii si constata situatii
anormale privind competenta instantei de judecata , va proceda la remedierea acesteia
prin instrumente adecvate (ex : declinarea de competenta , conflict de competenta)


Curs 6 Procedura Penala (31.03.2014)

3

b) Circumscrise unui act procesual negativ

Se materializeaza in restituirea cauzei la procuror
Aceste solutii intervin in 3 situatii posibile:

1. Cand neregularitatile actului de sesizare nu au fost remediate de procuror in termenul
acordat si aceste neregularitati determina imposibilitatea stabilirii obiectului sau a
limitelor judecatii (exemplu : nu este descrisa , in rechizitoriu, fapta in materialitatea sa)

2. Cand judecatorul de camera preliminara a exclus toate probele administrate in cursul UP
(ex : cazul in care procurorul i-a dat rechizitoriul unui prieten pentru a-l alcatui )

3. Cand procurorul solicita acest lucru sau cand procurorul nu raspunde in termenul de 5
zile acordat.

In situatia in care judecatorul de camera prelim a dispus inceperea judecatii, acesta ramane
castigat cauzei, el urmand sa exercite si functia jud de judecata , nefiind incompatibilitate in
exercitiul cumulat a celor 2 functii.
Solutiile pronuntate de judecatorul de camera prelim nu au caracter definitiv, calea de atac fiind
contestatia - imbraca o forma diferita de cea ordinara intrucat au obiect diferit. Contestatia se
solutioneaza, in timp ce apelul (=calea ordinara) se judeca. Termenul de exercitare al
constestatiei este de 3 zile si curge de la comunicarea incheierii procurorului/inculpatului.
Titularii contestatiei sunt doar procurorul si inculpatul , ceilalti subiecti procesuali (ex :
persoana vatamata) neavand legitimare procesuala pe acest aspect.
In urma solutionarii contestatiei , judecatorul de camera preliminara de la instanta superioara
poate pronunta , pe oricare dintre solutii pe care legea le-a reglementat pentru judecatorul initial
de camera preliminara.
In cursul procedurii de camera preliminara putem constata ca este permisa si exercitarea unei alte
functii judiciare , de data aceasta cu caracter implicit. Premisa acestei posibilitati o regasim in art
348 NCPP ii permite judecatorului de camera prelim sa dispuna si cu privire la libertatea
individuala a inculpatului (= masuri de preventie). Poate sa dispuna , fie la cerere , fie din oficiu.



Judecata

A.Dispozitii generale privind judecata
- In art 3(7) NCPP intalnim functiile judiciare : 3 dintre cele 4 mentionate acolo sunt exercitate
de catre judecator.
Curs 6 Procedura Penala (31.03.2014)

4

- Separarea functiilor judiciare inseamna si o separare organica in sensul ca functia ii este data
unui organ judiciar specializat. Deocamdata , la noi , aceasta separare este atenuata , adica
acelasi judecator din cadrul unei instante poate exercita oricare dintre cele 3 functii cu caracter
jurisdictional (de dispozitie cu privire la dr si libertati fundamentale ; de verificare in camera
preliminara ; de judecata). In opinia lui ZRF , putem spune ca in Romania , astazi , judecatorul
are o vocatie generala cu privire la exercitarea functiilor judiciare.

- Aceasta preferinta pentru functiile cu caracter jurisdictional reprezinta o forma de manifestare a
elementelor de tip acuzatorial care compun sistemul. In NCPP sursa de inspiratie legislativa s-a
schimbat nu ne-am mai uitat la francezi , ci ne-am uitat catre italieni si portughezi. Italienii
sunt aceia care sunt considerati a fi cei mai apropiati de dreptul anglo-saxon , acolo unde
predomina elementele de tip acuzatorial. Aceasta influenta s-a materializat prin ridicarea
judecatorului la statutul de super parte. Astfel , in materie procesual penala , dispozitia
(puterea) a fost incredintata judecatorului.

- Judecata poate fi definita ca faza a procesului penal in care , in principal , pe baza unui material
probator preconstituit , verificat in camera prelim , sau completat in subsidiar de un material
probator adunat in urma activitatii nemijlocite a instantei , persoana trimisa in judecata este trasa
sau nu la raspundere penala. Asta inseamna ca in faza de judecata se desfasoara o activitate cu
caracter jurisdictional care implica antamarea elementelor esentiale ale raportului de conflict
(adica se rezolva fondul cauzei printr-o hotarare care ramasa definitiv capata autoritate de lucru
judecat).

- Potrivit art 3 alin 7 , functia judiciara principal aferenta acestei faze , respectiv functia de
judecata , se exercita de instanta de judecata in complet legal constituit.Dupa modelul
camerei preliminare , si in faza de judecata mai poate fi identificata o faza si o functie
judiciara , cu caracter secundar/implicit functia de dispozitie cu privire la libertatea
persoanei. Aceasta functie nu este reglementata distinct in art 3 , cu toate acestea , existenta
ei este de necontestat. Aceasta existenta separata este mai greu de identificat intrucat se
exercita de catre acelasi organ care exercita si functia principala , respectiv instanta de
judecata , si uneori , dupa aceleasi proceduri. (ex : completul dispune printr-o singura
incheiere , atat continuarea judecatii , cat si luarea unei masuri de preventie. Unii super
judecatori care sunt mai atenti si destepti dispun separat printr-o incheiere continuarea
judecatii , si separat prin alta incheierea luarea unei masuri de preventie. De ce este
importanta? Raspuns : Ei bine , fiecare incheiere cunoaste un regim juridic diferit.
Incheierea pronuntata in cursul judecatii se ataca la sfarsit , odata cu fondul , pe cale
ordinara - prin apel ; in timp ce incheierea prin care s-a dispus luarea unei masuri de
preventie se ataca separat , are o alta cale de atac contestatia Termenul de contestatie este
mai prompt 48 de ore , si se solutioneaza separat. Concluzia : actele de dispozitie aferente
celor 2 functii diferite sa se materializeze in inscrisuri diferite!!!
Curs 6 Procedura Penala (31.03.2014)

5


B.Limitele judecatii

a) Limitele exprimate judiciar judecata incepe :

prin incheierea judecatorului de camera preliminara ramasa definitiva prin respingerea
contestatiei
prin decizia pronuntata in urma contestatiei exercitata impotriva unei astfel de incheieri.

Modificare importanta : Rechizitoriul de trimitere in judecata nu mai marcheaza inceputul
judecatii!

ZRF explica : Exista aparent o reglementare contradictorie Regula NCPP : judecatorul care
exercita functia de camera preliminara este obligat sa exercite si functia de judecata. Numai ca
functia aferenta camerei preliminare poate fi exercitata si in mod implicit cand ma plang
impotriva unei ordonante de renuntare la UP. Judecatorul care solutionand plangerea impotriva
ordonantei de neurmarire sau de netrimitere in judecata , verificand materialul probator ,
desfiinteaza si dispune inceperea judecatii , va fi incompatibil sa judece cauza pe fond!!!!
Aceasta apreciere diferita se bazeaza pe un RIL al ICJJ (nr. 15/2006)


b) Limita finala a fazei de judecata = hotararea ramasa definitive de rezolvare a cauzei pe fond.
Exista momente diferite la care hotararile raman definitive.
Aceasta limita de final a fazei de judecata poate fi in mod exceptional depasita , ca urmare a
activitatii de rejudecare in urma cailor extraordinare de atac.
Ca faza procesuala , judecata cunoaste mai multe etape eventuale (apel , rejudecarea) si o singura
etapa obligatorie judecata in prima instanta.
Obiectul fazei de judecata il constituie rezolvarea definitiva a actiunii penale si a eventualei
actiuni civile pornita in conditiile legii.


C.Principiile specifice fazei de judecata

- reglementare explicita art 351+352 NCPP si sunt singurele care privesc caracterele sedintei
de judecata.

1. Oralitatea
2. Nemijlocirea
3. Contradictorialitatea

Curs 6 Procedura Penala (31.03.2014)

6

4. Publicitatea

- art 352 NCPP statueaza si garanteaza liberul acces la desfasurarea sedintei de judecata
(regula).

Exceptii : Nu pot asista la sedinta de judecata :
- minorii sub 18 ani , in afara celor chemati sa participe (minorul poate fi audiat
indiferent de varsta)
- persoanele inarmate , cu exceptia celor care asigura paza si siguranta.


Aceasta regula in materie penala transpune un principiu judiciar general prevazut in Constituie la
art 127 (cu privire la publicitatea sedintei de judecata) , si in art 12 din Legea de organizare
judiciara. Curtea de la Strasbourg spune ca publicitatea sedintei de judecata reprezinta o garantie
care insoteste dreptul la un proces echitabil.


- publicitatea mai inseamna si accesul la informatii judiciare, insa nu garanteaza dreptul oricarei
persoane de a avea acces la dosarul cauzei. Dreptul de a consulta un dosar este un drept
procesual, recunoscut doar subiectilor procesuali.
Tertilor li se garanteaza un acces la informatie , cele de interes public putand fi comunicate
conform L544/2001. Uneori, dosarele penale contin informatii care nu sunt publice , iar pentru a
avea acces la ele legea cere dobandirea certificatului ORNISS.


- art 352 alin 11 instanta solicita autoritatii emitente declasificarea totala, partiala sau schimbarea
regimului de clasificare astfel incat aparatorul inculpatului sa aiba acces la aceste informatii.
Daca aparatorul nu primeste acces la aceste informatii , potrivit art 352 alijn 12 , informatiile
nepublice nu pot fi avute in vedere la pronuntarea unei hotarari de condamnare, de renuntare la
aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei. Santiunea neluarii in seama functioneaza
si fara excluderea probei (chiar daca proba exista la dosar , instanta nu poate sa o ia in seama
scrie Secret pe ea).

- Instanta de judecata este obligata sa mentioneze in hotarare daca sedinta a fost sau nu publica ,
potrivit art 370 NCPP. Nerespectarea acestei dispozitii atrage nulitatea absoluta.



Curs 6 Procedura Penala (31.03.2014)

7

- de la cerinta publicitatii, legea reglementeaza si exceptii sedintele nepublice , reglementate
prin norme punctuale si care atrag in caz de incalcare sanctiunea nulitatii relative. Sedintele
nepublice sunt de 2 categorii :

1. cele care trebuie declarate ca atare nepublice
2. cele calificate ca atare nepublice , de lege

1. Sedinta care trebuie declarata nepublica incepe ca o sedinta obisnuita , publica. Pentru motive
temeinice , la cererea procurorului , a persoanei vatamate sau a oricarei dintre parti , putand fi
declarata nepublica. Motivele acestea sunt mentionate in NCPP tin de siguranta de stat , de
interesele justitiei , de interesele minorului etc.

Legea permite declararea nepublica a unei audieri atunci cand ar fi periclitate viata sau
integritatea martorului , ca si atunci cand ar putea fi periclitate identitati protejate.
Sedinta poate fi declarata nepublica in tot sau in parte. Declararea sedintei ca nepublica are loc
prin sedinta publica.

2.Acestea sunt sedintele din camera de consiliu , sedintele in care sunt judecati infractori minori
(art 509 NCPP) si sedintele in care sunt judecate infractiuni privind traficul de persoane ,
declarate ca atare nepublice , in baza art 14 din L 678/2001 privind traficul de persoane.